IMPACTUL PRODUSELOR AGROALIMENTARE CU
CONŢINUT DE REZIDUURI DE PESTICIDE, NITRAŢI ŞI
NITRIŢI ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI.
Plecând de la această deviză şi de la Directiva 2001/95 din 3 decembrie 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului European se impune ca
obligaţie generală comercializarea de produse sigure şi garantarea unui
nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii persoanelor din
Comunitatea Europeană, precum şi buna funcţionare a pieţei interne.
Legumele şi fructele sunt o sursă inegalabilă de substanţe nutritive şi
minerale de care organismul uman are mare nevoie.
Nu întotdeauna produsele agroalimentare (legume şi fructe) achiziţionate din pieţe
sunt de cea mai bună calitate sau ecologice, ele putând fi contaminate cu reziduuri de pesticide, nitraţi şi nitriţi rezultate în urma
cultivării defectuoase sau necorespunzătoare a acestora.
PESTICIDELE ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ
Termenul de “pesticide” a fost preluat din limba engleză unde are sens de
antidăunător,“pest” însemnând insectă dăunătoare.
Pesticidele se pot clasifica în 3 grupe astfel:1. După structura chimică:
- pesticide organoclorurate şi organofosforice;- pesticide organocarbamice şi tiocarbamice;- pesticide nitrofenolice
2. După natura daunătorului combătut:- insecticide, erbicide ,fungicide, nematocide, algicide, - rodenticide
3. După gradul de toxicitate se grupează în:
- grupa I – Foarte Toxice T+
- grupa II – Toxice T
- grupa III – Nocive Xn
- grupa IV – Iritante Xi
0
0,01
0,02
0,03
0,04
0,05
0,06
0,07
Carbofuran Lindonvaloare
Val. Max.Adm.
Val. Exam.+35%
Val. Exam.+40%
UMmg/kg produs
Val. Max. Admis. Val. Exam.+35 %
Val. Exam.+ 40 %
Carbofuram 0,05 0,067 0,07
Lindon 0,01 0,0135 0,014
STUDII DE CERCETARE U.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi
Determinarea pesticidelor din CARTOF
Influenţa negativă a pesticidelor asupra organismului uman.
Asupra sistemului digestiv cauzează: colici, greţuri, vomă şi diaree;
Asupra sistemului nervos: produce tulburări senzoriale şi de sensibilitate, nevrite, convulsii, paralizii şi tulburări psihice;
• Asupra sistemului hepato – renal;• Asupra sistemului cardiac şi respirator:• produce tulburări de ritm cardiac şi respiratorii;• Modificări cutanate;• Modificări sanguine;
NITRAŢII, NITRIŢII ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ
Consumul îndelungat de legume şi fructe contaminate cu nitraţi sau de apă cu astfel de elemente chimice, constituie mare risc pentru organismul uman.
Nitraţii se acumulează în producţia agricolă cultivată pe solurile unde cantitatea lor e sporită. Sursele poluării solurilor sunt îngrăşămintele minerale, precum şi cele organice bogate în azot (N), care intră în componenţa nitraţilor.
Principalele sursele de contaminare a organismuluinitraţi şi nitriţi sunt: 1. Apa: potabilă, stagnantă, din precipitaţii,
de adâncime şi freatice 2. Produsele vegetale:
a) Legume: varza, spanacul, salata verde, rădăcinoase (cartoful, morcovul, etc.) legume suculente ( tomate , castraveţi, ardei, etc.);
b) Fructe: mere, căpşuni, struguri, banane, portocale; c) Cereale: grâu, ovăz, secară, porumb;3. Utilizarea nitraţilor şi nitriţilor ca aditivi alimentari în
conservarea produselor din carne şi lapte:- E 251 – Nitrat de sodiu (Na NO3)- E 252 – Nitrat de potasiu (KNO3)- E 250 – Nitrit de sodiu (NaNO2)- E 249 – Nitrit de potasiu (KNO2)
În organism cea maifrecventă modalitatede contaminare cu nitraţi şi nitriţi esteprin alimentaţia zilnică,acest lucru fiindevidenţiat prinpiramida de nutriţie:
40 % pâine, produse de panificaţie,
35 % fructe şi legume
20 % lapte şi produse lactate, carne şi produsedin carne, peşte
5 % grăsimi şi dulciuri
250
300 338
0
50100
150200
250
300350
nitraţi
V.M.A.
Val. Exam+ 20 %Val. Exam+ 35 %
Determinarea Nitraţilor din CARTOF
UM mg
NO3 /l V.M.A. Val. Exam
+ 20 %Val. Exam
+ 35 %Nitrati 250 300 338
STUDII DE CERCETAREU.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi
Influenţa negativă a nitraţilor si nitriţilor asupra organismului uman.
Asupra sistemului sanguin : methemoglobina; Asupra sistemului digestiv şi renal:
prin producerea de congestii şi hemoragii, cancer; Asupra sistemului limfatic:
prin producerea cancerului limfatic;Asupra sistemului hormonal:
prin acţiune inhibitoare asupra glandei tiroide;Asupra sistemul cardiac:
prin acţiune vasodilatatoare;
1. Ordinul nr 286 din 24 martie 2006 privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală.
2. Hotărârea Guvernului nr. 956 din 18 august 2005 (*actualizată*)privind plasarea pe piaţa a produselor biocide.
3.Ordinul nr. 532 din 28 iulie 2004, privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume şi fructe proaspete,
4. Legea nr. 348 din 10 iulie 2003 (republicată)(actualizată 29.10.09) privind legea pomiculturii,
5. Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*),
6. Ordinul nr. 295 din 12 iulie 2002 (actualizat pana la 29.02.2008) pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman,
7. Hotărârea Guvernului. nr. 106 din 7 februarie 2002 (*actualizată*) privind etichetarea alimentelor.
8. Ordinul nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor,
L E G I S L A Ţ I E
CONCLUZII
Chiar dacă nu poate fi concepută o agricultură modernă, intensivă şi eficientă fără utilizarea pesticidelor, nitraţilor şi a nitriţilor totuşi, toxicitatea ridicată, persistenţa şi acumularea acestora reclamă o folosire raţională, corectă şi doar în caz de ultimă soluţie existentă.
Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât efectele lor nocive se regăsesc amplificate la capătul lanţului trofic ORGANISMUL UMAN.
O alternativă la utilizarea pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor o reprezintă agricultura ecologică ce atinge o pondere din ce în ce mai mare în ultima perioadă din totalul agriculturii mondiale.
Responsabili pentru sănătatea noastră sunt: - Producătorul agricol- Comercianţi- Utilizatori pieţelor ( comercianţi şi producători)- Cumpărătorul final- Administraţia publică centrală şi locală
Avem datoria de a promova zi de zi un mediu şi
un climat nepoluat, care să ne asigure un trai
sănătos şi un echilibru fizic şi psihic. Este un drept
al fiecărui om să cunoască modalităţile şi căile de
prevenire a îmbolnăvirilor şi de edificare a unei
sănătăţi durabile. De asemenea, este o datorie
morală a celor care deţin astfel de date să le aducă
la cunoştinţa celor interesaţi.
BIBLIOGRAFIE
1. Elena Orănescu, 2008 – Aditivii alimentari, necesitate şi risc, Ed. AGIR.
2. Gheorghe Mencinicopschi, 2008 - Biblia alimentară, Ed. Litera International
3. Simona Diana CUMPĂTĂ, BECEANU D. -2008 Lucrare Nitraţii şi nitriţii, surse de poluare a alimentelor de origine vegetală U.S.A.M.V. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi
4. Constantin Banu, 2007 - Suveranitate, Securitate şi Siguranţă Alimentară , Ed. ASAB.
5. Hortensia Rădulescu, Mircea Goian, 1999 – Poluarea Nitrică a alimentelor, Ed. Mirton.
6. Universitatea Politehnică Timişoara, 2008 - Studiu Privind cercetarea şi dezvoltarea în domeniul protecţiei mediului-evaluarea apei stagnante în municipiul Timişoara
6. Studii şi articole din publicaţii de specialitate.