Download - Institutionalizarea Varstnicului
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
1/57
INSTITUŢIONALIZAREA VÂRSTNICULUI:
IZOLARE SAU ALEGERE PRAGMATICĂ?
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
2/57
CUPRINS:
Rezumat...............................................................................................................................4
Motivaţie..............................................................................................................................6Elemente introductive..........................................................................................................7
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII.......................................................9
1. Scurt istoric al preocupărilor pentru protecţia şi asistenţa persoanelor vârstnice............9
. !specte psi"osociale speci#ice vârstnicilor...................................................................1$
$. %actori care in#luenţează instituţionalizarea..................................................................17
4. &endinţe moderne 'n or(anizarea serviciilor de asistenţă socială a vârstnicilor............
). &eorii re#eritoare la rolul vieţii sociale a vârstnicului....................................................$
PARTEA PRACTICĂ A LUCRĂRII.............................................................................7
*rezentarea locului de practică..........................................................................................7
FAZA DE EVALUARE INIŢIALĂ................................................................................7
1. *roiect de evaluare iniţială............................................................................................7
. !specte metodolo(ice....................................................................................................+
$. Rezultatele cercetării.....................................................................................................9$.1. *relucrarea şi interpretarea datelor o,ţinute prin intermediul interviului..................$-
$.. *relucrarea şi interpretarea datelor o,ţinute prin intermediul o,servaţiei.................$6
4. oncluziile cercetării.....................................................................................................$7
FAZA DE INTERVENŢIE SOCIALĂ..........................................................................41
1. *roiect de intervenţie.....................................................................................................41
. !specte metodolo(ice....................................................................................................4
.1. /rupurile de consiliere...............................................................................................4
.. onsilierea individuală...............................................................................................4
$. 0es#ăşurarea intervenţiei sociale propriuzise...............................................................4$
$.1. /rupurile de consiliere...............................................................................................4$
$.. onsilierea individuală...............................................................................................47
$.$. !ctivităţi recreative....................................................................................................49
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
3/57
FAZA DE EVALUARE FINALĂ..................................................................................)-
1. *roiect de evaluare #inală..............................................................................................)-
. Rezultatele evaluării #inale............................................................................................)-
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII......................................................................)
PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI..............................................................................)4
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................))
$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
4/57
REZUMAT
&ema acestei lucrări este „Instit!i"n#$i%#&'# ()&stni*$i: i%"$#&' s# #$'+'&'
,+-#ti*.?/ doreşte să suprindă impactul pe care internarea 'ntrun centru de 'n(ri2ire'l are asupra persoanei vârstnice3 precum şi modul 'n care aceasta se raportează la acest
statut.
0espre calitatea vieţii din instituţii3 se pot spune multe. Se poate vor,i 'nsă de o serie de
trans#ormri psi"olo(ice cu impact ne(ativ asupra persoanei instituţionalizate3 care3
asociate cu motivul internării3 cu starea de ,ătrâneţe şi ,oală3 (enerează pro,leme de
adaptare la condiţiile din mediul instituţional3 precum şi pro,leme de relaţionare şi
comunicare corespunzătoare la nivelul (rupului reprezentat ce asistaţii entrului de
5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca.
*rezenta lucrare este structurată pe două părţi importante #undamentarea teoretică a
lucrării şi partea practică.
5n ceea ce priveşte #undamentarea teoretică a lucrării3 aceasta sa ,azat pe selectarea unui
corp de in#ormaţii relevante pentru acest su,iect3 pe ,aza căruia să pot realiza3 maideparte3 proiectarea activităţilor de cercetare şi intervenţie.
!ctivitatea practică pe care a presupuso investi(area şi implementarea unor intervenţii
cu scop ameliorativ3 realizată la entru de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca3 a urmărit
determinarea speci#icului adaptării vârstnicilor la condiţiile de viaţă din instituţie.
8tilizând doar metode calitative de cercetare3 datorită 'ncărcăturii emoţionale şi
sensi,ilităţii tematicii investi(ate3 am o,ţinut o serie de in#ormaţii relevante cu privire la
principalele pro,leme de adaptare la condiţiile din centru şi la nevoile persoanelor
vârstnice3 'n special le(at de aspectul relaţionării şi comunicării.
4
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
5/57
!ceasta a reprezentat ,aza pe care au #ost selectate metodele de intervenţie şi propuse
cele mai relevante o,iective de 'ndeplinit 'n le(ătură cu adaptarea vârstnicilor la
condiţiile din centru. *entru aceasta3 am ales ca şi metodă consilierea 'n (rup3 consilierea
individuală şi or(anizarea de activităţi recreative3 #iecare dintre acestea având scopuri clar
sta,ilite.
5n urma implementării activităţilor de intervenţie am o,servat o 'm,unătăţire a stării
(enerale a persoanelor 'n vârstă3 care corespunde3 de #apt3 unui (rad mai ridicat de
con#ort psi"ic pe care aceşti vârstnici şi lau câşti(at 'n urma participării la activităţile
prevăzute prin intervenţie.
)
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
6/57
MOTIVAŢIE
nteresul crescut pe care 'l am pentru vârstnici şi pro,lemele lor şi #aptul că pentru mine
,ătrâneţea este asociată cu 'nţelepciunea şi e:perienţa de viaţă3 ma determinat să ale(
această temă.
0edic această lucrare părinţilor mei care nu mai sunt3 dar care au avut ,ucuria săşi
petreacă ultimii ani de viaţă 'n căsuţa lor3 alături de copiii lor şi de toţi cei dra(i3 şi 'n mod
special mamei mele3 care 'n#runtând multe o,stacole ale vieţii3 nea transmis nu numai
credinţă3 dra(oste şi spirit de sacri#iciu dar şi valori care vor dăinui3 acelea de empatie şi
compasiune pentru cei din 2ur.
6
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
7/57
INTRODUCERE
Societatea zilelor noastre3 pro#und orientat spre tineri şi pe pro,lematica speci#ic
acestora3 are tendinţa de a respin(e şi c"iar devaloriza vârsta a treia3 considerat adeseainutil3 nesemni#icativ şi neimportant. !ceast lips de respect poate #i 'ntâlnit 'n
societate 'n ansam,lul su3 dar şi la locul de munc3 'n #amilie3 'n massmedia3 'n toate
#ormele sale. !ceast situaţie este contrastant cu ceea ce se 'ntâmpla 'n societţile
ar"aice şi tradiţionale3 unde ,trânii se ,ucur de ma:imum de autoritate şi respect şi3
implicit3 protecţie.
Este clar c situaţia ideal pentru un vârstnic este de a tri3 pân la s#ârşitul zilelor3 'n
mi2locul #amiliei sale naturale3 care s 'i acorde suportul şi a#ecţiunea de care are nevoie.5ns3 'n multe cazuri3 aceasta este3 aşa cum am spus3 o situaţie ideal.
0eşi se consider c instituţionalizarea este msur de ultim instanţ3 e:ist persoane
care sunt 'n imposi,ilitatea de a ale(e3 pentru care instituţionalizarea este sin(ura soluţie
pentru cei care nu au un nivel economic su#icient pentru menţinerea autonomiei; pentru
cei care nu au rude; pentru cei care au o stare mental nesatis#ctoare3 prezentând riscuri
pentru antura2; pentru cei care au o stare #izic precar; pentru cei care triesc sin(uri3izolaţi. !lturi de aceste cate(orii3 mai sunt şi alte motive care pot #i menţionate pentru
luarea deciziei de instituţionalizare a vârstnicului pierderea locuinţei; lipsa adaptrii 'n
cazul serviciilor la domiciliu; pro,leme şi tensiuni 'n interiorul #amiliei de ori(ine;
violenţa domestic sau a celor care ar tre,ui s 'l 'n(ri2easc şi c"iar dorinţa mani#est a
vârstnicului.
5n aceste condiţii3 este evident #aptul c internarea vârstnicului 'ntro instituţie de pro#il
este cea mai ,un soluţie3 aici #iindui satis#cute nevoile primare de tipul adpost3
alimentaţie şi 'm,rcminte şi asistenţ medical. 5n le(tur cu tre,uinţele de nivel
superior ale ,trânului3 o#erta instituţional di#er de la caz la caz3 mai pre(nante #iind
di#erenţele 'ntre sectorul pu,lic şi privat.
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
8/57
su,liniat la acest nivel mare parte a ,trânilor instituţionalizaţi vor,esc despre
sentimentul de securitate pe care 'l resimt trind 'n acest mediu.
0espre calitatea vieţii din instituţii3 se pot spune multe. eea ce surprind 'ns mai mulţi
autori sunt o serie de trans#ormri psi"olo(ice cu impact ne(ativ asupra persoanei
instituţionalizate sentimentul de pierdere a li,ertţii; sti(matul social; pierderea
autonomiei; depersonalizare. !cestea sunt rezultatul 'ntâlnirii unui anumit tip de
personalitate3 #lancat de un ,a(a2 impresionant de e:perienţe trecute3 de nevoi şi aşteptri
cu mediul instituţional care este altfel decât acasǎ.
+
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
9/57
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
1. Scurt istoric asupra preocupărilor pentru protecţia şi asistenţa
persoanelor vârstnice
5n evoluţia societăţilor omeneşti se constată universalitatea prezenţei unei modalităţi de
protecţie şi a2utorare a celor a#laţi 'n di#icultate3 iar ,ătrânii neputincioşi au constituit3 cu
rare e:cepţii3 una din cate(oriile de persoane 'ndreptăţite a primi a2utor =Sorescu3 --)3
p(. ->.
5n #uncţie de cum sunt percepute 'm,ătrânirea şi persoana varstnică3 'ntro societate se
mani#estă şi atitudini speci#ice #aţă de vârstnici3 iar acest scurt istoric 'ncearcă să
evidenţieze tocmai aspectele le(ate de dimensiunea socioculturală a ,ătrâneţii3 de
mentalităţi3 atitudini3 percepţii culturale3 mituri sociale.
8nii autori americani identi#ică şase tipuri de aran2amente societale de 'ntâmpinare a
nevoilor umane3 aran2amente de care au ,ene#iciat şi persoanele vârstnice a2utor mutual3
caritate#ilantropie3 ,unăstare pu,lică3 asi(urări sociale3 servicii sociale şi prevederi
universale. !stăzi sistemul ,unăstării sociale utilizează toate aceste aran2amente.
a activitate in#ormală3 asistenţa socială este prezentă din cele mai vec"i comunităţi
omeneşti3 cunoscând o mare varietate de mani#estări3 a#late 'n strânsă dependenţă de
mentalităţile şi atitudinile e:istente privitor la persoanele vulnera,ile.
La popoarele antice3 procentul de vârstnici din totalul populaţiei se situa su, )?3 deci
numărul celor a#laţi 'n incapacitatea de a se susţine sin(uri nu era prea mare. @ătrânii
erau respectaţi3 li se cerea s#atul şi reprezentau un #or conducător 'n comunitate3 #apt
datorat pro,a,il şi rarităţii lor.
!ceşti ,ătrâni #ormau elita spirituală a societăţilor ar"aice3 ei erau (aranţii perpetuării
unei culturi şi ai devenirii spirituale a (eneraţiilor tinere =Eliade3 19943 p(. 1+1>.
9
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
10/57
Vechiul Testament ne o#eră o ima(ine destul de clară asupra vieţii sociale a vec"ilor #ii a
lui srael şi asupra atitudinii lor #aţă de ,ătrâni.
*rincipalele cate(orii de ,ene#iciari ai activităţilor carita,ile erau săracii3 văduvele3
or#anii şi străinii3 deci nu se #ac re#eriri directe din care să rezulte că ,ătrânii erau
consideraţi o cate(orie aparte a societăţii care să necesite a2utor3 a2utorul #iind aşteptat din
partea #amiliei3 respectiv a copiilor acestora.
%uncţia de ,ătrân era cunoscută la ma2oritatea popoarelor 3 la moa,iţi şi madianiţi =umeri 43 714>3 la
canaaniţi. @ătrânii erau nişte ma(istraţi sau #uncţionari superiori3 cu autoritate civilă dar
şi reli(ioasă3 numiţi pe temeiul dreptului de 'ntâi născut 'n #runtea unei case patriar"ale aunei #amilii sau a unui tri,. 5i 'ntâlnim la poporul evreu 'ncepând cu şederea lui 'n E(ipt3
=E:od $1+3 49>. @ătrânii conduceau poporul şil s#ătuiau3 ei erau cei ce şedeau la
porţile cetăţii şi e:ercitau puterea 2udecătorească3 aveau sarcina de a menţine puritatea
rituală a cetăţii lor3 re(lementau di#erenţele de ordin #amilial3 căutau pe uci(aşi 'n cetăţile
de scăpare o#erind totuşi azil celor ce #ăceau dovada că au comis un act de omucidere
involuntară =osua -3 4> = Dicţionar biblic3 199)3 St"ep"anus3 @ucureşti3 p(. 1$+1$9>.
În lumea greacă ,ătrânii unei cetăţi purtau răspunderea vieţii comunitare ei se ocupau de
colectarea impozitelor3 #ormulau le(ile şi ve("eau asupra ţinutei morale a locuitorilor.
Şi la arabi ,ătrânii deţineau o poziţie de onoare. Aeicul era o autoritate morală care
ve("ea asupra ordinii şi ,unului mers al tri,ului. @ătrâneţea era asociată cu 'nţelepciunea3
'nalţii #uncţionari3 imamii3 2udecătorii3 medicii şi pro#esorii purtau ,ar,ă #oarte lun(ă şi
vopsită al,3 ca sim,ol al ,ătrâneţii. 5n lumea ara,ă e:istau aziluri de ,ătrâni3 ca şi de
alt#el şi alte aşezăminte de asistenţă sociomedicală =0râm,ă3 p(. 4)>.
În Orientul Îndepărtat 3 respectul #aţă de ,ătrâni se menţine ca o notă dominantă a
atitudinii sociale #aţă de aceştia. 5n ndia3 'nainte de masă3 copiii spălau picioarele
părinţilor 'n semn de respect. Bările
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
11/57
asociate cel mai adesea cu un respect deose,it #aţă de vârstnici3 având #undamente
reli(ioase pietatea #ilială prescrisă de doctrina con#ucianistă şi vec"ea reli(ie s"intoistă
cu ,inecunoscutul cult al strămoşilor care constituia ,aza solidarităţii #amiliale =Sorescu3
p(. >.
5n cele două mari civilizaţii ale lumii europene antice C greacă i romană " ,ătrânii se
,ucurau de un status respectat DSeniores priores =@ătrânii au 'ntâietate>.
E:istau re(lementări stricte privind vârsta intrării 'n viaţa pu,lică şi de o,icei #uncţiile
politice 'nalte erau deţinute de persoane vârstnice. etateastat Sparta era condusă de
(erusia3 un consiliu ai cărui mem,ri tre,uiau să ai,ă peste 6- de ani şi erau aleşi pe viaţă.
!ceastă #ormă de conducere poartă numele de (erontocraţie3 instituţie care consacrăautoritatea ,ătrânilor.
Începuturile cretinismului au #ost marcate de pri(oana practicată deopotrivă de
autorităţile imperiale şi de reli(iile concurente3 ast#el 'ncât primii creştini au tre,uit să se
preocupe mai mult de supravieţuirea comunităţilor lor decât de implicarea 'n misiuni
sociale. !,ia după o#icializarea creştinismului ca reli(ie de stat a #ost posi,ilă3 su,
ocrotirea 'mpăraţilor romani de la onstantin el Mare =$-6$$7> şi până la ustinian=)7)6)>3 'n#iinţarea câtorva instituţii asistenţiale3 aşa numitele ("irocomii C aziluri
destinate văduvelor ,ătrâne şi #ără spri2in3 şi Societatea reli(ioasă a *ara,olanilor3
'nsemnând (rupuri de voluntari creştini care 'ndeplineau servicii sanitare 'n #olosul celor
a#ectaţi de di#erite maladii.
%uncţionând autonom sau 'n interiorul aşezămintelor reli(ioase3 respectivele instituţii se
,ucurau de suportul material şi de 'ndrumarea spirituală a @isericii3 prin episcopi3
educatori reli(ioşi şi du"ovnici =eamţu3 --$3 p(. 11>.
În #om$nia3 naşterea asistenţei sociale poate #i plasată 'ncă din 177)3 odată cu apariţia
primei le(i de protecţie pentru copil şi a 'n#iinţării unor instituţii specializate de ocrotire
pentru persoanele 'n di#icultate. Este vor,a despre re#ormele lui !le:andru psilante
11
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
12/57
=177)1779> 'n Muntenia3 re#ormele lui /ri(ore /"ica 'n Moldova =1+4>. 0omnia preia
pro(resiv administrarea tuturor domeniilor vieţii sociale =Sorescu3 p(. $->.
În epoca modernă3 odată cu acordarea dreptului de vot unui număr mai 'nsemnat de
cetăţeni ='n a doua 2umătate a secolului al FFlea> şi cu răspândirea ideilor socialiste3
sărăcia a 'nceput să #ie tratată ca o pro,lemă socială care 'şi are ori(inea 'n sistemul
economic3 şi nu 'n decăderea morală a indivizilor3 'n lenea şi 'n caracterul lor mizera,il3
aşa cum era văzută până atunci.
!st#el3 'n primele două decenii ale secolului FF3 'n multe ţări europene au apărut le(i
prin care sisitemul economic capitalist era umanizat3 determinând o serie de prestaţii 'n
#avoarea persoanelor 'n vârstă3 a şomerilor şi a celor care din motive de sănătate nu puteau munci =eamţu3 p(. 1$>.
*rimele le(i destinate creării unui sistem de asi(urări sociale apar 'n /ermania3 'ncepând
cu 1++$. România introducea şi ea 'n 1913 printre primele ţări din lume3 o le(islaţie a
asi(urărilor de ,oală3 ,ătrâneţe3 accidente3 invaliditate şi 'nmormântare3 le(islaţie
precedată 'n anul 19- de Ge(ea de or(anizare a asei de asi(urări 'n caz de ,oală şi
deces pentru meşteşu(ari =eamţu3 p(. 14>.
%f$ritul celui de&al Doilea #ă'boi (ondial aduce cu sine3 odată cu pacea dintre statele
implicate3 şi un nou concept de pace socială3 printrun sistem le(islativ ,azat pe principiul
2ustiţiei sociale3 şi că asistenţa socială nu este o pro,lemă de ,unăvoinţă politică3 ci una
de necesitate socială =/. eamţu3 p(. 14>.
*entru #om$nia) perioada *+,-&*+-+ a reprezentat un re(res accentuat al asistenţei
sociale3 mer(ânduse până la des#iinţarea 'nvăţământului de pro#il 'n 1969. *rincipiul era
că societatea socialistă este una aproape per#ectă3 'n care nu e:istă pro,leme3 deci nici
persoane a#late 'n di#icultate. @ătrânii3 ca şi persoanele cu "andicap şi copiii or#ani sau
a,andonaţi3 erau internaţi 'n instituţii de stat de tip 'nc"is3 izolaţi de restul comunităţii3
1
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
13/57
unele dintre aceste instituţii o#erind ima(ini teri#iante prin lipsa de i(ienă şi nivelul de trai
inuman o#erit celor internaţi =Sorescu3 p(. $$>.
!sistenţa socială3 ca pro#esie mar(inalizată 'n perioada comunistă3 a primit după *+-+
locul pe care tre,uie săl ocupe 'n orice stat contemporan.
!cest lucru a 'nsemnat pe de o parte pre(ătirea unor specialişti prin re'n#iinţarea şcolilor
superioare de asistenţă socială3 iar pe de altă parte crearea cadrului le(islativ şi a
structurilor instituţionale pentru realizarea unei asistenţe sociale moderne.
a linie principală de a,ordare a pro,lemelor le(ate de vârsta ,ătrâneţii3 se urmăreşte
promovarea dezinstituţionalizării vârstnicilor şi stimularea implicării comunitare şi a
societăţii civile3 acest lucru #iind cu atât mai necesar cu cât numărul instituţiilor destinate'n(ri2irii vârstnicilor este mai mult decât insu#icient3 iar numărul persoanelor de vârsta a
treia este 'n creştere =Sorescu3 p(. $4>.
2. Aspecte psihosociale specifice vârstnicilor
!nul 1999 a #ost declarat anul internaţional al persoanelor de vârsta a treia 'n 'ncercarea
de a sensi,iliza comunitatea asupra valorii acestei cate(orii de vârstă 'n lume.
5n ultimul deceniu am #ost martorii unei continue #luctuaţii a populaţiei peste 6) de ani3
dar cu o creştere semni#icativă a populaţiei peste 7) de ani3 #enomen denumit
mbătr$nire. !cest lucru ar tre,ui să #ie 'm,ucurător dacă ne (ândim că ar tre,ui să
'nsemne creşterea calităţii vieţii şi a serviciilor medicale.
Realitatea este 'nsă că o proporţie remarca,ilă are nevoie de servicii sociale care ori nu
e:istă3 ori nu sunt su#iciente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. *opulaţia
vârstnică a (lo,ului a crescut de la -- de milioane 'n 19$) la peste 6-- de milioane 'n
199-3 pe #ondul modi#icării proporţiei acestora 'n totalul populaţiei3 a2un(ânduse la 17?
'n ţările avansate economic3 comparativ cu numai 7? 'n ţările sla, dezvoltate.
1$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
14/57
el mai vârstnic continent este Europa3 pentru că vârsta medie a populaţiei a #ost de 7)
de ani3 menţinânduse de 13$134 ori mai ridicată decât cea din restul lumii3 iar cel mai
tânăr continent este !#rica.
on#orm recensământului populaţiei din 7 ianuarie 1993 populaţia României se 'nscrie
'n tendinţele (lo,ale privind structurile populaţiei vârstnice. *opulaţia de 6- de ani şi
peste raportată 'n 199 reprezintă 163+? din totalul populaţiei de apro:imativ $ de
milioane3 iar cea de 6) de ani şi peste C 1131?.
5n 2urul anului ---3 populaţia de peste 6) de ani a2un(e la peste $3 milioane3 cu $36?
mai mult ca 'n 199.
8n rol important 'n modi#icarea raportului de vârstă 'l are şi scăderea drastică a #ertilităţii
şi natalităţii in#antile =eamţu3 p(. 91>.
Su, in#luenţa unor #actori interni3 cum sunt ereditatea şi modi#icările "ormonale3 dar 'n
special a unor #actori e:terni C pensionarea3 scăderea potenţialului ,iolo(ic3 patolo(ia
asociată3 scăderea numărului mem,rilor de #amilie3 decesul unor rude sau apropiaţi3
'm,ătrânirea antrenează şi o serie de modi#icări la nivel psi"olo(ic ale atenţiei3
memoriei3 (ândirii3 proceselor a#ective3 vor,irii şi a 'nvăţării.
0in punct de vedere emoţional3 ,ătrânii se aseamănă su, unele aspecte cu copiii. !u
nevoie de a#ecţiune3 apro,are3 sunt #oarte sensi,ili la respin(eri şi critici şi la #el ca şi
copiii3 au o mare dorinţă de independenţă3 dar din păcate3 aceasta adesea scade pro(resiv.
5n cele mai multe cazuri3 ,ătrânii e:perimentează mai intens ca niciodată 'n viaţa de până
acum #rica de intimitate #izică3 de pierdere a securităţii economice3 de apropiere a morţii3
de indi#erenţă a copiilor3 pirederea prietenilor şi contactelor sociale3 şi mai presus de
toate3 #rica de părăsire.
8nele cercetări au căutat să pună 'n lumină anumite trăsături caracteristice ,ătrânilor
#oarte lon(evivi =de peste 1-- de ani>3 inclusiv 'n situaţii de stres e:perimentale. !st#el a
14
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
15/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
16/57
5n lucrarea sa The biological) sociological and psihological aspects of /ging 3 cercetătorul
american Hurt Iol# a evidenţiat le(ătura 'ntre lipsa de respect #aţă de vârstnici3 atitudinea
noastră culturală de respin(ere şi intoleranţă3 sentimentele de neră,dare3 ostilitate şi o
enervare #aţă de părinţii şi ,unicii noştri3 şi creşterea delincvenţei 2uvenile. oncluzia sa
este că 'n niciun caz controlul poliţiei nu poate su,stitui controlul parental3 deoarece
măsurile punitive nu sunt niciodată la #el de e#iciente precum dra(ostea şi 'nţele(erea
părinţilor.
!cest control parental nu poate acţiona 'n lipsa respectului #aţă de părinţi şi ,unici.
%actorul cultural 2oacă un rol e:trem de important 'n conturarea atitudinilor sociale #aţă
de vârstnici.
Este evidentă di#erenţa de atitudine 'ntre popoarele orientale ="ina3 Japonia3 ndia3srael> şi cele occidentale3 iar acest lucru se #ace remarcat 'n consecinţele sale asupra
calităţii vieţii ,ătrânilor. 5ntro atmos#eră de respect3 acceptare3 dra(oste3 ,ătrânii sunt
#ericiţi3 senini şi prietenoşi3 şi rar su#eră de resentimente3 amărăciune şi depresie
=Sorescu3 p(. 9>.
E:istă unele mituri sociale asociate ,ătrâneţii3 iar acestea sunt uşor de identi#icat şi
anume &oţi vârstnicii devin senili şi su#eră de deteriorare psi"ică;
Kârstnicii au di#icultăţi de 'nvăţare;
! 'm,ătrâni 'nseamnă a deveni neproductiv;
5şi pierd interesul 'n activitatea se:uală;
Sunt inevita,ile la ,ătrâneţe ,olile #izice;
@ătrânii sunt lenţi;
5m,unătăţirea te"nicilor terapetice pentru vârstnici este ne#olositoare deoarece ei nu
pot ,ene#icia de aceasta aşa cum ,ene#iciază alte cate(orii de persoane.
0in ne#ericire3 perpetuarea acestor mituri şi a multor altora de acest #el contri,uie la
discriminarea celor vârstnici şi la devalorizarea (enerală a vârstnicilor 'n societatea
contemporană =traducere după SLidmore and all3 p(. 19>.
16
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
17/57
ercetările realităţii re#eritoare la vârstnici contrazic aceste mituri. 0e e:emplu3 deşi
odată cu 'naintarea 'n vârstă au loc sc"im,ări la nivelul creierului3 deteriorarea severă a
#uncţionării mentale nu este inevita,ilă.
Mulţi vârstnici rămân alerţi din punct de vedere mental tot restul vieţii lor. Mulţi dintre ei3
după pensionare3 continuă cu noi activităţi3 'nvaţă lucruri noi şi aduc contri,uţii
semni#icative 'n societatea din care #ac parte3 alţii nu se pensionează 'n totalitate.
Multe ,oli mentale asociate ,ătrâneţii3 ca de e:emplu depresia3 răspund #oarte ,ine la
tratament.
0orinţa şi a,ilitatea se:uală nu dispar odată cu vârsta3 multe persoane 'şi menţin interesul
se:ual3 de aceea nu este nevoie ca vârstnicii săşi ne(e activitatea şi dorinţa se:uală.5n !merica3 numărul adulţilor vârstnici care dovedesc succes 'n multe domenii este 'n
creştere. Ronald Rea(en3 de e:emplu3 a slu2it ca preşedinte al !mericii cu mult succes la
vârsta de 7- de ani3 lauder *epper3 ca senator la vârsta de +- de ani3 #iind campionul
cauzelor vârstnicilor3 'n special re#eritoare la le(islaţia Securităţii Sociale3 Jessica &and a
câşti(at *remiul !cademiei la cei +- de ai săi3 iar /eor(e @urns 'şi continuă cariera de
comediant la vârsta de 9- de ani =SLidmore and all3 p(. 19$>.
3. Factori care influenţează instituţionalizarea
0eşi actualmente tendinţa este de dezinstituţionalizare3 'n toată lumea e:istă #orme de
ocrotire a vârstnicului 'n asemenea aşezăminte.
< instituţie reprezintă o or(anizaţie care are statut3 re(uli de #uncţionare sta,ilite prin
re(ulamente şi le(i3 având #uncţia socială de a satis#ace anumite nevoi colective =eamţu3
p(. 947>.
5n România e:istă mai multe tipuri de instituţii specializate de ocrotire. 5n #uncţie de
perioada cât vârstnicul este ocrotit3 instituţiile pot presta servicii pe termen lun( sau
temporar.
17
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
18/57
Cau'ele instituţionali'ării pe termen lung ar fi0
sin(urătatea şi lipsa reţelei de suport;
dorinţa mani#estă a vârstnicului;
lipsa veniturilor;
di#erite a#ecţiuni cronice;
"andicapul #izic sau mental;
pierderea locuinţei;
lipsa adaptării 'n cadrul serviciilor la domiciliu;
crize 'n sânul #amilei de ori(ine;
imo,ilizarea la pat;
violenţa domestică sau a celor ce sau an(a2at săl 'n(ri2ească.
0orinţa vârstnicului este capitală3 pacientul #iind centrul 'nsuşi al deciziei #inale. 0orinţa
vârstnicului intră adeseori 'n contradicţie cu evaluarea medicopsi"osocială relizată de
medicul de #amilie.
!numiţi ,ătrâni care ar putea rămâne la domiciliu3 la nevoie cu un oarecare a2utor3 pot la
#el de ,ine să ceară să trăiască 'ntro instituţie3 'n cămin3 pentru că sar simţi mai 'n
si(uranţă.
< asemenea dorinţă tre,uie respectată. &re,uie să ne #erim de do(ma menţinerii ladomiciliu cu orice preţ. !numiţi ,ătrâni nu mai vor să rămână acasă de teama unor
a(resiuni3 a sin(urătăţii3 sau de teama de a deveni o (reutate pentru ceilalţi =/. eamţu3
p(. 9-9>.
nvers3 e:istă situaţia când deşi menţinerea la domiciliu devine #oarte di#icilă3 vârstnicul
să dorească să rămână acasă cu orice preţ. 5n acest caz3 medicul de #amilie tre,uie să
uzeze de persuasiune şi să e:plice vârstnicului că rămânerea acasă nu este 'n mod si(ur
cea mai ,ună soluţie.
!tunci când decizia instituţionalizării se impune3 aceasta tre,uie să #ie atât cât se poate
,ine lămurită şi (ândită.
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
19/57
el mai adesea3 plecarea 'ntro instituţie este pentru vârstnic ultima cotitură importantă
din viaţă; de aceasta se lea(ă neliniştea şi teama3 'ndeo,şte #ondată3 a nema'ntoarcerii la
domiciliu şi instituţia 'i apare3 pe ,ună dreptate3 a #i o antecameră a morţii.
5n lucrarea clasică a lui Ervin( /o##man3 se apreciază că trăsătura comună pe care o
(ăseşte la toate instituţiile =totale> este că indivizii a#laţi 'n aceste locuri trec printrun
proces de morti#icare a sinelui3 acest #apt ducând la pierderea identităţii. Dnstituţiile
ridică ,ariere 'ntre persoanele din interior şi lumea de a#ară =/o##man3 p(. +9>. 0r.
onstantin @o(dan atra(e atenţia asupra tendinţei actuale a #amilei româneşti3 'ndeose,i a
celei din mediul ur,an3 de a #orţa instituţionalizarea3 din motivaţii atât de ordin o,iectiv
=condiţii de locuit restrânse3 di#icultăţi #inanciare3 imposi,ilitatea suprave("erii
permanente a vârstnicilor cu deteriorări psi"ice3 di#icultatea #amiliei adulte de a se ocupade 'n(ri2irea propriilor ,unici sau stră,unici>3 cât şi de ordin su,iectiv =rela:area
le(ăturilor parentale3 o psi"olo(ie individualistă3 care respin(e #aptul că şi aspectele triste
ca ,ătrâneţea3 invaliditatea3 moartea #ac parte din viaţă. u toate acestea3 credem că dacă
#amilia ar ,ene#icia de un a2utor corespunzător ast#el 'ncât să capete 'ncredere 'n #orţele
proprii şi pro,lemele #inanciare să nu mai poată #i invocate3 multe plasamente ar putea #i
evitate3 reultatele 'n(ri2irilor ar #i mai ,une3 iar costurile ar #i desi(ur mai mici3 având 'n
vedere proporţia mare a 'n(ri2irilor care pot #i realizate de mem,rii de #amilienepro#esionişti.
Rămâne deci un procent de numai 1--? =con#orm statisticilor americane> din 'n(ri2irile
care ar necesita intervenţia pro#esioniştilor3 comparativ cu plata pentru 1--? din servciile
e#ectuate 'n cadrul instituţionalizat.
0octorul en(lez J. /rimla Evans descria 'n 19+- #oarte clar scopul sistemului de a2utor
social şi de sănătate a vârstnicului ca #iind acela de Da permite vârstnicului su#erind de o
diza,ilitate #izică sau mentală să trăiască unde el şiar #i dorit să trăiască dacă nu ar #i
avut aceea diza,ilitate3 de asemenea scopul tratamentului şi a e#orturilor de re,ilitare
este de Da 'm,unătăţi #uncţionarea lui până la un nivel ma:im3 consecvent3 şi dacă acesta
19
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
20/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
21/57
nevoia de a #i recunoscut ca persoană cu individualitate distinctă;
nevoia de aşi mani#esta propria personalitate3 nevoia de 'n(ri2ire a sănătăţii;
nevoia de stimulare a #acultăţilor mintale;
nevoia de servicii spirituale;
nevoia de comunicare.
< importanţă deose,ită o are -'0i$ #-1i'nt#$ al căminului pentru persoane vârstnice
&re,uie prevăzut cu secţii di#erite pentru persoane dependente3 persoane
semidependente şi persoane care nu sunt dependente;
8manizarea interioarelor #ace să se elimine aerul de spital sau Dazil pentru oamenii
,ătrâni şi ,olnavi pereţi coloraţi3 plante decorative3 ta,louri3 acvarii şi spaţii
personalizate; !mena2area unei (rădini pentru plim,ări de recreere3 cu elemente peisa(istico
estetice3 2eturi de apă3 alei3 ,ănci3 precum şi a unui teren de recuperare 'n aer li,er3 au o
valoare terapeutică deose,ită;
Sunt necesare amena2ări pentru com,aterea privării in#ormaţionale
Spaţii pentru contacte sociale;
Stand de presă şi carte;
@i,liotecă cu sală de lectură; ondiţii pentru urmărirea pro(ramelor &K;
E:poziţii;
Spectacole artistice;
.
nstituţionalizarea nu este soluţia cea mai via,ilă pentru pro,lemele comple:e alevârstnicilor3 dar nu este nici cea mai proastă alternativă. &otul depinde de perspectiva din
care este privită pro,lema. 0acă din punct de vedere economic ea reprezintă o soluţie3 din
punct de vedere social3 ne(li2area nevoilor umane de către instituţie duce la ne(area
'ntre(ii #ilozo#ii instituţionale =!ndreescu3 .
1
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
22/57
&endinţa de a privi societatea ca #iind #ormată doar din indivizi capa,ili de muncă şi
sănătoşi este limitată din cauza inevita,ilităţii de(radării #izice a omului.
4. Teninţe moerne !n or"anizarea serviciilor e asistenţă socială a
vârstnicilor
osturile ridicate ale serviciilor de !sistenţă Socială3 mai ales cele ale 'n(ri2irii
rezidenţiale a persoanelor dependente3 precum şi e#ectele instituţionalizării asupra acestor
persoane au condus la luarea 'n calcul a unor măsuri alternative.
5n cazul ,ătrânilor se urmăreşte 'n(ri2irea lor 'n comunitate3 rămânerea cât de mult posi,il
'n propriul domiciliu3 prin susţinerea #amiliilor care 'l 'n(ri2esc3 prin #urnizarea de servicii
la domiciliu şi centre de zi =Sorescu3 p(. 6)>.
< altă tendinţă3 de data aceasta la nivelul tuturor serviciilor de asistenţă socială3 o
reprezintă marLetizarea serviciilor pu,lice3 prin introducerea concurenţei la nivelul
#urnizorilor de servicii3 mani#estânduse o preocupare sporită pentru creşterea e#icienţei
serviciilor pu,lice.
!ceasta duce la #ormarea unei pieţe de servicii de asistenţă socială3 avanta2ele constând 'n
creşterea atât a calităţii serviciilor #urnizate ca urmare a concurenţei3 cât şi a posi,ilităţii
de ale(ere şi control al calităţii serviciilor din partea ,ene#iciarilor.
5n România sau #ăcut doar 'ncercări timide de marLetizare a serviciilor de asistenţă
socială. 5n cazul serviciilor pentru ,ătrâni care 'n orice ţară sunt in#erioare nevoilor3 nici
nu poate #i vor,a de posi,ilităţi multiple de ale(ere.
0acă 'n ţările dezvoltate se ridică pro,lema dezinstituţionalizării vârstnicilor3 la noi
instituţiile rezidenţiale pentru aceştia sunt insu#iciente din punct de vedere numeric şi al
capacităţii lor.
Serviciile comunitare de 'n(ri2ire la domiciliu realizate prin intermediul unei or(anizaţii
ne(uvernamentale sunt 'ncă la 'nceput şi e:istă doar 'n puţine oraşe din ţară3 acoperind un
număr redus de persoane care necesită 'n(ri2ire.
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
23/57
Scopul serviciilor sociale pentru ,ătrâni este acela de a le 'ntări capacitatea de a #ace #aţă
activităţilor cotidiene3 de a le 'm,unătăţi inte(rarea socială şi de a se asi(ura că primesc
tratamentul şi 'n(ri2irea necesară =Sorescu3 --)3 p(. 66>.
E:istă totuşi ţări care 'ncearcă să respecte drepturile persoanelor vârstnice. 0e e:emplu3
'n 0anemarca3 ,ătrânii insituţionalizaţi cu dia(nostic de demenţă !lz"eimer ,ene#iciază
de un pro(ram de recuperare 'n (rup sau individual3 asistaţi de un er(oterapeut; de
asemenea3 vârstnicii parţial dependenţi sau independenţi dar sin(uri3 sau cu venituri mici
,ene#iciază de servicii la domiciliu ,ine concretizate3 e#ectuate de personal cali#icat
asistent social3 medic3 asistenţă de ocrotire.
5n România este salutată iniţiativa !sociaţiei !lz"eimer care de e:emplu coordonează 'n&imişoara un centru de zi pentru ,olnavii cu acest tip de demenţă 'n cadrul căruia
realizează diverse activităţi ocupaţionale3 permiţând ast#el #amiliei vârstnicului săşi
or(anizeze activităţile zilnice.
0eşi calitatea serviciilor este ,ună3 ele sunt insu#iciente 'n comparaţie cu numărul mare
de ast#el de ,olnavi pe aria 2udeţului. *ro,lema se pune pentru vârstncii sin(uri sau cei
instituţionalizaţi care3 de multe ori zac 'n pat din lipsa dia(nosticului3 din lipsa resurselor sau din cauza indi#erenţei celor din 2ur. < pro,lemă şi mai arzătoare o reprezintă
necesitatea dezvoltării 'n România a serviciilor la domiciliu3 care la ora actuală se
realizează mai mult 'n ceea ce priveşte mena2ul şi alimentaţia3 şi mai puţin 'n ceea ce
priveşte nursin(ul3 terapia ocupaţională3 Linetoterapia etc. =eamţu3 p(. 91$>.
#. Teorii referitoare la rolul vieţii sociale a vârstnicului
*erspectivele teoretice asupra 'm,ătrânirii au un rol deose,it de important. Ele ("idează
interpretarea e:perienţei3 in#ormaţiei şi o,servaţiei şi a2ută la anticiparea viitorului
=Maldonado3 0. =19+7> /ged 3 in 2nc3clopedia of %ocial 4or5 3 p(. 1-$>.
$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
24/57
23T'"&i# 0'%#n+#4.&ii
5m,ătrânirea este o inevita,ilă retra(ere sau dezan(a2are3 rezultând interacţiuni
descrescânde 'ntre persoanele vârstnice şi alţii 'n sistemul social cărora aparţin. *rocesul
poate #i iniţiat de persoana insăşi sau de alţii 'n anumite situaţii. !st#el3 dezan(a2area
pro#esională reprezintă un #actor o,iectiv care atra(e după sine o sc"im,are psi"osocială
#iltrată la nivel su,iectiv.
ând procesul 'm,ătrânirii este complet3 ec"ili,rul care e:istă la vârsta mi2locie 'ntre
persoană şi societatea sa a determinat o cale pentru un nou ec"ili,ru caracterizat printro
mai mare distanţă şi un tip alterat =modi#icat> de relaţii interpersonale.
53T'"&i# #*ti(it.!ii
Este considerată mai mult o 2udecată de valoare decât o teorie propriuzisă. !ceastă teoriesu(erează că ,ătrânii continuă să ai,ă aceleaşi nevoi şi dorinţe ca şi la vârsta mi2locie şi
că de #apt ei rezistă presiunii de a se retra(e din societate. 5m,ătrânirea optimă este
e:perimenatată de persoana care rămâne activă şi se ,ucură de o stare morală mai 'naltă.
!lte teorii au #ost ela,orate din e#ortul de a 'nţele(e 'm,ătrânirea 'n conte:tul ei social.
63T'"&i# +&,$i -in"&it#&
!ceastă teorie percepe ,ătrânii ca un (rup minoritar3 su(erând un status economic maiscăzut3 discriminare3 pre2udiciu şi mulţi alţi #actori care au #ăcut parte din e:perienţa
minorităţilor 'n S8!.
73P'&s,'*ti(# s1*$t&ii
Su(erează că ,ătrânii 'şi 'mpărtăşesc unii altora două e:perienţe critice care acoperă 'n
su,cultură
mem,rii au a#initate particulară unul #aţă de altul;
mem,rii sunt e:cluşi de la interacţiunea cu alte (rupuri ale populaţiei (enerale.
0iscriminarea ,ătrânilor şi sensul multiculturalităţii a contri,uit la apariţia unei potenţiale
su,culturi.
4
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
25/57
83Stti9i*#&'# ,' ()&st'
!ceastă perspectivă porneşte de la conceperea societăţii ca #iind divizată pe vârste şi
clase sociale. 0i#eritele straturi de vârste şi (eneraţii pot #i de#inite şi comparate 'n acord
cu e:perienţele istorice c"eie. !cest cadru e:plicativ su,liniază perspectiva cursului vieţii
şi dimensiunile istorice 'mpărtăşite de co"orte. %iecare (eneraţie şi co"orta este unică3
re#lectând e:perienţa particulară a acelei (eneraţii.
3T'"&i# -"0'&ni%.&ii
&eoria modernizării o#eră un cadru descriptiv şi e:plicativ al continuităţii şi sc"im,ărilor
'n statusul ,ătrânilor dea lun(ul timpului şi 'n di#erite spaţii. &eza centrală a acestei teorii
este aceea că procesele care au stat la ,aza evoluţiei societăţii de la sistemele socio
economice rurale şi a(rare la unele ur,ane şi industriale cauzează şi sc"im,ări 'n pozitiţiile pe care vârstnicii le ocupă 'n societate şi stima acordată vârstnicilor3 direcţia
sc"im,ărilor #iind de o,icei spre rău =Sorescu3 p(. $7>.
5n lucrarea &"e Role o# t"e !(ed in *rimitive Societies3 apărută 'n anul 194)3 Geo
Simmons prezintă una dintre cele mai in#luente aplicaţii ale teoriei modernizării 'n
(erontolo(ie. Simmons arată că rolul ,ătrânilor 'ntro societate dată este invers
proporţional cu nivelul dezvoltării te"nice şi a structurii ocupaţionale. *e ,aza unui studiutranscultural a şaptezeci şi una de societăţi3 el a concluzionat că 'n societăţile a(ricole
relativ sta,ile vârstnicii au ocupat de o,icei poziţiile #avoare şi putere. ând rata
sc"im,ărilor creşte3 ,ătrânii 'şi pierd statusurile avanta2ate.
8na dintre cauze este aceea că datorită te"nolo(iei care a crescut productivitatea3 s#atul
,ătrânilor nu mai este necesar ca 'n modul de producţie tradiţional3 'n care ,ăr,atul sau
#emeia 'n vârstă erau capul #amiliei3 luând deciziile 'n toate domeniile vieţii economice3
politice3 reli(ioase3 sociale. < altă ipoteză este aceea că producţia mare a 'nsemnat şi un
câşti(3 un pro#it mare. um tinerii sunt mai productivi3 'n producţia industrială ei preiau
puterea de la vârstnici.
)
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
26/57
Studii transculturale comparative ale unor cercetători ulteriori au ra#inat ipoteza lui
Simmons. !naliştii istorici au distrus mitul Dvârstei de aur 'n care ,ătrânii erau Dtrataţi
inevita,il ca mem,ri de onoare ai #amiliei şi ca s#ătuitori venera,ili ai comunităţii.
Societăţile nu sau mişcat ,rusc de la veneraţie la dispreţ #aţă de ,ătrâni atunci când au
trecut de la o ,ază preindustrială la una industrializată.
Airul atitudinilor pozitive3 ne(ative3 am,ivalente şi con#lictuale #aţă de vârstnici C atât de
#amiliare astăzi C sunt adânc 'nrădăcinate 'n tradiţia iudeocreştină şi cultura clasică
=Sorescu3 p(. $7>.
.
6
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
27/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
28/57
Surprinderea nivelului de inte(rare a vâstnicilor 'n mediul speci#ic al entrul de
5n(ri2ire şi !sistenţă;
unoaşterea e:perienţelor şi trăirilor imediat următoare intrării 'n instituţie3 precum şi
capacitatea de adaptare la condiţiile o#erite de instituţie;
denti#icarea acelor elemente plăcute pentru vârstnici3 dar şi a celor pe care le
consideră incomode sau deran2ante.
POPULAŢIE ŞI LOT:
P",$#!i': vârstinicii instituţionalizaţi din România
L"t: + persoane vârstnice3 cu vârsta cuprinsă 'ntre 647) de ani3 rezidenţi ai entrului
de 5n(ri2ire şi !sistenţă din lu2apoca3 care au posi,ilitatea de a o#eri in#ormaţii 'n
le(ătură cu su,iectele precizate mai sus
METODE> TENICI ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE:
nterviul calitativ calitativ C realizat cu a2utorul ("idului de interviu3 ca şi instrument3
şi utilizând următoarele te"nici empatie3 ascultare activă3 'ncura2are3 analiza şi
re#lectarea sentimentelor
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
29/57
*rincipalele metode #olosite 'n #aza de evaluare iniţială a situaţiei vârstnicilor din entrul
de 5n(ri2ire şi !sistenţă C pentru a cule(e in#ormaţii 'n le(ătură cu speci#icul adaptării
vârstnicilor la condiţiilor din mediul instituţional sunt3 după cum am precizat 'n #aza de
proiectare3 următoarele
9nter8iul calitati8 semistructurat " aplicat la ni8el de indi8id
Obser8aţia participati8ă
5n ceea ce priveşte metoda inter8iului3 aceasta impune3cu necesitate3 reunirea a,ilităţilor
şi principiilor speci#ice comunicării autentice. nterviul reprezintă o modalitate de
investi(are ştiinţi#ică ,azată pe comunicarea ver,ală3 având ca şi scop principal
'nţele(erea şi e:plicarea #enomenelor socioumane.
5n le(ătură cu cea dea doua metodă utilizată C metoda o,servaţiei3 aceasta este o metodă
#undamentală de cule(ere a datelor empirice3 utilizată 'n ştiinţele socioumane şi 'n
practica asistenţială3 scopul #iind de a putea cunoaşte o anumită pro,lematică cu
o,iectivitate3 pentru a putea desprinde semni#icaţii3 pentru a #ace propuneri şi a a#la
soluţii de rezolvare a pro,lemei. =/.3 eamţu3 --$3 p. $9>.
8tilizand 'mpreună cele două metode de cercetare C interviul calitativ şi o,servaţia participativă 'n această cercetare3 am avut ocazia de a realiza o mai ,ună evaluare a
situaţiei vârstnicilor 'n conte:tul instituţiei3 pe de o parte3 discutând cu aceştia şi cule(ând
in#ormaţii3 prin intermediul percepţiilor lor cu privire la anumite aspecte C prezentate
structurat 'n ("idul de interviu3 iar pe de altă parte3 prin o,servarea dinamicii pe care o
cunoaşte realitatea C aşa cum este ea trăită de vârstnici 'n viaţa de zi cu zi3 a le(ăturilor
dintre #actorii o,iectivi şi su,iectivi ai acestei realităţi.
63 REZULTATELE CERCETĂRII
0oresc să aduc3 la acest nivel3 o precizare toate prescurtările de nume #olosite 'n această
lucrare sunt #ictive3 #iind #olosite ca şi pseudonime pentru persoanele 'n vârstă cu care am
interacţionat pe parcursul realizării evaluării iniţiale. !ceasta pentru a prote2a identitatea
9
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
30/57
acestor persoane3 'n virtutea principiului de con#idenţialitate care reprezintă una din
condiţiile de acces 'n centru dar3 'n acelaşi timp3 şi pentru ca su,iecţii cercetării să nu
simtă cumva că 'ntrea(a lor viaţă şi sentimentele lor intime sunt e:puse lumii 'ntre(i C
element care #acilitează comunicarea şi desc"iderea persoanelor vârstnice spre o
cola,orare #ructuoasă 'n conceperea şi realizarea acestui demers de cercetare.
6323 PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE PRIN
INTERMEDIUL INTERVIULUI
0upă ce mam prezentat ca #iind studentă la %acultatea de !sistenţă Socială3 leam
e:plicat vârstnicilor cu care am discutat #aptul că eu e#ectuez o cercetare 'n vederea
construcţiei unei lucrări de licenţă. !poi am cerut permisiunea rezidenţilor de a participala o convor,ire de apro:imativ o oră3 'n care vom discuta unele aspecte privind
perspectiva instituţionalizării. am asi(urat de con#idenţialitatea convor,irilor şi de
#aptul că numele nu le va #i dezvăluit. am mai in#ormat3 de asemenea3 că au dreptul de a
nu participa şi de a nu răspunde la studiul meu şi3 'n aceeaşi măsură3 de a renunţa pe
parcurs3 #ără ca acest lucru să in#luenţeze 'n vreun #el relaţia cu personalul sau cu
conducerea entrului de 5n(ri2ire şi !sistenţă.
*rin proiectarea şi implementarea evaluării iniţiale3 realizate prin intermediul interviului
calitativ semistructurat3 am urmărit cunoaşterea mai pro#undă a e:perienţelor şi trăirilor
vârstnicilor3 cât şi cunoasterea aspectelor re#eritoare la dinamica vieţii 'n institutia de
ocrotire. !st#el3 prin aplicarea metodei interviului3 am reuşit să identi#ic principalele
cate(orii de nevoi o,servate şi e:primate de către cei intervievaţi.
0upă cum am precizat 'n proiectarea evaluării iniţiale3 in#ormatiile au #ost culese 'n
cursul convor,irilor purtate cu + rezidenţi din entru de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2
apoca.
!naliza şi interpretarea răspunsurilor va #i realizată3 'n cele ce urmează3 pentru #iecare
unitate 'n parte3 e:empli#icând3 de #iecare dată3 cu citate3 atitudini sau situaţii mai
deose,ite pentru ca 'nţele(erea celor relatate să #ie cât mai clară.
$-
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
31/57
5n ceea ce priveşte prima unitate tematică a ("idului de interviu raportarea vârstnicului
la perioaa e timp petrecută !nainte e instituţionalizare 3 cele mai #recvent identi#icate
'lemente de care 'şi amintesc vârstnicii cu care am discutat sunt cele re#eritoare la
amintirile dureroase legate de moartea partenerului de 8iaţă sau a părinţilor .
5n le(ătură cu acestea3 una dintre persoanele 'n vârstă cu care am a,ordat acest su,iect
=%.!.> 'şi aminteşte cu tristeţe despre soţul decedat şi recunoaşte că a avut o relaţie ,ună
cu acesta toată viaţa.
!ceeastă intervievată a locuit la ţară şi 'şi aminteşte cu nostal(ie de momentele când
lucra pământul 'mpreună cu soţul ei. 5n le(ătură cu aceasta3 respondenta a a#irmat că3 deşi
au #ost vremuri (rele şi că viaţa la ţară3 caracterizată prin multă muncă şi (ri2i le(ate dea(ricultură C aceasta #iind3 atunci3 principala sursă de a asi(ura cele necesare vieţii3
această perioadă a vieţii ei a #ost #oarte #rumoasă şi se simte 'ntrun #el vinovată că parcă
nu a preţuit3 aşa cum ar #i tre,uit3 ce a avut 'n acele momente.
0e asemenea3 această respondentă a povestit despre câteva dintre reuşitele vieţii lor de
cuplu au avut un ,ăiat3 pe care au reşit să 'l ţină 'n #acultate3 din munca lor şiau #ăcut o
casă ,ună şi au avut o situaţie materială prosperă C 'n le(ătură cu aceasta3 intervievata a
continuat3 pe un ton (lumeţ dar #oarte sincer Ddeşi lauda de sine nu miroase a ,ine3 am#ost o #emeie "arnică.
! urmat apoi un moment 'n care ma 'ntre,at despre viaţa mea personală şi ma s#ătuit să
am (ri2ă de soţul meu şi ma s#ătuit e:trem de sincer Dsă nul 'ndepărtez printro atitudine
de cicăleală3 aşa cum #ac multe #emei.
8nul dintre respondenţii de se: masculin =&.!.> mia povestit3 de asemenea3 despre
partenera sa de viaţă3 despre soţia sa3 care a murit destul de tânără3 la vârsta de doar )1 de
ani. 0in tonalitatea vocii şi după modul 'n care i sa sc"im,at e:presia #acială atunci când
am 'ntre,at despre soţia sa şi când a 'nceput să povestească3 miam dat seama că
amintirea ei reprezintă 'ncă o rană desc"isă3 atât de dureroasă 'ncât iau dat lacrimile. !m
o,servat #aptul că ţinea pe noptiera de lân(ă pat #oto(ra#iile cu mem,rii #amiliei sale şi
$1
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
32/57
mia spus3 #oarte mândru3 că a avut 'mpreună cu soţia lui cinci copii3 de la care are + 'n
prezent opt nepoţi.
5n ceea ce priveşte o altă respondentă =G.M.>3 aceasta mia povestit că sa internat 'n
centru 'mpreună cu soţul său3 care 'nsă a murit 'n urmă cu cinci ani. 0e atunci3 aşa cum
declară ,ătrâna3 se simte #oarte sin(ură şi ne#ericită3 această stare ampli#icândui
pro,lemele de sănătate =are vederea sla,ă3 dia,et şi o ,oală cardiovasculară>. 0upă cum
am a#lat de la personalul din instituţie care se ocupă de 'n(ri2irea celor internaţi3 această
persoană mani#estă o atitudine depresivă3 mani#estânduse #ie prin #aptul că are momente
'ndelun(i de tăcere şi meditaţie3 #ie prin aducerea #recvent 'n discuţie a elementelor le(ate
de moarte C a#irmând că aşteaptă să moară 'ntrucât oricum nu mai are pentru ce trăi iar
aceasta nu reprezintă viaţă.
< altă respondentă care a #ost de acord să discutăm pe unităţile tematice din ("idul de
interviu =.E.> mia povestit o parte din viaţa ei3 marcată de momente #oarte plăcute3 dar şi
#oarte di#icile. !st#el3 am a#lat de la aceasta că3 imediat după ce ia murit soţul3 casa 'n
care au locuit a #ost naţionalizată şi a #ost nevoită să se mute 'n entru de 5n(ri2ire şi
!sistenţă lu2apoca. u toate acestea3 ,ătrâna are un set de amintiri plăcute le(ate de
viaţa cu cu soţul ei3 el #iind muzicant de meserie.
< situaţie tristă am identi#icat atunci când am vor,it cu H.G.3 care mia povestit #aptul căsa născut cu o #ormă de diza,ilitate3 din care cauză nu a #ost niciodată căsătorit. ât au
trăit părinţii săi3 a locuit 'mpreună cu aceştia 'nsă3 după ce aceştia au murit3 sa internat 'n
centru. 5n le(ătură cu acest vâstnic3 personalul de la centru mia spus #aptul că este #oarte
retras3 #iind o #ire introvertită; se poate o,serva #aptul că3 deşi acest rezident al centrului
nu se plân(e de nimic3 el su#eră3 #iind pro#und marcat 'n interior de pro,lemele pe care le
a avut de trecut 'n viaţă. 0in descrierile personalului3 H.G. sa mani#estat 'n acelaşi #el de
la 'nceput de când a #ost internat.
5n ceea ce priveşte următoarea unitate tematică a ("idului de interviu utilizat C cauzele
instituţionalizării 3 acesta a reprezentat un su,iect mai sensi,il3 'ntrucât le reaminteşte
intervievaţilor de pro,lemele şi situaţiile de#icitare care sau constituit 'n motive pentru
$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
33/57
internarea 'n centru. 0in această cauză3 a #ost nevoie de o a,ordare mai delicată 'n ceea
ce priveşte adresarea 'ntre,ărilor şi conducerea discuţiei.
5n le(ătură cu acest su,iect3 am constatat #aptul că3 pentru toţi respondenţii) moti8ele
pentru care s&au internat n centru sunt c$t se poate de obiecti8e.
!st#el3 respondenta %.!. a declarat că se simţea sin(ură 'n casa ei de la ţară3 satul ei #iind
'n ma2oritate locuit de persoane 'n vârstă. E:plicaţia dată pentru aceasta este #aptul că are
o #ire #ricoasă3 su#eră de #o,ii le(ate de sin(urătate. 0in această cauză3 respondenta
a#irmă că3 pentru ea3 internarea la centru a reprezentat cea mai ,ună soluţie 'ntrucât 'n
acest mediu ea simte că principala caracteristică este prezenţa unei atmos#ere de
socializare3 de comunicare şi de intercunoaştere.
Respondentul H.G. mia declarat #aptul că3 'n le(ătură cu motivele care au condus la
instituţionalizare3 internarea la centru a #ost pentru el cea mai ,ună soluţie3 aceastadatorită #aptului că situaţia sa3 mai concret condiţia 'n care se a#lă nu iar permite să ducă
o viaţă independentă.
8n alt motiv pe care lam identi#icat 'n le(ătură cu instituţionalizarea a #ost dorinţa
părintelui care3 'ntrucât sa 'm,olnăvit3 nu vrea să #ie o povară pentru copiii săi. Este
cazul respondentului &.!. care3 după ce ia murit soţia3 sa 'm,olnăvit de co:artroză3 a
decis să nu lase pe copii (reutatea de a se ocupa de el3 aşa că sin(ur a "otărât săşi vândă
apartamentul3 să 'mpartă ,anii 'n mod e(al copiilor şi să se interneze 'n entrul de5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca3 unde ,ene#iciază de servicii medicale corespunzătoare3
potrivite situaţiei sale.
< altă persoană intervievată a a#irmat că motivul pentru care sa internat la centru 'n
reprezintă #aptul că această ale(ere a #ost luată după ce sora ei3 cu care era 'n relaţii ,une3
sa mutat 'ntro zonă mai 'ndepărtată de lu2.
*entru intervievata .E.3 alternativele 'ntre care putea ale(e C după decesul soţului şi
pierderea casei3 nu erau deloc multe; dimpotrivă3 internarea la centru a #ost3 pentru ea3
unica soluţie. Se declară mulţumită de condiţiile din instituţie3 mani#estând C aşa cum am
o,servat şi eu şi mi sa con#irmat de către personalul de 'n(ri2ire din instituţie3 o
perspectivă pozitivă asupra vieţii.
$$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
34/57
< a treia unitate tematică urmărită 'n realizarea interviului este raportarea la coniţiile
oferite e instituţia e !n"ri'ire.
!sistaţii intervievaţi de mine sau arătat mulţumiţi de condiţiile din instituţie =este posi,il
să #i declarat aceasta din complezenţă>3 recunoscând că se #ace tot ce se poate 'n
condiţiile date.
ntervievatul H.G. a declarat că3 'n urmă cu mai mulţi ani3 pentru el era mai ,ine 'n
centru3 deoarece aveau animale şi o (rădină unde cultivau zarzavaturi iar rezidenţii erau
mult mai puţini decât sunt acuma C aproape 2umătate.
0oamnei ..3 'i place la centru3 pentru ea #iind locul cel mai potrivit. Mia spus #aptul că
a aşteptat mult până a primit apro,area de a se interna aici; aceasta 'ntrucât3 după ce sa
'm,olnăvit de co:artroză avea nevoie de 'n(ri2ire permanentă.0oamna .E. mărturiseşte că a su#erit o cădere nervoasă după ce a intrat 'n entru; pentru
ea3 şocul a #ost prea mare3 mai ales datorită #aptului că a pierdut casa iar #iul său a tre,uit
să se mute 'ntro casă cu c"irie.
0oamna G.M. 'şi acceptă situaţia şi 'nţele(e că astea sunt condiţiile care le pot #i o#erite.
Sin(urul lucru de care se declară nemulţumită este #aptul că nui prea place atitudinea
unor in#irmiere.
0e asemenea3 am mai adunat in#ormaţii su, #orma protestului 'n le(ătură cusupraa(lomerarea centrului3 din care cauză sunt certuri #recvente cu cole(ii de cameră.
ea dea patra unitate tematică C relaţiile cu familia ridică3 de asemenea3 pro,leme su,
aspectul sensi,ilităţii su,iectului3 având 'n vedere că3 după cum am precizat de2a mai sus3
le(ăturile a#ective cu #amilia reprezintă un element esenţial care 'i caracterizează pe toţi
intervievaţii care au #amilie.
!st#el3 am constatat o 'ncercare de a scuza #recvenţa scăzută a vizitelor din partea
copiilor3 prin motive de (enul D#ata este ocupată3 are serviciu =la intervievata .E>.
&.!. povesteşte mereu despre nepoţii săi şi despre #aptul că unul dintre ei 'i seamană
per#ect3 sperând #ie vizitat #recvent de către acesta. 5n le(ătură cu relaţiile cu ceilalţi
vârstnici din centru3 nu am o,servat ca acesta să ai,ă relaţii strânse cu ei ci3 dimpotrivă3
a#irmă că nu poate avea 'ncredere 'n nimeni decât 'n copii şi nepoţii sai.
$4
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
35/57
.. mărturiseşte că o mică parte din pensie o dă #amiliei #ratelui său3 care ia promis că3
după moartea sa3 se va ocupa de slu2,ă şi de c"eltuielile de 'nmormântare. !ceasta nu are
soţ3 nici copii3 a #ost căsătorită 'n tinereţe cu un ,ăr,at de care sa despărţit pentru că avea
unele vicii incomode3 cu care nu sa putut o,işnui3 şi3 de atunci3 şia pierdut 'ncrederea 'n
,ăr,aţi şi 'n posi,ilitatea unei alte căsătorii spune ea Ddacă prima căsătorie na mers3
nici a doua nu putea sa mear(ă.
ntervievata G.M. a mani#estat o stare de spirit nu tocmai pozitivă C era #oarte tristă şi mai
ales 'n(ri2orată de starea de sănătate a #iicei sale de 6$ de ani3 care su#eră de #i,rom uterin
iar medicii nu mai vor so opereze3 deoarece ar putea apărea complicaţii; sentimentele
sale de preocupare se 'mpart 'ntre #iică şi nepoţi3 a#irmând că3 D'n caz că ea moare3 rămân
pe drumuri cinci copii.
5n ceea ce o priveşte pe respondenta %.!.3 aceasta a declarat că nepoata din partea suroriisale ia recomandat să intre 'n centru3 aceasta locuind destul de departe de lu2. 5n ceea
ce priveşte posi,ilitatea de a sta cu alţi mem,ri ai #amiliei sale3 %.!. mia spus că #iul său
a decedat iar cu nora şi cu nepoţii rămaşi 'n urma acestuia nu are relaţii pozitive. @ătrân
se (ândeşte cu tristeţe că3 Ddacă #iul meu nu ar #i murit3 viaţa şi ,ătrâneţea mea ar #i #ost
mult mai #ericite.
8nitatea tematică re#eritoare la activităţile e timp li&er a urmărit identi#icarea
preocupărilor pe care vârstnicii intervievaţi le au şi cu care 'şi umplu timpul.! #ost interesant să o,serv #aptul că toţi vârstnicii cu care am vor,it sunt interesaţi3 'n
ma2oritate3 de lecturarea cărţilor reli(ioase sau de literatură. 5n acest sens3 doamna .E. a
a#irmat că acum are posi,ilitatea de a #ace ceea ce ia plăcut 'ntotdeauna3 dar pentru care
nu avea su#icient timp din cauza serviciului şi a copiilor care tre,uiau 'n(ri2iţi.
0oamna
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
36/57
< ultimă unitate tematică pe care am dorit să o atin( prin interviul realizat se re#eră la
raportarea vârstnicilor la elemente e natură reli"ioasă.
5n le(ătură cu aceasta3 convin(erile reli(ioase reprezintă3 pentru vârstnicii cu care am
discutat3 un adevărat im,old3 pentru unii dintre ei3 practicarea unor ritualuri reli(ioase
#iind o prioritate.
6353 PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE PRIN
INTERMEDIUL OBSERVAŢIEI
!naliza o,servaţiilor realizate a arătat #aptul ca principalele (ri2i ale participanţilor la
cercetare sunt le(ate de raporturile cu #amilia şi de modi#icarile intervenite 'n modul lor
de viaţa odată cu momentul instituţionalizării.
5n ceea ce priveşte prima unitate tematică a ("idului3 manifestările e conuită ale
vârstnicilor 3 ma2oritatea intervievaţilor cuprinşi 'n această cercetare respectă re(ulile de
conduită su(erate de instituţie3 identi#icând un anumit (rad de con#ormism Dnoi nu 8rem
să supărăm pe nimeni aici) 8rem să a8em relaţii bune at$t cu conducerea) c$t i cu
8ecinii notri de cameră sau din centru =%.!.>.
5n plan emoţional3 am o,servat tendinţe de depresie la unii dintre ei3 'n special la doamnaH..3 care nu prea iese la plim,are3 pre#erând să stea mai mult 'n cameră şi motivând că o
doare piciorul.
Kârstnicii cu care am lucrat sunt prudenţi şi rezervaţi3 nu doresc să atra(ă atenţia asupra
lor C este3 'n special3 vor,a de cazul doamnei G.M.3 aceasta evitând să participe la unele
activităţi cu caracter rela:ant şi distractiv3 pe care le consideră nepotrivite pentru ea3
a#imând că distracţiile sunt 'n contradicţie cu valorile sale.
5n le(ătură cu cea dea doua unitate tematică inclusă 'n ("idul de o,servaţie aspecte
le"ate e comunicarea interpersonală3 am o,servat #aptul că traiul 'n comun se
dovedeşte a #i pro,lematic din cauza lipsei spaţiului de mişcare3 aspect care (enerează
uneori con#licte 'ntre rezidenţi.
$6
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
37/57
8nii dintre aceştia se plân( de atitudinea altora3 considerândo Dnecretinească i
nepotri8ită pentru oamenii 8$rstnici C spune doamna %.!..
! treia tematică şi ultima inclusă 'n ("idul de o,servaţie se re#eră la aspecte referitoare
la meiul !n care trăiesc vârstnicii .
!st#el3 pentru cei 11- asistaţi e:istă 17 camere de locuit; aşadar3 posi,ilităţile de
personalizare a camerelor sunt restrânse. u toate 'm,unătăţirile aduse 'n ultimii ani3
camerele sunt mari şi nu o#eră intimitate asistaţilor iar (rupurile sociale sunt #olosite 'n
comun.
73 CONCLUZIILE CERCETĂRII
*rin evaluarea iniţială am urmărit cunoaşterea e:perienţelor şi trăirilor vârstnicilor
instituţionalizaţi3 capacitatea lor de adaptare la condiţiile instituţiei3 identi#icarea unor
aspecte privind traiul 'n comun C din punctul de vedere al condiţiilor şi spaţiului de
mişcare3 precum şi necesitatea e:istenţei 'n ţara noastră a serviciilor de asistenţă
rezidenţială pentru anumite cate(orii de vârstnici.
0upă cum am precizat 'n proiectarea evaluării iniţiale3 am #olosit două metode decercetare C interviul calitativ şi o,servaţia participativă3 orientate spre atin(erea scopului
de a determina speci#icul adaptării vârstnicilor la condiţiile de viaţă din entrul de
5n(ri2ire şi !sistenţă.
Rezultatele o,ţinute 'n urma evaluării iniţiale au #ost prelucrate pe rând C mai 'ntâi pentru
interviul calitativ şi apoi pentru o,servaţia participativă.
5n le(ătură cu prima unitate tematică a ("idului de interviu3 raportarea vârstnicului la
perioaa e timp petrecută !nainte e instituţionalizare3 am constatat #aptul că
ma2oritatea vârstnicilor 'şi aduc aminte cu nostal(ie de perioada de dinainte de internare3
de momentele ,une şi c"iar şi de cele mai puţin ,une pe care leau petrecut cu #amilia C
cu partenerul de viaţă3 cu copiii şi părinţii lor. !ceastă nostal(ie nu 'nseamnă 'nsă o
$7
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
38/57
adaptare de#icitară la condiţiile din mediul rezidenţial ci mai mult o trecere 'n revistă şi
conştientizare a di#erenţelor 'ntre viaţa 'n mediul #amilial şi cea din mediul instituţional.
5n privinţa unităţii tematice cauzele instituţionalizării 3 am constatat #aptul că3 pentru toţi
respondenţii3 aceasta a #ost cea mai ,ună soluţie pentru situaţia cu care sau con#runtat 'nmomentul luării deciziei. !cesta reprezintă un element pozitiv 'ntrucât decizia privind
internarea 'n centru au luato sin(uri3 #ără a #i constrânşi de nimeni3 ceea ce #ace mai
uşoară adaptarea la condiţiile din mediul instituţional.
! treia unitate tematică a interviului realizat este raportarea la coniţiile oferite e
instituţia e !n"ri'ire. 5n le(ătură cu acest aspect3 'n (eneral3 persoanele vârstnice
intervievate se declară mulţumite de calitatea condiţiilor din entrul de 5n(ri2ire şi
!sistenţă lu2apoca. !u o,servat totuşi C cei care locuiesc de mai mult timp 'n acest
centru3 că totuşi calitatea locuirii sa deteriorat 'n ultimii ani3 mai ales su, impactul
a(lomerării cu asistaţi.
*entru unitatea tematică care urmăreşte surprinderea relaţiilor cu familia3 am constatat
#aptul că3 pentru acei vârstnici care au #amilie3 a se (ândi la aceştia şi ai aştepta
permanent să vină 'n vizită reprezintă o stare aproape permanentă. !ceştia se simt #oarte
le(aţi a#ectiv de mem,rii #amiliei rămaşi Dacasă3 'ncearcă să 'i 'nţelea(ă şi să le (ăsească 2usti#icări atunci când nui vizitează. onsider că aceste elemente reprezintă un #actor
pozitiv care le dă acestor ,ătrâni optimism şi po#tă de viaţă3 'ndulcindule oarecum
situaţia de a locui 'n prezent 'ntro instituţie3 'ncon2uraţi de persoane străine.
5n ceea ce priveşte răspunsurile vârstnicilor la 'ntre,ările din ultimele două unităţi
tematice3 activităţi e timp li&er şi raportarea la elemente e natură reli"ioasă3 am
constatat #aptul că aceste persoane au la dispoziţie anumite resurse pentru aşi petrece
timpul li,er3 'n le(ătură cu aceasta3 practicile reli(ioase având o #recvenăţ ridicată printre
pre#erinţele persoanelor intervievate.
Ai pentru cea dea doua metodă utilizată 'n conte:tul acestei cercetări C o,servaţia
participantivă3 am construit un ("id de o,servaţie casă să mă a2ute să 'mi ("idez
activitatea ast#el 'ncât să o,ţin in#ormaţiile dorite3 relevante pentru scopul urmărit.
$+
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
39/57
*rima unitate tematică a ("idului de o,servaţie utilizat 'n conte:tul aplicării metodei
o,servaţiei este manifestările e conuită ale vârstnicilor . 5n le(ătură cu acestea3 am
o,servat #aptul că ma2oritatea intervievaţilor sunt con#ormişti3 urmărind cu o oarecare
stricteţe respectarea re(ulilor interne ale centrului. 0e asemenea3 am constatat #aptul că
vârstnicii cu care am lucrat sunt3 'n (eneral3 rezervaţi3 nedorind să atra(ă atenţia asupra
lor3 unii dintre aceştia #iind c"iar retraşi şi neimplicânduse 'n multe activităţi de (rup.
Su, aspectul elementelor incluse 'n a doua unitate tematică a ("idului de o,servaţie3
aspecte le"ate e comunicarea interpersonală3 am o,servat #aptul că e:istă3 câteodată3
con#licte şi tensiuni 'ntre vârstnici C respectiv mani#estări de comunicare şi atitudinale
neproductive3 care sunt (enerate3 'ntro măsură destul de mare3 de insu#icienţa spaţiului 'n
care locuiesc.
! treia unitate tematică a ("idului de o,servaţie se re#eră la aspecte referitoare la meiul
!n care trăiesc vârstnicii . !cestea sunt de#icitare3 având 'n vedere că 'mpărţirea spaţiului
pe camere mari3 cu multe paturi3 #ace imposi,ilă personalizarea spaţiului 'n le(ătură cu
pre#erinţele personale şi3 de asemenea3 elimină orice posi,ilitate de a avea intimitate.
)oncluzii personale*
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
40/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
41/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
42/57
53 ASPECTE METODOLOGICE
5323 GRUPURILE DE CONSILIERE
âteva dintre caracteristicile +&,&i$"& 0' *"nsi$i'&' sunt enumerate 'n ceea ce
urmează
Dse #ocalizează de o,icei asupra unei pro,leme speci#ice care poate să #ie de natură
educaţională3 socială3 le(ată de pro#esie3 carieră sau pro,leme personale ale mem,rilor
cum ar #i relaţia părintecopil =0. /al3 19973 p. $>;
Deste orientat 'nspre rezolvarea unor pro,leme speci#ice =0. /al3 19973 p. $>;
Dare atât scopuri de prevenţie cât şi de intervenţie3 adică de rezolvare de pro,leme =0.
/al3 19973 p. $>.
!ceste caracteristici reprezintă3 de #apt3 motivaţia pentru care am optat pentru ale(erea
acestui tip de (rup. !ceasta datorită următoarelor aspecte se potriveşte3 ca şi speci#ic3
a,ordării unor pro,leme cu speci#ic social; ca şi orientare3 vizează rezolvarea de
pro,leme; o#eră conte:tul propice introducerii unor ameliorări la nivel de componente
psi"ice.
5353 CONSILIEREA INDIVIDUALĂDonsilierea psi"olo(ică este un tip de intervenţie prin care se urmăreşte su(erarea unui
mod de a proceda3 a unui mod de comportare ce tre,uie adoptat 'ntro situaţie dată sau 'n
(eneral3 'n viaţă şi activitatea cotidiană. Ea se adresează persoanelor relativ normale3
sănătoase psi"ic3 a#late uneori 'n di#icultate3 pe care le a2ută săşi conştientizeze
posi,ilităţile şi să le valori#ice pentru rezolvarea pro,lemelor cu care se con#runtă3 trăind
o viaţă plină de sens3 con#orta,ilă psi"olo(ic. 5i #acilitează persoanei autocunoaşterea
realistă3 acceptarea de sine şi valori#icarea optimă a resurselor şi a disponi,ilităţilor
proprii =. !.3 0umitru3 --43 p. 11>.
!m optat pentru această metodă de intervenţie 'ntrucât o#eră posi,ilitatea de a e:plora3
identi#ica şi e:prima3 'mpreună cu clienţii3 o serie de aspecte ce ţin de psi"ismul lor
interior. !vând 'n vedere #aptul că3 după cum am o,servat 'n urma evaluării iniţiale3
vârstnicii nu prea comunică 'ntre ei3 mai ales 'n le(ătură cu su,iecte personale3 delicate3
4
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
43/57
cu mare 'ncărcătură a#ectivă3 am considerat necesar a le o#eri acestora conte:te potrivite
'n care să vor,ească despre toate aceste elemente care pot provoca su#erinţe interne3
pentru a #acilita ast#el detensionarea.
63 DESFĂŞURAREA INTERVENŢIEI SOCIALE PROPRIU=ZISE
R"$&i$' pe care leam avut 'n intervenţie sunt următoarele
facilitator de posibilităţi C 'n sensul că iam a2utat pe unii vârstnici săşi clari#ice
pro,lemele3 săşi dezvolte capacităţile3 prin consilierea de (rup3 o#erirea de 'ncura2ări3
ascultare activă3 empatie3 ră,dare;
mediator C 'n sensul că am a2utat la rezolvarea unor ne'nţele(erilor care au survenit
'ntre di#eriţi participanţi la activitatea de (rup;
educator C prin o#erirea de modele de comportament de adaptare la sc"im,ările care
survin 'n viaţa vârstnicilor;
facilitator de grup C prin (rupul de consiliere pe care lam condus.
6323 GRUPUL DE CONSILIERE
A1i$it.!i$' n'*'s#&' ni $i0'& 0' +&, la care am apelat 'n conte:tul acestor activităţisunt 'ncura2area participării #iecăruia dintre mem,rii (rupului3 recunoscând #iecăruia
contri,uţia personală; #acilitarea comunicării; ascultarea activă; re#lectarea sentimentelor;
empatizarea; sta,ilirea de scopuri speci#ice pentru procesul de (rup şi spri2inirea
participanţilor pentru aşi de#ini scopuri utile şi concrete; o#erirea de #eed,acL; evaluarea
continuă a procesului individual şi de (rup şi a dinamicii de (rup.
,ntâlnirea nr. 1%copul nt$lnirii0 construirea unui climat de 'ncredere 'n cadrul (rupului pentru #acilitarea
comunicării şi creşterea (radului de atractivitate al acestei activităţi
%tructura acti8ităţii0
4$
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
44/57
) minute am 'nceput des#ăşurarea acestei 'ntâlniri cu un #eed,acL emoţional iniţial3
prin care #iecare mem,ru al (rupului să ai,ă posi,ilitatea de aşi e:prima starea sa
a#ectivemoţională de moment;
!m considerat necesar acest e:erciţiu pentru a vedea 'n ce măsură mem,rii (rupului 'şi
pot identi#ica şi numi sentimentele de moment. 0e asemenea3 un ast#el de e:erciţiu are
#uncţia de a contri,ui la Ddez("eţarea atmos#erei3 prin 'ncura2area #iecăruia dintre
participanţii la (rup de a comunica unul cu celălalt3 de aşi asculta cole(ii de (rup.
4- minute C #iecare dintre mem,rii (rupului a povestit pe scurt care este motivul
pentru care se a#lă 'n această instituţie;
!ceastă sarcină are rolul de a crea un sentiment de 'ncredere la nivelul (rupului3 #iecare
dintre participanţi a2un(ând ast#el să cunoască detalii mai mult sau mai puţin personale
din viaţa celorlalţi cole(i. 0e asemenea3 prin acest e:erciţiu3 am dorit e:ersarea a,ilităţii
de comunicare3 aspect necesar pentru 'm,unătăţirea atmos#erei (enerale la nivel de (rup
şi3 prin e:tensie3 la nivel de centru.
) minute C sumarizarea3 respectiv punctarea pe scurt a principalelor motive pentru care
#iecare dintre mem,rii (rupului a a2uns la cămin;
) minute C #eed,acL emoţional de #inal3 prin care #iecare dintre clienţi 'şi e:primă
starea psi"ică de moment3 printrun sin(ur cuvânt3 ca şi modalitate de a 'nc"eia activitatea
de (rup3 'ncercând ast#el să #acem o comparaţie 'ntre momentul de 'nceput al activităţii şi#inalul acesteia.
%&servaţii la final e !ntâlnire
%iind prima 'ntâlnire cu acest (rup3 am considerat că este necesar să inventariez care
au #ost motivele pentru care ,ătrânii au a2uns 'n instituţie3 considerând că acesta este un
,un punct de plecare pentru atin(erea scopului (eneral de (rup şi3 'n acelaşi timp3 un
e:erciţiu de comunicare 3 de e:primare a unor stări emoţionale sensi,ile3 de clari#icaresuperioară a situaţiilor lor prezente.
Re#eritor la motivele pentru care aceste persoane au a2uns 'n instituţii3 acestea sunt
#oarte variate reprezentând3 'n #apt3 adevărate poveşti de viaţă. *rincipalele ast#el de
motive sunt teama de sin(urătate; a,senţa resurselor #inanciare su#iciente; incapacitatea
44
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
45/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
46/57
cărţilor. #eligia) mpreună cu literatura) cu arta 8in n spri:inul oamenilor i trebuie să
cauţi acest i'8or permanent de nălţare sufletească=.
Re#eritor la valoarea credinţei reli(ioase şi modul 'n care ea poate contri,ui la o
atitudine pozitivă asupra vieţii şi c"iar şi a mortii3 participanţii la discuţie au recunoscut
că practicarea credinţei reli(ioase3 indi#erent de con#esiune3 'i a2ută mult 'n depăşirea
pro,lemelor e:istenţiale.
,ntâlnirea nr. 3
%copul grupului transmiterea de in#ormaţii către participanţii la (rup 'n le(ătură cu
modalităţile prin care aceştia 'şi pot depăşi stările a#ectivemoţionale ne(ative care apar
ocazional
%tructura acti8ităţii0
) minute C activitatea de #eed,acL emoţional iniţial;
)- minute C discuţii re#eritoare la pro,lemele #iecăruia dintre participanţii la (rup
pro,leme de sănătate3 pro,leme relaţionale3 pro,leme emoţionale3 pro,leme #amiliale;
0e asemenea3 pentru #iecare dintre aceste cate(orii de pro,leme am 'ncercat să (enerăm3
la nivel de (rup3 soluţii pentru a le depăşi sau3 cel puţin3 pentru a putea trece peste acestea
'n cel mai ,ene#ic mod cu putinţă. Este vor,a ast#el despre 'ncercarea de a identi#ica şi
'ntări3 la vârstnici3 mecanismele de copin( pentru a #ace #aţă mai uşor unor situaţii pro,lematice3 acestea putând conduce la nivele mai ridicate de adaptare la propria
situaţie3 la propriile pro,leme şi la condiţiile de viaţă din centru.
E:primarea3 'n câteva cuvinte3 a principalelor impresii le(ate de ceea ce sa 'ntâmplat
'n cadrul (rupului3 de modul 'n care a decurs activitatea şi de atmos#era (enerală creată.
) minute C #eed,acL emoţional de #inal.
%&servaţii la final e !ntâlnire Ga #inalul acestei 'ntâlniri3 am constatat că aspectul despărţirii de #amilie reprezintă
pro,lema principală a vârstnicilor cu care am lucrat 'n conte:tul acestui demers practic.
0e asemenea3 aceasta este asociată cu di#icultăţile speci#ice ,ătrâneţii3 cu pro,lemele de
sănătate. &oţi aceşti #actori concură la apariţia unor mani#estări de apatie3 pesimism sau
c"iar depresie.
46
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
47/57
!m constatat3 din acestea discuţii3 că despre cate(oria pro,lemelor de sănătate le este
cel mai uşor să vor,ească. u toate acestea3 odată ce 'ncep să intre 'n detalii3 poate #i uşor
o,servat #aptul că nu acestea sunt pro,lemele principale cu care se con#runtă vârstnicii3 ci
acumularea de sentimente şi (ânduri care provoacă C la toţi mem,rii (rupului3 nelinişte şi
tensiune.
&otodată3 am identi#icat3 cu această ocazie3 le(ătura directă e:istentă 'ntre 'n(ri2orarea
#aţă de propria stare de sănătate şi #rica de moarte.
!m o,servat3 de asemenea3 că a le o#eri conte:te 'n care să se simtă ,ine şi să
vor,ească despre pro,lemele care 'i preocupă cel mai tare reprezintă o adevărată #ormă
de terapie3 'n sensul 'm,unătăţirii stării lor de spirit3 având 'n vedere că3 'n câteva rânduri3
de la pro,leme serioase sau #ăcut şi (lume care au 'nvi(orat atmos#era.
*articipanţii la (rup au apreciat că3 'n (eneral3 lea plăcut modul 'n care a decurs
activitatea şi mai ales #aptul că au putut vor,i li,er despre pro,lemele lor. 5n acelaşi timp3
miau spus #aptul că sin(ura pro,lemă a #ost #aptul că a #ost incomod să stea3 timp de o
oră3 'n scaun.
%eed,acLul emoţional #inal a avut3 de asemenea3 rolul de a marca #inalul activităţii şi
de a #ace comparaţie cu starea iniţială3 constatânduse pro(rese 'n acest sens.
6353 CONSILIEREA INDIVIDUALĂ
!ctivitatea de consiliere individuală aplicată 'n cazul vârstnicilor ,ene#iciari ai
intervenţiei a #ost or(anizată 'n cola,orare cu specialiştii din centru.
Scopul consilierii individuale este de a clari#ica3 la persoana vârstnică3 modul propriu de
percepere şi raportare la situaţia de a #i internat 'ntrun centru de 'n(ri2ire3 prin asi(urarea
unei atmos#ere optime pentru ventilarea sentimentelor3 a temerilor şi (ri2ilor sale
%&iective*
- E:primarea (ândurilor ne(ative le(ate de starea de ,ătrâneţe şi ,oală;
- E:primarea sentimentelor determinate de internarea 'n centru;
- Ker,alizarea temerilor #aţă de viitor;
47
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
48/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
49/57
Ga #inalul şedinţelor de consiliere3 am constatat #aptul că domnul H.G. a cunoscut o
'm,unătăţire a stării sale psi"ice (enerale. Era puţin mai detaşat3 nu la #el de retras. !m
o,servat #aptul că a dorit să participe la activităţile recreative or(anizate cu 'ntre(ul (rup
şi c"iar3 după cum a declarat şi el3 sa simţit ,ine. 5n acest conte:t3 a povestit destul de
mult cu ceilalţi participanţi la activităţi şi a spus şi (lume3 ascultând3 totodată3 cu interes3
ceea ce spun ceilalţi. @ine'nţeles3 au atins şi su,iecte politice C domeniu pre#erat al
domnului H.G.
6363 ACTIVITĂŢI RECREATIVE
S*",$ acestor activităţi a #ost de a stimula interacţiunea dintre cele + persoane3 'n
direcţia dezvoltării unei atmos#ere pozitive3 caracterizate printrun (rad sporit de
relaţionare şi comunicare
Activitatea nr. 1
T'-#: *re(ătiri pentru concursul de Miss care va avea loc 'n data de 6 iulie
E#orturile au #ost canalizate spre implicarea #emeilor 'n pre(ătirile pentru concursul de
Miss ce va avea loc 'n data de 6 iulie.
"iar dacă3 la 'nceput3 marea ma2oritate a #emeilor nu au #ost 'ncântate de acesteveniment3 motivând că nu ştiu ce să #acă şi cum să se prezinte 'n ţinuta corespunzătoare3
dupa multe insistenţe şi lămuriri din partea asistenţei sociale din centru.
5n cele din urmă3 câteva #emei şiau mani#estat disponi,ilitatea de a participa ca şi
concurent 'n concurs.
!ctivitatea şia atins scopul prin #aptul că a creat posi,ilitatea #emeilor =c"iar şi celor
mai timide> să se a#irme prin ceva semni#icativ şi să simtă aprecierea mem,rilor (rupului.
einţa nr. 2
T'-#: Ser,area celor născuţi 'n luna mai sau cel mai aproape de această lună
Săr,ătoriţilor li sau o#erit cadouri3 dulciuri3 ,ăuturi răcoritoare3 au ascultat (enul de
muzică pre#erată.
49
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
50/57
5ntro atmos#eră călduroasă sa cântat şi unii vârstnici au dansat pe melodia pre#erată3
au #ost cooperanţi3 'ncântaţi şi mulţumiţi.
)-
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
51/57
FAZA DE EVALUARE FINALĂ
23 PROIECT DE EVALUARE FINALĂ
SCOPUL EVALUĂRII FINALE: determinarea măsurii 'n care sa reuşit 'm,unătăţirea
nivelului de adaptare al vârstnicilor la sc"im,ările determinate de vârstă şi de situaţia de
dependenţă3 precum şi nivelul inte(rării sociale
REZULTATE AŞTEPTATE:
*ersoanele vârstnice participante la intervenţie şiau clari#icat sentimentele le(ate de
statutul de persoană instituţionalizată.
*ersoanele vârstnice mani#estă un nivel sporit de inte(rare socială la nivelul (rupului
de persoane din entrul de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca.
Kârstnicii participanţi la intervenţie mani#estă un nivel sporit de adaptare la statutul de
persoană internată 'ntrun centru de 'n(ri2ire.
POPULAŢIE: cele + persoane vârstnice participante la intervenţie
METODE DE EVALUARE:
nterviul calitativ structurat
53 REZULTATELE EVALUĂRII FINALE
*entru identi#icarea pro(reselor 'nre(istrate 'n urma implementării intervenţiei3 respectiv
realizarea evaluării #inale3 am #olosit ca şi metodă de cercetare interviul calitativ
structurat3 care este conţine 'ntre,ări din interviul realizat 'n evaluarea iniţială. !ceastatocmai pentru a #acilita compararea răspunsurilor o,ţinute la 'nceput cu cele culese după
'nc"eierea intervenţiei.
)1
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
52/57
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
53/57
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII
!vând 'n vedere comple:itatea pro,lematicii vârstnicilor instituţionalizaţi3 'n (eneral3 şi
'n special a celor din România3 'n prezenta lucrare am 'ncercat să scot 'n evidenţă #aptul
că ,ătrâneţea este un #enomen asociat cu un comple: de di#icultăţi speci#ice acestui
moment al vieţii.
-
8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului
54/57
5n urma implementării activităţilor de intervenţie C consilierea de (rup3 consilierea
individuală şi implicarea 'n activităţi recreative3 am o,servat o 'm,unătăţire a stării
(enerale a persoanelor 'n vârstă3 'n direcţia 'm,unătăţirii (radului de acomodare la
condiţiile o#erite de centru3 mai ales di