Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei,Ioana Negrila
GHIDUL AUTOVINDECARII - Negrila Ioana, EdituraInfoRapArt, Galati 2019 l
ISBN 97 8-606-Ot2-tto-7
Tipar executat la Tipografia OpANIST el.: 07 27 .837 .844 ; 07 43.901.3 IB
www. tipo grafi eopanis. ro
lonnu FI6W$S
sH*ffi€-$kgilrrftffiJnde$r$*
m'*dm'da,$aornenrr*w* Sdrsd dpryeffife$ep-dd
*r
I
tNus(lntroducere ........I1
Scutire de Responsabilitate......... ................19
Ceinvelidin aceasti carte? .........................21
Capitolul L. O perspectivd diferiti asupra corpului nostru..................25
Capitolul2. Emo!lile... ............29
Capitolul 3. lntroducere in medicina tradifionalS chinezi ..................61
Capitolul 4. Funcfionarea meridianelor gi legdtura cu emo}ii|e.........1L3
Capitolul 5. Cele gapte emofiipiorganele corespunzitoare..............I27
Capitolul 6. Rezumatul medicineichineze ...................151
Capitolul 7. Tehnicigi metode de libertate emolionali (EFT)............153
Capitolul8. Tehnici avansate ....................22L
Capitolul9" Reprogramarea Matriceald ............... ........233
Capitolul 10. Alte metode de echilibrare givindecare a corpului......283
Capitolul 11. Mirturii ale eficienlei metodelor de auto-vindecare..,301
Reflectii ..........307
)tt
cAFlri LUL LDrumulvietii: o imagine diferitd o corpului.
1,;i ne imaginam c5, pe acest Drum care simbolizeazd viaJa,
r irr;ul6 o Calea5ca, care este, de fapt, corpul nostru. Acest drum
,rrr: si h6rtoape, pietre, ganluri, urme de la alte cdrufe. Toate
,rt:cstea le definim ca fiind ca probleme, emofii, boli, si urmele,;rrnt anumite reguli pe care au mers strSbunii nogtri. Drumul are
,,i curbe care ne impiedica vizibilitatea, adicd experienle care ne
irs in calea. Caleagca este trasa de doi sau mai mulli cai, care
',unt emoliile noastre, pi ele ne trag in func!ie de cum le l5sdm sa
rrc conducS. Caleagca este condusa de Vizitiu, adici raliunea
rroastra si in interiorul ei avem un pasageL acesta este Ghidul
Interior sau Congtiinla. Caleagca are patru ro!i, m6inile si
picioarele. inaint6nd pe acest drum de tara, pietruit, cu multe
lropuri si urme ldsate de allii, nu este prea ugor. Daca nu gtim sa
rrr. nam Caii (emoliile), ele ne conduc haotic si riscam sa rupem
(..rleagca. C6nd se lasd ceata sau ne apare vreo curba in fata si
vizibilitatea este redusS, Raliunea ne avertizeazl ca este un
pcricol si ne arata drumulinsS, de prea multe ori, n-o ascultam
',i mergem lnainte. Asa se int6mplS cu noi in fiecare zi, ne
rurrpotmolim cu cdrula, ii rupem cate o roata. Caii fac ce vor
pcntru ca ii scdpam din frdie 5i acestea ne duc prin hopuri, adici
nt'creeazd dezechilibre emolionale. Pasagerul ne avertizeazd ca
rrrr este bine ce facem, ins5, noifacem cum ne trag caiisiceea ce
vrzitiul a invSlat prin programare mentalS. Doar in momentul in
(,rre nu mai stim in ce parte s-o luam in via!5, c6nd suntem
rrr11e nunchiali de suferin!5, doar atunci, intrebam Ghidul lnterior.
26
Cu Caleasca fdcutd praf, el ne arata drumul si ne scoate din ceata.
Ar trebui sa fim mai atenli in viala noastra, sa ne ghidam dupdceea ce ne spune constiinta, sa nu fim produsul unor emoliinereciclate 5ia unei min!i bolnave. CAnd spun minte bolnava nu
md refer la nebunie ci la faptul ca, o minte sdndtoasd este ominte linigtiti fSrd ruminalii care nu se sf6rgesc niciodatd... C6nd
mergem pe intuilie si nu pe ceea ce mintea ne spune, viatd
noastra este lumina si pace. Aceasta este o poveste simpla, cred
ca si allii folosesc astfel de povesti pentru a intelege viala si inalt mod.
Conptiinla noastrd holograficS, Ghidul lnterior; ne conduce sa ne
intdlnim cu oameni gi situalii care ne ajutd in evolufia noastri.Acest principiu funclioneazd atdt in plan negativ, c6t gi in plan
pozitiv. Are ca scop ca, atunci c6nd vrem cu adevirat un lucru sd
gdsim oameni, cdrli sau emisiuni radio pentru a ne ajuta. De
asemenea, ne face sd gdsim oameni cu care nu suntem de acord,cAnd trebuie sd intelegem sau sd schimbdm ceva.
Chiar daca pare o controversa si multi nu sunt de acord sau nu
inleleg asta, cei mai buni profesori ai nogtri, cei care ne fac sievoludm, sunt situatiile gi persoanele care ne fac sd suferim cel
mai mult.
r
?t
Corpul subtil
$tim ce ni sa spus siceea ce vedem, adicd corpulfizicinsS,marii
in!elep!igtiu ca sunt mai multe corpuri (corpul nostru este creat
din mai multe corpuri care nu sunt vizibile ). Nu o sa intru in
detalii despre acestea, nu este subiectul acestei cirfi, dar voi
vorbi despre corpul fizic, ceea ce vedem, corpul energetic gi
corpul emolional.
Corpul fizic il putem atinge, ptim ceva despre el, ceea ce am
invdtatin gcoalS, ceea ce ni se spune sau ce am descoperit noi
ingine.
Corpul energetic nu este vdzut si nu gtim prea multe despre el
sau nimic, in funclie de interesul fieciruia. Tot aga si despre
r:orpul emolional. Din acest motiv voi prezenta un scurt rezumat
clespre corpul energic sau subtil.
gtim cd avem vene si artere prin care trece sdngele. FSrd s6nge
in trup nu existd via!5. Existd vene mai mari gi mai mici. Fiecare
are functia ei, dar; toate sunt unite ca o relea. De asemenea,
cxistS meridiane energice care migcb sdngele (fdrd energie
s6ngele nu se poate migca). Aceste meridiane sunt foarte bine
distribuite in corp, sunt ca nigte rduri, unele mai mari altele mai
rnici, fiecare are funclia sa principalS sau secundard, depinde
prin ce zona a corpului trece.
*
I
28
Energia este combustibilul pe care organismul uman il folosegte
ca sa trdiascd. Toate procesele care au loc in celule gi in lesuturinecesitd energie pentru a fi efectuate. Omul primegte energie
prin respiratie, de la soare, din alimentele care sunt absorbite;
energia este transportatd in s6nge gi prin aceasta, incepe
procesul circulator care ajunge la celelalte organe.
Dar; uneori, apar anumite probleme de sdndtate, de exemplu:
- Alirnentalia ne-regulata produce exces sau deficienla gi
dduneazS splina si stomacul.
- Excesul reincarcd splina-stomac si duce la umflarea
abdominald (balonare), indigestie, anorexie, grea!5, vdrsdturi gi
aga mai departe.
- M6ncarea contaminati de naptere la diferite afecliunigastrointestinale, difterie bacteriand, durere abdominalS,
otrdvire etc.
Conform medicinei traditionale chineze, corpul uman este
considerat un microcosmos care trebuie sd vibreze armonios cu
macrocosmosul in care trdim. Energia curge prin corpul nostru gi
un dezechilibru energetic duce la boa15.
Timp de secole doctorii chinezi orientali au verificat existenla in
corpul uman a unor puncte sensibile gi au observat cd atunci
cdnd le-au unit, se desenau liniiverticale sau hdr!i, pe care le-au
numit meridiane. Energia circulatd prin aceste. Atunci c6nd se
produce insuficienti energie, in meridiane apar semne precum
furnicitu ri gi h ipoestezie, atrofie, lipsa fu nclionalit;tii mupch ilor
gi apa mai departe.
)t)
cAplTol-t"*L 2EMOTIE = ENERG lE = MISCARE
Ce este emotria?
llr:ac!ie afectivd complexS, in general bruscS 9i momentani,
irrsotitd de tulburiri fiziologice, care oglindeSte atitudinea
irrdividului fatd de nealitate.
Originea psihologici a emoliilor
( rezi cd trdiegti in prezent? AnalizeazS-ti 96ndurile gi reacliile.
I rnotiile actuale reflectd starea actualS a sistemului nervos cu
loate urmele din trecut care introduc rdspunsurile la
cxperientele noastre. Majoritatea reacliilor tale sunt ecouri ale
trecutului gi nu trdiegti cu adevdrat in prezent, degi reaciiile tale
,ru loc in prezent, deoarece sunt legate de senzaliile care !i se
intAmplS acum.
lrnotiile reprezintd o componentS foarte puternicS a
rrrecanismului de rdspuns al c6mpului energetic uman la stimulii
i,i percepliile pe care le primegte din mediul inconjurdtor.
I rnotiile ca efecte imediate se manifestd in corpul nostru fizic gi
,,unt capabile sd schimbe rdspunsul nostru comportamental.
Cum se produce o emotrie?
l)rrp5 cum spun specialigtii o emolie este, in esenfS, o modificare
.F
ffi;rtt
30
a echilibrului corpului care are loc prin crearea gi eliberarea
hormon i lor neu ro-tra nsm itStori in legarea d iferitelor sisteme a le
corpului nostru. Aceastd schimbare, aceastd stimulare, este
detectatd imediat de mecanismele noastre de perceplie si apoi
este interpretatd ca un rdspuns la o situatie externd specificS,
care a provocat o reaclie in noi.
O explicalie mai simpla si pe inlelesul tuturor ar fi : o emotie este
creata in baza unor imagini mentale sau vizuale. Sa ludm un
exemplu simplu: C6nd eram copil m-a muscat un cdine ,nu gtiu
care a fost cauza ins5, ori de cate orivad un c6ine pe strada imi
activeazd reac!ia de tearna...Ce anume imi activeazi aceasta
emolie de frica? Ce declangeazi starea de teama?. lncongtient,
in subcongtientul meu a rimas emolia congelatd de frica c6inelui
de cdnd eram copil si mintea asociazi aceasta imagine din
prezent cu emolia din trecut.
Emotiile dau culoare viefii noastre. lmagineazS-ti o viatd fdrS
emolii: te nagti gi mori fdrd sd simlili nimic. Nu gtii ce este
fericirea, nu aisimlit dragostea fati de ceilalgisau fata de tine.
Cei mai mulli dintre noi am simlit emolii negative la un moment
dat in viata noastrS: durere, tristele gi altele. Aceste emolii fac
parte din viata noastrS, din natura noastrd uman5"
Realitatea tristS este c5 o bund parte din aceste emolii negative
rdmdne in corpul nostru gi creeazd probleme de sinState. O
mare parte din suferinta noastrS se datoreazd emof iilor negative
nerezolvate care rdm6n captive in corpul nostru si creeazd boligrave.
ll
l",rlri,rlrul David Viscott a dezvoltat un ciclu emo!ional care
ur(('pe in prezent, in care durerea si plScerea sunt simlite si se
lct rrrind in sentimente complexe centrate exclusiv pe trecut, ca
'.r rn cazul viciilor si depresiei.
/\r t.st ciclu este exprimat dupS cum urmeazS:
l:uria ne-exprimata, redireclionatd impotriva noastra 9i
rrrcntinuta in noiinsine ( imprimata), se numeSte vinovSlie.
l:puizarea de energie, care apare atunci cAnd furia este
r cdireclionatd spre interior; creeazd depresie.
At cst ciclu indici faptul cd suferinla acunrulatd este cauza unei
ti,une largi de disconfort psihologic. Rdnile ingropate sunt
rlr.ghizate ca furie, anxietate, vinS pi depresie. Cel mai bun mod
rlo a trata aceste straturi de durere este,de a afla, ce ne rAnegte
,rlunci cdnd apare durerea, rezolvali-o si continuaf i, pentru cd
,rsta inseamnd a tn5iin prezent.
lr.rr trebuie s5 aveti onestitatea pentru a evita emolia u5oar5,
r,rre este furia, 5i a expune durerea, care este mai dificil de
ronfruntat. C6nd durerea nu este rezolvatd in prezent,
,rr umularea de furie, vind gi depresia se inrdutSlegte.
Nirneni nu te poate rdnifdrd sd activeze o rand din trecutultdu.
t ,lnd inveti s5 spui cu sinceritate "md simt rdnit", vei dezvolta o
lr,rnchete mai mare. Aceasta va spori capacitatea de a renunla
l,r riurere, iar alte emolii negative vor fi eliminate oferindu-le loc
rclor pozitive cum ar fi dragostea gi increderea, spatiul de
32
inmugurire 5i, in loc sd ii invinovSlesti pe cei care te-au rdnit, iipoli ierta.
Gdnduri si sentimente
ExistS, de asernenea, g6nduri gi sentimente care,, ne
paralizeazd ,,9i produc schimbdri fiziofogice negative cum ar fi:teama, neincrederea, ostilitatea, ura si aga mai departe. inschimb bucuria, credinta, speranfa, entuziasmul si dragostea se
extind si elibereazS. in plus, ele produc schimbdri fiziologicepozitive.
Calea iubirii ajutS la echilibrarea sistemului nervos autonom:
simpatic si parasimpatic. Dragostea este st16ns legatd de
inteligenla afectivd al cdrei scop este capacitatea de a se lasd
afectat de oameni, idei, obiecte, artd, muzicd etc" intr-un mod
pozitiv.
Putem ameliora sau vindeca anumite stdri emolionale prin
diferite moduri,de exemplu :
- Exercilii de respiralie profundd si diafragmaticS.
- Dans6nd muzica ritmica gi vesela.
-Purtarea de haine de culori vesele combinate cu alb.
- Aroma terapie: Ap5, pim6nt, flori, frunze.
-Emoliile pot fi eliberate prin vorbire, prin acliuni, prin vise pi
prin limbajul corpului.
Trupul nostru dezvdluie experienla noastrd emotionalS gi
demonstreazd modul ?n care ne exprimdm. Anumite emo!ii
::'
j.|
Ircgative cum ar fi furia, anxietatea, teama etc. pot fi atenuate,,,ru controlate prin respira!ia ritmicS.
tlna dintre cele mai simple metode de relaxare in momentele de
,rnxietate, furie, panica etc este respira!ia ritmica:
L lnspiram profund si numdram pana la gase
/. Menlinem respiralia in timp ce numdram pana la gase
S"Expiram lent si numSram pana la gase
Aceste exerci!ii de respira!ie le pute!i repeta minim de zece ori .
5pre sf6rsitul cdrli sunt si alte metode de respira!ie.
Floarea sau cercul emotiilor
l'}sihologul american Robert Plutchik a creat in 1-980 "cercul
cmo!iilor", care constd din 8 emolii fundamentale pi 8 emolii
t:omplexe, formate din c6te doud emoliifundamentale. Emoliile
lundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine 9i
irrcluse in tabelul de maijos, pe c6nd emoliile complexe sunt cele
lrecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, infiorare,
tlczaprobare, remugcare, dispre! pi agresivitate.
34
Emoqil fuhdamentale
Bucurie
lncredere11r;1,,,: liil;i=r.r:r
;,v
hflca::::;rLnrili 1...:j:.:r:jr:;.:t..::
,,Suinriz6.,..: :i:i .1::::.::::::::- :rl1::: : :
1.ftistetr1$.'
-CIei[,us1,,,t
Mdnieiiij-iil
-'i .l;p*{U'-I
I
f-,-.,,
f':=ll
li::!r '
i ::r:,,
lali't, :
,,,,Tristejc="=
..'DezgUSt='
=.-M5fii€',i1,i,i:: :il i!l: i i Llll I
AnNleipaf,ie;::ri.iiniiirir
.111rg,ijc911*"-.
incidffit$i
,,ll51i;;:1,.:H
orri. o4
t#ff-m.fil*1,il{rF:,U.*},ryiLL{-ffi n\*,t#$:ff Li.tT,#h,$$iS
I )r,)lloste
I ]r1cu rie
',urpriz;
MAnie
I molle pdmard Emolle
secundarS
Afecliu ne
DorinI;
Paslune
Veselie
Entuzrasm
Satisfactle
rrlo:1.
Optimism
incintare
U9u rare
Surprze
lll"i'ExasFerare
Furle
Dezgust
I nvidie
Tortu r;
5Ulennta
Tristete
Dezamdgi're
Rusi ne
Emotll tertlare
Adora!ie, afectiune, dragoste, atractle, grij;, tandrete, compaslune,
Excitaiie, dorint;, pasiune, infatuare :
pasiune
Amuz?ment, extaz, loul"ll.","
ol6cere, jubllare, satlsfacf ef €uforie
Entuziasm, zel, inf iorare, euforie
Satisfactre plScere..
Mandrie, triumf
lncantare
UtJrirF
Uimire, surprindere, stupefiere
Elaspetare. fruqtrate
Ostilitate, ferocitat€, batiocud,,dispret, resentiment
Dezgust, repulsie, dispref
Invidie gelozte
TorLurE
SuferrntS, agorre durere
Depresie, disperare, neajutorare, ne{ericire, durere, melancolie
, Dezam;glre, arrxietate
Rugine, vin5, regret, remuFcen
Alienare, lzolare, s,nguritate, infr6neere, jenA, umilire,'insultA
Simparre, mild
Alarmd, soc, frie6, groa26, teroare, panicS, isterie
I
!
jl
-._'...-". .^*-,__*^iAnxretafe nervozrtate, tensrune nelrniste, inBrijorare. trisfete