Download - INervul_cranie.pdf
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVUL OLFACTIV
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
I OLFACTIV
Cauze
NERVUL
OLFACTIV
NERVUL OLFACTIV
NERVUL OLFACTIV
NERVUL OLFACTIV
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
I OLFACTIV
Cauze
Lama
ciuruită a
etmoidului
Olfacto-
metria
subiectivă
calitativă
NERVUL OLFACTIV: examenul clinic
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
I OLFACTIV
Cauze
Lama
ciuruită a
etmoidului
Olfacto-
metria
subiectivă
calitativă
- hipoosmia
- anosmia
-disosmia
(cacosmia)
-hiperosmia
-halucinaţiile
olfactive
(criza
uncinată)
-agnozia
olfactivă
1. Dez-
voltare
insufici
entă.
2. Boli
ale
mucoa
sei.
3. Trau-
matis-
me.
...
12.
KUMAMOTO, Japonia, 2004
NERVUL OPTIC
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
NERVUL OPTIC
NERVUL OPTIC
NERVUL OPTIC
NERVUL OPTIC
NERVUL OPTIC
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
Gaura optică 1. Acuitatea
vizuală
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
NERVUL OPTIC: examenul clinic
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II
Cauze
1. Acuitatea
vizuală
- Ambliopie
- Amauroză
•nictalopie
•hemeralopie
-Afecţiuni inflamatorii
-Intoxicaţii (exogene; endogene)
-Boli demielinizante
-Neuropatii optice tumorale
-Neuropatii optice
paraneoplazice
-Traumatismele cranio-cerebrale
-Neuropatii optice vasculare
-Avitaminoze
-Boli digestive
- Afecţiuni limfomatoase etc.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
Gaura optică 2. Câmp
vizual
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
NERVUL OPTIC: examenul clinic
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• heteronime
(binazală)
2. Câmp
vizual
S D
OS OD
Cauze:
- Leziune concomitentă a porţiunilor
externe ale chiasmei optice (arahnoidite
optochiasmatice, meningite bazale,
ectazii ateromatoase ale arterelor carotide
interne, etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• heteronime
(bitemporală)
2. Câmp
vizual
S D
OS OD
Cauze:
- Leziune a porţiunii de mijloc a chiasmei
optice (tumori hipofizare, meningioame
supraselare, craniofaringioame, distensia
ventricolului III, etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• omonime
(stângă)
2. Câmp
vizual
S S
OS OD
Cauze:
- Leziuni ale căilor optice situate înapoia
chiasmei optice (encefalite, scleroza în
plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• omonime
(dreaptă)
2. Câmp
vizual
D D
OS OD
Cauze:
- Leziuni ale căilor optice situate înapoia
chiasmei optice (encefalite, scleroza în
plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• în cadran
2. Câmp
vizual
D
OS OD
Cauze:
- Leziuni occipitale, adică la capătul
analizatorului vizual (encefalite, scleroza
în plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Hemianopsiile
• îngustarea
concentrică
(vederea
tubulară)
2. Câmp
vizual
OS OD
Cauze:
- Leziuni ale fibrelor periferice ale
nervului optic cu respectarea fasciculului
macular (meningite şi arahnoidite bazale,
retinita pigmentară, sindromul H.I.C.,
etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Scotoamele 2. Câmp
vizual
OS OD
Cauze:
- Migrene, hemoragii retiniene, nevrite
optice retrobulbare, leziuni chiasmatice şi
retrochiasmatice, inclusiv ale cortexului
occipital, etc.
NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
Gaura optică 3. Vederea
cromatică
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II
Cauze
3. Vederea
cromatică
- Acromatopsia
- Recepţionarea
lumii înconjură-
toare într-o
singură culoare
(xantopsia)
-Leziuni ale proiecţiilor
centrale ale căilor vizuale
-Intoxicaţii (exogene;
endogene)
-Boli ereditare
-Avitaminoze
-Boli digestive
-etc.
- Discromatopsia
(daltonismul)
NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
Gaura optică 4. Examenul
fundului de
ochi
NERVUL OPTIC: examenul clinic
Papila nervului optic
Pata galbenă
Vasele sanguine
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Edemul papilei
nervului optic
2. Examenul
fundului de
ochi
Cauze:
- Sindromul de hipertensiune
intracraniană ( malformaţii congenitale,
tumori cerebrale, traumatisme cranio-
cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni
inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,
etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Staza papilară 2. Examenul
fundului de
ochi
Cauze:
- Sindromul de hipertensiune
intracraniană ( malformaţii congenitale,
tumori cerebrale, traumatisme cranio-
cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni
inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,
etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Atrofie optică
poststază
2. Examenul
fundului de
ochi
Cauze:
- Sindromul de hipertensiune
intracraniană ( malformaţii congenitale,
tumori cerebrale, traumatisme cranio-
cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni
inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,
etc.).
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
PAPILA NEVRULUI OPTIC
SĂNĂTOASĂ EDEM
STAZĂ ATROFIE POSTSTAZĂ
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II - Atrofie optică
primitivă
2. Examenul
fundului de
ochi
Cauze:
- Scleroza multiplă, neurosifilisul.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
II OPTIC
Cauze
Gaura optică 1. Acuitatea
vizuală
2. Câmp
vizual
3. Vederea
cromatică
4. Examenul
fundului de
ochi
Afecţiuni
inflamatorii
-Intoxicaţii
(exogene;
endogene)
-Boli
demielinizante
-Neuropatii
optice
tumorale
-Neuropatii
optice
paraneoplazic
e
-Traumatismel
e cranio-
cerebrale
-Neuropatii
optice
vasculare
-Avitaminoze
-Boli digestive
- Afecţiuni
limfomatoase
etc.
- Ambliopie
- Amauroză
•nictalopie
•hemeralopie
-Hemianopsiile
heteronime
(binazală,
bitemporală)
homonime
(stângă,
dreaptă), în
cadran
-Îngustare
concentrică de
câmp vizual
- Scotoame
Acromatopsia
Discromatopsia
Recepţionarea
lumii
înconjurîtoare
într-o singură
culoare
Sindromul de
hipertensiune
intracraniană
(malformaţii
congenitale,
tumori cerebrale,
traumatisme
cranio-cerebrale
...............................
...............................
...............................
...............................
...............................
...............................
...............................
.............................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.etc.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
NAGASAKI, Japonia, 2004
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Centrul Ştiinţifico-Practic de
Neurologie şi Neurochirurgie
NERVII CRANIENI:
OCULOMOTOR COMUN
TROHLEAR
ABDUCENS
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
III OCULOMOTOR
Cauze
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
III. N. OCULOMOTOR COMUN
III. N. OCULOMOTOR COMUN
III. N. OCULOMOTOR COMUN
III. N. OCULOMOTOR COMUN
IV. N. TROHLEAR
IV. N. TROHLEAR
VI. N. ABDUCENS
VI. N. ABDUCENS
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
III OCULOMOTOR
Cauze
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
Fisura
orbitală
superioară
1. Examenul
static
Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Margina pleoapei superioare
Partea superioară a pupilei
Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Neuropatie de oculomotor drept:
ptoză palpebrală superioară parţială + strabism divergent
Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Sindrom Claud Bernar-Horner pe dreapta:
ptoză palpebrală superioară parţială + mioză + enoftalmie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice de suferinţă
III OCULOMOTOR
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
1. Examenul
static
-PTOZĂ PALPEBRALĂ
SUPERIOARĂ
· completă · semiptoză · parţială
- ENOFTALMIE
- EXOFTALMIE
-STRABISM (diplopie)
· divergent · convergent (unilateral, bilateral)
-ANIZOCORIE
· mioză · midriază
-PUPILĂ · ovalară · crenelată
· poliedrică · neregulată
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice de suferinţă
III OCULOMOTOR
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
1. Examenul
static
2. Examenul
dinamic
Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.
Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.
Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.
Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.
Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice de suferinţă
III OCULOMOTOR
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
2. Examenul
dinamic -LIMITAREA MIŞCĂRILOR DE:
· lateralitate internă, ridicare şi
coborâre a globului ocular (III)
· privire în jos şi în afară (IV)
· lateralitate externă a globului
ocular (VI)
-OFTALMOPLEGIE
-TULBURĂRI DE
CONVERGENŢĂ şi
ACOMODAŢIE
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice de suferinţă
III OCULOMOTOR
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
1. Examenul
static
2. Examenul
dinamic
3. Explorarea
reflexelor:
-fotomotor
direct
- fotomotor
consensual
Perechea III. Explorarea reflexului
fotomotor direct şi consensual.
Schema reflexului fotomotor
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice de suferinţă
II OPTIC
IV OCULOMOTOR
-MIDRIAZĂ PARALITICĂ
-HIPPUS
3. Explorarea
reflexelor:
-fotomotor
direct
- fotomotor
consensual
-REFLEX FOTOMOTOR
· leneş
· diminuat
· abolit
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
III OCULOMOTOR
IV
VI
TROHLEAR
ABDUCENS
-DIABETUL ZAHARAT
-PROCESE INFECŢIOASE
-ANEVRISME DE VASE INTRACEREBRALE
-TUMORI CEREBRALE
-MIASTENIA GRAVIS
-BOLILE Friedreich, Kugelberg-Welander,
Werdnig-Hoffmann, Steele-Richardson-Olzewski
-BOLA Little
-HEMATOAME INTRACEREBRALE
-SCLEROZA ÎN PLĂCI
-etc.
KAIRO, Egipt, 2005
NERVUL TRIGEMEN
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
V. TRIGEMENUL
SENZITIV
1. NERVUL
OFTALMIC
(V1)
2. NERVUL MAXILAR
SUPERIOR (V2)
3. NERVUL
MANDIBULAR (V3)
V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)
Ganglionul Gasser
V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)
V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)
V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)
V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)
V. N. TRIGEMEN (porţiunea motorie)
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
Fanta
sfenoidală
1. Oftalmic
2. Maxilar
superior
Gaura
rotundă
mare
3. Mandibular Gaura ovală
PORŢIUNEA
SENZITIVĂ
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. PALPAREA PUNCTELOR DE EMERGENŢĂ A
RAMURILOR PERIFERICE ALE n. TRIGEMEN PE FAŢĂ
Examinatorul exercită cu degetul mare o presiune
moderată asupra incizurei (foramenului) supraorbitale,
foramenului infraorbital şi foramenului mental. În mod
normal toate trei puncte se proiectează pe o singură linie
şi nu sunt dureroase. Prezenţa fenomenului de durere
sugerează o eventuală neuropatie a ramurii nervoase
respective.
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. SIMŢUL ALGIC. Rechizite: Ac bine ascuţit, preferabil de
unică folosinţă.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă a excitaţiei va fi: “OBIŞNUIT”, “MAI TARE ca
obişnuit”, “MAI SLAB ca obişnuit”.
2. Excitaţii consecutive în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
3. Excitaţii consecutive pe dermatomurile hemifeţei
stângi şi hemifeţei drepte cu scopul depistării unei
eventuale dereglări de tip segmentar (zonele Zelder).
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
III. SENSIBILITATEA TACTILĂ.
Rechizite: o bucată de bumbac (vată).
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare atingere va fi: “DA”.
2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
IV. SIMŢUL TERMIC.
Rechizite: două eprubete: una cu apă caldă /40-450 C/,
alta - cu apă rece /sub 150 C/.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “CALD” sau “RECE”.
2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
V. SIMŢUL MIOCINETIC.
Examinatorul formează cu degetul său arătător o plică pe
tegumentele feţii pacientului.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “ÎN SUS” (direcţie
cranială) sau “ÎN JOS” (direcţie caudală).
2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
VI. SIMŢUL DE VIBRAŢIUNE.
Rechizite: camerton cu tembru jos.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi durata excitaţiei
vibratorii (până la 40 ani > 8 s, după 40 ani > 6 s) şi
intensitatea ei: “MAI TARE”, “MAI SLAB”.
2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe osul
parietal, arcul zigomatic şi unghiul mandibulei.
TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
VII. SIMŢUL DE DISCRIMINARE.
Rechizite: compasul Weber.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi “DOUĂ EXCITAŢII
APLICATE SIMULTAN”, “O SINGURĂ EXCITAŢIE”.
2. Excitaţia se aplică începând cu distanţa dintre vârfurile
acuşoarelor compasului de 8-7 cm, reducând-o treptat
până la 3-2 mm.
TRIGEMENUL SENZITIV
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
Fanta
sfenoidală
1. Oftalmic
2. Maxilar
superior
Gaura
rotundă
mare
3. Mandibular Gaura ovală
PORŢIUNEA
SENZITIVĂ
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
1.FEL DE
DEREGLARE
1.
2.
3.
4.
5.
2.TIP DE
DEREGLARE
1.
2.
3.
FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ
1. HIPOESTEZIE (algică, de vibraţiune).
TRIGEMENUL SENZITIV
2. ANESTEZIE (algică, tactilă, termică, miocinetică, de
vibraţiune, de discriminare).
3. HIPERESTEZIE (algică, tactilă, termică).
4. DISESTEZIE (senzaţii inversate).
5. PARESTEZII.
TIPURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ
1. PERIFERIC.
TRIGEMENUL SENZITIV
2. SEGMENTAR.
3. CONDUCTIV (hemitip).
PORŢIUNEA
SENZITIVĂ
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
Fanta
sfenoidală
1. Oftalmic
2. Maxilar
superior
Gaura
rotundă
mare
3. Mandibular Gaura ovală
PORŢIUNEA
MOTORIE
1.
2.
3.
TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. DISCUŢIA CU PACIENTUL SAU MEMBRII FAMILIEI LUI.
Se întreabă dacă nu există dificultăţi
în legătură cu masticaţia, dacă nu apare o
oboseală în timp ce mănâncă, dacă nu au
apărut unele fenomene neobişnuite în
teritoriul musculaturii masticatorii (scădere
în volum, mişcări involuntare etc.).
TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. EXAMENUL STATIC
1. Inspecţia regiunii masticatorii cu punerea în evidenţă a
simetriei şi expresiei dezvoltării muşchilor din fosele
temporale şi maseterine.
2. Observaţia eventualelor fasciculaţii în aceleaşi zone.
3. Observaţia eventualelor spasme (trism) în teritoriul
muşchilor masticatori.
4. Observaţia eventualelor tulburări trofice.
TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
III. EXAMENUL DINAMIC.
1. Pacientul este invitat să execute mişcări de coborâre,
ridicare, proiectare înainte-înapoi şi diducţie a
mandibulei.
2. Se palpează simetric muşchii temporali sau maseteri,
apoi se invită pacientul să imite cu gura închisă mişcări
de masticaţie. În aşa mod se apreciază dimensiunea
muşchilor şi forţa lor.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
3. Mandibular
PORŢIUNEA
MOTORIE
1.
2.
3.
4.
-Oboseală patologică
- Devierea mandibulei
- Mişcări involuntare,
trism, facsiculaţii
- Tulburări trofice,
ulceraţii
- Hipotrofii, hemiatrofii
-Limitarea mişcărilor
mandibulei
- Diferenţa de
dimensiuni şi forţă
musculară
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
V TRIGEMEN
Cauze
FACIAL
EXAMENUL
REFLEXELOR
1. Cornean.
2. Conjunctival.
3. Maseterin.
- Hiporeflexie
- Areflexie
- Hiperreflexie
VII
III OCULOMOTOR
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
-COMPRESIUNI OSOASE
-COMPRESIUNI VASCULARE
-COMPRESIUNI TUMORALE
-TULBURĂRI METABOLICE
-MIASTENIA GRAVIS
-ENCEFALITE
-VIROZE
-ZONA ZOSTER
-SCLEROZA ÎN PLĂCI
-etc.
TRIGEMEN V
KYOTO, Japonia, 2004
NERVUL FACIAL
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
VII. N. FACIAL
N. B.
Partea superioară a
nucleului facial primeşte
fibre de la ambele
emisfere, în timp ce
porţiunea lui inferioară
primeşte fibre numai de
la emisfera
controlaterală.
VII. N. FACIAL
VII. N. FACIAL (ramura senzitivă gustativă)
VII. N. FACIAL (componenta viscerală motorie)
VII. N. FACIAL (ramura senzitivă somatică)
N. FACIAL
Nervul mare superficial al stâncii
Nervul muşchiului scăriţei
Nervul coarda timpanului
PES ANSERINUS MAJOR
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
Gaura stilo-
mastoidiană
I. Examenul
static
1.
2.
3.
4.
5.
6.
NERVUL FACIAL
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. EXAMENUL STATIC
1. Se apreciază simetria generală a feţei.
2. Se observă expresia pliurilor hemifrunţii drepte şi
stângi.
3. Se apreciază simetria şi dimensiunile fantelor
palpebrale.
4. Se apreciază expresia şi dimensiunile şanţului
nazogenian stâng şi drept.
5. Se apreciază poziţia comisurii gurii stângi şi drepte.
6. Se observă clipitul pentru ambii ochi.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
Gaura stilo-
mastoidiană
II. Examenul
dinamic
1.
2.
3. ...
III.
Explorarea
reflexelor
1.
2.
3. IV.
Explorarea
simţului
gustativ
NERVUL FACIAL
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. EXAMENUL DINAMIC
1. Pacientul este invitat să încreţească fruntea.
2. Pacientul este invitat să închidă ochii.
3. Pacientul este invitat să arate dinţii.
1. Nazopalpebral.
IV. EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV
2. Opticopalpebral. 3. Cohleopalpebral.
III. EXPLORAREA REFLEXELOR
EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“CENTRAL”
Leziuni emisferice,
capsulare,
pedunculare:
-procese vasculare
-tumori
-encefalite
-procese
demielinizante
cerebrale
1. Ştergerea şanţului
nazogenian.
2. Gura deviată spre partea
sănătoasă.
3. Comisura gurii lăsată în
jos.
1. Semnul “paletei” +.
EXAMENUL STATIC
EXAMENUL DINAMIC
Pareză mimică de tip “central” pe partea stângă
a feţii.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
1. Asimetria feţei spre
hemifaţa sănătoasă.
2. Pliurile hemifrunţii şterse.
3. Lagoftalmie.
4. Şanţul nazogenian şters.
EXAMENUL STATIC
Leziuni periferice
ale nervului:
-infecţii bacteriene
-inecţii virale
- “a frigore”
- traumatisme
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
Factori
infecţioşi:
- virusul gripei
- virusul ECHO
- virusul
Coxackie
- adenovirusuri
- Borrelia
Burgdorferi
6. Comisura gurii de partea
bolnavă este situată mai jos ↓.
7. De partea bolnavă
lipseşte clipitul.
8. Hiperlacrimaţia, epiphora.
EXAMENUL STATIC
5. Gura întreagă deviată
spre partea sănătoasă.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
-diabetul zaharat
-uremia
- stările carenţiale
şi de malabsorbţie 1. La invitaţia de a încreţi
fruntea în hemifruntea
bolnavă pliurile lipsesc.
3. Semnul “paletei” +.
EXAMENUL DINAMIC
2. Semnul Charles Bell +.
4. Reducerea forţei
muşchilor mimici.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
1. Lipseşte reflexul
nazopalpebral.
3. Lipseşte reflexul
cohleopalpebral.
EXPLORAREA REFLEXELOR
2. Lipseşte reflexul
opticopalpebral
4. Lipseşte reflexul
cornean.
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de
suferinţă
VII FACIAL
Cauze
PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
Aguezie / Hipoguezie /
Disguezie în 2/3 anterioare
ale hemilimbii bolnave.
EXPLORAREA SIMŢULUI
GUSTATIV
Nivelul I. Gaura
stilomastodiană
NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
MANIFESTĂRILE CLINICE:
hiperlacrimaţie / epiphoră
+
pareză mimică “periferică”
Nivelul II. emergenţa coardei
timpanului
NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
MANIFESTĂRILE CLINICE:
hipo- dis- guezie pe 2/3
anterioare ale hemilimbii
+
Nivelul I
Nivelul III. emergenţa n.
muşchiului scăriţei
NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
MANIFESTĂRILE CLINICE:
hiperacuzie
+
Nivelul II
Nivelul IV. emergenţa n.
mare pietros superficial
al stâncii
NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
MANIFESTĂRILE CLINICE:
hiperlacrimaţie / epiphoră
-
Nivelul III
+ xeroftalmie
NERVUL FACIAL
este singurul nerv periferic afecţiunea căruia se poate
complica prin
CONTRACTURĂ FACIALĂ
HEMISPASM FACIAL POSTPARALITIC
KUMAMOTO, Japonia, 2004 r. Jordan, Israel, 2007
NERVUL ACUSTICO-
VESTIBULAR
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
VIII ACUSTICO –
VESTIBULAR
Cauze
VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR
Meatus acusticus
internus
N. VIII, porţiunea
acustică
Prima buclă cohleară:
-scala tympani
-ductul cohlear
-scala vestibulară
Corpul celulei
nervoase din
ganglionul cohlear
(spiral)
Organul Corti
(spiral)
N. VII N. VIII, porţiunea
vestibulară
Corpul celulei
nervoase din
ganglionul
vestibular
(Scarpa)
Canalul
semicircular
anterior
Canalul
semicircular
posterior
Canalul
semicircular
orizontal
Ampulele
VIII. N. ACUSTIC
VIII. N. ACUSTIC
TRANSFORMAREA EXCITAŢIEI MECANICE ÎN IMPULS BIOELECTRIC
VIII. N. ACUSTIC
CĂILE AFERENTE CENTRALE
Cortexul auditiv din
circumvoluţia temporală
transversă
Braţul tuberculului
cvadrigemen inferior
Tuberculul cvadrigemen
inferior
Lemniscul lateral
Stria acustică dorsală
Corpul trapezoiud (stria
acustică ventrală) şi stria
acustică intermediară n. VIII, porţiunea
vestibulară
Orificiul acustic intern
n. VIII, porţiunea
acustică
Nucleul acustic ventral
Nucleul acustic dorsal
Nucleul olivar superior
Fundul ventriculului IV
Talamusul
Corpul geniculat
medial al
talamusului
VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR
VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR
VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
VIII ACUSTICO –
VESTIBULAR
Cauze
VIII a –
porţiunea
acustică
VIII v –
porţiunea
vestibulară
Orificiul
acustic
intern
1. Acumetria
fonică
2. Acumetria
instrumen-
tală
-proba
Weber
-proba
Schwabah
-proba Rinné
Hipo/
Anacuzie
Hiperacuzie
Acufene
(tinnitus)
Halucinaţii
auditive
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
VIII a -DIVERSE AFECTIUNI OTOLOGICE (otita medie
supurată, dopul de cerumen)
-INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –
streptomicină)
-INFECŢII
-TRAUMATIZME
-TULBURĂRI VASCULARE CEREBRALE
-TUMORI CEREBRALE
-BOLI PSIHICE
-etc.
ACUSTICO –
VESTIBULAR
VIII a –
porţiunea
acustică
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL
Metodica
examenului
clinic
Manifestările clinice
de suferinţă
VIII ACUSTICO –
VESTIBULAR
VIII v –
porţiunea
vestibulară
Orificiul
acustic
intern
1. Proba
Romberg
2. Proba
Bárány
3. Proba
Babinski-
Weil
Instabilitate (tulburări
de echilibru static şi
dinamic)
Deviere tonică a
braţelor
4. Consta-
tarea nistag-
musului
Mers
“în stea”
Nistagmus:
-orizontal
-vertical
-rotator
-multiplu
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
VIII a -INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –
aminozidele, alcool)
-SCHWANOMUL de nerv VIII
-VESTIBULOPATII PERIFERICE
-etc.
ACUSTICO –
VESTIBULAR
VIII v –
porţiunea
vestibulară
VERTIJUL
este o iluzie halucinatoare de mişcare a corpului sau a
mediului înconjurător
-VERTIJUL PATOLOGIC
- poziţional benign
- boala Ménière
- psihogen
- VERTIJUL FIZIOLOGIC (răul de mare, răul de maşină,
vertijul vizual (cinema)
BUDAPESTA, Ungaria, 2007
NERVUL GLOSOFARINGIAN
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
IX. N. GLOSOFARINGIAN
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(porţiunea senzitivă somatică)
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(porţiunea senzitivă viscerală)
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(baroreceptorii bifurcaţiei aortei)
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(porţiunea viscerală gustativă)
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(porţiunea somatică motorie)
IX. N. GLOSOFARINGIAN
(porţiunea viscerală motorie)
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Orificiul
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
Gaura
ruptă
posterioară
1. Funcţia
senzitivă
Sensibilitatea
tactilă din 1/3
posterioară a
limbii, loja
amigdaliană şi
peretele
posterior al
faringelui.
Hipoestezie sau
anestezie în 1/3
posterioară a
limbii, în partea
posterioară a
palatului moale
şi în faringe
Nevralgii
glosofaringiene
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Orificiul
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
Gaura
ruptă
posterioară
2. Funcţia
senzorială
Se
investighează
perceperea
gustului amar
înapoia “V-
ului” lingual
folosindu-se
un tampon de
vată îmbibat în
chinină. Se
ating cele 2
jumătăţi ale
limbii
Tulburarea
gustului amar
(hiperguezie,
aguezie) pe
treimea
posterioară a
limbii
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
2. Funcţia motorie
Examenul static: se
inspectează peretele
posterior al faringelui,
punându-se în evidenţă
simetria lui.
Examenul dinamic: pacientul
este invitat să pronunţe
vocalele “a”, “e”, “o”,
urmărindu-se mişcarea
peretelui posterior al
faringelui produsă prin
contracţia muşchiului
stilofaringian. Se invită
pacientul să înghită alimente
solide, apreciindu-se subiectiv
şi obiectiv deglutiţia pentru
solide.
Jenă în
deglutiţia
(disfagie)
pentru
alimente
solide.
Semnul
cortinei
(perdelei)
Vernet:
peretele
posterior al
hemifaringelui
bolnav este
tracţionat
înspre partea
sănătoasă
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
2. Funcţia motorie
Explorarea reflexelor.
Reflexul faringian: pacientul
ţine gura larg deschisă. Cu o
spatulă se atinge peretele
posterior al faringelui. În mod
normal se produce o ridicare
şi o contracţie a musculaturii
faringelui şi o retracţie a
limbii însoţită de greaţă şi
chiar vomă.
Reflexul de vomă: Cu o
spatulă sau un stilet se atinge
baza limbii. În mod normal se
produce o retracţie a limbii,
însoţită de mişcări vomitive.
Reflexul
faringian şi de
vomă de partea
lezată este
diminuat sau
abolit
Se observă
cum peretele
posterior al
hemifaringelui
bolnav este
tracţionat
înspre partea
sănătoasă
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
3. Funcţia salivară
Se plasează pe limbă
alimente codimentate şi se
observă scurgerea salivei
din ductul lui Stenon situat
la nivelul celui de-al doilea
premolar superior
Xerostomie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
IX GLOSO-
FARINGIAN
Cauze
neurinoame ale nervului IX
neurinoame ale nervilor găurii rupte posterioare
tumori ale unghiului pontocerebelos
meningioame ale sinusului lateral
tumori osoase ale bazei craniului
arahnoidite ale fosei cerebrale posterioare
angioame şi anevrisme ale sistemului vertebrobazilar sau
ale carotidei
tumori amigdalo-faringiene
mono- şi polineuropatii ale nervilor cranieni de origine
infecţioasă, toxică, compresivă sau traumatică
flebite jugulare
anomaliile joncţiunii craniorahidiene (platibazia,
impresiunea bazilară, sindrom Arnold-Chiari etc.).
TRUNCHIUL CEREBRAL
NERVII CRANIENI
X. NERVUL VAG
(PNEUMOGASTRIC)
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X VAG
Cauze
X. N. VAG
componenta
senzitivă
generală
X. N. VAG
componenta
senzitivă
viscerală
X. N. VAG
componenta
motorie
somatică
X. N. VAG
(nucleii motori: ambiguus şi motor dorsal)
X. N. VAG
componenta
viscerală
motorie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Orificiul
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X VAG
Cauze
Gaura
ruptă
posterioară
1. Funcţia
senzitivă
Sensibilitatea
cutanată din
zona
retroauriculară,
peretele
posterior al
conductului
auditiv extern,
precum şi
sensibilitatea
mucoasă din
baza luetei, 1/3
superioară a
pilierilor
vălului palatin
şi faringe.
Hipoestezia în
partea
anterioară a
mucoasei
palatului moale
şi pe pereţii
hemifaringelui
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X
(n. vag)
2. Funcţia motorie
Examenul static:
pacientul ţine gura larg
deschisă. Se apreciază
poziţia mediană a
luetei
Examenul dinamic:
pacientul se invită să
pronunţe vocalele “a”,
“e”. În mod normal
vălul se ridică, iar lueta
se menţine pe linia
mediană. Se apreciază
subiectiv şi obiectiv
deglutiţia pentru
lichide. Se explorează
fonaţia.
Paralizia hemivălului
homolateral, vocea
devine nazonată;
Tracţionarea părţii
paretice înspre
partea sănătoasă
cu ocazia
vocalizărilor
La deglutiţie lichidele
refluează pe nas, pot
pătrunde în trahee
provocând tuse
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X Vag
Cauze
2. Funcţia motorie
Explorarea reflexelor.
Reflexul velopalatin:
se excită cu spatula peretele
anterior al palatului, de
ambele părţi. În mod normal
se produce o ridicare a
palatului moale şi retracţia
simultană a uvulei. Dacă
excitaţia este unilaterală,
uvula deviază ipsilateral.
reflexul
velopatin
este diminuat
sau abolit
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
X 3. Funcţia vegetativă
Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-
vasculară
Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se
obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8
bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate
mai bine pe EKG.
Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau
feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse
ca răspuns normal.
Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona
sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în
bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,
hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în
cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.
Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă
Manifestările
clinice de
suferinţă
manifestări
cardioinhibitorii
şi
tensiodepresive,
care pot atinge
intensităţi
sincopale
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
X VAG
Cauze
polioencefalitele de tip inferiorî
trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare
scleroza laterală amiotrofică
fracturile care interesează gaura ruptă posterioară
polineuropatiile craniene infecţioase
siringobulbie
anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare
tumori
afecţiuni care interesează fasciculul geniculat
CT of head and cranial neuropathy
CT of the head showing the posterior fossa structures. Note the medially
driven fractured fragment of the anterior foramen magnum.
CT of head and cranial neuropathy 2
CT scan demonstrates the condylar fracture of occiput. The fracture
continues in an upward direction and involves the petrous temporal bone.
X. N. VAG
TRUNCHIUL CEREBRAL
NERVII CRANIENI
X. NERVUL SPINAL (ACCESOR)
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Structura
anatomică
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
XI SPINAL
(ACCESOR)
Cauze
X. N. SPINAL
X. N. SPINAL
X. N. SPINAL
X. N. SPINAL
X. N. SPINAL
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Orificiul
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X VAG
Cauze
Gaura
ruptă
posterioară
1. Funcţia
senzitivă
Sensibilitatea
cutanată din
zona
retroauriculară,
peretele
posterior al
conductului
auditiv extern,
precum şi
sensibilitatea
mucoasă din
baza luetei, 1/3
superioară a
pilierilor
vălului palatin
şi faringe.
Hipoestezia în
partea
anterioară a
mucoasei
palatului moale
şi pe pereţii
hemifaringelui
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X
(n. vag)
2. Funcţia motorie
Examenul static:
pacientul ţine gura larg
deschisă. Se apreciază
poziţia mediană a
luetei
Examenul dinamic:
pacientul se invită să
pronunţe vocalele “a”,
“e”. În mod normal
vălul se ridică, iar lueta
se menţine pe linia
mediană. Se apreciază
subiectiv şi obiectiv
deglutiţia pentru
lichide. Se explorează
fonaţia.
Paralizia hemivălului
homolateral, vocea
devine nazonată;
Tracţionarea părţii
paretice înspre
partea sănătoasă
cu ocazia
vocalizărilor
La deglutiţie lichidele
refluează pe nas, pot
pătrunde în trahee
provocând tuse
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
Metodica
examenului
clinic
Manifestările
clinice de
suferinţă
X Vag
Cauze
2. Funcţia motorie
Explorarea reflexelor.
Reflexul velopalatin:
se excită cu spatula peretele
anterior al palatului, de
ambele părţi. În mod normal
se produce o ridicare a
palatului moale şi retracţia
simultană a uvulei. Dacă
excitaţia este unilaterală,
uvula deviază ipsilateral.
reflexul
velopatin
este diminuat
sau abolit
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o
Metodica
examenului
clinic
X 3. Funcţia vegetativă
Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-
vasculară
Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se
obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8
bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate
mai bine pe EKG.
Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau
feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse
ca răspuns normal.
Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona
sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în
bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,
hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în
cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.
Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă
Manifestările
clinice de
suferinţă
manifestări
cardioinhibitorii
şi
tensiodepresive,
care pot atinge
intensităţi
sincopale
NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea
X VAG
Cauze
polioencefalitele de tip inferiorî
trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare
scleroza laterală amiotrofică
fracturile care interesează gaura ruptă posterioară
polineuropatiile craniene infecţioase
siringobulbie
anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare
tumori
afecţiuni care interesează fasciculul geniculat
X. N. VAG