Download - Fluxurile investiţionale internaţionale
“FLUXURILE INVESTIŢIONALE INTERNAŢIONALE. STUDIU DE
CAZ”
Autor: Furculiţă Doina
Chişinău 2010
Specialitatea: Comerţ Internaţional
În condiţiile globalizării, problema investiţiilor internationale, influenţa lor asupra modernizării economiilor in tranziţie, continuă să se inscrie în categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii şi utilizarea eficientă a acestora ţin de insăşi esenţa procesului investiţional, proces care asigură, in mare măsură, prosperitatea socială, politică şi economică a fiecărei ţări. Experienţa mondială denotă că, in multe ţări in curs de dezvoltare, saltul investiţional in economie a inceput anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este condiţionată şi de faptul că investiţiile străine constituie una din căile de bază ale integrării economiilor naţionale in economia mondială.
ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE
Obiectivele urmărite:
• Studierea şi precizarea conceptului de investiţie internaţională, precum şi a principalelor motive de investire;• Studierea evoluţiei fluxurilor investiţionale internaţionale, aîit la nivel gloabal, cît şi la nivel regional;• Identificarea principalelor destinaţii şi origini ale investiţiilor străine directe.• Aprecierea punctelor slabe şi forte ale climatului investiţional din Republica Moldova;
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE:
Scopul cercetării
constă în studierea conceptului de investiţii internaţionale, analiza principalelor forme de
investiţii internaţionale, cecetarea metodelor,
practicilor si instrumentelor de
atragere a acestora care pot fi implimentate în Republica Moldova.
CONCEPTUL DE INVESTIŢIE
Investiţiile internaţionale - fluxuri financiare şi de resurse, care traversează graniţele juridice şi economice ale statelor.
ISD are loc atunci cînd o firmă investeşte direct în instalaţiile aflate într-o ţară străină;
Implică deţinerea peste hotare a unei unităţi pentru: - producere - Marketing/deservire - Cercetare&Dezvoltare - Acces la materia primă sau alte resurse
Firma care recurge la ISD devine o corporaţie transnaţională (CTN)
Lipsa implicării manageriale = investiţie de portofoliu
1. Teoria valorificării
imperfecţiunilor pieţei
- diferenţele între pieţe (nivelul diferit al impozitelor şi taxelor vamale, reglementări antimonopol);- imperfecţiunile legate de eşecurile pieţei (posibilităţile efectuării economiilor de scară);- rata profitului diferită .
2. Teoria internaţionalizării
producţiei
-avantajele de proprietate -posibilităţile acordate de imperfecţiunea pieţei
3. Teoria ciclului de viaţă a produsului
- intensitatea tehnologică;- intensitatea în capital;- intensitatea în muncă.
4. Teoria avantajului de
oligopolsau
monopol
- posibilitatea efectuării economiilor de scară; mărimea costurilor; posibilitatea de diferenţiere a produselor sau serviciilor.- cunoştinţele superioare, economiile de scară, producţia în masă.
5. Teoria eclectică a ISD
- avantaje de proprietate;- avantajul la internaţionalizare;- avantajul la localizare în străinătate.
Evoluţia teoriilor ISD
Beneficii: Transferul de tehnologii Standardul de viaţă Bugetul de stat Creştere economică Balanţa de plăţi
Substituirea importurilor Sursă de majorare a
exporturilor Costuri:
Pierderea locurilor de muncă Efecte adverse asupra balanţei
de plăţi Intrările de capital sînt
urmate de ieşirile de capital + profituri
Pericol pentru suveranitatea şi autonomia naţională
Pierderea independenţei economice
Beneficii: Contul curent al BP este
afectat de fluxurile de cîştiguri din exterior
Efect pozitiv cauzat de creşterea exportului de materie primă şi piese de asamblare către filialele din exterior
Repatrierea de abilităţi şi know-how
Costuri: Poziţia comercială a BP este
afectată negativ ( export redus de bunuri finite)
Pierderi în ceea ce priveşte angajarea
Impactul ISD asupra: Ţării – gazdă Ţării de origine
Dinamica fluxurilor de ISD în lume, anii 2000-2008, mlrd. USD
Influxurile de ISD gobale şi pe grupe de economii 1980-2008
Anul 2007-nivelul record al fluxurilor de ISD
(1,4 trln USD) Criza afectează fluxul de ISD la nivel
global
Statele dezvoltate-56,7 %Statele in dezvoltare-36,6 %Statele in tranziţie-6,7 %
Regiuni/tariIntrari Iesiri
1995-2000 (media anuala)
2003 2004 2005 2006 2007 20081995-2000 (media anuala)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Taridezvoltate
539,3 361,1 403,7 611,3 940,9 1247,6 962,3 631,0 507,0 786,0 748,9 1087,2 1692,1 1506,5
Europa 327,9 279,8 218,7 505,5 599,3 848,5 518,4 450,9 307,1 402,2 689,8 736,9 1216,5 944,5UE 314,6 259,4 214,3 498,4 562,4 804,3 503,4 421,6 285,2 368 609,3 640,5 1142,2 837,1
Japonia 4,6 6,3 7,8 2,8 -6,5 22,5 24,4 25,1 28,8 31,0 45,8 50,3 73,5 128,0Statele Unite 169,7 53,1 135,8 104,8 236,7 232,8 316,1 125,9 129,4 294,9 15,4 221,7 313,8 311,2
Alte tari dezvoltate
37,1 21,8 41,3 -1,7 111,3 143,7 83,1 29,2 41,8 58,0 -2,1 78,4 88,3 172,6
Tari in curs de
dezvoltare
188,3 180,1 283,6 316,4 413,0 499,7 620,7 74,4 45,0 120,0 117,6 212,3 253,1 292,7
Africa 9 18,7 18,0 29,5 45,8 53,0 87,6 2,4 1,2 2,0 2,3 7,8 6,1 9,3America latina
siCaraibele72,9 45,9 94,4 76,4 92,9 126,3 144,4 21,1 21,3 28,0 35,8 63,3 52,3 63,2
Asia si Oceania
106,4 115,5 171,2 210,6 274,3 320,5 388,7 51,0 22,5 89,9 79,5 141,1 194,8 220,2
Asia 105,9 115,1 170,3 210 272,9 319,3 38,73 51,0 22,5 89,9 79,4 141,1 194,7 220,2Asia
occidentala3,3 12,0 20,6 42,6 64,0 71,5 90,3 0,9 -1,9 7,7 12,3 23,2 44,2 33,7
Asia de Est 70,7 72,7 106,3 116,2 131,9 156,7 186,9 39,6 17,4 62,9 49,8 82,3 102,9 136,2China 41,8 53,5 60,6 72,4 72,7 83,5 108,3 2,0 2,9 5,5 12,3 21,2 22,5 52,2
Asia de Sud 3,9 5,9 8,1 12,1 25,8 30,6 50,7 0,3 1,6 2,3 3,5 13,4 14,2 18,2Asia de S-E 28,0 24,6 35,2 39,1 51,2 60,5 59,9 10,2 5,3 17,0 13,8 22,2 33,5 32,11
Oceania
0,5 0,4 0,9 0,5 1,4 1,2 0,8 -0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,1 0,05
Europa de Sud-Estsi CSI
7,3 19,9 30,4 31,0 57,2 85,9 114,4 2,0 10,7 14,1 14,3 23,7 51,2 58,5
Europa de Sud-Est
1,2 4,1 3,5 4,8 10,0 11,9 10,9 0,1 0,1 0,4 0,3 0,4 1,4 0,6
CSI 6,1 15,8 26,9 26,1 47,2 74,0 103,5 1,9 10,6 13,8 14,0 23,3 49,9 57,9Mapamond
In %734,9 561,1 717,7 958,7 1411,
01833,3 1697,4 707,4 562,8 920,2 880,8 1323,2 1996,5 1857,7
Taridezvoltate 73,4 64,4 56,2 63,8 66,7 68,1 56,7 89,2 90,1 85,4 85,0 82,2 84,8 81,1
Tari in curs de dezvoltare
25,6 32,1 39,5 33,0 29,3 27,3 36,6 10,5 8,0 13,0 13,3 16,0 12,7 15,8
Europa de Sud-Estsi CSI
1,0 3,5 4,2 3,2 4,1 4,7 6,7 0,3 1,9 1,5 1,6 1,8 2,6 3,1
Evoluţia ISD pe glob
Corporaţiile transnaţionale – promotori ai Investiţiilor Străine Directe
Tendinţa de creştere a nr. CTN: - ’90 existau 40 000 corporaţii - 2005 - 77 000 de companii-mamă cu 770 000 de filiale - 2006 – 78000 CTN şi 780000 de filiale străine - 2007 - 79 000 companii şi respectiv 790 000 filiale; - 2008 - 82.000 corporaţii cu 810.000 filiale străine
Dominaţia companiilor transnaţionale din Triada: General Electric, Vodafone Group, Royal DeuchShell Group, British Petrolium Company, Exxon Mobile, Toyota. Creşte ponderea STN din ţările în curs de dezvoltare Predomină CTN din: 1. industria automobilelor, 2. electronicii, 3.prelucrarea petrolului, 4. industria chimică şi industria alimentară Creşte nr CTN implicate în proiectele de infrastructură Volumul vînzărilor primelor 100 CTN- 8 518 mlrd USD
DE CE MOLDOVA ? Amplasarea strategic avantajoasă; Soluri bogate, condiţii favorabile pentru
agricultură; Forţa de muncă înalt calificată, costuri relativ
mici ale muncii; Potenţialul ştiinţific bine instruit; Existenţa zonelor economice libere; Asistenţă din partea MIEPO; Acces pe pieţele vecine; Rate joase ale impozitului pe profit.
De ce “Nu” Moldova?Respingerea investitorilor
străiniInstabilitatea politică (Transnistria-1/3 comerţ şi potenţialul industrial);Birocratismul, corupţia şi protecţionismul (IPC 2009-3,3p);Infrastructura nedezvoltată;Dependenţa economiei de materia primă importată;Instabilitatea bazei legislative;
Neincrederea în sistemul bancar.
Părţile tari şi părţile
vulnerabile ale climatului
investiţional
449 549 639 716 8691056
1300
1839
2565
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
În perioada 2000-2008 volumului ISD a crescut de 6 ori
2565 mln. $
Total cumulativ din 1994
În anul 2008 a fost atras cel mai mare volum de ISD – 707,57 mln $ Primul trimestru al anului 2009 - cel mai mic volum al ISD 2006-2009
Evoluţia fluxului de ISD în RM
Ponderea in PIB a ISDFluxul de ISD
Stocul de ISD
Compania Ţara de origine
Domeniul de activitate
France Telecom
Franţa telecomunicaţii
Lafarge Franţa Materiale de construcţie
Société Générale
Franţa Sector bancar
Veneto Banca
Italia Sector bancar
Lukoil Europe Ltd.
Rusia Produse petroliere
Union Fenosa
Spania Energetica
Metro Group
Germania Comerţ cu ridicata
Danube Logistics
Olanda Logistica
Knauf Germania Construcţii
Cei mai mari investitori străini
3,4 % provin din ţările ECE
Top 10 ţări originare de ISD Ţara PondereaOlanda 20,7%Italia 11,5% Cipru 11,4% Rusia 9,1 %Spania 6,3%Germania 5,5%Anglia 4,2%Franţa 4,1%România 3,9%
comert
industrie
finante
energetica
tranzactii imobiliare
transport, telecomunicatii
hotele si restaurante
constructii
agricultura
Ţările UE deţin 76 % din totalul ISD Ţările CSI-21%
Domenii principale de investire
Comerţul, industria, finanţele şi energetica--sectoare prioritare pentru
ISD
Motivele implantării băncilor transnaţionale în RM
Piaţa bancară -rol important în procesul de atragere a ISD în economia RM
o concurenţa acerbă;o saturarea pieţei;o minimizarea cheltuielilor de menţinere a activităţii lor bancare;o operaţiunile valutare speculative;o impedimentele existente pe piaţa externăo posibilitatea de achiziţie sau fuziune
Avantaje
o noi structuri organizatorice eficienţă şi raţionalitate;o specializarea personalului;o noi tehnologii informaţionale, inovaţii;o stimularea concurenţei majorarea calităţii de deservire a clientelei
o diversificarea serviciiloro creşterea garanţiei pentru depozite;o deschiderea de noi locuri de muncă;o caracter de management modern;o obţinerea de standarde de performanţă;o creşterea veniturilor în buget.
Indicatori (in M MDL) 2006 2007 2008Total ActivCota de piaţă (Total Active) (%)Venitul bancar netProfitul operaţional brutProfit netCapital propriuRentabilitatea capitalului propriu (%)PersonalulPuncte de vînzăriDepozite Persoanelor fizice Întreprindelor mici si
mijlocii
1950,28,151829659268276106812987705291183
2608,29,51259132913593466969181312585551584
3744,99,57311109736131673362191412367052236
Principalii indicatori ai activităţii Mobiasbancă (mln lei, %)
•1996 - BERD linii de credite pentru dezvoltare şi construcţii;•1996 – BIRD : linii de credite pentru sectorul privat;•2003 – USAID : program de garanţie;•2005 - Development Bank : noi programe pentru susţinerea creditelor de tip revolving;2006- Black Sea Trade Development Bank:linii de credit
Rolul Mobiasbanca în atragerea ISD
Corporaţiile transnaţionale – promotori ai Investiţiilor Străine Directe
Tendinţa de creştere a nr. CTN: - ’90 existau 600 corporaţii - 2005 - 77 000 de companii-mamă cu 770 000 de filiale - 2006 – 78000 CTN şi 780000 de filiale străine - 2007 - 79 000 companii şi respectiv 790 000 filiale; - 2008 - 82.000 corporaţii cu 810.000 filiale străine
Dominaţia companiilor transnaţionale din Triada Creşte ponderea STN din ţările în curs de dezvoltare Predomină CTN din: 1. industria automobilelor, 2. electronicii, 3.prelucrarea petrolului, 4. industria chimică şi industria alimentară Creşte nr CTN implicate în proiectele de infrastructură Volumul vînzărilor primelor 100 CTN- 8 518 mlrd USD
Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a unei ţări, prin care se asigură sporirea capitalului fix, creşterea randamentului tehnic şi economic al celor existente dar şi crearea locurilor noi de muncăPentru atragerea investiţiilor străine în Moldova, este necesară adaptarea la condiţiile Moldovei a experienţei ţărilor dezvoltate şi a ţărilor noi membre ale UEElaborarea unui program special, care ar include măsurile orientate spre crearea credibilităţii şi motivării investitorilor străini: - garantarea drepturilor de proprietate, - valuta forte, - impozitarea adecvată, - guvernul democrat transparent în acţiunile sale, - activitatea informativ-publicitară activă de atragere a ISDAtragerea investiţiilor străine directe ale Grupului Société Générale a permis băncii Mobiasbanca să devină un actor important pe piaţa serviciilor bancare a Republicii Moldova. Preluarea strategiilor de bază ale grupului francez a perrmis acesteia acumularea unei experienţe mari în activitatea de creştere a calităţii serviciilor oferite. Experienţa acumulată de Mobiasbanca poate contribui la sporirea eficienţei altor întreprinderi similare din economia R.Moldova.
Concluzii