1
RAPORT ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC
Etapa I (Iulie-Decembrie 2014)
Titlu proiect: INFRASTRUCTURA DE SUPORT PENTRU DIAGNOSTIC IMAGISTIC
INTELIGENT
Contractul de finanțare nr: 209/2014
Director: Prof. Univ. Dr. Cristin Constantin Vere
REZUMAT ETAPĂ:
Prima etapă a proiectului s-a întins pe 7 luni (iulie‐decembrie 2014) şi a inclus două
activități: Stabilirea protocoalelor de lucru si depunere patent (activitatea 1.1) și Includere
pacienti, investigatii si monitorizare (activitatea 1.2).
În cadrul primei activități toţi partenerii, sub supravegherea directorului de proiect şi
CO, au efectuat căutări pe baza cuvintelor cheie selectate şi a şirurilor de caractere logice în
domeniile lor corespondente (medicină, imagistică medicală şi bioinformatică), în scopul de a
fi la curent cu toate progresele recente din momentul depunerii propunerii pâna la începerea
proiectului.
După o întâlnire iniţială (on-line, folosind infrastructura de teleconferinţe existentă
pentru eficientizare costurilor), CO şi cei doi parteneri au revizuit și actualizat protocoalele de
lucru pentru etapele următoare. Toate tehnicile şi inovaţiile care vor rezulta din documentele
anterioare vor fi integrate în protocoalele stabilite în cadrul proiectului, asigurând noutatea
abordării.
2
A1.1. Stabilirea protocoalelor de lucru si depunere patent.
Noile protocoale şi metode de diagnostic deţin în prezent cea mai mare importanţă în
domeniul medical. Intestinul subţire este în prezent cel mai dificil de examinat segment al
tractului digestiv, datorită locaţiei sale distale faţă de ambele orificii naturale, utilizate în mod
curent în timpul endoscopiei digestive de rutină. Cu toate acestea, examinarea este vitală
deoarece un număr important de patologii, majoritatea maligne cu implicaţii vitale pentru
pacient, sunt localizate la acest nivel.
Tehnicile de diagnosticare standard sunt limitate la investigaţiile radiologice cu bariu,
push-enteroscopia şi enteroscopia intraoperatorie, arteriografia selectivă, scintigrafia sau
tomografia computerizată. Toate aceste metode sunt fie prea invazive fie nu furnizează date
suficiente pentru un diagnostic precis.
Videocapsula endoscopică (VCE), împreună cu enteroscopia cu balon (simplu sau
dublu), sau în spirală sunt considerate două din cele mai valoroase mijloace de investigaţie
aflate la dispoziţia gastroenterologului. Se estimează că milioane de capsule au fost înghiţite la
nivel mondial în ultimul deceniu. VCE este în prezent metoda de explorare optimă a intestinului
subţire, datorită facilităţii sale de utilizare şi a costului relativ redus.
Un clinician cu experienţă are nevoie de două până la patru ore pentru a analiza
înregistrările video, în funcţie de experienţa acestuia şi de natura patologiei suspectate. Mulţi
factori legaţi de condiţiile existente în camera de examinare pot influenţa interpretarea acestor
rezultate, cum ar fi distanţa de la examinator la ecranul calculatorului, poziţia şi numărul
surselor de lumină, precum şi factori de natură umană, cum ar fi viteza de citire, nivelul de
atenţie şi nivelul de pregătire.
Proiectul INDISIO oferă o Infrastructură Inteligentă de Suport în Diagnosticul Imagistic
(INtelligent Imagistic DIagnosis Support Infrastructure), având ca scop să ofere asistenţă
gastroenterologilor în procesul de evaluare a fişierelor video furnizate de Videocapsula
Endoscopică.
Intestinul subţire este în prezent cel mai dificil de examinat segment al tractului digestiv,
datorită locaţiei sale distale faţă de ambele orificii naturale, utilizate în mod curent în timpul
endoscopiei digestive de rutină. Cu toate acestea, examinarea este vitală deoarece un număr
important de patologii, majoritatea maligne cu implicaţii vitale pentru pacient, sunt localizate
la acest nivel.
Tehnicile de diagnosticare standard sunt limitate la investigaţiile radiologice cu bariu,
push-enteroscopia şi enteroscopia intraoperatorie, arteriografia selectivă, scintigrafia sau
3
tomografia computerizată. Toate aceste metode sunt fie prea invazive fie nu furnizează date
suficiente pentru un diagnostic precis.
Videocapsula endoscopică (VCE), împreună cu enteroscopia cu balon (simplu sau
dublu), sau în spirală sunt considerate două din cele mai valoroase mijloace de investigaţie
aflate la dispoziţia gastroenterologului [Iddan et al, 2000; Swain P, 2003]. Se estimează că
milioane de capsule au fost înghiţite la nivel mondial în ultimul deceniu.
VCE este în prezent metoda de explorare optimă a intestinului subţire, datorită facilităţii sale
de utilizare şi a costului relativ redus. Echipa de cercetare condusă de directorul de proiect i-a
testat eficienţa într-o serie de studii, cu concluzii pozitive şi rezultate publicate [Vere CC et al,
2009; Vere CC et al, 2012]
Sistemul VCE constă dintr-un dispozitiv cilindric cu dimensiuni de aproximativ 26x11
mm şi cu o greutate de aproximativ 3 grame. Senzorul de imagine de la bord captează 4 până
la 14 de imagini pe secundă. Dispozitivul conţine, de asemenea, o matrice cu LED-uri, circuite
optice, un chip de control ASIC, un sistem antenă RFID, şi o baterie ce funcţionează
aproximativ 8 ore (durata medie a unui tranzit GI complet). Filmul rezultat conţine peste 50
000 de imagini, care sunt transmise la un dispozitiv de înregistrare exterior echipat cu o serie
de electrozi, care este uşor de purtat, pacientului fiindu-i permis să efectueze o serie de activităţi
simple. Înregistrările sunt preluate pentru analiza ulterioară cu ajutorul unor staţii de lucru
performante, cu posibilitatea de a fi vizualizate pe un mic ecran LCD ataşat la aparat [Vere CC
et al, 2011].
Un clinician cu experienţă are nevoie de două până la patru ore pentru a analiza
înregistrările video, în funcţie de experienţa acestuia şi de natura patologiei suspectate. Mulţi
4
factori legaţi de condiţiile existente în camera de examinare pot influenţa interpretarea acestor
rezultate, cum ar fi distanţa de la examinator la ecranul calculatorului, poziţia şi numărul
surselor de lumină, precum şi factori de natură umană, cum ar fi viteza de citire, nivelul de
atenţie şi nivelul de pregătire. Unele studii au comparat abilităţile de citire ale
gastroenterologilor raportat la cele ale medicilor instruiţi, precum şi faţă de asistentele medicale
de la gastroenterologie [Sidhu et al, 2007; Hoeroldt BS et al, 2008]. Consensul general a fost
că interpretarea acestor înregistrări necesită o pregătire de specialitate [Cave DR, 2004].
Leziunile pot fi omise în cazul în care examinatorul are alte sarcini la care trebuie să participe
şi astfel accelerează procesul de citire, sau nivelul său de formare nu este suficient pentru a
identifica eventualele modificări.
5
În consecinţă, unul dintre principalele dezavantaje este timpul petrecut pentru a analiza
mai mult de 50.000 de cadre achiziţionate de videocapsulă. Un medic cu experienţă trebuie să
vizualizeze toate imaginile, să identifice leziunile, să marcheze anumite cadre şi să definească
un diagnostic pentru a genera un raport final. Astfel, timpul de examinare şi de interpretare
corectă a imaginilor poate dura mai multe ore. O altă provocare în procesul de analiză a
imaginilor este dată de faptul că o leziune poate fi prea mică pentru a fi reperată cu ochiul liber,
sau vizibilă parţial. În cazul în care este prezentă doar într-un număr mic de cadre, ar putea fi
trecută cu vederea de către examinator.
Obiectivul principal al proiectului INDISIO este de a oferi o Infrastructură Inteligentă
de Suport în Diagnosticul Imagistic (INtelligent Imagistic DIagnosis Support Infrastructure)
pentru asistenţă şi suport decizional în interpretarea filmelor VCE, întro- manieră rapidă şi
fiabilă.
Obiectivele specifice se referă la:
- dezvoltarea unui sistem capabil să primescă ca date de intrare un film VCE, împreună
cu rezultatul unei investigaţii CT, şi să asigure ca rezultat o listă de imagini individuale sau
secvenţe de imagini evidenţiind o leziune a intestinului subţire, reconstruită şi clasificată cu o
probabilitate asociată
- încorporarea diferitelor tehnici de prelucrare a imaginilor în module individuale, cu
funcţionalitate clară, intrări şi ieşiri bine definite, cu respectarea interfeţelor predefinite
- analiza extinsă a mai multor tehnici de investigare efectuate aceluiaşi pacient / zonă de
interes, pentru a oferi un diagnostic mai bun şi mai precis
- interoperabilitatea cu aplicaţiile software similare existente
Aspectele cheie ale INDISIO sunt modularitate, interoperabilitate, standardizare.
INDISIO se va comporta precum un gastroenterolog, în analiza unui film furnizat de
VCE. Fiecare aspect al abordării medicului trebuie să fie analizat şi implementat din perspectiva
unui sistem informatic. Complexitatea procesului de gândire umană nu poate fi egalată de
niciun sistem de inteligenţă artificială, prin acest proiect noi ne propunem să împărţim acest
proces în faze similare, care vor fi transpuse într-o serie de etape uşor de implementat.
Pentru examinatorul medical, un cadru dobândit de videocapsulă este o imagine similară
cu cele achiziţionate de către orice alt aparat de fotografiat digital. Cu toate acestea, pentru o
aplicaţie software, o imagine digitală este considerată ca o serie de informaţii discrete spaţiale
şi de intensitate (aspect şi culoare) ăDougherty, 2009ş. Imaginile digitale (transpuse ca matrici
de valori) sunt compuse din pixeli individuali, având valori specifice pentru parametrii de
6
luminozitate şi culoare. Acestea pot fi supuse unor diferite tehnici de prelucrare a imaginilor
digitale, în special pentru: vizualizare (calitate mai bună) şi analiză (măsurare cantitativă şi
interpretare abstractă) [Deserno, 2011].
În dispozitivele optice CCD (Charge-Coupled Device), cum ar fi cele folosite de VCE,
o serie de celule transformă energia luminii în sarcini electrice; produsul este considerat un
semnal electric continuu care este discretizat într-o matrice dreptunghiulară 2D NxM de valori
discrete întregi. De aceea, imaginea poate fi tratată ca un semnal bidimensional exprimat ca o
combinaţie liniară de funcţii armonice cu perioade sau frecvenţe diferite (de exemplu, sinus sau
cosinus) - identificate drept componente de frecvenţă ale semnalului [Solomon and Breckon,
2011]. Acest lucru poate fi considerat ca o transformare virtuală în domeniul de frecvenţă
spaţială, care facilitează aplicarea tehnicilor multiple de procesare a semnalului pe imaginile
VCE originale.
Pentru a determina maparea conţinutului imaginii în domeniul de frecvenţă, se poate
utiliza Transformarea discretă Fourier (DFT) - în principal exprimată prin magnitudine, şi
cunoscută sub numele de spectrul de putere, oferind detalii despre texturile conţinute în imagine.
Cu ajutorul vârfurilor de sarcină observate la anumite frecvenţe, spectrul de putere este folosit
pentru a identifica periodicitatea de bază prezentă în textura unei imagini. Frecvenţele spaţiale
şi orientările lor sunt, de asemenea, caracteristici importante ale texturilor, iar o multitudine de
aplicaţii software de analiză de imagine se bazează pe caracteristicile localizate spaţial
[Gonzalez RC, 2012].
Următorul pas este concentrarea pe sub-regiuni ale imaginii originale, şi astfel să
realizează trecerea de la analiza globală a conţinutului de frecvenţă a unei imagini întregi, la
analiza unor game de frecvenţe specifice, denumite benzi de frecvenţă. Acestea sunt utilizate
pentru a calcula caracteristici diferite, ulterior necesare pentru caracterizarea texturii. Dacă
întregul domeniu de frecvenţă este împărţit într-un număr de benzi, atunci se poate obţine un
set de caracteristici specifice benzilor, în urma procesului de calcul. Acest set de caracteristici
descrie complet imaginea din punct de vedere al energiei conţinute. Divizarea în benzi de
frecvenţă, şi astfel izolarea intervalelor dorite, se obţine cu ajutorul unui filtru special, centrat
pe valori specifice de frecvenţă (exprimate prin funcţii matematice cu valori diferite de zero,
numai în interiorul intervalului selectat) [Lee and Yoon, 2011; Lau and Correia, 2007].
Această schimbare de perspectivă asupra fiecărui cadru VCE asigură identificarea
secvenţelor de prelucrare adecvate şi a tehnicilor capabile să extragă în mod corect şi să clasifice
conţinutul relevant al imaginilor VCE.
7
Volumul de imagini
rezultate în urma investigaţiilor cu
VCE este semnificativ - zeci de mii
de imagini care urmează a fi
analizate de către medic. O parte
dintre acestea nu prezintă interes din
punct de vedere medical, şi implicit
nici pentru o analiză ulterioară.
Aceste imagini nu evidenţiază un
conţinut clar (Fig. 2a), sau prezintă
un conţinut aproape identic cu
imaginile anterioare (Fig. 2b). În
aceste condiţii, un medic poate trece
rapid la următoarele imagini – prin
urmare INDISIO trebuie să
efectueze o acţiune similară: să
analizeze cadrele şi să decidă dacă
acestea sunt relevante pentru analiza
aprofundată ulterioară sau nu. Astfel,
numai cadrele non-redundante şi
relevante sunt verificate pentru
identificarea leziunilor; astfel
timpul petrecut pentru procesare
este redus în mod semnificativ.
A fost propus următorul plan de
acțiune, actualizat la nivelul
finanțării diminuate.
8
Înaintarea unei propuneri de brevetare la OSIM pentru INDISIO se va face imediat
înaintea începerii diseminării rezultatelor. Directorul de proiect, precum şi membri echipei de
cercetare, au o vastă experienţă cu reglementările OSIM pentru brevetare, prin urmare,
documentarea pentru o propunere pentru un brevet de invenţie va fi inițiată împreună cu
prezenta propunere de proiect.
toate rezultatele obţinute care se califică pentru solicitări de patent vor fi înregistrate la
instituţiile naţionale abilitate, păstrând totodată o repartizare echitabilă a drepturilor între co-
cercetători. Suntem încrezători că rezultatele acestui proiect se vor concretiza printr-o
proprietate intelectuală semnificativă. Ne aşteptăm ca prin intermediul acestui proiect să fie
livrate cel puţin o metodă originală şi un produs final.
9
Toate documentele corespunzătoare depunerii proiectului la Oficiul Român de Stat
pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) vor fi completate corespunzător odată proiectul finalizat.
Îmbunătăţirile aduse acestei propuneri de patent vor fi adăugate ulterior, în conformitate cu
reglementările specifice ale OSIM. Directorul de proiect şi mai mulţi membri ai echipei de
cercetare au deja experienţă în procesul de înregistrare a brevetelor la OSIM şi pot coordona
aceste proceduri.
Pentru a asigura o protecţie adecvată în interesul proiectului, participanţii intenţionează
să respecte gestionarea proprietăţii intelectuale în conformitate cu toate normele Uniunii
Europene, să garanteze că toate drepturile de proprietate intelectuală asociate cu rezultate
potenţial exploatabile sunt protejate corespunzător.
Cea de-a doua fază de gestionare, se va desfăşura după ce toată documentaţia
corespunzătoare este aprobată de către OSIM, şi va urmări protejarea produselor în Europa prin
depunerea cererilor de Brevete la Oficiul European de Brevete (OEB), în conformitate cu
reglementările naţionale şi internaţionale (care precizează că recunoaşterea brevetelor de
invenţie la nivel naţional de este necesară înainte de a solicita recunoaştere internaţională).
A1.2. Includere pacienti,investigatii si monitorizare.
Pacienţii cu următoarele patologii suspectate au fost supuşi investigărilor ulterioare:
hemoragii gastro-intestinale obscure, oculte sau evidente,
anemie feriprivă de cauză necunoscută,
suspectarea bolii Crohn a intestinului subţire,
evaluarea precoce a recidivelor bolii Crohn după tratamentul chirurgical,
colita nedeterminată,
complicaţii refractare sau recurente ale tratamentului medicamentos anti-inflamator
nesteroidian în boala celiacă,
polipi în sindroame de polipoză,
suspectarea unor tumori ale intestinului subţire.
Toate indicaţiile de mai sus vor necesita efectuarea endoscopiei superioare şi inferioare, ca
parte din procesul de investigare clinică. CO în colaborare cu personalul P1 vor efectua aceste
explorări în cursul etapei următoare si vor alege in continuare pacienţii cu rezultate negative
pentru explorarea ulterioară cu VCE.
Toţi pacienţii au primit un formular de consimţământ, fiind solicitată aprobarea comitetelor
de etică independente.
10
INDISIO este un sistem independent, ce se autoîmbunătăţeşte continuu şi este capabil de o
diagnosticare rapidă. Practic, în afară de timpul necesar pentru a transfera filmul compus din
imaginile achiziţionate de VCE către mainframe, sunt necesare doar câteva minute pentru
interpretarea completă a acestora. Analizarea imparţială şi combinată a fiecărui cadru împreună
cu luarea rapidă a deciziilor face sistemul INDISIO cu mult superior altor programe de analiză
existente.
11
Rezultatele etapei
Brevet OSIM elaborat și depus la autoritatea publică (nr. 214/03.12.2014)
Protocol de lucru intern – elaborat (atașat)
12
ANEXA 1
PROTOCOL DE LUCRU “INDISIO”
ETAPA 1 – ORGANIZARE ȘI ELABORARE PATENT OSIM (31.12.2014)
SUB-ETAPA INTRODUCTIVA
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
13
ETAPA 2 – MODULE DE PRELUCRARE A IMAGINILOR (31.12.2015)
SUB-ETAPA INTRODUCTIVA
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
ETAPA 3 – CONSTRUIREA MODUELOR DE ANALIZĂ ȘI RECONSTRUCȚIE;
FINALIZAREA APLICAȚIEI INDISIO (30.06.2016)
14
2.3.1 SUB-ETAPA INTRODUCTIVA
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE COLECTARE A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE ANALIZA SI SINTEZA A DATELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE IMPLEMENTARE
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
SUB-ETAPA DE DISEMINARE A REZULTARELOR
• Descriere
• Responsabil (partener)
• Durata de implementare
• Livrabile
15
Bibliografie
Arbelaez P, Maire P, Fowlkes C, Malik J, Contour Detection and Hierarchical Image
Segmentation, Pattern Analysis and Machine Intelligence, IEEE Transactions on 2011, 33:5,
898 – 916
Cave D. Reading wireless video capsule endoscopy. Gastrointest Endosc Clin North Am
2004;14:17–24
Cobrin GM, Pittman RH, Lewis BS. Increased diagnostic yield of small bowel tumors with
capsule endoscopy. Cancer 2006; 107: 22–27
Deserno TM, Biomedical Image Processing, Springer Heidelberg Dordrecht London New
York, 2011
Dougherty G, Digital Image Processing for Medical Applications, Cambridge University Press,
2009
Gonzalez RC, Woods RE., Digital Image Processing 3rd Edition. Pearson Education
International, 2012.
Hoeroldt B.S., A.D. Hopper, M. Karmo, C. Salmon, D. Elphick, A. Ali, D.S. Sanders. Is formal
training necessary for capsule endoscopy?: The largest gastroenterology trainee study with
controls. Digestive and Liver Disease, 2008, 40(4): 298-302
Iddan G, Meron G, Glukhovsky A, Swain P. Wireless capsule endoscopy. Nature 2000;405:417
Ionescu M, Vere CC, Vatamanu OA, Tudor A, Mihalas GI, Informative frames detection in
wireless capsule videos using Gabor filters, Scientific Bulletin of The “Politehnica” University
of Timişoara 2012; In press
16
Ionescu M, Tudor A, Vatamanu OA, Apostol S, Vere CC, Detection of lumen and intestinal
juices in wireless capsule endoscopy, Annals. Computer Science Series – Tibiscus University
2013a; In press
Ionescu M, Vere CC, Streba CT, Vatamanu OA, Rogoveanu OC, Telangiectasia detection
in wireless capsule endoscopy using the color slicing technique, Journal of Digital Imaging
2013b; In review
Kolar A, Romain O, Ayoub J, Faura D, Viateur S, Granado B, Graba T, A System for an
Accurate 3D Reconstruction in Video Endoscopy Capsule, EURASIP Journal on Embedded
Systems 2009:716317
Karargyris A, Bourbakis N, Detection of Small Bowel Polyps and Ulcers in Wireless Capsule
Endoscopy Videos, IEEE Trans. on Biomedical Engineering, vol. 58, iss. 10, pp. 2777-2786,
Oct. 2011.
Koulaouzidis A, Karargyris A, Three-dimensional image reconstruction in capsule Endoscopy,
World J Gastroenterol 2012 August 21; 18(31): 4086-4090
Lau PY, Correia PL. Analyzing Gastrointestinal Tissue Images using Multiple Features. 6th
Conf. on Telecommunications Peniche, 435-8, 2007.
Lee YG, Yoon G, Bleeding Detection Algorithm for Capsule Endoscopy, World Academy of
Science 2011, Engineering and Technology 81
Li B, Meng M Q-H, Computer-Aided Detection of Bleeding Regions for Capsule Endoscopy
Images. IEEE Transactions on Biomedical Engineering 56(4), 2009, 1032 – 1039
Lv G, Yan G, Wang Z, Bleeding Detection in Wireless Capsule Endoscopy Images Based on
Color Invariants and Spatial Pyramids Using Support Vector Machines. Conf Proc IEEE Eng
Med Biol Soc.;2011:6643-6
Papari G, Petkov N, Edge and line oriented contour detection: State of the art, Image and Vision
Computing 29 (2011), 79–103
17
Petruzziello C, Onali S, Calabrese E, Zorzi E et al., Wireless capsule endoscopy and proximal
small bowel lesions in Crohn’s disease, World J Gastroenterol 2010;16(26): pp. 3299-3304
Rajaei A, Rangarajan L, Medical image segmentation using linear combination of Gabor
filtered images, International Journal of Machine Intelligence 2011, Volume 3, Issue 4, pp-
212-216
Rondonotti E, Pennazio M, Toth E et al. Small-bowel neoplasms in patients undergoing video
capsule endoscopy: a multicenter European study. Endoscopy 2008; 40: 488–495.
Solomon C. and Breckon T., Fundamentals of Digital Image Processing - A Practical Approach
with Examples in Matlab, Wiley Blackwell, 2011.
Szczypinski P, Klepaczko A, Pazurek M, Daniel P, Texture and color based image
segmentation and pathology detection in capsule endoscopy videos, Computer Methods and
Programs in Biomedicine 2012, In press
Vere CC, Foarfă Camelia, Streba CT, Cazacu S, Pîrvu D, Ciurea T. Videocapsule endoscopy
and single balloon enteroscopy: novel diagnostic techniques in small bowel pathology Rom J
Morphol Embryol 2009; 50(3):467-474.
Vere C.C, Streba C.T, Gheonea D.I, Iordache S, Foarfă C, Ionescu A.G. Diagnostic value of
videocapsule endoscopy and single-ballon enteroscopy in tumoral pathology of the small bowel.
1st International Conference on Capsule Endoscopy and Double Balloon Endoscopy, 27-28th
August 2010, Paris, France, P82, page 126.
Vere CC, Streba CT, Rogoveanu I, Ionescu AG. Videocapsule Endoscopy of the Small
Bowel, New Techniques in Gastrointestinal Endoscopy, Oliviu Pascu and Andrada Seicean
(Ed.), ISBN: 978-953-307-777-2, InTech, 2011
Vere CC, Rogoveanu I, Streba CT, Popescu A, Ciocalteu A, Ciurea T. The role of capsule
endoscopy in the detection of small bowel disease. Chirurgia (Bucharest). 2012; 107(3): 352–
60.
18
Vere C.C., Streba C.T., Rogoveanu I., Georgescu M., Pirvu D., Iordache Sevastita, Gheonea
D.I, Saftoiu A., Ciurea T. The Contribution of the Video Capsule Endoscopy in Establishing
the Indication of Surgical Treatment in the Tumoral Pathology of the Small Bowel. Current
Health Sciences Journal. 2012; 2(38): 69–72.
Sidhu, Reena; Sanders, David S., FRCP, FACG; Kapur, Kapil FRCP; Marshall, Laura RGN;
Hurlstone, David P. MD, MRCP; McAlindon, Mark E. Capsule Endoscopy: Is There a Role for
Nurses as Physician Extenders? Gastroenterology Nursing. 2007, 30(1): 45-50
Swain P. Wireless capsule endoscopy. Gut 2003; 52:4:48–50
Swain P., At a watershed? Technical developments in wireless capsule endoscopy, Journal of
Digestive Diseases 2010; 11; 259–265
Urbain D, De Looze D, Demedts I et al. Video capsule endoscopy in small-bowel malignancy:
a multicenter Belgian study. Endoscopy 2006; 38: 408–411
Vilariño F, Spyridonos P, DeIorio F, Vitrià J, Azpiroz F, Radeva P, Intestinal Motility
Assessment With Video Capsule Endoscopy: Automatic Annotation of Phasic Intestinal
Contractions, IEEE Trans Med Imaging. 2010 Feb;29(2):246-59
Zhao Q, Dassopoulos T, Mullin G, Hager G, Meng MQ, Kumar R, Towards integrating
temporal information in capsule endoscopy image analysis, Engineering in Medicine and
Biology Society,EMBC 2011, pp. 6627-6630
Zhiwen Y, Wong HS, Wen G, A modified support vector machine and its application to image
segmentation, Image and Vision Computing 2011; 29; 29–40
Director proiect
Prof. Univ. Dr. Cristin Constantin Vere
19