Download - Ghid de Studii -Facxultate
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
GHID DE STUDII
SERIA
2009 - 2012
2
Ghid de studii Realizator: SAVA FETESCU
3
CUPRINS
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport……………………………………………. 4
Scurt istoric……………………………………………………………………………... 4 Misiunea facultăţii……………………………………………………………. 6 Structura facultăţii……………………………………………………………. 7 Coordonate…………………………………………………………………… 8 Conducerea facultăţii………………………………………………………… 8 Consiliul facultăţii……………………………………………………………. 8 Administrativ…………………………………………………………………. 8
Structura anului universitar…………………………………………………………….. 9 Condiţii de aplicare a Procesului Bologna în Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi………….. 10 Specializarea educaţie fizică şi sportivă………………………………………………... 11
Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 12 Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 15 Plan de învăţământ formare psihopedagogică-modul I……………………………. 112 Fişele disciplinelor pentru modulul I de formare psihopedagogică………………... 113 Specializare complementară „kinetoterapie şi motricitate specială”……………..... 120
Specializarea kinetoterapie şi motricitate specială…………………………………….. 122 Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 123 Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 126 Specializare complementară „educaţie fizică şi sportivă”..........…………………... 167
Informaţii generale pentru studenţi…………………………………………………….. 169 I Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi – prezentare generală……………………. 169 II Drepturile şi obligaţiile studentului………………………………………. 172 III Sistemul de cerdite transferabile…………………………………………. 174 IV Structura studiilor universitare…………………………………………… 175 V Admiterea în învăţământul superior……………………………………… 176 VI Înmatricularea candidaţilor……………………………………………….. 177 VII Retragerea de la studii……………………………………………………. 177 VIII Exmatricularea……………………………………………………………. 177 IX Reînmatricularea………………………………………………………….. 178 X Întreruperea studiilor……………………………………………………... 178 XI Transferul studenţilor…………………………………………………….. 178 XII Tutorele…………………………………………………………………… 179 XIII Înmatricularea studenţilor veniţi prin programul Socrates……………….. 179 XIV Finalizarea studiilor………………………………………………………. 180 XV Pregătirea psihopedagogică a studenţilor………………………………… 181 XVI Evaluarea studenţilor, promovarea examenelor şi a anilor de studiu…….. 182 XVII Recompense şi sancţiuni………………………………………………….. 184 XVIII Tipuri şi cereri de acordare a burselor studenţeşti………………………... 185 XIX Tabere studenţeşti………………………………………………………… 192 XX Timpul liber………………………………………………………………. 193 XXI Balul bobocilor…………………………………………………………… 195 XXII Adrese şi telefoane utile………………………………………………….. 195 Vizualizarea notelor on-line……………………………………………………………. 197
4
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Tradiţie
Iaşul, cel mai vechi centru universitar din ţară, precursor al multor acţiuni de
cultură, încă din secolul trecut a pregătit specialişti şi în domeniul nostru de activitate.
Astfel, în anul 1884, Vasile Negruzzi înfiinţează o „Şcoală” pentru pregătirea
„maeştrilor de gimnastică” care va funcţiona până în anul 1924.
Şcoala dura doi ani şi a fiinţat la început ca o iniţiativă particulară care, odată cu
crearea „Societăţii de Gimnastică şi Muzică” din Iaşi în anul 1902, trece pe lângă
aceasta şi apoi avea să fie recunoscută şi de Ministerul Instrucţiunii în 1904. În
activitatea sa, Vasile Negruzzi a fost ajutat în special de Theodor Berescu.
Necesitate
Dezvoltarea şi diversificarea învăţământului de toate gradele, în România
deceniului şase, impunea accelerarea pregătirii de cadre didactice. Universităţilor li se
măresc cifrele de şcolarizare, apar facultăţi şi secţii noi, apar Institutele Pedagogice de
trei ani în centrele universitare mari şi se dezvoltă învăţământul fără frecvenţă.
Înfiinţare şi organizare
După o lungă perioadă de întrerupere, tradiţia pregătirii profesorilor în Iaşi se reia
în anul universitar 1960/1961, când în cadrul Institutului Pedagogic s-a înfiinţat
Facultatea de Educaţie Fizică, care avea ca obiectiv principal pregătirea profesorilor
pentru gimnaziu, dar trebuia să răspundă, în acelaşi timp, necesităţii de impulsionare a
sportului de masă şi de dezvoltare a sportului de performanţă în satele şi respectiv,
oraşele Moldovei.
Facultatea de Educaţie Fizică face primii paşi prin încadrarea a trei profesori din
învăţământul liceal, deschizându-şi cursurile la începutul lunii noiembrie 1960 pentru
47 de studenţi la secţia de zi (durata de trei ani) şi 13 studenţi la secţia fără frecvenţă
(durata de trei ani şi apoi de patru ani).
În anii următori, conducerea Institutului Pedagogic are preocupări permanente
pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi încadrarea celor mai valoroase cadre didactice
din Iaşi, a căror competenţă profesională să asigure o reuşită deplină a procesului
educativ.
SCURT ISTORIC
5
Activitatea cadrelor didactice din facultate a fost organizată în două catedre, prima
luând fiinţă în 1960, cuprinzând discipline teoretice şi jocuri sportive, iar cea de a doua
în anul următor, profilată pe atletism şi gimnastică.
Disciplinele generale cu profil pedagogic – psihologic şi medical au fost predate de
cadrele didactice din catedrele Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi ale Institutului de
Medicină şi Farmacie.
Facultatea îşi întregeşte personalitatea în 1965 când activitatea începe să fie
condusă printr-un decanat propriu.
Din anul 1967, catedra de educaţie fizică şi sport a Universităţii a trecut în cadrul
facultăţii de profil ca a treia catedră, ocupându-se în continuare de activitatea didactică
şi sportivă a tuturor studenţilor Universităţii.
În acelaşi an, 1967, facultăţile Institutului Pedagogic sunt transferate la
Universitatea „Al. I. Cuza”, unde exigenţele pentru activităţile didactice, ştiinţifice şi de
ocuparea funcţiilor didactice au fost în continuă creştere.
Începând cu anul universitar 1971/1972, perfecţionarea profesorilor de specialitate
şi acordarea gradelor didactice din 8 judeţe ale Moldovei se face în cadrul FEFS Iaşi.
Facultatea de Educaţie Fizică cu durata de 3 ani a funcţionat până în anul 1983.
Condiţiile materiale s-au îmbunătăţit în mod continuu datorită interesului şi
activităţilor practice ale cadrelor didactice şi studenţilor facultăţii, precum şi datorită
sprijinului permanent al Institutului Pedagogic şi apoi al Universităţii.
Reluarea activităţii
Momentul reluării activităţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport are loc în
octombrie 1990, la început ca secţie pe lângă Facultatea de Istorie (doi ani) şi apoi pe
lângă Facultatea de Filosofie (următorii doi ani).
Din 1994, se realizează o separare, justificată atât administrativ, cât şi
epistemologic, de Facultatea de Filosofie.
Actualmente, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este parte componentă a
Universităţii „Al. I. Cuza”, alături de alte 14 facultăţi.
6
„Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este o facultate care vizează crearea unui
climat pozitiv de relaţionare între actorii implicaţi în procesul educaţional (studenţi,
profesori, comunitate, familie), prin:
evidenţierea iniţiativei şi a spiritului creator;
realizarea armoniei la nivelul personalităţii;
îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică,
prin respectarea unor principii specifice:
- să fim noi înşine;
- să manifestăm deschidere şi entuziasm în faţa noului;
- să comunicăm tot ceea ce dorim;
- să manifestăm umor şi bună dispoziţie;
- să fim maeştri într-o lume care ne aparţine.”
Ce vă oferim?
un traseu educaţional diferenţiat;
programe educaţionale variate;
noi metode de lucru (bazate pe tehnici ce vizează gândirea critică,
comunicare eficientă, managementul calităţii, creativitate);
un cadru relaţional pozitiv;
prestarea serviciilor educaţionale prin raportare la standarde europene;
cadre didactice competente;
dotare materială modernă;
oportunităţi de studiu în străinătate prin burse în cadrul programului Erasmus
– Socrates (durata 3 luni), la următoarele universităţi partenere:
- Paris X Nanterre, Franţa;
- „Sophia Antipolis” Nice, Franţa;
- Lille 2, Franţa;
- ISLA Bragança, Portugalia;
- „Albert Ludwigs” Freiburg, Germania;
- Braunschweig, Germania;
serviciile fundaţiei „Altius Academy”;
revista „Sport şi Societate” (semestrial);
sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti şi ale cadrelor didactice,
manifestări sportive şi cultural-artistice.
MISIUNEA FACULTĂŢII
7
Cele 29 de cadre didactice ale facultăţii şi cei aproximativ 2000 de studenţi îşi
desfăşoară activitatea în structurile ce urmează:
CADRE DIDACTICE TITULARE
Prof. univ. dr. Ioan Iacob (volei)
Prof. univ. dr. Veronica Bălteanu (kinetoterapie)
Prof. univ. dr. Paula Drosescu (anatomie şi
biomecanică, igienă şi control medical)
Conf. univ. dr. Marin Chirazi (judo,
metodologia cercetării în E.F.S., fitness-
culturism)
Conf. univ. dr. Hagiu Bogdan (fiziologie gen.,
fiziologie patologică, farmacologie)
Lect. univ. dr. Ursanu Grigore (atletism, TMAS,
specializare)
Lect. univ. dr. Lucian Popescu (fotbal, istoria
E.F.S.)
Lect. univ. dr. Ileana Popovici (handbal)
Lect. univ. dr. Veronica Popescu (atletism)
Lect. univ. dr. Cătălin Ştirbu (volei)
Lect. univ. dr. Adrian Cojocariu (tenis, TEFS)
Lect. univ. dr. Beatrice Abălaşei (handbal)
Lect. univ. dr. Cezar Honceriu (fotbal)
Lect. univ. dr. Bogdan Ungurean (volei)
Lect. univ. drd. Cristina Moraru (gimnastică)
Lect. univ. drd. Liliana Radu (atletism)
Lect. univ. drd. Florin Nechifor (fotbal)
Lect. univ. drd. Oana Rusu (volei)
Lect. univ. drd. Iulian Dumitru (gimnastică)
Asist. univ. drd. Emanuel Mihai (rugby)
Asist. univ. Sava Fetescu (nataţie, didactică)
Asist. univ. drd. Remus Pop (atletism)
Asist. univ. drd. Nucu Antohi (fotbal)
Asist. univ. drd. Cristian Rus (gimnastică)
Asist. univ. drd. Radu Iacob (baschet)
Prep. univ. Petrea Renato (fitness, haltere-
culturism)
Prep. univ. Zaharia Cristina (kinetoterapie)
Prep. univ. Alexandru Oprean (fitnees)
Prep. univ. Marius Neculăeş (kinetoterapie)
SPECIALIZĂRI:
Domeniul fundamental este denumit: Cultură Fizică şi Sport
Domeniul de licenţă este denumit: Educaţie Fizică şi Sport
Ciclul I: este denumit „studii universitare de licenţă”, durata de 3 ani (6
semestre) cu următoarele specializări:
Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ de zi;
Kinetoterapie şi motricitate specială - învăţământ de zi;
Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ cu frecvenţă redusă; are aceeaşi durată ca
forma de învăţământ de zi: 3 ani (6 semestre) şi aceleaşi planuri de învăţământ.
Ciclul II: este denumit „studii universitare de masterat” cu durata de 2 ani (4
semestre). În prezent sunt acreditate următoarele specializări:
Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Management şi marketing în sport;
Master (4 semestre) - învăţământ la distanţă, Management şi marketing în sport;
Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Kinetoterapia în traumatologia sportivă;
Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Fitness şi estetică corporală;
Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Activităţi sportive de timp liber şi sporturi
extreme.
Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Antrenament şi performanţă sportivă (la
nivel de intenţie).
STRUCTURA FACULTĂŢII
8
Str. Toma Cozma nr.3, cod 700554 - IAŞI
Tel. : 0232-201026 (Secretariat); 0232-201027 (Decanat)
Fax : 0232-201126
Email : [email protected], [email protected]
Site web http://www.sport.uaic.ro
DECAN: Prof. dr. Ioan Iacob
PRODECAN: Prof. dr. Veronica Bălteanu
Responsabil cu activitatea ştiinţifică: Asist. univ. Sava Fetescu
Conf. dr. Marin Chirazi – decan
Prof. dr. Veronica Bălteanu – prodecan
Prof. dr. Ioan Iacob – director departament
Lect. dr. Cojocariu Adrian – cancelar
Lect. dr. Ungurean Bogdan
Lect. drd. Nichifor Florin
Asist. Sava Fetescu
Ing. Livia Ghiga – administrator şef facultate
Studenţi: urmează să fie aleşi de către colectivele de
studenţi din fiecare an de studiu
Elena Paraschiv – secretar şef facultate
Livia Ghiga - administrator şef facultate
Simona Airinei – secretar
Romeo Humă – laborant
Petru Oancă – magazioner – magazie sportivă
Programul de lucru în secretariat este 730
- 1600
Programul de lucru cu publicul
Luni-Joi 1100
-1300
Telefon secretariat: 0232-201026
Fax: 0232-201126
COORDONATE
CONDUCEREA FACULTĂŢII
CONSILIUL FACULTĂŢII
ADMINISTRATIV
9
A
NU
L
SEMESTRUL I SEMESTRUL II A
CT
IVIT
AT
E
DID
AC
TIC
Ă
VA
CA
NŢ
Ă
SE
SIU
NE
DE
EX
AM
EN
E
VA
CA
NŢ
Ă /
RE
ST
AN
ŢE
AC
TIV
ITA
TE
DID
AC
TIC
Ă
SE
SIU
NE
DE
EX
AM
EN
E
RESTANŢE /
LICENŢĂ / ACTIVITĂŢI DE
PRACTICĂ
VA
CA
NŢ
Ă
I 12+2 2 2 2 14 2 1 restanţe +
2 activităţi de practică 13
II 12+2 2 2 2 14 2 1 restanţe +
2 activităţi de practică 13
III 12+2 2 2 2 14 2
2 pentru definitivarea
lucrării de licenţă şi
restanţe +
1 examen de licenţă
??
Notă: cifrele din tabelul de mai sus reprezintă numărul de săptămâni ale fiecărei
perioade din cadrul structurii anului universitar.
SEMESTRUL I
Primul semestru al fiecărui an universitar începe, în mod obişnuit, la data de 1
octombrie. De la această dată, timp de 14 săptămâni se derulează activităţi didactice
specifice cu studenţii. Acest interval de 14 săptămâni, este întrerupt după 12 săptămâni
de o vacanţă de iarnă de 2 săptămâni (cu ocazia sărbătorilor de iarnă), după care se
continuă activitatea didactică încă 2 săptămâni. Urmează o sesiune de examene cu
durata de 2 săptămâni şi apoi o vacanţă intersemestrială de alte 2 săptămâni. În această
vacanţă se organizează, pe durata unei săptămâni, o sesiune de restanţe, reexaminări
pentru completarea punctajului, reexaminări pentru mărirea notei. Tot în acest interval,
se organizează o sesiune de restanţă pentru examenele de finalizare a studiilor pentru
serii mai vechi de absolvenţi.
SEMESTRUL II
Cel de-al doilea semestru are o primă perioadă de 14 săptămâni de activitate
didactică, urmată de o sesiune de examene de 2 săptămâni. În continuare, urmează o
perioadă de 3 săptămâni în care se programează o sesiune de restanţe pe durata unei
săptămâni. Tot în această perioadă, se derulează alte activităţi, precum perioadele de
practică la unele discipline sau alte activităţi specifice fiecărui an de studiu (vezi tabelul).
Zilele de Paşte vor fi libere (se hotărăşte anual de către Senat). Orele didactice din
ziua a treia se vor recupera. Facultăţile vor transmite la Rectorat modul de recuperare a
orelor la începutul semestrului II. Orarul recuperărilor va fi adus la cunoştinţa studenţilor.
Structura anului universitar se aprobă anual de către Senatul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi se afişează la începutul fiecărui an universitar la avizierul facultăţii. Structura anului universitar pentru studenţii care urmează cursurile la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă este aproape identică cu cea pentru forma de zi cu unele mici nuanţări : semestrul I – 1 octombrie-20 ianuarie = activităţi tutoriale, în continuare, structura este la fel cu cea de la forma de zi. La începutul fiecărui an universitar structura acestuia se afişează la avizierul special destinat formei de învăţământ cu frecvenţă redusă.
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR-ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI/IFR
10
Începând cu anul universitar 2005-2006, în învăţământul românesc s-au produs o serie
de modificări conforme cu „Procesul Bologna”, astfel :
Modificarea duratei şi structurii studiilor:
o Reducerea duratei învăţământului la nivelul licenţei;
o Mărirea duratei şi importanţei învăţământului la nivelul masteratului;
o Transformarea învăţământului de scurtă durată (colegiu) în învăţământ de
licenţă;
o Restructurarea sistemului doctoral.
Modificarea structurii specializărilor;
Promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;
Recunoaşterea diplomelor la nivel european.
La baza mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important
îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Aceasta înseamnă
că, fiecare disciplină care va fi studiată de un student, este evaluată cu un număr de
credite (mai exact, 5 credite). Un credit presupune aproximativ 30 de ore de muncă ale
studentului, fie asistată (cursuri, seminarii, laboratoare), fie individuală (timpul alocat
studiului în biblioteci, activitatea de învăţare din timpul sesiunilor, activităţi practice).
Începând cu acest an universitar structura învăţământului academic va cuprinde trei
cicluri de studii, după cum urmează :
Ciclul I, de studii universitare de licenţă, cu durata de trei ani (toate facultăţile).
Excepţii, patru ani : Facultatea de Drept şi pentru domeniile Inginerie Fizică (din
cadrul Facultăţii de Fizică), Geologie Tehnică (din cadrul Facultăţii de Geografie şi
Geologie) ;
Ciclul II, de studii universitare de masterat, cu durată de doi ani ;
Ciclul III, doctoral, cu durata de trei ani.
CONDIŢIILE DE APLICARE A PROCESULUI BOLOGNA LA
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IASI
11
PRECIZĂRI: Planurile de învăţământ pentru ciclul I studii universitare de licenţă şi fişele
disciplinelor pentru ciclul I prezentate în continuare în acest ghid de studii pentru
specializarea „educaţie fizică şi sportivă”, sunt valabile atât pentru forma de zi cât şi
pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR). Singura deosebire constă în
faptul că în planurile de învăţământ de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, orele
de curs nu se derulează cu studenţii prin întâlniri faţă în faţă, parcurgerea conţinuturilor
disciplinelor facându-se de către studenţi prin studiu individual. Seminariile,
laboratoarele şi lucrările practice se derulează identic ca cele de la forma de zi, atât în
ceea ce priveşte conţinuturile disciplinelor cât şi volumul de ore alocat şi formele de
organizare a activităţii didactice.
SPECIALIZAREA
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
PPllaannuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt ppeennttrruu cciicclluull II:: ssttuuddiiii
uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă
FFiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr ppeennttrruu cciicclluull II -- ssttuuddiiii
uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă
PPllaannuull ddee îînnvvăăţţăămmâânntt şşii ffiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr
ppeennttrruu mmoodduulluull II ddee ffoorrmmaarree ppssiihhooppeeddaaggooggiiccăă
Specializare complementară: plan de
învăţământ cu oferta de 60 de credite de la
specializarea „Kinetoterapie şi motricitate
specială”
12
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2009/2010
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: I An comun pentru domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializările: Educaţie fizică şi sportivă şi
Kinetoterapie şi motricitate specială
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
li
nei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale
1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -
2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -
3. Limbi străine
LF 11..
LF 12..
LE 11..
LE 12..
- 2 - 5 C - 2 - 5 E
II. Discipline domeniu de licenţă
1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -
2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E
3.
Discipline de bază individuale:
Tehnica şi metodica exerciţiilor de
atletism: alergări şi sărituri
Gimnastica de bază şi acrobatică
SP 1101 - - 2 3 5 Vp
- - - - -
SP 1104 - - 2 2 - - - - -
4.
Discipline de bază colective:
Handbal: bazele tehnicii şi tacticii
Volei: bazele tehnicii şi tacticii
SP 1109 - - 2 3 5 Vp
- - - - -
ST 1109 - - 2 2 - - - - -
5.
Discipline de bază individuale:
Tehnica şi metodica exerciţiilor de
atletism: alergări şi aruncări
Gimnastică acrobatică şi sărituri
SP 1201 - - - - - - - 1 2 5 Vp
SP 1204 - - - - - - - 1 3
6.
Discipline de bază colective:
Handbalul în şcoală
Voleiul în şcoală
SP 1209 - - - - - 2 - 2 2 5 E
ST 1209 - - - - - 2 - 2 3
7.
Discipline practico-aplicative:
Înot: iniţiere în tehnica procedeelor
Practică turism – orientare
ST 1211 - - - - - - - 2 3 5 Vp
ST 1212 - - - - - 1 - 30 ore
2
DO
Discipline opţionale
1.
Opţional
I
Estetică corporală: Fitness Haltere-culturism Gimnastică aerobică
de întreţinere
SP 1236
SP 1229
ST 1207
- - - - - - - 1 2,5 5 C
Opţional
II - - - - - - - 1 2,5
DF
Discipline facultative
1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 30
ore 5 Vp - - - - -
TOTAL
ore fizice 5 4 10
30
3E
1C
2Vp
7 4 10
30
3E
1C
2Vp ore conven-
ţionale 10 4 10 14 4 10
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 19 21
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 24 28
13
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI Anul universitar: 2010/2011
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
li
nei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale
1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - -
2. Limbi străine LF 23/24.. LE 23/24..
- 2 - 5 C - 2 - 5 C
II. Discipline domeniu de licenţă
1.
Biomecanică şi elemente de profilaxie medicală în ed. fizică şi sport: Biomecanica Igienă, prim ajutor şi control medical
ST 2402 - - - - - 1 1 - 2 5 E
ST 2405 - - - - - 2 1 - 3
2. Discipline de bază individuale: Atletismul în şcoală Gimnastica în şcoală
SP 2303 2 - 2 3 5 E
- - - - - SP 2305 2 - 2 2 - - - - -
3. Discipline de bază colective: Baschet: bazele tehnicii şi tacticii Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii
ST 2310 - - 2 3
5 Vp - - - - -
SP 2310 - - 2 2 - - - - -
4. Pregătire specializată într-o ramură de sport: nivel începători I
ST 2314-19 SP 2313-17
1 - 2 5 E - - - - -
5.
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: Pregătire specializată într-o ramură
de sport: nivel începători II Practică de antrenorat nivel I
începători
ST 2414-19 SP 2413-17
- - - - - - - 2 3 5
Vp C
SP 2421 - - - - - - - 1 2 C
6.
Discipline de bază colective: Baschetul în şcoală Fotbalul în şcoală
ST 2410 - - - - - 2 - 2 2
5 E SP 2410 - - - - - 2 - 2 3
7.
Discipline nautice: Înot: metodica învăţării Practică înot-vâslit
ST 2411 - - - - - 2 - 2 3
5 E ST 2413 - - - - - - -
30 ore
2
DO
Discipline opţionale
1.
Opţional I
Expresie corporală (1-2): Dans sportiv Dans folcloric Sporturi de luptă (1-2): Judo Instruire în arte marţiale
SP 2322 SP 2325
ST 2327 ST 2335
- - 1 2,5
5 C
- - - - -
Opţional II
- - 1 2,5 - - - - -
2.
Opţional III
Sporturi adaptate: Fotbal-tenis Streetball Volley-beach Rugby-redus
SP 2444 ST 2438 ST 2438 ST 2437
- - - - - - - 1 2,5 5 C
Opţional IV
- - - - - - - 1 2,5
DF
Discipline facultative
1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 30 ore
5 Vp - - - - -
2. Capoeira - tehnici de luptă afro-braziliene SP 2445 - - - - - - - 2 5 Vp
TOTAL ore fizice 7 3 12
30 3E 2C
1Vp
9 4 11 30
3E 3C ore conven-
ţionale 14 3 12 18 4 11
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 22 24
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 29 33
14
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2011/2012
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă
Nr. crt.
Denumirea disciplinei
Co
du
l d
isci
pli
n
ei Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale
1. Sociologia şi psihologia E.F.S.: Sociologia educaţiei fizice şi sportului Psihologia educaţiei fizice şi sportului
FS 35.. 1 1 - 2
5 E - - - - -
EP 35.. 1 1 - 3 - - - - - II. Discipline domeniu de licenţă
1. Metodologia cercetării ştiinţifice şi elemente de statistică în E.F.S.
ST 3508 2 2 - 5 E - - - - -
2. Gimnastica ritmică SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -
3.
Elemente de terapie şi masaj: Terapia deficienţelor fizice în
şcoală Masaj şi automasaj
ST 3623 - - - - - 1 - 1 3 5 E
ST 3651 - - - - - - - 1 2
4.
Teoria şi practica antrenamentului sportiv: Teoria şi metodica antrenamentului
sportiv (T.M.A.S.) Pregătire specializată într-o ramură
de sport: nivel avansaţi I
SP 3512 2 1 - 4 5
E E
- - - - -
ST 3514-19 SP 3513-17
- - 1 1 Vp - - - - -
5. Etică, deontologie profesională şi integrare comunitară
ST 3639 - - - - - 1 1 - 5 E
6.
Organizarea şi coregrafia spectacolului şcolar: Organizarea de competiţii sportive
şcolare Elemente de coregrafie a
spectacolului şcolar
SP 3619 - - - - - 1 1 - 3 5 C
SP 3672 - - - - - 1 - 1 2
7. Organizarea timpului liber şi a activităţilor sportiv-recreative:
SP 3674 - - - - - 1 1 5 C
8.
Management în E.F.S.: Management şi marketing în efs Amenajarea şi administrarea
bazelor sportive
ST 3534 1 1 - 3 5 C
- - - - -
SP 3520 1 - 1 2 - - - - -
9.
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: Pregătire specializată într-o ramură
de sport: nivel avansaţi II Practică de antrenorat nivel II avansaţi
ST 3614-19 SP 3613-17
- - - - - 2 - 2 4 5
E E
SP 3621 - - - - - - - 1 1 C
DO
Discipline opţionale
1.
Opţional I
Loisir şi olimpism: Sportul pentru toţi Activităţi ludice Olimpism
ST 3531 ST 3533 SP 3529
1 - 1 2,5 5 C
- - - - -
Opţional II
- - 1 2,5 - - - - -
2.
Op
ţio
nal
III Sporturi cu racheta şi paleta: Tenis de câmp Tenis de masă Badminton
SP 3623 ST 3630 ST 3628
- - - - - - - 1 2,5 5 C
IV - - - - - - - 1 2,5
TOTAL ore fizice 10 6 6
30 4E 2C
7 2 9 30
3E 3C ore conven-
ţionale 20 6 6 14 2 9
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 22 18
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 32 25
15
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ANATOMIE COD: ST 1102
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 1 - - 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL
Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE -
OBIECTIVE
Realizarea unei baze teoretice pentru noţiunile predate la celelalte discipline medicale cât şi
pentru cele specifice profilului.
Familiarizarea cu structurile anatomice din care sunt alcătuite aparatele şi sistemele
organismului pentru o mai bună înţelegere a efectelor efortului sportiv asupra celui care-l
practică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul anatomiei descriptive şi funcţionale. Biologia locomoţiei umane.
Embriogeneza aparatului locomotor. Caracteristicile morfofuncţionale ale osul, muşchiului
striat şi articulaţiilor. Principalele grupe musculare ale corpului.
Anatomia descriptivă a aparatului cardiovascular, respirator, urogenital şi digestiv.
Anatomia glandelor cu secreţie internă şi a analizatorilor.
Noţiuni de anatomia sistemului nervos central.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Însuşirea detaliilor anatomice ale organismului uman.
Morfologia şi tipurile de oase. Anatomia descriptivă a centurii scapulare si a membrului superior.
Anatomia descriptivă a centurii pelvine şi a membrului inferior liber.
Anatomia coloanei vertebrale, peretelui abdominal anterior şi a cutiei toracice.
Descrierea structurilor anatomice din care este format organismul uman.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea
notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,
invatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977
2. Drosescu Paula, Anatomia aparatului locomotor, Ed. Pim, 2004 (ediţia a-IIa)
3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All 1992
4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993
EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar
Criterii participarea activa la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la
alegere + evaluarea finala scrisa
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finala
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
16
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ COD: IA 11..
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. GABRIELA APREUTESEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE Cunoaşterea principalelor mijloace de formatare a unui text utilizând programul Word 2003 Utilizarea programului PowerPoint 2003 în realizarea unei prezentări electronice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Prezentarea ferestrei din programul Word 2003 şi a principalelor meniuri Crearea şi salvarea unui nou document Word Fonturi, utilizarea diacriticelor, identări şi spaţiere, introducerea de casete text Marcatori şi numerotare, folosirea chenarelor şi bordurilor Inserarea de antet şi subsol, a datei, orei şi a numărului paginii, a notelor explicative Formatarea unui text în coloane cu ajutorul programului Word Crearea tabelelor şi realizarea diferitelor operaţii în tabele Inserarea de imagini într-un document Word şi formatarea lor Realizarea desenelor cu ajutorul instrumentelor specifice Word Crearea unei prezentări PowerPoint utilizând expertul autoconţinut, şabloanele sau pornind de la
zero Elementele construirii unui diapozitiv nou Introducerea animaţiei şi tranziţiei în cadrul unei prezentări PowerPoint
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs Pregăteşte realizarea a 2 proiecte Word care conţin:
1. O scrisoare de intenţie (o pagină) şi un CV (o pagină) 2. Un tabel ce foloseşte comanda Formula din meniul Tabel şi o imagine cu text într-un
document word Pregăteşte realizarea unei prezentări PowerPoint pentru colocviu (al 3-lea proiect)
METODE DE PREDARE
Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. M. Clocotici – Curs de birotică, pagină web personală, 2006
2. S. Johnson - Office-WORD 2003, Intuitext, 2004
3. Manual Microsoft Word 2003, LIBRARY & INFORMATION SERVICES IT TRAINING
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar. Realizarea a celor 2 proiecte Word
Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator
Forme verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite prin intermediul proiectelor Formula
notei finale 25% evaluare pe parcurs + 3x25% (din cele 3 proiecte)
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
17
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ I+II COD: LF11../12..
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E FRANCEZĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE
Să degajeze mesajul dintr-un document scris; Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard; Să participe la o conversaţie pe teme sportive; Să urmeze indicaţii scrise; Să completeze formulare standard cu date personale; Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză); Să manifeste interes pentu lumea francofonă.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni; Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători, Habitat: forme geografiec, sat, oraş; Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic; Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze; Activităţi sportive. Elemente de construcţie a comunicării Femininul şi pluralul substantivelor; Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor. Adverbul de mod; Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,
prezent şi trecut; Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,
adverbiale. Si conditionnel; Folosirea subjonctivului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane; A localiza în spaţiu; A descrie obiecte; A exprima preferinţe; A-şi exprima opinia; A situa în timp, a relata acţiuni; A exprima condiţia; A-şi exprima interesul / indiferenţa; A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.
METODE DE PREDARE
expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993.
2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2.
4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.
EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii
Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul
semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula notei finale
(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la
examenul oral din sesiune) : 4
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
18
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ I+II COD: LE11../12..
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E ENGLEZĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
BARGAN OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE
Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat; Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale; Să recunoască mesajul global al unui text; Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text; Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale; Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Familia – membrii familiei Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal; Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie; Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente; Alimentaţie şi sănătate; Casa: încăperi, mobilier; Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată; Călătorii: obţinerea de informaţii specifice; Oraşul: orientare în spaţiu; Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe; Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie; Elemente de construcţie a comunicării Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;
afirmaţia, interogaţia, negaţia. Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,
altele. Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia. Adjectivul: gradele de comparaţie; Substantivul: numărul, cazul.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;
A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri, alimente etc.;
A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor); A descrie persoane, locuri, evenimente; A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni; A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva; A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii; A folosi stilul formal / informal.
METODE DE PREDARE
expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.
2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.
EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii
Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula notei finale
(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la examenul oral din sesiune) : 4
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
19
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: SP1111
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 1 - - 42 108 5 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. LUCIAN POPESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE Studierea apariţiei şi evoluţiei modului de practicare a exerciţiilor fizice în diferite epoci istorice. Formele şi nivelul de practicare a exerciţiilor fizice legate de nivelul economic şi social, ţinându-
se cont de particularităţile spirituale ale societăţii.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Izvoarele domeniului educaţiei fizice şi sportului. Exerciţiile fizice în diferitele perioade istorice:
o comuna primitivă, o antichitate, o evul mediu, o perioada modernă, o perioada contemporană.
Educaţia fizică în perioada Renaşterii. Formarea principalelor sisteme pedagogice de educaţie fizică. Şcoala filantropistă: Basedow, Salszmann, Guts Muths, Pestalozzi. Metode naturale de educaţie fizică „metoda austriacă”, „metoda franceză”. Forme asociative de educaţie fizică: cercetăşia, străjeria, socolismul, Asociaţia Creştină Pentru
Tineret. Renaşterea olimpismului modern. Evoluţia şi modernizarea educaţiei fizice în România
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Sisteme de educaţie fizică: francez, suedez, german, englez, american, danez, rusesc.
METODE DE PREDARE
Prelegerea, explicaţia, tehnici de dezbateri
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cercel P., Popescu L., Istoria educaţiei fizice şi sportului, Ed.Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1998
2. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia I, Editura „Casa Şcoalelor”, Bucureşti, 1943
3. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia a II-a, Ed. U.C.F.S., Bucureşti, 1964
4. Kiriţescu, C., Istoria educaţiei fizice, Tipografia Cartea Românească, Bucureşti, 1936
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 100% prezenţă la seminar. Minim nota 5 la examinarea orală
Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor de curs şi seminar
Forme evaluare pe parcurs (referat) + verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite Formula
notei finale
50% evaluare pe parcurs + 50% nota la examenul oral
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
20
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM:
ALERGĂRI ŞI SĂRITURI COD: SP 1101
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lector dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE
Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări
şi sărituri;
Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;
Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;
Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală.
TEMATICĂ GENERALĂ
Tehnica şi metodica predării probelor de alergări
Tehnica şi metodica predării probelor de sărituri
Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare
Noţiuni de regulament
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de alergări
Tehnica şi metodica predării alergării de semifond
Tehnica şi metodica predării alergării de viteză
Tehnica metodica predării alergării de ştafetă
Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de sărituri
Tehnica metodica predării săriturii în înălţime cu păşire
Tehnica metodica predării săriturii în lungime, procedeul cu 1 şi ½ paşi
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,
vizionare, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
EVALUARE Condiţii - prezenţa la lucrări practice 100%; minim nota 5 la probele practice
Criterii
- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice,
elaborat în ordine metodică
- participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea
metodică a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice
abordate în lecţie.
Forme
- evaluare pe parcurs + evaluare prin test / lucrare scrisă
- evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de
a verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student
Formula notei finale - rezultatul la probele şi normele de control 40%
- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 60%
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
21
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ COD: SP1104
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii de Bază;
Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii de Bază;
Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea
accidentelor.
TEMATICĂ GENERALĂ
Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii de Bază;
Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii de bază în lecţie;
o Exerciţii de front şi formaţii;
o Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;
o Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi
parcursuri aplicative.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Exerciţii de front şi formaţii;
Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;
Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi parcursuri
aplicative; Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;
Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice;
Conducerea unor exerciţii simple (pe segmente corporale).
METODE DE PREDARE
Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Băiaşu, N. şi colaboratorii – Gimnastica, Editura Stadion, Bucureşti, 1972.
2. Fidler, P. şi colaboratori -Caiet metodic de gimnastică. Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 1976.
3. Luca, A. – Gimnastica în şcoală. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1998.
4. Podlaha, R. - Terminologia gimnasticii. Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
şi Stroescu A.
5. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica. Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.
EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;
Criterii Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament
adecvat; Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.
Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
22
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 1109
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE -
OBIECTIVE
- însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice utilizabile în jocul de handbal;
- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului; - asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe practice şi metodice de specialitate, referitoare la
predarea handbalului în şcoală.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni generale şi reguli fundamentale pentru desfăşurarea jocului de handbal; Tehnica atacantului; Tehnica apărătorului; Tehnica şi tactica portarului; Noţiuni de bază ale tacticii jocului de handbal; Sisteme de joc în atac şi în apărare.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente specifice jocului de handbal; Iniţiere în ţinerea, prinderea şi pasarea mingii de pe loc şi din deplasare; Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului; Învăţarea driblingului simplu şi multiplu; Învăţarea aruncărilor la poartă (de pe loc, din alergare, cu pas adăugat şi cu pas încrucişat); Sistemul de atac cu un pivot şi sistemul de apărare 6:0; Aplicarea practică a cunoştinţelor asimilate şi a regulamentului de joc.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, problematizarea, modelarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura Media, Bacău
2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea 3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti 4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi 5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,
Éditions MILAN 6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi 7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la cursurile practice minimum nota 5 la fiecare probă practică şi la test
Criterii participare activă la lucrările practice
Forme evaluare pe parcurs (probe practice) evaluare finală prin probe de control şi test
Formula notei finale 50% nota de la probele practice 50% nota de la test
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
23
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEI - BAZELE
TEHNICII ŞI TACTICII COD: ST1109
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. UNGUREAN BOGDAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, ATLETISM
OBIECTIVE
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice
Însuşirea regulamentului de joc şi a terminologiei specifice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Şcoala mingii
Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă,
serviciul de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
individual, plonjon lateral)
Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri
de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. XXX – Programa şcolară, 1999.
3. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
4. XXX – Regulamentul jocului de volei
5. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul
semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
24
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 1124
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. BOGDAN UNGUREAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ATLETISM, GIMNASTICĂ
OBIECTIVE
Învăţarea tehnicii de bază a schiului Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile 1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă 1.2 Mersul pe schiuri 1.3 Alunecarea prin împingere simultană 1.4 Mersul cu un pas şi împingere simultană 1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat 1.6 Întoarcerile 1.7 Urcarea pantei: directă, oblică şi în trepte
2 Coborârile 2.1 Coborârea directă 2.2 Coborârea oblică
3 Frânările 3.1 Frânarea în plug 3.2 Frânarea în jumătate de plug
4 Ocolirile 4.1 Procedeele de intrare în ocoliri 4.2 Ocolirile prin păşire 4.3 Ocolire prin plug
METODE DE
PREDARE
Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005.
2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice
Minimum nota 5 la examinări
Criterii Participare activă
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului
Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la verificarea practică finală
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
25
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: ST 1201
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, PSIHOLOGIA EDUCATIEI, ISTORIA EFS
OBIECTIVE
Cunoaşterea noţiunilor de bază ale ştiinţei educaţiei fizice şi sportului
Insuşirea cunoştinţelor teoretice privind formarea, evoluţia şi dezvoltarea ştiinţei domeniului
Dobândirea capacităţii de a opera cu noţiunile specifice disciplinei, precum şi a capacităţii de
aplicare a lor în activităţile practice specifice domeniului
TEMATICĂ GENERALĂ
Teoria Educaţiei Fizice şi Sportului ca disciplină ştiinţifică
Noţiunile (categoriile) principale ale TEFS
Componentele proceselor instructiv-educative de educaţie fizică şi antrenament sportiv
Educaţia fizică şi sportul ca fenomene sociale
Sistemul mijloacelor în educaţie fizică şi sport
Sistemul de EFS din România
Principalele forme de organizare a exerciţiilor fizice
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Dezbateri pe temele prezentate la orele de curs
Exerciţiul fizic
Calităţile motrice
Deprinderile şi priceperile motrice
Prezentarea unor referate, de către studenţi, cu teme conexe noţiunilor din curs.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, studiu de caz, învăţare prin cooperare etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cârstea, G. – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Ed. Universul, Bucureşti,1993.
2. Cojocariu, A. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, curs pentru studenţii IFR, Iaşi, 2008.
3. Dragnea, A.; Mate-Teodorescu, S. – Teoria sportului, Ed. Fest, Bucureşti, 2002.
4. Şiclovan, I. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
EVALUARE Condiţii
- 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar
- minimum nota 5 la evaluările de pe parcursul semestrului precum şi la
examenul final
Criterii
Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de
curs şi seminar; realizarea originală şi completă, precum şi prezentarea
adecvată a unui referat
Forme Evaluări de parcurs + evaluare finală
Formula notei finale
25% nota la prima evaluare de pe parcursul semestrului
25% nota la a doua evaluare de pe parcursul semestrului
50% nota la examenul final
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
26
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM: ALERGĂRI ŞI ARUNCĂRI
COD: SP1201
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lector univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE
Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări şi
aruncări;
Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;
Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;
Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală;
TEMATICĂ
GENERALĂ
Tehnica metodica predării probelor de alergări
Tehnica metodica predării probelor de aruncări
Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare
Noţiuni de regulament
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de aruncări
Tehnica metodica predării alergării de garduri
Tehnica metodica predării aruncării mingii de oină
Tehnica metodica predării aruncării greutăţii
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,
vizionare, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
EVALUARE
Condiţii
- prezenţa la lucrări practice 100%
- minim nota 5 la probele practice
- prezentarea caietului de lucru care va conţine jocuri, exerciţii şi ştafete creative
desfăşurate în cadrul lecţiei, având rolul de a contribui la asimilarea şi
conştientizarea cunoştinţelor transmise.
Criterii
- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice, elaborat
în ordine metodică
- participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea metodică
a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice abordate în lecţie.
Forme
- evaluare pe parcurs + caietul de lucru + evaluare prin test / lucrare scrisă
- evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de a
verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student
Formula notei finale
- participare activă la lecţiile practice (se apreciază gândirea creativă) 20%
- rezultatul la probele şi normele de control 30%
- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 50%
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
27
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI COD: SP1204
ANUL DE STUDIU 1 SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 76 3 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii Acrobatice şi
Săriturilor;
Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii
Acrobatice şi Săriturilor;
Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea
accidentelor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor;
Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor în lecţie;
Adaptarea şi selectarea mijloacelor Gimnasticii Acrobatice si Săriturilor pe grupe de vârstă.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din semestrul I;
Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;
Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara;
sfoara;
Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de
pe ceafă;
Exerciţii de pentru învăţarea elanului şi a bătăii pe trambulină. Săritură cu elan oblic
Săritură cu rostogolire pe ladă. Săritură ghemuită printre braţe; Săritură lungă cu rostogolire
peste obiecte diferite. Săritură cu sprijin plutitor.
Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive;
Conducerea unor jocuri de mişcare.
METODE DE
PREDARE
Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Băiaşu, N. si colaboratorii – Sărituri în gimnastică. Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.
2. Băiaşu, N. si Bârlea, A. – Ggimnastica de bază şi acrobatică în şcoală, Editura CNEFS,
Bucurest,i 1969.
3. Coler. D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică. Editura Stadion, Bucuresti, 1971.
4. Dungaciu, P. şi Magdam S. –Eexerciţii pregătitoare pentru gimnastica sportivă. Editura
CNEFS, Bucuresti, 1970.
5. Luca, A. – Gimnastica în ciclul gimnazial. Editura Dosoftei, Iasi,1997.
6. Rus C.M .- Îndrumar metodic gimnastică. Analele FEFS, 1999.
EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;
Criterii
Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament
adecvat;
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.
Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară)
28
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: HANDBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 1209
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 4 2 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII
OBIECTIVE
- însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice
utilizabile în jocul de handbal;
- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului;
- asigurarea unui volum minimal de abilităţi practice şi metodice de specialitate, referitoare la
predarea handbalului în şcoală;
- formarea unor capacităţi de evaluare şi autoevaluare a nivelului de însuşire a cunoştinţelor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Regulamentul jocului de handbal şi caracteristicile acestuia;
Tehnica atacantului şi a apărătorului;
Tehnica şi tactica portarului;
Tactica individuală în atac şi în apărare;
Tactica colectivă în atac şi în apărare;
Sisteme de joc în atac şi în apărare (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Repetarea şi consolidarea prinderii şi pasării mingii din deplasare, în diferite formaţii;
Repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului;
Consolidarea aruncărilor la poartă însuşite anterior şi învăţarea aruncării din săritură
Învăţarea contraatacului direct şi a replierii;
Învăţarea şi repetarea unor acţiuni individuale şi a unor combinaţii tactice;
Consolidarea sistemelor de joc învăţate (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, modelarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura Media, Bacău
2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea 3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti 4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi 5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,
Éditions MILAN 6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi 7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la cursurile practice
minimum nota 5 la fiecare probă practică şi realizarea caietului metodic
Criterii participare activă la lucrările practice
Forme evaluare pe parcurs (probe practice)
evaluare finală prin probe de control şi examen scris
Formula notei finale 50% nota de la probele practice
50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
29
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEIUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST1209
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. UNGUREAN BOGDAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
OBIECTIVE
Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice voleiului
Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de volei
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice
Însuşirea regulamentului de joc
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei
Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei
Voleiul la echipa reprezentativă
Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul
de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
colectiv, plonjon pe spate)
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. XXX – Programa şcolară, 1999.
3. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
4. XXX – Regulamentul jocului de volei
5. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
6. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
7. Iacob, I., Păcuraru , A. – Volei – Curs de bază,
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
30
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ÎNOT: INIŢIERE ÎN TEHNICA PROCEDEELOR COD:ST1211
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR
PE SĂPTĂMÂNĂ TOTAL
ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. FETESCU SAVA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI
SPORTULUI
OBIECTIVE
Activităţile desfăşurate la lucrările practice din ramura sportivă înot urmăresc ca studenţii să fie capabili:
să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi bras, iar în procedeul fluture – facultativ;
să parcurgă prin înot, într-un procedeu la alegere, distanţa de 50 m. contracronometru; să descrie corect tehnica celor patru procedee sportive de înot; să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat; să utilizeze în situaţii aplicative diverse, procedeul de înot cel mai potrivit; să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare;
TEMATICĂ
GENERALĂ
influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului; probleme generale privind nataţia (ramurile nataţiei şi particularitaţile de practicare); bazele tehnice ale înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot; influenţa particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotatorilor); tehnica procedeelor sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture); noţiuni de regulament; metodica învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări
metodologice moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Tehnica procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă;
Tehnica mişcărilor de picioare şi braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral; Startul şi întoarcerile pentru procedeele de înot învăţate; Susţinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot; Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, problematizarea, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973. 2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996. 3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000. 4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990. 5. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974. 6. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de fiecare student în parte comparativ cu nivelul de la care s-a plecat performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs prin aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot + evaluare finală prin susţinerea probelor practice programate
Formula notei finale
50% participare activă la lucrările practice; progresul realizat privind însuşirea tehnicii procedeelor de înot; 50% din media notelor obţinute la probele practice ce se vor susţine în finalul modulului de lucrări practice.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
31
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICĂ TURISM-ORIENTARE COD: ST1212
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 30h 42 18 2 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. MIHAI EMANOIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ATLETISM, GIMNASTICA
OBIECTIVE Cunoaşterea regulilor elementare de comportament în cadrul grupului.
Obişnuirea organismului în condiţii de climă specifice zonei de desfăşurare a cursului, într-un
mediu dur şi stări atmosferice variabile.
Învăţarea metodelor şi mijloacelor de orientare specifice zonei de desfăşurare geografice.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Forme de practicare a turismului;
Reguli de bază privind comportamentul în cadrul grupului;
Tehnici de lucru efectiv: Amplasarea taberei ( montarea cortului, a taberelor intermediare şi a
bivuacurilor );
Staţionarea pe durata deplasării sau la baza traseului;
Deplasarea în teren;
Tehnici de orientare cu ajutorul instrumente clasice şi moderne ( busola, marcaj turistic, GPS)
sau cu ajutorul semnelor naturale.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Aranjarea rucsacului
Montarea corturilor
Orientarea in teren pe timp de zi
Orientarea in teren pe timp de noapte
Întreţinerea echipamentului pe durata deplasării
Construirea unui adăpost improvizat
Aprinderea şi întreţinerea focului METODE DE PREDARE
Prelegerea, explicaţia, demonstraţia, prezentarea de filme documentare, exersarea, exerciţiul cu
diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Demeter, A., – Antrenamentul şi refacerea la altitudine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986
2. Derlogea, Ş., Manual de supravieţuire, Editura Amaltea, 2003
3. Dumbravă, Bucura – Cartea munţilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1996
4. Frazzei, F., - Pledoarie pentru munte – manualul pentru turismul de munte, Editura medicală,
1998
5. Heintz, D., – Orientarea – Sportul Pădurilor, Editura Sport Turism, 1982
EVALUARE
Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;
obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile practice
susţinute
Criterii
Demonstrarea cunoştinţelor teoretice acumulate
Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Forme Examen prin probă orală sau scrisă pentru activitatea de curs
Verificare practică pentru activitarea practică
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
32
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ - FITNESS COD: SP 1236
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL
ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; ANATOMIE
OBIECTIVE
- Invăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;
- Cunoaşterea principiilor fiziologiei şi ergofiziologiei umane;
- Insuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a tonusului muscular, de scădere a greutăţii
corporale, de menţinere a condiţiei fizice optime;
- Cunoaşterea criteriilor de bază în determinarea activităţilor motrice optime pentru fiecare
persoană în funcţie de particularităţi.
TEMATICĂ
GENERALĂ
- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare;
- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura trunchiului;
- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare;
- Principiile antrenamentului în fitness;
- Programe de antrenament la domiciliu
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE
LABORATOR
- Prezentarea aparaturii şi materialelor de specialitate – 1 lecţie
- Prezentarea elementelor de streaching şi a particularităţilor acestora – 1 lecţie,
- Alcatuirea unui program de exerciţii pe aparate – l lecţie,
- Alcatuirea unui program de exerciţii cu greutăţi – 1 lecţie,
- Alcatuirea unui program de exerciţii cu partener – 1 lecţie,
- Alcătuirea unui program de alergări -1 lecţie,
- Organizarea unor activităţi cu jocuri sportive – 1 lecţie.
METODE DE
PREDARE
Demonstraţia, explicaţia, observaţia
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,
2. Chirazi, M., - Culturism, Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,
3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,
4. Dumitru, Gh. – Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Federaţia Româna Sportul pentru Toti,
Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la lucrări practice
Criterii Participare activă la lucrări practice
Forme Verificare practică
Formula notei
finale
50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
33
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ – HALTERE -CULTURISM COD: ST 1229
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, ANATOMIE
OBIECTIVE
învăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;
însuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a musculaturii şi a tonusului muscular;
cunoaşterea criteriilor de realizare a programelor pentru începători şi avansaţi.
TEMATICĂ
GENERALĂ
exerciţii şi programe de exerciţii pentru principalele grupe musculare;
principii de lucru cu greutăţi;
principii de realizare a programelor de antrenament pentru diferite categorii de practicanţi.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
perzentarea aparaturii şi materialelor specifice culturismului – 1 lecţie;
prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrului superior – 1 lecţie;
prezentarea exerciţiilor pentru musculatura anterioară a trunchiului – 1 lecţie;
prezentarea exerciţiilor pentru musculatura posterioară a corpului – 1 lecţie;
prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrelor inferioare – 1 lecţie;
prezentarea procedeelor şi principiilor specifice halterelor – 2 lectii.
METODE DE
PREDARE
Demonstraţia, explicaţia, observaţia
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,
2. Chirazi, M., - Culturism Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,
3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,
4. Syekely, L., - Culturism, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la lucrări practice
Criterii Participare activă la lucrări practice
Forme Verificare practică
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
34
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ - GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE
ÎNTREŢINERE COD: ST1207
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ
OBIECTIVE
Optimizarea capacităţii de mişcare a aparatului locomotor şi îmbunătăţirea condiţiei fizice;
Dezv. funcţionalităţii marilor sisteme: antrenarea capacităţilor cardio-vasculare şi respiratorii;
Dezvoltarea capacităţilor motrice în condiţii de efort aerob;
dezvoltarea componentelor de coordonare şi control motor;
Educare şi/sau corectarea atitudinii corporale corecte; prelucrarea specială a unor grupe
musculare
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi ale efortului în gimnastica aerobică de întreţinere;
Principii metodice necesare realizării obiectivelor gimnasticii aerobice de întreţinere;
Structura şi conţinutul unei lecţii; acompaniament muzical;
Utilizarea metodei stretching: recomandări metodice.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Paşi de bază şi specifici gimnasticii aerobice de întreţinere;
Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
combinaţii cu mişcări dinamice
Structuri cu caracter de prelucrare selectivă a zonelor corporale executate la sol; exerciţii pentru
dezvoltarea supleţei – stretching;
Programe de gimnastică aerobică de întreţinere pentru începători şi avansaţi.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu diverse variante,
vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Kulcsar Ştefana – Gimnastica Aerobică, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2000;
2. Luca Alice – Fitness şi Aerobică, Edit. Fundaţiei Altius Academia, Iaşi, 2001.
3. Macovei Sabina – Gimnastică Aerobică de Întreţinere, Edit. Afir, Bucureşti, 2003;
4. Stoenescu Gineta – 200 de exerciţii de Gimnastică Aerobică de Întreţinere pentru femei şi
bărbaţi. Paşi aerobici şi de dans, Bucureşti, 2000;
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica şi sportul aerobic, Edit. I.S.P.E., Bucureşti, 2000;
6. Stoica Alina – Gimnastica Aerobică, Edit. BREN, Bucureşti, 2004;
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice;
Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.
Criterii Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în
cadrul cursurilor practice;
Forme
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: conducerea unei părţi a lecţiei de
gimnastică aerobică de întreţinere.
Examenul practic va consta în: susţinerea unei lecţii de gimnastică
aerobică de întreţinere (colectivul se va împărţi pe grupe de 6, 8 sau 10)
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
35
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC COD: ST2303
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 1 - - 56 94 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA
OBIECTIVE Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază în domeniul fiziologiei, necesitate pentru înţelegerea desfăşurării normale a proceselor vitale.
Studiul performanţei umane din punct de vedere biologic, pe bază de înţelegere a naturii procesului de adaptare în timpul efortului fizic acut (unic) şi cronic (repetat).
TEMATICĂ
GENERALĂ
Conceptul de adaptare. Adaptologie. Elemente de fiziologie a sângelui; modificări imediate şi tardive la efort. Elemente de fiziologie cardiacă; modificări imediate şi tardive ale cordului la efort;
cardiomegalia adaptativă. Elemente de fiziologie vasculară; modificări imediate şi tardive vasculare la efort. Elemente de fiziologie generală respiratorie; modificări imediate şi tardive la efort. Hipo şi
hiperbarism. Antrenamentul la altitudine. Adaptarea termală (termoreglarea). Natura activităţii musculare: proprietăţile fiziologice ale muşchilor striaţi. Forţa, puterea, travaliul şi
randamentul muscular. Surse de energie pentru activitatea musculară. Utilizarea substanţelor energogene în efort; metabolism energetic. Calorimetrie. Forţa, puterea, travaliul şi randamentul muscular.
Echilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic în repaus şi efort. Adaptarea neuro-endocrină la efort. Bazele fiziologice ale calităţilor biometrice (ale performanţei motrice şi organice). Ereditatea şi
performanţa umană. Elemente de cronobiologie. Bazele fiziologice ale creşterii şi dezvoltării. Limitele adaptabilităţii fiziologice; oboseala (natura, tipuri, diagnostic, importanţă în
performanţă). Bazele fiziologice ale refacerii organismului după efort. Mijloace şi importanţă.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Modificări adaptative ale marilor funcţii în efortul fizic. Evaluarea calităţilor biomotrice. Testarea funcţiei respiratorii. Lanţul respirator Testarea funcţiei cardio-vasculare; capacitatea de efort aerobă şi anaerobă. Testarea funcţiei neuro-musculare. Testarea oboselii musculare.
METODE DE PREDARE
Expunere liberă, imagistică adecvată.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. I. Apostol – Ergofiziologie – curs, Editura Univ.”Al.I.Cuza” Iaşi, 1998. 2. I. Apostol – Fiziologie clinică şi performanţă umană – curs, Editura U.M.F.”Gr.T.Popa” Iaşi,
2003. 3. I. Hăulică - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2007. 4. * * * - Testarea fiziologică a sportivilor de înaltă performanţă, Centrul de cercetări pentru
probleme de sport, Vol II, Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii 30% prezenţă la curs şi 100% la seminar Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune
Formula notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
36
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ III ŞI IV COD: LF23/24..
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C FRANCEZĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
LIMBA FRANCEZĂ I ŞI II
OBIECTIVE
Să degajeze mesajul dintr-un document scris; Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard; Să participe la o conversaţie pe teme sportive; Să urmeze indicaţii scrise; Să completeze formulare standard cu date personale; Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză); Să manifeste interes pentu lumea francofonă.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni; Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători, Habitat: forme geografiec, sat, oraş; Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic; Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze; Activităţi sportive. Elemente de construcţie a comunicării Femininul şi pluralul substantivelor; Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor. Adverbul de mod; Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,
prezent şi trecut; Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,
adverbiale. Si conditionnel; Folosirea subjonctivului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane; A localiza în spaţiu; A descrie obiecte; A exprima preferinţe; A-şi exprima opinia; A situa în timp, a relata acţiuni; A exprima condiţia; A-şi exprima interesul / indiferenţa; A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.
METODE DE PREDARE
Expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993. 2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2. 4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.
EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii
Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula notei finale
(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la examenul oral din sesiune) : 4
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
37
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ III ŞI IV COD: LE23/24..
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C ENGLEZĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
TONER M. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
LIMBA ENGLEZĂ I ŞI II
OBIECTIVE
Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat; Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale; Să recunoască mesajul global al unui text; Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text; Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale; Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Familia – membrii familiei Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal; Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie; Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente; Alimentaţie şi sănătate; Casa: încăperi, mobilier; Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată; Călătorii: obţinerea de informaţii specifice; Oraşul: orientare în spaţiu; Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe; Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie; Elemente de construcţie a comunicării Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;
afirmaţia, interogaţia, negaţia. Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,
altele. Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia. Adjectivul: gradele de comparaţie; Substantivul: numărul, cazul.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;
A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri, alimente etc.;
A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor); A descrie persoane, locuri, evenimente; A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni; A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva; A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii; A folosi stilul formal / informal.
METODE DE PREDARE
Expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.
2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.
EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii
Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula notei finale
(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la examenul oral din sesiune) : 4
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
38
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ATLETISMUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2303
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. POP REMUS - CORNELIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEHNICA SI METODICA EXERCITIILOR DE ATLETISM, TEORIA EFS,
ANATOMIE
OBIECTIVE
Formarea sistemului de deprinderi pedagogice necesare în predarea atletismului în şcoală.
Abilitarea şi utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice atletismului şi în
proiectarea activităţilor specifice în învăţământul primar, gimnazial, liceal.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi specifice predării activităţii de atletism.
Principiile şi metodele didactice aplicate în predarea conţinuturilor.
Sistemul mijloacelor pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea exerciţiilor de atletism
specifice învăţământului şcolar şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice specifice.
Proiectarea unităţilor de învăţare pe nivele de clase şi creativitatea demersului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Alcătuirea sistemelor de acţionare specifice. Căi şi mijloace pentru perfecţionarea capacităţii
motrice specifice.
Posibilităţi de adaptare a conţinuturilor specifice la condiţiile şcolii.
Proiectarea activităţii, a unităţilor de predare, a exerciţiilor de atletism pe nivel de clase, pe
cicluri de învăţământ.
Tehnici de adaptare a conţinuturilor.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, dezbateri, conduceri de teme de lecţie, simularea jocului de rol, activităţi pe
grupuri.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Merică, Al. şi col. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Editura Universităţii ″Al. I.
Cuza”. Iaşi.
2. M.E.C. – Ghid metodologic pentru aria curriculară – educaţie fizică pentru învăţământul
primar, gimnazial, liceal, Bucureşti, 1994.
3. Scarlat, E. – Educaţia fizică în şcoală
4. Scarlat, E. – Educaţia fizică în liceu
5. Pop, Remus – note de curs
EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice, realizarea portofoliului.
Criterii Participare activă şi argumentată la lecţiile practice, realizarea completă a
portofoliului.
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare prin examen scris
Formula notei finale 50% participarea activă, susţinerea argumentată a portofoliului; 50% nota
examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
39
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA ÎN ŞCOALĂ COD: SP2305
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 94 2 P;E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
GIMNASTICA DE BAZĂ;GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a activităţilor
ce folosesc mijloacele Gimnasticii;
Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii Acrobatice şi
artistice;
Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea accidentelor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Evoluţia domeniului; Gimnastica între celelalte ramuri sportive; Locul Gimnasticii în Curriculum
Educaţiei Fizice;
Scop; Sarcini; Caracteristici; Mijloace; Ramuri; Terminologie;
Gimnastica artistică ca ramură a gimnasticii, ca mijloc al educaţiei fizice, ca sport.
Gimnastica în alte domenii şi ramuri sportive.
Asigurarea şi ajutorul în Gimnastica acrobatică şi artistică, mijloace de prevenire a accidentelor.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din anul I;
Elemente acrobatice si artistice legate in linii acrobatice ; in exercitii integrale; Sărituri prin
îndreptare de pe cap la ladă;
Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara; sfoara;
Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de pe
ceafă;
Răsturnări lente înainte –înapoi; rondă; flik flac înainte.iniţiere la aparatele de concurs din
gimnastica artistică;
Sărituri prin îndreptare de pe cap la ladă; prin stând pe mâini.
Conducerea integrală a verigilor lecţiei; jocuri de mişcare; parcursuri aplicative;. exerciţii de
dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive în diferite variante(lucru frontal; pe ateliere)
METODE DE
PREDARE
Prelegere; Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cristea, E.- Exerciţiu de gimnastică recuperatorie la handicapaţi, Ed. Medicală, 1984. 2. Dungaciu, P. şi Vieru, N.-Gimnasticasportivă pentru copii şi juniori, Bucureşti, Ed. Stadion, 1971. 3. Fidler, P. - Metodica educaţiei fiziceşi sportive, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003. 4. Tudusciuc, I. – Gimnastica acrobatică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 5. Coler, D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică, Editura Stadion, Bucuresti, 1971. 6. Popiţan, D- Gimnastica,atletismul şi jocurile în şcoală, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1975. 7. Rus ,C., M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.
EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;
Criterii
Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament
adecvat;
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.obţinerea minim a nota 5
la ver. pe parcurs
Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Examen oral;
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%examen
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
40
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHET – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: ST2310
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet
TEMATICĂ
GENERALĂ
Şcoala mingii Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de baschet (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia
mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu mingea)
Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de baschet (poziţia fundamentală, deplasările, joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare)
Mijloace de acţionare privind tactica jocului de baschet: apărarea şi atacul (tactica individuală şi colectivă), sistemele de joc folosite în atac şi apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, cu efectiv complet – 5x5)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Instruire tehnico-tacticăindividuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului Instruire tactică individuală şi colectivă Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul programei de educaţie fizică
ciclurile primar, gimnazial şi liceal.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993 3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,
1998 5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000 6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
41
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBAL – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 2310
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CEZAR HONCERIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.
OBIECTIVE
Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul- bezele tehnicii şi tacticii sunt următoarele :
Învăţarea diferitelor forme de încălzire specifice jocului de fotbal
Învăţărea şi/sau consolidarea biomecanicii corecte de realizarea a elementelor şi procedeelor
tehnice de bază din jocul de fotbal.
Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă specifice jocului de
fotbal.
Învăţarea regulamentului jocului de fotbal.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.
Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.
Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.
Rolul jocurilor cu temă şi corelarea acestora cu obiectivele lecţiei de educaţie fizică.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal
(exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).
Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.
Lecţii metodice privind selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.
Susţinerea probelor de control (traseu tehnico-tactic, joc bilateral).
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,
exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.
2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.
3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.
4. Popescu, L. – Formarea şi pregătirea reprezentativelor şcolare de fotbal. Curs IDD, FEFS Iaşi,
2000.
5. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis
Mundi, Bucureşti.
6. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal
Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs ;
50% evaluare la probele practice şi activităţile metodice programate;
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
42
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I - ATLETISM
COD: ST2314-19 SP2313 -17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC,
IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască elementele incluse în şcoala atletismului (şcoala mersului, şcoala alergării, şcoala
săriturii, şcoala aruncării); să deţină cunoştinţe de biomecanica mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de semifond, fond, mare fond şi
alergările de sprint-100m, 200m, 400m); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în lungime-procedeul cu 1şi1/2
paşi în aer, cu extensie, cu paşi în aer,); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea suliţei); să conceapă structuri metodice de exerciţii, necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii
adecvate; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Originea şi evoluţia atletismului ca ramură de sport; Structurile de conducere şi organizare ale activităţii în atletism; Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism, sistemul de clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica probelor de alergări; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Metodica predării alergărilor de semifond-fond şi mare fond: învăţare, consolidare şi perfecţionare.
Metodica predării alergărilor de sprint-100m, 200m, 400m: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării probelor de sărituri (lungime): învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării aruncării suliţei: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei. Conducerea asistată a primei părţi a lecţiei de antrenament sportiv Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996. 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi,
1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
43
FISA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- NIVEL ÎNCEPĂTORI I: GIMNASTICĂ
COD: ST2314-19 SP2313 -17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ;
ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să răspundă la comenzi cu acţiuni motice adecvate; Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice; Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare; Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din
gimnastică; Să adapteze mijloacele verigii aIIa şi aIIIa a lecţiei în funcţie de particularităţile de vârsta ale
executanţilor; Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice; Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Evolutia gimnasticii sportive. Terminologia gimnasticii. Lecţia de gimnastică. Reguli generale cu preivire la efectuarea exerciţiilor din gimnastica sportivă. Pregatirea fizică pentru practicarea gimnasticii sportive. Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate. Tehnica şi metodica elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică pentru incepători. Tehnica şi metodica elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere,paralele inegale, bârnă şi sărituri. Antrenamentul în gimnastică. Principii fiziologice ale antrenamentului. Documentele de planificare şi evidenţă.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1967.
3. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport. Gimnastica. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2005.
4. Rus C.M. – PFormnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.
5. Şlemin, A. M. – Pregătirea tinerilor gimnaşti. Ed. Sport-Turism, Craiova, 1976.
6. Ukran, M.L. – Gimnastica sportivă. . Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1965.
7. /www.romgym.ro/index.php?option=com_vfm&Itemid=136&do=view&file=Documente+FRG|Cod+Punctaj|
8. Cod+de+Punctaj+GAM+2009.pdf
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă orală.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
44
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM
COD: ST2314-19 SP2313 -17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ
OBIECTIVE
- Formarea terminologiei de specialitate
- Insuşirea noţiunilor generale de topografie musculară
- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării fitnessului
- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării culturismului
- Insuşirea exerciţiilor specifice grupelor musculare programate
- Formarea deprinderii de practicare independentă a culturismului
TEMATICĂ
GENERALĂ
- Apariţia şi evoluţia culturismului, apariţia şi evoluţia fitnessului, sisteme competiţionale
- Noţiuni generale despre anatomia, fiziologia muşchilor sheletici, tipologia somatică în
practicarea culturismului,
- Specificul antrenamentului în culturism şi fitness
- Principiile antrenamentului în culturism şi fitness
- Manifestarea calităţilor motrice în culturism
- Antrenament pentru dezvoltarea forţei musculare
- Antrenament pentru dezvoltarea musculaturii
- Antrenament pentr scăderea greutăţii
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exerciţii pentru musculatura membrelor superioare (antrebaţ, bicepşi, tricepşi)
Exerciţii pentru musculatura umărului şi a spatelui superior (trapez)
Exerciţii pentru musculatura pieptului
Exerciţii pentru musculatura abdomenului
Exerciţii pentru musculatura spatelui inferior (dorsali, lombari)
Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii coapselor
Exerciţii pentru dezvoltarea musculturii gambelor
METODE DE PREDARE
Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi
6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;
Criterii Realizarea referatelor şi temelor
Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate
Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în
execuţia tehnică a exerciţiilor
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% examen oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
45
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL
ÎNCEPĂTORI I - BASCHET
COD: ST2314-19
SP2313 -17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.
OBIECTIVE
Consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind învăţarea jocului de baschet Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet
TEMATICĂ
GENERALĂ
Caracteristicile actuale ale jocului de baschet. Pregătirea echipelor de juniori Metodologia predării jocului (tactica individuală, tactica colectivă) Acţiuni tactice fundamentale de atac Combinaţiile tactice în atac şi în apărare Metodica învăţării atacului şi apărării.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Instruire tehnico-tactică individuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului Instruire tactică colectivă Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul antrenamentului sportiv
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,
Bucureşti, 1994 3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993 4. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 5. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.
1998 6. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000 7. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
46
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL
ÎNCEPĂTORI I - FOTBAL
COD: ST 2314-19
SP 2313-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA
ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de varste(copii,juniori
C,juniori B,juniori A) Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor ,juniorilor C,B şi A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi metodice în pregătirea copiilor şi juniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala
franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor Mijloace de învăţare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc adaptate la nivelul juniorilor
METODE DE
PREDARE
Prelegerea,prezentarea video,explicaţia,demonstraţia, exersarea ,feedbackul după exersare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan. // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.
2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei “Chemarea”,1998, 230 p.
3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto, Bucureşti, 2002, 444 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P. 51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. si colab.//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii si juniori,Editura FRF,Bucure;ti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice,proiect metodic de antrenament,
Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări,participare activă,
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen
Formula notei finale 30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs,30% examen,10% participare
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
47
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT:
NIVEL ÎNCEPĂTORI I - HANDBAL
COD: ST2314-19
SP2313 -17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
OBIECTIVE
Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice handbalului de performanţă
Noţiuni privind procesul de instuire în antrenamentul jocului de handbal
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice
Însuşirea noţiunilor noi din regulamentul de joc
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul teoriei şi metodicii antrenamentului în jocul de handbal
Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal
Handbalul la echipa reprezentativă
Handbalul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice folosite în atac (aruncările la poartă de pe semicerc, fentele de depăşire)
Procedee tehnice folosite în apărare (blocarea mingilor aruncate d ela 9m, plonjonul
rostogolit)
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 7x67
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983
2. Gogâlan, V.Instruirea copiilor şi juniorilor în handbal, Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.
3. Gogâltan Valeriu - Handbal - curs opţional, Editura M.E.I. şi I.E.F.S., Bucureşti, 1981
4. Harre, D. - Teoria antrenamentului, Editura Stadion, Bucureşti, 1973
5. Jianu, E. şi Bota, I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,
1977
6. Mitra, Gh, Mogoş, A - Metodica educaţiei fizice, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate verificările
de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei
finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
48
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT:
NIVEL ÎNCEPĂTORI I - VOLEI
COD: ST2314-19
SP2313-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, ANATOMIE
OBIECTIVE
Orientări generale în metodica predării jocului de volei
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea regulamentului de joc
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de începători
Stabilirea şi prezentarea modelelor de joc
Selecţia: generalităţi, etape, criterii, sistemul probelor de selecţie
Voleiul la echipa reprezentativă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele V-X)
Conţinutul şi metodica elaborării principalelor documente de evidenţă şi planificare
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de sus din faţă, pasa
peste cap, lovitura de atac)
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
colectiv, plonjon pe spate)
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)
METODE DE
PREDARE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute la examenul teoretic şi notele obţinute
la verificările practice pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
49
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DANS SPORTIV COD: SP 2322
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE
ÎNTREŢINERE.
OBIECTIVE
Dezvoltare fizică armonioasă, menţinerea şi întărirea sănătăţii prin optimizarea calităţilor fizice;
Educarea esteticii corporale şi motrice;
Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;
Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;
Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a anumitor paşi de bază din dansul sportiv.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni fundamentale; aspecte privind influenţele şi efectele practicării dansului sportiv;
Noţiuni teoretice privind acompaniamentul muzical: măsura muzicală, fraza muzicală, agogica
şi dinamica muzicală, linia melodică, caracterul muzicii;
Descrierea tehnicii paşilor de dans – secţiile standard şi latino-americane;
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Tehnica în dansurile standard: vals lent, vals vienez, tango – măsura muzicală, tempoul,
deplasarea, ridicarea şi coborârea, pasul, întoarcerile, contramişcarea;
Tehnica în dansurile latino-americame: cha-cha-cha, samba, jive - ritmul, deplasarea, acţiunea
piciorului, acţiunea corpului;
Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
combinaţii de paşi şi mişcări dinamice;
Exerciţii la bara de perete pentru formarea ţinutei artistice.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu diverse variante,
vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile standard, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;
2. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile latino-americane, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;
3. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995;
4. Vişan Alice – Îndrumar dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997;
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice;
Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.
Criterii Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în cadrul
cursurilor practice;
Forme
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: executarea paşilor de dans predaţi;
Examenul practic va consta în: alcătuirea unui ansamblu de dans sportiv
( 8 studenţi).
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
50
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DANS FOLCLORIC COD: SP 2325
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect .univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
EFORTULUI FIZIC, GIMNASTICĂ RITMICĂ,
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de dans folcloric se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să cunoască dansurile populare româneşti; Să cunoască portul popular romnesc din diferite zone ale ţării; Să cunoască regiunile şi subzonele folclorice din România; Să cunoască tradiţiile şi obiceiurile româneşti; Să-şi însuşească paşii de bază specific dansului popular din diferite regiuni folclorice; Să alcătuiască un ansamblu de dans popular pentru serbările şcolare;
TEMATICĂ
GENERALĂ Istoricul dansului şi portului popular românesc, Caracteristici generale ale dansului şi portului popular românesc, Regiunile folclorice din România, Tradiţii şi obiceiuri româneşti, Metodica predării dansului popular românesc (hora, sârba, geamparalele, caluşul, etc), Dansul popular – mijloc de socializare, Locul dansului popular în cadrul disciplinelor opţionale din educaţia fizică şcolară.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Particularităţi practico-metodice ale elementelor de dans popular: exerciţii pregătitoare pentru însuşirea dansului popular românesc.
Metodica predării elementelor de dans popular şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului uman;
Metodica predării dansurilor specifice fiecărei zone folclorice, utilizând structuri specifice de exerciţii;
Lecţii metodice care vizează predarea de către studenţi a unor lecţii de dans popular; Metodologia alcătuirii unui ansamblu de dans popular.
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular, Ed. Emia, Deva, 2002.
2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006. 3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ.”Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2008. 4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995. 5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997. 6. Vasilescu, Th. – Folclor coregrafic românesc, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a
Mişcării Artistice de Masă , Bucureşti, 1972.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile
metodice susţinute.
Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare; examen prin probă practică.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen practic.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
51
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: JUDO COD: ST 2327
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢI FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI
SĂRITURI.
OBIECTIVE
formarea unor deprinderi specifice judoului;
familiarizarea cu mişcări specifice de auto-protecţie (căderi), deplasare, exerciţii specifice de
încălzire şi dezvoltare a unor calităţi specifice judoului;
însuşirea procedeelor de atac şi apărare specifice principalelor tehnici;
acumularea unor cunoştinţe minime de regulament.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Metodicii de învăţare a căderilor;
Metodica învăţării procedeelor tehnice cuprinse de sistemul Go-kiu până la Kiul 5 (grupa 1-5)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
deplasare specifică, dezechilibrare, prize, caderi – 2 lecţii;
tehnici de atac din lupta din picioare – 3 lecţii;
tehnici de contratac şi combinaţii – 1 lecţie;
tehnici de luptă la sol- 1 lecţie;
METODE DE
PREDARE Demonstraţia, explicaţia, observaţia
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Hantău, I., - Judo, curs opţional – I.N.E.F.S. Bucureşti, 1989
2. Hazincop, A. - Judo - Îndrumar metodic – curs de bază, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993,
3. Ştefănuţ, S. – Antrenamentul sportiv în judo, Edit. Scrisul Românesc, Craiova, 1986,
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la lucrări practice
Criterii Demonstrarea tehnicilor de autoprotecţie şi a minim cinci tehnici de
aruncare.
Forme Verificare practică
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
52
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - KARATE COD: SP2335
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARATMENT
Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Iniţierea în bazele tehnicii Karate-ului ; Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea Karate-ului la nivelul începătorilor ; Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice Karate-ului.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Scurt istoric al karate+ului;
Filosofia karate-ului;
Armele naturale; Poziţiile corpului în karate ;
Kata, Kumite,Kihon
Shiai,arbitrajul în competiţiile de karate.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Uke Waza blocaje;gedan barai; uchi uke; age uke; morote uke Soto uke, uchi komi; otoshi uke; shuto uke; haisho uke,
Keri waza tehnici de picior , de atac sau contra atac; Ughi waza tehnici de lovire indirectă cu mâna ; Kata : taikyoku shodan; te no kata, Heian shodan, Kumite:gohon;sambon; jiyu ippon;jiyu kumite .
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Anghel I. – Karate pentru competiţii, Ed. Stadion Bucureşti 1998
2. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti, 1992.
3. Enache, I. – Autoapărarea fizică, Ed. Fundaţiei „România de mâine” Bucureşti 1999.
4. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
5. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice.
Formula notei finale
100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
53
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - QWAN KI DO COD: ST 2335
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICA, GIMNASTICA DE BAZA SI ACROBATICA
OBIECTIVE
Iniţierea în bazele tehnicii artelor marţiale
Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea artelor marţiale la nivelul începătorilor
Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice artelor marţiale TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
- Salutul în artele marţiale (tipuri, semnificaţii)
- Poziţii de bază şi deplasări
- Lovituri de bază cu braţele
- Tehnici elementare de picioare
- Blocaje şi contraatacuri
- Imobilizări
- Elemente de autoapărare împotriva unor prize
- Exerciţii de relaxare METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea frontală, pe grupuri şi individuală
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti,
1992.
2. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
3. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994.
*** - Qwan Ki Do Magazin, nr.1-20, Editată de Federaţia Română de Arte Marţiale, Departamentul
Qwan Ki Do.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice
Minimum nota 5 la examinări
Criterii Participare activă
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea artelor marţiale
Forme Evaluare pe parcurs + colocviu
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la colocviu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
54
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 2324
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE SCHI (MODUL 1), TEORIA EFS, ATLETISM, GIMNASTICĂ
OBIECTIVE
Consolidarea şi perfecţionarea tehnicii de bază a schiului
Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor
Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi
Formarea capacităţii de organizare a unor competiţii de schi de nivel local
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile
1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă
1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat
1.6 Întoarcerile
1.7 Urcarea pantei în foarfecă
2 Coborârile
2.1 Coborârea directă
2.2 Trecerea denivelărilor de teren
3 Frânările
3.1 Frânarea prin derapaj
4 Ocolirile
4.1 Ocoliri cu schiurile paralele
METODE DE
PREDARE
Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress,
Iaşi, 2005.
2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice
Minimum nota 5 la examinări
Criterii Participare activă
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului
Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la verificarea practică finală
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
55
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST2402
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIA, INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI
A EFORTULUI FIZIC
OBIECTIVE
dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;
posibilitatea analizei şi sintezei unor cazuri date de probleme de biomecanica;
formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii;
integrarea disciplinelor conexe studiate.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Principii fundamentale ale biomecanicii: structura cinematică şi bazele funcţionării articulaţiilor;
muşchii, generatori de forţă; principii de bază ale biomecanicii; mişcări musculo-scheletale.
Biomecanica membrului superior: complexul musculo-scheletal acromioclavicular; mişcări
segmentare ale membrului superior; mişcările articulare ale articulaţiilor humero-cubito-radiale
şi ale mâinii; mişcările articulare ale degetelor.
Biomecanica membrului inferior: mişcările articulare şi segmentare ale membrului inferior;
biomecanica mersului uman; biomecanica unor mişcări particulare: alergare, mers pe scară etc.
Biomecanica sistemului osteo-muscular: osteologie şi artrologie; muşchii şi interacţiunile
articulare.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Analiza structurală a unui lanţ cinematic osteo-muscular.
Mărimi segmentare antropometrice.
Determinarea centrelor de masă segmentare ale sistemului musculo-scheletal.
Mărimi inerţiale ale corpului uman.
Analiza mersului uman.
Modele matematice şi măsurători experimentale.
METODE DE
PREDARE
Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele
moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Budescu,E., Iacob, I., Bazele biomecanicii în sport, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi, 2005.
2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,
Canada, 2002.
3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.
EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs
Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări
Forme examen scris
Formula notei finale 60 % evaluare examen +40 % nota finală lucrări
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
56
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTORL MEDICAL COD: ST2405
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 1 - - 42 48 3 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA
OBIECTIVE
Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.
Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.
Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.
Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei. Igiena alimentaţiei.
Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.
Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului. Igiena bazelor sportive deschise şi
închise.
Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului. Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare.
Igiena sportului la juniori şi seniori.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific.
Familiarizarea cu manevrele care se impun în situaţiile specialie.
Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe, prevenire.
Resuscitarea cardiovasculară.
Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile.
Hemostaza.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea
notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,
invatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982
2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002
3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical în EFS, Ed. Tehnopress 2005
EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar
Criterii participarea activa la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la
alegere + evaluarea finala scrisa
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finala
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
57
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - ATLETISM
COD: ST2414 -19 SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de marş sportiv; să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole); să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire
şi răsturnare dorsală, triplusalt) să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea greutăţii); să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii
adecvate ; să fie capabil să organizeze o competiţie atletică (categoria copii); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism, sistemul de clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica şi metodica probelor de alergări; Tehnica şi metodica marşului sportiv; Tehnica şi metodica probelor de sărituri, Tehnica şi metodica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Metodica predării marşului sportiv: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea marşului sportiv. Metodica predării probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole): învăţare, consolidare şi
perfecţionare. Metodica predării probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire şi răsturnare
dorsală, triplusalt): învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor. Metodica predării probelor de aruncări (aruncarea greutăţii): învăţarea, consolidarea şi
perfecţionarea probelor. Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv, specific probei abordate. Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive
METODE DE PREDARE
Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996. 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală.
examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
58
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - GIMNASTICĂ
COD: ST2414 -19 SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. dr. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ ; PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –I; ANATOMIA.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului lucrărilor practice şi al practicii la specializare gimnastică se urmăreştei: Familiarizarea studenţilor cu organizarea cluburilor de gimnastică; Familiarizarea studenţilor cu documentele ce reglementează desfăşurarea activităţilor didactice în
învăţământul cu specific sportiv; Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a observa şi analiza activităţile didactice intr-un
antrenament de gimnastică; Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a se rapotr critic la propriu proces de formare
profesională.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Aplicarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul cursurilor de specializare.
Aplicarea cunoştiinţelor dobîndite în cadrul modului psiho pedagogic şi a lecţiilor practive anterioare.
Participarea conştientă şi activă la propria formare profesională.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Analiza orarului, planificării calendaristice, proiectelor didactice de la grupele sau clasele la care se merge în asistenţă;
Participarea săptămânală la activităţile de practică observativă şi completarea unei fişe de observaţie pentru fiecare activitate la care se asistă;participarea săptămânală la analiza activităţilor didactice la care s-a realizat asistenţa, prin descrieri, comentarii, reflecţii, întrebări;
Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să includă: aspecte noi clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate;
Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică;
Participarea la un colocviu pentru susţinerea portofoliului de practică elaborat. METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993.
2. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996.
3. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002.
4. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii
Evaluarea activităţii de Practică de specialitate se va realiza pe baza unui portofoliu, compus din următoarele piese, cu o pondere diferită în cadrul punctajului final:
- orar, planificare calendaristică - 1 punct; - fişe de observaţie la activităţile la care se asistă săptămânal (2 fişe pe săptămână) – 5
puncte; - raport de practică – 2 punct; - realizarea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului – 2
puncte.
Forme Susţinerea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea portofoliului.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
59
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT-NIVEL ÎNCEPĂTORI II: FITNESS-CULTURISM
COD: ST2414 -19 SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ
OBIECTIVE
- Conştientizarea dinamicii efortului în antrenamentul de fitness şi culturism
- Formarea deprinderilor de organizare şi programare a exerciţiilor în cadrul antrenamentului de
fitness şi culturism
- Insuşirea criteriilor care stau la baza stabilirii exerciţiilor de bază, a exerciţiilor analitice,
generale pentru diferite obiective.
TEMATICĂ
GENERALĂ Alcătuirea programelor de lucru – principii generale
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare
Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare
Exersarea programelor de exerciţii pentru trunchi
Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
2. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
3. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;
Criterii Realizarea referatelor şi temelor
Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate
Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în
execuţia tehnică a programelor prezentate
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% verificare practică
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
60
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - BASCHET
COD: ST2414 -19
SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPILNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor. Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet
TEMATICĂ
GENERALĂ
Acţiuni fundamentale şi acţiuni specifice posturilor. Combinaţiile tactice în atac şi în apărare. Sistemele de atac şi apărare. Organizarea competiţiilor de baschet
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Aruncarea la coş din săritură. Închiderea pătrunderii, atacul în semicerc. Pregătirea fizică în antrenamentul baschetbaliştilor Individualizarea şi antrenamentul individual Recuperarea la panou, voleibolarea, blocajul defensiv, triunghiul de săritură. Sistemul de atac cu jucător pivot.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,
Bucureşti,1994 3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993 4. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 5. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.
1998 6. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000 7. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
61
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - FOTBAL
COD: ST 2414-19
SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
SPECIALIZARE NIVEL ÎNCEPĂTORI I-FOTBAL; CURS DE BAZA FOTBAL;
FOTBAL ÎN ŞCOALĂ ; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI
SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI; PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Particularităţi pregătire a juniorilor A în jocul de fotbal Consolidarea metodelor de pregătire pe grupe de varstă Deprinderea periodizării factorilor de antrenament în antrenamntul juniorilor A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor A, la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor A, la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala
franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor A. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A Mijloace de consolidare şi perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc la nivelul juniorilor A.
METODE DE
PREDARE
prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea , feedbackul după exersare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan. // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.
2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei „Chemarea”,1998, 230 p.
3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto, Bucureşti, 2002, 444 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P. 51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. si colab.//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii si juniori,Editura FRF,Bucure;ti,2003
9. www.uefa.com ; www.fifa.com
EVALUARE Condiţii Participare la lucrări practice,proiect metodic de antrenament,
Criterii Evidenţiere în participarea la lucări,participare activă,testare pe parcurs
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen
Formula notei finale 30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen, 10% participare
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
62
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specilaizată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - HANDBAL
COD: ST 2414-19
SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI
SPORTULUI
OBIECTIVE
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice specificer handbalului de performanţă
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice utilizate în atac
Mijloacele tacticii colective în apărare (alunecarea, numărătoarea, dublarea)
Fazele atacului
Perfecţionarea aruncărilor la poartă de pe semicerc
Joc bilateral (utilizarea sistemului de atac 4-2, atacul în inferioritate numerică)
METODE DE
PREDARE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 7x7.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Popescu, C. - Handbal - jocul portarului, Ed. CNEFS, Bucureşti, 1972
2. Popescu, D.C. - Aşa am antrenat, Ed. Stadion, 1972
3. Sotiriu, Romeo - Handbal, antrenament, teorie ~ metodică, Bucureşti, 1998, Sport-turism,
Bucureşti, 1983.
4. Trofin, E., Grigorovoci, S.,-Handbal la copii şi juniori, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti, 1967.
5. XXX - M.E.N. - Consiliul Naţional pentru Curriculum: „Curriculum pentru unităţile şcolare
cu program sportiv", Ramura de sport handbal, Bucureşti, 2000.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare practică finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
63
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - VOLEI
COD: ST 2414-19
SP 2413-17
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, BIOMECANICĂ
OBIECTIVE
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea regulamentului de joc
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei
Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei
Voleiul la echipa reprezentativă
Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din faţă planat, lovitura de atac din pasă
întinsă, lovitură de atac din pasă în urcare)
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
individual şi colectiv, preluare din atac cu plonjon)
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral – 6X6
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
64
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -ATLETISM
COD: SP 2421
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA SPORTULUI.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi
aruncări); să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament; să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului; să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv; să cunoască sistemul de clasificare sportivă ; să cunoască dinamica parametrilor efortului în cadrul lecţiei de antrenament sportiv; să realizeze densitate în lecţia de antrenament; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament; să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi; Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători a unor lecţii de antrenament, în urma
conceperii planurilor de lecţie de antrenament; Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta
sportivului; Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv ; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârstă (categoria copii);
METODE DE PREDARE
Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002.
2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004
3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti,
2006.
4. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.
5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului
sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice
susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii
probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
65
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:
PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI - FOTBAL COD: SP 2421
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
SPECIALIZARE FOTBAL I, II; FOTBAL CURS DE BAZĂ; TEORIA ŞI
METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI;
PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Formarea profesională în ocupaţia de antrenor
Completarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil
Dezvoltarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obsevarea lecţiilor de antrenament
Discuţii şi analiza a procesului de pregatire
Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică
Înregistrarea lecţiilor model
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, prezentare media, demonstraţia, exersării, feed back.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.
2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2002,
4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996, 192 p.
5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com
EVALUARE Condiţii
- 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar
- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la proiectul diactic
Criterii Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de
curs şi seminar; cunoştinţe şi capacităţi demasuraresi evaluare motrică
Forme Evaluări de parcurs + examen
Formula notei finale 50% nota la evaluarea de pe parcursul semestrului
50% nota la examen
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
66
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:
PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -VOLEI COD: SP 2421
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM
OBIECTIVE
Etapizarea în metodica instruirii Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de începători Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de
începători (minivolei şi cadeţi)
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul metodicii predării jocului de volei Metodologia tacticii colective în atac şi apărare Voleiul la echipele de începători
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Participarea activă la antrenamente şi competiţii Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea
mentorului Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului
METODE DE
PREDARE
Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării pe baza observaţiilor membrilor grupei
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului
Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu
Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
67
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHETUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2410
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 4 2 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL, VOLEI, BASCHET, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.
OBIECTIVE
Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice.
Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind prezentarea jocului de baschet, evoluţia,
caracteristicile, componentele, mijloacele şi metodele pentru învăţarea jocului., regulamentul
de joc, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de baschet.
Cunoaşterea elementelor componente ale minibaschetului şi streetball-lui.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Introducere în problematica baschetului.
Consolidarea tacticii individuale şi colective (în atac şi apărare).
Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de baschet.
Organizarea şi stadiul de dezvoltare a jocului de baschet pe plan naţional şi internaţional.
Baschetul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Bazele generale ale teoriei şi metodicii baschetului.
Ramurile teoriei şi metodicii jocului de baschet.
Metodica învăţării şi perfecţionării jocului de baschet.
Conţinutul tacticii în atac şi apărare: principii generale, faze, forme, sisteme.
Joc bilateral (cu efectiv redus 2x2, 3x3 şi cu efectiv complet – 5x5).
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, folosirea unor mijloace audio-vizuale, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante,
activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive,
tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000. 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993. 3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005. 4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.
1998. 5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000. 6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
68
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 2410
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DDEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CEZAR HONCERIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
FOTBAL – BAZELE TEHNICII SI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.
OBIECTIVE
Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul în şcoală sunt următoarele :
Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice de bază referitoare la tehnica jocului de fotbal;
Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice referitoare la tactica jocului de fotbal;
Insuşirea bagajului minim de cunoştinţe asupra selecţiei şi antrenării reprezentativei şcolare de
fotbal.
Cunoaşterea programei şcolare, pentru fiecare ciclu de studiu, referitoare la practicarea fotbalului
în şcoală.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Istoricul jocului de fotbal, influenţa practicării jocului de fotbal asupra organismului, organizarea
activităţii fotbalistice la nivel naţional şi internaţional.
Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.
Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.
Selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal pe categorii de vârstă.
Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal
(exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).
Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.
Susţinerea unor părţi de lecţie cu teme din predarea fotbalului la elevii din ciclul gimnazial sau
liceal.
Lecţii metodice privind pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.
Susţinerea probelor de control / predarea referatului. METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,
exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.
2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.
3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.
4. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis
Mundi, Bucureşti.
5. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal. Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
69
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: ÎNOT- METODICA ÎNVĂŢĂRII COD: ST2411
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. FETESCU SAVA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ÎNOT (modulul din anul I), FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de înot se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să conştientizeze influenţele benefice pe care le are practicarea înotului asupra corpului şi să
cunoască regulile de igienă care trebuie respectate în practicarea înotului ; să poată opera cu termeni din fizică, anatomie, fiziologie, biomecanică etc. în explicarea legilor
plutirii şi înaintării corpului în apă ; să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi
bras, iar în procedeul fluture (facultativ) şi să descrie corect tehnica procedeelor sportive de înot; să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat; să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare; să conceapă exerciţii şi jocuri necesare predării înotului ; să posede capacitatea de a depista greşelile în învăţarea înotului şi de a le înlătura ; să poată realiza un proiect de organizare a unui concurs de înot.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Istoricul înotului, influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului, probleme generale privind Nataţia (ramurile Nataţiei şi particularităţile de practicare), bazele tehnice ale înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot, influenţa particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotătorilor), tehnica procedeelor sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture), noţiuni de regulament, metodica învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări metodologice moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot, pregătire sportivă a înotătorilor de nivel III şi II, aspecte generale privind practicarea altor ramuri ale Nataţiei (sărituri în apă, polo pe apă, înot sincron, înot aplicativ).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exerciţii pentru consolidarea tehnicii procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă, tehnica mişcărilor de picioare şi braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral. Startul şi întoarcerile pentru procedeele de înot învăţate.
Lecţii metodice ce vizează predarea înotului la grupele de începători Sustinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot. Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973.
2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996.
3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000.
4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990.
5. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.
6. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
70
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: PRACTICĂ ÎNOT-VÂSLIT COD: ST2413
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 30 ore 30 30 2 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. FETESCU SAVA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA ED. FIZ. ŞI SPORTULUI, ÎNOT, FIZIOLOGIA GEN. ŞI A EFORT. FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.
OBIECTIVE
Activităţile desfăşurate la lucrările practice în cadrul Practicii de înot-vâslit urmăresc ca studenţii să fie capabili:
- să aplice tehnica de înot sportiv adaptând-o la condiţiile concrete de mediu natural; - să folosească, în funcţie de situaţie, şi celelalte procedee de înot aplicativ; - să adapteze tehnicile de înot cunoscute în acţiuni concrete de traversarea unor lacuri, cursuri de
ape curgătoare, în transportul diferitelor obiecte sau de persoane prin remorcarea acestora; - să înoate îmbrăcat şi să cunoască manevrele pentru dezbrăcatul în apă; - să folosească procedurile de salvare de la înec: alegerea traseului dus-întors, apropierea de
victimă, priza aplicată victimei, eliberarea de prizele incomode ale victimei, transportul victimei, reanimarea cardio-respiratorie etc.;
- să alcătuiască un traseu şi să organizeze o expediţie pe o apă curgătoare (simulare); - să simuleze organizarea de diferite activităţi pe marginea unei ape cu o grupă de sportivi aflaţi în
cantonament sau o grupă de elevi aflaţi în vacanţă; - să recunoască particularităţile de practicare a diferitelor sporturi nautice.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Toate activităţile practice care se vor programa vor avea ca orientare generală preocuparea pentru înarmarea studenţilor cu cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pentru a fi capabili să-şi adapteze motricitatea la diferite situaţii aplicative pe care le impune mediul natural, în cazul nostru – apa.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Consolidarea tehnicii de înot sportiv în condiţiile practicării în ape naturale. Exersarea tehnicilor de înot aplicativ. Fiziologia înecului. Proceduri de acordare a primului ajutor în caz de înec. Prezentarea ambarcaţiunilor sportive şi de agrement. Tehnica manevrării diferitelor tipuri de ambarcaţiuni. Diferite alte variante de practicare a mişcării în apă. Modalităţi de organizare pentru petrecerea timpului liber în preajma unei ape. Alcătuirea unui traseu şi organizarea unei expediţii pe o apă curgătoare.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Degeratu, M., Petru, A., Ioniţă, S. – Manualul scafandrului. Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 1999. 2. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973. 3. Florescu, C., Mociani, V. – Canotaj. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985. 4. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974. 5. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982. 6. Popescu, A., Samur, R. – Planşa cu velă. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1990. 7. U.C.F.S. – Sporturi nautice. Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1953.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la activităţile practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile practico-metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică în parte; capacitatea de orientare rapidă în rezolvarea diferitelor situaţii create; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului, a progresului înregistrat în folosirea tehnicii procedeelor de înot în diferite situaţii aplicative (traversări ape, înot îmbrăcat, scufundări şi căutări de obiecte, transport de obiecte, salvare de la înec), precum şi capacitatea de a folosi diferite tipuri de ambarcaţiuni de agrement
Formula notei
finale
100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile practico-metodice
programate
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
71
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: FOTBAL – TENIS COD: SP2444
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE,
NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE FOTBAL, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI, TEORIA EDUCAŢIEI
FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE Crearea unui bagaj teoretic precum şi a capacităţi de a practica jocul de fotbal-tenis la diferite
nivele de performanţă;
Capacitate de a organiza şi desfăşura competiţii de fotbal-tenis la diferite nivele de pregătire.
TEMATICĂ
GENERALĂ Influenţa jocului de fotbal –tenis practicat în cadru organizat (nivel de performanţă) şi ca
activitate de loisir, în viaţa individului;
Formarea capacităţii de a realiza legături strânse între jocul de fotbal-tenis şi alte discipline
sportive: jocul de fotbal-tenis ca mijloc de realizare a unor sarcini şi obiective pentru: sporturi
de contact, atletism, fotbal, rugby, baschet, handbal, tenis de câmp etc.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Jocul de fotbal-tenis, suport al dezvoltării fizice, psihice, a calităţilor morale şi de voinţă
Jocul de fotbal-tenis - căi şi mijloace de perfecţionare a capacităţii motrice
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia: planşe, foto, video, interactivitate.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Buletin informativ - Federaţia Română de Fotbal-Tenis
2. Miu Ştefan, Velea Florin – Fotbal / specializare, Editura Fundaţia România de Mîine,
Bucureşti 2002
3. www. IFTA.com
EVALUARE Condiţii 100 % prezenţă la lucrările practice; minim nota 5 la proba de control
Criterii participare activă; interes deosebit pentru practicarea jocului de fotbal-tenis
Forme evaluare pe parcurs + evaluare finală prin realizarea unor procedee tehnice
specifice şi prin jocul de fotbal-tenis
Formula notei
finale
50 % participare activă la lucrările practice;
50 % nota la proba de control
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
72
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: STREETBALL COD: ST2438
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPILNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE BASCHET, VOLEI, HANDBAL
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică. Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii. Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice şi organizatorice. Cunoaşterea apariţiei şi evoluţiei jocului de streetball. Cunoaşterea regulamentului de streetball.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de streetball (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu mingea).
Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de streetball (poziţia fundamentală, deplasările, joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare).
Mijloace de acţionare privind tactica jocului destreetball: apărarea şi atacul (tactica individuală şi colectivă).
Joc bilateral 3x3 ( cu efectiv redus 2x2).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, joc cu efectiv redus, joc bilateral 3x3.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit. Univ. „Al. I. Cuza„ Iaşi, 2005.
2. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc. 1998.
3. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc. 2000.
4. Ştirbu C., Radu, A. – Streetball simplu, eficient şi distractiv. 5. Iacob, M.R. – Streetball- curs; I.D. Tipografia F.E.F.S., Iaşi, 2004. 6. www. adidas.com 7. www. hoopitup.com
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii Participare activă, organizarea de competiţii, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de streetball
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
73
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: VOLLEY BEACH COD: ST2438
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. UNGUREAN BOGDAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI- BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII
OBIECTIVE
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice
Însuşirea regulamentului de joc
TEMATICĂ
GENERALĂ
Şcoala mingii
Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul
de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
individual, plonjon lateral)
Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare
Joc bilateral.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
2. XXX – Regulamentul jocului de volei.
3. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
4. Ungurean B – Curs de beach volei, IFR, semestrul VIII.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul
semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
74
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: RUGBY-REDUS COD: ST 2437
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, GIMNASTICA DE BAZĂ, ATLETISM
OBIECTIVE
Informare asupra evolutiei jocului de rugby şi dezvoltarea sa pe plan mondial.
Formarea şi însuşirea deprinderilor tehnice de bază din jocul de Rugby.
Educarea calităţilor motrice de bază prin mijloace specifice jocului de Rugby.
Expliacarea valenţelor educative ale jocului de rugby.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Mijloace pentru educarea simţului mingii;
Deprinderea mijloacelor de pregatire fizică specifică;
Mijloace de acţionare privind tactica jocului de rugby: apărarea şi atacul (tactica individuală şi
colectivă), sistemele de joc;
Noţiuni de regulament şi arbitraj.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Învăţarea şi deprinderea pasei cu o mână şi doua mâini, a şutului şi a culegerii balonului de la sol;
Învăţarea procedeelor tehnice utilizate în rugby-ul modern;
Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de apărare;
Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de atac;
Prezentarea fazei fixe „grămada” şi explicarea rolurilor jucătorilor;
Prezentarea fazei fixe „marginea” şi explicarea rolurilor jucătorilor;
Deprinderea elementelor tactice de bază în diferite sitaţii de joc
METODE DE
PREDARE
Demonstratie, explicaţie, folosirea aparaturii audio-video moderne, vizionare de meciuri din
competitii reprezentative.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Chiriac, Rene – Mini-rugby, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1972.
2. Chiriac, Rene – Rugby la cpoii, ANEFS, 1992.
3. Pădureanu, N. – Rugby. Noţiuni de bază în tehnica şi tactica jocului, Editura Sport Turism,
1977.
4. Manoileanu, D. – Rugby modern, Editura Sport Turism, 1989.
5. Greenwood, Think Rugby, Publisher A&C Black, London, 1988.
6. Stăncescu, Ioan – Metereologie şi drumeţie, Editura Sport Turism, 1976.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la cursurile practice.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice.
Forme Evaluare în cadrul cursurilor practice.
Formula notei finale 50 % nota evaluare pe parcurs + 50 % nota finală.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
75
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI CAPOEIRA-TEHNICI DE LUPTǍ AFRO-BAZILIENE COD: SP 2445
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL
ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 122 5 M ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICĂ DE BAZǍ; GIMNASTICĂ ACROBATICǍ ŞI SǍRITURI;
INSTRUIRE ÎN ARTE MARŢIALE
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia specificǎ disciplinei; Asimilarea conceptelor fundamentale şi a problematicii generale; Dobândirea abilitǎţilor de practicare şi formare a capacitǎţii de predare a conţinutului tehnic
specific.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Formele de practicare a Capoeirei; Modul de organizare şi metodele de desfǎşurare specifice practicǎrii capoeirei; Sistemul de mijloace folosite în capoeira; Lecţia de capoeira – structurǎ, mijloace, metode de organizare a colectivului şi a exersǎrii,
ajutorul etc.; Complexe de exerciţii pentru pregǎtirea fizicǎ specificǎ.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Însuşirea tehnicilor de bazǎ: o În apǎrare: eschive, fente, blocaje, secerǎri etc.; o În atac: tehnici de lovire cu piciorul de pe loc, din deplasare, cu/fǎrǎ întoarcere, din
sǎriturǎ etc.; Diverse forme de deplasare în suprafaţa de luptǎ, elemente acrobatice specifice etc. Modul de organizare şi desfǎşurare a luptei: roda, comprare au jogo. Formarea abilităţilor de interpretare a muzicii specifice (vocal şi instrumental). Asimilarea ritualurilor specifice: batizados, troca de cordas. Forme complementare: samba de roda, maculele, puxada de rede, frevo, forro.
METODE DE
PREDARE
Observarea (asistatǎ, organizatǎ şi liberǎ); explicaţia şi demonstraţia; exerciţii cu temǎ; lucru în grup, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Amălinei, Neculai – Expresia mişcării în artele marţiale, Ed. A 92, Iaşi, 2002 2. Nestor C. - The Little Capoeira Book, Blue Snake Books, Berkeley, California, 2003. 3. XXX - Capoeira – texts from Brazil, Ministry of External Relations, Gráfica Brasil Printing. 4. www.capoeiraarts.com 5. www.capoeira4all.com 6. www.capoeirabrasil.com 7. www.aobrasil.com
EVALUARE Condiţii
Prezenţa 100% Minim nota 5 la referat; minim nota 5 la verificarea practicǎ
Criterii Participarea activǎ, conştientǎ şi creativǎ la lecţiile practice; gradul de însuşire a tehnicii de execuţie şi a cunoştinţelor generale despre modul de practicare; realizarea originalǎ, ilustratǎ şi documentatǎ a referatului.
Forme Realizarea referatului; Demonstrarea nivelului de stǎpânire a tehnicii specifice de luptă în cerc (roda).
Formula notei finale 50% nota la referat 50% nota la verificarea practicǎ
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
76
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A SPORTULUI COD: FS 35..
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. RUSU OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ISTORIA EFS, OLIMPISM.
OBIECTIVE
Prezentarea, explicarea şi însuşirea noţiunilor fundamentale de sociologie a educaţiei fizice şi sportului.
Descrierea, analiza şi interpretarea sportului ca fenomen social. Evaluarea tipurilor de relaţii existente între grupurile de sportivi, între acestea şi liderii lor
formali sau informali. Studierea relevanţei sociale a fenomenului sportiv şi a rolului său în educaţia tinerelor generaţii,
precum şi în procesul mai amplu de schimbare a mentalităţilor şi de oferire a unui model nou.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Constituirea sociologiei sportului ca disciplină. Obiectul sociologiei sportului Funcţiile socio-politice ale sportului Sportul ca strategie de socializare a individului. Corelaţia dintre politica grupului şi individului
în sport. Grupul social şi socializarea individului. Liderul grupului sportiv. Strategia socio-culturală a sportului. Spectacolul sportiv ca formă de atragere în particarea sportului Sportul şi sănătatea din pesrpectiva sociologică. Activităţile fizice şi sportive la persoanele cu
dizabilităţi Violenţa şi sportul ca fenomene sociale Sportul şi stratificarea socială
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Influenţele globalizării şi ale mass media asupra sportului. Dopajul în sport – comportament deviant. Implicaţii sociale, culturale, economice şi politice Impactul social, politic şi cultural al sporturilor extreme. Forme ale discriminării în sport (rasism, etnicitate, gen). Educaţia fizică şi sportul – instituţie socială. Politici şi strategii ale sportului la nivelul
autorităţilor locale şi centrale în România. Alte sisteme politice din Europa sau din lume. Exemple concrete.
Violenţa în sport. Studii de caz (în diferite ţări din Europa, în America Latină, în România). Jocurile Olimpice – fenomen social.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea, dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. MTS, INCS – Medicamente, sport şi politica, B.I. nr. 551-554, Bucuresti, 2001
2. Andrews, P. – Jurnalismul sportiv. O introducere, Editura Polirom, Iasi, 2006
3. Rushton, J.P. – Rasa, evoluţie şi comportament. O perspectivă a istoriei de viaţă, Transation Publishers, 2000
4. M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului, – Impactul sportului asupra socializării.
Semnificaţia sportului pentru societate, C.C.P.S., Bucureşti, 1996.
5. de Visscher, P.; Neculau, A. (coord.) – (2001) – Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iaşi
6. Maxim, S.T., Dascalu, D.I., Popoveniuc, B., Ionescu, E. – Violenţa în sport, editura Universitatii, Suceava,
2006
7. Rusu, O. – Sociologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008
8. Rusu, O. ; Rusu, D. – CIO ca miză politcă în relaţiile internaţionale, Editura PIM, Iaşi, 2008
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la seminarii; Obţinerea minimum a notei 5 la lucrarea scrisă la examen;
Criterii Participarea activă la activităţile din cadrul seminariilor şi a cursurilor; Îndeplinirea cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme Evaluarea portofoliului şi aprecierea activităţii din cadrul seminariilor şi a cursurilor. Evaluare finală: examen prin probă scrisă
Formula notei finale
50% evaluarea portofoliului şi a activităţii la seminarii şi cursuri; 50% examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
77
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: EP 35..
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI; FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI
METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI
OBIECTIVE
- familiarizarea cu noţiunile fundamentale ale psihologiei educaţiei fizice şi sportului;
- cunoaşterea proceselor psihice implicate în procesul de învăţare motrică şi inteligentă;
- dobândirea unor competenţe necesare rezolvării conflictelor şi a eficientizării procesului de
comunicare în lecţia de educaţie fizică sau de antrenament sportiv;
- cunoaşterea unor strategii de înlăturare a factorilor stresanţi şi a anxietăţii, în vederea obţinerii
de către sportivi a unor performanţe de excepţie.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Delimitarea obiectului de studiu al psihologiei educaţiei fizice şi sportului;
Comunicarea şi relaţiile interpersonale în activitatea de educaţie fizică şi sport;
Conceptul de învăţare în educaţie fizică; forme şi tipuri de învăţare;
Motivaţia: definirea conceptului, tipuri de motivaţie, teorii ale motivaţiei;
Stresul şi anxietatea: delimitări conceptuale, surse ale stresului şi ale anxietăţii, strategii de
coping în combaterea stresului şi a anxietăţii;
Agresivitatea în sport: definirea agresivităţii, teorii psihologice asupra agresivităţii.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Profilul psihocomportamental al sportivului de elită;
Tehnici de eficientizare a procesului de comunicare;
Instruirea prin joc. Modalităţi de eficientizare a instruirii;
Strategii de reglare motivaţională;
Evidenţierea unor situaţii generatoare de stres şi anxietate, desprinse din experienţa studenţilor
– sportivi de performanţă şi de înaltă performanţă;
Agresivitatea în arenele sportive. Implicaţii pentru sportivi, antrenori şi spectatori.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, brain-stormingul.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Crăciun, M. (2008). Psihologia sportului, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca 2. Dobson, J. (1981). Sport Psychology, Prentice-Hall, New Jersey 3. Epuran, M. (1990). Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism, Bucureşti 4. Epuran,M., Holdevici, I., Toniţa, F. (2001). Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi
practică, Editura FEST, Bucureşti 5. Moran, A., P. (2004). Sport and Exercise Psychology, Editura Routledge, New York 6. Niculescu, M. (1999). Elemente de psihologia sportului de performanţă şi mare performanţă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 7. Weinberg, R. S., Gould, D. (1997) Psychologie du sport et de l’activité physique, Edisem Inc.,
Canada
EVALUARE Condiţii
80% prezenţă la seminarii
prezentarea referatului individual în cadrul seminarului
Criterii participare activă la seminarii
Forme evaluare pe parcurs (prezentarea referatului)
evaluare finală prin examen scris
Formula notei finale 50% nota de la realizarea şi prezentarea referatului
50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
78
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI ELEMENTE DE
STATISTICĂ ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT COD: ST3508
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EFS, DIDACTICA EFS.
OBIECTIVE
familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
introducere în problematica cercetării în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;
formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare).
TEMATICĂ
GENERALĂ
încadrarea educaţiei fizice şi sportului în cadrul celorlalte ştiinţe;
prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;
- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda experimentală;
- metoda statistico-matematică;
conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;
condiţii de redactare şi prezentare a unei lucrări de cercetare.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Prezentarea disciplinei; Definirea noţiunii de ştiinţă şi încadrarea domeniului EFS în
contextul general al ştiinţelor; Cercetare, tipuri , obiective, metodologie, metode;
Parametri tendinţei centrale, dispersiei şi semnificaţie;
Categorii de testări, măsurători şi evaluări întâlnite în efs;
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, Braistorming-ul.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,
1977.
2. Epuran, M., - Îndrumar pentru elaborarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică în domeniul
educaţiei fizice şi sportului, I. N. E. F. S., Bucureşti, 1970.
3. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,
1998.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la seminarii
Criterii Realizarea referatului specific
Forme Examinare orală
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul obţinut la referat
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
79
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ RITMICĂ COD: ST 3508
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ; GIMNASTICA ACROBATICĂ; DANS SPORTIV
OBIECTIVE
- Realizarea componentelor esteticii corporale şi motrice – ţinută şi execuţie artistică, dezvoltare armonioasă, ritmicitate şi muzicalitate motrică.
- Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a elementelor corporale şi de acţionare a obiectelor portative.
- Dezvoltarea formelor specifice de manifestare a calităţilor motrice în Gimnastica Ritmică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Formarea şi evoluţia gimnasticii ritmice; terminologia gimnasticii ritmice; acompaniamentul muzical;
Conţinutul motric specific gimnasticii ritmice; tehnice corporală şi de acţionare a obiectelor portative;
Metodica alcătuirii exerciţiilor liber alese şi de ansamblu; Organizarea şi desfăşurarea concursurilor; arbitraj.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Educarea ritmicităţii; modele operaţionale pentru ţinută şi execuţie artistică; Tehnică corporală: paşi de mers şi alergare specifici g.r., paşi de dans, valuri şi balansuri,
întorceri şi piruete, echilibru, sărituri Tehnica şi metodica învăţării exerciţiilor la bara de perete; Tehnica de acţionare a obiectelor portative: balansuri, înfăşurări, desprinderi şi reapucări,
ricoşări, săltări şi sărituri, rulări, retrorulări, şerpuiri, spirale, lansări şi preluări.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, prelegeri interactive, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu
diverse variante, vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983;
2. Luca Alice – Gimnastică ritmică, Edit. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2000;
3. Macovei Sabina – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. A.N.E.F.S., Edit. A.N.E.F.S., 1996;
4. Sima Ileana – Gimnastica ritmică (curs de bază), I.E.F.S., Bucureşti, 1980;
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica ritmică modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978;
6. Târnoveanu Manos Mihaela – Gimnastica ritmică sportivă, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1996.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţa la curs şi 100% la lucrările practice
Minimum nota 5 la verif. practica, minimum nota 5 la examinarea orală.
Criterii Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea
exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen scris
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: exerciţiul cu obiect, ansamblu
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
80
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV COD: ST3512
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 1 - - 42 78 4 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. URSANU GRIGORE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EFS, DIDACTICA EFS, FIZIOLOGIE, ANATOMIE, BIOMECANICA
OBIECTIVE
asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe de specialitate referitoare la metodologia
specifică antrenamentului sportiv;
delimitarea şi precizarea modelului final al absolventului privind conţinutul disciplinei,
prevăzută în planul de învăţământ şi în programa de studii:
stabilirea structurilor operaţionale cele mai eficiente pentru însuşirea elementelor programate.
TEMATICĂ
GENERALĂ
T.M.A.S. – stiinţă a sportului, probleme generale, terminologie, caracteristici:
conceptul de antrenament sportiv;
principiile antrenamentului sportiv:
efortul de antrenament şi solicitarea de antrenament;
mijloacele antrenamentului sportiv;
componenetele (factorii) antrenamentului sportiv;
selecţia şi pregătirea stadială în antrenamentul sportiv.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
odihna, oboseala şi restabilirea; orientarea efortului şi adaptarea la efort;
fenomenul de supracompensare şi utilizarea lui practică în creşterea capacităţii de
performanţă;
aplicarea practică a teoriei modelelor în antrenamentul sportiv modern;
planificarea, programarea şi evidenţa în antrenamentul sportiv ;
forma sportivă
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, Braistorming-ul.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti, 1993;
2. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
3. Dragan, I. – Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989;
4. Manno, R. – Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Sportul de performanţă, CCPS,
Bucureşti, 1996.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la seminarii
Criterii Realizarea referatelor şi a proiectelor propuse
Forme Examinare orală
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul activităţii de la seminarii
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
81
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - ATLETISM
COD: ST3514 -19 SP 3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA
ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite; să demonstreze şi să explice tehnica alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă; să demonstreze şi să explice tehnica săriturii cu prăjina; să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea discului; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Bazele pregătirii sportive, principiile didactice privind pregătirea sportivă, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă, Periodizarea antrenamentului sportiv, Tehnica probelor de alergări; Tehnica marşului sportiv; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Metodica predării alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă: învăţare, consolidare şi perfecţionare.
Metodica predării săriturii cu prăjina: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Metodica predării probelor de aruncarea discului: învăţare, consolidare şi perfecţionare. Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv. Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004 2. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996. 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994. 5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004. 6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V., - Modelarea şi algoritmizarea managerială a
antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile
metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
examen prin probă orală sau scrisă Formula
notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
82
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- NIVEL AVANSAŢI I: GIMNASTICĂ
COD: ST3514 -19 SP 3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului lecţiilor practice de specializare se urmareşte ca studenţii să fie capabili: Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice; Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare, să combine elemente
tehnice; Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din
gimnastică; Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice; Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate. Tehnica şi metodica elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică . Tehnica şi metodica elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere, paralele inegale, bârnă şi sărituri. Antrenamentul în gimnastică.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : o Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. o Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportivei; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993. 2. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972. 3. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996. 4. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002. 5. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţă la lucrările practice; Obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; Progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală: examen prin probă orală sau scrisă
Formula notei finale
100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
83
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I: FITNES-CULTURISM
COD: ST3514 -19 SP 3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr. - - - 1 14 16 1 Vp ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II : FITNESS – CULTURISM; GIMNASTICĂ LA APARATE, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, PRACTICĂ DE ANTRENORAT
OBIECTIVE
Formarea terminologiei specifice arbitrajului în fitness
Formarea terminologiei specifice arbitrajului în culturism
Formarea cunoştinţelor de demonstrare a poziţiilor obligatorii şi opţionale din concursurile de
culturism şi de fitness de performanţă.
Formarea cunoştinţelor de apreciere şi evaluare a poziţiilor din concursurile de culturism şi de
fitness
TEMATICĂ
GENERALĂ
Prezentarea poziţiilor de bază şi obligatorii din concursurile de culturism şi de fitness
Criterii care stau la baza realizării unui pragram de prezentare în competiţiile de culturism
Criterii care stau la baza realizării unui program de prezentare în competiţiile de fitness
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exersarea poziţiilor de bază din competiţiile de culturism
Exersarea poziţiilor optionale din competiţiile de fitness
Realizarea unui program competiţional pentru culturism
Realizarea unui program competiţional pentru fitness METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
2. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
3. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;
Criterii Demonstrarea unui program de prezentare în competiţie
Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în
prezentarea poziţiilor
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% verificare practică
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
84
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ SPORTIVĂ: NIVEL AVANSAŢI I - BASCHET
COD: ST3514 -19
SP 3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ATLETISM, HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BASCHET II, T.E.F.S.,
BIOMECANICA
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a acţiunilor fundamentale şi acţiunilor pe posturi Cunoaşterea combinaţiilor tactice în atac şi apărare. Însuşirea de cunostinţe privind sistemele de atac şi apărare Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Colectivul de specialişti implicaţi în jocul de baschet Conceptul de antrenament sportiv. Aspecte ale modelării în baschet. Programarea şi planificării echipelor de baschet.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Concepţia de joc. Încrucişarea dublă, blocajul la jucătorul aflat în posesia mingii. Alunecarea şi închiderea pătrunderilor. Marcajul jucătorului pivot, contraatacul cu pasă la vârf. Apărarea agresivă, apărarea în zonă 2-1-2. Atacul apărarii agresive, atacul 1-3-1 împotriva apărării zonă.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul III – Edit.
A.N.E.F.S., Bucureşti,1994 3. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul IV – Edit.
A.N.E.F.S., Bucureşti,1998 4. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993 5. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005 6. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,
1998 7. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000 8. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
85
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O
RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSATI I - FOTBAL
COD: ST3514-19
SP3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ,TEORIA ŞI METODICA
ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de vârste (juniori A) Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor B şi A Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial juvenil (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala
franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A. Mijloace de perfectionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc practicate in fotbalul national.
METODE DE
PREDARE
Prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după exersare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan. // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.
2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei “Chemarea”,1998, 230 p.
3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto, Bucureşti, 2002, 444 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P. 51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. si colab.//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii si juniori,Editura FRF,Bucure;ti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament.
Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă.
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen.
Formula notei finale 30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs, 30% verificare
practică finală,10% participare.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
86
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - HANDBAL
COD: ST3514-19
SP3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - 1 14 16 1 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL : BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
OBIECTIVE Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de handbal
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice
Însuşirea modificărilor din regulamentul de joc
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ Metodologia predării handbalului la nivel de avansaţi
Aspecte organizatorice
Noţiuni de regulament
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice individuale specifice atacului (depăşirea cu trecerea braţului peste adversar,
depăşirea prin piruetă, aruncarea la poartă de la nivelul şoldului)
Consolidarea procedeelor tehnice colective specifice atacului şi apărării
Fazele apărării (replierea, apărarea în zona temporară, dispunerea în sistem, apărarea în
sistem)
Apărarea în inferioritate numerică
Combinaţii tactice specifice atacului ăn inferioritate numerică
METODE DE
PREDARE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu temă, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Csüdor, G. - Handbal - instruirea echipelor şcolare, Ed. Sport-turism, Bucureşti, 1973
2. Dragnea, A. - Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1996.
3. Ghermănescu, K.I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,
1977
4. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului,
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice,ore metodice cu
tematică prestabilită.
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
87
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ
ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - VOLEI
COD: ST 3514-19
SP 3513-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - 1 14 16 1 Vp ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, FIZIOLOGIE, TMAS
OBIECTIVE
Orientări generale în metodica predării jocului de volei
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi
Stabilirea şi prezentarea modelelor de joc
Voleiul la grupe de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)
Conţinutul şi metodica elaborării principalelor documente de evidenţă şi planificare
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)
Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din săritură, combinaţii cu atac simultan,
blocaj individual la corespondent la atac combinativ )
Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
colectiv, plonjon pe spate)
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
88
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT COD: SP 3534
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
-
OBIECTIVE
Prin studierea continutului cursului de management şi marketing în sport, se urmareşte ca studenţii să fie
capabili:
- să cunoască noţiunile de bază în managementul general şi în sport, a cunoştinţelor teoretice
privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea managementului în educaţie fizică şi sport;
- să cunoască problemele cu care se confruntă managerul sportiv în realizarea obiectivelor
propuse;
- să dezvolte capacităţii de organizare şi conducere;
- să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind marketingul şi sportul (marketing prin
sport, marketing pentru sport).
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni generale despre management: management, funcţiile managementului, resursele
managementului, manageri. Organizaţii sportive. Managementul organizaţiilor sportive.
Managementul resurselor umane în sport. Managementul activităţilor sportive. Organizare de
manifestări sportive. Studii de caz. Sponsorizarea in sport. Etica si deontologie în sport. Definirea şi
tipologia marketingului sportiv. Marketingul şi organizaţiile sportive, planificarea strategica de
marketing.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Elementele culturii organizaţionale – studiu de caz
Managementul unei competiţii sportive şcolare. Managementul sportului pentru toţi
Managementul conflictelor în sport
Managementul timpului
Voluntariatul în sport
Marketingul prin eveniment: etapele planificării şi realizării activităţilor de marketing prin
eveniment METODE DE PREDARE
Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Lăzărescu, Al. – Management în sport, Editura Fundaţiei « România de mâine », Bucureşti, 1999
2. Voicu, A.V. – Managementul organizaţiilor şi activităţii sportive, Ed. Risoprint, Cluj Napoca,
1998
3. Voicu, S.F. – Management în educaţie fizică şi sport şcolar, Ed. Mirton, Timişoara, 2002
4. Voicu, F.S. Managementul sportului, Ed. Mirton, Timişoara, 2002
5. Ruben, Acosta Hernandez – Managing Sport Organizations, Human Kinetics, 2002
6. Oprişan, Virginia – Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002
EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar
Criterii Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,
creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate
Forme evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate; evaluare finală: examen scris
Formula notei finale
15% primul referat
15% al doilea referat
70% examen scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
89
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE COD: SP3520
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA
Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE Cursul îşi propune o abordare practică a aspectelor legate de amenajarea şi administrarea
bazelor sportive şcolare, astfel încât să crească gradul de utilitate al acestora, eficienţa lor dar şi
posibilităţile existente de a le rentabiliza.
TEMATICĂ
GENERALĂ Etapele amenajării şi administrării bazelor sportive şcolare
Clasificarea bazelor sportive
Responsabilităţile administratorului (managerului) bazei sportive
Întreţinerea bazei sportive şcolare şi a suprafeţelor destinate activităţilor sportive
Modalităţi de creştere a eficientei managementului bazei sportive şcolare
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Direcţii principale în amenajarea şi administrarea bazelor sportive şcolare
Modalităţi de gestionare
Caracteristici tipologice: terenuri în aer liber; piste atletice şi terenuri complexe
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cristea, I.- Management sportiv, compendiu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000;
2. Cristea, S.- Managementul organizaţiei şcolare, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 2005;
3. Toca, I. Management educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2002.
EVALUARE Condiţii
- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final
- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participarea activa la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la
alegere + evaluarea finala scrisa
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finala
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
90
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD: ST3531
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie,
cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie fizică şi
sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Sportul pentru Toţi în România.
Timpul liber.
Sport şi recreere.
Strategii organizatorice în Sportul pentru Toţi.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Conceptul de Sportul pentru Toţi.
Conceptul de serviciu.
Conceptul de program. Oferta.
Servicii şi programe oferite de o catedră de educaţie fizică şi sport.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.
2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.
3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.
4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.
Politică, Bucureşti, 1989.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lecţiile practice
Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar
Forme Evaluare pe parcurs + referat final.
Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
91
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: ACTIVITĂŢI LUDICE COD: ST3533
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CEZAR HONCERIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ISTORIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, HANDBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL, DIDACTICA EFS.
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;
Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;
Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru
însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică,
antrenament sportiv, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;
Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul
activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Conceptul de joc şi
clasificarea jocului; Jocurile de mişcare şi principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea
jocurilor de mişcare;Mmetodica învăţării jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de
mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie fizică; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare;
Influenţa jocurilor de mişcare asupra modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului;
Contribuţia activităţilor ludice în procesul de socializare; Importanţa cunoaşterii particularităţilor
morfo-funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de
mişcare asupra acestora.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi;
Însuşirea unor jocuri de mişcare care cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi
motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare pregătitoare pentru diferite ramuri de sport;
Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse
variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Chiriţă, G., 1983 – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
2. Fiedler, P., 2003 – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea Iaşi.
3. Honceriu, C., Massiera, B., Achiţei, C., 2005 – 60 de situaţii sportive şi recreative pentru
optimizarea echipelor. Editura Universităţii Sophia Antipolis, Nice, Franţa.
4. Rugină, E., 1998 – Activităţi ludice, curs ID.
5. Ţicaliuc, E., 1979 – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice
Criterii Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi completă a
portofoliului metodic
Forme Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.
Formula notei finale
50%participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic; 50% nota la proba de
control.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
92
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP 3529
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază
ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică; - să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc
olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi; - să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,
antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna olimpică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; miracolul grec şi Jocurile din Olympia; istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici. Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpică; Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică; Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor; România la Jocurile Olimpice.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Mituri şi eroi în Grecia antică, declinul şi uitarea JO; Pentatlonul olimpic antic; Simboluri şi ceremonii la Jocurile Olimpice; Programe de educaţie olimpică; Proiecte olimpice : Ziua olimpică în şcoală; Armistiţiul olimpic în şcoală; Cercul olimpic şcolar; Probleme cu care s-a confruntat Mişcarea olimpică: femeia şi sportul, comercializarea, politica
etc. METODE DE PREDARE
Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985
2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980
3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985
4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003
5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004
6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003
7. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001
8. www.olympic.org
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice
Criterii
- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate; - participarea activă la organizarea concursului Triatlon Olimpic pentru elevii Şcolii
„Vasile Pavelcu” în colaborare cu Cercul Olimpic „Maricica Puică” - realizarea unui proiect de studiu
Forme
evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea concursului „Triatlon olimpic”; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor
Formula notei finale
40% susţinerea proiectului de studiu; 20% implicarea în organizarea concursului « Triatlon olimpic » 40% testul de evaluare a cunoştinţelor.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
93
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI Elemente de terapie şi masaj: TERAPIA DEFICIENŢELOR FIZICE ÎN ŞCOALĂ COD: ST3623
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 62 3 M ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICA, TEORIA EDUCAŢIEI-FIZICE, FIZIOLOGIE
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor privind investigaţia aparatului locomotor
Însuşirea noţiunilor teoretice despre deficienţele fizice şi metodica corectării acestora
Formarea priceperilor şi deprinderilor de aplicare a exerciţiului fizic adaptat fiecărui tip de
deficienţă fizică
Formarea cunoştinţelor metodico-practice de concepere a programelor corective
TEMATICĂ
GENERALĂ
Principiile activităţii de kinetoterapie (corectare)
Deficienţele fizice generale ale aparatului locomotor
Deficienţele fizice de creştere şi dezvoltare ale organismului
Deficienţele fizice segmentare ale aparatului locomotor
Metodica corectării deficienţeleor fizice
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifozei
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea lordozei
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifo-lordozei
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea scoliozei
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor superioare
Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor inferioare
METODE DE
PREDARE
Prelegere, vizionare (casete, cd), lecţii practico-metodice cu accent pe exerciţii corective
segmentare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu V. – Introducere în kinetologie, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2004.
2. Dumitru D. – Ghid de reeducare funcţională, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
3. Obraşcu C. şi colab. – Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.
4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1987.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe corective
pentru deficeinţe fizice
Forme Colocviu
Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
94
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Elemente de terapie şi masaj: MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST3651
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 M ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE; FIZIOLOGIE; GIMNASTICA
OBIECTIVE
Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicare masajului
Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv
Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului
Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj
TEMATICĂ
GENERALĂ
Descrierea manevrelor principale de masaj
Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj
Efectele masajului asupra organismului
Automasajul
Alte procedee si tehnici de masaj
Reguli de practicare a masajului
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază
Învăţarea procedeelor auxiliare
Învăţarea automasajului
Învăţarea altor procedee complementare
METODE DE
PREDARE
Prelegere, vizionare casete, CD
Lecţii practico-metodice de practicare a masajului
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu V. – Curs de masaj, , Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.
2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.
3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.
4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,
Bucureşti, 1992.
5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.
6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe
recuperatorii pentru diferite traumatisme
Forme Colocviu
Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
95
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ, DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ ŞI INTEGRARE COMUNITARĂ
COD: ST3639
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 122 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EFS, , ISTORIE, LEGISLAŢIE ŞI ORGANIZARE ÎN EFS, SOCIOLOGIA EFS, PEDAGOIE, PSIHOLOGIE.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie profesională şi integrare comunitară, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al profesorului; să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea
personalităţii copilului. să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională şi integrare
comunitară; să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere
profesional şi personal ; să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie; cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre profesor şi elev.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi rolul ei în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Rolul conştientizării în pregătirea profesională, Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în orientarea personalităţii, Elemente legislative în activităţile sportive pe plan naţional şi internaţional.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ; Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane; Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională; Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor; Importanţa valorilor morale în activitatea profesională; Drepturile şi obligaţiile profesorului de educaţie fizică; Elemente legislative în educaţie fizică şi sport la nivel naţional şi internaţional.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997. 3. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. 4. Popescu,V – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A, Bucureşti, 2006. 5. Râmbu, N. – Tirania valorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 2006
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul seminariilor;
examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la seminarii; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
96
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ORGANIZAREA DE COMPETIŢII SPORTIVE ŞCOLARE COD: SP3619
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; DIDACTICA EFS; MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT; AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE; SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM
OBIECTIVE
Prin parcurgerea conţinutului teoretic al acestui curs se urmăreşte ca studenţii să fie capabili: să stăpânească noţiunile de bază privind competiţiile sportive şcolare; să-şi însuşească conceptele teoretice privind organizarea şi desfăşurarea unui eveniment sportiv şcolar; să cunoască aspectele legislative şi să posede noţiuni de ordin financiar; să posede un volum de tehnici şi instrumente de promovare a evenimentului; să cunoască problematica sponsorizării sportive; să fie capabil să facă o evaluare şi un control al rezultatelor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni conceptuale, tipologia competiţiilor şcolare; profilul participanţilor. problematica organizării şi desfăşurării: fazele competiţiei; condiţii de participare şi calificare; sistematizarea
probelor; titluri şi premii. repere legislativ-financiare: aspecte legislative; finanţare; bugetarea. promovarea evenimentului sportiv: tehnici şi instrumente; promovare cu costuri reduse. sponsorizare sportivă: aspecte teoretice; parteneriat. evaluare şi control. orizonturi şi direcţii de dezvoltare.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
competiţie sportivă – eveniment; identificarea tipurile de evenimente; conceperea unui calendar competiţional pe discipline sportive cu respectarea prevederilor metodologice. identificarea surselor de finanţare; metodologia construirii bugetului. selectarea şi utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de promovare; strategii de promovare cu costuri reduse. construirea unui parteneriat. cuantificarea rezultatelor şi analiza acestora. identificarea direcţiilor de dezvoltare.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Datculescu, P. - Cercetarea de marketing, Brand Builders Group, Bucureşti, 2006. 2. Mihăilescu, N. - Management, marketing, legislaţie în activitatea sportivă, Editura Universităţii din Piteşti,
Piteşti, 2006. 3. Mullin, B. J., Hardy, S., şi Sutton, W. - Sport Marketing, Human Kinetics Publisher, Champaign, USA, 1993. 4. Oprişan, Virginia - Marketing şi comunicare în sport, Editura Uranus, Bucureşti, 2001. 5. Prutianu, Ş, Munteanu, C., Caluschi, C. - Inteligenţa marketing plus, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 6. Schäfer-Mehdi, St. - Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucureşti, 2008. 7. Prutianu, Ş. – Tratat de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2008. 8. XXX - LEGEA nr. 69 / 2000 - educaţiei fizice şi sportului. 9. XXX – Regulamentul de organizare şi desfăşurare a campionatelor sportive şcolare şi interşcolare, Anexă la
Ordinul M.E.C., nr. 5625 / 2005. 10. XXX - Calendar competiţional naţional, nr. 49523/ 2005. 11. XXX - Prevederi metodologice la disciplinele sportive nominalizate în calendarul competiţional naţional al
O.N.S.Ş., nr. 49524 / 2005. 12. XXX - Protocol ANS-MEC-COSR, 2007.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la seminar; Realizarea unui kit de presă eveniment.
Criterii
Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; Cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor metodologice, a noţiunilor
legislative, a condiţiilor financiare şi a problematicii sponsorizării privind organizarea evenimentelor sportive;
Forme evaluare pe parcurs (aprecierea participării argumentate în susţinerea unei probleme) + evaluare finală sub forma prezentării, comentării şi argumentării dosarului de presă eveniment.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs: participare activă la seminar şi calitatea intervenţiilor; 50% examen final sub formă de colocviu: prezentarea proiectului.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
97
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE COREGRAFIE A SPECTACOLULUI ŞCOLAR COD: SP3672
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE
ÎNTREŢINERE, DANS SPORTIV.
OBIECTIVE
Dezvoltarea coordonării neuromusculare şi orientării spaţio-temporale;
Perceperea concordanţei dintre ritmul muzicii şi ritmul mişcărilor;
Educarea esteticii corporale şi motrice;
Stimularea creativităţii şi a unor calităţi moral-volitive.
Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;
Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;
Însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi privind spectacolul sportiv.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Alcătuirea ansamblurilor cu obiecte sau cu temă - fundamente teoretice şi practico-metodice;
Aspecte teoretice privind compoziţia pentru dansurile moderne;
Acompaniament muzical; noţiuni de bază din baletul clasic;
Alcătuirea formaţiilor şi tranziţia acestora;
Reguli privind alegerea piesei muzicale şi a costumelor.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Însuşirea unor paşi de dans: modern, sportiv, popular; paşi specifici gimnasticii ritmice, paşi
din dansul clasic;
Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
combinaţii cu mişcări dinamice;
Elemente de bază din gimnastica ritmică, artistică sau aerobică;
Exerciţii cu obiecte portative; legări de elemente şi structuri;
Exerciţii la bara de perete; elemente din dansul clasic; mijloace de expresivitate prin gest şi
atitudine; improvizaţii.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu diverse variante,
vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
2. Caroli Mariana, ş.a. – Gimnastică ritmică modernă. Dans tematic. Dans popular, Edit. EMIA,
Deva, 2002. 3. Magyar E., Gonda S.– Curs de dans clasic, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Bucureşti, 1965
4. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995.
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica Ritmică Modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978.
6. Vişan Alice – Îndrumar Dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţa la curs şi 100% la cursurile practice;
Minimum nota 5 la verif. practică, minimum nota 5 la examinarea orală.
Criterii Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea
exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;
Forme
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen oral.
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: alcătuirea unui ansamblu sau dans şi
participare la un spectacol sportiv.
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
98
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ORGANIZAREA TIMPULUI LIBER ŞI A ACTIVITĂŢILOR
RECREATIVE COD: SP3674
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE, MANAGEMENT ŞI
MARKETING ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
OBIECTIVE cursul îşi propune să ofere cunoştinţe, abilităţi, de practicare individuală sau în grup a
activităţilor recreative, de timp liber. El se adresează tuturor indivizilor (copii, adolescenţi,
tineri, maturi dar şi persoanelor în vîrstă) dar în special publicului care nu desfăşoară activităţi
sportive de masă sau de performanţă; toate acestea vizând condiţiile mentale, comportamentale
şi atitudinale ale practicanţilor..
TEMATICĂ
GENERALĂ Ce este sportul ca loisir?
Sportul ca loisir şi viaţa
Managementul activităţilor de loisir şi a celor recreative.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
activităţi sportive de loisir
capacitatea de organizarea a unor evenimente de acest gen
realizarea unui proiect privind timpul liber / activităţi recreative pentru diferite categorii
sociale
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Iacob, I. Iacob, M.R. „Sportul ca loisir”, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2005.
2. Prutianu, S. „Manual de comunicare şi negociere în afaceri”, Editura Polirom, Bucureşti,
2000.
3. www.erudit.org./revue/Is/2001/v24/n1
EVALUARE Condiţii
- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final
- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
alegere + evaluarea finală scrisă
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finalş
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
99
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - ATLETISM
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA SPORTULUI.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor combinate din atletism
(tetratlon, pentatlon, heptatlon, decatlon) şi dozarea efortului în cadrul pregătirii; să demonstreze şi să explice tehnica probelor combinate şi să programeze pregătirea probelor pe
zile de antrenament; să cunoască sistemul de punctaj în probele combinate şi repartiţia probelor pe zile de concurs; să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea ciocanului; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice; să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii
adecvate; să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori - seniori); să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Selecţia în atletism (primară, secundară, finală); Sistemul probelor combinate în atletism pe nivele de vârstă (tetratlon, pentatlon, heptatlon,
decatlon); Metodica predării probelor combinate: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor; Metodica predării aaruncării ciocanului: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice de probe combinate;
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002.
2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004
3. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996.
4. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 2006.
5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2004.
6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului sportiv
la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică; performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
100
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - GIMNASTICĂ
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ;
ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI –II; AVANSAŢI –I; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareştei: dezvoltarea capacităţilor de a observa şi analiza activităţi didactice din antrenamentul sportiv in
gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de a proiecta activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de a susţine activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de auto-observare şi auto-analiză a activităţilor didactice susţinute în
antrenamentul sportiv in gimnastică; dezvoltarea capacităţilor de raportare critică la propriul proces de formare profesională.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Antrenamentul sportiv la copii: Copilul – dezvoltare motrică; Procesul dezvoltării motrice; Maturaţia; Învăţarea; Jocul; Socializarea; Individualizarea; Antrenamentul; Principiile antrenamentului; Dezvoltarea performanţelor sportive:Etapele antrenamentului; Model general privind dezvoltarea performanţei; Formarea psiho-motrică de bază. Planificarea antrenamentului: exemplul – ameliorarea rezistenţei; Periodizarea antrenamentelor la copii. Principiu adaptării la nivelul de dezvoltare; Principiul creşterii progresive a încărcăturii în antrenamentul de gimnastică;
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate : - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol. - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători; Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport
Bucureşti, 1967.
3. Dragnea A.C. Teoria educaţiei fizice şi sportului(ediţia aIIa) Editura Fest Bucureşti 2002
4. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii Edition Vigot Imprime en France 1987
5. Manno Renato Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv Editura Revue E.P.S. 1992
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi de învăţare; Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să includă: aspecte noi clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate; Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă orală.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi evaluarea la final al portofoliului de practică; 50% examen oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
101
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FITNESS-CULTURISM
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I: FITNES – CULTURISM; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV; PRACTICĂ DE ANTRENORAT, GIMNASTICA RITMICĂ
OBIECTIVE
Insuşirea posibilităţilor de dezvoltare a calităţilor motrice în culturism Acumularea unor cunoştinţe legate de alimentaţie în perioada precompetiţională şi
postcompetiţională Familiarizarea cu terminologia specifică programării şi periodizării în antrenamentul din
culturism şi din fitness
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni generale despre repetări, serii şi exerciţii Raportul dintre masa musculară şi forţă în culturism Culturismul pentru diferite vârste şi sexe şi neveluri de practicanţi Tipuri de antrenament în culturism Repartizarea antrenamentelor într-un ciclu de pregătire Echipamentul specific culturismului Tipuri de accidente întâlnite în culturism şi fitness Desfăşurarea competiţiilor de culturism Desfăţurarea competiţiilor de fitness Alimentaţia pentru creşterea, menţinerea sau scăderea freutăţii corporale.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Realizarea şi exersarea programelor de culturism după tipologia somatică Realizarea şi exersarea programelor de fitness după tipologia somatică Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în culturism Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în fitness Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada precompetiţională Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada de tranziţie
METODE DE PREDARE
Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi 2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti 3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi 4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi 5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi 6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 7. Dumitrescu, C. (1987) – Alimentaţia şi efortul fizic. Tradiţie şi actualitate, Editura Sport –
Turism, Bucureşti
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice
Criterii Realizarea referatelor şi temelor; Demonstrarea tehnică a exerciţiilor din programele specifice grupelor musculare studiate şi prezentate.
Forme Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în execuţia tehnică .
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
102
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – BASCHET
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 42 78 4 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE BASCHET I, BASCHET II, BASCHET III, DIDACTICA E.F.S, T.M.A.S.
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică
Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii
Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice
Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor.
Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet
TEMATICĂ
GENERALĂ
Planificarea şi programarea antrenametului sportiv.
Lecţia de antrenament.
Conducerea echipei în jocurile oficiale.
Metodica observării şi înregistrării jocului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Metodica iniţierii şi fixării elementelor tehnice.
Sistematizarea principalelor mijloace pentru învăţarea elementelor tehnice în cadrul lecţiei.
Metodica învăţării contraatacului şi a apărării.
Metodica învăţării tacticii colectiv.
Metodica învăţării sistemului de atac cu jucător pivot.
Metodica învăţării sistemului de apărare om la om.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu
efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000
2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,
Bucureşti, 1994
3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005
4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,
1998
5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000
6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul
semestrului.
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice
specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
103
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FOTBAL
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
SPECIALIZARE I, SPECIALIZARE II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN
ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV,
FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Particularităţi de pregătire la seniori în jocul de fotbal Perfecţionarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, la grupele de juniori A şi
seniori. Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea juniorilor A şi seniorilor. Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Particularităţi metodice în pregătirea seniorilor la fotbal Managementul factorilor de antrenament în pregătirea seniorilor la fotbal Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala
franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor. Structuri de pregătire fizică în antrenamentul seniorilor Mijloace de perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal Sisteme tactice de joc în fotbalul intern si internaţional.
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, dezbaterea prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după exersare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan. // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.
2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei „Chemarea”, 1998, 230 p.
3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto, Bucureşti, 2002, 444 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori, Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P. 51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. şi colab..//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii şi juniori, Editura FRF, Bucureşti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament
Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs, examen
Formula notei finale 30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen,
10% participare
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
104
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – HANDBAL
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA
DE
PREDARE C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, PSIHOLOGIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Abilităţi metodologice specifice predării handbalului de performanţă.
Însuşirea strategiilor de cunoaştere a colectivului.
Însuşirea tehnicilor de realizarea a documentelor de palnificare a activităţii.
Abilităţi de mediere a conflictelor.
Formarea echipelor de performanţă.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Aspecte privind componentele antrenamentului în jocul de handbal.
Principile antrenamentului sportiv în jocul de handbal.
Noţiuni despre locul şoi rolul antrenorului în interiorul unui grup sportiv.
Liderul echipei în jocurile sportive.
Tehnici de mediere a conflictelor în handbalul de performanţă (la nivel de grup).
Noţiuni despre metodologia realizării documentele de planiifcare a activităţii în handbalul de
performanţă.
Metodologia formării echipelor pentru marea performanţă.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Consolidarea procedeelor tehnice specifice atacului.
Consolidarea sistemelor de atac, adaptate sistemelor de apărare utilizate în marea performanţă.
Apărarea în situaţii specifice.
Noţiuni de arbitraj.
Joc cu temă (joc fără dribling, educarea ambidextriei).
METODE DE
PREDARE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N. - Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei „România de
mâine”, Bucureşti, 1999.
2. Bota, M., Macovei, B. Handbal - modele de joc şi pregătire, Ed.
3. Cercel, P. - Pregătirea echipelor masculine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
4. Cercel, P. - Curs de handbal, ed. a II-a, Centrul de litografiere a universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,
1973.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale 50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
105
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – VOLEI
COD: ST3614-19 SP3613-17
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA
DE
PREDARE C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, TMAS
OBIECTIVE
Orientări generale în metodica predării jocului de volei la echipele de performanţă
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
Ridicarea nivelului tehnico-tactic
Însuşirea de cunostinţe, priceperi şi deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi
Stabilirea şi prezentarea modelelor de joc
Voleiul la grupele de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)
Conţinutul şi metodica elaborării principalelor documente de evidenţă şi planificare
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Procedee tehnice folosite în atac (lovitură de atac din pase speciale, din linia a II- a serviciul
din săritură)
Procedee tehnice folosite în apărare (plonjon înainte cu pârghie dură, plonjon cu rostogolire,
blocaj colectiv în trei jucători)
Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
Joc bilateral - 6x6
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate
verificările
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 120 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 4 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
106
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - ATLETISM
COD: SP3621
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA SPORTULUI.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi
aruncări); să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament şi pe cicluri de
antrenament; să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului; să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv şi dinamica parametrilor
efortului; să cunoască sistemul de clasificare sportivă ; să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament; să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate; să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local; să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament, Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice. Sistemul de selecţie în atletism. Documente de planificare, programare şi evidenţă a antrenamentului sportiv.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi; Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători şi avansaţi a unor lecţii de antrenament, în
urma conceperii planurilor de lecţie de antrenament; Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta
sportivului; Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv; Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârsă (începători şi avansaţi);
METODE DE PREDARE
Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002. 2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004 3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică,
Bucureşti, 2006. 4. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004. 5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a
antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.
Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţil practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în conducerea unor lecţii de antrenament; examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
107
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - FOTBAL
COD: SP3621
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
SPECIALIZARE FOTBAL I ŞI II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, TEORIA ŞI
METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI,
PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE
Formarea profesionala în ocupaţia de antrenor
Pefecţionarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil
Perfecţionarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obsevarea lecţiilor de antrenament la seniori Discuţii şi analiza a procesului de pregătire al seniorilor Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică la nivelul seniorilor Înregistrarea lecţiilor model
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, prezentare media, demonstraţiei, exersarii, feed back.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.
2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2002,
4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996, 192p.
5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com
EVALUARE Condiţii Prezenta la lectiile practice,caiet de practica
Criterii Participarea activă
Forme Evaluări de parcurs ,caiet de practica
Formula notei finale 50% participarea activa
50% proiect final (caiet +inregistrare media)
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
108
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL II AVANSAŢI - VOLEI
COD: SP3621
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
OBIECTIVE
Etapizarea în metodica instruirii
Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de avansaţi
Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de
avansaţi
TEMATICĂ
GENERALĂ
Obiectul metodicii predării jocului de volei
Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
Voleiul la echipele de avansaţi
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Participarea activă la antrenamente şi competiţii
Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea
mentorului
Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului
METODE DE
PREDARE
Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării
pe baza observaţiilor membrilor grupei
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993
2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
3. XXX – Regulamentul jocului de volei
4. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
5. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului
Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu
Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 30 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
109
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS
OBIECTIVE
Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului Însuşirea noţiunilor de regulament Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul
începătorilor Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
I. Aspecte generale ale jocului de tenis: - suprafeţe de joc, materiale de joc.
II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică III. Tehnica jocului de tenis:
- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii; lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe partea stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele mâini; serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare; smeciul.
IV. Tactica jocului de tenis tactica jocului de simplu:
- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor; situaţii tactice speciale
tactica jocului de dublu.
METODE DE
PREDARE
Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice
Minimum nota 5 la examinări
Criterii Participare activă
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp
Forme Evaluare pe parcurs + colocviu
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la colocviu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
110
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu racheta şi paleta: TENIS DE MASĂ COD: ST3630
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Ridicarea nivelului tehnico-tactic.
Însuşirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice.
Însuşirea regulamentului de joc şi a priceperilor şi deprinderilor specifice tenisului de masă.
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Noţiuni de regulament.
Noţiuni de terminologie.
Priza paletei.
Poziţia de bază.
Jocul de mijloc, apărarea, atacul, contraatacul.
Serviciul, preluarea serviciului, stopul.
Joc bilateral.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia.
Demonstraţia.
Exerciţii pe grupe.
Exerciţii cu diverse variante.
Joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Angelescu, N.-Tenis de masă, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.
2. Agopoff, A.- Tenis de table, Ed. Amphora, Paris, 1978.
3. Reiter, T., -Tenis de masă, Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1955.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lecţiile practice
Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi, însuşirea procedeelor tehnice.
Forme Evaluare pe parcurs
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcurs (minim nota 5 la fiecare).
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
111
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: SP3628
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a
activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;
Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;
Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;
Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Scurt istoric al jocului de Badminton;
Noţiuni de regulament;
Tehnica în jocului de badminton;
Tactica în jocul de Badminton;
Antrenamentul în Badminton;
Realizarea tablourilor de concurs.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală; pentru
deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul); Lovitura
de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de învăţare a
loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi procedeelor
tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători; Jocul de simplu;
Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt; METODE DE PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin
cooperare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.
2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.
3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.
4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.
5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.
6. Rus C.M., - Pentru profesorul de educatie fizică şi sport. Badmintonul, Ed. „Univ.Al.I.Cuza” Iaşi
2008.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.
Criterii
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate practică; progresul realizat de student privind execuţiile tehnice; Performanţa individuală realizată la toate probele de control; Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea elementelor tehnice.
Formula notei finale
100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
112
Anul de studiu: I An comun pentru domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializările: Educaţie fizică şi sportivă şi
Kinetoterapie şi motricitate specială
Anul universitar: 2009/2010
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt.
Cr. FV
Nr. ore/săpt.
Cr. FV C S L C S L
1. Psihologia educaţiei RR 1102 2 2 - 5 E - - - - -
2.
PEDAGOGIE I
(Fundamentele pedagogiei + Teoria şi
metodologia curriculumului)
RR 1201 - - - - - 2 2 - 5 E
TOTAL ore fizice 2 2 -
5 1E 2 2 -
5 1E ore conven-ţionale 4 2 - 4 2 -
Total ore fizice pe săptămână 4 4
Total ore convenţionale pe săptămână 6 6
Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială
Anul universitar: 2010/2011
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
1.
PEDAGOGIE II
(Teoria şi metodologia instruirii +
Teoria şi metodologia evaluării)
RR 2301 2 2 - 5 E - - - - -
2. Didactica educaţiei fizice şi sportive ST 2420 - - - - - 2 2 - 5 E
TOTAL ore fizice 2 2 -
5 1E 2 2 -
5 1E ore conven-ţionale 4 2 - 4 2 -
Total ore fizice pe săptămână 4 4
Total ore convenţionale pe săptămână 6 6
Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială
Anul universitar: 2011/2012
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
1. Instruire asistată de calculator 1 - 1 2 C - - - - -
2. Practică pedagogică ST 3521
ST 3621 - - 3 3 C - - 3 2 C
3. Managementul clasei de elevi - - - - - 1 1 - 3 E
4. Examen de absolvire: nivelul I
(portofoliu didactic) RR 36.. - - - - - - - - 5 E
TOTAL ore fizice 1 - 4
5 2C 1 1 3
5 1E
1C ore conven-
ţionale 2 - 4 2 1 3
Total ore fizice pe săptămână 5 5
Total ore convenţionale pe săptămână 6 6
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE A DPPD - MODULUL I (facultativ)
113
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI COD:RR1102
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL
ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 28C+28S 94 5 M ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. CEOBANU CIPRIAN D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE -
OBIECTIVE
La sfârşitul parcurgerii disciplinei studenţii: (1) vor cunoaşte noţiuni de bază referitoare la procesele psihice implicate în procesul de învăţare; (2) vor cunoaşte strategii de prevenire şi de înlăturare a comportamentelor şcolare dezadaptative; (3) vor dobândi competenţele necesare pentru aplicarea cunoştinţelor teoretice în situaţiile practice din clasă; (4) îşi vor dezvolta abilităţi practice privind cunoaşterea individuală a elevilor şi managementul eficient al clasei de elevi.
TEMATICĂ
GENERALĂ
I. Obiectul Psihologiei Şcolare. II. Învăţarea şi teoriile învăţării: Definiţii ale învăţării; Teorii ale învăţării: Asociaţionismul (Pavlov, Thorndike, Watson), Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale (Piaget), Teoria genetic-cognitivă (Brunner); Tipuri de învăţare; Specificul învăţării umane. III. Procese psihice fundamentale implicate în actul învăţării: Atenţia; Percepţia; Memoria;Gândirea; Limbajul. IV. Comunicarea de tip didactic: Forme ale comunicării; Comunicarea de tip didactic şi specificul acesteia. V. Creativitatea şi dezvoltarea acesteia în şcoală: Factorii creativităţii; Procese fundamentale ale imaginaţiei; Etapele procesului de creaţie; Dezvoltarea creativităţii. VI. Motivaţia şcolară: Caracterizarea motivaţiei; Specificul motivaţiei şcolare; Nivelul de aspiraţie. VII. Afectivitatea şi formele acesteia: Dezvoltarea afectivităţii şi formarea sentimentelor superioare în context şcolar. VIII. Cunoaşterea elevilor: Personalitate,temperament, caracter, aptitudini (inteligenţa ca aptitudine generală); Metode de cunoaştere a elevilor. IX. Repere psihogenetice şi caracterizarea vârstelor şcolare: Factorii dezvoltării ontogenetice (Ereditate, Mediu, Educaţie); Stadialitatea (cognitivă, morală, psihosocială); Caracterizarea psihologică a vârstelor şcolare. X. Perspective psihosociale în educaţie : Dimensiunea psihosocială a activităţii profesorului; Controlul clasei; Inadaptarea şcolară ; Delincventa juvenilă.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
a. Tehnici de munca intelectuală ; b. Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului; c. Factorii dezvoltării psihice: ereditatea, mediul şi educaţia; d. Psihologia personalităţii. Tipologii temperamentale; e. Criza identitară la preadolescenţi şi adolescenţi; f. Inteligenţă, deficienţă mentală, copii superior dotaţi; g.. Învăţarea şcolară; h. Creativitate şi empatie; i. Comunicarea educaţională.
METODE DE PREDARE
Expunere magistrală, dezbatere, studiu de caz, învăţarea în perechi şi în grup.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Ausubel D., Robinson F., Învăţarea în şcoală - O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1981.
2. Cosmovici A.,.Iacob L., (coord.)Psihologie Şcolară, Editura Polirom Iaşi, 1998. 3. Davitz J., Ball S., Psihologia procesului educaţional, E.D.P., Bucureşti, 1978. 4. Sălăvăstru Dorina, Psihologia Educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
EVALUARE Condiţii
a. obţinerea notei minime 5 la examinarea finală; b. realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin pregătire individuală; c. prezenţa la minim 75% dintre seminarii.
Criterii
Criterii seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacităţi de colaborare şi de învăţare în grup. Criterii examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe şi informaţii specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.
Forme 1.Evaluare pe parcurs a activităţii prin: lucrări semestriale, documentări, examinări parţiale. 2. Examinare finală prin examen scris.
Formula notei finale (Nota de la evaluarea pe parcurs + Nota de la examinarea finală) : 2
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
114
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA
CURRICULUM-ULUI COD: RR1201
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
OBIECTIVE
1. Familiarizarea cu limbajul pedagogic şi accesarea corectă a aparatului conceptual specific
teoriei şi practicii educative; 2. Construirea unui sistem de reprezentări ştiinţifice asupra fenomenului educativ;
3. Asimilarea unor elemente esenţiale de teoria educaţiei;
4. Utilizarea corectă a terminologiei asociate conceptului de curriculum;
5. Înţelegerea problematicii obiectivelor educaţionale din perspectivă curriculară.
6. Aprofundarea problematicii conţinuturilor educaţiei din perspectivă curriculară.
TEMATICĂ GENERALĂ
1. Pedagogia ca ştiinţă a educaţiei;
2. Educaţia – concept fundamental al pedagogiei;
3. Componentele educaţiei ca proiecţie a finalităţilor;
4. Finalităţile educaţiei din perspectivă curriculară;
5. Conţinuturile educaţiei - selecţie, organizare şi didacticizare ;
6. Proiectarea curriculară şi produsele curriculare.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
I.1.Forme şi factori ai educaţiei; 2. Educaţia şi PLC. Noile educaţii; 3. Noţiuni introductive de
cercetarea pedagogică; 4. Componente tradiţionale ale educaţiei; 5. Componente nonstandard ale
educaţiei;
II.1. Ipostaze ale finalităţilor educaţiei; 2. Clasificarea şi operaţionalizarea obiectivelor; 3. Noi
ipostaze ale curriculum-ului; 4. Particularităţi ale reformei curriculare în România.
METODE DE PREDARE
Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere.
Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 2. Cucoş C. (coord.), , Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.
Polirom, Iaşi, 1998; 3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; 4. Moise C., Reconstrucţie pedagogică, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996; 5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996; 6. Păun E., Potolea, D., Pedagogie – fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002.
EVALUARE Condiţii
a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală; b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual; c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.
Criterii
Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacitate de colaborare şi învăţare în grup. Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.
Forme 1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi calităţii participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale – referate; 2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.
Formula notei finale
Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
115
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII
COD:RR2301
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI; PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
OBIECTIVE 1. Înţelegerea fenomenelor subiacente procesului de învăţământ şi a normativităţii activităţii didactice 2. Asimilarea şi exersarea simulată a unor metode clasice şi moderne de predare-învăţare; 3. Formarea capacităţii de a elabora proiecte de lecţie, ţinând cont de tipologia lecţiei; 4. Familiarizarea cu elementele specifice relaţionării şi comunicării didactice; 5. Însuşirea principalelor metode şi forme de evaluare; 6. Cunoaşterea principalelor sisteme de notare şi a implicaţiilor acestora.
TEMATICĂ GENERALĂ
1. Procesul de învăţământ ca activitate de predare, învăţare, evaluare; 2. Metodologia şi tehnologia instruirii; 3. Proiectarea activităţii didactice; tipologia lecţiei; 4. Comunicarea didactică şi specificul relaţiei profesor - elev; 5. Normativitatea activităţii didactice; 6. Probleme de docimologie didactică. 7. Metode clasice şi complementare de evaluare; 8. Sisteme de notare a rezultatelor şcolare.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
II.1 Relaţia predare – învăţare - evaluare; 2. Metode de predare tradiţionale. Metode de predare moderne; 3 Etapele proiectării didactice. Caracteristicile tipurilor de lecţie; 4. Relaţia profesor – elev. Comunicarea didactică. Discursul educaţional între informare şi comunicare; 5. Principiile procesului de învăţământ; II.1. Probleme actuale privind evaluarea. Strategii de evaluare. Tehnici şi sisteme de notare; 2.Testul docimologic. Alcătuirea de teste; 3.Factori perturbatori în evaluare. Căi de optimizare a evaluării.
METODE DE PREDARE
Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere. Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; 2. Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.
Polirom, Iaşi, 1998; 3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001; 4. Moise C., Concepte didactice fundamentale, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996; 5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996.
EVALUARE Condiţii
a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală; b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual; c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.
Criterii
Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacitate de colaborare şi învăţare în grup. Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.
Forme
1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi calităţii participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale – referate; 2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.
Formula notei finale
Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
116
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE COD: ST 2420
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA ED. FIZ. SI SPORT., METODICA PREDĂRII RAMURILOR SPORTIVE, PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE, BIOMECANICA.
OBIECTIVE
Formarea unui sistem de cunoştinţe privind conceptele fundamentale ale domeniului educaţiei fizice şcolare.
Edificarea sistemului de abilităţi (competenţe) de predare a curriculumului naţional în ciclul primar şi gimnazial în concordanţă cu particularităţile complexe morfo-funcţionale, psihice şi opţionale ale elevilor.
Formarea competenţelor de proiectare a conţinutului ariei curriculare educaţie fizică şi sport.
TEMATICĂ GENERALĂ
Concepte didactice esenţiale în concordanţă cu cerinţele specifice domeniului. Formele de organizare ale activităţilor de educaţie fizică în şcoală. Bazele ştiinţifice ale formării deprinderilor motrice şi influenţării calităţilor motrice, repere
metodice şi organizatorice. Strategii didactice şi tehnologii specifice, eficiente, pentru îndeplinirea obiectivelor educaţiei
fizice şi sportive. Studiul conceptului şi conţinutului „curriculumului naţional’’ şi sistemului naţional şcolar de
evaluare. Conţinutul şi metodologia proiectării didactice.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Studiul conţinutului principiilor didactice şi metodelor didactice specifice. Lecţia de educaţie fizică, formă organizatorică de bază, structură, conţinut, tipologie. Organizarea activităţii în lecţie, metodologia dirijării efortului, variante eficiente şi atractive. Metodologia formării deprinderilor motrice, studiu interdisciplinar. Locul şi rolul exerciţiilor pentru influenţarea calităţilor motrice în concordanţă cu nivelul de
vârstă şi potenţialul elevilor din ciclul primar şi gimnazial. Structura şi conţinutul curriculumului naţional, cerinţele generale ale proiectării didactice. Metodologia alcătuirii documentelor de proiectare didactică şi de aplicare a sistemului naţional
şcolar de evaluare.
METODE DE PREDARE
Expunere interactivă, conversaţie, studiul modelelor, seminarizare, atelier, lucrări in grup, lucrări de control.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Cârstea Gh. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc.,1993. 2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Ffundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003. 3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003. 4. Fiedler Paul - Dezvoltare fiz ică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003. 5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional - programe de educaţie fizică. Buc., 1999. 6. M.E.N.-S.N.E.E. - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.
Buc., 1999. 7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,
(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.
EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la seminarii
Criterii Cunoştinţe teoretice, abilităţi practice, creativitate
Forme Examinare orală, lucrare control, lucrare practică, referate.
Formula notei finale Examinare orală 50%, referat 20,%, teste 10%, lucrări practice 20%
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
117
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR COD: RR3506
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 62 2 C ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prep. univ. dr. HOLMAN ANDREI PSIHOLOGIE
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ
OBIECTIVE
Cunoaşterea principiilor şi posibilităţilor integrării tehnologiilor de instruire asistată de calculator
în educaţie
Cunoaşterea beneficiilor şi metodelor formării cadrelor didactice în domeniul TIC
Elaborarea de prezentări în scop didactic cu ajutorul programului PowerPoint
TEMATICĂ
GENERALĂ
- Problematica relaţiei om-computer în educaţie
- Educaţia pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
- Opţiunile teoretice contemporane privind integrarea TIC în educaţie
- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în vederea utilizării TIC în activitatea
educaţională
- Interactivitatea
- Sistemele tutoriale
- Creşterea eficienţei educaţionale a prezentărilor PowerPoint prin utilizarea mijloacelor de
navigare între planşe, a automatizării prezentării, etc.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs
Vizează înţelegerea şi formarea capacităţilor de aplicare a principiilor şi tehnicilor de includere a
tehnologiilor de istruire asistată de calculator în activitatea cadrelor didactice
Pregăteşte elaborarea de prezentări PowerPoint respectând principiile şi posibilităţile tehnice
prezentate METODE DE PREDARE
Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Creţu, C. (2000) Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, pp.
260-264
2. Laurie Ann Ulrich (2000), Utilizare Microsoft PowerPoint, Ed. Teora
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar
Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator
Forme verificarea parţială şi finală a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite, prin intermediul
colocviului final şi a realizării a două proiecte Formula
notei finale 50% evaluare finală prin colocviu + 2x25% (din cele 2 proiecte)
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
118
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA PEDAGOGICĂ COD: ST3521
ST3621
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5+6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 3+3 42+42 48+18 3+2 C+C ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, METODICA PREDĂRII
RAMURILOR SPORTIVE, PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE,
BIOMECANICA, DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE.
OBIECTIVE
Formarea capacităţii de aplicare în cadrul real al şcolii a cunoştinţelor şi abilităţilor de predare
a conţinutului curriculumului naţional şi sistemului naţional şcolar de evaluare (la clasele
primare şi gimnaziale).
TEMATICĂ
GENERALĂ
Tematica activităţilor de practică pedagogică este condiţionată de conţinutul proiectării
didactice realizate şi practicate în şcoală.
Activităţile de practică pedagogică din semestrul V se realizează în ciclul primar, activităţile
din semestrul VI se realizează în ciclul gimnazial.
Se desfăşoară activităţi informative în şcoli speciale şi clase de elevi cu nevoi speciale (cu
disabilităţi).
TEMATICA
LUCRĂRILOR
PRACTICE
Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de educaţie fizică sub îndrumarea
mentorului, susţinerea practică a proiectului didactic şi evaluarea complexă a realizărilor
conform ghidului de evaluare.
Tematica lecţiilor de educaţie fizică este conformă cu documentele de proiectare didactică ale
mentorului.
METODE DE
PREDARE Îndrumare practică, susţinerea lecţiei cu ajutorul mentorului sau al unui coleg, efectuarea
evaluării pe baza observaţiilor membrilor grupei etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Cârstea G. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc., 1993.
2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iasi, 2003.
4. Fiedler Paul - Dezvoltare fizică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003.
5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional. Programe de educaţie fizică. Buc., 1999.
6. M.E.N.-S.N.E.E - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.
Buc., 1999.
7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,
(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.
EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la activităţile de practică.
Criterii
Abilităţi practice, creativitate, atractivitate, nivel de însuşire a
conţinuturilor, nivel de realizare a obiectivelor, ţinuta şi comportamentul
practicantului.
Forme Evaluarea sumativă a prestaţiilor, evaluarea finală a acestora, evaluarea
portofoliului.
Formula notei finale Lecţii de probă 30%, lecţii finale 50%, caiet de practică 20%.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
119
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI COD: RR3604
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. ALOIS GHERGUŢ PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, PEDAGOGIE I ŞI II, DIDACTICA SPECIALITĂŢII.
OBIECTIVE
După ce vor studia această unitate, cursanţii vor putea să:
identifice principalele elemente specifice managementului din domeniul educaţional;
opereze cu principalele funcţii ale managementului dintr-o instituţie şcolară;
identifice principalele particularităţi ale managementului într-o clasă de elevi;
analizeze procesul managerial dintr-o clasă de elevi în condiţiile desfăşurării unor activităţi
educative;
descrie rolul şi responsabilităţile principalilor factori implicaţi în procesul managerial dintr-o
instituţie şcolară cu referire la clasa de elevi;
imagineze un posibil scenariu privind managementul operaţional al unei clase de elevi. TEMATICĂ
GENERALĂ
Introducere în problematica managementului.
Managementul clasei – perspectivă teoretică.
Componentele esenţiale ale managementului clasei.
Funcţiile managementului educaţional.
Interacţiuni si relaţii instrucţionale. Rolul şi importanţa lor în managementul clasei de elevi.
Personalitatea cadrului didactic în contextul managementului clasei de elevi.
Eficacitate şi eficienţă în activitatea cu grupul de elevi.
Repere manageriale ale strategiei unui proiect de dezvoltare a organizaţiei (clasei).
Comunicarea în managementul organizaţiilor şi serviciilor educaţionale. TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Funcţii, roluri şi stiluri manageriale ale profesorului; Factorii care influentează comportamentele din
clasa de elevi; Aspecte/dimensiuni ale managementului clasei; Limite, disfuncţionalităţi în
gestionarea situaţiilor educaţionale din clasa de elevi; Norme, reguli, standarde comportamentale în
clasa de elevi; Situaţia de criză educaţională; Strategii preventive şi de intervenţie în clasă.
METODE DE PREDARE
Prelegerea, Conversatia euristica, Dezbaterea, Problematizarea, Studiul de caz
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
Gherguţ, A. (2007). Managementul general şi strategic în educaţie, Editura Polirom, Iaşi. Cole,
G.H. (1990). Management: Theory and Practice (3-rd Ed.), D.P. Publications Ltd., London. Collier, G.,
The Management of Peer-Group Learning, Society for Research into Higher Education, Surrey,
1983. Froyen, L. A., & Iverson, A. M. (1999). Schoolwide and classroom management: The
reflective educator-leader (3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall. Iucu, R.B. (2000),
Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi metodologice. Editura
Polirom, Iaşi.
EVALUARE Condiţii
Alcătuirea unui portofoliu la orele de seminar cu materiale solicitate pe parcursul
semestrului.
Criterii 1/2 notă la examen şi 1/2 notă pe parcursul semestrului.
Forme Colocviu la evaluarea activităţii de seminar şi examen scris la finalul semestrului
Formula notei finale
Suma dintre nota la seminar (maxim 10 puncte posibile) şi nota la examenul scris (maxim
10 de puncte posibile) se împarte la 2 şi se obţine, prin rotunjire, nota finală.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
120
În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,
poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60
credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi
de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a
urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.
Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii
de la specializarea „educaţie fizică şi sport” care optează pentru specializarea
complementară „kinetoterapie şi motricitatea specială” sunt precizate în planul de
învăţământ de la pagina nr. 121.
Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în
cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va
face la sfârşitul anului II de studiu.
Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de
120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la
specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.
O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare
facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.
Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din
Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din
„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în acest
sens.
Fişele disciplinelor care sunt cuprinse în planurile de învăţământ valabile pentru
specializările complementare, pot fi consultate în acest ghid la prezentarea lor în cadrul
specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.
STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU
UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE
CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE
CAUZĂ!
DISCIPLINELE OFERITE PENTRU
TRASEUL COMPLEMENTAR
Specializare complementară: plan de învăţământ
cu oferta de 60 credite de la specializarea
„KKiinneettootteerraappiiee şşii mmoottrriicciittaattee ssppeecciiaallăă””
121
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Specializarea complementară: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ Forma de învăţământ: ZI Se aplică în anul univ. 2011-2012
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE
TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN
KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Anul de studiu: III – specializare complementară
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)
Nr. crt.
Denumirea disciplinei Codul disciplinei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale
1.
Etică, deontologie şi elemente de cercetare ştiinţifică:
Etică, deontologie şi el. de legislaţie în kinetoterapie SP 2441 - - - - - 1 1 - 2 5 E Metodologia cercetării şi elemente de
statistică ST 2408 - - - - - 1 1 - 3
II. Discipline domeniu de licenţă 2. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -
3.
Discipline de fundamentare teoretică şi practică a specialităţii:
Bazele metodico-practice ale kinetoterapiei ST 2448 - - - - - 1 - 2 2 5 E
Tehnici şi metode kinetologice ST 2459 - - - - - 2 - 2 3 4. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - - 5. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -
6. Fiziologie patologică şi psihomotricitate:
Fiziologie patologică ST 2456 - - - - - 1 1 - 3 5 E
Psihomotricitate/reeducare psihomotrică ST 2452 - - - - - 1 1 - 2
7. Biomecanică şi manevrarea bolnavului: Biomecanica ST 2328 1 1 - 3
5 E - - - - -
Tehnici de manevrare a bolnavului ST 2367 - - 2 2 C - - - - -
8. Activităţi de practică şi stagiu: Practică în instituţii de ocrotire ST 2463 - - - - - - - 2 3
5 C Stagiu clinic de observare ST 2464 - - - - - - - 2 2
DO
Discipline opţionale
9.
Op
ţio
nal
I Loisir şi olimpism (1-2): Sportul pentru toţi Olimpism Mijloace terapeutice auxiliare (1-2): Tehnici complementare de masaj Elemente de terapie prin dans
ST 2331 SP 2329
ST 2385 ST 2389
1 - 1 2,5
5 C
- - - - -
II 1 - 1 2,5 - - - - -
10.
Op
ţio
nal
III Elemente de consiliere Sportul la persoanele cu handicap Management în kinetoterapie
ST 2460 ST 2484 ST 2466
- - - - - 1 - 1 5 C
TOTAL 10 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 8 3 7
25 4E 1C
8 4 9 25
3E 2C ore conv. 16 3 7 16 4 9
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)
Dis
cip
lin
e im
pu
se
(DI)
II. Discipline domeniu de licenţă
11.
Recuperare neurologică:
Kinetoterapia în afecţiuni neurologice ST 3568 2 - 1 3 5 E
- - - - -
Stagiu clinic ST 3574 - - 2 2 - - - - -
12. Recuperare ortopedico-traumatică: Kineto. în afecţiuni ortopedico-traumatice ST 3662 - - - - - 2 - 1 3
5 E Stagiu clinic ST 3674 - - - - - - - 2 2
TOTAL 2 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 2 - 3
5 1E 2 - 3
5 1E ore conv. 4 - 3 4 - 3
TOTAL GENERAL
12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
ore fizice 10 3 10 30
5E 1C
10 4 12 30
4E 2C ore conv. 20 3 10 20 4 12
122
PRECIZĂRI:
Planul de învăţământ al anului I este comun cu cel de la specializarea „educaţie
fizică şi sportivă”;
Programele analitice (fişele disciplinelor) pentru disciplinele anului I sunt
aceleaşi ca la specializarea „educaţie fizică şi sportivă” şi pot fi consultate la
paginile 15-34;
Fişele disciplinelor de la Limba franceză III+IV şi Limba engleză III+IV din anul
II de studiu sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi sportivă”
şi pot fi consultate la paginile 36-37;
Fişa disciplinei Schi, anul II, disciplină facultativă, este identică cu cea prezentată
la pagina nr. 54 pentru anul II, specializarea „educaţie fizică şi sportivă”;
Planul de învăţământ şi programele analitice (fişele disciplinelor) aparţinând
modulului de „Formarea psihopedagogică pentru obţinerea certificatului de
absolvire a DPPD” sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi
sportivă” şi pot fi consultate la paginile: 112-119.
SPECIALIZAREA
KKIINNEETTOOTTEERRAAPPIIEE ŞŞII
MMOOTTRRIICCIITTAATTEE SSPPEECCIIAALLĂĂ
PPllaannuurrii ddee îînnvvăăţţăămmâânntt ppeennttrruu cciicclluull II::
ssttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă
FFiişşeellee ddiisscciipplliinneelloorr ppeennttrruu cciicclluull II ddee
ssttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee lliicceennţţăă
SSppeecciiaalliizzaarree ccoommpplleemmeennttaarrăă:: ppllaann ddee
îînnvvăăţţăămmâânntt ccuu ooffeerrttaa ddee 6600 ccrreeddiittee ddee llaa
ssppeecciiaalliizzaarreeaa „„EEdduuccaaţţiiee ffiizziiccăă şşii ssppoorrttiivvăă””
123
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2009/2010
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: I An comun pentru domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializările: Educaţie fizică şi sportivă şi
Kinetoterapie şi motricitate specială
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale 1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -
2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -
3. Limbi străine
LF 11..
LF 12..
LE 11..
LE 12..
- 2 - 5 C - 2 - 5 E
II. Discipline domeniu de licenţă
1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -
2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E
3.
Discipline de bază individuale:
Tehnica şi metodica exerciţiilor de
atletism: alergări şi sărituri
Gimnastica de bază şi acrobatică
SP 1101 - - 2 3 5 Vp
- - - - -
SP 1104 - - 2 2 - - - - -
4.
Discipline de bază colective:
Handbal: bazele tehnicii şi tacticii
Volei: bazele tehnicii şi tacticii
SP 1109 - - 2 3 5 Vp
- - - - -
ST 1109 - - 2 2 - - - - -
5.
Discipline de bază individuale:
Tehnica şi metodica exerciţiilor de
atletism: alergări şi aruncări
Gimnastică acrobatică şi sărituri
SP 1201 - - - - - - - 1 2 5 Vp
SP 1204 - - - - - - - 1 3
6.
Discipline de bază colective:
Handbalul în şcoală
Voleiul în şcoală
SP 1209 - - - - - 2 - 2 2 5 E
ST 1209 - - - - - 2 - 2 3
7.
Discipline practico-aplicative:
Înot: iniţiere în tehnica procedeelor
Practică turism – orientare
ST 1211 - - - - - - - 2 3 5 Vp
ST 1212 - - - - - 1 - 30 ore
2
DO
Discipline opţionale
1.
Opţional
I
Estetică corporală: Fitness Haltere-culturism Gimnastică aerobică
de întreţinere
SP 1236
SP 1229
ST 1207
- - - - - - - 1 2,5 5 C
Opţional
II - - - - - - - 1 2,5
DF
Discipline facultative
1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 30
ore 5 Vp - - - - -
TOTAL
ore fizice 5 4 10
30
3E
1C
2Vp
7 4 10
30
3E
1C
2Vp ore conven-
ţionale 10 4 10 14 4 10
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 19 21
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 24 28
124
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2010/2011
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: II Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale
1.
Etică, deontologie şi elemente de cercetare ştiinţifică: Etică, deontologie şi elemente de
legislaţie în kinetoterapie Metodologia cercetării şi elemente de
statistică
SP 2441 - - - - - 1 1 - 2 5 E
ST 2408 - - - - - 1 1 - 3
2. Limbi străine LF 23/24.. LE 23/24..
- 2 - 5 C - 2 - 5 C
II. Discipline domeniu de licenţă
1. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -
2.
Discipline de fundamentare teoretică şi practică a specialităţii: Bazele metodico-practice ale
kinetoterapiei Tehnici şi metode kinetologice
ST 2448 - - - - - 1 - 2 2 5 E
ST 2459 - - - - - 2 - 2 3
3. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - -
4. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -
5.
Fiziologia patologică şi psihomotricitate: Fiziologie patologică Psihomotricitate/reeducare
psihomotrică
ST 2456 - - - - - 1 1 - 3 5 E
ST 2452 - - - - - 1 1 - 2
6. Biomecanică şi manevrarea bolnavului: Biomecanica Tehnici de manevrare a bolnavului
ST 2328 1 1 - 3 5
E - - - - -
ST 2367 - - 2 2 C - - - - -
7. Activităţi de practică şi stagiu: Practică în instituţii de ocrotire Stagiu clinic de observare
ST 2463 - - - - - - - 2 3 5 C
ST 2464 - - - - - - - 2 2
DO
Discipline opţionale
1.
Op
ţio
nal
I Loisir şi olimpism (1-2): Sortul pentru toţi Olimpism Mijloace terapeutice auxiliare (1-2): Tehnici complementare de masaj Elemente de terapie prin dans
ST 2331 SP 2329
ST 2385 ST 2389
1 - 1 2,5
5 C
- - - - -
II 1 - 1 2,5 - - - - -
2. Opţional
III
Elemente de consiliere Sportul la persoanele cu
handicap Management în kinetoterapie
ST 2460 ST 2484
ST 2466
- - - - - 1 - 1 5 C
DF
Discipline facultative
1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 30 ore
5 Vp - - - - -
TOTAL ore fizice 8 5 7
30 3E 3C
8 6 9 30
3E 3C ore conven-
ţionale 16 5 7 16 6 9
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 20 23
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 28 31
125
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2011/2012
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: III Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială
Nr.
crt. Denumirea disciplinei
Co
du
l
dis
cip
lin
ei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
II. Discipline domeniu de licenţă
1. Recuperare neurologică: Kinetoterapia în afecţiuni neurologice Stagiu clinic
ST 3568 2 - 1 3 5 E
- - - - -
ST 3574 - - 2 2 - - - - -
2.
Recuperare ortopedico-traumatică: Kinetoterapia în afecţiuni ortopedico-
traumatice Stagiu clinic
ST 3662 - - - - - 2 - 1 3 5 E
ST 3674 - - - - - - - 2 2
3. Kinetoterapia în afecţiuni reumatologice ST 3569 2 - 2 5 E - - - - -
4. Balneologie şi electroterapie: Electroterapie Practica în staţiuni balneare
ST 3691 - - - - - 1 - 1 2 5 C
ST 3675 - - - - - - - 2 3
5. Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice ST 3678 - - - - - 1 - 1 5 E
6. Geriatrie şi terapie ocupaţională: Kinetoterapia în afecţiuni geriatrice Terapia ocupaţională
ST 3580 1 1 - 3 5 E
- - - - -
ST 3553 1 1 - 2 - - - - -
7. Farmacologie şi terapia durerii: Farmacologie Terapia durerii
ST 3576 1 1 - 2 5 E
- - - - -
ST 3583 1 1 - 3 - - - - -
8. Kinetoterapia în afecţiuni respiratorii ST 3570 1 - 1 5 C - - - - -
9. Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare ST 3671 - - - - - 2 - 1 5 E
10. Kinetoterapia în afecţiuni abdomino-ginecologice
ST 3679 - - - - - 1 1 - 5 C
DO
Discipline opţionale
1.
Opţional
I
Terapie adaptată: Activităţi ludice pentru
copii cu disabilităţi Kinetoterapia în
învăţământul special Metodologia kinetoterapiei
la domiciliu
ST 3533
ST 3587
ST 3588
- - 1 2,5
5 C
- - - - -
Opţional
II - - 1 2,5 - - - - -
2.
Opţional
III
Profilaxie şi terapie specială (1-2): Ortezare-protezare Igienă şi prim ajutor Sporturi cu racheta (1-2):
Tenis de câmp Badminton
ST 3677 ST 3605
SP 3623 ST 3628
- - - - - 1 - 1 2,5
5 C
Opţional
IV - - - - - - - 1 2,5
TOTAL ore fizice 9 4 8
30 4E
2C
8 1 10 30
3E
3C ore conven-ţionale
18 4 8 16 1 10
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 21 19
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 30 27
126
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI COD:ST2348
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 1 42 108 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. TIBERIU-LEONARD VLAD EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE - ANATOMIA, BIOMECANICA
- FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „bazele teoretice ale
kinetoterapiei”
Prezentarea unui parcurs prin patologia umană, beneficiara a prestaţiilor maso-kneto-
fizioterapeutice.
Studierea relaţiilor aparaturii locomotor cu marile funcţiuni ale organismului în condiţiile normale
şi patologice.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Aprofundarea noţiunilor de lateralitate emisferică, cinematică, cinetică, postură, aliniament
corporal.
Clasificarea mişcărilor pe axe şi planuri funcţionale
Exerciţiul fizic mijloc de bază al terapiei moderne
Kinetoperatia primară şi secundară; posibilităţi şi limite
Principii de bază ce stau la baza alcătuirii planului de tratament kinetoperapeutic
Noţiunile de plan, program, lecţie şi şedinţă de tratament în practica kinetoterapeutică
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Evaluarea parametrilor funcţionali mio-neuro-artro-kinetici în condiţii de laborator
Demonstrarea practică a clasificării mişcărilor în planuri funcţionale; poziţia zero
Studiul mişcărilor concentrice şi excentrice, în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie
Noţiuni de bilanţ. Consideraţii generale. Bilanţul motor analitic şi global
Bilanţul psihic; sensitiv; social
Vizite în unităţi sanitare cu paturi şi ambulatorii
Incursiune prin tehnicile şi metodele de tratament kinetoterapic
METODE DE
PREDARE
- Prelegeri interactive, discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de cazuri clinice în unităţile
sanitare; seminarizare.
BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001
2. Apostol I., Vlad T. – Bazele Teoretico – metodice ale kinetoterapiei – Ed. Omnia, Iaşi 1992
3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001
4. Sbenghe T. – Kinetoterapie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1999
5. Sbenghe T. – Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei – Ed. Medicală Buc. 1999
6. Vald T., Pendefunda L. – Recuperarera bolnavului hemoplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi 1992
7. - Vlad T. – Fizioterapie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi 2003.
EVALUARE
Condiţii 20% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs
şi seminar
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris
Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
127
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ COD: ST2355
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA, BIOMECANICA
OBIECTIVE Informarea studenţilor asupra fiziologiei mediului intern, sângelui, aparatelor cardio-vascular şi
respirator, metabolismului, digestiei, excreţiei, sistemelor nervos şi muscular, analizatorilor,
glandelor endocrine.
Prezentarea influenţei exerciţiilor fizice asupra activităţii cardiovasculare, respiraţiei şi
morfofiziologiei muşchilor striaţi.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Fiziologia sângelui.
Fiziologia aparatului cardio-vascular şi a respiraţiei.
Fiziologia metabolismelor.
Fiziologia digestiei şi excreţiei.
Fiziologia glandelor endocrine.
Fiziologia sistemului nervos şi a analizatorilor.
Fiziologia sistemului muscular.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Structurile funcţionale de bază ale organismului uman.
Plasma sangvină şi elementele figurate.
Modificările morfologice şi biochimice sangvine produse de efort.
Manifestările activităţii cardiace. Electrocardiograma.
Debitul cardiac şi presiunea arterială.
Adaptarea cardiovasculară la efort.
Volume şi debite respiratorii. Spirometria.
Calorimetria şi necesităţile energetice.
Termoreglarea.
Absorbţia substanţelor alimentare şi valoarea nutritivă a alimentelor.
Funcţia motorie a sistemului nervos.
Diferenţe morfofuncţionale între muşchiul neted, striat şi cardiac.
Influenţa exerciţiilor fizice asupra morfofiziologiei muşchilor striaţi .
Reflexele pupilare şi imaginile lui Purkinje. METODE DE PREDARE
Expunere, discuţia mecanismelor fiziologice.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Hagiu B.A., 2006, Fiziologie-metabolism şi motricitate, Ed. Pim, Iaşi.
2. Note de curs.
3. Hăulică Ion, Fiziologie, 2007, Ed Medicală, Bucureşti.
EVALUARE Condiţii 30% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă
Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune Formula
notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
128
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST2351
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 P + E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE
OBIECTIVE
Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicarea masajului.
Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv.
Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului.
Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Descrierea manevrelor principale de masaj.
Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj.
Efectele masajului asupra organismului.
Automasajul.
Alte procedee şi tehnici de masaj.
Reguli de practicare a masajului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază.
Învăţarea procedeelor auxiliare.
Învăţarea automasajului.
Învăţarea altor procedee complementare.
METODE DE
PREDARE
Prelegere, vizionare casete, CD
Lecţii practico-metodice de practicare a masajului
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu V. – Curs de masaj, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.
2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.
3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.
4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,
Bucureşti, 1992.
5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.
6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%.
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe
recuperatorii pentru diferite traumatisme.
Forme Examen.
Formula notei finale Răspusuri la Lucrări practice şi Examen – 60 %.
Teste pe parcursul semestrului – 40 %.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
129
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST 2328
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIA, FIZIOLOGIE
OBIECTIVE
Explicarea elementelor de Biomecanică şi a modului în care se poate îmbunătăţi performanţa
sportivă prin optimizarea mişcărilor acestuia
Descrierea şi analiza principalelor tipuri de mişcări pe care le poate realiza omul
TEMATICĂ
GENERALĂ
Definirea şi enumerarea principiilor generale ale Biomecanicii
Identificarea pricipalelor grupe musculare ale corpului
Prezentarea factorilor externi şi interni de care depinde mişcarea umană
Descrierea elementelor de biomecanică articulară
Biomecanica mersului, alergării, sărituri, aruncări
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
La seminarii sunt reluate şi dezvoltate noţiunile prezentate la cursul teoretic
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse
variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977
2. Drosescu Paula, Biomecanica aparatului locomotor, Ed. Tehnopress, 2005
3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All, 1992
4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice
Criterii participarea activă la seminarii, prezentarea la timp a celor două referate
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la alegere (facultativ) +
evaluarea finala scrisă
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice + nota de la referate
50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
130
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI COD: ST2367
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA
Prep. univ. drd. CRISTINA ZAHARIA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICĂ, BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE
Pregătirea pacientului pe plan psihic şi comportamental.
Adaptarea poziţiei corpului şi a segmentului la cerinţele planului terapeutic.
Asigurarea comunicării şi cooperării dintre kinetoterapeut şi pacient în timpul aplicării terapiei
prin mişcare
TEMATICĂ
GENERALĂ
Ce sunt şi ce valoare au manevrele.
Principalele modalităţi de aplicare a manevrelor: poziţionările şi posturările.
Poziţionările: mobilizarea corectă a segmentelor; combaterea poziţiilor vicioase; formarea
reprezentării corecte despre mişcare; urmărirea reacţiilor pacientului în timpul acţiunilor
kinetoterapeutice. Poziţiile sunt fundamentale şi derivate ale acestora: întoarcerile, ridicările şi
deplasările, transferul.
Posturările pot fi antalgice, corective si de facilitare.
Premizele posturării. Tehnica adoptării posturilor. Dispozitive si amenajări speciale. Evaluarea
restantului funcţional.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Însuşirea tehnicilor de aplicare a poziţiilor în funcţie de planul terapeutic.
Folosirea tehnicilor de întoarcere, de ridicare şi de deplasare a bolnavului cât şi transferul acestuia
de pe pat în fotoliul rulant.
Modalităţi de aplicare a posturilor în scop corectiv sau de facilitare în afecţiunile aparatului
respirator, neurologice si cele cardiovasculare. METODE DE PREDARE
Prezentare de imagini adaptate fiecărei structuri. Acţiuni practice efectuate de către studenţi prin care
să verifice capacitate de înţelegere a tehnicilor de manevrare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională,
Editura Polirom, Iaşi, 2002.
2. C., Albu, T.L. Vlad, Adrian Albu – Kinetoterapia pasivă, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lucrări practice
Criterii Întocmirea unui referat care să cuprindă tehnicile de acţionare în cadrul unei
afecţiuni. Promovarea probelor practice.
Forme Evaluare în cadrul lucrărilor practice şi a referatului.
Formula notei finale 50 % nota la lucrări practice + 50 % nota pentru referat.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
131
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD:ST2331
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie ;
Cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie
fizică şi sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Sportul pentru Toţi în România, timpul liber, sport şi recreere, strategii organizatorice în Sportul
pentru Toţi.
Femeia, recreerea şi sportul.
Mama-primul antrenor al copilului.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Conceptul de Sportul pentru Toţi.
Conceptul de serviciu.
Conceptul de program.
Oferta.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.
2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.
3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.
4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.
Politică, Bucureşti, 1989.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lecţiile practice
Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar
Forme Evaluare pe parcurs + referat final.
Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
132
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP2329
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază
ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică; - să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc
olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi; - să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,
antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna olimpică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; Jocurile Paralimpice; miracolul grec şi Jocurile din Olympia; istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici. Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpica; Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică şi paralimpică ; Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor; România la Jocurile Olimpice
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Pentatlonul olimpic antic; Sporturi paralimpice, ceremonii; Programe de educaţie olimpică; Ziua olimpică în şcoală; Armistiţiul olimpic; Cercul olimpic şcolar.
METODE DE PREDARE
Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985 2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980 3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985 4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003 5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004 6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003 7. Radu, L. – Olimpism, curs, Casa de Editură Demiurg, Iaşi, 2008 8. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001 9. www.paralympic.org
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice
Criterii
- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate; - participarea activă la realizarea acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta” în colaborare cu Cercul Olimpic „Maricica Puică” şi Liceul „Ion Holban” - realizarea unui proiect de studiu
Forme
evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea întrecerilor sportive din cadrul acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta”; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor
Formula notei finale
40% susţinerea proiectului de studiu; 20% implicarea în organizarea concursului „Fii olimpic în şcoala ta” 40% testul de evaluare a cunoştinţelor.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
133
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI COMPLEMENTARE DE MASAJ COD:ST 2385
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE, TEHNICI DE MASAJ
OBIECTIVE
Prezentarea unor noţiuni noi despre masaj (diferite de cele prezentate în cadrul disciplinei de
Masaj).
Familiarizarea studenţilor cu tehnicile complementare de masaj.
Prezentarea unor metode din medicina alternativă care se pot asocia cu masajul şi/sau care sunt
utile kinetoterapeutului în viitoarea sa practică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Influenţa masajului şi a automasajului asupra ţesuturilor şi organelor corpului uman în asociere
cu alte terapii naturiste.
Principiile presopuncturii. Principiile bipolarităţii yin – yang. Legea celor 5 elemente.
Masajul pe meridianele chinezeşti. Prezentarea celor 12 meridiane energetice principale.
Sistemul energetic uman.
Reflexodiagnosticul şi reflexoterapia.
Masajul prin Shiatsu şi streching.
Masajul psihic şi tehnici de relaxare psiho-somatice în asociere cu terapii naturiste. Ayurveda.
Masajul Do-In.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Discutarea modului în care are loc influenţa masajului şi automasajului asupra ţesuturilor şi
organelor corpului uman în asociere cu alte terapii naturiste.
Semnificaţia respiraţiei pentru kinetoterapeut.
Exersarea unor tehnici de respiraţie.
Noţiuni generale de igienă individuală şi de alimentaţie necesare unui bun kinetoterapeut.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discuţii pe teme în prealabil anunţate, prezentarea
noţiunilor pe scheletul uman şi pe mulajul din dotarea facultăţii, prezentarea pe planşe şi atlase,
învatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori Ed. Medicala, Bucuresti 1983
2. Tudor Sbenghe – Kinesiologie –Stiinta miscarii, Ed. Medicala, Bucuresti 2002
3. Denis Lamboley – Respira corect si vei fi sanatos, Ed. Teora, 2001
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activa, Ed. Polirom 2001
5. – Medicina Ayurveda – Ed. Teora, 2004
EVALUARE Condiţii 50% prezenţa la curs, 100% prezenţa la seminar
Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
alegere + evaluarea finală scrisă
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finală
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
134
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE TERAPIE PRIN DANS COD: ST 2389
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PSIHOLOGIE, GIMNASTICĂ RITMICĂ, DANS. BAZELE
TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de terapie cu ajutorul dansului se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să conştientizeze influenţele benefice pe care le are dansul asupra psihicului şi fizicului uman; să poată opera cu termeni din anatomie, fiziologie, biomecanică, psihologie, pentru a explica
logica mişcărilor şi a acţiunilor efectuate cu persoanele sănătoase şi cu cele cu disabilităţi; să cunoască afecţiunile care pot fi tratate (ameliorate) utilizând elemente din dans; să cunoască aspecte privind comunicarea didactică, formele limbajului: verbal, nonverbal , să adapteze dansul la afecţiunile / deficienţele pacientului; să demonstreze bazele tehnice ale dansului şi să le adapteze persoanelor cu care lucrează ; să conceapă structuri adaptate cu elemente din dans specific afecţiunilor; să deţină mijloace de comunicare eficiente.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Scurt istoric al terapiei prin dans, Caracteristici generale ale dansului, Introducere în fenomenul terapeutic al dansului, Terapia prin dans – mijloc de recreiere si socializare a persoanelor cu dizabilităţi, Dansul ca mijloc profilactic şi terapeutic în educaţia fizică şcolară si in activitatile de loisir, Beneficiile terapiei prin dans, Realizarea comunicării cu ajutorul dansului la persoanele cu deficienţe, Clasificarea dansurilor în funcţie de efectele acestora asupra psihicului şi fizicului uman.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Aspecte teoretice şi practice privind metodica predării elementelor de dans şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului uman;
Metode de depistare a tipurilor de dans specific anumitor afecţiuni; Dansul ca metodă de prevenire şi de tratament; Stabilirea criteriilor de desfăşurare a unor lecţii de dans în funcţie de afecţiuni; Lecţii metodice care vizează predarea unor lecţii de dans la persoane cu deficienţe; Sustinerea probelor de control prin demonstarea unor paşi de dans.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular, Ed. Emia, Deva, 2002.
2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006. 3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2008. 4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995. 5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile
metodice susţinute
Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare; examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
135
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTERAPIE
COD: ST2441
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
PEDAGOIE, PSIHOLOGIE, ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.
OBIECTIVE
Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie şi elemente de legislaţie în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al kinetoterapeutului; să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea
personalităţii umane a kinetoterapeutului. să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională; să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere
profesional şi personal ; să cunoască legislaţia în vigoare şi să fie la curent cu noile schimbări; să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie; cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre kinetoterapeut şi pacient.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi rolul ei în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Conştientizarea în pregătirea profesională, Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în orientarea personalităţii, Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ; Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane; Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională; Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor; Importanţa valorilor morale în activitatea profesională a kinetoterapeuţilor; Drepturile şi obligaţiile kinetoterapeutului; Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997. 3. Bunescu, Gheorghe – „Şcoala şi valorile morale. Teorii şi practici ale dezvoltării
psihosociomorale”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1998. 4. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982. 5. Cotoraci, C. – Bioetica, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2007.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate; performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate; îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Forme
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul seminariilor;
examen prin probă orală sau scrisă.
Formula notei finale
50% evaluare pe parcurs la seminarii; 50% examen scris sau oral.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
136
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI ELEMENTE DE STATISTICĂ COD: ST2408
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EFS, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ÎN KINETOTERAPIE
OBIECTIVE
Familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul
kineterapiei;
Formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;
Formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare);
Introducere în problematica statisticii din domeniul educaţiei fizice şi sportului;
Formarea deprinderilor de utilizare a indicatorilor de prelucrare statistică datelor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul
kinetoterapiei;
Prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;
- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda experimentală;
- metoda studiului de caz;
Conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;
Prezentarea celor mai utilizaţi indicatori statistici;
Forme de prezentare a rezultatelor.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Metoda observaţiei;
Metoda anchetei;
Metoda experimentului;
Metoda studiului de caz;
Prezentarea indicatorilor tendinţei centrale şi semnificaţia acestora;
Prezentarea indicatorilor dispersiei şi semnificaţia acestora;
Metode de prezentare a rezultatelor cercetării.
METODE DE
PREDARE Prelegerea, demonstraţia, explicaţia.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,
1977.
2. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,
1996.
3. Iacob, I., Gheorghiu, C.R., - Elemente de statistică aplicate în educaţie fizică şi sport, Edit.
Univ. “Al. I. Cuza “, Iaşi, 1996.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la seminarii
Criterii Participare activă la seminarii
Forme Examen scris
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
137
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI COD: ST2448
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 18 2 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. TIBERIU-LEONARD VLAD EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ANATOMIA ŞI BIOMECANICA , FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE, BAZELE
TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE
Însuşirea de către studenţi a unui bagaj mai larg de cunoştinţe, privind selecţia, combinarea şi
adaptarea mijloacelor şi metodelor de tratament, pe categorii de boală şi specific de bolnav.
Asigurarea capacităţii de cuprindere şi evaluare a restantului funcţional al bolnavilor, pe categorii
de boală, beneficiari ai kinetoterapiei.
Tehnica bilanţurilor mio-neuro-artro-kinetice şi psihice
Incursiune în posibilităţile şi limitele kinetoterapiei pe categorii de boală,în elaborarea
prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung.
Prezentarea situaţiilor de risc vital, în relaţie cu kinetoterapia.
Discuţii asupra alcătuirii planurilor, programelor, lecţiilor şi şedinţelor.
Vizite în unităţi sanitare cu prezentare de cazuri, în condiţii de spital şi ambulator.
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Acestea vor urmări lărgirea şi consolidarea bagajului de cunoştinţe predate la curs, cu prioritate
pentru aplicaţiile practice.
Reactualizarea perceptelor de etică şi deontologie profesională.
Se va pune un accent deosebit pe perfecţionarea studenţilor în domeniul testingului funcţional, al
aptitudinilor restante, în relaţie cu capacitatea de autoservire şi a autonomiei de deplasare.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare,
seminarizate.
BIBLIOGRAFIE
FACULTATIVĂ
1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapia Pasivă – Ed. Polirom Iaşi, 2004.
2. Apostol I., Vlad T. – Bazele teoretico-metodice ale kinetoterapiei, Ed. Omnia, Iaşi 1992.
3. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1987.
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2003.
5. Vlad T., Pendefunda L. – Recuperarea bolnavului hemiplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi 1992.
6. Vlad T. – Fiziopatologie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2003.
EVALUARE
Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs
şi seminar
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris
Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
138
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI ŞI METODE KINETOLOGICE COD: ST2459
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ANATOMIA, BIOMECANICA, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE
KINETOTERAPIEI, KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, TEORIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul tehnicilor exerciţiuli fizic şi metodelor folosite în
kinetoterapie
Cunoasşterea particularităţilor tehnice şi metodice ale exerciţiului fizic ca mijloc terapeutic
Formare priceperilor şi deprinderilor de utilizare a tehnicilor, exerciţiilor şi metodelor specifice
kinetoterapiei
TEMATICĂ
GENERALĂ Mişcare – bază a kinetoterapiei
Tehnici anakinetice
Tehnici kinetice
Manipulările
Exerciţii şi metode funcţionale speciale în kinetoterapie
Metode kinetologice
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Tehnici anakinetice: posturarea şi imobilizarea
Învăţarea mobilizărilor pasive
Tehnica manipulărilor diferitelor segmente ale corpului
Exerciţii pentru creşterea mobilităţii articulare
Exerciţii pentru creşterea forţei musculare
Învăţarea unor metode kinetologice
METODE DE
PREDARE
Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Grup Şcolar I. Holban), lecţii practico-metodice pentru
tehnicile şi metodele predate la curs (vizionare casete)
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu V. – Compendiu de Kinetoterapie – tehnici şi metode, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
2. Flora D. – Tehnici de bază în kinetoterapie, Ed. Univ. Oradea, 2002.
3. Sbenghe T. – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare, ed. Medicală, Bucureşti,
1987-1994.
4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1982.
5. Encyclopédie Médico Chirurgicale (vol. 3), Editions Tehnques France, Paris
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi seminarii
Forme Examen
Formula notei finale Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
139
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ COD: ST2456
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ
OBIECTIVE prezentarea principalelor mecanisme implicate în producerea şi evoluţia bolilor
pregatirea studenţilor in vederea abordarii teoretice a principalelor afecţiuni care pot duce la
disfuncţii ale lanţului neuro-mio-artrokinetic
TEMATICĂ
GENERALĂ
Constitutia si terenul. Boala
Şocul. Inflamatia
Fiziopatologia funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară
Fiziopatologia aparatului digestiv
Fiziopatologia sistemului endocrin
Fiziopatologia sistemului nervos
Fiziopatologia muşchiului striat
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Stadiile de evoluţie ale bolii
Sindromul general de adaptare
Clasificarea şi evoluţia stărilor de şoc
Sindroamele de neuron motor central şi periferic
Sindroamele medulare
Polimiozitele şi distrofiile musculare progresive
Miastenia METODE DE PREDARE
Expunere, discutia mecanismelor fiziopatologice
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Sbenghe T. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed Medicala, Bucuresti, 1987
2. Sbenghe T. Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed Medicala, Bucuresti, 1996
3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998
4. Kiss I. - Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Ed. Med., 1999
5. Vlad T.- Fiziopatologie, Ed. Univ Al I Cuza, Iaşi, 2003.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa
Forme referat in cadrul verificarii pe parcurs si examen scris in sesiune
Formula
notei finale
50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
140
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOMOTRICITATE/REEDUCARE PSIHOMOTRICĂ COD: ST2452
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-
mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. ADRIANA ALBU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, BAZELE
GENERALE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi înţelegerea elementelor constitutive ale psihomotricităţii cât şi a instrumentelor
prin intermediul cărora se acţionează.
Cunoaşterea, înţelegerea şi stăpânirea componentelor de bază ale psihomotricităţii pentru a
obţine un comportament adecvat şi a realiza un dialog eficient cu copii.
Identificarea tulburărilor de psihomotricitate.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Bazele generale ale psihomotricităţii.
Componentele de baza ale motricităţii: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotrice,
conduitele şi structurile perceptiv-motrice; forme de exprimare motrică ale activităţilor corporale
Tulburările de psihomotricitate.
Bazele generale ale educării sau reeducării psihomotrice: structurile şi conduitele perceptiv-
motrice: schema corporala, lateralitate, structura spaţio-temporală.
Mijloace de acţionare: gestul motric sub diferitele lui forme de organizare; ludoterapia;
meloterapia; kineziterapia.
Organizarea procesului de reeducare psihomotrică pe următoarele direcţii: percepţia şi controlul
propriului corp; educarea posturală şi echilibrul; organizarea spaţiului; organizarea timpului;
coordonarea senzorio-motrică; educaţia diferenţiată.
Lecţia adaptată nevoilor copilului raportată la starea lui generală
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Însuşirea tehnicilor de aplicare a testelor Ozeretski, bilanţul psihomotor şi calitatea mişcării.
Însuşirea modalităţilor de calculare a vârstei motrice a copilului din învăţământul preşcolar, a
copilului deficient mintal şi a copilului deficient fizic.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, analiza unor cazuri particulare legate de tulburările de psihomotricitate şi a
modalităţilor de acţionare în cadrul procesului de reeducare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Adrian, Albu, C., Albu – Psihomotricitate, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1999.
2. M., Epuran – Psihologia educaţiei fizice, Editura Sport Turism, 1976.
3. C., Păunescu, I., Muşu – Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura
Medicală, Bucureşti, 1990.
4. Arcan – Ciumăgeanu – Copilul deficient mintal
5. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,
Editura Polirom, Iaşi, 2003.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice
Criterii Participare activă, şi documentată la lucrările practice.
Forme Evaluare în cadrul lucrărilor şi lucrării scrise.
Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
141
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN INSTITUŢII DE OCROTIRE COD: ST2463
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Kinetoterapeut ROXANA BAICAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ANATOMIE; BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI; TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTERAPIE.
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „Practica în instituţii de ocrotire”;
Abilitarea în utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice practicii în institut de ocrotire şi în proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltatrea fizică armonioasă şi creşterea nivelului capacităţii motrice la nivel şcolar;
Formarea capacităţii de a argumenta legătura dintre dezvoltarea psiho-fizica a şcolarului şi nevoia de activităţi motrice specifice vârstei;
Dobândirea abilităţilor necesare în conceperea, organizarea şi derularea activităţii de recuperare.
TEMATICĂ
GENERALĂ A
PRACTICII IN
INSTITUT DE
OCROTIRE
Importanţa kinetoterapiei pentru dezvoltarea copilului şi funcţiile ei. Legătura cu celelalte ramuri;
Sarcinile şi modul de funcţionare al instituţiilor; Principiile şi metodele didactice în kinetoterapie la şcolari; Metode de diagnosticare şi alcătuirea programelor de tratament; Influenţa deficienţelor fizice asupra organismului la vârsta şcolară; Modalităţile de examinare: morfologică şi funcţională; Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice ale şcolarilor; Sistemul mijloacelor folosite în kinetoterapie: jocul ca formă de tratament şi importanţa acestuia
în kinetoterapie la vârsta şcolară; Mijoacele folosite în corectarea deficienţelor fizice. Exerciţii statice şi dinamice. Mijloace şi metode asociate cu gimnastica medicală ( masajul , călirea organismului); Ergoterapia. Mijloace auxiliare pentru activitatea de zi cu zi; Igiena şi îngrijirea medicală ( a copilului, instituţiei, personalului); Nutriţia şi importanta nutriţiei; Semnificaţia şi conţinutul fişei individuale de de evidenţă a rezultatelor în kinetoterapie.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, explicaţia, tehnici de dezbatere, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu, V., Curs de masaj, Edit. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.
2. Dumitru, D., Reeducarea funcţionala în afecţiunile coloanei vertebrale. Edit. Sport – Turism,
Bucureşti, 1984.
3. Dumitru, D., Ghid de reeducare funcţională, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1981.
4. Sbenghe, T., Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Edit. Medicală, Bucureşti, 1987.
5. Sdic, L., Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburarilor de statică vertebrală, Edit.
Medicală, Bucureşti, 1982
EVALUARE Condiţii 100 % prezenta la practică
Criterii Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de
practică; realizarea exerciţiilor aplicative propuse în cadrul practicii.
Forme Evaluare pe parcurs
Formula notei finale 100% participare activă la practică;
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
142
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC DE OBSERVARE COD: ST2464
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-
mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Kinetoterapeut CHELARIU LILIANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE
MANEVRARE A BOLNAVULUI, ELECTROTERAPIE.
OBIECTIVE
Cunoaşterea viitorului loc de muncă , cunoaşterea bazei de tratament, dotarea, legăturile
interdisciplinare, relaţiile dintre pacient- terapeut, terapeut alt personal din echipa unde
lucrează
Obişnuinţa cu pacientul, organizarea locului de muncă
TEMATICĂ
GENERALĂ
Învăţarea posturilor generale de lucru kinetic
Tehnicile generale kinetice şi akinetice
Metode de facilitare neuroproprioceptivă
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Vizitarea întregului spital de profil de recuperare, a tuturor bazelor de tratament
Observarea tehnicilor de lucru cu pacienţii
Cunoaşterea bazei de tratament obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii
Etapele de desfăşurare a unei şedinţe de kinetoterapie
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, exerciţiu cu diverse variante, activităţi pe grupe, studiu de caz, tehnicile – dezbatere,
pliante, afişe, postere
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
EVALUARE Condiţii
100% la seminar minimum nota 5 la examinarea orală, evaluare pe parcurs,
nivelul de interes, participarea ladezbateri
Criterii Participare activă la activităţile programate.
Capacitatea de redare argumentată prine xamen oral a cunoştinţelor dobândite.
Forme
Evaluarea de parcurs + portofoliu + evaluarea finală prin examen oral.
Portofoliu metodic (individual ): referat pe o temă care va fi stabilită de comun
acord cu cadrul didactic ; câte un exemplu din fiecare document de proiectare
didactică pentru ciclul.
Formula notei
finale
50% participare activă
50% examen oral
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
143
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTUL LA PERSOANELE CU HANDICAP COD: ST2484
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mix
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI, SPORTUL PENTRU
TOŢI, FIZIOLOGIE GENERALĂ.
OBIECTIVE
Trezirea interesului pentru activităţile sportive care implică persoanele cu nevoi speciale.
Reguli speciale în lucru direct cu persoanele cu dezabilităţi.
Tehnici şi metode speciale de mobilizare în activitatea sportivă.
Practicarea exerciţiilor fizice, mijloc de bază cu caracter formativ-educativ.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Delimitări conceptuale în pedagogia specială.
Integrarea deficientului în societate ca scop al educaţiei speciale.
Sportul la persoanele cu handicap.
Materiale ajutătoare pentru practicarea sportului de către persoanele cu nevoi speciale.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Impactul psihologic al practicării sportului la persoanele cu handicap.
Aspecte medicale şi sportive la persoanele cu nevoi speciale.
Sporturi adaptate şi regulamente specifice.
METODE DE
PREDARE
Prelegerea, folosirea mijloacelor audio-video.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Panomaliov, N.I. - Funcţiile sociale ale culturii fizice şi sportului, editura Sport Turism.
2. Păunescu, F., Badea Dincă, N., Stăicuţ, E. – Informatizarea societăţii, editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică 1985.
3. Cristina Namţu, Alois Gherguţ – Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
4. Adrian,. Albu, Constantin albu – Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient
fizic, Editura Polirom,2000.
5. Ministerul Tineretului şi Sportului , FR SH – Buletinul handicap sport, Nr.2, Bucureşti,1992.
EVALUARE Condiţii
Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul
semestrului.
Criterii Participare activă, interes pentru obiect, referate.
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
144
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ÎN KINETOTERAPIE COD: ST2466
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
OBIECTIVE
Prin studierea continutului cursului de management în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili: - să cunoască noţiunile de bază ale managementului general şi a managementului în kinetoterapie; - să posede cunoştinţe teoretice privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea
managementului în kinetoterapie; - să cunoască problemele cu care se confruntă managerul în realizarea obiectivelor propuse; - să dezvolte capacităţi de organizare şi conducere; - să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind managementul în kinetoterapie şi sistemul
de sănătate.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Noţiuni generale despre management: conceptul de management, funcţiile managementului, resursele managementului, manageri. Organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii). Managementul organizaţiilor neguvernamentale. Managementul activităţilor de kinetoterapie. Managementul resurselor umane şi a relaţiilor interumane în kinetoterapie. Etica afacerilor vis-a-vis de etica profesională. Sistemul de asigurare, sistemul de plata şi servicii oferite în cadrul asigurărilor medicale de sănătate.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Resursele managementului în kinetorerapie, piramida managerilor, structura organizaţională Elementele culturii organizaţionale – studii de caz Managementul lecţiei de kinetoterapie. Organizarea cabinetului de kinetoterapie Managementul resurselor umane în kinetoterapie Voluntariatul Codul de etică profesională a kinetoterapeutului Acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local în cadrul managementului
strategic
METODE DE PREDARE
Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Nica, P. – Managementul firmei, Ed. Condor, Chişinău, 1994
2. Duma, Odetta – Sănătate publică şi management sanitar, Ed. MATRIX ROM, Bucureşti, 2003
3. Zanoschi, Georgeta - Sănătate publică şi management sanitar,, Ed. DAN, Iaşi, 2003
4. Mitrache, G., Predescu, C. – Managementul stresului în profilaxia bolilor degenerative, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar
Criterii Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,
creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate
Forme evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate; evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor
Formula notei finale
60% proiectele de studiu;
40% activitatea la seminar;
20% test de evaluare a cunoştinţelor
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
145
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE COD: ST3568
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLINEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. TIBERIU-LEONARD VLAD EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE
ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE
Aprofundarea terminologiei şi tematicii specifică disciplinei „Kinetoterapia în afecţiuni
neurologice”;
Aprofundarea cunoştinţelor studenţilor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor;
Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză,
precum şi a limitelor de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii.
Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în cazuistica
neurologică;
Iimplicaţiile lateralităţii emisferice în recuperarea handicapaţilor neouromotori
TEMATICĂ
GENERALĂ
Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice;
Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neorologice generatoare de handicap motor (neuron
motor central, neuron motor periferic, muşchi);
Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult;
Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult;
Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neorologice degenerative.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE
LABORATOR
Aprofundarea cunoştinţelor predate la curs, prin prezentare de cazuri clinice şi urmărirea
secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi de apartenenţă neurologică:
Stagii în secţia clinică de recuperare neuromotorie a Spit. Clinic de Recuperare, cu prezentare de
cazuri;
Însuşirea cunoştinţelor necesare pt. efectuarea bilanţurilor funcţionale, în relaţiile disfuncţiile
neuromotorii (mio-neuro-artro-kinetice).
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare;
seminarizare.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bădescu, Magda – Fiziopatologie generală, vol. II – Ed. Cantes, Iaşi, 2000.
2. Pendefunda, Gh. – Semiologie Neurologică – Edit. Contact Internaţional, Iaşi 1992.
3. Popa, C. – Neurologie Practică – Ed. Contact Naţional, Buc. 1997.
4. Vlad, T., Pendefunda L. - Recuperarea bolnavului hemioplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi, 1992
5. Zbenghe, T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare – Ed. Medicală, Buc. 1987.
EVALUARE
Condiţii 20% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii Participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris
Formula notei
finale Formula notei finale: 50% participare activă la seminar; 50% examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
146
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI NEUROLOGICE) COD: ST3574
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 38 2 C+E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Kinetoterapeut BLAGA DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK
OBIECTIVE
Prezentarea cadrului nosologic general care defineşte boala neurologică, generatoare de handicap fizic;
Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză, precum şi limitele de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii;
Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în cazuistica nosologică.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Disciplina îşi propune să aprofundeze cunoştinţele studenţilor în domeniul afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor, pe întreg parcursul acestora (spitalizare, ambulator, domiciliu), pentru a cunoaşte şi interpreta corect indicaţiile corect indicaţiile şi contraindicaţiile masofizioterapiei în aceste situaţii.
Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor; Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult; Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult; Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neurologice degenerative
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Aprofundarea cunoştinşelor predate la curs, prin prezentarea de cazuri clinice şi urmărirea secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi
Lucrările practice au drept scop punerea în contact direct a studenţilor cu întreaga gamă a patologiei neurologice, generatoare de handicap motor, începând cu perioada de spitalizare din perioada post acută, continuând cu cea de tratament ambulator, cât şi de întreţinere a beneficiilor neuromotorii redobândite.
Studenţii vor fi antrenaţi în toate activităţile de recuperare neuromotorie: examen clinic, testing neuromuscular, alcătuirea programelor de recuperare, asistare nemijlocită a bolnavului neuromotor.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, etc.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bădescu, M. – „Fiziopatologie generală”, ediţia II, Editura Cantes, Iaşi, 2000; 2. Cezar, I. – „Ghid de neurologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1976; 3. Pendefunda, Ghe., colaboratori – „Semiologie neurologică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi,
1992; 4. Pendefunda, L. – „Neurologie practică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi, 1993; 5. Popa, C. – „Neurologie”, Editura Naţional, Bucureşti, 1997; 6. Vlad, T., Pendefunda, L. – „Recuperarea hemiplegicului adult”, Editura Contact 7. Internaţional, Iaşi, 1992; 8. Sbenghe, T. – „Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1987.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice; obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
Criterii participare activă şi argumentată la discuţiile privind terminologia medicală folosită în kinetoterapie
Forme Evaluare pe parcurs
Formula notei finale
evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
147
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI REUMATOLOGICE COD: ST3569
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 94 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU- MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, FIZIOTERAPIE, BTMK, REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE
OBIECTIVE
Prezentarea patologiei reumatismale pe grupe de boli Modalităţi de intervenţii terapeutice în bolile reumatismale Rolul kinetoterapiei în trtamentul patologiei reumatice Noţiuni generale privind indicaţiile şi contraindicaţiile în Kinetoterapie Insuşirea tehnicilor din Kinetoterapie în afecţiunile reumatice reumatice pe segmente anatomice
TEMATICĂ
GENERALĂ
Elementele de baza ale Kinetoterapiei în recuperarea afecţiunilor reumatismale Mişcările articulare. Bilanţul articular şi muscular. Principiile culturii fizice medicale.
Hidrokinetoterapia. Exerciţii fizice medicale. Kinetoterapia şi recuperarea mâinii reumatoide. Programe de recuperare Kinetoterapia şi recuperarea cotului. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile umărului reumatic. Programe de recuperare functională. Kinetoterapia în afecţiunile şoldului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în afecţiunile funcţionale ale piciorului reumatoid. Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale cervicale inferioare C3-C7.
Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale dorsale. Programe de recuperare. Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale lombo-sacrate L4-L5-S1.
Programe de recuperare Gimnastica respiratorieîin diferite afecţiuni reumatismale. Kinetoterapia în deviaţiile de coloană: cifoză, scolioză, lordoză. Programe de recuperare. Kinetoterapia şi exerciţiul fizic cu caracter de profilaxie şi jocuri sportive în recuperarea unor
afecţiuni reumatismale . Programe de recuperare. TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Testarea studenţilor privind înţelegerea perceperea şi interpretarea subiectelor expuse la cursul teoretic
METODE DE PREDARE
Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, radiografii
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie 2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie 3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie 4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu 5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare 6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă
Criterii Participare activă la dezbateri
Forme Evaluare pe parcurs şi evaluare finală
Formula notei finale 50% participare activă + 50% notare
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
148
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI GERIATRICE COD: ST3580
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE
KINETOTERAPIEI, K.T. ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, REUMATOLOGICE,
ORTOPEDICO-TRAUMATICE, CARDIOVASCULARE ŞI RESPIRATORII;
TEHNICI ŞI METODE KINETOTERAPEUTICE
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind aspectele genrale ale organismului uman la vârste
înaintate
Cunoaşterea patologiei specifice vârstnicilor
Însuşirea cunoştinţelor necesare adaptării programelor kinetice (specifice diferitelor tipuri de
acţiuni) la persoanele în vârstă
TEMATICĂ
GENERALĂ
Fenomenul îmbătrânirii, teorii şi aspecte ale cercetărilor medicale
Factori de risc pentru sănătate
Supraponderalitatea şi sănătatea
Kinetoterapia profilactică a fenomenului de îmbătrânire
Principiile generale ale kinetoterapiei la vârsta a III-a
Kinetoterapia în afecţiunile neurologice, reumatologice, ortopedico-traumatice, cardiovasculare
şi respiratorii la persoanele în vârstă
Aapecte legate de recuperearea medicală la domiciliul pacientului
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Aspecte demografice cu privire la îmbătrânirea populaţiei în ţară şi în lume
Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor reumatismale (artroze, artrite, osteoporoză
etc.)
Exerciţii şi programe pentru recuperarea posttraumatică la persoanele în vârstă
Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor respiratorii şi cardiovasculare
METODE DE
PREDARE
Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Căminul de bătrâni „Sf. Constantin şi Elena” Iaşi), lecţii
practico-metodice pentru persoane de vârsta a III-a , cu patologia specifică vârstei
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălăceanu Stolnici C. – Geriatrie practică, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998.
2. Hensrud Donald D.–Clinica Mayo, Despre menţinerea unei greutăţi sănătoase, Ed. All,
Bucureşti, 2002.
3. Lozinca I.– Elemente de patologie a aparatului respirator şi recuperarea prin kinetoterapie, Ed.
Univ. Oradea, 2002.
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
5. Sbenghe T.– Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996.
6. Sheldon Shelp G.- Clinica Mayo, Despre hipertensiunea arteriala, Editura All, Bucuresti, 2000.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi seminarii
Forme Examen
Formula notei finale Răspusuri la seminarii şi examen– 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
149
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ COD: ST3553
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 P + E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE
KINETOTERAPIEI, PSIHOLOGIE GENERALĂ ŞI PATOLOGICĂ, ELEMENTE
DE CONSILIERE
OBIECTIVE
Pregătirea studenţilor sub aspect teoretic şi practic privind activităţile ce pot fi prestate de către
persoanele cu handicap
Cunoaşterea posibilităţilor de executare a unor activităţi de către persoanele cu incapacitate de
muncă temporară sau definitivă, în scop terapeutic şi pentru reintegrare familială, socială şi
profesională
TEMATICĂ
GENERALĂ
Terapia ocupaţională şi ergoterapia - metode kinetoterapeutice
Obiective şi efecte ale terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei
Terapia ocupaţională şi ergoterapia în afecţiunile psihice
Munca şi ergoterapia
Terapia ocupaţională şi ergoterapia în recuperarea vârstnicilor
Rolul, locul şi atribuţiile ergoterapeutului în activitatea de terapie ocupaţională şi ergoterapie
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Elemente practice de terapie ocupaţională şi ergoterapie
Organizarea atelierelor de terapie ocupaţională şi ergoterapie (vizite în instituţii de ocrotire,
medicale şi şcolare)
Condiţii ergonomice pentru diferite activităţi
Opţiuni privind activităţile
Reantrenarea la efort a persoanelor cu diferite handicapuri
METODE DE
PREDARE
Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire, medicale şi şcolare, lecţii practico-metodice pentru
persoane cu handicap, cu diferite afecţiuni
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bălteanu V. – Terapie ocupaţională şi ergoterapie, Ed. Technopress, Iaşi , 2004.
2. Mârza D. – Ergoterepie – note de curs, Ed. Univ. Bacău , 2000.
3. Grandjean E. – Principii de ergonomie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
4. Popescu Al. Alexandru – Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Ed. Medicală, Bucurelti, 1986.
5. Journal D’Ergothérapie, Ed. Masson, Paris, 1994.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice şi seminarii
Forme Examen
Formula notei finale Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
150
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FARMACOLOGIE COD: ST3576
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ
OBIECTIVE Însuşirea de către studenţi a legilor generale de acţiune a agenţilor farmacologici cu relaţiile
structură-acţiune şi cauză-efect ;
Pregătirea studenţilor pentru a aprecia efectele terapiei medicamentoase în corelaţie cu
procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;
TEMATICĂ
GENERALĂ Definiţia şi obiectul farmacologiei
Medicaţia generală, antiseptice şi dezinfectante, antibiotice şi chimioterapice, medicaţia
metabolică
Medicaţia cardiovasculară, a aparatului respirator, reumatologică
Medicatia neurologică şi psihotropă
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Protocolul terapeutic (doze, căi de administrare, durată);
Factorii care influenţează acţiunea medicamentelor în organism;
Importanţa medicaţiei energizante şi a vitaminoterapiei;
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni neurologice;
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare;
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni respiratorii;
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni reumatologice; METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. .Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,
2001.
2. Hagiu Bogdan-Alexandru – Farmacologie, Editura universitatii « Alexandru Ioan Cuza » Iasi
3. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.
4. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii Prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate
Forme Notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, examen scris Formula
notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
151
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIA DURERII COD: ST3583
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ
OBIECTIVE însuşirea de către studenţi a cunostintelor privind acţiunea agenţilor farmacologici folositi pentru
tratarea durerii acute si cronice;
formarea studenţilor in scopul aprecierii efectelor acestei terapii medicamentoase în corelaţie cu
procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;
TEMATICĂ
GENERALĂ
Medicatia in durerea acuta si in durerea cronica
Durerea viscerala
Durerea de tip neuronal (anestezice generale şi locale, hipnotice, sedative şi tranchilizante,
antidepresive)
Durerea de tip vascular
Durerea din cancer
Durerea in bolile reumatismale (analgezice, antipiretice, antiinflamatoarele nesteroidiene)
Durerea postoperatorie
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antiinflamatoarelor nesteroidiene
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii opiaceelor
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anestezicelor locale si generale
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anxioliticelor
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii miorelaxantelor
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antispasticelor
Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii vasodilatatoarelor METODE DE PREDARE
Expunere, prezentarea de referate cu discutarea lor
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,
2001.
2. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.
3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998.
4. Proca E., Litarczec G. -Terapia pre- si postoperatorie a bolnavului chirurgical, Tratatul de
patologie chirurgicalã, Ed. Med., Buc., 1999.
5. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa
Forme referat in cadrul verificarii pe parcursul semestrului si examen scris in sesiune Formula notei
finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
152
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII COD: ST3570
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE
OBIECTIVE
Prezentarea noţiunilor de bază pe care trebuie să le cunoască un kinetoterapeut care lucrează cu
un bolnav respirator.
Prezentarea principalelor tipuri de boli respiratorii.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Corelaţii între poziţia corectă a corpului şi funcţionalitatea aparatului respirator.
Principalele mecanisme de apărare bronhopulmonare.
Simpome şi tulburări funcţionale.
Modalităţi de testare a pacienţilor respiratori.
Recuperarea medicală a bolnavilor cu disfuncţii ventilatorii obstructive sau restrictive precum şi
din cadrul celor mixte.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Tehnici de respiraţie corectă.
Posturi de relaxare şi facilitare a respiraţiei.
Drenajul bronşic asistat.
Reeducarea respiraţiei costale, diafragmatice, hemidiafragmatice
Procesul de recuperare al bolnavului respirator.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discuţii pe teme în prealabil anunţate, prezentarea
noţiunilor pe scheletul uman şi pe mulajul din dotarea facultăţii, prezentarea pe planşe şi atlase,
învăţarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori Ed. Medicală, Bucureşti 1983.
2. Denis Lamboley – Respiră corect şi vei fi sănătos, Ed. Teora, 2001.
3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom 2001.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţa la curs, 100% prezenţa la seminar
Criterii Participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
alegere + evaluarea finală scrisă
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finală
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
153
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ACTIVITĂŢI LUDICE PENTRU COPII CU DISABILITĂŢI COD: ST3533
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. EMILIA RUGINĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ,
HANDBAL, FOTBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL, DIDACTICA EFS,
GIMNASTICA AEROBICĂ
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;
Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;
Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru
însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică a
copiilor cu disabilităţi, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;
Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul
activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Jocurile de mişcare şi
principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea jocurilor de mişcare; Metodica învăţării
jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie
fizică - adaptat; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare; Influenţa jocurilor de mişcare asupra
modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului; Contribuţia activităţilor ludice în
procesul de socializare a elevilor cu disabilităţi; Importanţa cunoaşterii particularităţilor morfo-
funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de
mişcare asupra acestora.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi; Însuşirea unor jocuri de mişcare care
cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare
pregătitoare pentru diferite ramuri de sport; Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie –
adaptate la elevii cu disabilităţi.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, activităţi pe grupuri, învăţare prin cooperare, jocul
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Chiriţă, Georgeta – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
2. Gârleanu, I., Forţu, E. – Exerciţii şi jocuri pentru însuşirea elementelor atletice de către copiii de
vârstă şcolară, Rev. EFS, nr. 12/1969.
3. Ţicaliuc, Eugenia – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1979.
4. Fiedler, P. – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
5. Rugină, Emilia – Activităţi ludice, curs editat în tehnologia ID, 1998.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice
Criterii Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi
completă a portofoliului metodic.
Forme
Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.
Portofoliul metodic (individual): caietul de lucrări practice + 1 proiect de
lecţie care să cuprindă doar jocurile specifice fiecărei verigi de lecţie.
Formula notei finale 50% participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic;
50%nota la proba de control.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
154
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL COD: ST3587
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB- obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT Kinetoterapeut CRĂCIUN CAROLINA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
BAZALE TERETICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM; ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTEEAPIE; BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL LA PERSOANELE CU HANDICAP; KINETOTERAPIA ÎN DIFERITE AFECŢIUNI.
OBIECTIVE
La sfârşitul cursului practic absolvenţii vor fi capabili: Să utilizeze corect vocabularul tehnico-medical de bază şi specific profesiei de kinetoterapeut; Să deţină cunoştinţe şi deprinderi necesare alcătuirii programelor de recuperare în diverse afecţiuni; Aprofundarea cunoştinţelor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor; Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a indicatorilor de prognoză, precum şi a limitelor
de recuperare posibilă, în raport cu vârsta, sexul şi stadiul de evoluţie a bolii; Să cunoască modul de folosire a dispozitivelor, instalaţiilor şi a aparaturii specifice profesiei şi să
le utilizeze în mod corect; Să deţină noţiuni teoretice şi practice referitoare la materialele cu caracter medical utilizate în
această profesie; Să cunoască normele de tehnica securităţii muncii, precum şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice prin mijloacele kinetoterapiei; Corectarea deficienţelor fizice pe segmente (capului şi gâtului, umerilor, omoplaţilor şi ale
membrelor superioare şi inferioare); Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare, respiratorii, reumatologice, ortopedico-traumatice,
neurologice.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Examenul somatoscopic, examenul antropometric, depistarea şi corectarea atitudinilor deficitare globale ale corpului;
Corectarea deficienţelor coloanei vertebrale, deficienţele coloanei vertebrale în plan sagital: cifoze, lordoze, cifo-lordoze, spate cifotic, spate plan;
Deficienţele coloanei vertebrale în plan frontal: scoliozele în „C”, scolioza în „S”, scolioza profesională (congenitală, rahiitică, idiopatică, paralitică);
Capul şi gâtul înclinate înainte, capul şi gâtul înclinate lateral, capul şi gâtul înclinate într-o parte (torticolis);
Umeri deficienţi: ridicaţi sau căzuţi, duşi înainte sau înapoi, asimetria. Omoplaţi în „aripioare”; La nivelul genunchilor: genunchi „în varus”, „în valgum”(X), în flexie, în extensie; Tulburări funcţionale cardiovasculare. Reumatism poliarticular. Artroze. Paralizie. Pareze, atrofii
progresive, hemiplegii.
METODE DE
PREDARE
Explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, studiul de caz, expunerea.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Baciu, C. – Aparatul locomotor. Editura Medicală, Bucureşti, 1981.
2. Dumitru, D. – Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei vertebrale. Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1984.
3. Marcu, V. – Masaj şi kinetoterapie. Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1984.
4. Obraşcu, C. – Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciţii fizice. Editura Medicală,
Bucureşti, 1986.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la activităţile practice, cunoştinţe teoretice, abilităţi practice.
Criterii Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii, rezolvare de cazuri, să alcătuiască şi să aplice programe de exerciţii specifice diferitelor afecţiuni.
Forme Evaluare practică: studentul rezolvă problema practică + explicaţii teoretice. Formula notei
finale 50% evaluare curentă + 50% evaluare finală.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
155
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU COD:ST 3588
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA
Prep. univ. drd. NECULĂEŞ MARIUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZOPATOLOGIE, KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI: NEUROLOGIE, ORTOPEDO-TRAUMATICE, RESPIRATORII, CARDIO-VASCULARE, GERIATRICE.
.
OBIECTIVE Pregătirea studenţilor în vederea aplicaţiilor kinetoterapeutice la domiciliul pacientului.
Efectuarea de activităţi voluntare în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Aspecte genrale ale kinetoterapiei la domiciliu ăn ţara noastră şi în străinătate (aspecte
legislative şi organizatorice).
Planificarea activităţii de kinetoterapie (metodica alcătuirii planului general) şi a conceperii
programelor pentru diferite afecţiuni.
Metodica recuperării pacientului, evaluarea iniţială, intermediară, finală.
Noţiuni de igienă şi organizare a locului (spaţiului în care se desfăşoară activitatea) şi
realizarea cooperării cu pacientul şi familia acestuia
Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor cardio- vasculare şi respiratorii la domiciliu.
Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor neurologice.
Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor reumatologice.
Aspecte metodice ale recuperării persoanelor în vârstă cu diferite afecţiuni asociate.
METODE DE PREDARE
Prelegeri, lecţii practico-metodice pentru tehnicile şi metodele predate (vizionare casete)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,
Editura Polirom, Iaşi, 2002.
2. Fundaţia de îngrijiri comunitare – Serviciile de îngrijiri la domiciliu – Ghid de practică,
Editura Leal, Iaşi, 1998
3. Sbenghe Tudor – Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,
1996
4. Lozincă I, Heredes G – Kinetoterapia în afecţiunile cardiovasculare, Editura Universităţii din
Oradea, 1999
EVALUARE Condiţii Prezenţă la lucrări practice 100%
Criterii Participare activă la lecţiile practice
Forme Examen
Formula notei finale
Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
156
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ORTOPEDO- TRAUMATICE COD: ST3662
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Kinetoterapeut GAŢU CARMEN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE
ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI, TEHNICI
ŞI METODE KINETOLOGICE
OBIECTIVE
Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei ortopedie şi traumatologie
Cunoaşterea tipurilor de boli şi tratarea lor prin kinetoterapie
Aplicarea metodelor specifice în recuperarea traumatismelor ortopedo-traumatice
Dobândirea de abilităţi în kinetoterapia specifică organizarea şi derularea activităţii în ortopedie
TEMATICĂ
GENERALĂ
Componente specializate ale sistemului osteo-articular
Procesul vindecării şi eşecul vindecării osoase
Consideraţii generale în chirurgia ortopedică
Elemente de patologie osoasă traumatică
Elemente de patologie osoasă netraumatic
Elemente de patologie articulară traumatică şi netraumatică
Principii de tratament în fracturi
Modalităţi de tratament conservator nechirurgical (ortopedic şi funcţional în fracturi)
Modalităţi de tratament chirurgical în fracturi
Sechelele fracturilor
Principii şi modalităţi de tratament chirurgical
Principii şi modalităţi moderne de tratament în ortopedie
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Tehnici de recuperare a mâinii
Recuperarea cotului pre şi post imobilizare
Recuperarea funcţională a umărului
Tehnici de recuperare a şoldului
Strategia de recuperare a genunchiului posttraumatic
Recuperarea funcţională a articulaţiilor şi musculaturii
Reeducarea mersului
Combaterea durerii
METODE DE
PREDARE
Prelegeri interactive, activităţi pe grupe, învăţarea prin cooperare, studiu de caz, explicaţia,
exerciţii cu diverse variante, simulare
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Baciu, Cl.,- „ Aparatul locomotor”. 1981.
2. Botez, P.,- „Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor” ., 1986,
3. Botez, P.,- „Ortopedia”, 2001.
4. Floareş G., -„Traumatismele osteoarticulare”, 1979.
5. Ermeşan M., -„Actualităţi despre fracturi” , 1998.
EVALUARE Condiţii
50% prezenţă la cursuri
100% prezenţă la activităţile practice
Criterii Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii
Forme Evaluarea de parcurs , dezbateri
Formula notei finale 50% nota la seminar (colocviu) + 50% nota de la examenul final
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
157
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI ORTOPEDICO-TRAUMATICE) COD: ST3674
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 C+E ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. GHIUARU RODICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIE, BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, ERGOFIZIOLOGIE
OBIECTIVE
Formarea deprinderilor şi tehnicilor specifice în practica kinetologică. Formarea priceperilor şi metode kinetoterapeutice în afecţiunile aparatului locomotor. Aplicarea şi alegerea metodelor specifice şi aplicarea lor în diferite afecţiuni din secţiile de ortopedie. Perfecţionarea cunoştinţelor de folosire a tehnicilor şi metodelor kinetoterapeutice. Aplicarea cunoştinţelor obţinute la cursurile teoretice.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Prezentare de caz – umărul posttraumatic. - recuperarea funcţională a umărului; particularităţi în recuperarea umărului.
Contuziile umărului – prezentare de caz, tehnici kinetice. Luxaţiile umărului–prezentare de caz, efecte fiziologice ale mobilizărilor asupra articulaţiei umărului. Fracturile umărului – prezentare de caz – tratament pre şi postoperator. Sindromul umăr-mână – principii şi obiective în recuperare. Paraliziile nervului circumflex – prezentare de caz – cause, tehnici specifice în recuperare. Paralizia nervului suprascapular – cause, riscuri în tratament, restantul funcţional. Cotul posttraumatic – recuperarea precoce funcţională – studio de caz. Recuperarea cotului după intervenţia chirurgicală şi suspendarea imobilizării. Recuperarea cotului după leziunile ţesuturilor moi. Entorsele cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament conservator şi kinetoterapia pentru
îndepărtarea redorii instalate. Luxaţiile cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament kinetic, asocierea cu fracturile cotului. Fracturile cotului – frecvenţa, tipuri de fracture, tehnici de recuperare pre şi postoperator. Paraliziile nervilor periferici – studiu de caz – metode de recuperare specifice. Mâna posttraumatică – prezentare de caz. Recuperarea leziunilor de tendon – cause, tehnici de recuperare. Recuperarea în redoarea.articulaţiilor mâinii (mâna rigidă). Recuperarea postoperatorie după retroctura Dupuytren. Prezentare de caz – sechele postfractură sau luxaţie. Şoldul posttraumatic – prezentare de cazuri. Igiena ortopedică a şoldului. Tehnici de recuperare în combaterea durerii, stabilitatea şoldului, mobilitatea şoldului. Luxaţii de şold – prezentare de caz – tehnici de recuperare. Fracturi de şold, prezentare de caz – tehnici de recuperare. Şoldul operat – tratament pre şi postoperator. Genunchiul posttraumatic–prezentarea celor mai frecvente leziuni (luxaţii, fracturi) genunchiul operat. Recuoerarea pe tipuri de leziuni. Piciorul posttraumatic – tipuri de leziuni (luxaţii, fracture, rupture ligamentare, paralizii,
algoneurodistrofie). METODE DE PREDARE
Expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Bociu, Cl. – „Kinetoterapia pre şi postoperatorie”, Editura Sport – Turism, 1981
2. Cordun, M. – „Kinetologie medicală”, Bucureşti, 1999
3. Flora, D. „Tehnici de bază în kinetoterapie”, Oradea, 2002
4. Sghenghe, T. „Recuperarea medicală a sechelelor postraumatice ale membrelor”, Editura Medicală
5. Sghenghe, T. – „Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală, 1987
6. Kiss, I. – „Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală”, Editura Medicală, 1997.
EVALUARE Condiţii participarea activă la cel puţin jumătate dintre lucrarile practice
Criterii numărul şi calitatea intervenţiilor la lp., rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului
şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula notei finale
(nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la
examenul oral din sesiune) : 4
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
158
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELECTROTERAPIE COD: ST3691
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNĂ
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Kinetoterapeut CULICEANU MARCEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANTOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK
OBIECTIVE
Disciplina îşi propune să lărgească sfera de cunoaştere a studenţilor în patologia beneficiară a electroterapiei, mijloacele şi metodele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile medicale.
Prezentarea schematică a formelor de curent electric, în ordine: galvanici, joasă, medie şi înaltă frecvenţă, terapia cu ultrasunete, fototerapia şi terapia prin impulsuri de joasă frecvenţă.
Efectuarea de stagii şi vizite în unităţi medicale, pentru demonstraţii practice cu aparatură de elctroterapie.
TEMATICĂ
GENERALĂ
1. Bazele fiziologice ale electroterapiei: 2. Curentul galvanic: 3. Curenţii de joasă frecvenţă: 4. Curenţi de medie frecvenţă: 5. Curenţi de înaltă frecvenţă: 6. Terapia cu ultrasunete: 7. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă:
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
acţiunile biologice ale curentului galvanic, efectele fiziologice ale curentului galvanic, ionoforeza şi disociaţia electrolitică, acţiunea biologică a curenţilor de joasă frecvenţă, efectele fiziologice ale curenţilor de joasă frecvenţă, tehnica aplicaţiilor curenţilor de joasă frecvebţă, terapia excitomotorie, acţiunea biologică a curenţilor de medie frecvenţă, efectele fiziologice ale curenţilor de medie frecvenţă, tehnica aplicării curenţilor de medie frecvenţă, acţiunea biologică a curenţilor de înaltă frecvenţă, efectele fiziologicce ale curenţilor de înaltă frecvenţă, tehnica aplicaţiilor curenţilor de înaltă frecvenţă, acţiunea biologica a ultrasunetelor, efectele fiziologice ale ultrasunetelor, tehnica aplicaţiilor ultrasonoterapiei, bazele fiziologice ale tratamentelor prescrise, modalităţi de aplicare a tratamentului, efectele calorice ale luminii, efectele terapeutice ale radiaţiilor infraroşii şi ultrasunete, efectele aplicaţiilor cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă (magnetodiaflux), indicaţii şi contraindicaţii.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare, seminarizate.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Rădulescu, A. – „Electroterapie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1993.
2. XXX – BTL „Ghid pentru electroterapie”, Bucureşti, 2000.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris Formula
notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 60 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
159
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN STAŢIUNI BALNEARE COD: ST3675
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU-MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE PENTRU BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE ŞI FIZIOTERAPIE,
BTMK, REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE
OBIECTIVE
Tratarea bolilor cu caracter acut şi ameliorarea lor
Crearea unui confort psihicsi anatomo-funcţional
Crearea unui ambient psihic între terapeut şi pacient
Conştientizarea actului terapeutic şi a igienei personale privind fiecare afecţiune diagnosticată
TEMATICĂ
GENERALĂ
Rolul trtamentului în staţiunile balneare
Prezentarea bazelor de tratament
Circuitul care se efectuează în cadrul unei cure balneare
Hidroterapia
Electroterapia
Masajul
Kinetoterapia
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Lucru practic în toate compartimentele descrise la cursuri
Testarea practică a studenţilor
Discuţii despre îmbunătăţirea procesului de recuperare şi reabilitatre în cadrul unei cure balneare
METODE DE PREDARE
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie
2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie
3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie
4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu
5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare
6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă
Criterii Participare activă la dezbateri
Forme Evaluare pe parcurs şi evaluare finală
Formula notei finale 50% participare activă 50% notare
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
160
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI PEDIATRICE COD: ST3678
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ
TOTAL
ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 E ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. kinetoterapeut pr. ROMAŞCU IOAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE B. T. M. K., FIZIOPATOLOGIE, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, KINETO ÎN
REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE ŞI NEUROLOGIE
OBIECTIVE
Familiarizarea cu tematica disciplinei
Însuşirea patologiei generale pediatrice
Întocmirea programelor de recuperare în patologia pediatrică
TEMATICĂ
GENERALĂ
Tratementul redorilor articulare posttraumatice
Kineto în leziunile traumatice obstretricale
Kinetoterapia în arsuri, torticolis, osteomielită
Kinetoterapia în boala perthes
Kinetoterapia în malformaţiile osteoarticulare la copil
Reeducarea neuromotorie infantilă
Kinetoterapia în bolile aparatului respirator 0-1 an
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Întocmirea programului de kinetoterapie în redorile articulare
Întocmirea programului de kinetoterapie în traumatismele obstretricale
Întocmirea programului recuperator în perthes
Program de kinetoterapie în piciorul strâmb congenital
Program de kinetoterapie în i.m.c.
Program de kinetoterapie în bolile respiratorii 0-1 an
METODE DE
PREDARE
Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, iconografii, radiografii
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Goţia, Dan, – Chirurgie şi ortopedie pediatrică, 1996.
2. Bratu, I. A.,- Gimnastică pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, Editura Ssport-
Turism, 1977.
3. Ionescu, A. N.,- Gimnastică medicală, Ed. All, 1994-reeditată.
4. Moţet, D., - Psihopedagogia recuperării handicapurilor motorii, Ed. Humanitas, 2001.
5. Baciu, Cl., - Anatomia funcţională a aparatului locomotor, Ed. Med., 1981.
6. Piaget, J., - Psihologia copilului, Ed. Bucureşti, 1975.
7. Zbenghie, T., - Kineziologie-ştiinţa mişcării, Ed. Med., 2002.
8. Mârza, D., - Metode speciale de masaj, Ed. Plumb, 1998.
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă la lucrări practice
Criterii Participare activă în dezbateri pe marginea tematicii
Forme Evaluare pe parcurs şi evaluare finală
Formula notei finale 50% participare activă; 50% nota de la examen
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
161
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI CARDIO-VASCULARE COD: ST3671
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
2 - - 1 42 108 5 M ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE FIZIOLOGIE GENERALĂ, ERGOFIZIOLOGIE, ANATOMIA OMULUI
OBIECTIVE Transmiterea de informaţii ştiinţifice actuale privind bazele morfofiziologice ale inimii şi vaselor sanguine
Evidenţierea substratului morfologic, biochimic, biofizic şi genetic al proceselor fiziologice normale şi patologice la nivelul cordului şi vaselor sanguine având în vedere că sistemul cardiovascular este o vastă biostructură moleculară în care materia, energia şi informaţia sunt suportul viabil al echilibrului între homeostazia morfologică şi cea funcţională;
Cunoaşterea mecanismelor de reglare neuro-umorală ale proceselor fiziologice şi importanţa acestora în asigurarea funcţionării normale a sistemului cardiovascular;
Evidenţierea modificărilor fiziologice la nivelul cordului şi al hemodinamicii în condiţii de efort, adaptarea organismului la efort
TEMATICĂ GENERALĂ
Importanţa studiului morfofiziologic al sistemului cardiovascular. Configuraţia inimii şi a sacului pericardic, Morfologia cavităţilor inimii şi compartimentele funcţionale ale acestora. Aparatul valvular. Macro şi microstructura miocardului. Fiziologia contracţiei miocardice. Sistemului excito-conductor al inimii. Proprietăţile morfo-funcţionale ale miocardului: excitabilitatea, ritmicitatea, conductibilitatea, contractilitatea, tonicitatea. Manifestări ale activităţii inimii şi înregistrarea potenţialelor de acţiune - electrocardiograma. Modificări ale potenţialului electric la efort şi în stări patologice. Structura arborelui vascular. Hemodinamica, viteza şi debitul sanguin, modificări ale acestora în timpul efortului fizic. Circulaţia în sistemul cu presiune ridicată. Circulaţia arterială, pulsul, presiunea arterială. Circulaţia în sistemul venos, presiunea venoasă. Circulaţia pulmonară.
TEMATICA SEMINARIILOR/ LUCRĂRILOR DE LABORATOR
Pregătirea bolnavului cardiopat în vederea adaptării la efortul fizic. Efortul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică; Metode de testare la efort a coronarienilor;recuperarea fizică a acestora; Recuperarea insuficienţei cardiace, a bolnavilor valvulari operaţi şi neoperaţi ; Recuperarea în arteriopatii sau în afecţiuni venoase precum şi recuperarea post transplant cardiac.
METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, explicaţia, activitate în grup,studiu de caz etc.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)
1. Lozincă.Izabela, Gina Heredea, 1999, Kinetoterapia în afecţiuni cardiovasculare 2. Bejan Leond, Făgărăşanu Dan, Emilia Bejan,1999, Bazele morfopatologice ale inimii în practica
medico-chirurgicală, Editura ALL, Bucureşti. 3. Chassignolle J.F., 2000, Infarctul în bolile cardiovasculare, prevenire şi tratament, Edit.
„Compania”, Bucureşti. 4. Ciofu E.,2002, Fiziologie generală, Edit. Univ. „Al.I.Cuza “ Iaşi.
EVALUARE Condiţii 50%prezenţa la curs 100% prezenţă la seminar -La examinarea orală – minim nota 5 la prezentarea referatului
Criterii Participarea activă şi argumentată la dezbateri şi discuţii pe tematica cursului şi a lucrărilor practice; realizarea originală şi completă a portofoliului.
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu +evaluarea finală prin examen scris. -portofoliul metodic (individual): referat pe o temă care va fi stabilită de comun acord cu studentul
Formula notei finale 50% participarea la lucrările practice şi însuşirea tehnicilor de recuperare a bolnavilor + referat; 50% nota la examenul scris
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
162
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ABDOMINO-GINECOLOGICE COD: ST 3679
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU
TOTAL ORE ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE PREDARE
C S L Pr.
1 1 - - 28 122 5 C ROMANA
TITULARUL DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE
ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ
OBIECTIVE Informarea studenţilor cu privire la metodologiile kinetoterapeutice utilizate în timpul sarcinii şi
postpartum şi care au ca scop prevenirea sau tratarea unor complicaţii ale sarcinii şi ale naşterii ;
Prezentarea importanţei kinetoterapiei în tratamentul şi recuperarea în unele ginecopatii şi
afecţiuni abdominale;
TEMATICĂ
GENERALĂ
Kinetoterapia în timpul sarcinii;
Kinetoterapia postpartum ;
Kinetoterapia în sindromul algic pelvian şi incontinenţa urinară;
Kinetoterapia în tratarea constipaţiei, în cancere cu localizare abdomino-ginecologică şi în
prevenirea herniilor abdominale
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
Programe kinetice indicate în sarcină
Programe kinetice indicate în perioada lehuziei;
Programe kinetice indicate în sindromul algic pelvian,
Exerciţii indicate în incontinenţa urinară;
Exerciţii indicate în tratarea afecţiunilor produse prin slăbirea musculaturii abdominale;
Exerciţii pentru diafragm
Recuperarea în cancere abdomino-ginecologice; METODE DE PREDARE
Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora, studii de cazuri clinice
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Anna Selby - Gimnastica Pilates pentru gravide, 2003.
2. American College of Obstetricians and Gynecologists – Exercises during pregnancy and the
postpartum period, ACOG Tehnichal Bulletin, vol. 189, Febr 1994.
3. Grosse D., Sengler J., Jurascheak F. – Incontinence urinaire et kinésitherapie post-partum.
Kinésitherapie Scientifique, Paris, 1992.
4. Ionescu A. N. – Gimnastica medicală, ALL, Bucureşti, 1994.
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate
Forme notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, lucrare scrisă finală
Formula
notei finale
50% media notelor obţinute la seminarii, 50% nota obţinută la lucrarea scrisă
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
163
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ORTEZARE-PROTEZARE COD: ST3677
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lector univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE
OBIECTIVE
dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;
abilitarea în utilizarea corectă a noţiunilor ştiinţifice specifice disciplinei; analiza cazurilor patologice care
necesită ortezare sau protezare, efectele terapeutice, modul de acţiune şi ortezele sau protezele ideale
necesare; aspecte constructiv – funcţionale ale ortezelor şi protezelor; compararea parametrilor biomecanici
funcţionali ai omului sănătos cu ai omului cu dizabilităţi temporare sau permanente ce foloseşte o orteză
sau proteză; gradul de reabilitare a deficienţelor neuro-motorii prin intermediul ortezelor şi protezelor;
formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Introducere în ortezare-protezare: obiectul de studiu ,terminologie.
Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale ortezelor: clasificarea ortezelor, principii
funcţionale, materiale folosite în construcţia ortezelor, deficienţe care necesită ortezare, orteze
ale membrului inferior, orteze ale membrului superior, orteze ale coloanei vertebrale.
Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale protezelor: clasificarea protezelor; aspecte
biomecanice ale amputaţiei; acţionare, control, reglare la protezele modulare; proteze ale
membrului inferior; proteze ale membrului superior; proteze speciale.
Aspecte ale biomecanicii mersului normal şi cu handicap: mersul normal, anomaliile mersului
cu proteză, mijloace de corecţie a mersului cu proteză.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Măsurători antropometrice.
Analiza constructiv-funcţională şi structurală a unor proteze.
Analiza pe calculator a contactului bont-manşon de proteză.
Realizarea negativului pentru mulajul de bont.
Analiza mersului uman.
Analiza tehnologiei de realizare a unei proteze.
METODE DE
PREDARE
Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele
moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Budescu,E., Protezarea membrului inferior, Editura Tehnopress, Iaşi, 2006.
2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,
Canada, 2002.
3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.
EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs
Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări
Forme colocviu
Formula notei finale 60 % evaluare colocviu +40 % nota finală lucrări
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
164
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ ŞI PRIM AJUTOR COD: ST3605
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Prof. dr. univ. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIA, FIZIOLOGIA ŞI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA
OBIECTIVE
Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.
Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.
Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.
Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei.
Igiena alimentaţiei.
Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.
Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului.
Igiena bazelor sportive deschise şi închise. Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului.
Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare. Igiena sportului la juniori şi seniori.
Modalităţile de adaptare ale organismului la efortul fizic.
Oboseala musculara, fizică şi nervoasă.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific. Familiarizarea cu manevrele care se
impun în situaţiile specialie. Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe,
prevenire. Resuscitarea cardiovasculară. Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile. Hemostaza.
METODE DE
PREDARE
Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discuţii pe teme în prealabil anunţate, prezentarea
noţiunilor pe scheletul uman şi pe mulajul din dotarea facultăţii, prezentarea pe planşe şi atlase,
învăţarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982
2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002
3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical in EFS, Ed. Tehnopress 2005
EVALUARE Condiţii 50% prezenţa la curs, 100% prezenţa la seminar
Criterii Participarea activaăla seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Forme Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
alegere + evaluarea finală scrisă
Formula notei finale 50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
50% nota de la examinarea finală
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
165
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS
OBIECTIVE
Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului
Însuşirea noţiunilor de regulament
Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul începătorilor
Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
I. Aspecte generale ale jocului de tenis:
- suprafeţe de joc, materiale de joc.
II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică
III. Tehnica jocului de tenis:
- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii;
lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe partea
stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele mâini;
serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare; smeciul.
IV. Tactica jocului de tenis
tactica jocului de simplu:
- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor;
situaţii tactice speciale
tactica jocului de dublu.
METODE DE
PREDARE
Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.
EVALUARE Condiţii
100% prezenţa la lucrările practice
Minimum nota 5 la examinări
Criterii Participare activă
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp
Forme Evaluare pe parcurs + colocviu
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la colocviu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
166
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: ST3628
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
ORELOR PE
SĂPTĂMÂNĂ TOTAL ORE
SEMESTRU
TOTAL ORE
ACTIVITATE
INDIVIDUALĂ*
NUMĂR
DE
CREDITE
TIPUL DE EVALUARE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
LIMBA DE
PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 P; C ROMÂNA
TITULARUL
DISCIPLNEI
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT
Asist. univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE GIMNASTICĂ, ATLETISM, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI
SPORTIV
OBIECTIVE
Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a
activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;
Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;
Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;
Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.
TEMATICĂ
GENERALĂ
Scurt istoric al jocului de Badminton;
Noţiuni de regulament;
Tehnica în jocului de badminton;
Tactica în jocul de Badminton;
Antrenamentul în Badminton;
Realizarea tablourilor de concurs.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală;
pentru deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul);
Lovitura de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de
învăţare a loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi
procedeelor tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători;
Jocul de simplu; Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt;
METODE DE
PREDARE
Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.
2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.
3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.
4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.
5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.
EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;
Criterii
Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament
adecvat;
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă. obţinerea minim a nota
5 la verificările pe parcurs
Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Colocviu;
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs + 50%colocviu
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 75 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
167
În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,
poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60
credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi
de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a
urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.
Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii
de la specializarea „kinetoterapie şi motricitate specială” care optează pentru
specializarea complementară „educaţie fizică şi sportivă” sunt precizate în planul de
învăţământ de la pagina nr. 168.
Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în
cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va
face la sfârşitul anului II de studiu.
Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de
120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la
specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.
O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare
facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.
Programele analitice ale disciplinelor cuprinse în planurile de învăţământ valabile
pentru specializările complementare pot fi consultate la prezentarea lor în cadrul
specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.
Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din
Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din
„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în aceast
sens.
STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU
UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE
CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE
CAUZĂ!
DISCIPLINELE OFERITE PENTRU
TRASEUL COMPLEMENTAR
Specializare comlementară: plan de învăţământ
cu oferta de 60 credite de la specializarea
„EEdduuccaaţţiiee ffiizziiccăă şşii ssppoorrttiivvăă””
168
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Specializarea complementară: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ Forma de învăţământ: ZI şi IFR Se aplică în anul univ. 2011-2012
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE
TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ Anul de studiu: III – specializare complementară
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)
Nr. crt. Denumirea disciplinei
Codul disciplinei
Semestrul: I Semestrul: II
Nr. ore/săpt. Cr. FV
Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
I. Discipline fundamentale 1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - - II. Discipline domeniu de licenţă
2.
Biomecanică şi elemente de profilaxie medicală în educaţie fizică şi sport:
Biomecanica ST 2402 - - - - - 1 1 - 2 5 E
Igienă, prim ajutor şi control medical ST 2405 - - - - - 2 1 - 3
3. Discipline de bază individuale Atletismul în şcoală SP 2303 2 - 2 3
5 E - - - - -
Gimnastica în şcoală SP 2305 2 - 2 2 - - - - -
4. Discipline de bază colective: Baschet: bazele tehnicii şi tacticii ST 2310 - - 2 3
5 Vp - - - - -
Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii SP 2310 - - 2 2 - - - - -
5. Discipline de bază colective: Baschetul în şcoală ST 2410 - - - - - 2 - 2 2
5 E Fotbalul în şcoală SP 2410 - - - - - 2 - 2 3
6.
Discipline nautice: Înot: metodica învăţării ST 2411 - - - - - 2 - 2 3
5 E Practică înot-vâslit ST 2413 - - - - - - - 30
ore 2
Dis
cip
lin
e o
pţi
on
ale
(D
O)
Discipline opţionale
7.
Opţional I
Expresie corporală (1-2): Dans sportiv Dans folcloric
Sporturi de luptă (1-2): Judo Instruire în arte marţiale
SP 2322 SP 2325
ST 2327 ST 2335
- - 1 2,5
5 C
- - - - -
Opţional II
- - 1 2,5 - - - - -
8.
Opţional III
Sporturi adaptate: Fotbal-tenis Streetball Volley-beach Rugby-redus
SP 2444 ST 2438 ST 2438 ST 2437
- - - - - - - 1 2,5 5 C
Opţional IV
- - - - - - - 1 2,5
TOTAL 8 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 6 1 10
20 2E 1C
1Vp
9 2 9 20
3E 1C ore conven-
ţionale 12 1 10 18 2 9
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)
Dis
cip
lin
e im
pu
se (
DI)
II. Discipline domeniu de licenţă
9. Gimnastica ritmică SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -
10.
Org. şi coregrafia spectacolului şcolar:
Organizarea de competiţii sportive şcolare SP 3619 - - - - - 1 1 - 3 5 C
Elem. de coregrafie a spectacolului şcolar SP 3672 - - - - - 1 - 1 2
11. Organizarea timpului liber şi a activităţilor sportiv-recreative
SP 3674 - - - - - 1 - 1 5 C
12.
U.I. Management în E.F.S.
Management şi marketing în efs ST 3534 1 1 - 3 5 E
- - - - -
Amenajarea şi administrarea bazelor sportive şcolare SP 3520 1 - 1 2 - - - - -
TOTAL 2 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 3 1 3
10 2E 3 1 2
10 2C ore conv. 6 1 3 6 1 2
TOTAL GENERAL
12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
ore fizice 9 2 13 30
4E 1C
1Vp
12 3 11 30
3E 3C ore conven-
ţionale 18 2 13 24 3 11
169
La baza elaborării acestui Ghid au stat următoarele documente:
1. Regulamentul privind activitatea didactică a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi;
2. Legea învăţământului nr. 84/ 1995 - republicată;
3. Hotărârea Senatului Universităţi „Al.I.Cuza”, nr. 4/ 28.09.1998 privind criteriile
specifice de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru
studenţii de la cursurile de zi;
4. Regulamentul de repartizare a biletelor de tabără în perioada vacanţelor de
vară;
5. Informaţiile furnizate de secretariatele facultăţilor din componenţa Universităţii
„Al. I. Cuza” Iaşi.
I. UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi este cea mai veche universitate din ţară. A fost
înfiinţată în anul 1860 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume cu
cinste îl poartă.
Prin facultăţile componente, în cadrul Universităţii sunt formaţi specialişti cu
pregătire superioară pentru diferite domenii de activitate.
Conducerea activităţii este asigurată de :
Rector: prof. dr. VASILE IŞAN
Prorector Programe Preuniversitare şi de Licenţă: prof. dr. Sălăvăstru Constantin
Prorector Programe Masterat şi Doctorat: prof. dr. Gheorghe Iacob
Prorector Relaţii Internaţionale: prof. dr. Luchian Henri
Prorector Cercetare Inovare: prof. dr. Popa Gheorghe
Prorector Dezvoltare Instituţională: prof. dr. pr. Popa Gheorghe
Prorector Servicii Studenţeşti şi Absolvenţi: prof. dr. Carmen Creţu
Cancelar: prof. dr. Cătălin Tănase
Director General Administrativ: ing. Bogdan-Eduard Pleşcan
Secretar şef: Ceică Oana
Informaţii universitate:
Adresă: Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi
Telefon: 0232-201010
Fax: 0232-201201
Site Web: http://www.uaic.ro
INFORMAŢII GENERALE PENTRU STUDENŢI
170
Cele mai importante aspecte şi hotărâri privind activitatea academică din
Universitate se analizează şi se decid în cadrul Senatului Universităţii, Biroului
Senatului şi Colegiului Academic.
Senatul
Senatul este format din cadre didactice şi studenţi; se constituie conform
metodologiei de alegere prevăzută de Carta Universitară. Reprezentanţii studenţilor în
Senatul Universităţii sunt aleşi de Consiliile facultăţilor, la propunerea studenţilor, în
concordanţă cu prevederile Legii Învăţământului.
Biroul Senatului
Biroul Senatului este format din rector, prorectori, cancelarul general, directorul
general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. Biroul Senatului este organismul
executiv al administraţiei academice care aplică hotărârile Senatului.
Colegiul Academic
Colegiul Academic este un organism format din membrii Biroului Senatului,
decanii facultăţilor, directorii de departamente şi colegii, directorul general
administrativ şi secretarul şef al universităţii.
Rectorul
Rectorul conduce întreaga activitate academică şi administrativă din universitate.
Este preşedintele Senatului, conduce activitatea Biroului Senatului şi a Colegiului
Academic. Reprezintă universitatea în toate relaţiile sale externe.
Prorectorii
Prorectorii îndeplinesc acele funcţii care le sunt delegate de către rector, prin
ordin scris sau care sunt decise de Senat.
Directorul General Administrativ
Directorul General Administrativ are responsabilitatea totală în ceea ce priveşte
eficienţa tuturor compartimentelor administrative. În calitate de membru al Biroului
Senatului Universităţii, el contribuie la managementul strategic şi cotidian al
universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea responsabililor compartimentelor
administrative.
Facultatea reprezintă unitatea funcţională, cuprinzând personal didactic, studenţi
şi personal de secretariat şi administrativ; este formată din specializări, departamente,
laboratoare şi unităţi de cercetare.
Este condusă de Consiliul facultăţii.
Consiliul Facultăţii
Consiliul Facultăţii defineşte strategia de dezvoltare a facultăţii, elaborează
planurile de învăţământ ale facultăţii, propune numărul de studenţi pe specializări şi
forme de învăţământ, aprobă disciplinele pentru licenţă, studii de masterat şi doctorat,
validează directorii de departament, fixează efectivul de burse pe specializări în limitele
fondurilor alocate. Este format din reprezentanţii Departamentelor şi studenţilor, aceştia
din urmă fiind aleşi de către colegii lor conform Legii Învăţământului.
171
Biroul Consiliului Facultăţii
Biroul Consiliului Facultăţii este organismul executiv al Consiliului facultăţii,
format din decan, prodecani, cancelarul facultăţii şi reprezentantul studenţilor şi
coordonează activităţile curente ale facultăţii.
Decanul
Decanul este ales de Consiliul facultăţii; coordonează activitatea Biroului
Consiliului pentru aplicarea hotărârilor luate şi este preşedinte al Consiliului facultăţii.
Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi cercetare din facultate.
Prodecanii
Prodecanii răspund de domeniile de activitate ale facultăţii, care le sunt
repartizate şi asigură conducerea curentă în diferite domenii, potrivit competenţelor
acordate de Consiliul facultăţii.
Administratorul Şef
Administratorul Şef are responsabilitatea funcţionării eficiente a administraţiei
facultăţii. În calitate de membru al Consiliului facultăţii, contribuie la managementul
cotidian al facultăţii, în deplină concordanţă cu planul strategic de dezvoltare a
universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea personalului administrativ de la
nivelul facultăţii.
Universitatea „Al. I.Cuza” Iaşi cuprinde 15 facultăţi:
FACULTATEA DE BIOLOGIE
Bulevardul Carol, nr. 20, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE CHIMIE
Bulevardul Carol I,nr.11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE DREPT
Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Bulevardul Carol I, nr.20, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Str. Toma Cozma, nr. 3, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Bulevardul Carol I, Nr.11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE FIZICĂ
Bulevardul Carol I, Nr. 11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE
Bulevardul Carol I, nr. 20 A, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE INFORMATICĂ
Str. General Berthelot, nr. 16, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE ISTORIE
Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE LITERE
Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi
172
FACULTATEA DE MATEMATICĂ
Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Str. Toma Cozma, nr.3, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
Str. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 45, 6600, Iaşi
FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO CATOLICA
Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi
II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENTULUI
În perioada şcolarizării, studenţii au următoarele drepturi specifice:
1. să beneficieze de gratuitatea învăţământului, conform Legii învăţământului nr. 84/
1995, cu completările şi nuanţările ulterioare, pe durata studiilor universitare
prevăzute pentru specializarea dată, pentru toate activităţile din planul de
învăţământ, cu excepţia situaţiilor menţionate în art. 58 din Legea învăţământului
(„...depăşirea duratei de şcolarizare prevăzută de lege, admiteri, înmatriculări,
reînmatriculări, repetarea examenelor şi altor forme de verificare care depăşesc
planurile de învăţământ”);
2. să urmeze concomitent două specializări, din care doar una la Universitatea
„Al.I.Cuza” Iaşi, cealaltă la altă instituţie de învăţământ superior din centrul
universitar Iaşi, sau din ţară (deoarece în momentul întocmirii ghidului de studii
acest aspect nu era încă definitivat la nivelul conducerii Universităţii, studenţii
aflaţi în această situaţie sunt sfătuiţi să se informeze ulterior);
3. să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură,
bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către universitate pentru
pregătirea profesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive;
4. să opteze pentru o anumită serie de predare, în cazul în care organizarea
procesului didactic permite acest lucru;
5. să aleagă, conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline
opţionale şi facultative pe care să le studieze;
6. să solicite cadrelor didactice în cadrul orelor de curs, seminar, lucrări aplicative
sau consultaţii, clarificarea problemelor din cadrul programelor analitice ale
disciplinei;
7. să urmeze la cerere, în condiţiile art. 58 din Legea învăţământului şi alte cursuri
decât cele prevăzute în planul de învăţământ pentru specializarea respectivă;
8. să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor
literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară;
9. să primească burse de merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de
sprijin material în conformitate cu normele legale şi regulamentele Universităţii;
10. să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită;
11. să ia masa la cantina Universităţii şi să fie cazaţi la cămin, în limita locurilor
disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor;
12. să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările
practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii;
173
13. să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni
balneoclimaterice sau pentru odihnă, în taberele studenţeşti, în limita locurilor
disponibile (vezi cap. VII);
14. să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită de „Centrul de Informare Profesională,
Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO)” din cadrul Universităţii prin consilierii
de specialitate;
15. să aleagă şi să fie ales, ca reprezentant al studenţilor, în Consiliul facultăţii şi
Senatul Universităţii;
16. să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi
străinătate (vezi Regulamentul de activitate didactică);
17. să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de Senat,
la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate;
18. să folosească poşta electronică numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu
alte probleme ale procesului de învăţământ;
19. să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale Universităţii (de exemplu:
participarea la sesiunile ştiinţifice, proiecte de cercetare).
Pe lângă drepturile enumerate mai sus, în funcţie de reglementările stabilite între
ministerele de resort, studenţii de la cursurile de zi beneficiază de o reducere de 50%
pentru transportul CFR pe trenurile personale cât şi de o reducere de 50% pe trenurile
accelerat în limita unui număr de 12 călătorii dus-întors (se reglementează anual). De
asemenea, studenţii de la cursurile de zi mai beneficiază de o reducere de 50% pentru
transportul în comun sau cel auto extern (autobuz, microbuz) pe ruta Iaşi-localitatea de
domociliu, în valoare totală de 60 RON/lună (se reglementează anual). Din această
sumă totală se decontează studentului 50% (30 RON).
Pentru performanţe deosebite obţinute în activitatea profesională şi ştiinţifică, studenţii pot fi recompensaţi prin: diplome de merit, premii anuale sau ocazionale, burse
speciale şi prin alte forme. Acordarea recompenselor se hotărăşte de către Consiliile
facultăţilor, din fondurile proprii, realizate în regim de autofinanţare în conformitate cu
reglementările legale.
Studenţii au următoarele îndatoriri specifice:
1. să îndeplinească toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţământ şi
programelor analitice ale disciplinelor;
2. să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu
regulamentele proprii ale Universităţii;
3. să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ,
cămine, cantine etc., să le întreţină şi să le păstreze în bună stare. Prejudiciile
constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform
procedurii legale, de la cei care le-au produs (vezi Regulamentul de cazare în
cămin); 4. să achite taxele stabilite în baza art. 58 din Legea învăţământului nr. 84/ 1995, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru: înmatriculări şi reînmatriculări; susţinerea unui examen neinclus în planul de învăţământ la anul de studiu respectiv; repetarea susţinerii examenului de licenţă sau de absolvire; activităţi didactice suplimentare; continuarea studiilor după durata stabilită prin planul de învăţământ pentru specializarea respectivă.
174
Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor prezentate mai sus atrage de la sine atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) ridicarea bursei pe o perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; d) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile minimale; e) cea care vizează exmatricularea din universitate. Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de Consiliul facultăţii, iar cea de la punctul e), de către Rector, la propunerea Consiliului facultăţii. Sancţiunea aplicată în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea abaterilor şi de condiţiile în care au fost săvârşite, poate fi contestată, în termenul legal de 30 zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.
În situaţiile litigioase (conflicte interpersonale, comportament indecent, agresare fizică şi verbală, hărţuire sexuală) privind relaţiile dintre cadre didactice, studenţi sau dintre studenţi şi cadre didactice, atât studenţii, cât şi cadrele didactice se pot adresa Colegiului de Onoare al Universităţii.
În apărarea drepturilor specifice, studenţii se pot adresa, prin petiţie, organelor de conducere ale facultăţii sau Universităţii, apelând pentru ajutor si la reprezentanţii lor. Pentru mai multe informaţii se pot adresa Biroului Informativ al Studenţilor, căminul Gaudeamus, complexul studenţesc Codrescu.
Studenţii Universităţii îşi pot alege reprezentanţi în forurile de conducere ale Facultăţilor şi Universităţii, reprezentanţi care au datoria de a le apăra drepturile şi de a-i informa, precum şi de a optimiza raporturile studenţilor cu celelalte structuri din Universitate.
În Consiliul fiecărei Facultăţi studenţii sunt reprezentaţi de un număr de studenţi, care este diferit de la o facultate la alta, proporţional cu numărul de studenţi. Dintre studenţii din Consiliu, unul (sau mai mulţi) dintre ei reprezintă studenţii Facultăţii în Senatul Universităţii.
În Senatul Universităţii sunt 19 studenţi , care au un reprezentant în Biroul Senat al Universităţii (studentul/a urmează a fi ales după începerea anului universitar).
De asemenea, există un Consiliu Administrativ pe probleme social-studenţeşti, format din reprezentanţi ai Direcţiei pentru Probleme Social-Studenteşti, şefii de complex, aleşi dintre studenţii şefi de cămin din fiecare complex, administratorii de complex, doi studenţi din Senat, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti legal constituite pe lângă Universitate şi Directorul General Administrativ.
III. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE
Principiile ECTS sunt următoarele: transparenţa informaţiilor privind programele
de studii, acordul mutual între universităţile partenere, recunoaşterea integrală a
perioadelor de studii efectuate în străinătate, flexibilitatea programelor de studii,
recunoaşterea diversităţii, recunoaşterea dreptului de opţiune, încrederea reciprocă,
stabilirea coordonatorilor sistemului, alocarea creditelor pe discipline, elaborarea
documentaţiei, realizarea acordurilor de cooperare în vederea asigurării mobilităţii
studenţilor.
Câteva reguli
Creditele măsoară volumul normal de muncă pretins studentului/ studentei, sub
toate formele (participarea la cursuri, seminarii şi laboratoare, studiul individual,
proiecte, examene, activităţi practice). Creditele nu măsoară munca profesorului
175
(instruirea) ci pe cea a studentului (învăţarea). Creditele sunt alocate disciplinelor de
studiu şi sunt câştigate integral de student prin promovarea disciplinelor respective.
Creditele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note şi de aceea ele nu au scopul de a
măsura calitatea învăţării.
Cât reprezintă un credit? Volumul de activitate cuantificat printr-un credit se
calculează astfel: un semestru cu 14 săptămâni de frecvenţă şi trei săptămâni de
examene are 816 ore de activitate, calculate cu 6 zile/ săptămână şi 8 ore/zi de muncă.
Din relaţia 816 ore × 30 credite, rezultă că un credit echivalează cu aproximativ 27 de
ore ale studentului (cursuri, seminarii şi laboratoare, studiu individual, proiecte,
examene, activităţi practice).
Studenţii din toţi anii de studiu se pot prezenta atât la examene/colocvii cât şi la
reexaminări la fiecare disciplină, de cel mult 2 ori gratuit, conform planului de
învăţământ.
Pot beneficia de reexaminări pentru acumularea punctelor numai studenţii care au
promovat toate examenele prevăzute în planul de învăţământ la momentul prezentării
cererii de reexaminare. Aceste reexaminări sunt gratuite, cu excepţia cazului în care
studentul s-a prezentat deja de două ori la examen. Numărul reexaminărilor pentru
mărirea notei, într-un an universitar, este de maxim două. Rezultatul reexaminării nu
poate conduce la scăderea notei obţinută anterior. În urma reexaminării pentru
mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota este mai mare decât
cea anterioară şi se concretizează în nota dată de comisia de examinare.
Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au obţinut
cel puţin nota 5 la toate disciplinele obligatorii şi au acumulat numărul de credite şi de
puncte prevăzute în planul de învăţământ.
IV. STRUCTURA STUDIILOR UNIVERSITARE
Art. 4. Activitatea didactică în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi este organizată pe
cicluri de studii universitare în conformitate cu Legea 288/2004:
a) studii universitare de licenţă (3 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor
inginereşti);
b) studii universitare de masterat (2 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor
inginereşti unde durata este de 1 -2 ani);
c) studii universitare de doctorat (3 ani).
Art. 5. Studiile universitare de licenţă corespund unui număr de 180 de credite
(licenţă 3 ani), respectiv 240 de credite (licenţă 4 ani), conform Sistemului European de
Credite de Studiu Transferabile ECTS (Legea 288, art.4, al.1).
Art. 6. Activitatea didactică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este
organizată pe domenii de studiu şi specializări. La Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Iaşi domeniul de studiu de licenţă este denumit „educaţie fizică şi sport” cu două
specializări: educaţie fizică şi sportivă şi kinetoterapie şi motricitate specială.
Art. 7. Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale,
însumând 60 de credite, şi cunoştinţe şi competenţe de specialitate, însumând 120 de
credite. Lor li se pot adăugă, la cerere, alte 30 de credite, obţinute în perioada studiilor
universitare de licenţă, pentru modulul I de pregătire psihopedagogică. Pentru studenţii în
176
drept şi inginerie se adaugă alte 60 de credite, fie pentru cunoştinţe şi competenţe
generale, fie de specialitate.
Art. 8. „Domeniul de studiu cuprinde una sau mai multe specializări universitare”
(OMEC nr. 3545/2005, art.1, al.3). La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” domeniul de
studiu al studentului cuprinde una sau două specializări universitare, învăţământul fiind
centrat pe student (OMEC 3235/2005, art.10).
Art. 9. „Specializările sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi
competenţele definitorii pentru un domeniu de studiu” (OMEC 3235/2005, art.1, al. 4).
La UAIC, modalităţile alternative constau în lăsarea la latitudinea studentului a celor
două posibilităţi ale alternativei: specializarea din domeniul de licenţă sau specializarea
complementară domeniului de licenţă.
Art. 10. Dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă aceasta va
avea 120 de credite, iar dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă şi
una complementară fiecare va avea câte 60 de credite.
Art. 11. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la sfârşitul semestrului al II- lea
din anul II, studentul poate să aleagă liber, printr-o cerere adresată decanului facultăţii la
care este înmatriculat, o a doua specializare, complementară celei principale. În acest
scop, facultăţile vor anunţa, înaintea sesiunii de admitere, cele 12 discipline (60 de
credite) care vor forma cea de a doua specializare (specializarea complementară). Ele se
regăsesc în totalitate printre disciplinele unei specializări principale de licenţă.
Art. 12. În cazul în care studentul nu optează pentru o specializare complementară,
acesta va acumula 120 de credite ale celor 24 de discipline ce definesc specializarea
domeniului de licenţă.
Art. 13. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” un student nu poate să urmeze
două specializări de licenţă în acelaşi timp. Studentul care doreşte să urmeze a doua
specializare de licenţă, poate să o facă după încheierea studiilor la prima specializare.
Art. 14. Studiile universitare de masterat şi doctorat la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” sunt reglementate prin regulamente proprii.
V. ADMITEREA
Art. 21. Admiterea în învăţământul superior la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi se organizează pe domenii sau grupe de domenii de studiu.
Art. 22. Admiterea candidaţilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se face
prin concurs, în limita cifrei de şcolarizare propusă de Senat şi aprobată prin hotărâre de
guvern, în condiţiile stabilite de lege.
Art. 23. Locurile alocate pentru admitere sunt:
a) locuri finanţate de la bugetul de stat;
b) locuri finanţate din taxe şi alte surse extrabugetare.
Art. 24. Admiterea la studii universitare de licenţă (zi, ID, FR, seral), se
desfăşoară în conformitate cu metodologia elaborată în baza ordinului ministrului
privind organizarea admiterii în învăţământul superior.
Art. 25. Metodologia de admitere este elaborată şi aprobată de către Senatul
Universităţii în cel mult o lună calendaristică de la data apariţiei ordinului ministrului
privind admiterea în învăţământul superior.
177
Art. 26. Admiterea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se derulează numai
pentru specializările acreditate sau autorizate provizoriu care sunt cuprinse într-o
hotărâre de guvern anterioară începerii admiterii.
VI. ÎNMATRICULAREA CANDIDAŢILOR
Art. 27. Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de
admitere se face prin decizia Rectorului Universităţii.
Art. 28. Un candidat admis poate fi înmatriculat şi în anii 2, sau 3 dacă a
promovat anii anteriori, aplicându-se sistemul de credite transferabile.
Art. 29. Un student înmatriculat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este
obligat să se înscrie la cursuri înaintea începerii fiecărui semestru universitar. Cererea
de înscriere, anexă la contractul de studii, trebuie să cuprindă disciplinele pe care
studentul le va urma şi examenele la care se va prezenta în semestrul respectiv.
Art. 30. Taxele de studiu se achită astfel:
a) 50 % din taxă în primele 15 zile calendaristice ale semestrului;
b) 50% din taxă până cu 10 zile calendaristice înaintea începerii sesiunii.
VII. RETRAGEREA DE LA STUDII
Art. 31. Retragerea de la studii se face la cerere. În acest caz taxa achitată se
restituie astfel: a) dacă cererea de retragere a fost depusă înainte de începerea semestrului, taxa
se restituie integral; b) dacă cererea de retragere a fost depusă în primele 15 zile lucrătoare de la
începerea semestrului, studentului i se restituie 90% din taxă; c) dacă cererea de retragere a fost depusă în 30 de zile lucrătoare de la începerea
semestrului, studentului i se va reţine 50% din taxă. d) dacă cererea este depusă după 30 de zile de la începerea semestrului, taxa de
şcolarizare nu se mai restituie. Art. 32. Drepturile şi obligaţiile candidatului declarat admis şi înmatriculat la
Universitatea „Al.I.Cuza” sunt stabilite prin contractul de studii şi alte contracte semnate între părţi la începutul anului universitar.
VIII. EXMATRICULAREA
Art. 33. Exmatricularea are loc dacă studentul se află în una din următoarele
situaţii:
a) studentul nu a promovat o disciplină deşi s-a prezentat de două ori la evaluarea
finală, la reînmatriculare, studentul va achita taxa de reînmatriculare (200
RON), care acoperă evaluarea la disciplina/disciplinele pe care nu le-a
promovat;
b) studentul nu a promovat o disciplină în două semestre consecutive;
c) studentul nu a achitat taxele şcolare în termenele stabilite;
d) studentul a fost dovedit că a încercat să promoveze examenele prin fraudă;
e) studentul nu s-a înscris la cursuri înaintea începerii semestrului;
178
f) studentul a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară.
Procedura de exmatriculare se declanşează la propunerea biroului consiliului facultăţii şi
se finalizează prin decizia Biroului Senatului.
IX. REÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR
Art. 34. Reînmatricularea studenţilor se poate efectua numai la începutul
fiecărui semestru, într-o perioadă determinată, stabilită de Senatul Universităţii.
Art. 35. Reînmatricularea studenţilor se realizează astfel:
a) un student exmatriculat care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de
şcolarizare parcurşi, va fi reînmatriculat într-un an de studiu superior celui din
care a fost exmatriculat. El va achita taxa anului în care este reînmatriculat şi
taxa pentru disciplinele nepromovate anterior;
b) un student exmatriculat care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe
întreaga perioadă de şcolarizare parcursă va fi reînmatriculat în acelaşi an de
studiu din care a fost exmatriculat. Studentul aflat în situaţia de
reînmatriculare în acelaşi an de studii are obligaţia de a achita taxele pentru
disciplinele la care se înscrie în anul respectiv.
c) studenţii exmatriculaţi pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun
aceloraşi exigenţe de la punctele a) şi b) după parcurgerea procedurilor de
reînmatriculare.
d) studenţii exmatriculaţi pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la
disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculaţi la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”.
X. ÎNTRERUPEREA STUDIILOR
Art. 36. Întreruperea studiilor se poate realiza la cererea motivată a studentului,
fiind aprobată de către conducerea facultăţii pentru unu sau două semestre.
Art. 37. Întreruperea studiilor nu afectează statutul studentului (cu taxă, fără taxă)
pentru perioada câştigată prin îndeplinirea criteriilor stabilite de Senatul Universităţii, în
conformitate cu Legea 244/2005.
Art. 38. Studenţii care au întrerupt studiile au obligaţia, la reluarea acestora, să
îndeplinească cerinţele rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ,
aplicându-se Sistemul European de Credite Transferabile, în limita a cel mult 7 ani
calendaristici pentru fiecare examen promovat.
XI. TRANSFERUL STUDENŢILOR
Art. 39. Transferul studenţilor poate fi efectuat de la o formă de învăţământ la
alta, de la un domeniu de licenţă la altul, de la o facultate la alta, de la o instituţie de
învăţământ superior la alta, aplicând Sistemul European de Credite Transferabile,
ţinându-se cont de:
a) compatibilitatea specializărilor şi a planurilor de învăţământ;
179
b) criteriile de performanţă profesională stabilite de universitate şi de fiecare
facultate în parte;
c) situaţii sociale deosebite.
Art. 40. Aprobarea transferului este de competenţa:
a) decanului facultăţii (când se solicită transferul de la un domeniu de licenţă la
altul sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleaşi facultăţi);
b) Rectorului (când se solicită transferul de la o facultate la alta în cadrul
universităţii, cererile fiind avizate favorabil de către decanii ambelor facultăţi);
c) Biroului Senatului (când se solicită transferul de la o instituţie de învăţământ
superior la alta, cererile fiind avizate favorabil de decani şi rectorul celeilalte
universităţi).
Art. 41. Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţi transferaţi aplică
recunoaşterea creditelor şi stabileşte examenele de diferenţă, perioada de susţinere a
acestora şi alte activităţi obligatorii pe care studenţii transferaţi trebuie să le
îndeplinească la facultatea la care vin, conform planurilor de învăţământ şi programelor
analitice. Prin aceste proceduri studenţii se vor alinia planului de învăţământ al seriei în
care intră.
Art. 42. Toate activităţile de ordin tehnic şi administrativ privind admiterea,
înmatricularea, exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor şi transferul
studenţilor, aprobate de conducerile facultăţilor sau universităţii, se desfăşoară la nivelul
secretariatelor facultăţilor, care poartă întreaga răspundere pentru promptitudinea,
corectitudinea înscrierilor datelor şi informarea studenţilor privind situaţia lor şcolară.
Art. 43. Reînmatricularea şi transferul studenţilor la/de la altă instituţie se fac la
cerere. Cererile se depun la secretariatele facultăţilor, se avizează de biroul consiliul
facultăţii şi se aprobă de Biroul Senatului Universităţii.
Art. 44. La Universitatea „Al. I. Cuza” orice cetăţean român, neînmatriculat ca
student, cu diplomă de bacalaureat poate urma, în regim cu taxă, un curs, obţinând un
certificat prin îndeplinirea obligaţiilor didactice la disciplina respectivă. În total, o
persoană nu poate urma în acest regim mai mult de 50% din cursurile unui domeniu de
licenţă.
XII. TUTORELE
Art. 45. Fiecare facultate are obligaţia de a delega, pentru fiecare grupă de studiu,
un tutore dintre cadrele didactice titulare. Sarcina acestuia constă în îndrumarea
studenţilor privind opţiunile profesionale (specializare din domeniul de licenţă/
specializare complementară), organizarea activităţii lor, armonizarea preferinţelor
pentru disciplinele opţionale şi facultative etc.
XIII. ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR VENIŢI PRIN PROGRAMUL
SOCRATES
Art.46. Studenţii veniţi prin programul Socrates, ca şi cei sosiţi la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” în baza altor acorduri de colaborare cu universităţi din
străinătate, se înmatriculează temporar pe perioada în care desfăşoară activitate
didactică, pe baza contractului de studiu semnat între părţi.
180
Art.47. Biroul Programe Comunitare (BPC) trimite Biroului Senat lista
studenţilor Socrates propuşi de universităţile partenere. Pe baza aprobării de către Biroul
Senat, lista devine decizie de înmatriculare ce se trimite la facultăţi. Cazurile de
respingere se comunică de către BPC la universităţile partenere.
Art. 48. Includerea în lista trimisă Biroului Senat este condiţionată de existenţa la
dosarul fiecărui student a următoarelor acte: Learning Agreement (semnat de
coordonatorii ECTS), Student Application Form, certificatul din partea universităţii de
origine care atestă calitatea studentului de beneficiar al mobilităţii Socrates.
Art. 49. Fiecare facultate solicită studenţilor înmatriculaţi temporar:
a) copie după paşaport;
b) două fotografii tip buletin;
c) copie după Learning Agreement (semnată de coordonatorii ECTS de la
ambele universităţi);
d) conţinutul la zi al foii matricole.
Aceste acte sunt păstrate la facultate în dosarul personal al studentului. În cazul
neprezentării conţinutului foii matricole până la sfârşitul mobilităţii, studentul Socrates
îşi pierde toate drepturile rezultate din statutul său de student al Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza” Iaşi şi despăgubeşte instituţia de cheltuielile angajate anterior pentru
calitatea nevalidată.
Art. 50. Studenţii înmatriculaţi temporar sunt înscrişi în registrul de înmatriculări
temporare al facultăţii (după un formular aprobat de Biroul Senatului).
Art. 51. Facultatea care a primit studenţi înmatriculaţi temporar eliberează
acestora carnetele de student, legitimaţiile de transport şi carnetele CFR, conform legii.
Art. 52. Studenţii Socrates sunt înmatriculaţi temporar numai la facultatea la care
au venit în baza acordului instituţional Socrates.
XIV. FINALIZAREA STUDIILOR
Art. 53. Studiile universitare de licenţă se încheie cu un examen de licenţă.
Art. 54. Examenul de licenţă, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, se
susţine pe baza unei metodologii aprobate anual de Senat şi elaborată în conformitate cu
ordinul ministrului privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a
studiilor în învăţământul superior. Lucrarea de licenţă se susţine în domeniul de licenţă
la care studentul a fost înmatriculat.
Art. 55. La examenul de licenţă, organizat de Universitatea „Al .I. Cuza” din Iaşi,
se poate prezenta orice absolvent, în condiţiile legii, al studiilor universitare de licenţă
din România dacă a acumulat cel puţin 50% din creditele domeniului în această
instituţie sau în alte instituţii acreditate cu care Universitatea are acorduri de parteneriat,
incluzând ECTS.
Art. 56. Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de
licenţiat în domeniul pe care l-au urmat, confirmat printr-o diplomă de studii
universitare de licenţă, însoţită de suplimentul la diplomă, în care se consemnează
specializarea sau specializările urmate, precum şi alte detalii privind activitatea
didactică depusă de student pe parcursul anilor de studiu, conform formatului european
standard.
181
Art. 57. Absolvenţii care nu promovează examenul de licenţă primesc, la cerere,
un certificat de studii universitare de licenţă şi o copie după foaia matricolă.
Art. 58. Absolvenţii care nu au promovat examenul de finalizare a studiilor îl pot
susţine în orice altă sesiune, în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea hotărârilor
Senatului Universităţii.
Art. 59. Studenţii Socrates primesc, la încheierea perioadei de studii la
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, următoarele documente:
a) un document referitor la situaţia şcolară, cuprinzând toate notele şi creditele
obţinute la Universitatea noastră, cu semnătura decanului, coordonatorului
Socrates şi a secretarului şef;
b) un document semnat de decanul facultăţii, în care se menţionează perioada de
studii urmată de student la facultatea respectivă, disciplinele parcurse şi o
scurtă descriere a nivelului atins în pregătire.
XV. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ
Art. 60. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de
Pregătire a Personalului Didactic coordonează, în conformitate cu prevederile legale,
programul de studii psihopedagogice privind certificarea pentru profesia didactică.
Programul de studii psihopedagogice are caracter facultativ, iar pentru parcurgerea
programului de nivel I, studenţii, la începutul studiilor universitare de licenţă, trebuie
să-şi exprime opţiunea.
Art. 61. Absolvenţii cu diplomă de finalizare a studiilor universitare de licenţă
pot ocupa posturi didactice în învăţământul primar şi gimnazial cu condiţia parcurgerii
primului modul de pregătire psihopedagogică (nivelul I) care corespunde unui număr de
30 de credite transferabile.
Art. 62. Conform OMEC 4136 din 03. 06. 2008, certificarea pentru profesia
didactică se poate face pe două niveluri:
a) nivelul I (iniţial) de certificare, 30 de credite transferabile din programul de
studii psihopedagogice, poate fi parcurs în mod eşalonat pe durata studiilor
universitare de licenţă. Absolvenţii nivelului I obţin Certificatul de absolvire
a DPPD, nivelul I, care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi
engleză, cu situaţia şcolară a absolventului. Aceşti absolvenţi au dreptul de a
ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu;
b) nivelul II (de aprofundare) de certificare poate fi urmat numai după absolvirea
nivelului I. Programul de studii psihopedagogice nivel II are un număr de 30
de credite transferabile şi poate fi parcurs (cu taxă) în aceeaşi perioadă cu
studiile universitare de masterat, sau, în situaţia celor care nu urmează studiile
universitare de masterat, acest program poate fi parcurs în afara perioadelor
de studii, în regim postuniversitar. Absolvenţii nivelului II de certificare
pentru profesia didactică obţin Certificatul de absolvire a DPPD, nivelul II,
care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi engleză, cu situaţia
şcolară a absolventului. Acest certificat, acordă dreptul absolvenţilor să ocupe
posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar dacă au
absolvit şi un program de master în domeniul diplomei de licenţă.
182
Fiecare nivel al programului de studii psihopedagogice se finalizează cu examen de
absolvire. Examenul constă în elaborarea şi susţinerea unui portofoliu didactic. Acesta este
un pachet de documente care reflectă sintetic nivelul şi calitatea competenţelor dobândite
de absolvenţi prin parcurgerea programului de studii psihopedagogice. Structura şi
conţinutul portofoliului didactic se stabileşte prin regulament de fiecare DPPD.
Art. 63. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul
de studii psihopedagogice pe parcursul studiilor universitare, pot să parcurgă programul
de studii psihopedagogice în regimul cursurilor postuniversitare. Departamentul de
Pregătire a Personalului Didactic, organizează periodic, numai în regim cu taxă, cursuri
postuniversitare pentru studii psihopedagogice pentru ambele niveluri de certificare
pentru profesia didactică.
Art. 64. Stabilirea disciplinelor ce trebuie parcurse în cadrul fiecărui modul de
pregătire psihopedagogică, fie că sunt obligatorii sau opţionale, se face de către
minister, la propunerea departamentelor de pregătire psihopedagogică de pe lângă
universităţi.
Art. 65. Organizarea pregătirii psihopedagogice (planuri de învăţământ,
programe didactice, modalităţi de evaluare, planificarea activităţii etc.) se realizează de
către Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic în baza regulamentelor
Universităţii şi în perioadele consemnate în structura anului universitar pentru acest
modul şi se aprobă de către Senatul Universităţii.
XVI. EVALUAREA STUDENŢILOR, PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A
ANILOR DE STUDIU
Art. 66. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţământ al unei
specializări se încheie cu o evaluare finală.
Art. 67. Evaluarea finală a studenţilor la fiecare activitate didactică se realizează:
a) la disciplinele obligatorii cuprinse în planul de învăţământ ale specializărilor
pe care studentul le urmează;
b) la disciplinele opţionale sau facultative cuprinse în planurile de învăţământ ale
specializărilor, discipline pentru care studentul şi-a exprimat opţiunea în scris;
c) la disciplinele modulului psihopegagogic, dacă a optat pentru o astfel de
pregătire.
Art. 68. Formele de evaluare, criteriile de acordare a notelor, acoperirea
creditelor, bibliografia necesară etc. sunt stabilite de către cadrul didactic titular,
aprobate în catedrele sau departamentele de specialitate şi aduse la cunoştinţa
studenţilor la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Ele se păstrează pe
întreaga durată a anului universitar.
Art. 69. Nota finală ce rezultă din evaluarea studenţilor la o disciplină se
determină astfel:
a) cel puţin 50% din notă constituie rezultatul evaluării pe parcursul semestrului
prin verificări succesive (HS nr. 6/2005);
b) cel mult 50% din notă se constituie din evaluarea prin examen final.
La oricare dintre cele două componente nota minimă de promovare este 5. Dacă
un student nu a promovat o disciplină pentru că nu a obţinut nota 5 la evaluarea pe
183
parcurs, el va putea fi evaluat în semestrul următor, achitând echivalentul a 1 credit
pentru fiecare disciplină nepromovată din această cauză. Dacă evaluarea pe parcurs a
fost promovată, ea va fi recunoscută ori de câte ori studentul se va prezenta la evaluarea
finală.
Art. 70. Evaluarea finală la o disciplină este condiţionată de îndeplinirea
anumitor cerinţe (prezenţa la activitatea didactică, elaborarea unor lucrări pe parcurs,
întocmirea unor portofolii didactice etc), care trebuie anunţate studenţilor la începutul
semestrului – vezi programele analitice. Fiecare semestru se încheie printr-o sesiune de
evaluare finală (2 săptămâni) şi, dacă este cazul, printr-o o sesiune specială pentru
reexaminări şi măriri de notă (1 săptămână).
Art. 71. Examenele se susţin în faţa unei comisii formate din cadrul didactic care
a predat disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile (lucrările
practice) sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de şeful de catedră.
Art. 72. Rezultatele evaluării se concretizează în note de la 1 la 10, exprimate în
numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. Disciplinele facultative şi activităţile
practice sunt evaluate prin calificative (admis/respins). Cataloagele cu note sunt
semnate de către titularii disciplinelor. La disciplinele facultative, trecerea
calificativului în catalog se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste
discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale.
Art. 73. Perioada de desfăşurare a sesiunilor de examene este stabilită, anual, de
Senat prin aprobarea structurii anului universitar. Datele examenelor, formele de
desfăşurare a acestora, locul de examinare, comisiile de examen sunt de competenţa
facultăţilor. La fiecare disciplină din planul de învăţământ încheiată cu examen final se
va organiza cel puţin o evaluare finală pe semestru.
Art. 74. Un student poate beneficia, într-un semestru universitar, de o singură
mărire de notă. În acest caz, rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei
obţinută anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică
numai atunci când nota este mai mare decât cea anterioară şi se concretizează în nota
dată de comisia de examinare.
Art. 75. Dacă studentul consideră că a fost apreciat incorect, el poate adresa o
cerere decanului facultăţii, prin care să solicite recorectarea lucrării de către o nouă
comisie. Decanul facultăţii poate aproba o astfel de cerere, comisia nou constituită
incluzând în mod obligatoriu şi titularul disciplinei. La probele orale nu se admit
contestaţii.
Art. 76. Studentul care a luat minimum nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la
o disciplină cuprinsă în planul de învăţământ a acumulat, în mod necesar, şi creditele
alocate disciplinei respective.
Art. 77. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul mediu de
muncă al studentului necesar pentru asimilarea cunoştinţelor în vederea promovării la o
disciplină din planul de învăţământ. El este echivalat cu 28 – 30 ore fizice. Punctele
obţinute la o disciplină se determină prin înmulţirea creditelor alocate disciplinei cu nota
obţinută de student. Punctajul unui student la finele semestrului se obţine prin
însumarea punctelor la disciplinele promovate.
Art. 78. Un an de studiu este considerat promovat dacă studentul a obţinut cel
puţin nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la toate disciplinele obligatorii şi la cele
184
opţionale pentru care s-a înscris şi a acumulat numărul de credite prevăzut în planul de
învăţământ.
Art. 79. Numărul de credite pentru un semestru la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” este de 30. Fiecărei discipline sau unităţi de învăţare i se alocă 5 credite.
Art. 80. La începutul fiecărui semestru, cu excepţia primului semestru din anul I,
locurile finanţate de la bugetul de stat sunt redistribuite în ordinea descrescătoare a
punctajelor obţinute de fiecare student înmatriculat. Ceilalţi studenţi sunt trecuţi în
regim cu taxă.
Art. 81. Studenţii Socrates sunt evaluaţi în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi
ai universităţii. Rezultatele examenelor sunt trecute în cataloage speciale pentru fiecare
disciplină în parte (formular aprobat), cataloage care se păstrează la dosarul personal al
studentului.
Art. 82. Pe baza cataloagelor menţionate la articolul precedent, facultatea trimite
o adresă la Rectorat (Biroul Programe Comunitare) semnată de secretarul şef şi de
decan în care se specifică:
a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examenul;
b) notele obţinute în urma evaluării;
c) notele ECTS;
d) numărul de credite alocat disciplinelor în planul de învăţământ (model
aprobat).
Art. 83. Studenţii Socrates care vin la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au
obligaţia de a depune o cerere la secretariatul fiecărei facultăţi unde sunt înmatriculaţi
temporar pentru acumulare de credite cu menţionarea denumirii disciplinelor pe care le
vor urma, cerere care trebuie aprobată de către decan.
Art. 84. La facultăţile unde studentul Socrates nu este înmatriculat, dar susţine
examene, rezultatele fiecărui examen sunt trecute de către cadrul didactic în cataloage
speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat). Facultăţile la care
studentul Socrates nu este înmatriculat dar susţine examen trimit o adresă la Rectorat,
semnată de secretarul şef şi de decan, în care se specifică:
a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examen;
b) notele obţinute în urma evaluării;
c) notele ECTS;
d) numărul de credite alocat disciplinelor respective în planul de învăţământ
(model aprobat).
XVII. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI
Pentru performanţe deosebite în activitatea profesională, ştiinţifică studentul
poate fi recompensat prin:
o acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarităţii a obţinut
numai note de 9 şi 10, iar media de absolvire pe ani de studii şi examen de
licenţă este de minimum 9,50);
o burse speciale (de merit, de performanţă) în conformitate cu regulamentele
în vigoare privind atribuirea acestora.
185
Nerespectarea de către student a îndatoririlor ce decurg din prezentul regulament
precum şi a prevederilor cuprinse în Carta universitară adoptată de Senatul Universităţii
„Al. I. Cuza” Iaşi, atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile
minimale;
b) ridicarea bursei pe o perioada determinată;
c) suspendarea dreptului de a locui în cămin;
d) avertisment;
e) exmatriculare.
Studenţii care încearcă să promoveze examenul prin fraudă vor fi exmatriculaţi
din universitate. Ei pot fi reînmatriculaţi, începând cu anul universitar următor, în
acelaşi an de studiu, în regim de student cu taxă pe toată perioada de studii rămasă, fără
a li se recunoaşte rezultatele la examenele din anul în care au fost exmatriculaţi.
Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de către Consiliul facultăţii, iar
cea de la punctul e) de către rector, la propunerea Consiliului facultăţii. Sancţiunile se
aplică în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, de condiţiile în care au fost
săvârşite.
XVIII. TIPURI ŞI CRITERII DE ACORDARE A BURSELOR STUDENŢEŞTI
Criterii generale de acordare a burselor pentru studenţi
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi acordă burse şi ajutoare sociale
studenţilor săi de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi de master.
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pot beneficia de burse şi ajutoare
sociale studenţii de la cursurile de zi, înmatriculaţi în calitate de cetăţeni români, cu
domiciliul stabil în România, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin regulament.
Criteriile generale de acordare a burselor, elaborate de Senatul Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi ţin seama de sistemul de organizare a învăţământului (operează numai
sistemul ECTS), precum şi de venitul net al familiei studentului sau al susţinătorului
legal.
Criteriile specifice şi punctajele privind importanţa relativă a acestora se
elaborează, în acord cu criteriile generale, de către Consiliile facultăţilor.
În Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, se pot acorda 12 categorii de burse. Acestea
se acordă după cum urmează:
1) bursă de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică) - 12 luni
consecutive, inclusiv în perioada vacanţelor, începând cu data atribuirii;
2) bursă de performanţă „Meritul Olimpic” - lunar, pe durata unui an universitar,
inclusiv perioada vacanţelor;
3) bursă de merit - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în care
se desfăşoară activităţi didactice;
4) bursă „Cum laude”- o singură dată, la sfârşitul unui an universitar;
5) bursă de studiu (1/ integrală şi 2/ parţială) - lunar, pe durata unui semestru
universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice;
6) bursă de ajutor social - lunar, pe durata unui an universitar, pentru perioada în
care se desfăşoară activităţi didactice;
186
7) bursă de ajutor social ocazional - o singură dată pe semestru;
8) bursă de performanţă pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar, pe
durata unui an universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi
didactice;
9) bursă contractuală de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar,
pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice, contractată;
10) bursă pentru activităţi cultural-artistice - lunar, pentru perioada aprobată punctual
de către Biroul Senatului Universităţii;
11) bursă pentru activităţi sociale în campusurile studenţeşti - lunar, pentru perioada
aprobată punctual de către Biroul Senatului Universităţii;
12) bursă „Laudamus” - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în
care se desfăşoară activităţi didactice.
Sistemul de acordare a burselor
Bursa de merit Se poate acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict în ordinea
descrescătoare a punctajelor, începând cu semestrul al II-lea al fiecărui ciclu de studii
universitare.
În condiţiile în care facultăţile nu propun, iar Senatul nu aprobă, un alt punctaj
limită, nu pot fi acordate burse de merit studenţilor care nu au acumulat minim 288 de
puncte din evaluarea activităţilor didactice prevăzute în planul de învăţământ al
semestrului anterior.
Bursa de studiu (1/ integrală, 2/ parţială)
Bursele de studiu se pot acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict
în ordinea descrescătoare a punctajelor, în limita fondurilor alocate.
Bursele de studiu pot fi integrale (bursa de studiu 1) sau parţiale (bursa de studiu 2).
La începutul fiecărui an universitar, având în vedere propunerile Consiliilor
facultăţilor, Senatul Universităţii aprobă:
a) punctajul, respectiv media de la admitere limită sub care nu se poate acorda bursă
de studiu, pentru fiecare specializare;
b) ponderea burselor integrale şi a celor parţiale;
c) criteriile de acordare, prin concurs, a burselor studenţilor înmatriculaţi la ciclul de
studii universitare de master.
Bursele parţiale de studiu se atribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor,
acelor studenţi care au mai puţine puncte decât ultimul student căruia i s-a acordat bursă
integrală de studiu.
Punctajele minime aprobate nu garantează obţinerea bursei, aceasta fiind
condiţionată de mărimea fondurilor bugetare alocate şi de cuantumul bursei stabilite de
către Senatul Universităţii.
Bursele de merit şi bursele de studiu se acordă semestrial în funcţie de rezultatele
profesionale obţinute la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ pentru anul/
semestrul precedent şi cu condiţia îndeplinirii integrale a tuturor obligaţiilor didactice
anterioare până în prima zi a acelui semestru.
187
Bursa de ajutor social
Bursele de ajutor social se pot acorda anual, studenţilor înmatriculaţi în anul
universitar curent, în limita fondurilor alocate.
La începutul fiecărui an universitar, la propunerea Consiliilor facultăţilor, Senatul
Universităţii aprobă numărul minim de credite necesar pentru ca un student să poată
obţine şi să păstreze o bursă socială. Numărul de credite se calculează luând în
considerare doar disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior.
Semestrial, bursele sociale sunt revizuite doar în cazuri de excepţie (ex.
completarea numărului de burse acordate în primul semestru în cazul în care sunt
studenţi care obţin o altă categorie de bursă în urma rezultatelor obţinute).
Bursele de ajutor social se acordă, conform următoarelor priorităţi şi criterii:
a) studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de copii sau
plasament familial, care nu realizează venituri;
b) studenţilor bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, celor care
suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă
renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică,
glaucom, miopie gravă, boli imunologice, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi
de SIDA, spondilită anchilozantă sau reumatism articular acut;
c) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net
mediu pe membru de familie mai mare decât salariul minim brut pe economie.
Lunile care se iau în considerare la calcularea veniturilor unei familii sunt:
a) pentru primul semestru: iunie, iulie, august;
b) pentru al doilea semestru: octombrie, noiembrie decembrie.
Venitul lunar net mediu al studenţilor care au împlinit 26 de ani şi urmează
studiile ciclului de studii universitare de licenţă la prima specializare/facultate se
calculează luând în considerare doar veniturile personale ale acestora. (v. art. 66, alin. b
din Legea 19/ 17 martie 2000, coroborat cu prevederile Codului familiei).
Venitul lunar net mediu (pe ultimele trei luni), pe membru de familie, al familiilor
constituite din studenţi se calculează după următoarele algoritme:
a) pentru familiile de studenţi în care nici unul dintre soţi nu are venituri, venitul
lunar net mediu se calculează ca medie a veniturilor lunare nete medii ale celor
două familii din care provin cei doi studenţi;
b) pentru familiile de studenţi în care unul dintre soţi are venituri, iar celălalt nu,
venitul lunar net mediu se calculează ca medie între venitul membrului familiei şi
venitul mediu net al familiei din care provine membrul familiei care nu are
venituri salariale;
c) pentru familiile de studenţi în care ambii soţi au venituri, venitul lunar net mediu
se calculează ca medie între veniturile celor doi soţi;
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social cuprind următoarele
documente:
a) pentru studenţii orfani:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1 (vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) copii după certificatele de deces ale părintelui/părinţilor sau adeverinţă din care să
rezulte că studentul provine din casa de copii sau din plasament familial;
188
4) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru
acordarea bursei sociale;
5) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din
exploatarea proprietăţilor personale ale studentului(ei) (venituri nete din activităţi
de exploatare a terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);
6) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete
obţinute din activităţi autorizate;
b) pentru studenţii care solicită bursă medicală:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1 (vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) certificat medical eliberat de un medic specialist, vizat de medicul de familie al
studentului şi de medicul dispensarului studenţesc în raza căruia sunt arondaţi
studenţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (Cabinetul medical din
căminul nr. 8);
c) pentru studenţii cu venituri lunare nete medii pe membru de familie mai mici decât
salariul minim brut pe economie:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1 (vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) copie după certificatul de căsătorie, dacă este cazul;
4) documente justificative privind veniturile nete realizate pe cele trei luni care se
iau in calcul, conform Art. 48. din regulament, ale părinţilor studentului, ale
ambilor studenţi, conform Art. 50, în cazul familiilor de studenţi sau Art. 49, în
cazul studenţilor care au împlinit 26 de ani.
5) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru
acordarea bursei sociale;
6) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din
exploatarea proprietăţilor familiei (venituri nete din activităţi de exploatare a
terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);
7) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete
obţinute din activităţi autorizate;
8) copii după documentele de identitate ale celorlalţi membri ai familiei/familiilor
aflaţi în întreţinere legală şi adeverinţe, pentru fiecare dintre aceştia, prin care se
atestă calitatea de întreţinuţi (ex. elevi, studenţi până la vârsta de 26 de ani,
descendenţi cu dizabilităţi).
Dosarele pentru bursele de ajutor social (inclusiv ocazional) se depun la
secretariatele facultăţilor, în perioada stabilită.
Bursă de ajutor social ocazional
Bursa de ajutor social ocazional este de trei categorii:
a) pentru îmbrăcăminte;
b) pentru maternitate;
c) în caz de deces.
a) Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda:
1) studenţilor orfani, celor proveniţi din casele de copii sau plasament familial, care
nu realizează venituri;
189
2) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net mediu
pe membru de familie mai mare de 75% din salariul minim brut pe economie.
Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda, la
solicitarea studentului, în cuantumul lunar al unei burse de ajutor social, de două ori în
decursul unui an universitar, indiferent dacă acesta mai beneficiază de altă categorie de
bursă.
Studenţii care solicită această categorie de bursă ataşează, la dosarul pentru bursa
de ajutor social, o cerere separată, analiza dosarului realizându-se o singură dată.
b) Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate:
Se poate acorda studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează alte venituri
decât bursele. Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate se poate acorda, în
cuantum echivalent cu două burse lunare de ajutor social, o singură dată, la naşterea
copilului.
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru
maternitate cuprind următoarele documente:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) copie după certificatul de naştere al copilului;
4) documente justificative privind veniturile familiei, similare cu cele prevăzute la
Art. 51, lit. c) din regulament.
c) Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces:
Se poate acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei) (soţ, soţie,
copil) sau în caz de deces al studentului(ei), necăsătorit(ă) sau căsătorit(ă), cu soţie/ soţ
care nu realizează venituri. Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces se poate
acorda, o singură dată, pentru fiecare caz, în cuantumul a 35% din suma stabilită la nivel
naţional în cazul salariaţilor.
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru deces
cuprind următoarele documente:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) copie după certificatul de căsătorie;
4) copie după certificatul de deces;
5) documente justificative privind veniturile familiei, similar cu cele prevăzute la
Art. 51, lit. c) din regulament, dacă este cazul.
Această bursă poate fi cumulată cu o bursă dintr-o altă categorie menţionată în
prezentul Regulament.
Bursa de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică) Bursele de performanţă se pot acorda, prin concurs, începând cu anul al II-lea de studiu,
în funcţie de rezultatele obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, sportivă sau
cultural-artistică. Acestea se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la orice domeniu/
specializare din cadrul Universităţii.
a) Bursele de performanţă stiinţifică:
Criteriile de acordare a bursei de performanţă stiinţifică sunt:
1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60
credite/an universitar);
190
2) studentul care solicită această categorie de bursă trebuie să se găsească în primii
5% studenţi din seria lui de specializare pentru licenţă sau master. (Articolul a
fost completat prin HS nr. 2/13.12.2007);
3) participarea la sesiuni stiinţifice, publicarea unor articole, brevetarea unor
invenţii.
Pentru evaluarea activităţii extracurriculare se punctează doar activităţile realizate
de către candidat de la ultima obţinere a unei burse de performanţă.
b) Bursele de performanţă sportivă:
Se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la domeniul Cultură fizică şi sport.
Criteriile de acordare a bursei de performanţă sportivă sunt:
1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60
credite/an universitar);
2) obţinerea de titluri europene, mondiale şi olimpice.
Pentru fiecare categorie de burse de performanţă, în vederea evaluării activităţii
candidaţilor, s-au stabilit criterii specifice (detalii în Regulament, www.uaic.ro ).
Dosarul de candidatură, întocmit de studenţii care solicită bursă de performanţă, va
cuprinde:
a) curriculum vitae;
b) lucrările ştiinţifice ale candidatului sau copii după documentele care atestă
rezultatele obţinute la concursurile sau manifestările ştiinţifice, sportive sau
cultural-artistice la care a participat;
c) situaţia şcolară;
d) recomandarea cadrului didactic sub îndrumarea căruia s-a desfăşurat activitatea
de cercetare ştiinţifică, sportivă sau artistică.
Celelalte categorii de burse nu au fost prezentate în acest ghid, deoarece ele se
acordă unor anumite categorii de studenţi, care reprezintă un procent redus din numărul
total de studenţi. Cei interesaţi pot găsi detalii pe siteul Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi.
Alte prevederi
Punctajul pentru acordarea unei burse se calculează luându-se în considerare
doar rezultatele obţinute la disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior,
pentru bursele semestriale şi al anului universitar anterior pentru cele care se acordă
anual.
Bursele se acordă studenţilor care s-au înscris în semestrul/anul de studii
respectiv şi au efectuat integral activităţile universitare, în conformitate cu planurile de
învăţământ, în baza criteriilor stabilite de Senatul Universităţii şi în limita fondurilor
disponibile.
Statutul financiar de student bugetar sau cu taxă, precum şi statutul de bursier
pentru studenţii Erasmus se stabilesc astfel:
1. Pentru primul semestru de mobilitate Erasmus, conform ierarhiei obţinute în urma
rezultatelor din semestrul anterior acestei mobilităţi.
2. Pentru semestrul următor încheierii mobilităţii Erasmus, conform ierarhiei
rezultate în urma recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute la universitatea
partener (conform Learning Agreement-ului semnat şi aprobat înainte de plecare).
191
3. În cazul unui al doilea semestru de mobilitate, conform ierarhiei rezultate în urma
recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute în primul semestru la universitatea
partener, conform Learning Agreement-ului.
În cazul nepromovării la universitatea partener a unor discipline prevăzute în
Learning Agreement, rezultatele eventualei promovări prin examinare după întoarcerea
la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” nu se iau în considerare la stabilirea ierarhiei
pentru buget-taxă, respectiv bursă.
Drepturile, respectiv datoriile financiare rezultate în urma acestor proceduri se
constituie din momentul validării recunoaşterii academice a creditelor şi a notelor, dar
acoperă perioada de la începutul semestrului respectiv.
Studenţilor care, în semestrul precedent, au urmat cursurile unei universităţi din
străinătate, prin programul Socrates, li se echivalează punctajul în conformitate cu
hotărârile Senatului Universităţii privind mobilităţile Socrates.
Studenţii care efectuează mobilităţi Socrates de un an academic, cu avizul
facultăţii şi aprobarea Biroului Senatului, îşi păstrează bursa şi în semestrul al II-lea al
anului universitar.
Cuantumul fiecărei categorii de burse este stabilit la începutul fiecărui an
universitar, prin Hotărâre a Senatului Universităţii.
Cuantumul bursei de studiu 2 (parţială) nu poate fi mai mic decât 50% din
cuantumul bursei de studiu 1 (integrală) şi trebuie să fie cel puţin egal cu cel al bursei ca
ajutor social.
Nu pot primi bursă studenţii care:
au depăşit durata de studii, prevăzută prin planul de învăţământ, pentru
specializarea respectivă, indiferent de rezultatele profesionale obţinute;
nu s-au înscris în acel semestru/an de studiu (fiecare student trebuie să depună
o cerere de înscriere la începutul fiecărui an universitar). Studenţii care
urmează concomitent două specializări în instituţii de învăţământ superior de
stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una din instituţii,
cu condiţia ca numărul total al semestrelor în care beneficiază de bursă să nu
depăşească numărul semestrelor de studiu prevăzut ca durată de şcolarizare la
specializarea de la care urmează să beneficieze de bursă. Aceeaşi prevedere se
aplică şi pentru absolvenţii cu diplomă de licenţă care urmează o a doua
specializare, precum şi pentru studenţii reînmatriculaţi.
Plata burselor
Plata burselor se realizează numai prin forma viramentelor pe carduri bancare.
Sancţiuni
Consiliul facultăţii poate decide retragerea bursei până la sfârşitul semestrului ori
a anului universitar sau suspendarea ei pe o perioadă determinată pentru abateri de la
Regulamentul privind activitatea didactică sau de la alte acte normative care
reglementează activitatea Universităţii.
Fondurile de burse astfel obţinute sunt utilizate, în acelaşi an calendaristic, pentru
atribuirea burselor la alţi studenţi, în acord cu criteriile specifice ale facultăţii şi în
cuantumurile prevăzute pentru media sau venitul studenţilor.
Obţinerea unor burse necuvenite, ca urmare a prezentării unor documente sau acte
false (certificate medicale, declaraţii de venit, situaţia susţinătorilor legali) atrage de la
192
sine restituirea sumelor încasate şi a penalizărilor legale precum şi exmatricularea din
facultate (vezi capitolul „Recompense şi sancţiuni”).
Deoarece pe parcursul anilor de studii pot apărea modificări în privinţa criteriilor
de acordare cât şi tipurile de burse ce se pot acorda studenţilor, vă recomandăm, pentru
a fi informaţi la zi, să apelaţi pe internet adresa Site Web: http://www.uaic.ro
XIX. TABERE STUDENŢEŞTI
Criterii generale
Pot beneficia de bilete gratuite în tabere studenţeşti, în limita locurilor repartizate,
studenţii de la învăţământul de stat, cursuri de zi, după cum urmează:
1) Studenţii care după anul precedent de studiu sunt integralişti, în funcţie de
rezultatele obţinute în activitatea profesională şi de cercetare, dar şi de activitatea
depusă în cadrul organizat la diverse manifestări culturale, artistice sau ştiinţifice.
2) Studenţii orfani de ambii părinţi, cei proveniţi din casele de copii sau din
plasament familial, au prioritate la obţinerea de bilete gratuite în taberele de
odihnă studenţeşti dacă sunt integralişti.
3) Pot beneficia de bilete de tabără studenţii care activează în cadrul Caselor de
Cultură ale Studenţilor şi care s-au evidenţiat prin activităţile cultural-artistice
desfăşurate.
4) Pot beneficia de bilete şi studenţii care activează în organizaţii studenţeşti şi care
au avut rezultate în activitatea de reprezentare a studenţilor.
5) Studenţii selectaţi pentru a participa la programele tip „şcoală de vară” organizate
de Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor
vor beneficia de locuri în tabără, conform rezervărilor operate.
Repartizarea locurilor de tabără pentru instituţiile de învăţământ superior
Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor repartizează locurile de tabără pe
universităţi, proporţional cu numărul de studenţi fizici existenţi în învăţământul de zi ce
sunt finanţaţi de la bugetul de stat. Repartizarea numărului de locuri de tabără în cadrul
instituţiei de învăţământ superior se face de către biroul senatului, pe facultăţi,
proporţional cu numărul studenţilor la cursuri de zi înmatriculaţi pe locurile finanţate de
la bugetul de stat al fiecărei facultăţi.
Stabilirea criteriilor specifice de atribuire a biletelor de tabără revine facultăţilor.
Eliberarea biletelor de tabără studenţilor
Instituţiile de învăţământ superior eliberează studenţilor biletele de tabără,
conform listelor nominale aprobate.
Pentru ridicarea biletelor de tabără este necesar ca studenţii beneficiari ai acestor
bilete să se prezinte cu: carnetul de student vizat la zi, B.I./C.I./paşaport şi suma
care constituie costul imprimatului.
Informaţii utile pentru studenţii care au primit bilet gratuit în tabără:
studenţii vor fi primiţi în tabără în max. 24 de ore de la începerea seriei de tabără;
neprezentarea în tabără în termenul stabilit atrage anularea biletului şi implicit
pierderea de către titularul biletului a dreptului de a participa în tabără, de a mai
beneficia de un alt bilet de tabără pe perioada de studiu, precum şi achitarea
contravalorii biletului neutilizat;
193
studenţii vor fi primiţi în tabără numai dacă au asupra lor B.I./C.I./paşaport, carnetul
de student/legitimaţia de transport vizate pe anul în curs şi biletul de tabără eliberat
de instituţia de învăţământ superior completat cu datele personale;
biletul de tabără este netransmisibil;
biletul de tabără completat cu alt nume decât al posesorului este valabil numai cu
foaie de însoţire semnată de rector;
biletele cu ştersături sau completări nu sunt valabile;
studenţii care sunt în imposibilitatea de a participa în tabără vor transmite biletul de
tabără, prin poştă, la sediul Agenţiei pentru Spijinirea Studenţilor, Calea Plevnei nr.
61, sector 1, Bucureşti.
Pentru alte detalii accesaţi www.agentiastudetilor.ro şi www.sport.uaic.ro
XX. UNDE ÎŞI POT PETRECE TIMPUL LIBER STUDENŢII UNIVERSITĂŢII
„AL. I. CUZA” IAŞI
STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
RARĂU
Amplasată în nordul Carpaţilor Orientali în Masivul Rarău. Clădirea staţiei este
amplasată la altitudinea de cca. 1560 m. în apropierea vârfului Rarău. Capacitatea de
cazare a studenţilor este de 40 de locuri, clădirea beneficiind de baie, bucătărie,
sală de mese şi o sală de curs
STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
TULNICI
Staţia Meteorologică Tulnici este situată la altitudinea absolută de 571 m., la
contactul dintre Munţii Vrancei şi depresiunea subcarpatică Vrancea. S-au amenajat 40
de locuri de cazare şi o sală de mese. Amplasarea acestei staţii la intersecţia
drumurilor dintre Depresiunea Braşov şi cea a Vrancei, oferă posibilitatea efectuării
unor variate trasee turistice. De asemenea, este facilitat accesul la Staţiunea Soveja, în
cimitirul căreia este înmormântat geograful Simion Mehedinţi, Cascada Putnei şi Cheile
Tişiţei. Cel mai facil acces este cu autobuzul, pe traseul Focşani - Tulnici.
OBSERVATORUL ASTRONOMIC
Observatorul Astronomic al Universităţii „Al. I. Cuza” a fost construit în anul
1913, pe Dealul Copoului, în acea vreme ultima clădire, mai jos, la circa 3 km era
clădirea Regimentului XIII.
Studenţii tuturor facultăţilor din centrul universitar Iaşi, care doresc să-şi
completeze cunoştinţele generale de astronomie şi structura universului, pot vizita
Planetariul în grupuri organizate (maxim 60 persoane într-o serie) în fiecare sâmbătă,
între orele 10-12.
Planetariul este situat în incinta corpului A al Universităţii, iar pentru contactare în vederea
vizitării, vă puteţi adresa decanatului Facultăţii de Matematică. (Telefon 0232-201060).
194
STAŢIUNEA BIOLOGICĂ POTOCI
Baza materială iniţială a constituit-o o clădire de pe platforma Potoci, preluată
prin transfer de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător. Ulterior,
clădirea a fost adaptată cerinţelor de practică studenţească şi cercetării ştiinţifice,
amenajându-se spaţii pentru 50 locuri de cazare, cantină, sală de mese, spaţii
sanitare, bibliotecă, cabinete de cercetare, laboratoare de lucrări practice pentru
studenţi, un amfiteatru cu 108 locuri şi dotări anexe de birotică (PC, imprimantă,
scanner, fax ş.a.).
MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ
În anul 1840 s-a cumpărat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de pe
uliţa Hagioaiei, azi Bulevardul Independenţei Nr. 16, clădire în care Muzeul, împreună
cu Societatea îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
Muzeul păstrează în colecţiile sale piese donate la începutul secolului XIX de
către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecţie de oase de mamut şi rinocer păros,
găsite agăţate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râşca, ţinutul
Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba), Iacob Chiriac, aga
Alecu Balş, Gheorghe Asachi şi alţii. Tot din această perioadă datează primul herbar al
Muzeului, constituit dintr-o colecţie de 2844 de plante colectate în anul 1835 de
botanistul Iulius Edel şi farmacistul Iosef Szabo.
În prezent colecţiile Muzeului numără peste 300.000 de exemplare, cele mai
valoroase fiind colecţiile de Insecte, Moluşte, Amfibieni, Reptile, Păsări, Minerale şi
Plante. Colecţia de Moluşte cuprinde aproape toate speciile de Lamelibranchiate şi
Gasteropode din fauna României. Colecţia de Arahnidae (păianjeni) este una dintre cele
mai mari din ţară.
Un interes deosebit îl prezintă colecţiile de cuiburi şi ouă, unice în ţară.
Colecţia de paleontologie numără peste 10.000 de exemplare, iar cea de minerale
peste 2.900 eşantioane.
Plantele sunt aranjate în ierbarii cu specii din toată ţara, colectate de-a lungul a
150 ani, iar colecţia de licheni este una din cele mai mari din Europa.
Secţia Evoluţia Omului aflată în corpul B, cea mai nouă expoziţie a Muzeului,
prezintă apariţia şi transformarea biologică şi culturală a speciei Homo Sapiens.
GRĂDINA BOTANICĂ „ANASTASIE FĂTU” IAŞI Grădina Botanică, deschisă pentru vizitare tot timpul anului, este o instituţie de
educaţie pentru vizitatorii de toate vârstele, pentru publicul larg cât şi pentru specialişti. Grădina Botanică are o suprafaţă de circa 100 ha şi este situată în partea de nord-vest a oraşului Iaşi, pe versantul vestic al Dealului Copou.
Pentru ca informarea să fie cât mai completă la intrare se pot cumpăra: vederi cu aspecte din Grădină, literatură de specialitate publicată de personalul nostru şi „Ghidul Grădinii Botanice”.
De asemenea, în incinta Grădinii Botanice se organizează (în colaborare cu Asociaţia de Dendrologie Ornamentală, cu Facultatea de Geografie şi cu Agenţia de
195
Protecţia Mediului Iaşi) sărbătoriri însoţite de expoziţii temporare prilejuite de: „Ziua mondială a zonelor umede”, „Ziua Pământului”, „Ziua europeană a parcurilor” şi „Ziua mondială a mediului înconjurător”.
Anual, în luna octombrie, în cadrul „Sărbătorilor Iaşului” şi a „Zilelor Universităţii” se organizează expoziţia „Flori de toamnă”. Cu această ocazie sunt expuse crizanteme, plante decorative prin frunze şi prin fructe, bonsai (plante lemnoase în miniatură), plante folositoare, plante carnivore şi aranjamente florale.
STAŢIUNEA BIOLOGICĂ MARINĂ „PROF. DR. IOAN BORCEA” DE LA AGIGEA
Se găseşte la 10 km de municipiul Constanţa şi la 1 km de oraşul Eforie. Este situată pe malul Mării Negre în apropiere de deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră în mare şi lângă „zona liberă” din Portul Agigea (Constanţa Sud).
Staţiunea este deschisă în tot timpul anului pentru studenţii şi cercetătorii care urmăresc anumite aspecte ale ecosistemelor marine şi terestre, iar în timpul verii funcţionează şi o cantină care poate pregăti masa la peste 150 de persoane.
În timpul anului se pot organiza la Agigea tabere studenţeşti, cursuri de vară, tabere de creaţie şi alte activităţi, în funcţie de solicitări. MUZEE
1. Muzeul Naţional „Moldova”- Palatul Culturii, telefon: 0232/ 147402; 2. Muzeul de Chimie Iaşi - str. M.Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 118392; 3. Muzeul „Poni Cernătescu” - str. M. Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 110392; 4. Muzeul „Mihai Eminescu” - Grădina Copou, telefon: 0232/ 144759; 5. Muzeul „Mihail Kogăniceanu” – str. M. Kogălniceanu 11, telefon 0232/ 110393; 6. Muzeul Literaturii Române Iaşi: str. V. Pogor 4, telefon: 0232/ 112830; 7. Muzeu Literaturii Moldoveneşti Vechi - str. A. Panu 69, telefon: 0232/ 146321; 8. Muzeul de Istorie Naturală - Bulevardul Independenţei 5, telefon: 0232/ 201339,
0232/ 201109; 9. Muzeul Teatrului - str. V. Alecsandri 3, telefon: 0232/ 115760; 10. Muzeul Unirii - str. Alexandru Lăpuşneanu 14, telefon: 0232/ 114614.
XXI. BALUL BOBOCILOR
Balul bobocilor a devenit deja o tradiţie a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2009-2010, balul bobocilor va fi organizat în luna noiembrie şi se va desfăşura într-o locaţie care va fi stabilită şi anunţată de comitetul de organizare.
XXII. ADRESE ŞI TELEFOANE UTILE DIRECŢIA PENTRU PROBLEME SOCIAL STUDENŢEŞTI Compartiment burse – telefon 0232/ 201577; e-mail: [email protected] ; Complex studenţesc Codrescu, Cămin C11, camera 23. CENTRUL DE SCHIMBURI INTERNAŢIONALE „GAUDEAMUS” Cantina „Gaudeamus” Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (lângă Căminul C8 – Complexul „Titu Maiorescu”), tel: 0232/ 201701;
196
Căminul C17 (situat în complexul studenţesc „Codrescu”) - asigură cazarea studenţilor
străini din cadrul programului SOCRATES-ERASMUS. În regim hotelier, se asigură şi
cazarea studenţilor români ce urmează studiile la Universitatea „Al. I. Cuza” în regim
hotelier la un tarif lunar ce se stabileşte anual de către Senatul Universităţii „Al.I.Cuza”,
telefon: 0232/ 218589.
CABINETE MEDICALE:
Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (în Căminul C8);
Cabinet medical de prim ajutor specializat – Căminul C11, camera 13, demisol.
Cabinetul medical studenţesc
Acest cabinet vine în sprijinul studenţilor Universităţii „Al. I. Cuza”, astfel:
Cabinetul medical studenţesc nr. 7 asigură asistenţa medicală gratuită pentru toţi
studenţii universităţii (consultaţii, reţete, trimiteri la cabinetele de specialitate,
tratamente)
Cabinetul medical studenţesc nr. 7 se află în campusul studenţesc „Titu
Maiorescu”, cămin C8, parter;
Pentru a fi înscrişi în baza de date a cabinetului, studenţii se vor prezenta cu
carnetul de student (adeverinţă), carnet de asigurări de sănătate, buletin de
identitate;
Studenţii cu boli cronice se vor prezenta la cabinetul medical studenţesc cu
documentaţia medicală corespunzătoare pentru evidenţa specială.
Pentru aceste formalităţi, studenţii nu vor trebui să se retragă de la medicii de
familie în evidenţa cărora se află în localitatea de unde provin.
ORGANIZAŢII STUDENŢEŞTI
1. Asociaţia Studenţilor din Educaţie Fizică şi Sport Iaşi „Tinere talente”,
Corp D, parter, persoană contact-urmează a fi stabilită
2. Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management AIESEC Iaşi, Corp B, Etaj 3, telefon: 0232/ 212244
3. Asociaţia Studenţilor Europeni - AEGEE Iaşi Complex Studenţesc „Titu Maiorescu”, Cămin P6, Camera 2
Telefon: 0722/ 525411
4. Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA Iaşi,
Complex Studenţesc „Codrescu”, Cămin C11, Camera 39, Etaj 1
Telefon: 0723/ 253345
5. Asociaţia Studenţilor Informaticieni Ieşeni - ASII
Str. General Berthelot, nr.16, e-mail: [email protected]
6. Alianţa Studenţilor Români –A.S.R.
B-dul Carol I, nr. 11, Corpul B al Universităţii, sala L-138
197
7. Asociaţia Studenţilor Economişti, ASTEC
8. Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi Str. V. Conta, nr.30, telefon: 0232/ 147358, fax: 0232/ 212632,
e-mail: [email protected]
BIBLIOTECI:
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”
Str. Păcurari, nr. 4; telefon 0232/ 116281
Filiale:
Biblioteca Facultăţii de Biologie - Corp B, etaj 1, telefon: 0232/ 201473;
Biblioteca Facultăţii de Chimie - Corp A, parter, telefon: 0232/ 201151;
Biblioteca Facultăţii de Drept - Corp A, etaj 2, telefon: 0232/ 201159,
e-mail: [email protected];
Biblioteca Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor - Corp C, Etaj 3,
telefon: 0232/ 201452;
Biblioteca Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport - Corp D, parter,
telefon: 0232/ 201127;
Biblioteca Facultăţii de Filosofie - Str. Lăpuşneanu, nr. 36 (lângă Casa
Studenţilor), telefon: 0232/ 201155;
Biblioteca Facultăţii de Fizică-Corp A, parter, tel: 0232/201151,
e-mail: [email protected];
Biblioteca Facultăţii de Geografie - Geologie - Corp B, Etaj 1,
telefon: 0232/ 201475;
Biblioteca Facultăţii de Informatică - Corp C, parter;
Biblioteca Facultăţii de Istorie - Corp A, Etaj 2, telefon: 0232/ 201157,
e-mail: [email protected];
Biblioteca Facultăţii de Litere - Complex Studenţesc „Codrescu”,
telefon: 0232/ 116600;
Biblioteca Facultăţii de Matematică - Corp B, parter, telefon: 0232/ 201561;
Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - Corp D, parter;
Biblioteca Facultăţii de Teologie - Corp T, parter;
Biblioteca Academiei Române, Bulevardul Carol I, nr. 8, telefon: 0232/ 143073;
Biblioteca „Gh. Asachi”, Str. Palat, nr. 4, telefon: 0232/ 115159;
Biblioteca Britanică (British Council), Str. Păcurari, nr. 4, telefon 0232/ 116159;
Biblioteca Centrului Cultural Francez, Bulevardul Carol I, nr. 26,
Telefon: 0232/ 147900.
Vizualizarea notelor on-line
Îţi poţi vizualiza notele on-line pe noul site http://simsweb.uaic.ro .
Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să îţi creezi un cont. Dai click pe „Login”
în dreapta sus şi te duce într-o altă pagină unde apeşi pe „Create new user”. Acest cont
îl creezi singur folosind numărul matricol pe care îl găseşti în carnetul tău de student,
198
username este numărul matricol, iar parola trebuie sa fie de minimum 7 caractere din
care cel puţin unul trebuie să fie caracter special gen: “,” “.” “;” etc.
La adresa de mail poţi trece orice adresă de e-mail: @yahoo.com, @gmail.com etc.
Răspunsul la întrebarea de securitate trebuie să îl ţii minte în cazul în care vei avea
probleme cu contul tău.
După ce completezi toate câmpurile apeşi pe „Create user”.
Trebuie să mergi mai departe în contul tău de e-mail pentru a confirma crearea contului
şi uploadul informaţiilor din baza de date.
Te vei loga mai apoi şi vei putea vedea notele tale, situaţia taxelor.
În cazul în care nu apar notele nu scrie administratorului aplicaţiei deoarece notele sunt
trecute de către secretare în baza de date la care se conectează acest site.
Găseşti un Help destul de drăguţ dacă dai click pe „here be dragons!” şi vrei să te
informezi.
Pe parcursul anilor de studiu conţinutul unor regulamente sau diferite informaţii
cuprinse în prezentul ghid de studii se pot modifica prin Hotărâri ale Biroului
Senat, Colegiului Academic sau a Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi la nivel de universitate; Hotărâri ale Biroului facultăţii sau ale Consiliului
facultăţii la nivel de facultate cît şi prin documente emise de forurile superioare la
nivel naţional, cu competenţe în învăţământul superior. Pentru a fi la curent cu
eventualele modificări vă recomandăm să consultaţi avizierul, secretariatul
facultăţii, cât şi site-ul Universităţii şi pe cel al facultăţii.