Download - Gestiunea Conturilor Bancare
2
Cuprins
Cuprins.........................................................................................................................................2
Listă tabele şi figuri.....................................................................................................................3
Introducere...................................................................................................................................4
Capitolul I....................................................................................................................................5
Conturile bancare – instrumente de evidenţiere a monedei scripturale..............................5
1.1 Consideraţii generale privind conturile bancare......................................................5
1.2 Tipologia conturi bancare...........................................................................................6
1.2.1 Contul curent.............................................................................................................6
1.2.3 Contul de depozit......................................................................................................7
1.2.5 Contul de împrumut..................................................................................................8
1.3 Procedura de deschidere şi închidere a conturilor bancare....................................8
1.3.1 Procedura de deschidere a conturilor bancare.................................................8
1.3.2 Procedura de închidere a conturilor bancare.......................................................10
1.4 Metode de operare în conturi curente.....................................................................11
1.5 Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale....................................................................11
1.5.1 Operaţiuni efectuate prin conturi curente............................................................12
1.5.2 Operaţiuni efectuate prin conturile de depozit la termen...................................12
1.5.3 Operaţiuni efectuate prin conturile de economii.................................................13
1.5.4 Operaţiuni de încasări prin numerar şi prin virament........................................13
1.5.5 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială....................................14
1.5.6 Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti..................................................14
Capitolul II.................................................................................................................................15
Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii conturilor bancare......................15
2.1 Ordinul de plată...............................................................................................................15
2.2 Cambia şi biletul la ordin.................................................................................................17
2.3 Modalităţi de plată a facturilor prin intermediul conturilor bancare...............................17
2.4 Conturi de economii şi depozite oferite de BRD Group Societe Generale.....................19
2.4.1 Depozitul 1000..............................................................................................................19
2.4.2 Depozitul PROGRESSO..............................................................................................19
2.4.3 Programul de economisire – creditare MULTIPLAN..................................................20
3
2.5 Gestionarea conturilor bancare prin e-banking în cadrul BRD Group Societe
Generale................................................................................................................................20
Capitolul III...............................................................................................................................28
Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii conturilor bancare..................28
3.1 Piaţa conturilor de economii şi depozite în România.................................................28
3.2 Analiză comparativă a conturilor de depozit in cadrul BRD GROUP SOCIETE
GENERALE şi BCR..............................................................................................................33
Concluzii şi propuneri..............................................................................................................41
Bibliografie...............................................................................................................................44
Listă tabele şi figuri
Figura 1. 1 Metode de operare în conturi curente......................................................................11
Figura 3. 1 Structura deponenților la instituțiile de credit în anul 2011...................................29
Figura 3. 2 Evoluția valorii totale a depozitelor persoanelor fizice (2008-2011)......................30
Figura 3. 3 Structura depozitelor la instiruțiile de credit pe categorii de deponenți și pe monede
(30 septembrie 2011).................................................................................................................32
Figura 3. 4 Evoluția valorii totale a depozitelor în lei ale persoanelor fizice și a ratei dobânzii
...................................................................................................................................................32
Figura 3. 1 Evoluţia activelor bancare.......................................................................................34
Figura 3. 2 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BRD.................................36
Figura 3. 3 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BCR.................................37
Figura 3. 4 Perioada de deschidere a depozitelor bancare.........................................................37
Figura 3. 5 Evoluţia conturilor curente deschise la BRD 2009-2011........................................38
Figura 3. 6 Evoluţia conturilor curente deschise la BCR 2009-2011........................................39
Tabel 3. 1 Indicatorii intermedierii pentru BRD şi BCR...........................................................35
Tabel 3. 2 Dobânzile la conturile de economii și depozite în lei ale primelor cinci bănci din
România (2011).........................................................................................................................40
Tabel 3. 3 Dobânzile la depozite în euro ale principalelor bănci din România (2011).............40
4
Introducere
Prezenta lucrare de licenţă se intitulează „Gestiunea conturilor bancare” şi este
structurată pe un număr de trei capitole.
Scopul lucrării este de a evidenţia care sunt modalităţile şi instrumentele utilizate în
gestiunea conturilor bancare de către băncile comerciale în relaţiile cu clienţii.
Obiecivele lucrării sunt :
Definirea conceptului de cont bancar şi identificare principalelor grupe de conturi
bancare;
Identificarea procedurilor de deschidere şi închidere a conturilor bancare;
Evidenţiearea modalităţilor de plată prin intermediul conturilor bancare;
Analiza comparativă privind gestiunea conturilor bancare.
Lucrarea de licenţă a avut la bază atât literatura de specialitate, cât şi regulamente şi
norme metodologice elaborate de Banca Naţională a României cu privire la gestiunea
conturilor bancare. Analiza conturilor bancare din cadrul capitolului III a avut la bază
raporturile anuale elaborate de Banca Naţională a României în perioada 2009-2011.
În cadrul capitolului I intitulat „Conturile bancare-instrument de evidenţiere a
monedei scripturale” sunt prezentate aspecte teoretice cu privire la conturile bancare,
procedura de deschide şi închidere a unui cont bancar, precum şi modalităţile de plată utilizate
în gestiunea conturilor bancare.
În cadrul capitolului II intitulat „Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii
conturilor bancare” este o analiză a conturilor bancare prin intermediul sistemului de e-
bankin şi modalitatea de funcţionare a acestui serviciu electronic.
Capitolul III intitulat „Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii
conturilor bancare” prezintă analiza comparativă a conturilor de depozite şi economii din
România, şi gestiunea conturilor bancare în cadrul BRD Group Societe Generale.
5
Capitolul I
Conturile bancare – instrumente de evidenţiere a monedei scripturale
1.1 Consideraţii generale privind conturile bancare
Marea majoritate a operaţiunilor bancare desfăşurate pentru clineţii băncii se reflectă
în conturile bancare, care reprezintă un sistem de referinţă pentru reprezentarea raporturilor
băncilor cu persoanele pentru care banca efectuează servicii. Contul bancar ca expresie a
raporturilor dintre bancă şi client se defineşte prin mai multe ipostaze: 1
Relaţiile care se stabilesc între bănci şi clienţii acestora, materializate în operaţiunile
bancare, se reflectă în sistemul conturilor bancare şi într-o formă agregată în bilanţul contabil
al acestor instituţii. Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor şi de stingere a
obligaţiilor clienţilor în procesul economic, a reflectării circuitelor în sistemele de plăţi şi
compensări, a relaţiilor cu diverse entităţi pe plan naţional şi internaţional. Principala utilizare
a conturilor este aceea de înregistrare, la un anumit moment, prin înscrierea unei sume într-o
parte a contului şi la un alt moment în cealaltă parte a contului. Aceste operaţiuni asigură
1Basno, Cezar; Dardac, Nicole : Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 2001
este un document contabil
este o convenţie
este un instrument al comerţului de
bancă
6
circulaţia informaţiei cu un anumit scop, acela de a reflecta decizia titularului de cont. Cele
doua parţi ale conturilor bancare reflectă drepturi (creanţe) şi obligaţii (datorii) ale titularului
de cont şi sunt denumite în contabilitate debit şi credit. Dacă titularii de cont sunt diferiţi avem
de a face cu un transfer de proprietare asupra sumei băneşti (plata), iar informaţia este
denumită informaţie-bani. Transferul de proprietate presupune irevocabilitatea plaţii care
asigură finalitatea decontării şi stingerea de obligaţii. În orice moment, sumele cumulate
(totalul) din debitul şi creditul contului se pot compensa şi rezulta un sold care reflectă poziţia
patrimonială, adică volumul de creanţe sau obligaţii ale titularului.2
Ca document contabil contul bancar este un tabel sinoptic al creanţelor şi datoriilor
reciproce, o relfectarea a operaţiunilor efectuate. Contul bancar este, în mod specific,
instrument de plată, în condiţiile în care creanţele sunt plătite prin înscrierea în cont.
1.2 Tipologia conturi bancare
La cererea clienţilor persoane fizice şi juridice, băncile pot deschide: 3
conturi curente de dipsonibilităţi băneşti prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi;
conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor
băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice;
conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de
credite;
conturi cu destinaţie specială care reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de
bancă la solicitarea clientului.
1.2.1 Contul curent
Este destinat operaţiunilor curente de încasări şi plăţi. E un cont bifuncţional, putând
avea fie solduri creditoare, când sumele respective pot fi retrase de către titularii de conturi în
orice moment fără preaviz, fie solduri debitoare în condiţii accidentale, neautorizate
(overdraft). Conturile curente se creditează cu sumele încasate de client de la diverşi debitori
cu plăţile făcute către creditori sau cu rambursările de credite.
2 Năstase, Pavel, Structura şi protecţia datelor într-o reţea informatică interbancară, Editura ASE, Bucureşti 20053Cocriş, Vasile; Chirleşan, Dan, Tehnica operaţiunilor bancare.Repere teoretice şi stiudiu monografic, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi 2006
7
Acest tip de conturi funcţionează de regulă pe sold credito. Există însă şi posibilitatea
unui descoperit de cont pe baza unui contract între client şi bancă. Există o serie de
comisioane practicate de către bancă în legătură cu operaţiunile de casă:4
comision de mişcare (rulaj), aferent totalului coloanei de plăţi (debit);
comision de descoperire a contului;
comision de ţinere sau administrare a contului (se plăteşte anual).
Contul curent este un produs bancar cu ajutorul căruia se pot administra banii mai uşor
şi mai eficient. Prin intermediul contului curent, se pot deopotrivă efectua plăţi, încasări,
transferuri bancare, dar şi se pot păstra banii, acumulândastfel dobândă. Contul curent pote si
deschis în lei, USD, EURO, GBP sau altă valută, în funcţie de banii disponibili.
Pentru banii păstraţi în contul curent se primeşte dobânda corespunzătoare depozitelor
la vedere (depozite fără termen prestabilit, la care existp acces fără restricţii). Contul curent se
alimentează oricând, fie prin salariu (care poate fi virat direct în cont), fie prin alte depuneri.
Avantaje ale contului curent:5
accesibiliate. La deschiderea unui cont curent, clientul poate primi şi un card ataşat
acestuia. Astfel, el poate avea acces la banii săi 24 de ore din 24, chiar şi atunci când
banca este închisă sau câns se află în străinătate.
Flexibilitate. Clientul hotărăşte în orice moment ce se întaâmplă cu banii săi. Poate să-
i transfere în alte conturi, să facă plăţi sau să retragă de la bancomat sau de la orice
ghişeu al băncii.
Timp economisit. Clientul poate să-şi achite lunat utilităţile fără să mai piardă timpul
pe drumuri. Ceea ce înseamnă timp câştigat.
Control asupra tranzacţiilor. Extrasul de cont, oferit lunat sau oricând la cerere,
permite controlul asupra tranzacţiilor.
1.2.3 Contul de depozit
Este menit să asigure fructificarea unor sume băneşti disponibile pe un termen cât mai
îndelungat.Pentru deschiderea unui asemenea cont, este necesară existenţa unui plafon minim.
O altă caracteristică este aceea că, pe baza contului de depozit, băncile pot acorda împrumuturi
4 Idem 5 Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, op. cit. p. 254
8
până la 80% din valoarea depozitului. Aceste conturi se mai numesc conturi cu preaviz
deoarece banca solicită clientului notificarea unei retrageri înainte de termen cu 7 zile.
1.2.4 Contul de card
Acest card este deschis prin contractul de card şi în anumite situaţii (carduri de credit)
oferă posibiliatea obţinerii unei descoperiri de cont de la nivelul unui venit mediu lunar până
la 5-6 venituri lunare.
1.2.5 Contul de împrumut
În România, acest tip de cont este utilizat cu preponderenţă de către persoanele
juridice; în cadrul contului sunt evidenţiate sumele primite sub formă de credite de către
titulari. Prin acest credit, se face calculul dobânzii lunare, aceasta fiind preluată direct din
contul clientului.
1.3 Procedura de deschidere şi închidere a conturilor bancare
1.3.1 Procedura de deschidere a conturilor bancare
Deschiderea unui cont este, în cele mai multe cazuri, începutul relaţiei între bancă şi
client. Este important ca această relaţie sa decurgă corect, atât din punctul de vedere al
clientului, cât şi din cel al băncii, respectându-se cadrul legislativ.
Potrivit legii nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentul BNR privind
operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice
române şi străine. Acest drept al băncilor se regăseşte în autorizaţia de funcţionare eliberată
acestora de către BNR şi în Statutul de organizare şi funcţionare al fiecărei bănci comerciale.
În toate cazurile, cererea de deschidere de cont va fi făcută pe formularul standard al băncii, va
fi semnată de persoana(ele) care reprezintă din punct de vedere legal clinetul şi va fi însoţită
de documentele juridice solicitare de către bancă.6
Băncile pot deschide conturi curente şi de depozit în lei şi/sau valută la cererea expresă a
clienţilor. Conturile se deschid de către unităţile operative (sucursale, agenţii, reprezentanţe),
în conformitate cu normele elaborate de bancă în acest scop, prin completarea formulalelor
standard ale băncii. Titularul contului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de
6 Banca Naţională a Românie, Regulament privind operaţiunile valutare, www.bnr.ro , accesat în data de 05.04.2012
9
a efecuta operaţiuni în cont. De sumele aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în
evidenţa băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:7
Titularul contului;
Persoanele împuternicite de titular, numai pe timpul vieţii titularului;
Moştenirii titularului, care dovedesc cu certificat de moştenitor sau cu hotărâre
judecătorească această calitate.
Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să
dobândeasca şi specimele de sămnături cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează printr-
un document în care sunt desemnate persoanele care pot opera în acel cont şi specimenele de
semnături ale acestora. Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei persoane,
dar, în general, deţinătorul contului poate mandata maximum două persoane care să aibă drept
de semnătură pentru acest cont.8
În cazul persoanele juridice, procedura de deschidere a contului include pe lângă
cererea de deschidere a contului, şi următoarele documente:9
1. contractul de societate, ştampilat şi autentificat la Notariat;
2. statutul societăţii, autentificat la Notariat;
3. certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;
4. înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului
Financiar de Stat;
5. hotărârea judecătorească (rămasă definitivă), privind autorizarea funcţionării
societăţii şi constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea 31/1990;
6. extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor privind abordarea
nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite u drept de semnătură
în bancă;
7. codul fiscal şi amprenta ştampilei;
8. dovada existenţei spatiului în care işi desfăşoară activitatea;
9. fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă şi
ale persoanelor împuternicite spre a reprezenta valabil societatea.
7 Dănilă, Nicolae , Produse şi servicii bancare corporate, Editura ASE, Bucureşti 2006, pp. 95-978 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op. cit. p. 260, idem 9 Idem, op. cit. p. 261
10
Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăţilor comerciale si alte
documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi : planul de afaceri al societăţii, bilanţul
economic pe ultimul an sau, după caz, raportul privind exerciţiul bugetar şi financiar.
1.3.2 Procedura de închidere a conturilor bancare
Închiderea conturilor se face din dispoziţia clienţilor, din actul de voinţă al băncii sau
din motive independente de voinţa parţilor. Dacă închiderea contului vine din iniţiativa
clientului, banca solicită acestuia restituirea carnetului de cecuri, stabileşte cecurile în
circulaţie şi fondurile disponibile pentru asigurarea plăţii, iar soldul rămas îl restituie clientului
în numerar sau prin transfer la altă bancă. Motivele menţionate de client trebuie analizate cu
atenţie dacă se referă la calitatea produselor şi serviciilor băncii pentru luarea masurilor care se
impun.
Închiderea contului din actul de voinţă al băncii poate avea loc în următoarele situaţii:
contul a devenit inactiv o perioadă mai lungă de timp (peste 6 luni) iar în cazul în care banca
nu poate intra în legătură cu clientul pentru a restitui soldul, suma se trece într-un cont intern
inactiv şi rămâne la dispoziţia clientului; folosirea defectuoasă a contului de către client
(emiterea de cecuri fără acoperire, folosirea necorespunzătoare a instrucţiunilor de plată,
încălcarea regulilor de etică bancară etc) situaţie în care banca înştiinţează clientul de decizia
luată şi sistează orice operaţiune nouă dând curs numai celor în derulare; motive independente
de voinţa parţilor cum ar fi falimentul unei firme, închiderea contului se face pe baza
înştiinţării primite de la instanţa de judecată, iar soldul creditor rămas după stingerea
obligaţiilor rămâne la dispoziţia instanţei; iresponsabilitate psihică pe baza declaraţiei
autorităţilor medicale contul se “îngheaţă” şi se adresează o cerere către judecătorie pentru
desemnarea unei persoane care să dispună de cont; deces, se anulează mandatul
împuternicitului iar contul se închide, orice plată aflată în circuit se respinge prin formula
“trăgătorul decedat”, iar sumele din cont vor fi eliberate ulterior moştenitorilor legali.
Închiderea contului are ca unic efect începutul perioadei de închidere în care se condiţionează
operaţiile premergătoare închiderii. La finele perioadei de închidere se determină soldul
definitiv care, de regulă, este pus la dispoziţia beneficiarului.10
1.4 Metode de operare în conturi curente
Teoretic se cunosc 3 metode de evidenţă a operaţiunilor în cont curent:11
10 Vasile Dedu, Gestiune şi audit bancare, Editura Naţional, 3th edition, Bucureşti 2001, p.61
11
Metoda directă;
Metoda indirectă;
Metoda în scară.
Figura 1. 1 Metode de operare în conturi curente
Sursa: Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea Ştefan cel Mare,
Suceava
1.5 Operaţiuni curente şi operaţiuni speciale
Operaţiunile efectuate în contul curent au regim de secret bancar şi nu pot fi divulgate
decât cu acordul titularului de cont sau cu aprobarea Comitetului de Direcţie al băncii în
conformitate cu prevederile legale aplicabile în domeniul bancar.
Transferuruile intrabancare între unităţile băncii se efectuează în acceaşi zi, în limita
disponibilului din cont, cu condiţia prezentării de către client a ordinelor de plată la ghişeu în
timpul programului de lucru afişat de sucursale. Banca se angajează să verifice documentele
depuse la ghişeu şi, în cazuri de omisiuni sau eventuale instrucţiuni greşite solicită clientului
cirectarea acestora, în caz contrar banca nu va executa ordinele primite.
Banca poate efectua plăţi din contul curent fără acordul clinetului, numai pe bază de
hotătâre judecătorească rămasă definitivă sau în baza unui titlu executoriu prevăzut de lege. Se
exceptează ştornările operaţiunilor efecutate eronat, precum şi plăţile scadente pentru 11 Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, http://www.seap.usv.ro/et/index2.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=212&Itemid=44
Met
oda
dire
ctă Operaţiunile se
înregistrează în ordine cronologică în partidă Prin contract se stabileşte data de închidere a contului - epocăPentru fiecare operaţiune înregistrată se calculează dobânzi - numereLa fiecare epocă se stabileşte soldul operaţiunilor şi soldul dobânzilor M
etod
a in
dire
ctă Operaţiunile se
înregistrează în ordine cronologică în partidă Iniţial se stabilesc numere pe o perioadă fictivă calculată de la data operaţiunii – valută, până la data efectuării La închiderea operaţiunii se stabileşte dobânda totalăDobânda totală calculată – dobânda fictivă = dobânda achitată clientului
Met
oda
în s
cară
Operaţiunile se înregistrează în ordine cronologică în partidă simplă
Stabilirea la fiecare operaţie a soldului propriu zis al contuluiCalcularea la fiecare operaţie a dobânzilor – numerelor, aferente soldului respectiv, pe perioada în care el a existat
12
angajamente deja asumate de clienţi, cu acoperire din contul curent, cazuri în care nu mai este
nevoie de consimţământul prealabil al titularului de cont. De asemenea, banca poate face plăţi
fără acordul clientului din conturile de blocaj în lei sau în valută, pentru achitarea scadenţelor
venite la plată, blocaje constituite în prealabil cu acordul clientului.
1.5.1 Operaţiuni efectuate prin conturi curente
Conturile curente pot fi deschise atât pentru persoane fizice, autorizate sau nu, cât şi
pentru persoanele juridice. Titularii pot solicita deschiderea lor ăn lei sau în valută.
Operaţiunile derulate prin conturile curente în lei, ale căror titulari sunt persoane fizice, sunt
următoarele:12
Virarea salariului în contul curent;
Plata facturilor la utilităţi;
Retragerea de numerar;
Alimentarea contului.
Persoanele juridice deţinătoare de cont curent pot efectua următoarele operaţiuni:
Încasări/plăţi către furnizori, comisioane, amenzi, plăţi legate de cheltuieli de judecată;
Cheltuieli cu abonamente, cheltuieli guvernamentale, cheltuieli cu leasing operaţional,
asistenţă tehnică;
Plăţi legate de judecată.
1.5.2 Operaţiuni efectuate prin conturile de depozit la termen
Conturile de depozit se pot constituiîn lei şi în valută pentru persoane fizice şi juridice.
Aceste conturi pot fi:
depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă;
depozite cu plata dobânzii lunar;
depozite în valută şi depozite la vedere
Operaţiunile care se pot efectua în conturile de depozit la termen sunt:
constituirea depozitului la termen în numerar şi prin virament, la orice unitate
bancară, de către titularul de cont;
lichidarea depozitului la termen în numerar, la unitatea bancară la care contul este
deschis sau la oricare dintre filiale sau sucursale;
12 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op. cit. pp.266-276
13
eliberarea extraselor de cont, care cuprind evidenţa tuturor operaţiunilor efectuate
în contul de depozit la termen.
1.5.3 Operaţiuni efectuate prin conturile de economii
Conturile de economii sunt deschise la bănci pentru persoanele fizice, în valută şi în
lei. Aceste conturi sunt un mix între conturile de depozit la termen şi conturile curente, din
punctul de vedere al operaţiunilor care se pot efectua prin intermediul acestora:13
depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii, la unitatea băncii, cu
repsectarea plafonului minim în cont;
încasări inter şi intrabancare în contul de economii;
plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al clientului deschis la
orice unitate a băncii cu condiţia respectării plafonului minim în cont;
închiderea contului de economii.
1.5.4 Operaţiuni de încasări prin numerar şi prin virament
Operaţiunile de încasări în contul curent şi prin virament pot fi dispuse de titularul
contului sau împuterniciţi, precum şi de terţi. Toate intrările de sume în contul curent se vor
înregistra la valoarea lor în valuta în care s-a dispus operaţiunea.
Încasările prin contul curent pot fi:
în numerar;
în virament.
Sumele în numerar, în lei sau valută, solicitate de titularul contului curent/moştenitori
sau de persoanele împuternicite, vor fi eliberate de unitatea bancară la care este deschis contul
sau de oricare altă unitate bancară teritoarială. La eliberarea numerarului în lei/valută la o altă
unitate decât cea la care este deschis contul, indiferent de suma retrasă, se vor utiliza şi
următoarele documente completate de persoana fizică titular/împuternicit:
Pentru operaţiuni în lei: cerere;
Pentru operaţiuni în valută: dispoziţie de transfer.
Plăţile prin virament din cotn curent se efectuează în limita soldului disponibil, la
solicitarea titularului. Pot fi efectuate plăţi prin virament de către clienţii băncii şi în favoarea
unor persoane fizice care nu au deschis conturi curente.
13 Vasile Cocriş, Dan Chirileşan, op.cit. pp. 266-276
14
1.5.5 Operaţiuni efectuate prin conturi cu destinaţie specială
Conturile cu destinaţie specială se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a
clienţilor care au deschise conturi de disponibilităţi la băncile analizate, cu indicarea expresă a
funcţiunii pe care o va îndeplini contul respectiv, la solicitarea instituţiilor publice sau în
cazurile prevăzute prin dispoziţii legale. Pentru conturile cu destinaţie specială, termenul de
deschidere este în acceaşi zi sau cel mult în ziua următoare depunerii documentaţiei de către
client.
Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale care se deschid la
solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, până la
deschiderea, pe numele persoanei juridice, a contului de disponibilităţi băneşti. Funcţionarea
conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor care urmează a se efectua în
şi din contul respectiv. Acreditivul documentar reprezinta un angajament de plată prin care o
bancă acţionează la cererea şi după instrucţiunile clientului să efectueze operaţiuni de plată sau
să autorizeze pentru această operaţiune o altă bancă, către sau la ordinul unui terţ pe baza
documentelor justificatoare ale unui contract prin livrarea de bunuri sau prestarea unor
servicii.
1.5.6 Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti
Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă se
efectuează de către aceasta, la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi
realitatea operaţiunilor.În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii băncii pot utiliza ca forme şi
instrumente de decontare, prin virament:
cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:
cecul din carnet cu limită de sumă;
acreditivul;
dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;
ordinul de plată;
scrisoarea de garanţie.
fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:
dispoziţia de plată;
dispoziţia de încasare.
15
Capitolul II
Mijloace şi instrumente de plată utilizate în cadrul gestiunii conturilor
bancare
2.1 Ordinul de plată
Pentru plăţile prin virament poate fi utilizat ordinul de plată intocmit in conformitate
cu prevederile Regulamentului BNR nr.8/1994 privind ordinul de plata, a Regulamentului
BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe
suport de hartie, a Normelor cadru nr.15/1994 şi Normelor tehnice nr.16/1994, a
Regulamentului valutar nr.3/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, reglementările
legale în vigoare privind operaţiunile în devize, combaterea spălării banilor, legislaţia fiscală,
documentele normative ale băncii precum si Standardele internationale adoptate de catre
organizatia SWIFT Belgia. Din punct de vedere al monedei de plată, ordinele de plată pot fi
exprimate în lei (ROL) sau în valuta.
Băncile, între ele, au conturi deschise una pe numele celeilalte, iar cu ajutorul
disponibilului din aceste conturi pot efectua decontarea scriptică a plăţilor. Conturile deschise
între bănci pot fi:
NOSTRO - conturi deschise de către BRD în nume propriu la alte bănci, din
tara sau din strainatate;
LORO - conturi deschise de către băncile din tara sau din strainatate în
evidenţele BRD.
Pentru ca operaţiunile de plati in valuta să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, este
necesar ca între bănci să existe conventii/aranjamente de corespondent care, implică
următoarele:
băncile să schimbe între ele lista specimenelor de semnături ale persoanelor autorizate să
angajeze banca respectivă în relaţiile cu alte banci (ceea ce permite identificarea autenticităţii
operaţiunilor letrice); băncile să convină asupra folosirii unei chei telegrafice pentru
identificarea autenticităţii mesajelor telex; băncile să schimbe între ele chei SWIFT, necesare
autentificarii mesajelor de plata primite prin acest sistem; băncile să-şi comunice reciproc
corespondenţii bancari pe care îi utilizează în mod curent pentru acoperirea operaţiunilor
16
efectuate în diverse valute („Standard settlement instructions”). bancile sa-si comunice
reciproc zilele nelucratoare din cursul unui an precum si, orarul zilnic de procesare/prelucrare
a ordinelor de plata („cut-off-time”).
Ordinul de plata în valută poate fi folosit atât în relaţii comerciale, cât şi în relaţii
necomerciale. În relaţiile comerciale, OP este folosit si combinat cu alte modalităţi de plată
(exemplu: pentru plata avansului, condiţionat de prezentarea de către beneficiarul plăţii a unei
scrisori de garanţie pentru restituirea avansului).
Cecul
Definit în Norma privind mijloace şi instrumente de plată, cecul este un instrument de
plată utilizat, in principal, de titularii de conturi bancare. n cadrul BRD, operaţiunile cu cecuri
se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, normele BNR emise în
aplicarea acestora, precum şi a convenţiilor /aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile
corespondente. Cecul pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la
o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să
plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent,
aflata în poziţia de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate
operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: trăgatorul emite cecul, posesorul
legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte. Persoana aflată în poziţia de tras într-un cec poate fi
numai o societate bancară. Având în vedere că legislaţia naţională reglementează diferit
înţelesul termenului „societate bancară”, putând asimila acestuia şi alte tipuri de persoane
juridice, băncile vor putea efectua operaţiuni cu cecuri emise sau plătibile în străinatate, chiar
dacă persoana aflată în poziţie de tras nu este o societate bancară în înţelesul legislaţiei
române, luând toate măsurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea aparea în legatură
cu circulaţia şi încasarea unor astfel de cecuri.
BRD nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale, cecuri cărora le lipseşte una sau mai
multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege, cu excepţia următoarelor cazuri:
BRD nu va primi cecuri în alb necompletate. Cecul în alb este un instrument de plată
care cuprinde numai semnatura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile obligatorii.
Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezinta cecul la plată.
Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.
17
BRD nu va putea primi un cec în legatură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a
fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie, chiar dacă cecul este prezentat de către un
posesor de bună credinţă.
2.2 Cambia şi biletul la ordin
Operaţiunile cu cambii şi bilete la ordin sunt efectuate de societăţile bancare şi
celelalte societăţi de credit în baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin
modificată prin Legea nr. 83/1994, precum şi a Normelor-cadru nr. 6/1994 şi Normelor
tehnice nr. 10/1994 ale Băncii Naţionale a României.
2.3 Modalităţi de plată a facturilor prin intermediul conturilor bancare
Prin numerar
Încasarea facturilor prin numerar la ghiseele băncii: modalitate care se adresează
clienţilor sau non clienţilor BRD, şi se poate realiza prin doua modalităti:
cu ajutorul cititoarelor de cod de bare
prin procesarea manuală a detaliilor facturii
Prin ordin de plată
Se respectă aceleaşi proceduri ca la încasare prin numerar, numai că se solicită ordin
de plată însoţit de factură, completat corect de către client, cu toate elementele necesare, şi
semnat conform fişei cu specimene de semnături existente în bancă, iar plata se efectuează în
ecranul P1AB cu opţiunea X-transfer.
Plata facturii prin ATM-urile BRD – Cardul GADGET
Trebuie completat o Cerere pentru plata facturii prin ATM-urile BRD , fara adeverinta
sau fluturas de salariu.
Simplis facturi
Înseamă debitarea automată a conturilor curente ale clienţilor BRD cu contravaloarea
facturilor emise de facturierii cu care BRD are încheiat convenţie de debit direct.
Debit Direct este un serviciu pe care BRD il pune la dispozitia facturierilor, astfel încât
persoanele fizice sau persoanele juridice titulare ale unui cont curent, in calitate de Platitori, sa
aiba posibilitatea sa-si achite facturile emise de Facturier, prin debitarea directa de catre Banca
18
a contului specificat in Acordul de Debitare Directa si creditarea contului colector al
Facturierului deschis la BRD, cu contravaloarea facturilor emise.
Serviciul se adreseaza persoanelor fizice detinatoare de conturi curente deschise la
BRD in Lei sau valuta (USD sau EUR - exclusiv pentru plata primelor de asigurare incheiate
in valuta) şi persoanelor juridice (Societati Comerciale, Regii Autonome, Asociatii de locatari
pentru plata facturilor neindividualizate - salubritate, gaze, energie termica) detinatoare de
conturi curente la BRD in Lei sau in valuta (USD sau EUR - exclusiv pentru plata primelor de
asigurare incheiate in valutã).
Conventiile de Debit Direct pot fi incheiate la nivel de:
Centrala BRD – Directia Mari Clienti Corporativi, in cazul Facturierilor
nationali;
Grup BRD, in cazul Facturierilor locali.
Plata facturii – prin intermediul serviciului VOCALIS
Încasarea facturilor prin intermediul VOCALIS se adresează clientilor BRD persoane
fizice titulari de conturi curente deschise in lei, pentru plata diverselor servicii/ utilitati in
conturile colectoare ale Facturierilor deschise la BRD si care au aderat in prealabil la Serviciul
Transferuri prin telefon. unt posibile efectuarea de plati catre: Connex, Romtelecom, Orange.
Avantaje pentru clienti:
Acces facil / comoditatea si in deplina confidentialitate la serviciile BRD-GSG
Operativitatea/rapiditatea efectuarii transferului, evitand timpul necesar
deplasarii la ghiseele bancii si aglomeratia
Independenta geografica si temporala: printr-un simplu apel telefonic din
reteaua de telefonie fixa sau mobila, clientul poate sa isi consulte soldul
contului de card si sa efectueze un transfer, in numai cateva minute ;
Scutirea timpului necesar deplasarii la ghiseele bancii si a eventualelor
inconveniente (aglomeratia, locatia);
Satisfacerea nevoii de realizare a acestor tipuri de transferuri in afara
programului de lucru cu publicul al bancii : 7 zile din 7, intre orele 8-22.
19
2.4 Conturi de economii şi depozite oferite de BRD Group Societe Generale
2.4.1 Depozitul 1000
Depozit cu dobânda fixă, garantată pe toată perioada de constituire, Depozitul 1000
esteaccesibil tuturor persoanelor fizice majore, rezidente sau nerezidente, fiind un depozit în
RONsau Euro ce poate fi constituit pe un termen de 30, 90, 280 sau 365 de zile. Aşa cum
sugerează şinumele, suma minimă depusă trebuie să fie de 1.000 RON /Euro, deschiderea
depozitului,eliberarea extrasului de cont sau depunerile ulterioare fiind gratuite.Acest tip de
depozit oferă cel mai mare nivel de dobândă clienţilor, acesta fiind de 9.00 % pe an.
Reînnoirea depozitului se realizaează doar la cererea clientului, iar dacă acesta nu şi-
amanifestat nicio opţiune, la expirarea termenului depozitului, banii sunt transferaţi în
contulcurent al titularului, operaţiune pentru care, de asemeni, nu sunt percepute
comisioane.Un alt avantaj al acestui depozit oferit de BRD - Groupe Société Générale îl
constituie oferta specială dedicată pensionarilor,aceştia din urma beneficiind de un procent de
0.25 puncte procentuale în plus la dobândă.14
2.4.2 Depozitul PROGRESSO
Având la bază principiul "Timpul trece, dobânda creşte", Depozitul Progresso
esteaccesibil tuturor persoanelor fizice majore, rezidente sau nerezidente, putând fi constituit
în Eurosau USD pe termen de 3 ani (1 080 de zile) divizaţi în 6 semestre a câte 180 de zile
fiecare.Suma minimă de deschidere a depozitului este de 500 Euro/ USD iar plafonul maxim
poate fi de 10 ori depunerea iniţială dar nu mai mult de 50.000 Euro/USD. Depozitul nu
sereînnoieşte automat iar la expirarea termenului, disponibilăţile clientului din contul de
depozitsunt transferate în contul său curent, menţionat de la început în contractul de
constituire.
Dobânda este fixă şi creşte treptat pentru fiecare semestru, capitalizându-se
semestrial,vărsându-se în contul Progresso la sfârşitul fiecărui semestru. Cu cât perioada de
menţinere a banilor în contul de depozit este mai mare şi dobânda este mai mare. Nivelul
acesteia poatefi modificat de bancă, însă noua dobândă se va aplica la depozitele noi, nu şi la
cele în sold. În cei3 ani clientul poate efectua oricând depuneri suplimentare iar dacă va
retrage banii înainte determen, acesta va încasa numai dobânda pentru semestrele încheiate.14 BRD Group Societe Generale, Broşură privind conturile de economii şi depozite,2012
20
2.4.3 Programul de economisire – creditare MULTIPLAN
Cel mai interesant şi mai practic produs pus la dispoziţia clienţilor de către BRD -
Groupe Société Générale este programul de economisire – creditare Multiplan, destinat
persoanelor fizice majore care vor să economisească o perioadă de timp după care să
obţinăfinanţarea necesară punerii în practică a unui anumit obiectiv. Programul este alcătuit
din 3 produse , după cum urmează:
Un plan de economisire programată remunerat cu o dobândă atractivă
Un credit de nevoi personale în condiţii preferenţiale
Un credit ipotecar sau imobiliar în condiţii standard la care banca acordă un
bonus de pană la 3.000 de Euro sau 12.000 RON.
Durata desfăşurării programului este de minim 2 ani şi maxim 10 ani, putând fi realizat
în Euro sau RON, clientul având posibilitatea să aleagă inclusiv suma pe care o va depune spre
economisire şi frecvenţa depunerilor – lunar, trimestrial sau semestrial - suma minimă ce
trebuiedepusă fiind de 10 Euro sau 40 RON pe lună. De asemeni, clientul poate face
depunerisuplimentare oricând, de minim 50 Euro, fără a depăşi însă plafonul maxim impus de
50.000 Euro.
2.5 Gestionarea conturilor bancare prin e-banking în cadrul BRD Group
Societe Generale
Dezvoltarea infrastructurii de comunicare şi de prelucrare a datelor, începută în 1999, a
continuat în 2000, prin continuarea unor ample proiecte informatice precum iBank, BanK
Trade, prin dezvoltări în domeniul moneticii, îmbunătăţirea ecranelor bancomatelor, plata
facturilor şi extinderea reţelei de bancomate). Investiţiile informatice ale BRD-GSG, în 2000,
ating 9,42 milioane USD. Banca a deschis, de asemenea, un site Internet: www.brd.ro.
Aşa cum am menţionat la început, unul dintre avantajele sistemului informaţional este
acela că permite introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerinţelor
clienţilor.
Pentru acest lucru grupul BRD-GSG a pus la dispoziţia clienţilor săi persoane
juridice un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, serviciul MULTIX,
un serviciu ce permite derularea operaţiunilor bancare cu un grad ridicat de operativitate şi
comoditate. Acest serviciu se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi BRD-GSG şi în
21
special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni de plată şi clienţilor
cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite.
MULTIX este un instrument de gestiune a conturilor bancare, care permite în orice
moment consultarea soldului contului, efectuarea unei game diverse de operaţiuni fără a mai fi
nevoie deplasarea la sediile unităţilor BRD. Este o soluţie completă de administrare a
conturilor compusă dintr-o legătură telefonică cu banca, o aplicaţie informatică şi un pachet de
servicii de asistenţă tehnică.
Cu ajutorul acestui serviciu clienţii BRD-GSG pot realiza următoarele operaţiuni:
Administrarea cotidiană a conturilor;
Legătura permanentă cu banca 24 ore / 24, 7 zile / 7;
Obţinerea de informaţii legate de conturile deschise la BRD-GSG;
Efectuarea de plăţi în lei şi în valută de la propriul sediu în condiţii de maximă
securitate şi confidenţialitate.
Obţinerea de date cu privire la conturi
Clienţii dispun de ansamblul de informaţii necesare derulării activităţii contabile şi
bancare consultând de la propriul sediu situaţia soldurilor, tranzacţiilor, extraselor pentru toate
conturile deschise la BRD- GSG.
Obţinerea de date cu privire la evoluţiile pieţei valutare
Operaţiunile de schimb valutar pot fi optimizate utilizându-se informaţiile referitoare la
cursurile de schimb practicate de BNR şi BRD – GSG ce pot fi recepţionate prin serviciul de
Electronic Banking.
Transmitere de ordine de plată în lei
Clienţii pot efectua direct operaţiunile de plată apărute în relaţiile de afaceri realizând
transferuri în sistem inter şi intrabancar fără deplasarea la sediul băncii, beneficiind totodată şi
de o reducere a comisioanelor aferente acestor operaţiuni.
Transmitere de ordine de plată în valută
Prin utilizarea serviciul Multix se facilitează derularea relaţiilor comerciale
internaţionale efectuânduse transferuri în valută către partenerii externi în condiţii de maximă
securitate.
Plata directă a salariilor colaboratorilor prin Multix
22
Prin intermediul unui singur ordin de plată transmis prin Multix conturile de card ale
colaboratorilor vor fi alimentate cu sumele aferente drepturilor salariale. În termen de 5 zile
lucrătoare de la efectuarea operaţiunii clienţii au obligaţia de a depune la bancă documentele
justificative ce însoţesc plata, în varianta originală.
Avantaje:
Cu Multix există posibilitatea comunicării cu banca 24ore/24, 7zile/7,
beneficiind de avantajele unui transfer permanent de date, derulat în ambele sensuri. Multix
oferă acces permanent la produsele şi serviciile băncii fără a fi necesară deplasarea la una din
unităţile băncii.
Un soft performant, instalat pe calculatorul clientului, care dă posibilitatea
elaborării de instrucţiuni care parametrizează operaţiunile bancare pe care acesta doreşte să le
efectueze: obţinere de informaţii referitoare la conturi, efectuarea de plăţi în lei şi în valută,
plata directă a salariilor colaboratorilor în conturile de card.
Administrare electronică a operaţiunilor curente şi un sistem de baze de date
care pune la dispoziţie informaţii structurate.
Echipa de specialişti a băncii se află în permanenţă la dispoziţia clienţilor
pentru a-i sprijini din punct de vedere tehnic în utilizarea serviciului Multix. Instalarea softului
şi instruirea personalului sunt realizate, în mod gratuit, de către personalul băncii.
Reducere cu 10% a comisioanelor pentru operaţiunile de plăţi în lei faţă de
comisioanele aferente aceluiaşi tip de operaţiuni realizate pe suport hârtie.
Multix simplifică operaţiunile administrative legate de evidenţa contabilă a
oricărei firme permiţând transferul datelor recepţionate de la bancă în propriul sistem de
gestiune.
Condiţii sporite de securitate a operaţiunilor prin utilizarea semnăturii
electronice.
BRD Groupe Société Generalé oferă clienţilor săi, persoane juridice patru noi
funcţionalităţi ale serviciului de cash management Multix. Astfel, abonaţii Multix pot
beneficia de un nou modul pentru transmiterea de ordine de plată multiple (o debitare si mai
multe creditări), de facilitatea DPEPrint (listare şi gestiune de formulare de Dispoziţie de Plată
Externă), de modulul e-Vama (confirmarea electronică a plăţilor externe) precum şi de
aplicaţia FOREX (schimburi valutare).
23
Noile funcţionalităţi aduc o serie de avantaje legate de confortul relaţiei cu banca, o
mai bună gestiune fondurilor proprii, precum şi eliminarea deplasărilor la unităţile băncii sau
la sediiile diverşilor furnizori.
Prin modulul de plăţi multiple, clienţii Multix, pot introduce într-un singur ordin de
plată mai multe ordine de transfer simple, realizând atât plata salariilor angajaţilor indiferent
de natura contului de salarii (contul curent sau cont de card) sau de banca la care acestea sunt
domiciliate, cât şi stingerea obligaţiilor faţă de parteneri, intr-un mod simplu şi la costuri
reduse. De asemenea, noile funcţionalităţi permit gestiunea (arhivarea, selecţia, etc.) şi
tipărirea formularelor de Dispoziţie de Plată Externă, exportul / importul datelor in / din
format Multix, pentru ordine de plată simple şi multiple.
Modulul FOREX oferă clienţilor posibiliatea de a prelua cursuri de schimb actualizate
şi de a efectua operaţiuni de schimb RON – valută sau valută-valută, la cursul de schimb
standard sau negociate, la vedere sau la termen. Nu in ultimul rand, clienţii au de acum la
dispoziţie modulul “e-VAMA”, care permite efectuarea de plăţi în favoarea birourilor vamale,
reducând atât costurile legate de vămuire, cât şi timpul aferent acestor operaţiuni.
Structurat pe patru module, puse în bloc, la dispoziţia clientului, serviciul Multix are
următoarele funcţii:
Modulul de bază (Cash Management)
Administrarea generală a programului:
- selectarea parametrilor ;
- selectarea opţiunilor disponibile ;
- crearea şi gestiunea limitelor de competenţă ;
- acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcţie de alegerile clientului;
- organizarea bazelor de date ;
Vizualizarea şi tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile:
conturi, extrase de cont, solduri, tranzacţii). Pentru limitarea volumului de date
afişate sau tipărite se pot impune criterii de selecţie cum ar fi: data, suma, număr
cont, valuta contului, banca.
Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situaţia ordinelor de
plată.
24
Operaţiunile bancare pe care le efectuează clienţii prin acest serviciu se derulează în
condiţii de maximă siguranţă, securitatea sistemului fiind realizată pe două nivele:
1. La nivelul clientului :
restricţionarea accesului la diverse funcţii şi meniuri din program prin definirea
de utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi şi acordarea de drepturi de
acces acestora sau pe acestea;
la emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea
acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operaţiunii se poate opta
pentru două aprobări pentru executarea ordinului de plată;
instalarea semnăturii electronice;
2. La nivelul legăturii clientului cu banca :
se foloseşte un sistem de inscriptare cu schimbarea cheilor publice (cheia se află în
posesia unei persoane autorizate şi este protejată cu una sau două parole de
comunicaţie).
Începând din 2006, BRD pune la dispoziţia clienţilor persoane fizice, pesoane juridice
sau juridice autorizate, un nou serviciu de Internet Banking, denumit BRD-NET.
BRD-NET este un canal de distribuţie care oferă utilizatorilor posibilitatea accesării de
la distanţă a conturilor deschise la BRD, prin intermediul internetului, 24 de ore din 24, 7 zile
din 7. Accesul se realizează prin conectarea la site-ul tranzacţional BRD-NET la adresa
www.brd-net.ro pe bază de Cod de utilizator şi parolă.
Funcţionalităţi/caracteristici:
tastarea adresei www.brd-net.ro într-un browser deschide pagina de acces a
site-ului unde se află la dispoziţia utilizatorului meniurile de acces la
functionalităţile site-ului ;
Funcţionalităţi CONSULTATIVE – accesibile pentru toate tipurile de
utilizatori autorizati :
- Conturi : consultarea soldurilor conturilor şi a extraselor de cont ce
conţin operaţiuni cu un istoric de 45 de zile ;
- Depozite : consultarea soldurilor conturilor de depozit ;
- Mesaje : afişare mesaje comerciale.
25
Funcţionalităţi TRANZACŢIONALE – accesibile numai utilizatorilor
definiţi de client la încheierea contractului :
Transferuri între conturi : transferuri între conturile
proprii pe care clientul le-a selectat în contrctul încheiat
cu banca ;
Transferuri către beneficiari : plăţi către beneficiarii pe
care clientul i-a definit în momentul subscrierii ; se referă
atât la operaţiuni interbancare cât şi la operaţiuni
intrabancare ;
Conversie valutară – între conturi aparţinând clientului ;
Constituire depozite : prin transfer din contul curent ;
Istoric transferuri ;
Beneficiari : lista beneficiarilor către care se pot face
plăţi ;
Validare : oferă posibilitatea clienţilor persoane juridice
de a separa momentul introducerii ordinului de momentul
semnării acestuia în vederea transmiterii către bancă.
Condiţii de execuţie a transferurilor :
o transferurile vor fi executate în limita disponibilului existent în contul
clientului ;
o toate transferurile, atât cele debitoare cât şi cele creditoare sunt
predefinite de către client în momentul aderării la BRD-NET ;
Alte funcţionalităţi :
o Servicii :
* lista utilizatorilor abilitaţi ai serviciului în cadrul unui contract BRD-
NET ;
* lista unităţilor BRD ;
* link către site-ul instituţional ;
* contract către BRD-NET ;
* contract constituire depozit ;
26
o Parola : schimbare parolă / acces semnătură electronică on-line, fără a fi
necesară prezentarea la bancă ;
o Pagină de întâmpinare : acces pe prima pagină securizată a site-ului ;
o Sfârşit sesiune : încheierea sesiunii de lucru a clientului ;
Conturile la care se referă serviciul BRD-NET sunt :
Conturi curente – SV – funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;
Conturi de card – CC - funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;
Conturi de depozit – TD - funcţionalităţi consultative ;
Linii de credit – LC - funcţionalităţi consultative ;
Conturi colaterale – SA - funcţionalităţi consultative
şi trebuie să fie deschise la BRD şi să aparţină clientului în calitate de titular.
Avantaje pentru bancă :
Consilierii de clientelă sunt degrevaţi de operaţiunile cotidiene – transferuri,
plăţi, informaţii despre sold etc. şi se pot concentra în activităţile comerciale
(legate de vânzare) ;
Are loc reducerea costurilor băncii prin automatizarea operaţiunilor bancare ;
Se dezvoltă portofoliul de clienţi prin utilizarea instrumentelor interactive, care
facilitează procesul de comunicare cu banca ;
Se promovează imaginea BRD prin lansarea pe piaţa românească a unui
serviciu cu un înalt grad de tehnicitate, perfect adaptat nevoilor clienţilor ;
Se creează o nouă legătură de comunicare cu un segment de clienţi exigenţi şi
mai puţin disponibili din punct de vedere al mobilităţii şi timpului.
Încheierea contractului de aderare la BRD-NET se realizează la unitatea BRD care
gestionează unul din conturile de card sau curente aparţinând clientului. Înregistrarea clienţilor
se realizează prin intermediul aplicaţiei de gestiune a abonamentelor BRD-NET pe baza
Cererii de Aderare depuse de client.
Consilierii de clientelă trebuie să propună sistematic serviciul BRD-NET în momentul
prezentării clientului la bancă pentru :
deschiderea de conturi curente, depozite.... ;
prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de transfer
sau pentru a-şi recupera extrasul de cont ;
27
prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de plată a
utilităţilor ;
prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a ridica un card nou sau unul
reînnoit.
28
Capitolul III
Aplicaţie practică privind analiza comparativă a gestiunii conturilor
bancare
3.1 Piaţa conturilor de economii şi depozite în România
Conturile de economii reprezintă un produs de economisire foarte popular printre
clienții de retail. În mod obișnuit, conturile de economii funcționează asemenea uni cont
curent, dar oferă în plus o dobândă mai mare, însă comparativ cu depozitele la termen aceasta
este mai mică.15 Clienții se bucură, astfel, de lichiditatea banilor economisiți, având acces la
sumele din cont în orice moment, fără a pierde dobânda. Un alt avantaj îl prezintă faptul că
dobânda la aceste depozite nu este impozabilă. Totuși, conturile de economii care se constituie
pe perioade determinate nu mai sunt asimilate conturilor curente, ci mai degrabă depozitelor
bancare, în acest caz aplicându-se impozitul pe dobândă.
Oferte de produse de economisire asemenea conturilor de economii sunt puse la
dispoziție de către multe bănci din România cum ar fi: Raiffeisen Bank – contul Super Acces
Plus; BRD – conturile Atucont, Atustart, Atusprint; ING Bank – conturile ING Economii, ING
ContRol; BCR – Maxicont BCR, Bancpost – Contul de economii Senior Activ, Mega Contul
de economii.
La mijlocul anului 2011, valoarea depozitelor pe ansamblul sistemului bancar din
România se ridica la 298,5 miliarde lei, înregistrând o creștere trimestrială de 1,9%.Cele mai
mari contribuții la dinamica pozitivă din anul curent a valorii totale a depozitelor din sistemul
bancar le-au avut depozitele persoanelor fizice la instituțiile de credit și depozitele persoanelor
juridice la sucursalele din România ale instituțiilor de credit cu sediul în alte state membre. În
Figura nr.3.1 este reprezentată structura deponenților la instituțiile de credit de pe piața
bancară din România în anul 2011.
15 Căpraru B., Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009, p.40
29
93.8%
6.2%
Persoane fizice
Persoane juridice
Figura 3. 1 Structura deponenților la instituțiile de credit în anul 2011
adaptare după : Banca Naţională a Românie, Raport privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011
Conform raportului Băncii Naţionale a Românie, la 30 septembrie 2011, numărul
deponenților la instituțiile de credit a fost de 15.284.6133, din care persoanele fizice
reprezentau 93,8%. Persoanele juridice dețin o pondere de 6,2% din totalul deponenților. În
cadrul aceluiaşi raport este menţionat că evoluţia valorii totale a depozitelor persoanelor fizice
a cunoscut o traiectorie oscilantă şi neuniformă în condiţiile de instabilitate economică ce au
dominat mediul bancar românesc odată cu declanşarea crizei economice în 2008.16
Guvernatorul Băncii Naţionale a României afirmă că dinamica anuală a plasamentelor
din bănci ale persoanelor fizice a înregistrat un declin semnificativ în perioada iulie-august
2010. Motivele care au condus la o scădere masivă a plasamentelor la bănci este explicată prin
reintroducerea de către stat a impozitelor pe dobândă şi majorarea TVA. Un alt fenomen ce a
condus la această situaţia a fost şi reducerea salariilor bugetare, precum şi noua politică a
băncilor comerciale în ceea ce priveşte comisioanele aferente conturilor de depozit.
Ponderea depozitelor la termen (peste și sub doi ani) a continuat să se consolideze, dar
într-un ritm mai lent în prima parte a anului 2011. O asemenea evoluție este determinată atât
de tendința de economisire cu scopul de a preîntâmpina eventuale probleme financiare pe
viitor, cât și de lărgirea ecartului dintre ratele de dobândă la depozitele noi la termen în lei și
cele la plasamente similare pe termen foarte scurt ale persoanelor fizice.
16 Banca Naţională a Românie, Raport privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011
30
În anul 2011, valoarea depozitelor populației la instituțiile de credit din România a
urmat o traiectorie crescătoare constantă, ajungând la nivelul de 112 miliarde lei la 30
septembrie 2011 (trimestrul al treilea), cu o variație trimestrială mai accentuată decât în
primele două trimestre, respectiv de +3,2% în termeni nominali (+4,1% în termeni reali).
Reprezentarea grafică a evoluției volumului total al depozitelor persoanelor fizice, dar și
variația trimestrială a acestuia pe durata anilor 2008-2011 este reflectată în figura 3.2.
Miliarde lei; sfârșitul perioadei
Depozite denominate în lei
Depozite denominate în valută
Variația trimestrială a valorii totale a depozitelor persoanelor fizice
Figura 3. 2 Evoluția valorii totale a depozitelor persoanelor fizice (2008-2011)
Sursa: Banca Naţională a României, Raport anual privind activitatea instituţiilor de credit pe anul 2011
Din cadrul figurii 3.2 se poate observa că pe ansamblul sistemului bancar, volumul
depozitelor denominate în lei ale persoanelor fizice au ajuns la 67,7 miliarde lei în semestrul al
treilea al anului curent, la 30 septembrie 2011, înregistrând o variație trimestrială de +3,2% în
termeni nominali, respectiv +4,1% în termeni reali, aducând o contribuție de 1,9 puncte
procentuale la majorarea valorii totale a depozitelor populației.
Valoarea depozitelor în lei plasate de populație la sucursalele băncilor străine din
România s-a mărit cu 7,1% în cel de-al treilea trimestru al anului 2011 (+0,3 miliarde lei).
Evoluția se datorează cresterii semnificative, cu 66,7%, a depozitelor de valori mari, de peste
100.000 euro, echivalentul în lei, în timp ce depozitele mai mici de acest prag au consemnat o
diminuare cu 9,1%.17
17***, Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011, http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf
31
În ceea ce privește valoarea depozitelor în valută ale populației, și aceasta s-au majorat
în 2011 pe ansamblul sistemului bancar înregistrând o variație trimestrială de +3,3% în
termeni nominali, respectiv +4,2% în termeni reali.
Această evoluție a avut loc pe fondul deprecierii monedei naționale în raport cu euro
pe parcursul trimestrelor II și III ai anului 2011, în condițiile în care majoritatea depozitelor în
valută ale populației sunt denominate în euro.La fel ca și în cazul depozitelor în lei, s-a
înregistrat o creștere preponderentă a valoarii depozitelor în valută de până în 100.000 euro,
înregistrând o creștere trimestrială pozitivă de +3,7%, respectiv +1,1% (echivalentul în
miliarde lei), în timp ce la sucursalele băncilor străine din România s-a mărit valoarea
depozitelor de peste 100.000 euro și s-a redus valoarea depozitelor de sub 100.000 euro
(variație trimestrială de -18,8%, respectiv -0,3 miliarde lei).18
Comparativ cu perioada similară a anului 2010, se remarcă un avans mai rapid al
depozitelor în lei față de cele în valută, cu o variație anuală de +11,7% față de +4,7% ceea ce
a condus la cresterea ponderii depozitelor în lei în valoarea totală a depozitelor populației cu
1,6 puncte procentuale.
Dinamicile celor două componente ale depozitelor populației, denominate în lei și în
valută, pot fi analizate în corelație cu evoluția înregistrată de rata dobânzii la depozitele noi la
termen. (Figura 3.3 și Figura 3.4)
18 ***, Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011, http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf
32
Depozite ale persoanelor fizice
Depozite ale persoanelor juridice
Depozite denominate în lei
Depozite denominate în valută
Figura 3. 3 Structura depozitelor la instiruțiile
de credit pe categorii de deponenți și pe monede (30 septembrie 2011)
Sursa: Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011
Miliarde lei; sfârșitul perioadei
Depozite denominate în lei
Rata dobânzii la depozitele noi la termen în lei ale populației
Figura 3. 4 Evoluția valorii totale a depozitelor în lei ale persoanelor fizice și a ratei dobânzii
Sursa: Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011
Din cadrul figurilor 3.3 şi 3.4 se poate obserca că pe ansamblul pieței bancare
românești, în structura depozitelor populației la instituțiile de credit au continuat să predomine
depozitele denominate în lei, cu o pondere de 53,4%. Volumul depozitelor denominate în
valută deține o pondere de 46,6% din totalul depozitelor populației.
Această dinamică a fost determinată atât de evoluţia pe intervale de valori a
depozitelor garantate ale persoanelor juridice, cât si de dinamica numărului deponenţilor
garantaţi persoane juridice.
33
3.2 Analiză comparativă a conturilor de depozit in cadrul BRD GROUP
SOCIETE GENERALE şi BCR
Existenţa unui număr mare pe bănci comerciale pe piaţa din România a condus la
diminuare activităţii instituţiilor bancare în ceea ce priveşte produsele bancare sub forma
conturilor de depozit. Mişcările provocate în ultimul an pe pieţe financiare au avut ca efect
scădere încrederii populaţiei în sistemele financiar-bancare, ceea ce a condus la o scădere
masivă de deschidere a unor conturi de depozit.
Având la baza argumentele prezentate ne-am decis să facem o scurtă analiză
comparativă a conturilor de depozit în cadrul a două bănci comerciale din România: BRD
Group Societe Generale şi Banca Comercială Română. Rolul analizei comparative a conturilor
de depozite în sistemul bancar este a evidenţia diferenţele existente în politicile băncilor cu
privire la acest tip de conturi.
Deşi economia din România a fost afectată de recensiunea economică, în 2011 activele
bancare totale ale celor două bănci au cunoscut o creştere de 2% pentru BCR şi 2,5 % pentru
BRD, astfel că distribuţia conturilor în funcţie de destinaţia lor arată diferenţe semnificative
între cele două bănci. Diferenţe ce vor prezentate detaliate în cele ce urmează.
Cu toate că economia naţională a fost afectată de recesiunea economică, tendinţa de
scădere a activelor bancare din cele două bănci nu au fost conform aşteptărilor
specialiştilor.Astfel că în anul 2011 activele totale din cadrul BCR au cunoscut o creşte cu
aproximativ 1,5 % faţă de anul 2010 şi cu aproximativ 2 % faţă de anul 2009. În ceea ce
priveşte BRD, se poate vorbi de o creştere mai ridicată decât în cazul BCR. Astfel că în anul
2011, conform raportului prezentat de reprezentanţii instituţiei activele bancare au înregistrat o
creştere de aproximativ 1,6 % faţă de anul 2010, şi respectiv 2,1 % faţă de anul 2009.Grafic
situaţia activelor bancare pentru cele două instituţii se prezintă conform figurii 3.1.
34
20092010
2011
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
BRDBCR
Axis Title
Figura 3. 5 Evoluţia activelor bancare
Restructurarea sectorului bancar şi diversificarea portofoliului de produse oferite de
bănci, pe fondul evoluţiilor sectorului real al economiilor naţionale au constituit factori în
măsură a favoriza activitatea de creditare. În pofida climatului economic favorabil, băncile au
manifestat reţinere în acordarea de credite companiilor. La finele anului 2011 plasamentele
băncilor în credite acordate companiilor se situau pe un palier cuprins între 9,5 la sută în
Slovenia şi 27,8 la sută în cadrul BRD, în timp ce la nivelul BCR deţineau o pondere de 39 la
sută. Reţinerea băncilor în a se implica în creditarea companiilor îşi găseşte justificarea în
preferinţă acestora de a-şi plasa resursele în obligaţiuni guvernamentale, practic fără asumare
de riscuri şi cu profituri substanţiale. Decalaje semnificative se menţin şi pe segmentele
reprezentate de împrumuturile retail şi depozitele bancare. (tabelul 3.1)
35
Tabel 3. 1 Indicatorii intermedierii pentru BRD şi BCR
%
Total
active
Împrum.
Persoane fizice şi
juridice
Împrum.
Persoane
fizice
Împrum.
Persoane
juridice
Împrum.
ipotecare
Depozitele
BCR 86 37 17 18,5 13 16
BRD 96 43 13 12,2 13 20
Sursa: Raport Anual de Activitate BRD şi Raport Anual de Activitate BCR
După cum se poate observa din tabelul 3.1 BRD s-a plasat în faţa BCR în ceea ce
priveşte ponderea conturilor deschise de populaţie în cadrul bănci. Astfel că la finele anului
BRD a înregistrat o creştere cu 4 % faţă de BCR în ceea ce priveşte depozitele populaţie. Un
alt aspect ce este evidenţiat în tabelul prezentat este că cele două istituţii bancare au înregistrat
un procent egal în ceea ce priveşte împrumuturile ipotecare acordate.
Pe ansamblul celor două de institutii de credit din România, la sfârsitul primelor trei
luni ale anului 2011, valoarea totala a depozitelor a fost de 28,8 miliarde lei, în scădere cu 13,1
miliarde lei fata de 31 decembrie 2010 (variatie trimestriala de -4,4%). Aceasta evolutie are
drept cauza declinul valorii totale a depozitelor persoanelor juridice la institutiile de credit
participante la Fond (-14,4 miliarde lei în trimestrul I 2011), din care cea mai mare parte
revine categoriei deponentilor negarantati (84,7% din amplitudinea descresterii).
Evolutii de sens opus au fost înregistrate în primul trimestru al anului 2011 la
depozitele persoanelor juridice (+1,1 miliarde lei) si la depozitele populatiei la institutiile
bancare analizate (+0,2 miliarde lei). Depozitele populatiei la sucursalele celor două bancilor
au stagnat în primele trei luni ale anului 2011. Cu toate acestea, comparativ cu aceeasi
perioada a anului precedent, se consemneaza o majorare în termeni nominali, cu o variatie
anuala de 2,9%, datorata dinamicilor anuale pozitive înregistrate atât de depozitele populatiei
(3,5%), cât si de cele ale persoanelor juridice (+2,5%).
Conform rapoartelor publicate de cele două bănci pe site s-a constatat că valoarea
depozitelor populaţiei a crescut uşor, într-un ritm lent cu aproximativ 0,2 % de la un trimestru
la altul. Băncile au apreciat că ritmul de creştere în decursul unei luni a depozitelor bancare ale
populaţie a fost de aproximativ 0,06 % în cadrul BRD şi 0,05% în cadrul BCR. Pe ansamblul
36
celor două bănci depozitele bancare au ajuns la 10,1 miliarde lei, însumând 65 % din întreaga
piaţă a serviciilor bancare. Chiar dacă depozitele au cunoscut o uşoară creştere la nivelul celor
două bănci reprezentanţii BNR afirmă că valoarea depozitelor populaţiei în cadrul celor două
bănci este în scădere. Conform estimărilor BNR acestea au scăzut 0,3%/an, începând cu 2009,
în cadrul BRD şi cu 0,2%/ an în ceea ce priveşte conturile de depozit descrise la BCR.
Având în vedere ca majoritatea în valuta ale populatiei sunt exprimate în euro, unul
dintre factorii care au influentat componente ale depozitelor populatiei este aprecierea leului
în raport cu euro. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, ambele categorii de depozite ale
persoanelor fizice au consemnat cresteri, însa cu un ritm anual mai accelerat în cazul
depozitelor în moneda na (+4,2%) în cazul depozitelor în lei fata cazul depozitelor denominate
în valută , în termeni reali a avut loc un declin, variatia anuala fiind de depozitele în lei si de -
5,1% pentru depozitele în valuta. Grafic situaţia pentru cele două bănci se prezintă conform
figurii 3.2 şi 3.3.
2009 2010 20110
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Depozite in valutaDepozite in lei
Axis Title
Figura 3. 6 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BRD
37
2009 2010 20110
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
Depozite ]n leiDepozite in valuta
Figura 3. 7 Evoluţia conturilor de depozit în lei şi valută în cadrul BCR
Comparând graficele din figura 3.2 şi 3.1 putem afirma că în cadrul BCR diminuarea
atât a depozitelor în lei cât şi a depozitelor în valută este mult mai vizibilă decât în cadrul
BRD.
Din punctul de vedere al preferinţelor clienţilor în ceea ce priveşte perioada de
deschidere a conturilor de depozit se remarcă, că atât clienţii BRD cât şi clienţii BCR preferă
depozitele cu scandenţă de un an. (a se vedea figura 3.4).
BRD BCR0
10
20
30
40
50
60
70
80
Depozite pe un anDepozite peste un an
Figura 3. 8 Perioada de deschidere a depozitelor bancare
38
O alta cauza posibila a încetinirii cresterii depozitelor populatiei în prima parte a anului
2011 o reprezinta scaderea semnificativa, a sumelor trimise în tara de muncitorii români din
strainatate. Astfel, în primul trimestru al anului 2011, remiterile în cadrul celor două bănci
analizate au fost de 7,5 milioane euro, cu 10% mai putin decât în aceeasi perioada a anului
Dinamica anuală a plasamentelor în cadrul băncii a persoanelor fizice a înregistrat un
declin semnificativ în perioada 2009-2011. O astfel de evoluție este explicată, printre altele, de
reintroducerea de către stat a impozitelor pe dobândă (ca măsură de creștere a veniturilor
bugetare), atât pentru depozitele la termen, cât și pentru conturile curente. Această măsură,
alături de majorarea TVA, scăderea salariilor bugetare, precum și aplicarea unor comisioane
mari practicate de bănci, au determinat o reducere a economisirii sub forma depozitelor
bancare.
Evoluţia numărul de conturi curente deschise la BRD de către clienţi este prezentată în
figura 2.2.
Credite Depozite
1468216044
1460616038
13055
15783
2009 2010 2011
Figura 3. 9 Evoluţia conturilor curente deschise la BRD 2009-2011
Sursa: Brd Group Societe Generale, Raport anual 2010
39
Credite Depozite
14521
15924
14562
15935
14492
15783
2009 2010 2011
Figura 3. 10 Evoluţia conturilor curente deschise la BCR 2009-2011
Din figura 3.5 se poate observa că datorită înăspririi politicii BNR de acordare a
creditelor bancare în cadrul BRD, numărul de conturi de credit a scăzut în anul 2011 la 13055,
faţă de anul 2009 când au fost deschise 14682 de conturi de credit. În timp ce în cadrul BCR,
conform figurii 3.6 conturile de credit au scăzut de la 14521 la 14492. În ceea ce priveşte
conturile de economie. Se observă o uşoară scădere a acestora, datorită politicii severe a
băncilor de a coopta cât mai puţini clienţi pentru a menţine stabilitatea economică a acesteia.
Ca urmare a înăspririi reglementărilor Băncii Naționale a României privind cerințele
de lichiditate și a reducerii interesului clienților pentru economisire, începând cu anul 2010,
BRD şi BCR aU redus constant dobânzile bonificate la conturile de economii și
depozite.Conturile de economii nu mai sunt promovate de bănci după intrarea în vigoare a
acestor noi norme de lichiditate ale BNR, conform cărora acestea sunt obligate să coreleze mai
strâns lichiditățile deținute cu fondurile atrase pe termen foarte scurt. În acelasi timp,
eliminarea impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele la termen care a diminuat
interesul clienților pentru acest tip de produse a venit în completarea acestor decizii.
BRD este una din băncile care plătesc unele din cele mai mici dobânzi de pe piaţă între
5-6.5% la depozitele atrase de la populaţie pe scadenţe de o lună, 3 luni şi 12 luni. Situaţia
privind nivelul ratei dobânzii la cele două bănci este prezentată în cadrul tabelului 3.1.
40
Tabel 3. 2 Dobânzile la conturile de economii și depozite în lei ale primelor cinci bănci din România (2011)
Bănci Dobânzi la
conturile de
economii (%)
Dobânzi la depozitele la termen în lei(%)
1 lună 3 luni 12 luni
BCR 4,5 – 5,5 5,00 5,40 6,00
BRD 8 5,75 6,00 6,25
Sursa: Banca Naţională a României
În ceea ce privește dobânzile în valută, în special cele în euro, BRD a mărit dobânzile
la depozitele la termen în 2011, pentru a atrage mai multe economii de la populaţie, conform
tabelului 3.2.
Tabel 3. 3 Dobânzile la depozite în euro ale principalelor bănci din România (2011)
Bănci Dobânzi la depozitele la termen în euro (%)
1 lună 3 luni 12 luni
BCR 2,50 2,70 3,10
BRD 2,50 3,00 3,75
Sursa: Banca Naţională a României
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa românească la momentul actual, a majorat cu
0,5% bonificaţiile la depozitele în euro pe toate scadenţele. În prezent, banca plăteşte
remuneraţii de 2,7% la depozitele pe trei luni şi de 3,10% la cele pe 12 luni. Pe de altă parte,
BRD a mărit doar dobânzile plătite la depozitele în euro pe termene de o lună, de la 2,25 la
2,50%.
41
Concluzii şi propuneri
Cadrul macroeconomic intern este caracterizat de menținerea recesiunii economice, pe
fondul anunțării și aplicării măsurilor de austeritate fiscal-bugetare, precum și în condițiile
creșterii prețurilor, cu implicații directe și indirecte asupra consumului intern și implicit asupra
procesului de economisire.
Societatea românească este dominată de o incertitudine macroeconomică accentuată,
care are un efect ambiguu asupra economisirii. O motivație importantă a economisirii este una
precauționară, oamenii având tendința să economisească mai mult în perioade de incertitudine
anticipând posibilitatea unor vremuri dificile. Pe de altă parte, sursele de incertitudine
provenite din mediul macroeconomic materializate prin inflația ridicată și volatilă,
instabilitatea cursului de schimb, somaj ridicat sau instabilitatea sistemului financiar atrag
neîncrederea populației în activele locale, în moneda națională fapt ce conduce inevitabil la
reducerea economisirii.
Analiza complexă a gestiunii conturilor bancare a demonstrat necesitatea
implementării plenare a sistemului de marketing. Accelerarea ritmului de creştere a numărului
de servicii bancare a condus la necesitatea particularizării conturilor bancare şi a modificării
relaţiilor dintre bănile comerciale şi clienţi.
Produsul bancar este un document bancar (certificat), eliberat de banc ă în
vedereadeservirii clientului sau realizării operaţiei (de exemplu: cambia, cecul, depozitul etc.).
Serviciul bancar este operaţiunea bancar ăde deservire a clientului. Spre exemplu, deschiderea
unui cont bancar este un produs, iar deservirea contului – un serviciu bancar. Însă, atît
produsul, cît şi serviciul bancar presupun obţinerea unui venit sub formă de comision.
Structurile pieței de retail bancar diferă considerabil de la un stat membru la altul și
sunt încă fragmentate de-a lungul frontierelor naționale. Ancheta din 2011 privind serviciile
bancare de retail a indicat existența unor obstacole în calea posibilităților de alegere și a
mobilității clienților. Printre acestea se numără lipsa de transparență și imposibilitatea de a
compara comisioanele bancare și costurile ridicate suportate de consumatori atunci când își
schimbă furnizorii de conturi bancare.
Putem concluziona că:
42
evoluţia creditării interne va depinde tot mai mult de capacitatea băncilor de a
atrage resurse de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze
de prudenţialitate deoarece riscurile din activitatea de creditare, în aceste
condiţii de incertitudine economică, se pot amplifica de la o perioadă la alta;
băncile trebuie să descopere noi oportunităţi de atragere a clienţilor care să
funcţioneze şi în această perioadă de criză, contribuind la ieşirea din impasul
creat.
Pe parcursul anilor 2010-2011, situația percepută în rândul populației, atât cea
financiară curentă și așteptată, cât și cea economică generală, s-a înrăutățit, fapt reflectat de
creșterea pesimismului privind perspectiva locurilor de muncă și a așteptărilor inflaționiste,
acestea exercitând o influență simțitoare asupra tendinței de economisire pentru acoperirea
deficitului așteptat al veniturilor viitoare. Pe de altă parte, un nivel ridicat al așteptărilor
inflaționiste poate devia sumele destinate economisirii din sistemul bancar către alte forme de
economisire, în condițiile în care ratele reale de dobândă (ratele de dobândă ajustate la inflație)
sunt atât de mici încât deținerea de capital la bănci devine neatractivă.
Conturile de economii reprezintă un produs de economisire foarte popular printre
clienții de retail. În mod obișnuit, conturile de economii funcționează asemenea uni cont
curent, dar oferă în plus o dobândă mai mare, însă comparativ cu depozitele la termen aceasta
este mai mică. Clienții se bucură, astfel, de lichiditatea banilor economisiți, având acces la
sumele din cont în orice moment, fără a pierde dobânda. Un alt avantaj îl prezintă faptul că
dobânda la aceste depozite nu este impozabilă. Totuși, conturile de economii care se constituie
pe perioade determinate nu mai sunt asimilate conturilor curente, ci mai degrabă depozitelor
bancare, în acest caz aplicându-se impozitul pe dobândă.
Cadrul macroeconomic nefavorabil intern, caracterizat de menținerea recesiunii
economice, pe fondul anunțării măsurilor de austeritate fiscal-bugetare, precum și în condițiile
creșterii prețurilor, a repercusiuni directe și indirecte asupra consumului intern, asupra
procesului de economisire și implicit asupra politicilor bancare de atragere a depozitelor și de
acordare a creditelor. Ca urmare a înăspririi reglementărilor Băncii Naționale a României
privind cerințele de lichiditate și a reducerii interesului clienților pentru economisire, începând
cu anul 2010, băncile românești au redus constant dobânzile bonificate la conturile de
economii și depozite.
43
Conturile de economii nu mai sunt promovate de bănci după intrarea în vigoare a
acestor noi norme de lichiditate ale BNR, conform cărora acestea sunt obligate să coreleze mai
strâns lichiditățile deținute cu fondurile atrase pe termen foarte scurt. În acelasi timp,
eliminarea impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele la termen care a diminuat
interesul clienților pentru acest tip de produse a venit în completarea acestor decizii.
44
Bibliografie
Basno, C., Dardac, N., Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.
Căpraru, B., Retail Banking, Editura C.H. Beck, București, 2009.
Cocriş, V., Chirleşan, D., Tehnica operaţiunilor bancare. Repere teoretice şi studiu
monografic, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2006.
Dănilă, N., Produse şi servicii bancare corporate, Editura ASE, Bucureşti, 2006.
Năstase, P., Structura şi protecţia datelor într-o reţea informatică interbancară,
Editura ASE, Bucureşti, 2005.
Dedu, V., Gestiune şi audit bancar, Editura Naţional, 3th edition, Bucureşti, 2001
Banca Naţională a României, Regulament privind operaţiunile valutare, www.bnr.ro ,
accesat în data de 05.04.2012
http://www.brd.ro/&files/conditii-gen-bancare-pj-pfa.pdf
BRD Group Societe Generale, Broşură privind conturile de economii şi depozite,2012
Brd Group Societe Generale, Raport anual 2010, http://www.brd.ro/&files/raport-
anual-romana-2010.PDF
eFinance, nr.43, martie 2004, www.efinance.ro, Supliment eBanking 2004
Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011,
http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf
Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar, nr. 5, octombrie 2011,
http://www.fgdb.ro/uploads/publications/newsletter_5_2011.pdf
Goloşoiu-Georgescu Ligia , Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura ASE,
Bucureşti, 2003, http://ligiagolosoiu.ro/content/Servicii_bancare_electronice.pdf
MCTI - www.mcti.ro, Avize Internet Banking
Popescu, Mihai , Tehnici şi operaţiuni bancare, suport de curs 2011, Universitatea
Ştefan cel Mare, Suceava, http://www.seap.usv.ro/et/index2.php?
option=com_docman&task=doc_view&gid=212&Itemid=44
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2002
45
Vasilache Dan , Plăţi electronice – o introducere , Editura Rosetti Educaţional,
Bucureşti 2004, http://www.danvasilache.info/ePCap10.pdf
Wenninger John, The emerging role of banks in e-commerce – Federal Reserves Bank
of New York Current Issues 6, nr.3, http://ftp.ny.frb.org/research/current_issues/ci6-
3.pdf