Download - Fezabilitate Petrom 1550
STUDIU DE FEZABILITATE
- S.C. PETROM S.A. -
Autori:
Ișvanca Andrei
Ivana Ionuț
Ivașcu Radu Cătălin
Jianu Florin Silviu
1. Introducere
Lucrarea noastră are drept obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate a societății
comerciale “SC PETROM SA” în vederea realizării unei investiții ce constă ȋn construirea
unui depozit de carburanţi in apropierea orașului Onești. Pentru a justifica modalitatea de
investire și rezultatele obţinute ȋn urma acesteia, am recurs la diagnosticarea agentului
economic pe cele șase paliere reprezentative: juridic, comercial, resurse umane, de mediu,
tehnic și financiar.
Ȋn urma analizei investiţiei, indicatorii de performanţă ne-au confirmat faptul că aceasta
ar putea fi una foarte profitabilă și astfel se justifică implementarea ei.
În cadrul prezentării generale a companiei, am punctat momentele-cheie de pe
parcursul întregii sale activități, din 1998 până în prezent. În cadrul diagnosticului juridic am
pus accent pe relațiile juridice ce apar între agenții cu care relaționează firma.
Prezentarea produselor, a principalilor concurenți, clienți, furnizori ai firmei, modul de
aprovizionare și distribuire a produselor din această industrie, cota de piață deținută de
societate fac parte din diagnosticul comercial.
În cadrul diagnosticului tehnic, am luat în vedere calitatea tehnologiei existente, uzura
fizică și morală a echipamentelor.
În cadrul diagnosticului resurselor umane am specificat structura conducerii și a
personalului în subordine, precum și reglementări privind administrarea fondului de salarii.
În cadrul diagnosticului financiar, am analizat și intrepretat evoluția indicatorilor
echilibrului financiar, a performanțelor financiare, a indicatorilor de rentabilitate și risc în
perioada 2010-2011. Pentru a demonstra că investiția propusă este una fezabilă, am supus-o
analizei în mediu cert și incert. În cadrul analizei în mediul cert, am interpretat semnificația
principalilor indicatori (valorea adăugata netă, indicele de profitabilitate, rata internă de
rentabilitate, termenul de recuperare) precum și maniera în care aceștia sunt utilizați în
alegerea proiectelor de investiții
2
1.1 Prezentarea generală a societății
Scurt istoric
Petrom este cea mai mare companie de titei si gaze din Romania si cel mai mare
producator de petrol si gaze din Europa de Sud-est.
Cu activităţi în domenile: Explorare şi Producţie, Rafinare, Marketing si Gaze naturale,
Petrom are rezerve dovedite de petrol şi de gaz de 940 mil. bep, o capacitate maximă de
rafinare de 8 milioane tone metrice pe an, aproximativ 550 benzinării în România şi 269 în
Moldova, Bulgaria şi Serbia. În 2011, cifra de afaceri a companiei a inregistarat o suma de
16.565.465.973 Lei iar EBITDA a fost de 6,830,924,550 Lei.
Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din
sud-estul Europei. Segmentele de activitate ale Petrom sunt: Explorare şi Producţie, Gaze şi
Energie şi Rafinare şi Marketing. Acestea reprezintă activităţile de bază ale companiei, având
un grad ridicat de integrare.
Explorare si productie
Obiectul de activitate al diviziei Explorare şi Producţie constă în explorarea,
descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în Regiunea Caspică
(Kazahstan). Petrom generează aproape întreaga producţie de ţiţei din România şi contribuie
cu aproximativ 50% la producţia totală de gaze a ţării. În 2011, producţia totală de ţiţei şi
gaze a Petrom a fost de circa 186.000 bep/zi, în timp ce nivelul rezervelor totale dovedite la
sfârşitul lunii decembrie 2011 era de aproximativ 812 mil. bep.
Petrom este un jucător important pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind
toate segmentele acesteia. În 2011, Grupul Petrom şi-a menţinut prezenţa puternică în toate
sectoarele pieţei gazelor naturale. În vederea sporirii valorii gazelor naturale şi asigurării unei
dezvoltări durabile a companiei, Petrom şi-a extins lanţul valoric prin dezvoltarea propriei
activităţi de producere a energiei electrice, atât din surse convenționale, cât şi din surse
regenerabile. Anul 2011 a reprezentat o etapă importantă pentru activitatea companiei din
domeniul energiei, marcând intrarea Petrom în activitatea de producere electricitate, prin
demararea exploatării comerciale a parcului eolian Dorobanţu, urmată de finalizarea
lucrărilor de construcţie la centrala electrică pe gaze de la Brazi.
3
Petrom operează o rafinărie (Petrobrazi) integrată cu activitatea de explorare şi
producţie, cu o capacitate nominală de 4,5 mil. tone/an, în cadrul căreia procesează exclusiv
ţiţei din producţia proprie, cu scopul maximizării valorii de integrare a acestei rafinării.
Livrarea produselor proprii se realizează prin reţeaua compusă din peste 790 de benzinării,
atât în România, cât şi în ţările învecinate: Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova. Petrom
este furnizorul principal de carburanţi din România, având o cotă totală de piaţă de 37% şi
545 de benzinării. Petrom este, de asemenea, furnizorul principal de combustibili pentru
aviaţie, incluzând serviciile aferente.
Activitatea de Exploarare şi Producţie se bazează pe explorarea şi extracția de ţiţei şi
gaze naturale în România şi în Regiunea Caspică (Kazahstan). Petrom asigură aproape
întreaga producţie de ţiţei şi aproximativ jumătate din producţia de gaze a României.
Producţia de ţiţei şi gaze la nivelul Grupului Petrom a ajuns la aproximativ 185.700 bep/zi
în 2011, din care 173.700 bep/zi reprezintă producţia din România. Grupul Petrom avea
rezerve dovedite de aproximativ 812 mil. bep la sfârşitul lunii decembrie 2011, din care 786
mil. bep în România.
Realizări în 2011
Producţia Grupului Petrom a crescut cu 1% comparativ cu 2010
Rata de înlocuire a rezervelor Grupului a crescut la 70%, de la 67% în 2010; rata de�
înlocuire a rezervelor în România s-a menţinut la 70% pentru al patrulea an consecutiv
Costurile de producţie ale Grupului, exprimate în USD, au scăzut cu 3% faţă de 2010;�
costurile de producţie în România, exprimate în RON, au scăzut cu 5%, iar cele
exprimate în USD, cu 1%
O descoperire de gaze potenţial semnificativă a fost făcută în sud-vestul României,�
în zona Totea
Progres semnificativ în redezvoltarea zăcămintelor majore� Înregistrarea unui record mondial în domeniul forajului orizontal la mici adâncimi la�
Suplacu de Barcău
Extinderea cu succes a licenţelor de explorare� Începerea forajului primei sonde de explorare în ape de mare adâncime, în parteneriat�
cu Exxon Mobil
Finalizarea cu succes a integrării Serviciilor E&P în cadrul E&P�
4
Gaze si energie
Petrom deţine o poziţie puternică şi durabilă pe piaţa românească a gazelor naturale,
acoperind toate segmentele acestei pieţe. Prin intermediul canalelor de distribuţie, gazele
naturale pot fi vândute către marii consumatori industriali şi distribuitorii de gaze.
Alternativ, gazele produse pot fi utilizate pentru alimentarea centralei electrice proprie
pentru a produce electricitate. Conversia gazelor naturale în energie electrică extinde
lanţul valoric şi asigură o platformă suplimentară de comercializare a gazelor. Anul 2011
a reprezentat o etapă importantă, marcând intrarea Petrom în activitatea de producere de
electricitate, prin demararea exploatării comerciale a parcului eolian banţu, urmată de
finalizarea lucrărilor de construcţie la centrala electrică de la Brazi, care se preconizează
că va fi gata pentru exploatare comercială în a doua jumătate a anului 2012.
Realizări în 2011
Finalizarea reabilitării conductei de gaze Hurezani-Corbu-Bucureşti împreună cu�
E&P şi Transgaz (operatorul sistemului naţional de transport al gazelor)
Finalizarea construcţiei centralei electrice de la Brazi (860 MW)� Începerea exploatării comerciale a parcului eolian Dorobanţu (45 MW) în octombrie�
2011
Începerea pregătirii amplasamentului Doljchim în vederea utilizării alternative a�
acestuia
Rafinare si marketing
Petrom este cel mai important furnizor pe piaţa carburanţilor din România, având o
cotă totală de piaţă de 37% şi 545 de staţii de distribuţie. Petrom este, de asemenea,
furnizorul principal de combustibili pentru aviaţie şi servicii aferente. Prin companiile
afiliate, operăm alte 248 de staţii de distribuţie în ţările învecintate: Bulgaria, Serbia şi
Republica Moldova. De-a lungul lanţului valoric, operează Petrobrazi ca o rafinărie integrată
cu activitatea de E&P, procesând exclusiv ţiţei din producţie proprie pentru a maximiza
valoarea integrării.
Realizări în 2011
5
Îmbunătăţire continuă a rezultatelor datorită performanţei operaţionale şi�
managementului strict al costurilor
Răspuns eficient la provocările dominante ale pieţei, aplicând o utilizare flexibilă a�
activelor noastre din rafinare şi logistică
Decizie de a închide permanent rafinăria Arpechim, luată la sfărşitul lunii martie�
2011
Îmbunătăţirea managementului stocurilor în rafinăria Petrobrazi� Integrarea cu succes a activităţilor de comercializare a combustibililor pentru aviaţie�
într-o singură societate (Petrom Aviation)
Punerea în aplicare cu succes a conceptului de parteneri „Agri-Brand Partner” în�
România a dus la sporirea vânzărilor comerciale în sectorul agricol
Petrom este administrată într-un sistem dualist, de către un Directorat, sub
supravegherea unui Consiliu de Supraveghere.
Responsabilitatea socială corporatistă este parte integrantă a strategiei Petrom. Fiind
cea mai mare companie din România, Petrom este angajată activ pentru a contribui la
dezvoltarea societăţii româneşti. Petrom doreşte să asigure accesul egal şi permanent al
investitorilor la informaţiile privind rezultatele companiei iar acest document vine sa
intareasca pozitia companiei.
1.2. Diagnosticul societății
1.2.1. Diagnosticul juridic
S.N.P. Petrom S.A. a luat fiinţă prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/15.09.1997 a
Guvernului României, aprobată prin Legea nr. 70/1998 şi a început să opereze din punct de
vedere comercial la data de 01.11.1997. În Adunarea Generală a Acţionarilor din 14.09.2004
s-a aprobat modificarea numelui companiei din SNP Petrom S.A. în S.C. Petrom S.A. Fiind
organizată ca o societate integrată pe verticală, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul
industriei petroliere, Petrom are în componenţa sa pe lângă sucursalele de explorare şi
exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi ale fostei Regii Autonome a Petrolului, pe
structura căreia s-a constituit, sucursale de prelucrare a ţiţeiului (rafinăriile Petrobrazi Ploieşti
6
şi Arpechim Piteşti), o sucursală pentru transportul produselor petroliere, sucursale de
distribuţie ale acestor produse (sistemul Peco), atât en-gros, cât şi en-detail, sucursale de
servicii, precum şi sucursale de cercetare.
Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de
Est, a semnat un contract prin care a achiziţionat 51,011% din acţiunile Petrom (OMV a plătit
statului român suma de 669 milioane euro, restul de 830 milioane euro reprezentând
contribuţia OMV la majorarea de capital a societăţii). Tranzacţia a fost încheiată în decembrie
2004 prin plata acţiunilor şi creşterea de capital în valoare de 830 milioane euro, ce urmează a
fi utilizat pentru investiţiile viitoare ale Petrom.
OMV Aktiengesellschaft este cea mai mare companie industrială listată din Austria,
lucru dovedit de vânzările în valoare de 18,97 miliarde de euro şi un număr de 40.993 angajaţi
în 2006 şi o capitalizare a pieţei de aproximativ 14 miliarde de euro. Lider în industria de
petrol şi gaze din Europa Centrală, OMV desfăşoară activităţi de rafinare şi marketing în 13
ţări.
Cu OMV în calitate de acţionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare grup de
petrol şi gaze din Europa Centrală, care are rezerve dovedite de petrol şi gaze de circa 1,3
miliarde de barili echivalent petrol (bep), o producţie zilnică de aproximativ 324.000 bep şi o
capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an. În prezent, OMV deţine peste 2.540 de
staţii de distribuţie în 13 ţări. Cota de piaţă a grupului în segmentul de Rafinare şi Marketing
în regiunea Dunării este acum de aproximativ 20%.
În ceea ce priveşte activităţile de Explorare şi Producţie, OMV este prezent în 20 ţări de
pe cinci continente. În domeniul gazelor naturale, OMV deţine depozite şi un sistem de
conducte de 2.000 de km prin care se transportă 47 de miliarde m³ de gaze naturale pe an în
ţări precum Germania şi Italia. OMV deţine acţiuni în combinate de produse chimice şi
petrochimice integrate – 50% în AMI Agrolinz International GmbH şi 35% din acţiunile
Borealis A/S, unul dintre cei mai mari producători de poliolefină din lume. OMV mai deţine
acţiuni şi la alte companii importante precum: Petrom SA – 51%, EconGas GmbH - 50%,
reţeaua de rafinării BAYERNOIL - 45% şi la compania ungară MOL - 10%.
OMV a continuat să îşi consolideze poziţia de lider în cadrul centurii de dezvoltare
europeană prin achiziţia a 34% din Petrol Ofisi, cea mai mare companie de distribuţie din
Turcia în domeniul vânzărilor cu amănuntul şi comerciale.
În iunie 2006, OMV a înfiinţat OMV Future Energy Fund, o companie deţinută în
întregime, cu scopul de a sprijini proiecte de energie alternativă, beneficiind de un capital de
7
100 de milioane de euro. OMV iniţiază astfel trecerea de la un grup exclusiv de petrol şi gaze
la un grup producător de energie ce include în portofoliul său energia regenerabilă.
Restul acţiunilor sunt divizate astfel: 20,64% Ministerul Economiei, 20,11% Fondul
Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii
din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în
urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist), Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03%, 6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane
fizice şi juridice din România şi din străinătate)
Acţiunile societăţii sunt nominative şi se emit în formă dematerializată, prin înscriere în
cont. Acţiunile sunt liber transferabile. Deţinerea acţiunii implică adeziunea de drept la statut.
Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmează acţiunile în cazul trecerii în proprietatea
altor persoane. Acţionarii au dreptul la o corectă şi completă informare în Adunarea Generală
a Acţionarilor asupra situaţiei societăţii.
Petrom este autorizată să emită obligaţiuni în condiţiile legii. Obligaţiunile emise de
către societate pot fi garantate de stat pentru plata capitalului şi a dobânzilor, potrivit
legislaţiei în vigoare.
Nr
. Acţionari Număr de acţiuni
Capital social
(lei)
Procent
[%]
1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011
2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,639
3. Fondul Proprietatea S.A. 11.391.130.186 1.139.113.018,60 20,110
4.Persoane Fizice şi Juridice (+2,03%
BERD) 3.520.046.256 352,004,625.60 8,240
TOTAL 56.644.108.335 5.664.410.833,50 100
8
1.2.2. Diagnosticul comercial
a) Furnizorii
Principalii furnizori ai Petrom sunt:
- ROMGAZ S.A. Mediaş
- REPUBLICA S.A. Bucureşti
- PETROTUB S.A. Roman
- SILCOTUB S.A. Zalău
- GLENCORE INTERNATIONAL A.G. –BAAR SWITZERLAND
- KRONOS WORLD WIDE Ltd. –TORTOLA B.V.I.
-
b) Clienţii. Reprezentând cea mai importantă componentă a micromediului
societăţii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate
pe cunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi de consum. În funcţie
de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele societăţii, clienţii pot fi grupaţi astfel:
consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale etc.
Principalele pieţe de desfacere sunt:
- Pentru ţiţei: sucursalele proprii de prelucrare Arpechim Piteşti şi
Petrobrazi Ploieşti, alte rafinării;
- Pentru gaze naturale: ROMGAZ S.A. Mediaş, PETROM GAS S.R.L.,
mari consumatori industriali (TERMOELECTRICA S.A., S.C. INTERAGRO S.A., CET
Turceni, C.S. Reşiţa, S.C. PETROTUB S.A., S.C. ROMAN S.A., S.C. REPUBLICA S.A.,
S.C. SILCOTUB S.A Zalău);
- Pentru carburanţi şi lubrefianţi: sucursale proprii de distribuţie, societăţi
de transport auto şi naval, consumatori particulari, sectorul terţial;
- Comercializarea produselor petroliere se realizează prin intermediul
celor două sucursale de prelucrare (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti) şi al sistemului de
distribuţie PECO;
- Pentru produsele petrochimice: marile combinate chimice şi rafinării
româneşti (OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, CHIM-COMPLEX Borzeşti, SINTEZA Oradea
etc.);
9
- La export se livrează produse petrochimice şi carburanţi, în special în
ţările centrale şi vest-europene. De asemena, la export se asigură servicii în domeniul
forajului marin, cercetării, proiectării, precum şi asistenţă tehnică.
Petrom este lider naţional în domeniul rafinării ţiţeiului şi distribuţiei de combustibil.
Clienţii societăţii, persoane juridice, sunt societăţi comerciale reprezentative în economia
românească. Multe asemenea societăţi depind în proporţii mari de Petrom ca furnizor sau ca
şi client. Clienţii persoane fizice sunt toţi utilizatorii de combustibili sau produse chimice
derivate.
c) Concurentii. Sunt agenţii economici cu care intră în competiţie societatea,
întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii
avantajoase de producere şi desfacere a produselor. Competitorii se deosebesc între ei prin
rolul pe care îl joacă în raporturile cu clienţii, atitudinea faţă de noutăţi, formele de
comunicare cu consumatorii, stilul de intervenţie pe piaţă. Întrucât concurenţa este o luptă
dură, în care învinge întotdeauna cel mai bun, primează interesele economice, dar şi cele
extraeconomice.
Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care îţi dispută aceiaşi clienţi
sau furnizori de bunuri. Principalii concurenţi ai Petrom în ţară sunt:
- În domeniul extracţiei ţiţeiului: unic producător;
- În domeniul extracţiei gazelor naturale: S.N. ROMGAZ Mediaş;
- În domeiul rafinării: S.C. LUKOIL PETROTEL S.A. Ploieşti, S.C.
ROMPETROL RAFINARE S.A., S.C. PETROLSUB Balc, S.C. RAFO Oneşti, S.C. ASTRA
S.A. Ploieşti, S.C. ROMPETROL S.A. –Vega, S.C. STEAUA ROMÂNĂ.
- În domeiul petrochimiei: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, SOLVENTUL
Timişoara;
- În domeniul distribuţiei cu amănuntul a produselor petroliere: SHELL,
MOL, LUKOIL, AGIP, ROMPETROL, RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;
- În domeniul distribuirii GPL: SHELL GAZ România, BUTAN GAZ
România, RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;
- În domeniul distribuţiei en-gros: ROMPETROL, RAFO Oneşti,
LUKOIL.
10
11
a) Strenghts(Puncte forte)
- management strict al costurilor şi program de investiţii
concentrat pe activităţile strategice;
- grad înalt de flexibilitate şi competenţă, având avantajul
unei companii integrate vertical;
- poziţie de top pe piaţa românească;
- cea mai bună poziţionare pentru a extinde lanţul valoric al
gazelor, prin intrarea pe piaţa energiei electrice;
- creșterea cifrei de afaceri, a producției exercițiului și
valorii adăugate;
- menținerea potențialului productiv;
- capacitate să renumereze capitalurile avansate;
- onorarea obligațiilor fiscale;
- dispune de capacitate de autofinanțare sporită;
- creşterea productivităţii muncii.
b) Weaknesses(Puncte slabe)
- diminuare a profitabilităţii pe segmentul de explorare și
producţie;
- pierderi majore din reevaluarea stocurilor de ţiţei și de
produse petroliere;
- cheltuieli excesive (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli
cu personalul etc.);
- diminuarea eficienţei cheltuielilor totale;
- îmbătrânire a capitalului productiv aflat ȋn dotarea
întreprinderii analizate;
- creşterea amortizării calculate ca urmare a
achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale
prin investiţie;
- dificultăţi în valorificarea producţiei.
c) Opportunities(Oportunitati)
- posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de
menţinere şi de creştere);
- diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei;
- creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor
care asigură rate ale marjei comerciale semnificative;
- diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor;
- o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie
existente;
- achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri
mai avantajoase;
- creşterea productivităţii muncii;
- reducerea consumului specific pe unitatea de produs;
- creşterea motivării şi calificării personalului;
- alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel
încât să se asigure desfacerea produselor;
- modernizarea de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil
a ponderii consumurilor intermediare în producţia
exerciţiului;
- optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale
consumabile, precum şi cele de produse finite
destinate vânzării;
- procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în
condiţii avantajoase de la furnizori.
d) Threats(amenintari)
- concurenţa agresivă;
- strategii de piaţă neeficiente prin utilizarea de materiale
substituibile, puţin costisitoare şi calitativ superioare;
- menținerea diferențelor semnificative de cote de piață ȋntre
PETROM și principalii concurenți;
- deprecierea monedei naționale ȋn raport cu euro.
1.2.3. Diagnosticul de resurse umane
Misiunea managementului de Resurse Umane este de a asigura organizaţiei angajaţi
capabili şi motivaţi, oferind astfel suport în atingerea obiectivelor strategice. Managementul
resurselor umane are o organizare matriceală, cu rolul de a susţine creşterea eficientă şi
profitabilă a companiei.
Instruirea și dezvoltarea angajaţilor reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării unei
organizaţii de succes. Departamentul de Instruire și Dezvoltare a definit și personalizat
pachete cu programe de instruire, atât pentru manageri, cât și pentru restul angajaţilor.
În anul 2008, un număr de 20.598 de angajaţi din toate diviziile Petrom au participat la
programe de instruire, cu un cost total de 5,6 mil EUR. Cumulând 67.595 zile de curs,
angajaţii și-au dezvoltat abilităţile de limbă străină, management, IT, precum și abilităţile
tehnice pentru proiecte speciale sau cele HSEQ.
12
În 2009, angajaţii au participat la activităţi de formare profesională, cu un cost total
pentru trainerii externi de 2,7 mil. euro. Activităţile de formare profesională au acoperit
diverse arii de interes (de exemplu, limbi străine, management, IT, cunoştinte tehnice şi
HSEQ, dar şi cursuri personalizate), totalizând 41.195 de zile de instruire.
Obiective 2012:
Sisteme de remunerare și dezvoltare orientate spre performanţă și responsabilitate;
Internaţionalizarea managementului;
Sisteme de instruire și dezvoltare eficiente și moderne;
Prioritate clară a dezvoltării și recrutării din cadrul Grupului;
Instalarea unui sistem administrativ eficient și integrat;
Eficienţa ȋmbunătăţită a organizării și procedurilor existente;
Creșterea productivităţii angajaţilor;
Nivel ridicat de responsabilitate socială și culturală.
Date de identificare ale echipei de conducere
Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere şi are în componenţă şapte
membri. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei şi supraveghează
conducerea companiilor din Grupul Petrom, în conformitate cu prevederile legale, cu Actul
Constitutiv al societăţii, cu regulamentele şi procedurile interne, precum şi cu hotărârile
Consiliului de Supraveghere şi ale Adunării Generale a Acţionarilor.
Mariana Gheorghe – Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului,
responsabilă cu: Afaceri Corporative şi Conformitate; Comunicare şi Sustenabilitate; Juridic;
Strategie, Dezvoltare Corporativă şi Relaţia cu Investitorii; Sănătate, Siguranţa Muncii,
Securitate şi Mediu; Resurse Umane; Achiziţii Operaţionale; Afaceri Publice Corporative şi
de Reglementare. Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la
Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti, în 1989, şi Finanţe Corporative la London Business School în 1995. A lucrat pentru
diverse companii româneşti şi pentru Ministerul de Finanţe din România. Între anii 1993 şi
2006 a lucrat pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la Londra,
unde a deţinut diverse poziţii, cu focus pe Europa de Sud-Est şi Regiunea Caucaz, ultima
poziţie detinută fiind cea de Senior Banker. După privatizarea Petrom, în 2004, Mariana
Gheorghe a devenit membră a Consiliului de Administraţie al Petrom, la propunerea BERD,
13
până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită Director General Executiv al Petrom. Din 17
aprilie 2007 deţine şi poziţia de Preşedinte al Directoratului Petrom, în urma adoptării de către
Petrom a unui sistem dualist de guvernanţă.
Daniel Turnheim – Director Financiar, responsabil cu: Financiar; Controlling;
Audit Intern; Global Solutions. A studiat Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii de
Studii Economice şi Afaceri din Viena. În 2002, s-a alăturat Grupului OMV, unde a ocupat
diferite poziţii, inclusiv cea de Director Controlling în cadrul OMV Marea Britanie. Începând
cu 2007, Daniel Turnheim a ocupat poziţia de Director Corporate Controlling OMV, iar la
finalul anului 2009 a devenit membru în Consiliul de Administraţie al Petrol Ofisi. S-a
alăturat Petrom începand cu 1 ianuarie 2011.
Johann Pleininger – Responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie
A urmat cursurile Colegiului Tehnic pentru Inginerie Mecanică şi Economie din Viena; a
obţinut certificatul pentru Management de Proiect Internaţional şi a absolvit Ingineria
Industrială. În cadrul OMV, a deţinut funcţii precum operator de zăcăminte, maistru sau
supraveghetor producţie, inginer de Facilităţi şi Costuri, Manager de Proiect şi Director al
Departamentului de Investiţii. A deţinut apoi funcţia de Director al Departamentului de
Management de Proiect şi Investiţii. Lucrează în industria de ţiţei şi gaze din 1977. A venit în
Petrom în 2005 şi a fost numit responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie în iunie
2007. La 1 ianuarie 2008, Johann Pleininger a preluat conducerea întregii activităţi de
Explorare şi Producţie, inclusiv cea internaţională. Ca urmare a integrării diviziei Servicii
E&P în cadrul diviziei E&P, Johann Pleininger a preluat şi responsabilităţile aferente lui
Siegfried Gugu, fost membru al Directoratului, responsabil cu activitatea de Servicii E&P,
începând cu data de 17 aprilie 2011.
Neil Anthony Morgan – Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing Neil
Anthony Morgan a absolvit Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Universităţii Salford
(Manchester, Marea Britanie). Are o experienţă de peste 20 de ani în activitatea de Rafinare şi
Produse Petrochimice. Înainte de a se alătura echipei Petrom a lucrat timp de patru ani pentru
Petronas Penapisan (Malaezia), unde a deţinut poziţia de Director în cadrul proiectului de
extindere a rafinăriei. Înainte de Petronas, a lucrat timp de 12 ani pentru Engen Petroleum
(Durban, Africa de Sud). Din 1992, când s-a alăturat companiei în funcţia de Specialist în
14
Controlul Proceselor, a deţinut diverse funcţii, de la Inginer Şef în Controlul Proceselor şi
Tehnologia Informaţiei, până la Director Servicii Tehnice şi Director Operaţiuni. Între anii
1985 şi 1990 a fost Şef Producţie, Şef Operaţiuni şi Inginer Şef Procese în cadrul companiei
Sentrachem Ltd. (Johanessburg, Africa de Sud). S-a alăturat echipei Petrom în 2008 şi a fost
desemnat responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice. Ca urmare a
comasării activităţilor de marketing ale Grupului Petrom în OMV Petrom Marketing S.R.L.,
sub conducerea lui Rainer Schlang, atribuţiile acestuia, în calitate de fost membru al
Directoratului, responsabil cu activitatea de marketing, au fost preluate de Neil Anthony
Morgan, începând cu data de 17 aprilie 2011.
Hilmar Kroat-Reder – Responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie (inclusiv
Produse Chimice). A obţinut diploma de Master şi Doctorat în Drept în cadrul Universităţii
din Viena, precum şi diploma de Master în Drept în cadrul McGeorge School of Law,
Universitatea Pacific, California, SUA. A studiat, de asemenea, Dreptul la Universitatea din
Bourgogne, Franţa, şi Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii de Studii Economice şi
Afaceri din Viena. Înainte de a se alătura OMV, în 2002, Hilmar Kroat-Reder a fost partener
în cadrul unei firme internaţionale de avocatură. În cadrul OMV, a ocupat diverse poziţii:
Director Dezvoltare Corporativă şi Fuziuni şi Achiziţii/Juridic, Vicepreşedinte al Biroului
CEO, Vicepreşedinte senior Afaceri Corporative şi Dezvoltare Durabilă. S-a alăturat Petrom
începând cu 1 ianuarie 2011.
1.2.4. Diagnosticul tehnologic
Petrom este o companie integrata vertical cu trei segmente de activitate
centrale:Explorare si Productie, Rafinare si Marketing , Gaze si Energie.
Segmentul de Explorare si Productie este activitatea cea mai importanta în compania
Petrom. Rolul acestuia este de a produce titei si gaze. Titeiul produs de Explorare si Productie
este transportat catre divizia de rafinare a companiei iar gazul extras este vandut prin divizia
de Gaze si Energie. Titeiul este transportat catre rafinariile Petrom prin conductele companiei
Conpet – companie detinuta de stat – iar gazul natural este transportat prin conductele
Transgaz – companie detinuta de stat – si/sau distribuite catre clientii finali. Procesul din acest
segment este sustinut de serviciile diviziei Petromservice (EPS), divizie integrata în Petrom în
15
anul 2008. EPS este alcatuit din trei departamente operationale: Departamentul de Reparatii la
Sonda, Mententa si Logistica.
Departamentul de Reparaţii la Sondă execută servicii pentru intervenţiile la sondă,
reparaţii capitale la sondă, mutare platformă şi mentenanţă platformă.
Noua linie de servicii, Reparaţii grele la Sondă, având echipe care lucrează deja pentru
E&P, efectuează lucrări de testare a producţiei şi instrumentaţie tubing. Acestă categorie de
servicii presupune activităţi onshore şi offshore la adâncimi mai mari de 2500 metri."Serviciul
de operaţii speciale" desfăşoară activităţi, cum ar fi împachetare cu nisip, operaţii de fisurare,
testare prevenitor de erupţie sau reparaţii packer.
Departamentul de Mentenanţă se ocupă de mentenanţa regulată şi reparaţiile capitale ale
echipamentelor şi utilajelor electrice/ mecanice specifice în industria de petrol şi gaze.
Departamentul de Logistică furnizează soluţiile integrate pentru serviciile de transport:
ingineria drumului, planificare resurse, mentenanţă şi administrarea autovehicolelor E&P /
EPS, funcţie suport pentru celelalte departamente de servicii.
Divizia de Rafinare, parte din segmentul de activitate Rafinare si Marketing, proceseaza
titeiul primit din segmentul de Explorare si Productie cat si titeiul din import si transporta
produsele finite catre divizia de Marketing pentru vanzarea acestora. Petrom detine doua
rafinarii: Arpechim si Petrobrazi, compania fiind cel mai mare rafinator din Romania,
detinand 34% din aceasta industrie. In 2008 rafinariile Petrom au procesat impreuna 6,1 mil
de tone de titei (din care 1,8 mil de tone au fost importate). In 2012 rafinaria Arpechim a fost
inchisa.
Divizia de Marketing este interfata companiei Petrom cu toti clienti. Aceasta vinde
produsele primite de la divizia de rafinare si de la alti producatori externi vazand atat
clientilor interni cat si international, atat retail cat si en-gros.
Divizia de gaze a fost infiintata in anul 2005 cu scopul de a dezvolta activitatea de gaze
naturale a Petrom in Romania. Divizia este axata pe vanzarea gazului catre mari companii si
catre producatorii de energie ai statului, cat si pe clienti interni. Divizia are doua companii
afiliate: Petorm Gas SRL si Petrom Distributie Gaz SRL.
Petrom Gas SRL se concentreaza pe furnizarea gazelor naturale pentru utilizatorii finali
din România, catre clientii industriali şi comerciali, catre producatorii de energie termică şi
centralele electrice cu un consum anual de peste 500.000 de metri cubi.
Petrom Distributie Gaze SRL, 99,9% deţinut de Petrom SA, lucrează la distribuţia de
gaz şi de aprovizionare, cu activitate în 40 de comunităţi diferite în toată România. Această
societate deţine o reţea de conducte de gaz de 1000 de km.
16
Petrom Distributie Gaze SRL are două tipuri de consumatori: consumatorii captivi -
consumatorii care cumpără gaze cu servicii de distribuţie la preţuri reglementate de ANRE şi
consumatori eligibili - consumatorii care cumpără gaz cu un preţ negociat de la un furnizor
licenţiat. Incepand cu 1 octombrie 2007, o noua Divizia de Energie a fost înfiinţată în scopul
de a construi o centrala electrica pe gaze de 860 MW pentru a intra pe piata de energie
regenerabilă: Centrala de la Brazi. Aceasta investiție a fost inaugurata in octombrie 2012.
Energia electrică produsă va fi utilizată pentru a satisface consumul propriu Petrom (atât
în Rafinare şi de Explorare si Productie segmente), iar restul va fi vânduta la clienţii
industriali sau a pieţei de energie electrică. Pentru producţia, centrala va utiliza producţia de
gaze naturale furnizate de către divizia de gaz de la E&P.
1.2.5. Diagnosticul de mediu
Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operaţiunilor sale asupra
mediului, prin reducerea deşeurilor, a emisiilor şi evacuărilor în atmosferă şi prin utilizarea
eficientă a energiei.
Petrom folosește ȋn activitățiile sale tehnologii de protecţie a mediului şi siguranţă în
muncă de ultimă generaţie, fapt ce permite să menţină un echilibru între grija pentru mediu şi
asigurarea unei performanţe operaţionale optime. Calificarea angajaţilor este îmbunătăţită în
mod constant prin programe de instruire care includ metode de protecţie a mediului.
Personalul nu numai că îşi asumă responsabilitatea pentru siguranţa operaţiunilor şi pentru
protejarea mediului, dar şi participă în mod voluntar şi activ la programele Petrom de
responbilitate socială.
Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un obiectiv major pentru diviziile
Petrom. Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul
Intensităţii Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus
semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, EII a fost redus cu
17% între 2004 şi 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008. În ultimii ani, am înregistrat un
real progres în ceea ce priveşte optimizarea proceselor.
Petrom a inclus 19 instalaţii în Sistemul European de tranzacţionare a certificatelor de
emisii CO2 (EU ETS). În anul 2009, una dintre instalaţii a fost închisă şi retrasă din
proiect.Petrom este înregistrat cu 18 instalaţii la sfârşitul anului 2009. Ca o consecinţă a
17
reducerii emisiilor, alocărilor suplimentare, precum şi a opririlor neplanificate, un surplus de
1,6 milioane de certificate a fost înregistrat pentru Petrom la sfârşitul anului 2009.
Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxid de azot (N2O) ale
Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2009 (2008: 5 mil. tone).
Obiectivul Petrom este de a utiliza apa ȋntr-un mod cât mai eficient, reducând impactul
asupra comunităţilor locale şi a mediului. În acest sens, adoptăm o abordare integrată a
managementului resurselor de apă, unde şi alte efecte asupra mediului sunt luate în
considerare, cu accent pe prevenirea poluării şi reducerea impactului la sursă.
Petrom foloseşte apa din mai multe surse pentru operaţiunile de răcire, generare de
aburi şi procesare industrială. Consumul apei de suprafaţă a fost de aproximativ 29,52 mil.
metri cubi în 2009, iar consumul de apă subterană a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi.
Consumul total de apă în Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, între 2005 şi 2009, în
principal datorită activităţii de restructurare. Apa uzată este deversată după tratamentele
specifice din instalaţiile de tratare. În rafinăria Arpechim, investiţiile în sistemele de
management al apei uzate au dus la îmbunătăţirea indicatorilor de calitate aferenţi: reducerea
cu 50% a consumului chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a
fenolilor şi cu 70% a amoniacului. La rafinăria Petrobrazi, un proiect în valoare de 34 mil.
euro, iniţiat în 2009, a inclus măsuri precum curăţarea şi refacerea separatoarelor API
(Institutul American de Petrol) de produse petroliere, reorganizarea tratării biologice printr-o
etapă de denitrificare, noi echipamente de măsurare şi reabilitarea sistemului de canalizare.
Un alt obiectiv Petrom este de a gestiona deșeurile ȋntr-o manieră care să nu genereze
riscuri asupra comunităților locale sau asupra mediului.
Ȋn anul 2008 a fost realizată construcţia de bază a cinci instalaţii de bioremediere, în
anul 2009 s-au realizat clădiri de birouri, garaje, rampe de cântărire şi laboratoare. Pentru alte
zece instalaţii de bioremediere şi opt depozite de deşeuri, a fost dezvoltată şi demarată o
ofertă de consultanţă pentru proiectare, inginerie, autorizare şi supraveghere. După finalizare,
infrastructura deşeurilor va permite Petrom să înceapă lucrările de decontaminare şi
abandonare a peste 10.000 de sonde vechi şi sute de instalaţii de producţie.
Aceasta va face ca Petrom să devină cel mai mare deţinător şi operator privat de
infrastructură a deşeurilor din România. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu
firme specializate în domeniul gestiunii deşeurilor.
În 2009, Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru acţiuni de protecţia mediului şi
prevenţie, din care 260.807.558 lei reprezintă investiţii şi 557.585.695 lei reprezintă cheltuieli
cu personalul intern, servicii contractate de la terţi, taxe şi contribuţii pentru activităţile cu
18
relevanţă de mediu, ca remedieri, cercetare şi dezvoltare, gestionarea deşeurilor, mentenanţa
echipamentelor, precum şi consumul de apă, energie, materiale operaţionale şi deprecierea
aferentă echipamentelor cu relevanţă de mediu.
Perspective 2013
În 2013 compania va continua să isi concentreze eforturile în vederea
diminuării/eliminării impactului activităţilor Petrom asupra mediului, în special pentru:
consolidarea şi alinierea proceselor care asigură conformarea cu legislaţia de mediu;
gestionarea deşeurilor şi prelucrarea/eliminarea deşeurilor istorice;
îmbunătăţirea planurilor şi exerciţiilor de combatere şi prevenire a pierderilor de ţiţei,
în vederea reducerii numărului de pierderi şi al efectelor acestora asupra mediului.
19
2. ANALIZA PERFORMAŢEI
ÎNTREPRINDERII
Raportul auditorului independent
“Către acționarii S.C. OMV Petrom S.A.
1. Am auditat situațiile financiare consolidate anexate ale societății OMV Petrom S.A.
și ale filialelor sale („ Grupul”), care cuprind situația consolidată a poziției financiare la data
de 31 decembrie 2011, situația consolidată a contului de profit și pierdere, situația consolidată
a rezultatului global, situația consolidată a mișcărilor în capitalurile proprii și situația
consolidată a fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar încheiat la această dată și un
sumar al politicilor contabile semnificative și alte note explicative.
Responsabilitatea conducerii pentru situațiile financiare
2. Conducerea are responsabilitatea întocmirii și prezentării fidele a acestor situații
financiare consolidate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară
adoptate de către Uniunea Europeană și pentru acel control intern pe care conducerea îl
consideră necesar pentru a permite întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare
consolidate, care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.
Responsabilitatea auditorului
3. Responsabilitatea noastră este ca, pe baza auditului efectuat, să exprimăm o opinie
asupra acestor situații financiare consolidate. Noi am efectuat auditul conform Standardelor
Internaționale de Audit. Aceste standarde cer ca noi să respectăm cerințele etice, să planificăm
și să efectuăm auditul în vederea obținerii unei asigurări rezonabile că situațiile financiare nu
cuprind denaturări semnificative.
4. Un audit constă în efectuarea de proceduri pentru obținerea probelor de audit cu
privire la sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare consolidate. Procedurile
selectate depind de raționamentul profesional al auditorului, incluzând evaluarea riscurilor de
denaturare semnificativă a situațiilor financiare consolidate, datorate fraudei sau erorii. În
evaluarea acestor riscuri, auditorul ia în considerare controlul intern relevant pentru
întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare consolidate, pentru a stabili procedurile
20
de audit relevante în circumstanțele date, dar nu și în scopul exprimării unei opinii asupra
eficienței controlului intern al entității. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de
adecvare a politicilor contabile folosite și rezonabilitatea estimărilor contabile elaborate de
către conducere, precum și evaluarea prezentării situațiilor financiare consolidate luate în
ansamblul lor.
5. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate
pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.
Opinia
6. În opinia noastră, situațiile financiare consolidate oferă o imagine fidelă și justă a
poziției financiare a OMV Petrom S.A. și a filialelor sale la data de 31 decembrie 2011, ca și
asupra performanței financiare și a fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar încheiat la
această dată, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate
de către Uniunea Europeană.”
(Raport Ernst&Young)
2.1. ANALIZA BILANŢULUI
Bilanț de lichiditate
21
Pentru a putea interpreta datele cu o mai mare ușurință, ne-am folosit in analiza
companiei de bilanțul de lichiditate. Acesta reprezintă o forma prescurtată a bilanțului
contabil care conține datele esențiale gestiunii financiare.
2.2 ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE
Rezultate financiare:
Capitalizare bursiera: 22.431.066.900 lei( Decembrie 2012)
I. Analiza poziției financiare
Numeroși analiști financiari, pornind de la abordarea juridică a bilanțului, utilizează
conceptul de situație netă (SN), estimând contabil valoarea drepturilor ce le posedă
proprietarii asupra întreprinderii.
SN=Active totale -Datorii totale
Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanțului financiar, constituie un
fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar și poate fi stabilit prin:
FR=(CPR+Datorii)-Imob.nete (fără amortizări), modalitate de exprimare specifică
practicii și literaturii de specialitate din Franța.
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele
temporare,bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit
nevoia de fond de rulment (NFR).
NFR=(Stocuri+Creanțe+Cheltuieli în avans) - (Datorii de exploatare+ Venituri în avans)
În cadrul analizei patrimoniale,diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de
fond de rulment reprezintă trezoreria netă.
TN= FR-NFR =Active de trezorerie(investiții financiare pe termen scurt+disponibilități)
22
- Pasive de trezorerie(credite bancare pe termen scurt)
Din analiza evoluției trezoreriei de la un exercițiu la altul, se desprinde un indicator cu o
deosebită putere de sinteză denumit cash-flow.Creșterea trezoreriei nete, pe perioada
exercițiului contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei, determinat conform relației:
CF= TN1- TN0 (abordarea continentală).
2010 2011
1.Situatia neta 23,697,471,403 26,853,574,726
2.Fondul de rulment 561,246,278 540,465,712
3.Nevoia de fond de rulment -463,793,536 443,597,263
4.Trezoreria neta 1,025,039,814 96,868,449
∆FR(2011-2010) -20,780,566
∆NFR(2011-2010) 907,390,799
∆TN(2011-2010)-928,171,365
Se observă că situația netă este pozitivă și crescătoare, deci reflectă o gestiune
economică sănătoasă.Această creștere este consecința reinvestirii unei părți din profitul net și
a altor elemente de acumulări.Creșterea situației nete marchează atingerea obiectivului major
al gestiunii financiare: maximizarea valorii întreprinderii, respective a valorii capitalurilor
proprii.
Înregistrarea unor valori pozitive a FR evidențiază finanțarea unei părți din activele
circulante din capitaluri permanente (după finanțarea integrală a imobilizărilor nete).Această
situație pune în evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului
financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfaptuirea echilibrului financiar pe
termen scurt.
Când nevoia de fond de rulment este pozitivă ea semnifică un surplus de nevoi
temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situația poate fi considerată
una normală, fiind cazul unei politici de investiție privind creșterea nevoii de finanțare a
ciclului de exploatare.
23
Cum FR este mai mare decât NFR, înseamnă că firma reușește să-și acopere necesarul de
finanțare pe termen scurt cu resursele de pe termen lung.
Trezoreria netă, care este mai mare decât 0, indică o stare de echilibru atât pe termen
scurt, cât și pe termen lung.Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor
exerciții succesive demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării
rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.
2.3 ANALIZA PERFORMANŢEI FINANCIARE
Metoda I: Abordarea anglo-saxonă
EBITDA (eng. Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization – câștigul
înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este un indicator al performanțelor
financiare ale unei companii care se calculează astfel:
EBITDA=CA - Cheltuieli din exploatare (mai puțin amortizări și provizioane calculate)
EBITDA poate fi folosit pentru a analiza profitabilitatea unei companii sau pentru a
compara companii și industrii pentru că din el sunt eliminate influențele deciziilor de ordin
financiar sau contabil.
EBIT (eng. Earnings before interest and taxes)
EBIT=EBITDA - Amo/Dep
EBT – Earnings before tax
EBT=EBIT - Dob
RN=EBT - Impozit/profit
2010 2011
EBITDA 4,238,175,102 6,830,924,550
EBIT 2,344,483,556 4,551,821,301
EBT 2,215,639,019 4,478,639,238
RN 1,799,154,602 3,685,607,226
Deși înregistrează fluctuații de 470 mil.lei în medie, se observă că EBITDA este > 0 în
cei 2 ani ceea ce implică faptul că activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei
printr-un surplus monetar de 4.238 mil.lei în anul 2010, respectiv 6.831 mil lei în 2011.
24
Creșterea înregistrată de EBIT se bazează pe provizioanele pentru litigii și
restructurare,. EBT înregistrează valori pozitive. Se poate observa creșterea semnificativă a
rezultatului net, aceasta datorându-se creșterii prețului carburantului “la pompă” dar si
scaderii costurilor variabile.
Metoda II: Abordarea continental-franceză
Producția exercițiului
Producția exercițiului include valoarea bunurilor și serviciilor ”fabricate” de întreprindere
pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
PE =P Vândută + P Stocată + P Imobilizată
Valoarea adăugată
Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producție, îndeosebi a forței de muncă și capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.
VA= PE - Consumuri externe
Excedentul brut din exploatare
Excedentul brut al exploatării (EBE) sau, după caz, insuficiența brută de exploatare (IBE) se
stabilește ca diferență între valoarea adăugată, pe de o parte, și impozitele, taxele și
cheltuielile de personal, pe de altă parte.
EBE=VA – Imp,Taxe,Văsrsăm. – Ch.cu pers.
RE-rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării privește activitatea de exploatare normală și curentă a întreprinderii.Prin
deducerea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele din EBE, acesta devine un rezultat net
al exploatării:
RE=EBE + Ven.din prov. + Alte ven. – A şi proviz.- Alte ch.de expl
Rezultatul curent
Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării normale și curente, cât și de
cel al activității financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operațiilor curente ale întreprinderii:
RC=RE + Ven.fin – Ch.fin.
Rezultatul net
Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați
acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie să fie susținut de
existența unor disponibilități monetare reale, altfel el va rămâne doar un potențial de
finanțare.RN=RC + Rez. extraord. – Imp.pe profit.
25
Indicator/An 2010 2011
Valoarea adăugată 7,501,775,933 9,870,677,534
Excedentul brut din
exploatare4,799,001,735 7,240,162,441
Rezultatul exploatării 3,201,693,547 5,033,585,274
Rezultatul curent 2,215,639,019 4,478,639,238
Rezultatul net 1,799,154,602 3,685,607,226
Producția exercițiului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, întrucât este constituit
din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la preț de vânzare (producția vândută), iar
altele, la cost de producție (producția stocată și imobilizată). În plus, nivelul rezultatelor se
poate modifica în funcție de metoda reținutăpentru evaluarea stocurilor. Datorită acestui fapt,
valoarea producției nu poate să reflecte o realitate financiară.
Valoarea adăugata permite măsurarea puterii economice a întreprinderii. Acest indicator
reprezintă o valoare adaugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumații
din exterior și, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizărilor) nu este luată în
considerare, rezultând o valoare adăugată brută, care include și amortizarea. Se observă că
este in creștere, trendul fiind unul pozitiv.
Un excedent brut al exploatării suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea
imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite și
asigurarea finanțării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferența va fi distribuită
statului (impozit pe profit), acționarilor (dividende), și/sau conservată prin autofinanțare. În
2011 se observă un ”salt” impresionant al EBE de 51% față de 2010, Petrom reusind să
depășească etapa critică a crizei financiare.
Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare,
obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile exploatării.
Rezultatul curent, deși cu o tendință descrescătoare, este pozitiv, ceea ce corespunde
situațiilor în care întreprinderea degajă rentabilitate din activitatea sa, întrucât rezultatul
exploatării și rezultatul financiar nu sunt niciodată negative.Aceste situații sunt ideale.
26
Capacitatea de autofinanțare
Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă
a întreprinderii, la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii și
să finanțeze investițiile de expansiune și de menținere sau reînnoire din exercițiile viitoare.
Capacitatea de autofinanțare poate fi determinată prin două metode: deductivă și
adițională, puse în evidență de structura contului de profit și pierdere.
Metoda deductivă :
Prin metoda deductivă capacitatea de autofinanţare este calculată ca diferenţă între veniturile
încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile
(corespunzătoare unor plaţi efective sau viitoare).
CAF = EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare
-Cheltuieli financiare
+Venituri excepționale
-Cheltuieli excepționale
-Impozit pe profit
Metoda aditivă:
Metoda aditivă are meritul de a pune in evidenţă elementele contabile,negeneratoare de fluxuri
monetare,antrenate de calculul capacităţii de autofinanţare.
CAF = RN+
+Cheltuieli calculate
-Venituri calculate
- lei
Indicator/ An 2010 2011
CAF 3,706,241,274 5,977,903,830
27
2.4. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII
Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul,se desprinde un indicator cu o
deosebită putere de sinteză denumit cash-flow.Creşterea trezoreriei nete pe perioada
exercitiului contabil analizat se determină conform relaţiei:
CF = TN1-TN0
Cash-flow-ul este diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme, pe o
anumită perioadă de timp (fiind pozitiv, reiese că întreprinderea a înregistrat venituri încasate
mai mari decât cheltuielile plătite). Cash-flow este un termen de origine anglo-saxonă, care nu
se regăsește în bilanțul contabil al firmelor românești. El își are originea în teoria și practica
proiectelor de investiții, fiind ridicat la rang de noțiune privilegiată în SUA, unde
contabilitatea este mult mai receptivă față de cerințele investitorilor decât față de cele ale
organelor fiscale.
Există mai multe definiţii ale acestei noţiuni, și anume se utilizează expresii ca : flux de
numerar, flux de disponibilităţi nete și flux de trezorerie. Indiferent de exprimare, un flux de
disponibilităţi nete rezultă din diferenţa dintre intrările (încasările) și ieşirile (plăţile) efectuate
de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar.
Ca orice flux, el se dilată atunci când se majorează încasările, și se îngustează când se
măresc plăţile. Diferenţa între încasări și plaţi de la sfârşitul anului reprezintă o sumă de
disponibilităţi nete sau cash-flow-ul liber, care reflectă fructul net pentru un proprietar,
degrevat de orice obligaţii de plată, deci disponibilităţile în cont care pot fi insușite și utilizate
de către acesta.
Cash-flow-ul se compune din trei agregate clasice, şi anume:
- Cash-flow operaţional, din activitatea curentă sau de exploatare;
- Cash-flow pentru investiţii;
- Cash-flow din activităţi de finanţare.
-lei
Cash-flow: 2010 2011
Operațional 1,427,480,627 4,189,318,187
Pt. investiții -1,034,173,477 -1,258,591,036
Din activ. de finanțare -335,545,115 -2,221,997,739
28
Ficare dintre aceste tipuri de fluxuri reflectă aspecte diferite ale activității unei firme.
Cash flow-ul operațional este un indicator care arată capacitatea firmei de a-și plăti datoriile,
de a menține nivelul operațional curent și plăti dividende precum și de a efectua investiții noi.
Cash flow-ul investițional (înregistrează creșteri pe tot parcursul celor 3 ani studiați) reflectă
măsura în care cheltuielile au fost efectuate pentru resurse destinate să genereze venit și
fluxuri viitoare de numerar. Cash flow-ul financiar se referă la finanțarea pe termen lung.
2.5. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII
Rentabilitatea economică a unei întreprinderi arată necesitatea rezultatului relativ sau
procentual al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică atât a rezultatului
financiar mai mult sau mai puțin net,cât și a dimensiunii eforturilor angajate.
Prin ratele de rentabilitate se are în vedere aprecierea efectului financiar rezultat dintr-o
activitate generatoare de venituri efective sau posibile. Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele
obţinute in raport cu activitatea intreprinderii ( rentabilitate comerciala) si a mijloacelor
economice (rentabilitate economica ) sau financiare ( rentabilitate financiara)1.
I.Rate de rentabilitate comercială
Rata marjei nete exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a
realiza profit și de a rezista concurenței.
Rata marjei nete =Rezultatul net al exercițiului / Cifra de afaceri
II.Rate de rentabilitate economică
Arată necesitatea rezultatului relativ sau procentual al activităţii la diferitele niveluri de
evaluare a acestuia adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai putin net,cât si a
dimensiunii eforturilor angajate.
ROA exprimă profitul net adus de o unitate monetară de activ, oferind informaţii cu privire la
eficienţa cu care sunt administrate activele. Altfel spus, ROA reflectă capacitatea conducerii
întreprinderii de a utiliza resursele financiare proprii şi împrumutate în scopul obţinerii de profit.
Rentabilitate economică : ROA = Profit net / AE, unde AE=Dat.fin + CPR = A.tot – Dat.crt
1 Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
29
ROE: acest indicator reflectă profitul net generat de o unitate monetară de capital, fiind
cea mai semnificativă expresie a profitului din perspectiva acţionarilor (fiind denunmit şi
„rentabilitatea acţionarilor”).
Ratele de rentabilitate se pot descompune în rate de marjă (ce arată structura valorică a
CA) și rate de rotație a capitalurilor (prin CA).
ROE=Π netCPR
= Π netCA
×CAAE
×AE
CPR Ecuaţia Dupont
ROE=ROA*Levierul financiar,
unde Lfin=∆ % Π netΔ%CA
= CACA−CAprag
unde CAprag=CF+ Amo+ Dob1−v
Efectul de levier financiar sau efectul de pârghie financiară, reprezintă ‘rezultatul’ sau
‘efectul’ îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu. În acelaşi timp, efectul de
levier este o tehnică de gestiune financiară ce are ca scop mărirea rentabilităţii capitalului
propriu. Deasemenea, efectul de levier pune în evidenţă legătura existentă între rata
rentabilităţii financiare şi rata rentabilităţii economice.
Efectul de levier=(ROA−Rdob)×DATCPR
III.Rate de rentabilitate financiară
Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa.
Profitul pe acțiune: această rată determinată pentru societățile pe acțiuni, nu oferă
posibilitatea comparațiilor între acestea, datorită dificultăților de interpretare a diferențelor
observate de la o societate la alta.
PA= PNNumara actiuni
30
unile Petrom – in cifre 2006
4.Ratele de structură
Ratele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibilitate, evidențiază
importanța îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii.
Rata datoriilor financiare exprimă gradul de îndatorare pe termen lung.
Rata datoriilor financiare = Datorii financiare/Capitaluri permanente
Rata independenței financiare , complementară cu rata datoriilor financiare, măsoară
ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente.
Rata independenței financiare = CPR/ Capitaluri permanente
5.Rate de rotație
2.6. DIAGNOSTICUL RISCULUI
Analizăm riscul economic şi riscul financiar.
I.Riscul economic
Profitul brut este o variabilă dependentă de schimbările cifrei de afaceri şi de poziţia
faţă de pragul de rentabilitate,fără a se lua în calcul dobânzile aferente capitalurilor
împrumutate( sub formă de cheltuieli fixe).
Variabilitatea profitului la o variaţie a cifrei de afaceri se cuantifică cu levierul de
exploatare,Le. Formula de calcul a acestuia este dată de raportul procentual dintre EBIT şi CA
(egal cu raportul dintre CA şi diferenţa dintre CA şi CAprag)
31
Le=∆%EBIT/∆%CA=CA/(CA-CAprag )
CAprag=[F+(Amo+Dep)]/(1-v)
CA(mil RON) CV F+Amo+Dep CV/CA CAprag(mil RON) Le
2010 13953 9908 962 0.71 3317,24 1,32
2011 16565 10709 1069 0.65 3054,28 1,22
Din tabel se observă că levierul de exploatare are în anul 2011 are o valoare mai mica
decat cel din anul 2010, acest lucru aratand o scadere a riscului economic in cadrul companiei.
II.Riscul financiar
Se cuantifică prin levierul financiar. Pentru calculul coeficientului se iau în
considerare şi dobânzile aferente capitalurilor împrumutate (sub formă de cheltuieli fixe).
Formula de calcul se obţine prin raportarea procentuală a PN la CA. CA la prag în acest caz se
calculează prin împărţirea sumei dintre cheltuielile fixe, amortizări,deprecieri şi dobânzi la 1-
marja cheltuielilor variabile.
Lf=∆%PN/∆%CA=CA/(CA-CAprag*)
CAprag*=(F+Amo+Dep+Dob)/(1-v)
CA(mil RON) CV F+Amo+Dep+Do
b
CV/
CA
Caprag(mil RON) Le
201
0
13953 9908 969 0.71 3393,10 1,34
201
1
16565 1070
9
1017 0.65 2982,86 1,20
Indicatori de lichiditate
Prin lichiditate înţelegem capacitatea companiei Petrom de a-şi transforma activele în
bani lichizi.
2011
Gradul de indatorare 10.66%
32
Levier 11.94%
Lichiditatea curenta 1.10
Lichiditatea rapida 0.74
Lichiditatea imediata 0.12
Putem observa un grad de indatorare mult redus in comparație cu cel al altor companii,
aceasta sugerând o stabilitate economică. Indicatorii de lichiditate ne arată gradul in care
activele companiei pot fi convertite in lichidități, in cazul unor nevoi urgente. De aici
concluzionăm ca doar 12% din activele Petrom ar putea fi convertite in lichiditate fără niciun
timp de asteptare.
In concluzie, după analiza amănunțită a PETROM S.A., am dedus faptul că această
societate este una performantă, având majoritatea indicatorilor pozitivi. Compania
inregistrează profituri record, incă in creștere, deține o capacitate de autofinanțare
impresionantă și poate face față unui climat turbulent, bazându-se pe resursele proprii. Luând
in considerare și contextul internațional al nevoii tot mai mari de combustibili, previziunile
asupra acestei companii nu pot fi decât pozitive.
33
3.EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)
3.1. PREZENTAREA INVESTIŢIEI
Investiția propusă presupune construirea unui depozit de carburanți in pe o platforma
din apropierea orașului Onești, in Județul Bacău, pentru a reduce costurile cu transportul și
intretinerea țițeiului și a altor materii prime. Acest depozit va avea o capacitate de 15.000
metri cubi, investiția necesară punerii in funcțiune fiind de 31mil euro/140,12 mil lei. Analiza
investiției se face pe o perioadă de 5 ani.
Pentru construcţia depozitului de la Onești se vor folosi peste 5.600 m3 de beton,
peste 1.400 de tone de structură de oţel, peste 16 km de conducte tehnologice, peste 94 km de
cabluri electrice, peste 2 km de căi ferate. În proiectul de construcţie al noului terminal vor fi
implicaţi peste 50 de contractori, subcontractori şi furnizori de servicii şi echipamente,
cumulând circa 650 de lucrători.
Produsele petroliere livrate la acest depozite vor fi stocate în rezervoare supraterane,
prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului şi temperaturii, sistem automat de
protecţie pentru supra-alimentare şi sistem fix de stingere a incendiilor. Acesta are pereţi dubli
din oţel şi este conectat la sisteme automate de detecţie a scurgerilor sau a fisurilor. Încărcarea
produselor în autocisterne este complet automatizată şi controlată de către sistemele
automatizate ale depozitului.
Depozitul este prevăzute cu unităţi de recuperare a vaporilor pentru a minimiza
emisiile de hidrocarburi, sisteme de colectare a apei uzate, sisteme de protecţie împotriva
incendiilor prevazute cu dispozitive automate de alarmare si avertizare in caz de incendiu,
sisteme de control automat si administrare a procesului tehnologic si a întregii activităţi din
depozit.
34
3.2. DETERMINAREA RATEI DE ACTUALIZARE PENTRU
PROIECTUL DE INVESTIŢIE (kinv)
Având in vedere faptul că investiția se realizează 100% din capitaluri proprii, vom
alege ROE ca și rată de actualizare. Din valorile ultimilor ani și așteptările privind evoluția
profitului companiei din anii următori, am ales:
K= ROE= 19.5%
3.3. ESTIMAREA CASH FLOW-URILOR DISPONIBILE
Pentru a putea efectua o analiză a investiției, trebuie estimate cashflow-urile
disponibile pe perioada investiției, 2012-2016. Pentru a le utiliza in calculul VAN, le
actualizăm cu ROE. Mai mult, am luat in considerare două cazuri posibile pentru a arăta
importanța investiției: unul in care se construiește depozitul de 140mil RON, respectiv unul in
care investiția nu este făcută. Calculând cashflow-urile obținute in fiecare caz și făcând
diferența, am obținut un cashflow marginal.
Dinamica cifrei de afacere a fost dată de o analiză a mediului macroeconomic dar si
microeconomic al intreprinderii, așteptându-se o ușoară scădere a CA in 2012, pentru ca in
urmatorii ani sa aiba o creștere constantă de 4% pe an, in ambele cazuri.
Cheltuielile variabile au fost calculate ca fiind o pondere in cifra de afacere de 64%
inițial, in cazul in care efectuăm investiția, respectiv 63% in cazul in care nu o efectuăm(fara a
face cheltuieli suplimentare). Această cotă a fost calculată analizându-se trendul ultimilor 4
ani. Cota CV in CA din primul caz scade cu 0,5puncte procentuale pe an, aceasta
reprezentând diminuarea costurilor odata cu implementarea investiției: transportul
carburantului se va face de la Marea Neagră la Onești pe o sonda secundară utilizată inițial de
RAFO(compania diminuându-si activitatea in 2012, atat la rafinarie cât și la distribuția de
combustibil pe piața regională). Reducerea pe parcurs a acestui tip de cheltuieli va avea un
impact semnificativ in profitul companiei.
Cheltuielile fixe constituie 10%conform calculelor din perioada precedentă investiției,
acestea crescând cu 5% in fiecare an datorită nevoii de intreținere a investițiilor.
35
Amortizarea depozitului se va face liniar, pe o perioadă de 5 ani, iar durata inițială a
activelor circulante nete va fi de 112 zile. Ulterior, durata va scădea cu 3zile (in primul an de
după investiție) apoi 2 zile, in cazul in care se face investiția, și cu o zi pe an in cazul in care
nu se face investiția. Această diferență este explicată prin capacitatea de a prelua și distribui
carburanți mult mai eficient in zona de nord-est a României, direct de la depozitul de 15.000
metri cubi.
Pentru a putea calcula un câștig al investiției in 5 ani, am luat in calcul vânzarea
depozitului cu 70% din valoarea inițială, deși acest tip de investiție este una pe termen lung și
foarte lung, profitul acumulându-se in timp.
Trebuie precizat faptul că diferențele intre cele două cazuri au fost calculate după date
reale, evoluția indicilor fiind una comparabilă cu cea a unor proiecte anterioare asemănătoare
desfășurate de către PETROM. Deși modificările la nivelul indicatorilor pe intreaga companie
par minuscule, investiția care in mod normal are o perioadă de utilizare de până la 20 de ani
generează cashflow-uri care să aducă profit incă din primii 5 ani.
36
37
3.4. CRITERII DE EVALUARE A INVESTIŢIEI ÎN MEDIUL CERT
Se poate observa, din tabelul de mai jos, faptul că investiția este rentabilă, Valoarea
Actualizată Netă fiind una pozitivă, de aproximativ 57 mil. Lei. Deși cashflow-ul din primul
an al investiției este unul negativ, compania câștigă la sfârșitul celor 5 ani de utilizare a
depozitului.( Pentru calculul valorii actualizate nete am folosit funcṭia NPV din Excel.)
Rata Interna de Rentabilitate este de 24.05%, arătând că investitorii ar putea cere o
rentabilitate semnificativă de la această investiție, mai mare decât ROE al companiei (19.5%).
RIR modificată are și ea valori peste rata de actualizare, arătând că investiția este mai
profitabilă decât constituirea unui depozit pe o perioadă egală de timp.
Termenul de recuperare de 2 ani și 220 de zile este unul foarte bun pentru o investiție
de acest gen, făcută in special pentru a se beneficia de pe urma reducerii cheltuielilor și nu
pentru a spori incasările.
Un indicator simplu dar eficient este indicele de profitabilitate. Acesta arată plusul de
valoare pe care il aduc cashflow-urile generate de investiție. Astfel, indicele de profitabilitate
este un indicator mai relevant, deoarece exprimă câṣtigul net obṭinut pentru o unitate
monetară investită, fiind calculat ca raport între cash flow-urile disponibile actualizate ṣi
valoarea investiṭiei. Proiectul asigură un indice de profitabilitate de 1.41 , mai mare decât 1,
inseamnă că investiția este profitabilă.
38