Aprobat prin
Hotărârea Curții de Conturi
nr.39 din 10 noiembrie 2016
Curtea de Conturi a Republicii Moldova
Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020
(în redacție nouă)
Corecți în abordări, credibili în acțiuni!
Cuprins:
I. Cuvânt înainte ............................................................................................................................... 4
II. Abordarea de liderism: ce și cum vrem .................................................................................... 1
III. Misiunea, viziunea, obiectivele, valorile și competențele noastre ............................................ 2
IV. Unde ne aflăm – provocările actuale .......................................................................................... 5
V. Pilonii de dezvoltare strategică a Curții de Conturi până în 2020 .......................................... 7
Pilonul 1. Contribuția la consolidarea bunei guvernanțe ........................................................................ 7
5.1.1. Conceptualizarea și implementarea auditului modern în conformitate cu ISSAI ........................ 7
5.1.2. Consolidarea capacităților de efectuare a auditurilor în conformitate cu Liniile directoare
specifice ............................................................................................................................................ 10
5.1.3. Dezvoltarea capacităților de auditare a fondurilor donatorilor ................................................... 11
5.1.4. Încrederea în auditul intern al entităților auditate ....................................................................... 11
5.1.5. Raportarea anuală de audit ......................................................................................................... 12
5.1.6. Cooperarea cu Parlamentul ......................................................................................................... 13
5.1.7. Activități de prevenire a fraudei și corupției .............................................................................. 13
Pilonul 2. Asigurarea durabilității instituționale ............................................................................. 14
5.2.1. Revizuirea cadrului legal al Curții de Conturi ............................................................................ 14
5.2.2. Structura instituțională consolidată ............................................................................................ 15
5.2.3. O instituție orientată spre rezultate ............................................................................................. 16
5.2.4. Părțile interesate ......................................................................................................................... 16
5.2.5. Cooperarea internațională cu Instituțiile Supreme de Audit și alte organizații .......................... 17
Pilonul 3. Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit ........................................... 17
5.3.1. Managementul calității auditului ................................................................................................ 18
5.3.2. Suportul TIC ............................................................................................................................... 18
5.3.3. Dezvoltarea conceptului de management ................................................................................... 19
5.3.4. Managementul resurselor umane ................................................................................................ 20
5.3.5. Managementul financiar și al performanțelor ............................................................................ 21
5.3.6. Raportarea anuală a performanței ............................................................................................... 23
5.3.7. Dezvoltarea strategică ................................................................................................................ 23
VI. Etapele dezvoltării ...................................................................................................................... 24
Lista de abrevieri
CCRM Curtea de Conturi a Republicii Moldova
CFPI Control Financiar Public Intern
EUROSAI Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit
INTOSAI Organizația Internațională a Instituţiilor Supreme de Audit
ISA Instituția Supremă de Audit
ISSAI Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit
MFP Managementul Finanțelor Publice
MFC
PDS
Management Financiar și Control
Planul de Dezvoltare Strategică
TIC Tehnologii Informatice și de Comunicare
TI Tehnologii Informaționale
PIB Produs Intern Brut
UCA Unitatea Centrală de Armonizare din cadrul Ministerului Finanțelor
UE Uniunea Europeană
I. Cuvânt înainte
Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit, adoptate de către
INTOSAI, prevăd că o instituție supremă de audit independentă și funcțională are un
rol fundamental în promovarea unei guvernanțe bune, responsabile și transparente.
Auditul public extern, realizat de instituția națională de specialitate, reprezintă
elementul indispensabil al managementului sistemului instituțional eficient, având
drept scop prevenirea și evidențierea devierilor de la standardele acceptate și de la
principiile managementului financiar și control.
Scopul acestui Plan de Dezvoltare Strategică este reiterarea și reconfirmarea adeziunii
Plenului Curții de Conturi, investit de Parlament la 29 iulie 2016, pentru continuarea
eforturilor instituționale în modernizarea auditului public extern.
Planul de Dezvoltare Strategică 2016-2020 se bazează pe trei piloni principali:
• Contribuirea la consolidarea bunei guvernanțe;
• Asigurarea durabilității instituționale;
• Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit.
O strategie de succes nu se măsoară doar prin calitatea documentului produs, ci mai
cu seamă prin acțiunile întreprinse pentru atingerea obiectivelor trasate.
Veaceslav UNTILA,
Preşedintele Curții de Conturi
II. Abordarea de liderism: ce și cum vrem
Al treilea Plan de Dezvoltare Strategică al Curții de Conturi a Republicii Moldova,
elaborat pentru perioada 2016-2020, se axează atât pe rolul auditului public, cât și pe
modul de implementare a obiectivelor ce decurg din cei trei piloni principali.
Scopul nostru este să devenim o Instituție Supremă de Audit performantă, care să fie
acceptată și solicitată, în mod indispensabil, de către toți factorii de decizie, la nivel
central și cel local, în calitate de expert și evaluator național în domeniul
managementului finanțelor publice și patrimoniului public.
Implementarea continuă și consecventă a obiectivelor strategice stabilite atât în PDS
anterioare, cât și în prezentul PDS, prin desfășurarea activității doar în conformitate
cu ISSAI și cu bunele practici, va contribui la consolidarea unui audit public extern
durabil în Republica Moldova. Impactul unei astfel de abordări va avea un rol
esențial la îmbunătățirea administrației publice și a bunei guvernanțe, în contextul
reformei administrației publice și strategiei de integrare a Republicii Moldova în
Uniunea Europeană.
Curții de Conturi îi revine sarcina de a asigura coeziunea pentru sporirea nivelului de
responsabilitate a Parlamentului, Guvernului și managementului instituțiilor publice.
Vom realiza acest deziderat prin desfășurarea misiunilor de audit anuale ale
situațiilor financiare și de conformitate asupra gestiunii fondurilor de către entitățile
publice, cu informarea entităților vizate, a Parlamentului, Guvernului, dar și a altor
actori interesați.
Prin auditurile performanței, ISA contribuie la sporirea economicității, eficienței și
eficacității operațiunilor guvernamentale.
Desfășurând aceste tipuri de audit, vom genera soluții de remediere, precum și vom
evidenția slăbiciunile instituționale, problemele aferente MFC în sectorul public,
astfel contribuind la afirmarea și consolidarea bunei guvernanțe.
Transparența activității de audit este asigurată prin difuzarea către publicul larg a
rezultatelor de audit, prin intermediul site-ului nostru și în conformitate cu legislația
în vigoare.
Conștientizăm că pentru a avea succes este nevoie de o „cultură a rezultatelor” și de
predispunerea permanentă la schimbările de rigoare. Acest lucru trebuie să se bazeze
ferm pe un vector clar, pe un set de valori și abordări care să ghideze activitatea
instituției noastre.
III. Misiunea, viziunea, obiectivele, valorile și competențele noastre
1. Misiunea noastră
Misiunea noastră este:
A oferi Parlamentului, întregii societăți, precum și comunității internaționale o
evaluare și o asigurare independentă și obiectivă, emisă în conformitate cu
Standardele Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit, precum că
fondurile publice sunt gestionate regulamentar și potrivit scopurilor prestabilite, că
toate veniturile au fost colectate și raportate conform cadrului legal, iar
managementul finanțelor publice corespunde principiilor performanței.
2. Viziunea noastră
Viziunea noastră este:
Să fim o instituție supremă de audit independentă, apreciată și recunoscută de
partenerii naționali și internaționali drept o ISA performantă, care răspunde
exigențelor, așteptărilor și provocărilor.
3. Obiectivele noastre – Pilonii principali
Avem trei obiective organizaționale pentru această perioadă de dezvoltare strategică,
care ne vor ajuta să realizăm misiunea și viziunea noastră. Aceste obiective sunt:
• Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanțe;
• Pilonul 2. Asigurarea durabilității instituționale;
• Pilonul 3. Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit.
4. Valorile noastre pentru asigurarea cooperării interne și a reputației
externe
Principiile noastre derivă din reglementările naționale privind activitatea în sectorul
public, transpuse în Standardele Internaționale de Audit.
Valorile activității noastre oferă un mediu etic solid pentru orice activitate sau
decizie luată în numele și în cadrul instituției noastre, precum și îndrumări în
situațiile de incertitudine.
Toți angajații vor asigura continuitatea în spiritul valorilor enunțate, pentru
realizarea obiectivelor asumate într-un mod coerent și eficient.
- Independență: Exercitând un rol unic, Curtea de Conturi, mandatată de forul
legislativ, evaluează în mod independent cum Executivul gestionează resursele
financiare și patrimoniul public, raportând Parlamentului și informând societatea
despre cum s-au administrat banii contribuabililor. Independența în procesul de
audit este iminentă în asigurarea integrității și credibilității necesare, precum și în
generarea încrederii societății în activitatea noastră.
- Obiectivitate: Recomandările de audit sunt fundamentate pe probe autentice şi
analize profesionale. Comunicările scrise și verbale sunt prezentate într-un mod
imparțial, echitabil, constructiv și echilibrat. Vom fi corecți în abordări și credibili
în acțiuni – aceasta fiind chintesența activității ISA.
- Excelență profesională, dezvoltarea abilităților și capacităților: Activitățile
desfășurate de către noi vor fi coerente și de calitate, în conformitate cu bunele
practici și standardele de profil. Noi evoluăm încontinuu, iar valorificând și
dezvoltând cadrul metodologic, oferim angajaților Curții oportunități și premise
pentru sporirea competențelor profesionale. De asemenea, încurajăm și motivăm
ideile inovative și aspirațiile performante pentru îmbunătățirea continuă a activității
de audit.
- Cooperare internă și spirit de echipă: Angajații noștri sunt dedicați operei de
cooperare pentru consolidarea prestigiului auditului public extern și, implicit, a
imaginii Curții de Conturi, astfel maximizând rezultatul și plusvaloarea activității
instituționale per ansamblu. În această ordine de idei, recunoaștem imperativul
dezvoltării potențialului profesional per angajat și per instituție.
- Deschidere: Comunicarea deschisă, bazată pe încrederea reciprocă, rezultă în
dedicație și perseverență pentru activitatea desfășurată, generând satisfacția de
rigoare. Toleranța și recunoașterea caracteristicilor, abilităților și experiențelor
individuale oferă baza relevantă pentru dezvoltarea personală și organizațională.
- Respect: Toți angajații noștri trebuie să se simtă apreciați pe măsură și pe bună
dreptate. Acest lucru, în mod reciproc, creează încredere pentru o valorificare
autentică a celor mai bune abilități ale fiecăruia. Vom recunoaște realizările
individuale și vom aplica sisteme echitabile și flexibile pentru a-l ajuta pe fiecare
să-și realizeze și să-și atingă potențialul maxim posibil. Apreciem
diferențele/individualitatea persoanelor și diversitatea de opinii și opțiuni pe care le
aduc instituției.
5. Competențele noastre
Tindem să avem lideri și personal ce întrunesc vaste competențe și care, împreună cu
abilitățile profesionale necesare, definesc comportamentul pe care angajații trebuie
să-l demonstreze în munca de zi cu zi pentru a produce calitate per total.
5.1. Abordarea analitică și metodologică = identificarea esenței
problemei
• Corelarea activităților instituționale cu programele și strategiile naționale;
• Asigurarea relevanței și consecvenței în stabilirea și realizarea activităților;
• Analiza și soluționarea problemelor de către managementul corespunzător;
• Aplicarea metodologiei corespunzătoare în exercițiul de audit;
• Asigurarea raționamentului profesional și opiniilor fundamentate pe probe
veridice și obiective;
• Aprobarea deciziilor bazate pe probe justificate, inclusiv pentru furnizarea de
informații credibile publicului.
5.2. Abordarea față de realizarea obiectivelor = conștientizăm, ne
asumăm și demonstrăm perseverență și rezultate
• Stabilirea unor obiective fundamentate, clare și /realiste;
• Planificarea acțiunilor în funcție de semnificația domeniilor, precum și de
amenințările/riscurile pasibile;
• Asigurarea resurselor disponibile în concordanță cu obiectivele stabilite;
• Asigurarea muncii calitative în termen și în conformitate cu standardele și
cadrul normativ aplicabil;
• Monitorizarea progreselor înregistrate.
5.3. Comunicarea profesionistă, etică și clară = transmiterea mesajului
în mod „prietenos”
• Înțelegerea și implementarea strategiei de comunicare;
• Comunicarea strategiilor, obiectivelor și rezultatelor către toate nivelurile;
• Posedarea și implementarea unui standard înalt de comunicare scrisă și verbală;
• Deținerea unei poziții competente, convingătoare și coerente în
formularea/transmiterea mesajelor.
5.4. Fiecare dintre noi este membru al echipei = obținerea unui rezultat
calitativ prin activitate comună (de echipă)
• Tratarea angajaților ca individualități/personalități demne și încurajarea
participării lor ca membri indispensabili ai echipei;
• Încurajarea și cooperarea colegială pentru obținerea rezultatelor de cea mai bună
calitate;
• Susținerea dezvoltării reciproce;
• Sprijinul pentru o implicare eficace și durabilă.
5.5. Autodezvoltarea = dezvoltarea continuă a performanțelor
individuale și instituționale
• Autodezvoltarea pentru îmbunătățirea continuă a performanțelor;
• Consolidarea capacităților de soluționare a situațiilor dificile, prin deschidere,
ingeniozitate și flexibilitate;
• Dezvoltarea abilităților de comunicare în diferite limbi, care să permită
comunicarea la nivel internațional, familiarizarea cu evoluția și experiența de
profil din diverse surse;
• Actualizarea și consolidarea permanentă a cunoștințelor în domeniu.
5.6. Aport și motivare = dezvoltarea instituției
• Înțelegerea contextului și domeniului de activitate;
• Orientarea personalului spre un mediu cooperant și flexibil de activitate;
• Recunoașterea și aprecierea rezultatelor per instituție și per angajat.
IV. Unde ne aflăm – provocările actuale
Strategia noastră de dezvoltare este determinată de direcțiile-cheie și de provocările
majore care stau în fața sectorului public național. Opțiunea autorităților publice de
resort pentru redresarea situației economico-financiare, susținerea în continuare a
reformelor structural-instituționale, în contextul angajamentelor asumate prin
acordurile de colaborare cu partenerii de dezvoltare și organismele financiare
internaționale, reprezintă repere și obiective în exercițiul auditului public extern.
Condițiile mediului extern
Semnarea în 2014 a Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea
Europeană și ratificarea până în noiembrie 2015 a acestuia de către toate țările
membre ale Uniunii Europene au responsabilizat în mod expres autoritățile statului în
asigurarea bunei guvernări.
O componentă a acestui domeniu este reforma Managementului Financiar Public,
care include reforma Controlului Financiar Public Intern, ultima vizând instituirea
unui control financiar public intern mai adecvat și mai bun, bazat pe conceptul de
răspundere managerială, pentru utilizarea fondurilor publice în conformitate cu
standardele internaționale și cele mai bune practici.
O altă componentă este reforma managementului bugetar, orientată spre:
- consolidarea disciplinei bugetar-fiscale;
- reglementarea cuprinzătoare a procesului bugetar și unificarea procedurilor
privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor de toate nivelurile;
- eficientizarea gestionării resurselor bugetare prin stabilirea unor reguli noi
privind formarea și gestionarea veniturilor colectate de către
autoritățile/instituțiile bugetare, inclusiv a proiectelor finanțate din surse
externe, precum și revizuirea rolului și structurii rezervelor bugetare;
- delimitarea competențelor şi extinderea împuternicirilor participanților în
procesul bugetar concomitent cu sporirea nivelului de responsabilitate a
acestora;
- asigurarea transparenței și revizuirea conceptului general de bugetare.
Începând cu 2014, ciclul bugetar este structurat pe valori-limite privind nivelul
maxim posibil de creștere anuală a cheltuielilor bugetare şi pe nivelul-limită al
deficitului bugetar anual, pe scopuri și obiective cu indicatori de performanță bine
definiți, care pot fi monitorizați, evaluați și raportați. În acest context, reforma
Managementului Financiar Public constituie un element important în redefinirea
aspectelor ce țin de aplicabilitatea/responsabilitatea auditului public extern.
În acest context, se conturează un nou mediu de control ce furnizează multiple
provocări pentru toți actorii implicați. Conștientizarea, abilitățile și competențele
noastre trebuie să fie dezvoltate din această perspectivă, pentru asigurarea plusvalorii
și bunei guvernări.
Capacitățile instituționale
În ultimul deceniu, cu asistența și suportul partenerilor de dezvoltare, am stăruit să
consolidăm în mod constant abordările instituției noastre de la control la audit public
extern, în spiritul experiențelor avansate. S-au înregistrat, în acest sens, progrese, dar,
în același timp, conștientizăm că sunt necesare eforturi asidue pentru atingerea unor
ținte și obiective strategice instituționale.
Odată cu punerea în aplicare a setului de standarde ISSAI, Plenul Curții de Conturi
și-a asumat alinierea la standardele internaționale și la cele mai bune practici în
materie de audit public extern1. Astfel, ghidându-se și, implicit, aplicând standardele
de rigoare în cadrul misiunilor de audit, Curtea de Conturi și-a extins aria de evaluare
și de detectare a neregulilor, respectiv, dispunând soluții de remediere a acestora.
Curtea de Conturi depune eforturi pentru a aplica standardele ISSAI în toate
auditurile sale și realizează preponderent misiuni de audit financiar, de conformitate
1 Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale ale Instituțiilor
Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale
Curții de Conturi” și Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de
Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.
și al performanței, dar și audituri specifice: al mediului, al tehnologiilor
informaționale și de comunicare, tematice, al fondurilor externe, post-audit (follow-
up) și altele. Aceste standarde sunt aplicabile și pentru toate treburile administrative
și de organizare ale CCRM și de aceea sunt reflectate în acest PDS. Standardele și
practicile de audit evoluează, iar noi, pentru o mai bună activitate profesională,
trebuie să ținem pasul cu ele.
Lecțiile învățate din dezvoltarea anterioară indică necesitatea asumării integrale a
responsabilității pentru propria evoluție. În mod independent, trebuie să ne stabilim
prioritățile de dezvoltare și să le interacționăm direct cu activitățile noastre, fiind în
măsură să demonstrăm partenerilor noștri rezultate fiabile.
V. Pilonii de dezvoltare strategică a Curții de Conturi până în 2020
Pilonul 1. Contribuția la consolidarea bunei guvernanțe
Susținerea bunei gestiuni financiare în administrația publică, prin exercitarea
controlului asupra formării, administrării şi întrebuințării resurselor financiare
publice; sporirea responsabilității, a transparenței publice și dezvoltarea
managementului orientat spre rezultate sunt elementele-cheie ale misiunii
noastre. Totodată, acestea au un impact direct asupra instituțiilor publice
naționale, dar și o rezonanță mare în rândul cetățenilor.
Unul dintre punctele de referință ale integrării europene reprezintă sistemul de
management financiar public, care „necesită să fie consolidat în mod
semnificativ”, solicitând-se „de a consolida guvernanța și capacitățile
instituționale în domenii, precum managementul fondurilor publice”. Aceste
domenii trebuie susținute de o ISA eficace, din care considerent urmează a fi
redimensionată aria de cuprindere a activității Curții de Conturi, pentru
extinderea numărului de audituri nestatutare. Instrumentele pe care le folosim
pentru realizarea acestui lucru sunt descrise în continuare.
5.1.1. Conceptualizarea și implementarea auditului modern în
conformitate cu ISSAI
Din 2013 ne-am angajat să efectuăm toate auditurile în conformitate cu ISSAI. Acum
urmează să actualizăm/revizuim cadrul normativ-metodologic potrivit standardelor,
bunelor practici și așteptărilor părților interesate. Vom ajusta și vom elabora
îndrumări şi proceduri aferente dezvoltării/consolidării capacităților profesionale și
instituționale în realizarea tuturor tipurilor de audit, inclusiv pentru emiterea
opiniilor/concluziilor de audit.
La efectuarea misiunilor de audit vom ține cont de faptul că sistemele computerizate
sunt esențiale pentru gestionarea financiară a instituțiilor din sectorul public. Potrivit
noilor rigori, dar și în calitate de auditori, urmează să evaluăm caracterul adecvat al
TIC. De o importanță primordială, în acest sens, va fi dezvoltarea capacității noastre
în auditarea sistemelor informaționale.
A. Dezvoltarea în continuare a auditului financiar
Un pas primordial va fi determinarea diferențelor dintre auditul financiar, în raport cu
alte tipuri de audit, și control sau inspecție. Auditul financiar se efectuează în
conformitate cu ISSAI, criteriile de audit fiind standardele contabile aplicabile și
cadrul de raportare financiară. Auditul financiar este o activitate independentă
desfășurată de către auditorii externi în vederea examinării și evaluării situațiilor
financiare, a sistemelor și tranzacțiilor financiare ale entității publice auditate,
finalizată cu exprimarea unei opinii asupra faptului dacă situația financiară raportată
a unei entități, rezultatele financiare și utilizarea resurselor sunt prezentate în
corespundere cu cadrul de raportare financiară. Obiectivul principal în auditul
financiar este obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la măsura în care
situațiile financiare în ansamblu nu conțin denaturări semnificative, ca urmare a
fraudei sau erorii, evaluarea măsurii în care situațiile financiare sunt prezentate, din
toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul aplicabil de
raportare financiară.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. actualizarea cadrului normativ-metodologic privind auditul financiar în
conformitate cu ISSAI și cu bunele practici;
b. elaborarea unui format standardizat de documentare și raportare a misiunilor de
audit;
c. selectarea instituțiilor care urmează a fi supuse auditului financiar în funcție de
materialitate și risc;
d. efectuarea obligatorie (graduală) a auditurilor financiare anuale la autoritățile
publice centrale;
e. mărirea treptată a numărului de audituri financiare efectuate anual;
f. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca exemple relevante de audit;
g. implementarea Sistemului Informațional „Registrul misiunilor de audit”, care ar
facilita obținerea informațiilor generalizatoare privind misiunile de audit
efectuate;
h. instruirea și dezvoltarea capacităților de realizare a auditurilor financiare,
inclusiv de evaluare a TIC, precum și de întocmire a rapoartelor de audit
perceptibile, cu recomandări implementabile.
B. Dezvoltarea în continuare a auditului de conformitate
Auditul de conformitate se efectuează în concordanță cu ISSAI, criteriile de audit
fiind formale, cum ar fi legile și actele normative, directivele ministeriale sau
termenii unui acord ori ai unui contract, și/sau informale, cum ar fi Codul de
conduită, sau Principiile privind buna guvernare.
Auditul de conformitate este o activitate independentă în vederea constatării faptului
dacă sistemul, procesele şi operațiunile entităților publice auditate sunt în
conformitate cu legislația, reglementările și autoritățile care le guvernează.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea unui act normativ metodologic privind auditul de conformitate,
care ar prevedea și criteriile de delimitare a tipurilor de audit al conformității
(auditul de conformitate asociat cu auditul situațiilor financiare, auditul de
conformitate efectuat separat de auditul situațiilor financiare, auditul de
conformitate cu elemente de performanță), inclusiv elaborarea pentru auditul de
conformitate a unui format standard de documentare și raportare a misiunilor de
audit;
b. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca repere și bune practici la obținerea
încrederii și sprijinului pentru noua noastră abordare;
c. Rapoarte de audit cu privire la rapoartele Guvernului asupra executării
bugetelor și rapoarte de audit în conformitate cu modelele elaborate, realizate
potrivit noilor abordări emise cu suportul asistenței experților externi;
d. implementarea Sistemului Informațional „Registrul misiunilor de audit”, care ar
facilita obținerea informațiilor generalizatoare privind misiunile de audit
efectuate;
e. instruirea și dezvoltarea capacităților de realizare a auditurilor de conformitate,
inclusiv de evaluare a TIC, precum și de întocmire a rapoartelor de audit
perceptibile, cu recomandări implementabile.
C. Dezvoltarea în continuare a auditului performanței
Auditul performanței se efectuează în conformitate cu ISSAI, criteriile de audit fiind
standardele rezonabile şi accesibile, cu ajutorul cărora se pot evalua economicitatea,
eficienţa şi eficacitatea activităţilor. Auditul performanţei depăşeşte practicile
tradiţionale de verificare doar a conturilor, a acurateţei documentelor financiar-
contabile şi a legalității operaţiunilor economice. Pe de o parte, auditul respectiv
oferă celor care plătesc impozite şi taxe o evaluare clară cu privire la modul în care
sunt cheltuiţi banii lor, iar pe de altă parte, ca o nouă tehnică de audit, acesta poate
contribui la îmbunătăţirea gestiunii instituţiilor publice şi la reducerea riscurilor ca
resursele publice să fie utilizate ineficace. Auditul performanţei este un mod prin
care finanţatorii, contribuabilii, organele legislative, organele executive, cetăţenii de
rând şi mass-media pot să „exercite controlul” şi să obţină detalii cu privire la
funcţionarea şi rezultatele diferitor activităţi guvernamentale. Acest tip de audit oferă
răspunsuri la astfel de întrebări, precum: s-a adăugat valoare (s-a îmbunătăţit
performanţa)? sau este posibil ca banii să fie cheltuiți mai bine sau mai înţelept?
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. actualizarea cadrului normativ-metodologic privind auditul performanței;
b. instruirea și dezvoltarea capacităților de realizare a auditurilor performanței,
precum și de întocmire a rapoartelor de audit perceptibile, cu recomandări
implementabile;
c. implementarea Sistemului Informațional „Registrul misiunilor de audit”, care ar
facilita obținerea informațiilor generalizatoare privind misiunile de audit
efectuate;
d. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca bune practici la obținerea
încrederii și sprijinului pentru noua noastră abordare.
5.1.2. Consolidarea capacităților de efectuare a auditurilor în conformitate cu
Liniile directoare specifice
Liniile directoare specifice elaborate de INTOSAI (5000-5999) prevăd efectuarea
diferitor tipuri de audit specifice, precum auditul mediului, auditul privatizării,
auditul parteneriatului public privat, auditul concesiunilor, auditul TIC, auditul
datoriei publice, auditul situațiilor excepționale și altele.
Curtea de Conturi își reiterează adeziunea și în calitate de membru al grupurilor de
lucru INTOSAI și EUROSAI, pentru consolidarea instituțională privind realizarea
acestei tematici.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. participarea activă în grupurile de lucru INTOSAI și EUROSAI;
b. dezvoltarea permanentă a capacităților instituționale de realizare a misiunilor de
audit specifice;
c. identificarea partenerilor de dezvoltare, care ne vor oferi suportul în realizarea
unor audituri specifice, mai cu seamă a auditului TIC, auditului parteneriatului
public privat și auditului concesiunilor;
d. realizarea misiunilor de audit paralele în conformitate cu angajamentele din
cadrul grupurilor de lucru INTOSAI și EUROSAI.
5.1.3. Dezvoltarea capacităților de auditare a fondurilor donatorilor
Auditarea fondurilor donatorilor este esențială, deoarece deschide calea suportului
financiar extern, aceasta oferind donatorului încrederea în sistemul de Management
Financiar și Control autohton și siguranța în faptul că deficiențele sunt gestionate în
modul corespunzător. Din aceste considerente, tindem să dezvoltăm capacitatea
instituțională de efectuare a acestui tip de audit.
Având rolul de a audita resursele alocate de către donatori, participăm la protejarea
intereselor financiare ale acestora și la managementul descentralizat al resurselor
alocate de către donatori. Astfel, urmează să asigurăm capacități suficiente și
adecvate pentru a efectua activități de audit și a evalua operațiunile financiare ce
includ fonduri ale UE, precum și alte resurse financiare externe, în vederea asigurării
gestionării potrivit condițiilor stabilite.
În general, potrivit acordurilor de finanțare bi- și multilaterale, este necesar un dialog
permanent cu donatorii pentru combaterea fraudei, corupției și altor nereguli în
utilizarea resurselor financiare externe.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea și punerea în aplicare a cadrului normativ-metodologic aferent
auditării fondurilor externe;
b. instruirea și dezvoltarea capacităților de realizare a auditurilor fondurilor
externe;
c. efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca exemple bune de audit;
d. stabilirea unei proceduri de comunicare a rezultatelor misiunilor de audit către
donatori, precum și pe depistarea cazurilor de suspiciune de fraudă și de
utilizare neconformă a resurselor financiare alocate, la solicitarea donatorului
și în forma solicitată de acesta.
5.1.4. Încrederea în auditul intern al entităților auditate
La realizarea activității de audit extern tindem să ne putem baza pe activitatea
auditului intern din cadrul fiecărei entități auditate, pentru a eficientiza utilizarea
resurselor noastre pe parcursul misiunii de audit și pentru a perturba mai puțin
activitatea de zi cu zi a entității.
Nivelul de încredere a auditului extern în activitatea auditului intern este diferit de la
o entitate la alta. În vederea creșterii nivelului de încredere, Curtea de Conturi va
încuraja dezvoltarea capacităților profesionale ale auditului intern. Pentru a contribui
la consolidarea acestuia, trebuie să stabilim o comunicare periodică cu Unitatea
Centrală de Armonizare a Ministerului Finanțelor. Colaborarea eficientă cu UCA va
permite creșterea profesionalismului auditului intern și va fortifica activitatea
acestuia în cadrul entităților, ceea ce va permite sporirea încrederii în activitatea
desfășurată de aceste subdiviziuni și minimizarea muncii noastre pe parcursul
misiunilor de audit. În cadrul misiunilor de audit vom asigura comunicarea periodică
cu responsabilii cu funcții de audit intern de la entitățile auditate.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. fortificarea comunicării cu Unitatea Centrală de Armonizare;
b. creșterea nivelului de încredere în activitatea de audit intern;
c. reducerea amplorii muncii noastre în cadrul entității.
5.1.5. Raportarea anuală de audit
Anual prezentăm Parlamentului un Raport de audit, care generalizează rezultatele
auditurilor efectuate pe parcursul perioadei de raportare privind administrarea și
întrebuințarea resurselor financiare publice și patrimoniului public. În Raport sunt
accentuate aspectele considerate oportune spre a fi abordate de către Parlament,
Guvern, autoritățile publice centrale și locale, în vederea îmbunătățirii
managementului financiar.
Ne propunem să continuăm restructurarea Raportului anual, iar prin recomandările
noastre – să adăugăm valoare procesului decizional.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea și aprobarea unui program anual de audit, care ar conține teme
actuale și ar prevedea o planificare rațională a misiunilor de audit, în funcție de
resursele și capacitățile disponibile;
b. asigurarea executării calitative și în termen a misiunilor de audit planificate;
c. elaborarea unui format tipizat de prezentare a informațiilor ce urmează a fi
incluse în Raportul anual;
d. elaborarea Raportului anual, care ar conține date și informații privind misiunile
de audit desfășurate, deficiențele constatate și consecințele acestora, precum și
recomandările înaintate pentru soluționarea problemelor.
5.1.6. Cooperarea cu Parlamentul
Parlamentul, ca organ legislativ al țării, dar și în calitate de reprezentant al poporului,
este cea mai importantă parte interesată de activitatea noastră. Acesta aprobă bugetul
nostru și este destinatarul principal al rapoartelor noastre. Vom tinde să progresăm în
conlucrarea cu Parlamentul, bazată pe înțelegerea comună a obiectivelor, și vom
dezvolta o relație constructivă și de susținere.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. inițierea unui ghid privind conlucrarea Curții de Conturi cu Parlamentul;
b. dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mecanism de monitorizare a
implementării recomandărilor noastre, cu implicarea Comisiilor parlamentare de
profil;
c. întocmirea proiectului de buget anual al Curții în conformitate cu normele
procesului bugetar național și promovarea pentru aprobare potrivit cadrului
legal adițional;
d. transmiterea, spre audiere, a rapoartelor de audit Comisiilor de profil și
Parlamentului;
e. examinarea propunerilor de elaborare a Programului anual de activitate.
5.1.7. Activități de prevenire a fraudei și corupției
În contextul Strategiei naționale anticorupție, combaterea fraudei și corupției – parte
integrantă și chezășie a bunei gestiuni financiare publice, ne propunem să dezvoltăm
în continuare o relație de lucru eficientă cu organele de drept, astfel încât suspiciunile
de fraudă și corupție să fie raportate imediat autorităților de resort, pentru
întreprinderea acțiunilor de rigoare.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea procedurii de documentare de către auditori a cazurilor de
suspiciune de fraudă și corupție;
b. dezvoltarea capacităților de identificare și documentare a cazurilor de
suspiciune de fraudă și corupție;
c. stabilirea procedurii de informare și remitere a materialelor de audit care
conțin informații privind suspiciunea de fraudă, ale cărei constatare și
examinare sunt de competența organelor de drept;
d. implementarea unui proces de urmărire, prin informarea de către organele de
drept, a derulării procedurilor de examinare de către acestea a cazurilor de
suspiciune de fraudă.
Pilonul 2. Asigurarea durabilității instituționale
În fiece societate existența unei Instituții Supreme de Audit independente și
consolidate, care să contribuie la îmbunătățirea responsabilității manageriale în
domeniul finanțelor publice, este imperativă. Comunitatea internațională
(Adunarea Generală ONU, Comitetul Economic al ONU, INTOSAI) reiterează în
cadrul întrunirilor periodice despre necesitatea autorităților supreme naționale
de a garanta și de a oferi asigurări privind independența funcțională,
operațională a instituțiilor supreme de audit, prin revizuirea/aprobarea
prevederilor legale relevante, atribuirea de mecanisme care să contribuie la
consolidarea organizațională, ce vor determina responsabilitatea ISA față de
partenerii naționali și internaționali. Implementarea acestora va putea constitui
fundamentul pentru a favoriza dezvoltarea profesională și instituțională a
CCRM, în calitate de instituție unică competentă cu dreptul de a participa și a
contribui la buna guvernare.
5.2.1. Revizuirea cadrului legal al Curții de Conturi
Pentru a fi o instituție eficientă, avem nevoie de racordarea cadrului legal la
standardele de audit în sectorul public recunoscute la nivel internațional, pe care se
bazează activitatea noastră. Unul dintre aspectele fundamentale care trebuie incluse
în legea revizuită se va referi la independența CCRM, în toate aspectele:
organizațională, instituțională, funcțională și financiară.
Vom asigura permanent concordanța Legii privind organizarea și funcționarea Curții
de Conturi cu alte acte legislative care au impact asupra mandatului și activității
noastre și vom identifica alte inițiative necesare în acest sens.
Pentru aceasta, vom pleda pentru:
a. modificările în Constituție și în proiectul Legii organice;
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
b. monitorizarea permanentă a cadrului legislativ și normativ național cu impact
asupra mandatului și activității Curții de Conturi;
c. actualizarea procedurilor interne ale Curții de Conturi ce derivă din cadrul
legislativ cu impact asupra mandatului și activității Curții.
5.2.2. Structura instituțională consolidată
Vom efectua audituri calitative și eficiente, bazate pe principii de bună guvernanță.
În scopul acesta, este necesar de a armoniza modul de organizare și funcționare a
ISA. Bunele practici de organizare instituțională și noile tendințe privind
consolidarea poziției și statutului unei ISA condiționează organizarea acesteia în cel
mai eficient mod. Prin aceasta, vom asigura realizarea obiectivelor planificate; vom
garanta responsabilitatea pentru obținerea rezultatelor; vom încuraja comunicarea
eficientă; vom satisface noile așteptări; vom încuraja personalul Curții să lucreze în
modul în care și-a propus și cu o eficiență maximă, pentru a aduce plusvaloare în
dezvoltarea și implementarea bunei guvernări.
Organizarea instituțională urmează să transpună în practică principiile statuate în
Declarațiile de la Lima și Mexic privind independența ISA. Modalitatea de
organizare și funcționare a Curții de Conturi trebuie să fie cea mai relevantă
statutului și rolului instituției în cadrul sistemului managementului financiar public.
Reorganizarea instituțională va oferi mai multă claritate și certitudine privind
modalitatea de exercitare a mandatului și domeniilor de activitate atât pentru
angajații ISA, cât și pentru factorii de decizie din afara Curții. Organigrama
aplicabilă din 01.10.2016, conform deciziei Plenului mandatat de Parlament în data
de 29.07.2016, constituie un suport de organizare internă pentru realizarea
obiectivelor instituționale și promovarea principiilor de bună guvernare.
În vederea implementării celor propuse, urmează a fi elaborată o platformă teoretică
și operațională care se va referi la măsurile de asigurare a unor susțineri și înțelegeri
mai bune ale căii de dezvoltare și pașilor care trebuie întreprinși.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. armonizarea modului de organizare instituțională în vederea realizării
mandatului și rolului Curții de Conturi;
b. conceptualizarea și consolidarea rolului fiecărui element structural al Curții de
Conturi, pentru asigurarea concentrării pe obiective, productivitate, rezultate și
un bun control din partea managementului, la nivel de subdiviziuni și de
instituție;
c. stabilirea domeniilor și limitelor de competență între structurile
organizaționale, pentru a asigura profesionalismul și eficiența;
d. stabilirea și respectarea nivelurilor de delegare pe verticală și pe orizontală;
e. desfășurarea activităților de informare a factorilor de decizie privind tipurile
modelelor de organizare a auditului public extern existente la nivel
internațional (ateliere de lucru, mese rotunde etc.).
5.2.3. O instituție orientată spre rezultate
Pentru a obține o performanță instituțională înaltă, în baza capacităților de muncă
diverse, orientate spre oferirea valorii adăugate, este necesar de a integra un sistem
de dezvoltare și validare a capacităților profesionale – certificarea auditorilor publici,
și de recunoaștere a rezultatelor angajaților.
Dezvoltarea în interiorul instituției noastre a unei culturi orientate pe recunoașterea și
aprecierea performanțelor este o provocare care necesită a fi abordată ca un
imperativ permanent.
În esență, trebuie să ne asigurăm că misiunea, viziunea, obiectivele, valorile și
competențele noastre generice există, sunt înțelese și practicate în activitatea de zi cu
zi de către fiecare angajat al instituției.
În scopul implementării acestora, Curtea de Conturi trebuie să asigure un sistem de
management al performanței care planifică, dezvoltă eficient, monitorizează,
apreciază aportul și, respectiv, motivează performanța angajaților.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea sistemului de dezvoltare și validare a capacităților profesionale și de
recunoaștere a rezultatelor angajaților;
b. implementarea sistemului de certificare pentru auditorii sectorului public;
c. aplicarea instrumentelor de promovare și motivare a angajaților în baza
rezultatelor și performanțelor obținute.
5.2.4. Părțile interesate
Curtea de Conturi activează și își exercită funcțiile nu în beneficiul propriu, ci în
interesul cetățenilor – contribuabili direcți și indirecți la formarea resurselor
financiare ale statului, precum și al altor subiecți. Părțile interesate, de rând cu
Parlamentul și instituțiile guvernamentale, sunt și societatea civilă, mediul academic,
comunitatea donatorilor, mass-media.
Dialogul cu părțile interesate, în scopul sprijinirii misiunii şi promovării valorilor
noastre, este necesar a fi îmbunătățit. Aceasta va oferi utilizatorilor de informație o
imagine clară și completă asupra gestiunii finanțelor publice și patrimoniului statului,
va facilita înțelegerea proceselor și procedurilor de audit şi va permite o mai ușoară
percepere a rezultatelor auditurilor. Trebuie să ținem cont și de faptul că rezultatele
noastre, mai mult sau mai puțin, depind/sunt influențate de acțiunile/deciziile acestor
părți.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. realizarea sondajelor în rândul părților interesate, pentru a identifica principalele
puncte de interes și a evalua impactul activității noastre;
b. desfășurarea reuniunilor și ședințelor cu părțile interesate;
c. implementarea Strategiei de comunicare cu părțile interesate (mass-media,
societatea civilă, Parlamentul etc.).
5.2.5. Cooperarea internațională cu Instituțiile Supreme de Audit și
alte organizații
Curtea de Conturi, fiind o Instituție Supremă de Audit în curs de edificare și
consolidare, conștientizează necesitatea dezvoltării colaborării bilaterale și
multilaterale cu alte ISA, inclusiv cu cele cu un nivel de dezvoltare avansat, ceea ce
cu certitudine facilitează alinierea la standardele moderne de profil și preluarea
bunelor practici, înlăturarea confuziilor și lacunelor legate de implementarea și
aplicarea în munca de zi cu zi a standardelor internaționale de audit.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. dezvoltarea în continuare a relațiilor cu ISA din cadrul EUROSAI și INTOSAI;
b. cooperarea cu alte ISA și structuri organizaționale de profil în vederea organizării
și desfășurării evaluărilor colegiale instituționale (peer review) ale activității
noastre;
c. stabilirea relațiilor de colaborare cu donatorii externi interesați în dezvoltarea
Curții de Conturi.
Pilonul 3. Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit
Guvernanța corporativă este modul în care organizațiile sunt direcționate,
controlate și ghidate. Aceasta definește relațiile și distribuirea drepturilor și
responsabilităților între cei care lucrează cu și în cadrul organizației, stabilește
normele și procedurile prin care sunt determinate obiectivele organizației și
oferă mijloacele de atingere a acestor obiective și de monitorizare a
performanței. Important este că guvernanța corporativă stabilește cui revine
răspunderea în ansamblu pe entitate. Buna guvernanță corporativă este
fundamentală pentru orice organizație eficientă, fiind și marca unei entități
corporative bine gestionate. În această perioadă de implementare a strategiei
corporative ne propunem să introducem noi abordări, forme și acțiuni care
vizează dezvoltarea și îmbunătățirea în continuare a guvernanței noastre.
Calitatea și eficiența operațiunilor sunt două elemente-cheie ale bunei
guvernanțe.
5.3.1. Managementul calității auditului
Pentru a menține încrederea în obiectivitatea și calitatea auditului public extern, este
vital să existe un sistem riguros, fiabil și cuprinzător de evaluare a calității activității
de audit desfășurate și a activității instituționale în general. CCRM, ca Instituție
Supremă de Audit, are instituit procesul de management al calității. În perioada
2012-2016, cu resursele/forțele proprii și cu asistența partenerilor de dezvoltare, în
special a Oficiului Național de Audit al Suediei și a Băncii Mondiale, experților din
cadrul proiectului Twinning, au fost revizuite procesele de management al calității
pentru auditul financiar, auditul conformității și auditul performanței. Recomandările
oferite de experții străini au fost analizate și sunt implementate de responsabilii din
cadrul Curții. În acest context, în mod corporativ ne-am asumat responsabilitatea de a
monitoriza permanent implementarea recomandărilor, pentru a stabili dacă sistemul
de management al calității funcționează eficient și asigură obținerea rezultatelor
dorite.
În scopul asigurării unei abordări complexe și exhaustive a aspectelor referitoare la
managementul financiar din sectorul real, este indicată cooperarea noastră cu
auditorii din sectorul privat, pentru schimb de experiență și preluare de bune practici.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. îmbunătățirea punctuală a activităților de evaluare a procesului de management
al calității procesului de audit;
b. monitorizarea permanentă a eficienței procesului de management al calității, în
vederea identificării lacunelor și deficiențelor, pentru îmbunătățirea acestuia;
c. desfășurarea activităților de instruire privind aspectele de asigurare a
managementului calității procesului de audit;
d. desfășurarea activităților de revizuire a calității „la rece” și „la fierbinte” a
misiunilor de audit;
e. organizarea atelierelor de lucru cu auditorii externi din sectorul privat.
5.3.2. Suportul TIC
Pentru o activitate eficientă de audit, sistemele tehnologiilor informaționale şi de
comunicare sunt esențiale pentru ISA. Disponibilitatea acestora pe scară largă și
aplicarea lor în activitatea de zi cu zi vor facilita și spori eficiența acțiunilor noastre.
Noi vom elabora o strategie TIC, care să formeze o subcomponentă a acestei
strategii, definind contextul instituțional, cadrul logistic și capacitățile noastre de
referință.
Oportunitățile de eficiență promovate de un sistem TIC eficient ar trebui să sprijine
atât auditul, cât și activitățile conexe.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. menținerea și îmbunătățirea infrastructurii TIC și a echipamentelor acestora;
b. dotarea cu echipament care ar permite trecerea la un sistem de operare modern;
c. îmbunătățirea gestionării informațiilor electronice;
d. consolidarea instrumentelor și metodelor electronice de comunicare internă și
externă;
e. identificarea resurselor financiare externe (granturi) pentru achiziționarea SI de
realizare automatizată a auditurilor;
f. îmbunătățirea arhitecturii securității TIC și a modalităților de recuperare;
g. elaborarea Strategiei TIC.
5.3.3. Dezvoltarea conceptului de management
O instituție de succes este formată dintr-o echipă potrivită, care lucrează pentru
rezultatul comun. Orice instituție este constituită din manageri (de top, medii și
operaționali) și din executori. Executorii sunt cei care realizează activitatea
planificată, supravegheată și raportată de manageri. Managerii se formează în cadrul
instituției, prin dedicație și implicare în activitățile zilnice. Cei mai potriviți pentru a
deveni manageri sunt liderii de echipă. Lider al unei echipe este cel care cunoaște,
deține abilități potrivite și ale cărui capacități profesionale sunt recunoscute de
ceilalți membri ai echipei.
Pentru formarea liderilor de echipă trebuie promovată și implementată cultura
învățării, dezvoltarea abilităților tehnice, a comportamentelor profesionale și
personale, precum și recunoașterea la nivel instituțional a calităților de lider ale
acestor persoane.
Acest lucru ne propunem să-l realizăm printr-un program de ghidare, orientat de sus
în jos, prin care Plenul și managerii să ofere mentorat practic constant, în contextul
activităților operaționale de zi cu zi ale personalului executiv şi de conducere.
Toți managerii și supervizorii vor contribui la aceasta cu regularitate, conducând prin
exemplul propriu. Ei vor trebui să fie lideri moderni, dispuși să transpună ideile în
acțiuni, să promoveze practici noi și să organizeze acțiunile care urmează a fi
îndeplinite.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. elaborarea și implementarea politicii instituționale privind mentoratul și
leadership-ul;
b. identificarea și promovarea potențialilor manageri și lideri, dar și pe formarea
lor;
c. desemnarea managerilor și a liderilor pentru sectoarele din cadrul ISA conform
competențelor și abilităților.
5.3.4. Managementul resurselor umane
Pentru a garanta obținerea rezultatului calitativ, obiectiv și profesionist al auditului,
fiecare angajat trebuie mobilizat și implicat. Personalul nostru este format din
specialiști în domeniul auditului public extern și din personal de suport, care susține
buna desfășurare a activității de audit.
În acest sens, este important să avem sisteme corespunzătoare care să ne ajute să
gestionăm eficient personalul nostru și să obținem ce e mai bun. Trebuie să
dezvoltăm o serie de politici și proceduri de gestionare a resurselor umane, cu
sisteme de suport adecvate. Vom lucra continuu pentru a îmbunătăți abordarea de
recrutare, managementul performanței, instruirea și profesionalizarea personalului
angajat. În perioada implementării Strategiei, vom reconceptualiza Strategia de
management al resurselor umane. Aceasta trebuie să includă referințe privind
resursele umane, distribuirea și rotația personalului, utilizarea, învățarea și
dezvoltarea capacităților profesionale, precum și să se bazeze pe o analiză a tuturor
politicilor și a procedurilor-cheie de resurse umane, în care vor fi implicați managerii
de audit și partenerii de dezvoltare.
Totodată, vom introduce un program de certificare a auditorilor Curții de Conturi. În
programul de certificare vor fi incluși toţi angajații cu atribuții de audit ai Curții. În
acest context, va fi stabilită o abordare de dezvoltare durabilă și bazată pe cost-
eficiență. De asemenea, trebuie să găsim o soluție realizabilă pentru remunerare,
astfel încât să-i putem motiva și promova pe cei mai buni.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. reconceptualizarea Strategiei și politicii de personal în contextul noilor cerințe și
abordări în materie de audit, prin:
identificarea necesarului de resurse umane;
elaborarea și instituirea sistemului de recrutare a resurselor umane potrivit
necesităților noastre;
implementarea politicilor de evaluare a necesităților de dezvoltare a
resurselor umane;
instruirea și dezvoltarea profesională a angajaților noștri;
modernizarea sistemului de evaluare a resurselor umane;
b. elaborarea și implementarea unui Program de certificare a auditorilor
sectorului public;
c. stabilirea și aplicarea elementelor de remunerare și motivare, menite să
păstreze personalul profesionist.
5.3.5. Managementul financiar și al performanțelor
A. Managementul financiar
În vederea afirmării autonomiei financiare bugetare și corespunderii principiilor de
bază ale unei ISA, vom dezvolta sistemul nostru de asigurare a independenței
financiare și de gestionare a propriului buget. La realizarea acestor activități,
subdiviziunea responsabilă de elaborarea, gestionarea și raportarea bugetului va avea
un rol important în consilierea conducerii cu privire la performanța organizațională și
oportunitățile de îmbunătățire.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. dezvoltarea unui sistem de asigurare a bunei gestionări a bugetului, cu
actualizarea acestuia după necesitate;
b. dezvoltarea sistemului intern de raportare financiară periodică.
B. Consolidarea sistemului de Management Financiar și Control
În calitate de Instituție Supremă de Audit, care servește drept etalon pentru alte
instituții publice din țară, trebuie să avem un sistem eficient de Management
Financiar și Control intern, prin care vom putea promova acceptarea și
implementarea acestuia și de către alte autorități. Pentru a realiza acest lucru,
unitățile noastre structurale vor implementa toate elementele MFC, cu accent
deosebit pe managementul riscurilor.
La finalizarea fiecărei perioade de raportare (semestriale/anuale), toate subdiviziunile
noastre urmează să participe la elaborarea Declarației privind buna guvernare și să
raporteze despre performanțele realizate.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. consolidarea managementului riscurilor și actualizarea Registrului riscurilor;
b. eficientizarea sistemului de MFC propriu și autoevaluarea acestuia.
C. Asigurarea comunicării interne
Funcționarea unui sistem de comunicare și informare contribuie la monitorizarea
progreselor atinse și este parte a procesului de management instituțional. Realizarea
obiectivelor și obținerea performanțelor sunt posibile prin desfășurarea unei
comunicări eficiente cu personalul nostru.
Urmează a fi dezvoltată în acest sens comunicarea cu toate părțile interesate pe intern
și pe extern, pentru a putea înțelege rolul fiecăreia în realizarea obiectivului general,
dar și cum activitățile proprii sunt conexe cu activitățile altor instituții publice.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. actualizarea Strategiei de comunicare internă, cu specificarea clară a
responsabilităților fiecărui participant/actor;
b. organizarea reuniunilor periodice cu personalul, pentru a aduce la cunoștință cele
mai recente evoluții;
c. dezvoltarea în continuare a rețelei Intranet;
d. desfășurarea conferințelor anuale cu personalul, pentru a discuta experiențele
obținute și rezultatele activităților desfășurate;
e. realizarea sondajelor și a evaluărilor interne de măsurare a mulțumirii/satisfacției
personalului de munca sa în cadrul instituției. Rezultatele vor fi prezentate în
cadrul reuniunilor cu personalul;
f. asumarea plenară pentru respectarea și susținerea Codului etic de către fiecare
angajat și de instituție per ansamblu.
D. Managementul performanțelor
Vom promova, prin exemplul propriu, o abordare corectă față de performanțele
noastre. Trebuie să putem monitoriza și evalua performanțele activității noastre, în
vederea evidențierii succeselor, cuantificării deficiențelor și dispunerii de posibile
corectări.
Am instituit un sistem de planificare a activității, stabilind indicatori de activitate și
de progres, periodic raportând în această privință. Totuși, este necesar de a consolida
capacitățile de planificare adecvată și de monitorizare calitativă a indicatorilor,
pentru a putea interveni în cele mai scurte termene, cu cele mai potrivite măsuri, în
scopul sporirii productivității activității, precum și pentru a aduce un impact mai
mare prin acțiunile pe care le desfășurăm.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. dezvoltarea și instituirea procesului de monitorizare a performanțelor noastre față
de indicatorii de activitate planificați;
b. stabilirea unui sistem/mecanism/proceduri de raportare a performanțelor
conducerii superioare;
c. modernizarea sistemului de înregistrare a timpului de muncă.
5.3.6. Raportarea anuală a performanței
Raportul anual de activitate reprezintă modul în care instituția a utilizat resursele care
i-au fost oferite pe parcursul perioadei raportate. Raportul sintetizează/integrează
rezultatele activității noastre anuale și prezintă performanța, inclusiv prin comparație
cu anii precedenți. În cel mai recent raport al CCRM (2015) am prezentat un sumar
al activității noastre din punct de vedere cantitativ și calitativ, fiind reflectate
rezultatele în raport cu resursele financiare limitate și personalul disponibil. În
perioada următoare ne propunem să dezvoltăm calitatea conținutului și prezentării
Raportului anual de activitate, spre a spori utilitatea sa pentru părțile interesate.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. consolidarea capacităților de elaborare a Raportului anual de activitate;
b. îmbunătățirea formatului de prezentare, prin preluarea bunelor practici de la
instituțiile similare de profil;
c. utilizarea unui format analitic de raportare pentru a putea prezenta datele în
evoluție;
d. stabilirea necesarului de informație pentru părțile interesate și oferirea
informațiilor relevante utile pentru luarea deciziilor;
e. asigurarea transparenței și publicității activității Curții de Conturi.
5.3.7. Dezvoltarea strategică
Dezvoltarea strategică va fi una constantă și continuă. Investirea unei noi
componențe a Curții de Conturi (iulie 2016) a determinat necesitatea de
revizuire/ajustare a unor direcții strategice ale instituției. În același timp, evaluarea
performanțelor ISA, ca urmare a implementării Strategiei de dezvoltare 2016-2020,
și evoluțiile în domeniu (la nivel național și la nivel internațional) în mod firesc vor
determina amendarea și, respectiv, actualizarea periodică a Strategiei. Pentru a putea
realiza dezvoltarea strategică în mod coerent, este necesar de a îmbunătăți și a
consolida capacitățile de planificare, implementare, analiză și raportare a activităților
strategice relevante.
Pentru aceasta, ne vom concentra pe:
a. Planul de Dezvoltare Strategică 2016-2020, revizuit, aprobat și pus în
aplicare/valoare;
b. revizuirea anuală a progreselor înregistrate la realizarea Strategiei;
c. actualizarea Planului de acțiuni în funcție de ciclurile de implementare a
Strategiei;
d. desemnarea unei persoane responsabile (la nivel de top management,
responsabil de domeniul planificării strategice și metodologiei) de
monitorizarea procesului de implementare a PDS, în vederea raportării cu
regularitate a progreselor înregistrate în cadrul ședințelor Plenului CCRM.
VI. Etapele dezvoltării
a. Prima etapă: Anul 2016-2017
Obiectivul primului an este de a stabili o nouă platformă pentru noii membri ai Curții
de Conturi, ceea ce oferă o bază adecvată pentru prioritizarea măsurilor în atingerea
obiectivului general de a deveni o ISA performantă, care îşi desfășoară activitatea în
conformitate cu standardele de audit din sectorul public recunoscute la nivel
internațional (ISSAI) și cu bunele practici internaționale și, implicit, europene.
Paralel cu aceasta, vor fi demonstrate o serie de exemple practice bune, deschizându-
se calea pentru o înțelegere mai profundă a noilor concepte și abordări, atât pe plan
intern, cât și pe plan extern.
Acest lucru va necesita stabilirea de priorități, operative și administrative, precum și
un accent sporit în activitatea noastră.
Noua platformă va cuprinde următoarele priorități:
Indicatori normativi-metodologici:
PDS 2016-2020, revizuit, aprobat și pus în aplicare;
perfectarea și înaintarea modificărilor la cadrul legal, instituind un rol, un
domeniu de aplicare și un mandat clar pentru Curtea de Conturi;
dezvoltarea unui sistem de asigurare a independenței financiare și de gestionare a
bugetului;
decizia luată de Plen privind definirea clară a diferitor tipuri de audituri și
legăturile cu opiniile/concluziile de audit;
Manualul de audit financiar, actualizat și înaintat spre testare;
Manualul de audit de conformitate, elaborat și înaintat spre testare;
Manualul de audit al performanței, actualizat și înaintat spre testare;
Conceptul de certificare a auditorilor publici, elaborat;
asumarea unei noi abordări de management, bazată pe o gestionare eficientă a
resurselor și pe o comunicare mai bună;
implementarea noii Organigrame pentru asigurarea unui grad sporit de favorizare
a unui accent mai eficient asupra activităţii operaţionale.
Indicatori operaţionali:
Programul activității de audit 2017, care va conține audituri financiare, audituri
de conformitate și audituri ale performanței;
consolidarea capacităților de efectuare a tuturor tipurilor de audit (financiar, de
conformitate și al performanței), precum și a capacităților de scriere a rapoartelor
și recomandărilor de audit;
un model standardizat pentru rapoartele de audit financiar, audit de conformitate
și audit al performanței, elaborat și pus în aplicare;
un model pentru cele trei rapoarte anuale de audit obligatorii ale Guvernului (BS,
BASS, FAOAM), prezentate în conformitate cu modelele propuse, în termen,
lizibile, concise și la subiect;
acțiuni de promovare și sensibilizare în baza auditurilor efectuate privind rolul,
mandatul și noile abordări aplicate de Curtea de Conturi;
aprobarea Regulamentului privind procedurile aplicate în cadrul Curții de
Conturi în cazul identificării/determinării de către auditori a riscului de
fraudă/corupție;
aprobarea și implementarea Strategiei de comunicare;
elaborarea unei proceduri de comunicare cu Parlamentul, adoptată după
consultări cu actorii relevanți;
consolidarea și punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare post-audit
(follow-up1), a rapoartelor CCRM, cu implicarea Comisiei parlamentare de
profil.
Suport administrativ-practic:
îmbunătățirea proceselor de suport intern este importantă şi orientată spre
activitate mai eficientă și rezultate mai bune. Planificarea timpului, evaluările
performanței, îmbunătățirea managementului personalului, precum și integrarea
sistemelor TI sunt domeniile pe care le vom aborda în cursul anului.
În vederea implementării PDS pe anii 2016-2020, va fi elaborat un Plan de acțiuni
pentru fiecare subetapă de dezvoltare, ca Anexă la PDS. În vederea supravegherii și
raportării progreselor înregistrate ca urmare a realizării activităților incluse în
Planurile de acțiuni, o persoană responsabilă (la nivel de top management) de
monitorizarea procesului de implementare a PDS, cu implicarea șefilor de direcții
generale și a membrilor Curții de Conturi, va prezenta periodic rapoarte de progres.
La finalul fiecăreia dintre cele trei etape, se va efectua o analiză cuprinzătoare, cu
1 Misiunea de follow-up este o activitate independentă, care presupune examinarea de către auditori, în baza
rezultatelor auditului, a acțiunilor corective întreprinse de către entitatea auditată sau persoana responsabilă.
desfășurarea ședințelor, în cadrul cărora se vor discuta experiențele acumulate și
paşii ulteriori.
b. Etapa a doua (anii 2018-2019)
Este prematur de a preciza etapele, date fiind schimbările frecvente în mediul
autohton.
Punerea în aplicare a Acordului de Asociere, reformele administrației publice,
bugetul și sistemul de Management Financiar și Control vor avea un impact
semnificativ asupra priorităților noastre. Același lucru este valabil și pentru noul
management al instituției.
Trebuie introdusă analiza riscurilor, spre a forma o bază pentru reducerea riscurilor
aferente îndeplinirii obiectivului de a deveni o ISA performantă.
c. Etapa a treia (anul 2020)
La finalul perioadei de referință, obiectivele noastre sunt de a avea următoarele
atribute în vigoare:
Mediul nostru:
• mandatul și independența asigurate în cadrul legal;
• alinierea la agenda europeană, la Reforma Administrației Publice și la
Managementul Finanțelor Publice.
Capacitatea noastră:
• cadrul profesional există și este utilizat;
• Strategia implementată și ajustată în funcție de noile necesități și de așteptările
din perioada de implementare;
• activitatea de bază în conformitate cu standardele de audit în sectorul public
recunoscute la nivel internațional și cu bunele practici europene;
• conducere/leadership și management cu cultură orientată spre rezultate;
• instrumente și practici moderne de management;
• principiile de bună guvernare există în toate sistemele noastre interne;
• reflectarea schimbărilor în standarde și bunele practici;
• îmbunătățirea continuă a calității auditului;
• cooperarea aprofundată cu cele mai apropiate părți interesate în toate etapele
proceselor de audit;
• o bună comunicare cu alte părți interesate;
• implicarea și abordarea activă în cooperarea internațională.
Raportarea noastră bazată pe deciziile proprii:
• acoperire suficientă;
• o combinație de diferite tipuri de audit pe baza analizei riscurilor;
• rapoarte de urmărire ulterioară/monitorizare, inclusiv follow-up.
Valoarea şi beneficiile muncii noastre:
• consolidarea răspunderii, transparenței și a integrității;
• demonstrarea relevanței continue.
În perioada de implementare a PDS va trebui să obținem un punctaj în creștere în
cadrul verificărilor internaționale la care, posibil, vom fi supuși și să dăm dovadă de
receptivitate în abordarea recomandărilor survenite.