Download - GEOGRAFIA ROMÂNIEI
![Page 1: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/1.jpg)
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Suprafata : 238 391 km² (locul 3 in Europa si 80 in lume )
Se afla in Europa Centrala (Germania , Polonia , Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia , ungaria, Romania , Bulgaria si Moldova )
![Page 2: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/2.jpg)
Latitudional este situata in emisfera nordica fiind traversata de paralela de 45º lat N (ne aflam la jumatatea distantei distantei dintre Ecuator si PolulNord )
Principala consecinta a asezarii in lat. este climatul temperat continental
Longitudional ne aflam in emisfera estica , meridianul de 25º long. E
![Page 3: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/3.jpg)
, trecand de la N la S prn centrul tarii
Romania se afla la distanta de circa 1000 km fata de M. Mediterana(sud) si la circa 2700-2800 km fat de Oceanul Atlantic (V), Oceanul Artic(N) si Muntii Ural (E)
Nu suntem o tara balcanica aflandu-ne in N acestei peninsula de care ne separa Dunarea dar
![Page 4: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/4.jpg)
intraga istorie este legata de acest spatiu.
Pe teritoriul Romaniei se afla limita nordica vitei-de-vie si limita estica a fagului.
Mathematic suntem situati intre 43º 37’-48º 15’lat. N si 20º 41’-29º 41’ long E
Vecini: N-Ucraina (Paltinis-Halmeu)
E-Paltinis si varsarea Prutului in Dunare
![Page 5: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/5.jpg)
E-Ucraina (varsarea Prutului in Dunare si bratul Chilia )
S-Bulgaria (Vama Veche si Prislop )
SV-Serbia si Muntenegru ( Prislop si Beba Veche)
NV-Ungaria )Beba Veche si Halmeu)
Localitati extreme :
N-Horodistea
![Page 6: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/6.jpg)
E-Sulina
S-Zimnicea
V-Beba Veche
Carpatii
Reprezinta o prelungire mai scurta a Alpilor incepand din bazinul Vianei terminandu-se la
![Page 7: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/7.jpg)
S de valea Timokului dincolo de care se desfasoara Muntii Stara Planina
Sunt munti tineri formati in orogeneza alpina si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian
Are o lungime de 1300 de km si cuprind 3 grupe:
Muntii Tatra ( varful Gherlachovska-2655 m
![Page 8: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/8.jpg)
Muntii Beschizii Orientali – Ucraina
Carpatii romanesti
Carpaţii Meridionali
Limite : V – Culoarul Timis –Cerna
![Page 9: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/9.jpg)
E – Valea Pahovei
Munţi
Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului: Munţii Bucegi · Munţii Leaota · Munţii Piatra Craiului
Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului: Munţii Căpăţânii · Munţii Cindrel · Munţii
![Page 10: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/10.jpg)
Latoriţei · Munţii Lotrului · Munţii Parâng · Munţii Şureanu
Grupa montană Retezat-Godeanu: Munţii Cernei · Munţii Godeanu · Munţii Mehedinţi · Muntele Mic · Munţii Retezat · Munţii Ţarcu · Munţii Vâlcan
Grupa montană Iezer-Păpuşa-Făgăraş: Munţii Cozia · Munţii Făgăraş · Munţii Frunţii · Munţii
![Page 11: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/11.jpg)
Ghiţu · Munţii Iezer-Păpuşa · Munţii Ţaga
Carpaţii Occidentali
Munţi:
Munţii Apuseni: Munţii Bihorului · Munţii Codru-Moma · Muntele Găina · Munţii Gilăului · Muntele Mare · Munţii Meseş · Munţii Metaliferi · Munţii Pădurea Craiului · Munţii Plopiş (Şes) · Munţii Şimleu · Munţii
![Page 12: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/12.jpg)
Trascăului · Munţii Vlădeasa · Munţii Zarandului
Munţii Poiana Ruscă Munţii Banatului: Munţii Almăjului · Munţii Aninei · Munţii Dognecei · Munţii Locvei · Munţii Semenic
Carpaţii Orientali
Limite
N-Ucraina
![Page 13: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/13.jpg)
E-Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii
S-Valea Prahovei
V-Campia, Dealurilede Vest si Depresiunea Colinara A Transilvaniei
Munţi
Carpaţii de Curbură: Munţii Gârbova · Munţii Baraolt · Munţii Bodoc · Munţii Breţcului · Masivul Ciomatu · Masivul Ciucaş · Munţii
![Page 14: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/14.jpg)
Grohotişului · Munţii Întorsurii · Munţii Ivăneţu · Munţii Penteleu · Munţii Perşani · Munţii Piatra Mare · Munţii Podu Calului · Munţii Postăvarul · Munţii Siriu · Munţii Tătaru · Munţii Vrancei
Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei: Munţii Bârgău · Munţii Gutâi · Munţii Igniş · Munţii Lăpuş · Munţii
![Page 15: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/15.jpg)
Maramureşului · Munţii Oaşului · Obcina Brodinei · Obcina Feredeului · Obcina Mare · Obcina Mestecănişului · Munţii Rodnei · Munţii Suhard · Munţii Ţibleş
Carpaţii Moldo-Transilvani: Munţii Berzunţi · Munţii Bistriţei · Munţii Călimani · Munţii Ceahlău · Munţii Ciucului · Munţii
![Page 16: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/16.jpg)
Giumalău · Munţii Giurgeu · Munţii Goşmanu · Munţii Gurghiu · Munţii Harghita · Munţii Hăşmaş · Munţii Nemira · Munţii Rarău · Munţii Stănişoarei · Munţii Tarcău
DEPRESIUNILE DIN ROMÂNIA
Depresiunea Situată în
![Page 17: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/17.jpg)
Oaşului (Ţara Oaşului)
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Maramureşului grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Dornelor (Ţara Dornelor)
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Campulung Moldovenesc
grupa nordică a Carpaţilor
![Page 18: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/18.jpg)
OrientaliGura Humorului
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Giurgeului grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Ciucului grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Comăneşti grupa centrală a
![Page 19: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/19.jpg)
Carpaţilor Orientali
Borsec grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Braşovului cuprinde depresiunile:
Ţara Bârsei (în vest);
Sfântu Gheorghe (în centru);
Târgu
grupa sudică a Carpaţilor Orientali
![Page 20: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/20.jpg)
Secuiesc (în est)
Neamţului Subcarpaţii Moldovei
Cracău Bistriţa Subcarpaţii Moldovei
Tazlău Subcarpaţii Moldovei
Caşin Subcarpaţii Moldovei
Vrancei (Ţara Vrancei)
Subcarpaţii de Curbură
Chiojd Subcarpaţii de Curbură
Vălenii de Subcarpaţii
![Page 21: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/21.jpg)
Munte de CurburăCâmpina Subcarpaţii
de CurburăDumitreşti Subcarpaţii
de CurburăPoliciori Subcarpaţii
de CurburăFăgăraş (Ţara Făgăraşului) (Ţara Oltului)
Poalele Munţilor Făgăraş
Loviştei (Ţara Loviştei)
grupa Făgăraşului (între pasul Turnu Roşu şi Cozia)
![Page 22: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/22.jpg)
Petroşani în grupa Parângului (între Pasul Lainici şi Merişor)
Haţegului (Ţara Haţegului)
între Munţii Retezat şi Munţii Poiana Ruscăi
Almăjului între Munţii Semenicului şi Munţii Almăjului
Caraş între Munţii
![Page 23: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/23.jpg)
Aninei şi Munţii Dognecei
Brad marginea vestică a Munţilor Apuseni
Gurahonţ marginea vestică a Munţilor Apuseni
Zarandului (Ţara Zarandului)
marginea vestică a Munţilor Apuseni
![Page 24: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/24.jpg)
Beiuşului marginea vestică a Munţilor Apuseni
Vad Borod marginea vestică a Munţilor Apuseni
Huedin partea estică a Munţilor Apuseni
Ţara Moţilor partea estică a Munţilor Apuseni
Damiş partea estică
![Page 25: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/25.jpg)
a Munţilor Pădurea Craiului
Sibiu (Ţara Sibiului)
zona submontană a Podişului Transilvaniei
Alba Iulia Turda
zona submontană a Podişului Transilvaniei
Iara zona submontană a Podişului Transilvaniei
![Page 26: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/26.jpg)
Odorhei zona submontană a Podişului Transilvaniei
Praid Sovata zona submontană a Podişului Transilvaniei
Câmpulung Subcarpaţii Getici
Târgu Jiu Subcarpaţii Getici
Nalbant Masivul Dobrogei
![Page 27: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/27.jpg)
Campia de Vest
Limite :
N – Carpatii Orientali
S – Valea Nerei
Geneza :
![Page 28: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/28.jpg)
o S-a format prin retragerea lacului Panonica spre vest concomitant cu depunerea de aluviuni aduse de rauri montane
Alcatuire petrografica : fundament cristalin acoperit cu sedimente recente
Relief :
![Page 29: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/29.jpg)
a) campiile inalte la peste 100 m ferite de inundatii cu terase largi :
o Campie Carei ( cu dune de nisip )
o Campia Cernei o Campia Miersig si Campia Aradului
o Campia Vingai in Mures si Bega
o Campia Lugojului pe Timis
![Page 30: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/30.jpg)
b) campii joase , au sub 1000 m altitudine si sunt afectate de inundatii , prezinta meander si brate parasite necesitand lucrari de indiguire si desecari
Campia Somesului pe Somes
Campia Crisurilor pe Crisuri
Campia Timisului pe Timis
![Page 31: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/31.jpg)
Podisul Dobrogei
Limite :
NV – Valea Dunarii
E – Marea Neagra
S – depaseste granita cu Bulgaria
Altitudine maxima : 467 m Vf. Greci sau
![Page 32: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/32.jpg)
Tutuiatu din Muntii Macin
Geneza : este o unitate de platforma rigda a carei formare a inceput proterozoic si doar partea nordica fiind reprezentata printr-o structura cutata , respectiv Muntii Macin , formati in orogeneza hercinica
Alcatuire petrografica :
![Page 33: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/33.jpg)
o Granit in Muntii Macin
o Calcare in Podisul Babadag
o Sisturi verzi in Podisul Casimcei si roci sedimentare acoperite cu loess ( 20 m ) in sud
Relief :
o Podisul Dobrogei de nord
Muntii Macin Podisul Niculitel
![Page 34: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/34.jpg)
Depresiunea Nalbant
Dealurile Tulcei ( relief carstic )
o Podisul Dobrogei centrale
podisul Casimcei aflat intre raurile Slava si Casimcea
podisul Istriei in zona litorala
o Podisul Dobrogei de sud
Podisul Mehedinti
![Page 35: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/35.jpg)
Podisul Oltinei Podisul Negru-Voda
o Pe loess se produc tasari si cu sufoziuni , iar in zona litorala au loc prabusiri pe argile rosii si slabe alunecari de teren
o In Dobrogea de nord sunt tipice inselberguri si pedimente
![Page 36: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/36.jpg)
Dealurile de Vest
Limite :
N – Valea Somesului
S – Muntii Banatului
- Granita cu Serbia
Altitudine : intre 200 – 500 m
Geneza : s-au format pe locul fostului lac Panonic prin depunere de sedimente de catre
![Page 37: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/37.jpg)
raurile Carpatilor Ocidentali
Alcatuire petrografica : roci sedimentare
o Relief : Mures
Dealurile Lipovei – intre Mures si Bega
Dealurile Buzias – in estul Muntilor Dognecea
![Page 38: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/38.jpg)
Dealul Tirol – in vestul muntilor Dognecea
La nord de Mures
o La sud de Dealurile Crasnei si Salajului – in nordul Muntilor Apuseni
Dealurile Oradei – in vestul Muntilor Plopis
![Page 39: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/39.jpg)
Dealul Ghepis – la vest de Muntii Padurea Craiului
Piemontul Codrului – la vest de Muntii Codru Moma
In deptul Muntilor Zarandului dealurile lipsesc tresandu-se direct la campie
![Page 40: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/40.jpg)
Delta Dunării
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 Km², din care 732 Km² aparţin Ucrainei,
![Page 41: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/41.jpg)
Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 Km².
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi
![Page 42: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/42.jpg)
transportă pe cursul său de o lungime de 104 Km2, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual în suprafaţă cu 40 de metri.
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o
![Page 43: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/43.jpg)
lungime de 71 Km şi transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.
Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 Km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.
RÂURI SI LACURI
Râul OLT
![Page 44: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/44.jpg)
Râurile. Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul
![Page 45: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/45.jpg)
României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).
Lacurile. Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9%
dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune
de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe
![Page 46: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/46.jpg)
171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc
in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare
dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de
om, importante pentru puterea energetica pe care o
inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II
![Page 47: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/47.jpg)
(40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum
de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai
mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-
Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul
Bicaz (3.100 ha).
Sfânta Ana
![Page 48: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/48.jpg)
Depresiunea Transilvaniei
Hartiile :- Depresiunea Transilvaniei
Imagini :
![Page 49: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/49.jpg)
Este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este marginita de cele
![Page 50: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/50.jpg)
trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest pentru jugul intracarpatic.
![Page 51: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/51.jpg)
Relief si subdiviziuni
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii. Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adincime de 4.500 m,
![Page 52: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/52.jpg)
ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus
![Page 53: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/53.jpg)
pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).
Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat. In est, eruptia
![Page 54: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/54.jpg)
lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de platouri usor inclinate. Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pina la
![Page 55: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/55.jpg)
suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in
![Page 56: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/56.jpg)
exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est). Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune
![Page 57: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/57.jpg)
de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor. Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si
![Page 58: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/58.jpg)
Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea sint depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului). In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator
![Page 59: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/59.jpg)
Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei. Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea Podisului
![Page 60: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/60.jpg)
Transilvaniei): a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din
![Page 61: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/61.jpg)
Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;
c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de structura
![Page 62: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/62.jpg)
orizontala din centru.
Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din: a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane
![Page 63: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/63.jpg)
(Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);
b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o �cimpie� in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;
![Page 64: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/64.jpg)
c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.
Clima si hidrografia
Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase; dar si de dealuri inalte), avind
![Page 65: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/65.jpg)
iarna un climat de adapost,. datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vintu Mare (un vint de tip
![Page 66: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/66.jpg)
foen.
Depresiunea colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic
![Page 67: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/67.jpg)
(cu izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti.
Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la
![Page 68: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/68.jpg)
Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului,
![Page 69: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/69.jpg)
Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).
Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.
![Page 70: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/70.jpg)
Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase. Solurile cele mai raspindite sint cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate ridicata (in Cimpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri brune si brune-acide (cambisoluri).Exista citeva rezervatii naturale: Finatele
![Page 71: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/71.jpg)
Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de 20 mai), Padurea Mociar; Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie (linga Sebes), vulcanii noroiosi de la Hasag.
Populatia si asezarile omenesti
Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind
![Page 72: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/72.jpg)
situat in plina zona carpatica inconjurata de o "coroana de munti" ca o cetate naturala, si beneficiind de condiliile naturale deosebit de favorabile, a constituit un teritoriu de straveche, continua si intensa populare umana, din cele mai vechi timpuri istorice pina astazi. Este suficient sa amintim numeroasele
![Page 73: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/73.jpg)
descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic, apoi puternica umanizare din perioada daco-romana; Transilvania a constituit centrul geografic si economic al statului dac, apoi al provinciilor romane de la nord de Dunare; asezarile urbane ale perioadei daco-romane (Apulum - Alba Iulia, Potaiassa - Turda, Napoca - Cluj-
![Page 74: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/74.jpg)
Napoca, Cedonia - Sibiu, Brucla - Aiud au stat la baza retelei de orase din evul mediu, iar Depresiunea Transilvaniei, impreuna cu aria montana si zonele circumcarpatice reprezinta nucleul de formare a poporului roman. In feudalism si epoca moderna, Depresiunea Transilvaniei si spatiul adiacent au cunoscut o
![Page 75: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/75.jpg)
importanta dezvoltare economica, legata in principal de utilizarea agricola a terenurilor si valorificarea resurselor subsolului. Condiliile istorico-sociale din diferite perioade au facut ca, pe linga romani, sa se stabileasca aici, in anumite momente istorice, maghiari, secui, germani si alte nationalitati.
![Page 76: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/76.jpg)
In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata. Densitatea populatiei este mai mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase, si mai redusa in Podisul Hirtibaciului si o parte din Podisul Secaselor. Orasele principale din Depresiunea
![Page 77: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/77.jpg)
Transilvaniei sint: Cluj-Napoca (328.000 loc.), Sibiu (170.000 loc.), Tirgu Mures (164.000 loc.), Bistrita (88.000 loc.), Alba Iulia (71.000 loc.), Medias (64.000 loc.), Turda (61.000 loc.); la acestea se adauga orase mijlocii (intre 20.000 - 50.000 locuitori) cum ar fi: Fagaras (45.000 loc.), Odorheiu Secuiesc (40.000 loc.), Dej
![Page 78: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/78.jpg)
(41.000 loc.), Reghin (39.000 loc.), Sighisoara (36.000 loc.), Tirnaveni (30.000 loc.), Sebes (30.000 loc.), Aiud (32.000 loc.), Cimpia Turzii (29.000 loc.), Gherla (26.000 loc.), Blaj (23.000 loc.); exista si orase mici (sub 20.000 locuitori), care completeaza reteaua de mai sus: Cisnadie, Ocna Mures, Agnita, Nasaud, Jibou,
![Page 79: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/79.jpg)
Sovata, Cristuru Secuiesc, Ludus, Beclean, Victoria, Talmaciu, Dumbraveni, Iernut, Rupea, Copsa Mica, Ocna Sibiului, Avrig.
Orasele principale au fost prezentate succint in partea generala. Orasele mijlocii si mici au profiluri urbane, economice si functionale proprii, cu
![Page 80: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/80.jpg)
numeroase trasaturi specifice, pe care le vom sublinia pe scurt. Cimpia Turzii este, cunoscut prin �industria sirmei�, in perioada interbelica fiind unul dintre putinele centre siderurgice ale tarii; orasul si-a modernizat infrastructura urbana, este nepoluat (in comparatie cu Turda) si are o zona industriala
![Page 81: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/81.jpg)
bine conturata teritorial. Aiud, cu origini in antichitate (Brucla), are in partea centrala un aspect medieval; intreprinderea metalurgica a supradimensionat functia industriala; este si un centru de vinificatie, care utilizeaza resursele viticole din apropiere.
![Page 82: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/82.jpg)
Sebes, oras initial intarit, cu aspect medieval si cu o prezenta saseasca importanta, este cunoscut in prezent prin combinatul de industrializare a lemnului si industria de marochinerie. In jurul Sibiului exista un interesant sistem de orase satelit: Cisnadie (industria de covoare), Ocna Sibiului (oras-
![Page 83: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/83.jpg)
statiune ce valorifica lacurile sarate, in antichitate si evul mediu centru de extractie a sarii), Talmaciu (cu industria de prelucrare a linii si lemnului), Avrig (cu industria sticlei si intreprinderea mecanica de la Mirsa). Activitatea urbana si industriala a �Tarii Fagarasului� este concentrata in orasul
![Page 84: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/84.jpg)
Fagaras (cu aspect initial medieval, in prezent cu ramuri ale industriei chimice) si Victoria (un oras complet nou, cu ramuri ale aceleiasi industrii chimice). Odorheiu Secuiesc, cu o populatie predominanta secuiasca, are si ramuri industriale specifice (industria de prelucrare a bumbacului, industria
![Page 85: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/85.jpg)
lemnului, constructii mecanice); Reghin este cunoscut prin industria de prelucrare a lemnului de rezonanta. Bistrita s-a dezvoltat foarte mult atit economic cit si urban; populatia s-a dublat in ultimele doua decenii, iar industria are un profit diversificat (electrotehnica, lemn, materiale de constructie, textile,
![Page 86: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/86.jpg)
produse alimentare, articole de ceramica fina, sticlarie); Nasaud, vechi centru cultural, are un profil industrial mai modest. Beclean, desi cu o populatie relativ redusa numeric, este un centru industrial activ (cu industrie siderurgica, industria inului, prelucrarea lemnului) si un nod feroviar. Dej, desi are o
![Page 87: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/87.jpg)
pozitie geografica deosebita (la confluenta Someselor si a unor cai rutiere si feroviare foarte importante), traditii urbane si industriale (prelucrarea lemnului), s-a dezvoltat mai putin in ultima perioada. Asemanator orasul Gherla, tot cu profil industrial, centrat pe prelucrarea lemnului. Orasul �dublu�
![Page 88: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/88.jpg)
Ludus-Iernut, intersectat de Mures, are o industrie notabila (extractia gazului metan, termoenergie, industria inului, zaharului si a produselor lactate, industria materialelor de constructie, prelucrarea cauciucului).
Tirnaveni are un profil economic
![Page 89: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/89.jpg)
preponderent de industrie chimica (carbid, acid sulfuric, materiale plastice, produse clorosodice). Blaj, la confluenta Tirnavelor, denumit �Mica Roma� de Mihai Eminescu, are si in prezent functii culturale, de invatamint, la care s-au adaugat functii industriale (prelucrarea lemnului, metalurgie,
![Page 90: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/90.jpg)
materiale de constructie). Copsa Mica, situat in apropiere de Medias, este cunoscut prin industrii de traditie (negru de fum, acid sulfuric, prelucrarea zincului), dar si prin gradul inalt de poluare si distrugere a mediului. Sighisoara, cu aspecte medievale, are industrii
![Page 91: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/91.jpg)
supradimensionate (utilaje tehnologice, materiale de constructii, textile, ceramica fina, prelucrarea bumbacului, industria fibrelor sintetice la Albesti, produse lactate), care se afla in prezent in proces de transformare; are un potential turistic deosebit, dar dotari
![Page 92: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/92.jpg)
reduse.
Dumbraveni, situat pe Tirnava Mare intre Sighisoara si Medias; a fost initial o localitate cu o importanta populatie armeneasca.
Cristuru Secuiesc este cunoscut indeosebi prin extractia gazului metan, iar Agnita prin industria de incaltaminte si marochinerie.
![Page 93: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/93.jpg)
Asezarile rurale din Depresiunea Transilvaniei au si ele unele aspecte specifice. In Podisul Tirnavelor si Hirtibaciului sint frecvente asezarile compacte, cu un nucleu initial fortificat (Apold, Biertan, Cetatea de Balta, Vurpar etc.). In Cimpia Transilvaniei si dealurile dintre Nasaud si Bistrita predomina
![Page 94: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/94.jpg)
asezarile adunate, dar exista si localitati rurale dispersate. Exista, de asemenea, localitati rurale cu functii urbane notabile: Teius (industria zaharului si mare nod feroviar), Teaca, Band (ambele in Cimpia Transilvaniei), Prundu Birgaului (cu industria lemnului si hirtiei), Petresti (cu industria hirtiei), Saliste (linga
![Page 95: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/95.jpg)
Sibiu, cu industria linii), Albesti (linga Sighisoara, cu industria de fibre de matase artificiala), Hoghiz (cu industria cimentului), Apahida (nod feroviar), Aghiresu (extractia caolinului, producerea cernelei).
Resursele si activitatile industriale
Depresiunea
![Page 96: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/96.jpg)
Transilvaniei dispune de gaz metan, carbuni (in cantitati mici), sare, precum si o serie de resurse fizico-geografice (hidroenergie, pasuni, paduri, izvoare minerale etc. Gaz metan se extrage din domuri la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc.; iar carbune brun in bazinul
![Page 97: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/97.jpg)
Almasului (Cristoltel, Ticu, Tamasa). Este cunoscut ca Depresiunea Transilvaniei da intreaga productie de gaz metan a tarii. In prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si distribuire a gazului metan (prin conducte) este la Medias. Energia electrica se produce la Singeorgiu
![Page 98: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/98.jpg)
de Padure - Fintinele, Ludus - Iernut, precum si in alte termocentrale mai mici. Metalurgia feroasa este prezenta la Cimpia Turzii, Beclean, iar metalurgia neferoasa la Copsa Mica (prelucrarea zincului). Industria constructoare de masini produce: utilaj minier, masini-unelte (prese hidraulice)
![Page 99: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/99.jpg)
masini si utilaje agricole, aparatura de masura si control (la Sibiu); utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Sighisoara), produse electrotehnice (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Bistrita), autobasculante si remorci (la Mirsa), bunuri metalice de uz
![Page 100: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/100.jpg)
gospodaresc (la Medias). Pe baza sarii extrasa la Ocna Mures, Praid, Ocna Dej se fabrica produse clorosodice la Ocna Mures, Turda, Tirnaveni; alte produse chimice sint: acid sulfuric (Copsa Mica), ingrasaminte azotoase (Tirgu Mures, Victoria, Fagaras), ingrasaminte chimice concentrate complexe (Tirgu
![Page 101: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/101.jpg)
Mures), negru de fum pentru obtinerea cauciucului sintetic (Copsa Mica), prelucrarea cauciucului (Ludus), inlocuitori ai pielii (Orastie), materiale plastice (Tirnaveni si Victoria), celuloza si hirtie (Dej si Petresti), produse farmaceutice (Cluj-Napoca si Tirgu Mures), produse cosmetice (Cluj-Napoca).
![Page 102: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/102.jpg)
Industria lemnului este reprezentata prin: cherestea de rasinoase (Reghin si Talmaciu), cherestea de foioase (Orastie); combinate de prelucrare complexa a lemnului (Gherla; Reghin; Blaj, Sebes), articole de sport si instrumente muzicale (Reghin). Industria materialelor de constructii produce: var
![Page 103: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/103.jpg)
(Tirnaveni), ciment, var si ipsos (Turda), caramizi si tigla (Turda, Alba Iulia, Sighisoara, Tirnaveni, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Sintimbru), caramizi refractare (Alba Iulia), faianta si portelan (Cluj-Napoca, Alba Iulia, Turda, Tirnaveni, Sighisoara, Sibiu, Bistrita); geamuri (Medias, Tirnaveni); sticlarie (Sighisoara,
![Page 104: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/104.jpg)
Avrig, Bistrita); cristaluri (Medias).
Bine dezvoltate sint ramurile: usoara si alimentara.
Industria usoara este prezentata prin: industria bumbacului (la Medias, Sighisoara, Talmaciu, Cisnadie, Odorheiu Secuiesc), industria linii cu vechi traditii in zona Sibiului (Sibiu, Cisnadie,
![Page 105: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/105.jpg)
Talmaciu, Orlat, Saliste), industria inului si cinepii (Dumbraveni, Beclean Sighisoara, Ludus), matase artificiala (Albesti, Sibiu, Cisnadie), tricotaje Cluj-Napoca), confectii (Cluj-Napoca, Tirgu Mures etc. Industria alimentara este reprezentata prin: morarit si panificatie (Sibiu, Cluj-Napoca, Tirgu Mures), fabrici de
![Page 106: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/106.jpg)
zahar (Tirgu Mures, Ludus, Teius), conserve si preparate din carne (Sibiu, Medias, Cluj-Napoca), conserve de fructe (Bistrita. Dej).
Agricultura
Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in depresiuni, Cimpia Transilvaniei si Podisul Secaselor
![Page 107: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/107.jpg)
predomina terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante. Un important loc
![Page 108: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/108.jpg)
detine viticultura si pomicultura. Se remarca podgoria Tirnave - Alba Iulia, cu centrele viticole: Alba Iulia, Sard, Ighiu, Craciunel, Jidvei s.a. si podgoria Lechinta. Un sector important al agriculturii il reprezinta cresterea animalelor bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai ales in sud), porcine, pe
![Page 109: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/109.jpg)
baza de cartofi, indeosebi in Cimpia Transilvaniei si Podisul Hirtibaciului.
Caile de comunicatie
Reteaua de cai de comunicatie urmeaza in general arterele hidrografice si asigura legaturi lesnicioase cu regiunile extracarpatice. Este necesar sa insistam putin asupra rolului
![Page 110: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/110.jpg)
cailor de comunicatie, pentru a intelege mai exact rolul zonei depresionare a Transilvaniei, ca �nucleu� al teritoriului romanesc. Astfel, de-a lungul Vaii Somesului Mare si a Bistritei (ardelene), ce trece prin Depresiunea Transilvaniei in culoarul depresionar Birgau - Dorna spre Valea
![Page 111: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/111.jpg)
Moldovei si Valea Bistritei, iar de aici spre nordul si centrul Moldovei; pe Valea Muresului (culoarul Deda-Toplita) se ajunge in Depresiunea Giurgeului, iar de aici, prin pasuri montane, relativ joase, spre Valea Bistritei si Trotusului; pe Valea Oltului si culoarele joase din sud-estul Depresiunii Transilvaniei se ajunge
![Page 112: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/112.jpg)
usor in depresiunea larga a Brasovului, iar de aici prin trecatori (Oituz, Intorsura Buzaului, Tabla Butii, Bratocea, Predeal, Bran - Rucar) spre Moldova si Muntenia; culoarul Oltului (Turnu Rosu - Cozia) a constituit un drum vechi de legatura intre regiunile de la nord si sud de acesta; spre vest, culoarul larg al Muresului a constituit
![Page 113: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/113.jpg)
o �axa� a Transilvaniei, care o lega totodata de regiunile situate spre vest (Cimpia de Vest, Banat); valea larga a Somesului se deschide spre nord-vest (dealurile Salajului, Cimpia Somesului), iar vaile din Muntii Apuseni permit un acces facil intre Transilvania si zonele de depresiuni-golf si cimpii situate la
![Page 114: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/114.jpg)
vest de acestia.
Exemplele ar putea continua, dar acestea demonstreaza convingator ca �toate drumurile duc in Transilvania� (si invers) subliniind clar ideea de �centralitate� a Depresiunii Transilvaniei si a spatiului adiacent. In prezent,
![Page 115: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/115.jpg)
Depresiunea colinara a Transilvaniei constituie o regiune geografica foarte bine deservita de reteaua cailor de comunicatie. Este strabatuta de magistralele feroviare 2, 3, 4. Din aceste magistrale se desprind mai multe cai ferate secundare. Reteaua rutiera are in ansamblu aceeasi configuratie,
![Page 116: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/116.jpg)
dar este mai dezvoltata. Principalele aeroporturi sint la: Cluj-Napoca, Tirgu Mures si Sibiu.
Potentialul turistic si turismul
Depresiunea colinara a Transilvaniei se remarca prin turismul cultural legat de multimea monumentelor istorice si de arta din orasele
![Page 117: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/117.jpg)
mari (Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sighisoara, Tirgu Mures, Medias, Fagaras, Bistrita, Blaj). De asemenea, prezenta a numeroase cetati taranesti (Cisnadie, Feldioara, Rupea etc.), statiuni balneoclimaterice (Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej, Bazna, Sovata, Praid), maresc potentialul
![Page 118: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/118.jpg)
turistic al regiunii. Depresiunile submontane din vestul si sudul depresiunii colinare a Transilvaniei:In Nord-Vest si Vest :- Depresiunea Lapus;- Depresiunea Almas;- Depresiunea Iara;- Depresiunea Alba-Iulia - Turda.
In Sud:- Depresiunea Sibiu;
![Page 119: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/119.jpg)
- Depresiunea Fagaras.
Dintre depresiunile de pe latura rasariteana, cele cu caractcter intracolinar sunt:- Depresiunea Voievodeni;- Depresiunea Maghireni - Atidî- Depresiunea Cristuru - Secuiesc;- Depresiune Rupea.ne
![Page 120: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/120.jpg)
Rupea.
Dealurile din est, de la nord la sud , cu o structura asemanatoare dealurior colinare din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt:- Dealul Cetatii;- Dealul Sicului;- Culmea Sinioara;- Dealul Becheci;- Dealul Siclod;
![Page 121: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/121.jpg)
- Dealul Firtus;- Dealul Magura Rez;- Dealul Homat;- Dealul Nadascut.
Motivarea denumirii de campie pentru subunitatea cuprinsa intre vaile largi ale Muresului si ale celor doua Somese:Campia Transilvaniei este denumita astfel datorita importantei sale ca zona agricola.
![Page 122: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/122.jpg)
Traseul Oltului in cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei si afluentii pe care-i primeste:- traveseaza defileul Racos din muntii Persani;- dreneaza Depresiuena Hoghiz unde primeste ca afluenti Homoroadele;- strabate de la est la vest depresiunea
![Page 123: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/123.jpg)
Fagaras la iesirea careia primeste ca afluen Cibinul ( rau care dreneaza Depresiune Sibiu)uni tcu Hartibaciu. Ě
Locurile din Depresiune colinara a Transilvaniei in care, in masive de sare, s-au format lacuri:- Ocna-Dej;- Ocna-Mures;
![Page 124: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/124.jpg)
- Turda;- Ocna Sibiului;- Sovata
In Depresiunea colinara a Transilvaniei se produc frecvente alunecari de teren, favorizate de substratul argilo-marnos. Plantatiile viticole constituie un remediu - centrele viticole cuprinse in
![Page 125: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/125.jpg)
pogoriile Tarnavelor, Alba-Iulia, Lechinita:- Ighiu;- Cricau;- Craciunel;- Jidvei;- Aiud;- Sard;- Alba Iulia;- Apold;- Meidas;- Richis;- Lechinita.
Motivarea
![Page 126: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/126.jpg)
temperaturilor mai ridicate si a precipitatiilor mai reduse de pe latura vestica si sudica a Depresiunii colonare a Transilvaniei:Fenomenul este determinat de prezenta unor mase de aer foehnice ce coboara de pe pantele Muntilor Apuseni in vest si ale Muntilor Candrel si Fagaras in sud; in
![Page 127: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/127.jpg)
depresiunea Fagaras se remarca u vant local , "vantul mare"
Depresiunile drenate de Mures si afluentii sai din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt :Muresul dreneaza: - Depresiunea Valenii de Mures;- Depresiunea Voievodeni;- Depresiunea Alba-Iulia
![Page 128: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/128.jpg)
- Turda.
Tarnava Mica dreneaza:- Depresiunea Praid,;- Depresiunea Maghereni - Atid.
Tarnava Mare dreneaza:- Depresiunea Odorhei;- Deoresiunea Cristur.
Gurghiul dreneaza:- Depresiunea Voievodeni.
![Page 129: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/129.jpg)
Nirajul dreneaza:- Depresiunea Praid;- Depresiunea Maghereni - Atid.
Ariesul dreneaza:- Culoarul Turzii.
Ampoiul dreneaza:- Depresiunea Alba-Iulia.
Sebesul dreneaza:- Culoarul Orastiei;- Depresiunea Alba-Iulia.
![Page 130: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/130.jpg)
Formele de relief - Dealurile si depresiunile submontane din Podisul Transivaniei
Pe latura vestica DepresiuniAlmasIaraCuloarul TurziiCuloarul Alba IuliaDealuri din Podisul Transivaniei
![Page 131: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/131.jpg)
Feleac - 832 mMahaceni - 518 m
Pe latura sudica - DepresiuniCuloarul OrastieiSibiului (Tara Cibinului)Fagarasului (Tara Oltului)
Pe latura estica - Depresiuni interneDumitraBistriteiValenii de MuresPraid
![Page 132: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/132.jpg)
OdorheiHomoroadelorHoghiz
Dealuri interneCetatii - 739 mSinioara - 755 mBecheci - 1080 mSiclodFirtus - 1060 mRez - 933 mNadascutDepresiuni externeVoivodeniMagherani Atid
![Page 133: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/133.jpg)
Cristuru SecuiescRupea
Dealuri externeSieului - 746 mHomat
Pe latura nordica - depresiuniLapusDealuriCulmea Brezei
Ape curgatoare - Dealurile si depresiunile
![Page 134: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/134.jpg)
submontaneSomesAlmasAgrijLapusSomesul MareSalautaBistritaSieulSomesul MicMuresGurghiuNirajAriesAmpoi
![Page 135: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/135.jpg)
SebesSecasul MareTarnava MicaTarnava MareVisaSecasOltCibinSaduHomorodul MareHomorodul MicHartibaci
Podisul SomeselorDealuri inalte de peste
![Page 136: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/136.jpg)
600 m
Ape curgatoare- Podisul SomeselorSomesSomesul MareSomesul MicLapus
Campia TransilvanieiDealuri inalte de peste 500 m
Ape curgatoare Campia Transilvaniei
![Page 137: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/137.jpg)
Somesul MareSomesul MicMures
Podisul TarnavelorDealuri inalte de peste 600 m in NPodisul Hartibaciului in SEPodisul Secaselor in SV
Ape curgatoare Podisul TarnavelorMuresTarnava Mare
![Page 138: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/138.jpg)
Tarnava MicHartibaciVisaSecas
![Page 139: GEOGRAFIA ROMÂNIEI](https://reader031.vdocuments.pub/reader031/viewer/2022012322/5571f8b849795991698df31c/html5/thumbnails/139.jpg)