ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
mai
5, 2 013PIC+TURIPatricia GOLBAN, 12 ani
{coala de Arte Plastice, Orhei
}n ploaie dac= m-a[ preface,To\i stropii mei, c=z]nd pe-obraz,Te-ar s=ruta, m=icu\= drag=,Ca s= te spele de necaz!
pag.1-5
Vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate fi la fel de interesant ca un tabel de ascenden\i al unei dinastii de regi sau al unei vechi familii boiere[ti.
pag. 16
Era pasionat de colectarea scoici-lor, pietricelelor, mineralelor, apoi a insectelor. Era interesat de lumea animalelor s=lbatice.
pag. 28
Pe timpuri, lumina venea de la m=n=stiri, mi-a m=rturisit c=runtul c=lug=r, c=lug=rii vechi, ]mi pare c= aveau mai mult= credin\=, dreptate [i ap=reau cu lacrimi la slujb=...
pag. 24,30,31
NOI
antologie noi
UNDE EXIST+ FERICIREAm vorbit t=cerea.Am mirosit p=durea,am ascultat ploile,am v=zut aerul,dar ce v=d orbii?Ce aud surzii? Ce vor s= spun= mu\ii?Poate ne comp=timesc pe noi,cei ce cunoscmu\enia sufletului,surzenia con[tiin\ei,
orbirea inimii.orbii v=d dragostea,mu\ii ][i spun visele,surzii aud cerul,noi?Unde exist= fericire mai maresau unde nu se [tiece-i fericirea?
Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia
CU G}NDUL LA TINE
Fotografie: Valerie TUDOR
2013, mai noi
DOR DE POEM
capriciile muzei
N atalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Se remarc= o fluidizare benefic= a limbajului
[i o st=p]nire mai sigur= a expresiei artistice. Succes!Alisa VERDE (Glodeni). Discursul poetic se de-
canteaz=. Formul=rile sun= conving=tor [i nu s]nt lip-site de farmecul propriu formelor scurte. Cu toate acestea, unele texte ne-au p=rut oarecum descrip-tive, cu explica\ii ]n plus.
Doina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). Mergi pe un drum neb=t=torit. Plonjeurile ]n diferite straturi ale g]ndirii, asocia\iile existen\iale [i trimiterile cultu-rale implic= st=ri, descoperiri [i alte efecte inedite. Felicit=ri! Acum conteaz=, ]ndeosebi, sim\ul m=surii, capacitatea de a men\ine rela\ia dintre zborul ima-gina\iei [i realit=\ile imediate.
Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a (Ign=\ei, Rezina). G]n-durile ce m= ”tulbur=” amintesc de schema oarecum ra\ionalist= cu miz= pe final din alte poeme ale tale. Credem c= ar fi nevoie de mai mult= ]ndr=zneal= ar-tistic=, de o eliberare de locurile/viziunile patinate deja, de deschiderea unei pagini noi, mai dezinvolte, mai expresive.
Ana LUNGU (Chi[c=reni, S]ngerei). Un ]nceput poetic bun.
Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Dedica\ia lui Eminescu, dincolo de unele st]ng=cii, e
sincer= [i nepref=cut=. A[tept=m [i alte texte, dup= aceast= declara\ie de dragoste fa\= de Eminescu [i fa\= de Poezie.
Elena PORUBIN, cl. a VII-a (Holercani, Dub=sari). Ai abilit=\i poetice. }ncearc= s= tratezi [i alte teme.
Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Eseul ar putea trece drept o mostr= de proz= foarte-foarte scurt=. E o remarc=, dar [i o sugestie.
Cornelia-Izabela GOLEA (Coliba[i, Cahul). }n-treb=ri [i r=spunsuri, interesante. Merit= s= perseve-rezi, inclusiv la cizelarea frazei.
Stelian LUPAN (Coliba[i, Cahul). Doar un fragment!Lucr=ri interesante ne-au mai trimis Alexandru
B}RSAN, cl. a X-a (Ecaterinovca, Cimi[lia), Mihaela DODI, cl. a VI-a (Susleni, Orhei), Ana-Maria HARGHEL, cl. a VI-a (Ign=\ei, Rezina), Aly ZUBEI, cl. a VI-a (Furceni, Orhei), Gabriela BOIAN (Porum-brei, Cimi[lia) [i Aurel ROTARI (C=z=ne[ti, Tele-ne[ti).
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea altor ]ncerc=ri lite-rare, realizate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
Dac= a[ avea puteri,M-a[ preface ]ntr-o stea, Ca, ivindu-m= pe cer,Calea s=-\i pot lumina.M-a[ preface-n iarb= verde,Ca, atunci c]nd vei c=lca,S= ]\i m]ng]i talpa goal=,S=-\i alin durerea grea.Soare dac= eu a[ fi,}n fiecare diminea\=,La geamul t=u a[ r=s=ri,Te-a[ ]nc=lzi ]ntreaga via\=.}n ploaie dac= m-a[ preface,To\i stropii mei, c=z]nd pe-obraz,Te-ar s=ruta, m=icu\= drag=,Ca s= te spele de necaz!
Ana LUNGU, cl. a X-aChi[c=reni, S]ngerei
DAC+
1
G}NDURI CE M+ TULBUR+Tu ai plecat,dar ai l=sat o urm= ad]nc=ai pictat tabloul sumbrelor amintiri,ai descris zareaprin prisma t=cerilor lungi[i...chinuitoare.Povara nesf]r[itelor dorin\emai e vie [i azi,ai pus pecetea uit=riipe zbuciumul sentimentelor.A apus dragostea precum soarele[i poate m]ine ]n zori se va na[te speran\acare va aduce un nou ]nceput.
Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina
noi, mai 20132
cap ri ci ile mu zei
ROMANI|E
Lumini\a NICOLAEV, 13 ani{coala de Arte, Cocieri, Dub=sari
Am m]inile juliteDe scoici prea ascu\ite}n care marea te-a ascuns de mine.}n scoici [i valuriCe cad ]ncetPeste trupul meu acoperit de r=ni,Am ochi ]n care marea nu ]ncape.iar p=s=rile sale str=veziiMai ciugulesc, adorm,{i visez cum marea respir=prin pl=m]nii t=i.Am marea ]n m]ini{i pungi de raci vii,Am stele ]n cad={i sirene adormite pe pat,Am delfini, ce se joac= cu mine,Dar totu[i e trist cu marea al=turi.Mi-e dor, Te caut Pe tine.
Alisa VERDE, cl. a XI-a Glodeni
{I EU{i eu am vise,Ce le desenezPe coli de h]rtie imenseCare cuprind universul{i ajung la cer.Acolo visele devin stele{i sufer= metamorfoze ]ntregi,Apoi cad ca pulbere de viseCe-mi nimeresc ]n ochi.{i eu,{i eu s]nt ca voi,{i eu tr=iesc cu pulbere de vise-n ochi.
OBOSIT+
CU MAREA AL+TURI
S]nt obosit=,de anturaj, de mine,de chipuri reci, cuvinte goale,de z]mbete schi\ate de pictori mediocri.S]nt obosit=de nimicuri,de mituri [i legende,ce se cred evenimente reale,de prieteniprea buni pentru a fi adev=ra\i.S]nt obosit=de petreceri cu m=[ti,de nop\i pierdute, cer f=r= stele.S]nt obosit=[i vreau acas=.
LUI EMINESCUTu te-ai n=scut, bade Mihai, numai din poezie{i orice om pe-al nostru plai Pe Eminescu-l [tie. noi te purt=m de mititei}n inimi [i ]n g]nd,{i ve[nic fi-vei printre noiC]t fi-vom pe P=m]nt.Tu ai murit spre a te na[te{i-n veci a[a va fi,nu vei apune niciodat=,Ci doar vei r=s=ri.Tu e[ti un soare ce r=sare,Luceaf=rul de sus ne e[ti,Tu arzi precum o lum]nare{i-n calea noastr= str=luce[ti.Tu e[ti izvor de poezieDin care am b=ut [i-a[ bea,{i chiar de-a[ bea o ve[nicie,Eu niciodat= nu m-oi s=tura!
Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a Cobani, Glodeni
PENTRU MAMAo, tu, dulce cirea[=,Vara, c]nd te p]rguie[ti,Gr=be[te-te la gura mamei,De foame s-o p=ze[ti.o, tu, stea cereasc=,Din cer ce luminezi,Lumineaz=-i calea mameinoaptea tu c]nd o z=re[ti.o, tu, }nger P=zitor,M= ap=r= pe mine,Dar nu uita de mama,Ce mult mi-e drag= mie.
Elena PORUBIN, cl. a VI-aHolercani, Dub=sari
JOCURI NUP|IALE
Radu TCACI, cl. a VIII-a T=t=r=uca Veche, Soroca
2013, mai noi 3
nu-i mediocru izvorulCe curge ]ncet printre vise.nu-i harnic soarelece r=sare ]ncet printre g]nduri,[i apune la fel printre umbre.nu este alb p=rul m=icu\eice na[te [i griji [i pove\e.Ci, noi devenit-am precumnici oglinda nu recunoa[teasemeni luminii ce se transfom=]n negre dungi de mucegaiuri pline.Cu ochi de linx vrem cuceriri de sobe,zg]rci\i uit=m c= bun=tatea cost=[i’nebuni\i de mii de avioanevrem mun\i ]n beciuri s= depozit=m.Dar las= toate astea, a[az=-te pe prisp=(n-o ai, ]ncearc= s-o g=se[ti),Prive[te-\i m]inile [i r]de,fii fericit c= ]nc= mai tr=ie[ti!
Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia
{I DA, {I NUDa... nunu... DaDa, da m= doareorice lam= de cu\itnu, nu mi-e fric=de cuvinte.Mi-am construitarmur= din lacrimide fericire.Da! Vreau s= salvezomenirea! nu [tiu cum.}nc=. Proiectez.Da, a[tept soareleS=-mi ning= peste vene.nu tac, vreau s= m= aud=[i pas=rea, [i cerul, [i omul trec=tor.Da, plec s= v= caut,sau ([i) s= citesc ale voastre g]nduri...nu m= g=si\i,Citi\i ale mele r]nduri.{i dac= nici atuncinu ve\i g=si culoare,S= v= culca\i g]ndindu-v= la voi:Tr=i\i sau v= preface\i?
COPIL+...Pupila a devenit un c=rbuneCe c=uta cu afec\iuneVersurile – pete negre ce murd=resc o foaie alb=.Pe care a rupt-o din jurnal.o privesc...nu m= observ=,E atent=,Caut= cuvinteMi[c]ndu-[i buzele ]ncet,Pe care observ balsam de ]n\elepciune.Este frumoas=... A[ vrea s= nu mai g=seasc= cuv]ntul care ar rima versulPentru a putea admira copila din banca mea.Dar a g=sit ce c=uta,M-a \intit cu privirea,M-a ]mbr=\i[at cu un z]mbet{i mi-a [optit— Un poem pentru tine, prietena mea!
Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni
ATINGE-|I P+RUL, PRIVE{TE-|I M}INILE FLOAREA MIRESEI
Andrea BUNU, cl. a V-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u
4 noi, mai 2013
cap ri cii le mu zei
MIROS DE PRIM+VAR+O arom= dulce [i sumbr= scald= v=zduhul, pierdut
]n lumin= – e mirosul p=m]ntului ]mbibat de mus-tul z=pezii, care preveste[te primul, ]naintea pl=- p]nzilor ghiocei cu petale de catifea alb=, ]mprumu-tat= de la iarn=, sosirea prim=verii. Va poposi la noi ]n carul ei ]mpletit din violetele [i ginga[ele br]ndu[e, din topora[ii pitici [i aroma\i [i zveltele l=crimioare parfumate, clopo\ei n=ltu\i, purtat de ro\ile-i cro[etate din fire de iarb= fraged= [i crud=, trase de [apte co-coare sprintene, frumoase, albe, p=tate cu negru [i gr=bite, m]nc]nd distan\ele [i rup]nd barierele iernii.
Regina a tot ce cap=t= via\=, dup= o perioad= de amor\ire [i hibernare, sose[te acum, aduc]nd cu ea cerul senin [i clar, sc=ldat ]n azur, soarele cald [i drag, care din nou ”darnic” ne va da lumina, dup= care am t]njit iarna, umbri\i de norii de ninsoare [i de c=ldur= din abunden\=. Va ]nc=rca din nou pomii negri [i goi cu flori parfumate de m=tase, croite din stof= alb=, galben=, roz=, ]mb=t=tor de mirositoare [i de frumoase. ne va bucura din nou zumzetul albi-nelor harnice, pornite dup= gr=uncioare de polen. Va trebui s= fim iar=[i aten\i pe unde c=lc=m, s= nu strivim vreun c=r=bu[ pornit ]n explorare.
Dup= ce [i-a primit por\ia din elixilrul vie\ii, natura cap=t= via\= [i noi ]mpreun= cu ea. Ce bine e s= sim\i din nou v=paia [i repeziciunea s]ngelui curg]nd ]n vene!
Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti
MAMAC hipul mamei este ca o raz= de soare ce lumi-
neaz= ]n sufletul nostru. M]inile ei s]nt ni[te biju-terii de aur care se ]ngrijesc de noi de c]nd ne-a adus pe lume. Picioarele ei au obosit de-at]tea griji pe care le-a avut pentru noi. ochii ei ne-au vegheat tot timpul [i anume ea nu ne-a l=sat s= mergem pe calea cea gre[it=. Chipul mamei este ca un scut ce ne ap=r= de orice r=u din via\a noastr=.
Stelian LUPANColiba[i, Cahul
CUI OARE S+ M+ DEST+INUIA tunci c]nd am cele mai intime g]nduri, nu le pot
dest=inui nim=nui, mi-e mai u[or s= pl]ng dec]t s= aduc g]ndul ]naintea unei persoane muritoare ca mine. Dac= am ocazia, formulez acest g]nd sau aceast= ]ntrebare, dup= care caut informa\ia pe in-ternet, iar dac= nu am posibilitate, ]ncerc eu singur= s= caut solu\ii pentru aceste g]nduri [i s= le plasez ]n timp [i spa\iu, pe fiecare la locul lor.
De cele mai multe ori, mi-e greu [i mi-e nepl=cut s= le spun unora ce g]ndesc eu [i las foarte pu\in din aceste g]nduri s= ias= la iveal=. Am ]ncredere ]n une-le persoane, dar socot c= nu e bine s= le dest=inui toate g]ndurile intime sau secretele. Tot ce pot ]mp=r\i cu prietenul sau cu cea mai bun= prieten=, cu mama sau cu al\ii – ]mpart, dar s]nt anumite lucruri [i g]n-duri care nu trebuie dest=inuite, cel pu\in nu acum.
S]nt la o v]rst= c]nd prea multe g]nduri intime ][i fac apari\ia, b]ntuindu-mi capul [i mintea, uneori, chiar lini[tea sufleteasc=. }n unele momente e at]t de greu s= le mai car, nu le mai suport sau, pur [i simp-lu, m= satur s= m= mai g]ndesc la astfel de lucruri.
C]nd se umple paharul p]n= la ultima pic=tur= [i nu mai pot s= suf=r, m= retrag ]n camera mea [i pl]ng sau scriu, ]n astfel de momente mi-e foarte u[or s= scriu o poezie, sau practic la calculator un joc foarte complicat. Uneori, rezolv teste psihologice.
P]n= la urm=, epuizat= de tot [i de toate, trag un pui de somn, care pune cap=t tuturor g]ndurilor [i face regul= ]n ele, f=c]nd loc pentru apari\ia altora.
Cornelia-Izabela GOLEAColiba[i, Cahul
Z}NA FLORILORAlexandra |URCAN, 6 ani
Santa Marta do Pinhal, Portugalia
D ac= scrii versuri, eseuri, povestioare, articole, dac= desenezi [i fotografiezi, trimite cele mai
bune lucr=ri ale tale pe adresa redac\iei.
POENI|A VESEL+
52013, mai noi
sarea g]ndirii
UMBRA UNIVERSULUIR eligia: apogeul dragostei de sine.
Jonathan SWIFT
Credin\a f=r= dragoste este un lucru imposibil.Marcio BARRIOS
Scepticismul este ]nceputul credin\ei.Oscar WILDE
Religia f=r= con[tiin\= moral= nu e dec]t un cult supersti\ios.
Immanuel KANT
Divinul este ]n omenesc.Jose Julian Marti PEREZ
Religia este umbra universului ce se sprijin= pe inteligen\a uman=.
Victor HUGO
Cre[tinismul este timpul ]n toate clipele lui, spri-jinindu-se pe eternitate.
Thomas CARLYLE
nu exist= lucruri m=re\e, doar lucruri mici cu o dra-goste mare, fericite s]nt acelea.
Maica TERESA
Credin\ele [i hot=r]rile se macin= dac= le c]nt=re[ti mult.
Liviu REBREANU
Toate religiile s]nt ]ntemeiate pe teama celor mul\i [i pe iste\imea c]torva.
STENDHAL
Un popor f=r= religie nu poate fi condus dec]t cu tunurile.
George WASHINGTON
F=r= religie, adic= f=r= teama [i respectul de Dum-nezeu, unde ar ajunge omenirea?
Napoleon BONAPARTE
Prin lini[te s]nt recunoscu\i cei care-l poart= pe Dumnezeu ]n inimile lor.
Gerhard TERSTEEGEN
Gloria cre[tin=t=\ii este s= cucere[ti prin iertare.
William BLAKE
Suferin\a uman= este prea mare ca oamenii s= poat= tr=i f=r= credin\=.
Heinrich HEINE
Cu c]t credin\a e mai slab=, cu at]t mai mare e do-rin\a de a o r=sp]ndi.
Lev TOLSTOI
DORUL, AIDOMA UNEI FLORI DE NUF+R
D orul este crea\ia spiritual=, care se na[te din emo\ii [i sentimente, care tr=ie[te pe contul de-
p=rt=rii [i supravie\uie[te datorit= amintirilor. Ce poate fi mai frumos dec]t s= por\i ]n suflet un dor cu-rat [i pur, un dor ce ]\i d= speran\= [i ]\i adun= visele [i amintirile ]ntr-un ecou de fericire. Simplu, fer-mec=tor, imaculat, idescriptibil, asemenea unei flori de nuf=r, dorul ne ilustreaz= sentimentele, asemenea unui pictor talentat ce d= fr]u liber imagina\iei. At]t de tainic [i de subtil, at]t de tandru [i de sublim dorul ne transform= via\a ]ntr-un mister. C]t de mult l-ar blestema unii, nimic nu-i ]mpiedic= pe al\ii s= [i-l fac= prieten. Dorul este un proiector al sentimentelor, un generator de amintiri [i un catalizator ]n existen\a unor iubiri sincere [i nevinovate. Aidoma florii de nuf=r, dorul devine fundalul unei iubiri nevinovate [i imaculate.
Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini?
Ar fi bine ca fiece clas= s= fac=, cel pu\in, un abo-nament la revista noi. Colegii t=i merit= un abona-ment la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista noi au crescut mai multe genera\ii.
Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Te po\i abona la ea pentru urm=toarele 7 luni ale anului 2013.
Pre\ul unui abonament pentru 7 luni este de 91 de lei.Indicele PM 31239.Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la
orice oficiu po[tal.
noi, mai 2013
cu ta re r]nd mu[ c=
C el mai mare b]rfitor al clasei noastre este, spre surprinde-
rea tuturor, un b=iat. De[i, se cre-de c= fetele s]nt cele mai calomni-ere, el a demonstrat contrariul. {tie totul despre to\i, p]n= ]n cele mai mici detalii. nimeni [i nimic nu scap= din vizorul lui. Colegii i-au pus [i o porecl= pe m=sur= – Paparazzo. Aceasta nu l-a sup=rat, chiar se m]ndre[te, de parc= ar fi o vedet=.
}[i face ”meseria” cu at]ta serio-zitate ]nc]t, oric]t de atent ai fi, nu scapi de gura lui. {i de ar spune doar ceea ce vede [i aude, dar are [i prostul obicei s= denatureze lu-crurile. Are o imagina\ie tare bo-gat=, precum [i pl=cerea s= inven-teze [i s= r=sp]ndeasc= diferite zvonuri despre colegi.
C]\iva b=ie\i au vrut s=-i dea o lec\ie cu for\a fizic=, dar, p]n= la urm=, tot ei au primit o mustrare aspr= de la director. Cum po\i s= scapi de a[a n=past=?
Adelina H}NCU, 15 aniChi[in=u
"VEDETA" CLASEI NOASTRE
PUF DE P+P+DIE
Fotografie: Cristina BIUC, cl. a XI-a Ci[michioi, UTA G=g=uzia
PE URMELE LUI GULLIVER
N oi, elevii clasei a Vii-a de la Liceul Teoretic ion Pelivan din
R=zeni, ialoveni, am participat la Proiectul interna\ional Lecturiada Public= pentru Juniori din Rom`nia. La aceast= lecturiad= au luat par-te liceele din municipiul Chi[in=u: Gh. Asachi, i. Creang=, M. Eliade, M. de Cervantes, Gaudeamus [i Colegiul na\ional Dr. loan Me[ota din Bra[ov. To\i participan\ii au ci-tit [i au recitit C=l=toriile lui Gulli-ver de J. Swift. Anume lectura ro-manului lui Swift a fost un liant pentru noi to\i ]n aceast= tab=r= de prim=var=.
Echipa ]n care am activat [i eu s-a prezentat foarte bine, ]ndeo-sebi la concursul geografilor, con-cursul oratoric [i la maratonul inte-lectual. ne-am f=cut noi prieteni, am f=cut schimb de experien\= [i am c=p=tat mai mult= ]ncredere ]n sine. Prin intermediul acestor ac-tivit=\i ne ]mbog=\im cuno[tin\ele [i ne facem mai puternici din punct de vedere moral, dar mai ad=ug=m [i o carte citit= ]n lista noastr= de lecturi. A fost o oportunitate minu-nat= [i sper=m c= nu ultima.
Am descoperit frumuse\ea mun- \ilor, am savurat atrac\iile medie-vale ale Bra[ovului, am f=cut o ex-cursie la Castelul Bran, construit pe o st]nc=, care ne-a impresionat at]t prin frumuse\ea lui, c]t [i a le-gendei Contelui Dracula.
Hotelul ]n care am fost caza\i era situat ]ntr-o minunat= oaz= de lini[te [i armonie, unde ne-am pe-trecut timpul minunat.
Anghelina TULGARA, cl. a VII-aR=zeni, Ialoveni
EXIST+ PRIETENIE ADEV+RAT+?T o\i avem prieteni, mai bine zis,
a[a credem noi. Aceste persoa-ne ne s]nt ]ns= cu adev=rat prieteni sau doar a[a credem noi? Pu\ini ]n- \eleg sensul cuv]ntului prietenie. {i e greu de definit acest concept.
Prietenii adev=ra\i te vor ascul-ta mereu cu inima deschis=. Unica persoan= cu care niciodat= nu m= plictisesc [i c=reia ]i ]mp=rt=[esc toate impresiile [i tr=irile mele este foarte departe. Distan\a testeaz= prietenia noastr=.
Am ]n preajm= [i dintre acei, a[a-numi\i ”prieteni”, care atunci c]nd au nevoie de ceva se lingu[esc pe l]ng= mine, iar c]nd eu am ne-voie de sus\inerea lor, fug [i uit= de mine. M= bucur c= ]n lume exist=, cel pu\in, o fin\= care e me-reu cu g]ndul la mine, oric]t de de-parte s-ar afla.
M=d=lina BURLACU, 12 aniCobani, Glodeni
A ]n\elege ]n-seamn= a sim\i.
Constantin STANISLAVSKI
6
Cea mai bun= modalitate de a \i-ne minte ceva este s= ]ncerci s= ui\i aceasta.
Michel de MONTAIGNE
2013, mai noi 7
noi [i voi
1. Ce ]nseamn= pentru tine recuno[tin\a?
2. C]t de frecvent sim\i pe pielea ta acest sen-timent?
3. Pentru tine recuno[-tin\a ]nseamn= un mod de via\=, o perspectiv=, o stare sau un senti-ment?
4. Cum obi[nuie[ti s=-\i exprimi sentimentele de recuno[tin\=?
5. Fa\= de cine nutre[ti cea mai mare recuno[tin\=? De ce?
6. Cum s]nt prietenii, colegii, oamenii din antu-rajul t=u, recunosc=tori sau nu prea? 7. Cum te sim\i c]nd ci-neva ][i exprim= recu-no[tin\a?
8. |i s-a ]nt]mplat s= te apostrofeze cineva dintre maturi pe tema dat=? }n ce situa\ie?
9. Ce cuno[ti despre Ziua Recuno[tin\ei, c]nd, unde se s=rb=tore[te [i ce semnifica\ie are?
10. Scrie c]teva moti-ve pentru care te sim\i recunosc=tor fa\= de cineva sau fa\= de ceva.
11. Comenteaz=: C]nd recuno[tin\a devine un mod de via\=, succe-sul, pacea, fericirea [i s=n=tatea s]nt la ordi-nea zilei. Cu c]t o sim\i mai mult, cu at]t mai multe motive g=se[ti ca s= o sim\i (Louise Hay).
CHESTIO NAR
RESPIR+M }N CUVINTEF or\a cuvintelor [i a frazelor ]n via\a noastr= este incontestabil=. Po\i d=r]ma un
ora[, arde o carte, zg]ria o marmur=: nu po\i [terge urma unui cuv]nt ]ntr-un creier, spunea Edouard Estaunie, sau Un singur cuv]nt adresat unui suflet, poate crea un ]ntreg univers, care s=-l umple de lumin=, spunea Victor Hugo. Fiecare \ine la anumite fraze [i cuvinte dragi sufletului. {i le aminte[te ]n momentele dificile ale vie\ii sau c]nd e ]n al nou=lea cer de fericire. Ele ne ]ntregesc universul cultural [i ne fac via\a mai colorat=. Ce fraze [i cuvinte celebre le s]nt pe plac cititorilor no[tri afla\i din r=spunsurile la ches-tionarul din nr. 2 a.c.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
RECUNO{TIN|A
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
1. }mi plac nespus aceste fraze: Respir=m aer. Ca s= putem respira idei, ca s= pu-tem respira sentimente, trebuie s= existe cuvinte (nichita St=nescu); }n fa\a con-[tiin\ei se ]nchin= ]ntregul univers, ]ntrea-ga fenomenalitate (Eugen Lovinescu).2. Le-am scris pe prima pagin= din porto-foliu la limba [i literatura rom`n=.6. Profesorii din liceul nostru utilizeaz= expresia, ]n special, c]nd trebuie s= r=spundem tema de acas=: Dac= voi nu m= vre\i, eu v= vreau (Al. L=pu[neanu).9. Cred c= nu voi uita niciodat= testamen-tul lui {tefan cel Mare: Moldova n-a fost a mea [i nici a voastr=, ci a urma[ilor ur-ma[ilor vo[tri.
Veronica POPESCUValea-Trestieni, Nisporeni
2. Le notez ]n agende speciale, numite ”Frumosul cuvintelor rostite de al\ii”.3. }mi place filosofia lui Preda, Blaga, Eliade. Din literatura universal=, apre- ciez stilul lui Voltaire, Dumas, Eschil, Tolstoi, Eco, Dostoievski.4. Le selectez de la radio, tv, din ziare, re-viste, c=r\i [i chiar din lexicul interlocutori-lor mei. }mi zic: ”Asta-i bun=!” {i o notez.7. }l admir pe Florin Piersic. E un om pe care nu m= satur s=-l ascult la spectaco-le, ]n interviuri. Are at]ta har [i frumuse\e ]n cuvinte...10. Se ]nt]mpl= deseori s= ]ncepem lec\ia cu citate. 11. Aceste fraze [i expresii celebre m= fac ]n\eleapt=, ]mi deschid o nou= viziune asupra lucrurilor, ]mi schimb= atitudinile.
Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia
1. Una dintre frazele mele preferate: nu exist=-n lume o mai pl=cut= [i o mai de folos z=bav= dec]t cetitul c=r\ilor (Miron Costin).6. Frazele celebre cel mai des utilizate ]n localitatea mea s]nt: A tunat [i i-a adu-nat; Ce semeni, aceea aduni; Surcica nu sare departe de trunchi.
Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti
2. Pe unele le memorez, iar pe cele mai lungi le notez ]ntr-o agend= special=.3. Majoritatea lor le cunosc.4. Le ]nt]lnesc ]n c=r\ile pe care le citesc, ]n pres= sau chiar le aud de la unele per-soane.5. Am utilizat asemenea fraze chiar [i ]n situa\ii delicate: conflicte, opinii diferite. M-am sim\it mai puternic, mi-au fost ca un suport moral.
Mircea CIOBANUOrhei
4. Doar din revista noi am selectat o su-medenie de fraze.7. Cred c= maximele [i citatele difer= de la o genera\ie la alta, deoarece fiecare genera\ie ][i are propriile valori. Toto-dat=, s]nt fraze valabile de-a lungul seco-lelor.12. iat= c]teva citate care cred c= rezist= ]n timp: }nv=\area f=r= g]ndire este munc= irosit= (Confucius); |ine minte c= ferici-rea nu depinde de ce e[ti sau de ce ai, ci doar de ceea ce g]nde[ti (Dale Carne-gie); Timpul este marea art= a omului (napoleon Bonaparte); Veni, Vidi, Vici (iulius Caesar).
Nicoleta |URCANUChi[in=u
1. S]nt foarte multe expresii [i citate ce-lebre pe care le ador, de exemplu: nu po\i acuza gravita\ia c]nd dragostea te do-boar= (Albert Einstein); Cine alearg= du-p= doi iepuri nu prinde nici unul.2. De obicei, ]ncerc s= le memorez, ]ns= cel mai des le notez pe ultima pagin= din caiet.5. Exist= multe situa\ii c]nd utilizez aceste maxime, deseori s]nt o salvare pentru mine ]n situa\iile jenante.6. Deseori, pun ]n aplicare expresia: Pen-tru o bab= surd=, clopotele nu bat de dou= ori; la colegi am observat frecvent utilizarea expresiilor de genul: Tot p=\itu-i priceput; Gur=-casc=; nu-i ajunge o doag=; A ajuns la sap= de lemn.8. Profesoara de limb= [i literatur= ro-m`n= cunoa[te o enormitate de aseme-nea expresii.
Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
noi, mai 20138
É щ щ «» ç Ö ”””
DIALOG DE IARN+
Poet, traduc=tor, gazetar, editor, muzeograf. N=scut: 4.02.1953, Drago[-Vod=, Drochia. Studii: UPS I. Creang= din Chi[in=u, US Peteris Stučika din Riga. Ac-tiveaz= la publica\ii periodice, edituri, la Muzeul Literaturii Rom`ne Mihail Kog=lniceanu. }n 2009 este tuns ]n monahism la M=n=stirea Na[terea Maicii Dom-nului, Curchi, Orhei.
Debut literar: 1969. Volume (semnate Victor P`nzaru): Muzeul semin\elor (1984), Distan\ele sufletului (1989), Prietenul meu, soarele (1989), Cine ascult= de bunici (1992), C=p[una (2003) [.a.
Vino, {tefane, iar= la noi,lumea ]n r=u se ascunde,de parc= ne-am mi[ca ]napoi, – nu mai e bine niciunde.
Tu ai ]n fa\a lui Dumnezeudrepturi date \ie de sus.Vino [i vezi cum azi tot mai greufacem ce ne spuse iisus.
o, m= tem c= nu vei cunoa[tetoate zidirile tale, –azi ]n locul lor cresc n=paste,]mprejmuite cu jale.
Vino [i ne ad= ru[ine[i pune-o iar ]n oricare...Mai vino, c= aproape nimenidrum ]nspre Rai nu mai are.
Vino [i ajut=-ne iar=,c= cine nu spune: “Mi-i greu?”Vino acum, – s= nu dispar=frica toat= de Dumnezeu.
VINO, {TEFANE...
ST+ CERUL UIMITPe sub haina zilei multe s-au ascuns,r]nduri de ispite ies la prad=.Simt c= tot ce v=d aici nu e de-ajuns,chiar iubirea s-ar dori t=gad=.
Fiecare om e foarte obosit – ]ntre sol [i cer nu vede punte.}n lumina serii cerul st= uimitde mi[carea lumii nu [tiu unde.
Hristos a ]nviat!
Schimonah IRINEU (P~NZARU)
R+NILEA[tept Lumina curat=s= umple inima mea, –s-o d=rui fra\ilor toat=,c= umbra zilei e grea
}ns= mai grea mi se pareprivirea f=r= lumini:doar e[ti privit – [i te doareca, noaptea, printre str=ini.
Lumin=, Lumin= mai vin=prin chilii [i prin stran=,peste monahi te ]nchin=tot ca peste o ran=.
numai aici, ]n m=n=stirea mileipo\i g=si pu\in= bun=tate.Deci, ad= cele mai frumoase zileaici – s= le ai ]n ceruri toate.
Aici e casa noastr= de p=strare[i a duhului ]n hain= bun=.Aici, ]n locul de ]nsingurare,doar iubirea-n tine se adun=,
numai iubire pentru lumea toat=,doar iertare pentru fiecare.{i asta este cea mai mare plat=,plata noastr= cea m]ntuitoare.
Printre case, printre oameni – spre chiliecaut= monahii drum de ve[nicie.
nu se vede, nu se [tie, dar exist=o tr=ire-n toat= lumea foarte trist=.
{i se vindec= numai a[a: cu anii,doar ]n dang=tul de clopot, prin metanii.
Auzi, maic=? }n ast= sear=L]ng= fereastra mic= a taCade precum o povar=Cea mai luminoas= stea.
Prin aburii calzi de lun=,Sub coroanele b=tr]nului tei,Ciorile cronc=nind se adun=Primprejurul focului ei.
iar eu m= uit: niciodat=,C]t o cuprinde ]naltul,S= nu-i fie lumina mutat=Dintr-un loc ]n altul.
{i-o raz= a ei, prelung=,Mai vine tainic spre mine,Dar nu [tiu: s= m= lumineori poate s= m= ascund=?
* * *
* * *
S+ M+ LUMINE, S+ M+ ASCUND+?
{i vine searaca o m]ntuire.Toat= povarae prin amintire.
Vine cu pace]n suflete bune.Dar nu mai tacedurerea. Ce spune?
Spune ]n [oapt=:“Este greu, tot mai greu,c]nd nici o fapt=nu-i pentru Dumnezeu”.
* * *
2013, mai noi 9
LOCUL RUG+CIUNII
}nsereaz= [i pl]ng iar=.Stau fa\= ]n fa\= lacrima mea [i o stea.inima nu mai are putere s= cear=ceva mai u[or... ori nu vrea.
Steaua a fost [i ea c]ndvalacrima unui monah mai s=rac dec]t s]nt.Dar inima lui s-a f=cut tot a[a de grea,ca [i cum plin= cu p=m]nt,
pentru c= avea ]n sinetot p=m]ntul cu prostiile lui ]nc=put.De-abia c]nd noaptea f=\arnic= revine,]ndat= de lumin= uit
[i visez surogatul ei,[i m= ]nva\= tot f=\=rnicie, – luna,dar m= ap=r cu o cruce [i un condei,c=ci ]mi doresc numai una:
s=-i devin pl=cut lui iisus.{i dorin\a asta e centrul vie\ii mele.{i iat= s]nt la marginea ei [i ce am spusfrumos? numai despre piele,
despre cele necesarepentru ]ntre\inerea ei ]ntru p=cate.
Tocmai de asta venirea serii m= doare, –c= vine cu pas de moarte.
Deci timpul nu se scurteaz=propor\ional cu relele ce am f=cut.Dar, totu[i, rug=ciunea mea are la baz=]nt]i asta: s= nu discut
ce e bine [i ce e r=u,dar pe primul s=-l fac, iar pe altul s=-l detest,s= am lacrim= de chilie, nu de muzeu,ca poc=in\=, nu ca test
al grelelor mele c=deri,c= asta o faci [i ]n contabilitate.iar mie ]mi vine, Doamne, chiar dac= nu ]mi ceri,s= mi le transcriu pe spate,
c= nu mai pot sa mi le iert.Cu o lacrim= de sear= ele se spal=?M=car nu m= l=sa, Doamne, s= scriu ]n de[ert.C]t nu-i biserica goal=,
c]t clopotul tainic bate[i ]n inima mea, – ora serii e bun=:mi-i cerul tot mai aproape, r=ul – apatic.}\i mul\umesc, – nu s]nt unul...
Ilu
stra
\ie:
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
}n tihna chiliei, ca ]ntr-o manta, –]n sentimentele mele de gard=.Dac= vocea rug=ciunii voi uita,locul ei nu va ]ncepe s= ard=?
S= vin=, s= vin= un ]nger, ca iar]n locul meu s= pl]ng=pentru toat= lumea cu mil= [i har,
inima ce mai uit= de Dumnezeu – pentru neascultare...De[i demult nu zic “eu”[i mai tac deplin, c]nd ]nc= m= doare
si pentru om [i pentru sufl=rimai mici [i mai reci dec]t mine.A[a e ast=zi [i a[a a fost [i ieri.F=, Doamne, s= fie m]ine mai bine.
* * *
O LACRIM+ {I O STEA
10 noi, mai 2013
pa uz= de g]ndi re
O DAT+-N VIA|+E xist= lucruri ]n via\a aceasta pe care vrei s= le faci o singur= dat=... [i
e de-ajuns s= te sim\i ]mplinit! Te mul\ume[ti c= ai avut posibilitatea s=-\i vezi visul realizat. Unii ][i doresc mai mult, al\ii mai pu\in, ]ns= nu acest lucru e important, ci faptul c= tindem s= facem lucrurile care ne plac cel mai mult.
Am ]ncercat s= facem o list= cu astfel de experien\e revelatoare, inspira- \ionale, motivatoare ale elevilor din Gimnaziul S]rcova, Rezina [i s= afl=m c]t de importante s]nt aceste momente pentru ei.
Adelina SAGAIDAC, cl. a X-a: Me-reu am considerat c= limbile str=ine s]nt o cheie a succesului. Cunoa[terea unei limbi str=ine ne ofer= posibilita-tea de a comunica cu oameni din di-ferite \=ri. Prin comunicarea cu ei, pu-tem afla multe despre cultura [i modul lor de via\=. A[ dori s= studiez limba turc=, ]mi pare interesant= [i, de ce nu, ]mi poate deschide multe u[i ]n viitor.
Oxana CALMISH, cl. a XI-a: Cu-noa[terea unei limbi str=ine ]\i ofer= [ansa de a c=l=tori ]n \ara unde se vor-be[te limba dat=. Apoi, aceasta ]\i dez-volt= vocabularul [i g]ndirea ]n general.
Cristian USTIANSCHII, cl. a X-a: Eu consider c= limbile str=ine ne aduc tuturor celor care le studiem numai be-neficii. }ntotdeauna o bun= alegere este limba englez=, deoarece este utilizat= [i recunoscut= la nivel interna\ional.
Doina MOROGA, cl. a X-a: A[ vrea s= studiez o limb= exotic=. Tot ce e
nou intrig=! noi, moldovenii, avem aptitudini ]n acest sens, oriunde ne arunc= soarta, f=r= mari dificult=\i, ]n-v=\=m limba b=[tina[ilor. La acest capi-tol, cu siguran\=, s]ntem pe primul loc.
Cristina BERCARU, cl. a VII-a: o limb= str=in= de circula\ie interna\io-nal= te va ajuta s= te descurci exce-lent ]ntr-o mul\ime de \=ri din lumea ]ntreag=, fapt care ]\i va permite s= str=ba\i p=m]ntul ]n lung [i-n lat! Mai ai posibilitatea s= prive[ti filmele as-cult]nd, [i nu citind subtitrele.
Alexandru S}RBU, cl. a XI-a: Cu-noa[terea unei limbi str=ine ]\i ofer= posibilitatea s= afli o mul\ime de lu-cruri noi: cultur=, tradi\ii, obiceiuri [i multe alte detalii interesante. Cei care au aptitudini pot s= studieze chiar mai multe limbi.
Vasile SP}NU, cl. a XI-a: Cred c= mul\i ][i doresc s= plece ]n Japonia, China, india etc. Dar foarte pu\ini cu-
nosc limba oficial= a acestor \=ri. Te sim\i cu mult mai bine c]nd pleci pen-tru prima dat= ]ntr-o \ar= cu o alt= re-ligie, cultur= [i cu alte tradi\ii, cunosc]nd limba. }i admir pe demnitarii din misi-unile diplomatice str=ine care ne cu-nosc limba.
Iana MARIN, cl. a IX-a: Atunci c]nd cuno[ti mai multe, e[ti mai “s=n=tos”, iar atunci c]nd ai posibilitatea s= vizi-tezi o \ar= ]n care se vorbe[te limba respectiv=, te sim\i ]n largul t=u, c=ci ]n- \elegi ce se vorbe[te ]n jur [i ]\i po\i ex-prima liber g]ndurile.
Cristina FOIU, cl. a X-a: Cunoa[-terea unei limbi str=ine ne ajut= s= ne extindem orizonturile. Un alt avantaj ar fi c= avem posibilitatea s= citim c=r\ile ]n original, c=ci, deseori, traducerea denatureaz= un pic con\inutul [i nu p=streaz= farmecul operei.
Pentru NOI – Ana BRADU Ciorescu, mun. Chi[in=u
Anton GANCIOR, cl. a VI-a: Visul meu este ca s= pot ajuta oamenii bol-navi. S= le ofer banii necesari pentru tratament.
Dan OLEINIC, cl. a VII-a: A[ vrea s= merg la Chi[in=u [i s= vizitez mu-zeele de acolo. M= intereseaz= foarte mult tot ceea ce \ine de art= [i de isto-rie.
Gheorghe BOTNARI, cl. a VII-a: Marea mea dorin\= este s= v=d Pari-sul. nu cer prea multe de la p=rin\i, dar a[ dori ca o dat= s=-mi fac= aceast= surpriz=.
Ion COVALI, cl. a VII-a: Vreau foarte mult s= ajung pe planeta Mar-te. Dac= nu, mi-a[ dori cel pu\in s= fac ]ncojurul lumii.
Alexandra PARABINA, cl. a VII-a: A[ vrea ca s= mi se ofere [ansa de a
juca un rol important ]ntr-un film. }mi place foarte mult actoria [i este visul meu cel mare, de a deveni actri\=.
Olga GAVRILIUC, cl. a VII-a: De mult visez ca la un sf]r[it de an [co-lar s= fiu declarat cel mai bun elev al anului. {tiu c= pentru aceasta trebu-ie s= muncesc mult, mai am ]ns= timp, viitorul ]mi este ]n fa\=.
Adrian SCRIPNIC, cl. a VII-a: }mi place foarte mult fotbalul, de aceea vreau s= joc un meci cu cei mai mari ca mine. }i v=d deseori juc]nd, dar nu mi se ofer= posibilitatea de a intra [i eu ]n echipa lor.
Lilian DURNEA, cl. a VI-a: M=car o dat= ]n via\= a[ vrea s= fiu mai bun. S= ofer oamenilor tot ce e mai frumos [i ei s= se bucure de mine.
Iulian MARCHITAN, cl. a VI-a: }l rog pe Dumnezeu ca s= m= ajute s= am mul\i bani. Ace[ti bani sper s= ]i pot dona unei case de copii, ca s= poat= sim\i [i ei cum e s= fii fericit cu adev=rat.
Grigore NEGAR+, cl. a VI-a: Vreau nespus de mult s= ajung pe malul oceanului Pacific. Este visul meu din copil=rie [i sper s= mi se re-alizeze vreodat=.
Cristina GAVRILIUC, cl. a VI-a: De[i s]nt fat=, vreau s= urc la bordul unui avion [i s= fiu ]n locul unui pilot; ]ns= nu [tiu dac= voi reu[i s= fac acest lucru din cauza problemelor de s=n=-tate.
Pentru NOI – Olesea CURMEIS]rcova, Rezina
} nsu[irea unei limbi str=ine este o adev=rat= investi\ie ]n viitorul t=u. Cunoa[terea temeinic= a ei poate avea multiple beneficii ]n dezvoltarea
personal=. Mai mult ca at]t, st=p]nirea unei limbi str=ine implic= l=rgirea viziunii asupra limbii native! Explica\ia? Procesul de ]nv=\are te determin= s=-\i studiezi propria limb=, cu regulile [i specificul s=u.
C]t de important= este pentru noi cunoa[terea unei limbi str=ine? Este su-ficient s= cunoa[tem doar o limb= str=in=? Poate una mai exotic=? Acestea s]nt ]ntreb=rile la care ne-a r=spuns un grup de elevi de la Liceul Teoretic Nicolae B=lcescu din comuna Ciorescu, mun. Chi[in=u.
CHEIA SUCCESULUI
2013, mai noi 11
PAZA BUN+ TRECE PRIMEJDIA REAA ]nceput reabilitarea drumului S=r=teni – Soroca. }n aceast= perioad= se
va desf=[ura campania de informare lansat= de Fondul Provoc=rile Mile-niului Moldova [i de companiile de construc\ie care reconstruiesc traseul. Vor fi instrui\i peste 2000 de elevi [i profesorii din cele 14 comunit=\i amplasate de-a lungul traseului reabilitat, despre cerin\ele de securitate rutier= pe parcursul derul=rii lucr=rilor de construc\ie, despre marcajele [i indicatoarele de circula- \ie, utilizate pentru semnalizarea lucr=rilor de construc\ie etc. }n fiecare comuni-tate, vor fi create grupuri comunitare care vor ajuta copiii [i adul\ii s= traverseze drumul pe sectoarele cu risc sporit de accidente. Primii au fost instrui\i elevii din Gimnaziul Alexandru Lupa[cu din Volovi\a, Soroca. }n aceast= institu\ie ]nva\= [i copii din Zast]nca [i din Alexandru cel Bun, sate ]nvecinate. C]\iva dintre elevii claselor a IX-a ne-au ]mp=rt=[it impresiile dup= seminar.
Sorin VIZITIU: }n timpul lucr=ri-lor de restabilire a drumului aten\ia conduc=torilor auto poate fi sustras= de indicatoare, utilaje, muncitori, de aceea, ]n aceast= perioad=, trebuie s= fim mult mai aten\i. Mult= tehnic= performant= va fi ]n preajma noastr=, un excavator c]nt=re[te c]teva tone... [i a[a cum noi, b=ie\ii, avem o curio-zitate de maimu\=, am fost aten\iona\i s= le admir=m de la distan\=.
Roxana CAPB+TUT: informa\ia pe care am aflat-o ]n cadrul acestui semi-nar trebuie s-o transmitem celor mici, e o responsabilitate mare. Vom ]ncerca s= le cultiv=m cultura traficului rutier.
Mihaela IZVOREAN: Pe mine m-au uimit statisticile pe care le-am
aflat: la nivel global, ]n fiecare an, ]n urma accidentelor rutiere 1,2 milioa-ne de persoane ][i pierd via\a [i 50 de milioane de persoane s]nt r=nite.
Olesea COCAREV: Din p=cate, s]nt [oferi care conduc ma[inile sfi-d]nd orice se poate sfida, inclusiv vie\ile celor care au ne[ansa s= se afle ]n acela[i timp [i ]n acela[i loc cu ei. Aten\ia noastr= sporit= [i gri-ja pentru cei din jur ne poate feri de eventuale pericole.
Victor NITREAN: noi s]ntem capa-bili s= ]nv=\=m regulile de circula\ie, dar ]mi fac griji pentru animalele noas-tre de companie. Mul\i c]ini [i multe pisici au nimerit sub ro\ile ma[inilor. Am suferit mult la pierderea lor.
Paula NITREAN, Viorel RUBAC, C=t=lina GHIDIRIM: Fiind membri ai grupului comunitar trebuie s= fim un exemplu pentru to\i. }n grija noastr= vor fi copiii din Volovi\a, Zast]nca [i din Alexandru cel Bun. S]ntem m]ndri de responsabilitatea pe care o avem. Am fost dota\i cu hai-ne reflectorizante, cu fluiere [i cu fa-nioane pentru direc\ionarea traficu-lui. Acum, nu este o trecere de pietoni [i nici indicatoare rutiere nu s]nt.
Constantin POPA: iarna s=niu- \ele, vara bicicletele, rolele s]nt bu-curiile copil=riei noastre. Cei mai mari s]nt pasiona\i de motociclete. De multe ori uit=m c= s]ntem ]n preajma drumului. Se mai ]nt]mpl= s= se fure semnele rutiere, de multe ori, ]n glum=, alteori, pentru a aco-peri nevoile m=runte. Ho\ilor nici prin g]nd nu le trece c= pun ]n peri-col vie\i omene[ti.
Mariana R+ILEAN: nu e buletin de [tiri ]n care s= nu se spun= despre un nou accident rutier, acest lucru ar trebui s= ne fac= [i mai pruden\i, acum, ]n perioada de reabilitare a drumului.
Olivia REABOI: Uneori, ]i invidi-am un pic pe copiii din ora[ care pot s= traverseze strada la semafor sau la trecerea de pietoni. }n timp scurt ne vom bucura [i noi de aceast= prioritate gra\ie faptului c= se reabiliteaz= drumul.
Ionela MOVIL+: Multe dintre cele auzite la seminar s]nt lucruri cunoscute, doar c= nu le prea acor-dam aten\ia cuvenit=. organizatorii [i-au propus s= ]mbun=t=\easc= siguran\a rutier= [i s= reduc= nu-marul de victime ale accidentelor rutiere. {i noi vom contribui la acest lucru cu ce putem.
Pentru NOI – Iuliana BUNUVolovi\a, Soroca
TREI PE-O BICICLET+ Fotografie: Alexandru DIMITROV
noi, mai 201312
VENI, VIDI, VICI
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie
R=spunsurile corecte la etapa a V-a:i. Adjectivele ce nu pot avea grade de compara\ie:
pedant, impetuos, incomparabil, discret, ini\ial, te-nace, admirabil, altruist.
Ex.: Prietena mea e o persoan= altruist=, ]i ajut= mereu pe b=tr]ni.
ii. Se vor considera corecte urm=toarele sinonime sau perifraze pentru explicarea sensului verbelor subliniate:
1. Tribunalul ]l absolv= ]n urma noilor dovezi. / ]l scute[te de pedeaps=
Ea absolv= acela[i liceu. / termin= 2. Fata toarn= ap= ]n pahar. / vars=Filmul se turneaz= ]n studiouri [i ]n aer liber. / se
produce, se realizeaz=3. Metalele se contract= la temperaturi mici. / se
contrag, ][i mic[oreaz= dimensiunileEl contracteaz= o nou= datorie, neav]nd bani. / se
]ndatoreaz=, se ]mprumut=Copiii contracteaz= u[or, ]n colectivit=\i, bolile
molipsitoare. / se ]mboln=vesc de..., se molipsesc de..., iau o boal=
4. Acest material se ]ndoaie u[or. / se ]mp=tur=, se ]nconvoaie
El se ]ndoie[te c= va sus\ine cu brio acest examen. / este nesigur, st= la ]ndoial=, nu are ]ncredere
Veniturile lor se ]ndoiesc anual. / se dubleaz=
iii. Se vor considera corecte r=spunsurile unde au fost identificate urm=toarele figuri de stil [i au fost prezentate 5 exemple similare.
”Arde-n candel=-o lumin= c]t un s]mbure de mac...” (M. Eminescu) – litot=.
”ia am fost [i eu ]n lumea asta, un bo\ cu ochi, o bucat= de hum= ]nsufle\it= din Humule[ti” (i. Creang=) – metonimie, metafor=.
”}ntr-o lume de neguri / Tr=ie[te luminoasa umbr=...” (M. Eminescu) – metafor=, personificare, oximoron.
”Un g]nd m-a[teapt=-n Eminescu, / o [otie se zba-te-n Donici.” (H. Furtun=) – metonimie.
”{i-a fost de veste lumea plin=, / C= steagul turcu-lui se-nchin=.” (G. Co[buc) – sinecdoc=.
Exemple:
• ”M=riuca S=vucului, care, drept s= v= spun, nu-mi era ur]t=”. (i. Creang=) – litot=.
• ”La noi s]nt c]ntece [i flori, / {i lacrimi multe, multe....” (o.Goga) – metonimie.
• ”P=rea c= printre nouri s-a fost deschis o poart=, / Prin care trece alb= regina nop\ii moart=.” (M. Emi-nescu) – metafor=.
• ”Farmec dureros de dulce.” (M. Eminescu) – oxi-moron.
• ”Tot ce e perfid [i lacom, tot Fanarul, to\i ilo\ii...” (M. Eminescu) – sinecdoc=.
iV. }ntotdeauna am avut aceea[i p=rere – frumu-se\ea adev=rat= e cea l=untric=. Aceast= frumuse\e nu ]n[al=, aceast= frumuse\e d=inuie[te, aceast= frumuse\e d= str=lucire [i aspectului fizic, chiar dac= el ar fi mai pu\in atr=g=tor.
A fi frumos la exterior nu e un merit, ci un dar, pe care majoritatea oamenilor ]l posed=, pe c]nd frumu-se\ea interioar= se cap=t= doar ]n urma efortului [i este un merit care pre\uie[te mult mai mult. De o frumuse\e doar fizic= te saturi, azi o prive[ti, o ad-miri, ]ns= m]ine e aceea[i, dar frumuse\ea l=untric= ]n fiecare zi scoate la iveal= lucruri noi, ]n\elepte.
}n viziunea mea, o frumuse\e exterioar= [i o goli-ciune interioar= e ca o farfurie frumoas=, dar – goal=, nu-\i ofer= nimic bun. noi, oamenii, s]ntem de multe ori tenta\i s= judec=m dup= aspectul fizic, uit]nd c= aparen\ele ]n[eal=.
Mihaela UNGUREANU Chi[c=reni, S]ngerei
Rezultatele etapei a V-a:
37 de puncte a acumulat: Veronica BUGA (9,9,10,9), Lozova, Str=[eni.
35 de puncte au acumulat: Iustin ANDONII (10,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Valentina MIHALCIUC (8,10,8,9), Susleni, Orhei; Vasilisa CIOBANU (8,10,8,9), Pruteni, F=le[ti; Ionela BEJENARU (7,9,9,10), Bute[ti, Glo-deni.
34 de puncte au acumulat: Doina MANIC (9,9,6,10), Lozova, Str=[eni; Tamara BIVOL (9,8,8,9), Bardar, Ialoveni.
33 de puncte au acumulat: Valeria POSLAVSCHI (10,9,8,6), Mihaela PATRA{CO (9,9,8,7), Dumitru USAT}I (9,8,8,8), Ciripc=u, Flore[ti.
31 de puncte a acumulat: Mihaela UNGUREANU (7,9,6,9), Chi[c=reni, S]ngerei.
30 de puncte a acumulat: Silvia MUNTEANU (8,8,6,8), Susleni, Orhei.
29 de puncte a acumulat: Lucia CHIRI|A (8,7,6,8), Ign=\ei, Rezina.
28 de puncte a acumulat: Mihaela DODI (8,8,5,7), Susleni, Orhei.
27 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl.VI ”B” (8,8,5,6), Susleni, Orhei.
25 de puncte a acumulat: Iana CAZACU (4,9,5,7), Br=viceni, Orhei, Natalia POCIUMBAN (3,5,9,8), Co-bani, Glodeni.
23 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl.VI ”A” (5,7,4,7), Susleni, Orhei.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 23 puncte. La bilan\ul gene-ral ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor partici-pan\ilor.
2013, mai noi 13
Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU,doctor ]n biologie, profesor universitar
SOL LUCET OMNIBUSˇ
antiquitas recidiva
Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie
{COALA LUI EPICUR E picur (341- 270 ]. Hr.), filozof grec, s-a n=scut la Samos,
]n familia unui ]nv=\=tor, colonist atenian, pe nume neocles. A fost elevul platonicianului Pamfilos. La 14 ani tat=l s=u ]l trimite la [coala filozofic= a lui nausifan din Teos, discipol al lui Democrit, care, prin reprezentarea unei lumi atomiste, le preda elevilor s=i absen\a fricii. }n 323-321, dup= moartea lui Alexandru Macedon, Perdikka, regentul Macedoniei, i-a izgonit pe atenieni din insula Sa-mos [i Epicur este nevoit s=-[i urmeze p=rin\ii ]n exil, la Colofon, ora[ din ionia, Asia Mic=. Anume la [coala s=r=ciei el descoper= secretul fericirii pe care urma s= o tr=iasc= bolnav fiind. Suferea de o boal= cronic= la sto-mac [i de pietre la vezic=.
La 19 ani deja era matur. Locuia singur ]n reflec\ii [i medita\ii. Descoperirea pe care o face este c= el, ca [i to\i oamenii, e f=cut pentru a fi fericit. }n 12 ani de medita\ie solitar= se formeaz= doctrina sa pe care ]ncepe s= o pre-dea. Devine profesor de filozofie. La 32 de ani adun= ]n jurul s=u discipoli, ]ntemeind propria [coal= filozofic=.
}n 306 se stabile[te la Atena. }n anii 307-261 ora[ul su-port= patru asedii, mai multe r=zboaie [i lupte politice, incendii [i jafuri. Epicur, ajutat de prieteni, cump=r= o Gr=din= ]n partea de nord-est a Atenei, unde se mut= cu traiul ]mpreun= cu discipolii s=i, epicurienii ”filozofii gr=dinii”; deasupra u[ii de la intrare era o inscrip\ie adre-sat= oaspe\ilor: ”Aici te vei sim\i bine. Aici satisfac\ia este fericirea suprem=”. Pentru el prietenia este ]n\elepciunea ]ns=[i, [i nu numai mijlocul de a ajunge la ea. }n contactul de la suflet la suflet rezid= pacea sufletului, care nu este numai ataraxie (lini[te sufleteasc= absolut=), dar [i armo-nie suprem=, deoarece ]nv=\=tura lui oferea lini[tea ]n lo-cul agita\iei, eliberarea omului de orice durere fizic= sau psihic=, de frica de moarte [i de zei. Astfel, apare noul curent filozofic – epicurismul, care concura cu Academia [i Lykeion-ul [i a d=inuit nu numai p]n= la sf]r[itul epocii antice, ci ]nc= 500 de ani mai t]rziu. Epicur ][i ]ndreapt= aten\ia spre sclavi, acea p=tur= social= condamnat= la mizerie [i lipsuri.
Epicur, spre deosebire de Platon, nu credea ]n nemuri-rea sufletului, el credea ]n realitatea a ceea ce se vede. A preluat teoria atomist= a lui Democrit, fiind considerat un promotor al ei, doar c= plaseaz= ]n centrul preocup=rilor sale etica. Filozofia sa e constituit= din trei mari domenii: 1. Kanonika (logica), care con\inea ]nv=\=tura despre ca-noanele adev=rului, logica e necesar= pentru distingerea adev=rului de fals. 2. Physica (fizica) – o explica\ie filozo-fic= a naturii. 3. Ethica (etica) – un ]ndreptar practic pen-tru via\=, ce trateaz= condi\iile vie\ii fericite. Din opera lui s-au p=strat doar trei scrisori din cele 40 de titluri men\io-nate ]n antichitate.
Unii dintre contemporanii s=i, precum Ariston, l-au ]nvi-nuit de plagiat, stoicii – c= [i-ar fi ]nsu[it ]nv=\=tura lui Democrit, Epicur ]ns= i-a negat pe to\i. Scriitorul latin Lu-cretius Carus vorbe[te despre Epicur ca despre un zeu, scriind c= numai un zeu a putut s= g=seasc= cel dint]i acest drum de via\=, care se nume[te ast=zi ”}n\elepciu-ne!”, iar Cicero noteaz= despre epicurism c= este ”o cale bine descoperit=, simpl= [i dreapt=!”.
Epicur, ]n\eleptul bolnav, spre sf]r[it [i-a dictat celor de fa\= testamentul s=u, prin care insista ca fa\= de cei s=raci [i umili s= se arate [i ]n continuare bun=tatea pe care le-o ar=tase el totdeauna, i-a eliberat din sclavie pe cei patru sclavi ai s=i, printre care o femeie [i servitorul s=u Mys. iar despre moarte ca atare a zis: ”iat= cea mai frumoas= zi din via\a mea este ultima!”.
R=spunsurile corecte la etapa a V-a:1. ornitologii, studiind modul de via\= al p=s=rilor, le-
au divizat ]n dou= categorii: de[tepte [i proaste. P=s=rile “de[tepte” au o capacitate adaptiv= mai mare, compara-tiv cu cele ”proaste”, exprimat= [i prin imitarea unor caren\e din c]ntecele unor p=s=ri. Printre cele mai cunos-cute p=s=ri s]nt: graurul care imit= fluieratul grangurului, mieunatul pisicii, l=tratul c]inelui, orc=itul broa[tei etc; gai\a u[or imit= vocea diferitor animale, l=tratul c]inelui. Corvidele (corbul, cioara griv=, cioara de sem=n=tur=) reproduc 100-200 de semnale, printre care vocea c]inelui, a pisicii, a omului.
2. Stuful (Phragmites australis) este o plant= erba-cee, peren=, emers= care serve[te ca un filtru biologic pentru protec\ia bazinelor acvatice. Serve[te ca suport pentru un num=r mare de organisme acvatice care pu-rific= apa. Rizomii stufului ]n descompunere dau na[tere plaurilor (insuli\e plutitoare), habitat pentru multe spe-cii de animale vertebrate [i nevertebrate. Stuf=riile cre-eaz= condi\ii favorabile de reproducere, hran= [i odihn= a multor p=s=ri, mamifere, amfibieni, reptile, neverte-brate. Stuful este folosit ca materie prim= ]n industria celulozei [i a h]rtiei, ]n construc\ie ca izolator termic [i element ornamental.
3. Canibalism (din lat. canis – c]ine, fr. cannibalism – ferocitate, s=lb=t=cie), antropofagie. Devorare, de c=tre unele specii de animale, a indivizilor din propria specie, manifestat= ]n anumite perioade ale vie\ii sau perma-nent (ex. unele specii de insecte). Acest fenomen are loc atunci c]nd hrana obi[nuit= devine insuficient=. Caniba-lismul a fost stabilit la 1350 de specii. Canibalismul a fost ]nregistrat [i la unele triburi de oameni primitivi, de-terminat de insuficien\a resurselor alimentare sau de credin\e religioase. }n condi\ii extremale atipice caniba-lismul reprezint= singurul mijloc de supravie\uire.
Punctajul acumulat de participan\i la etapa a V-a:29 de puncte (10,10,9): Rita ANDREEV, Tatiana
POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Doina MANIC, Veroni-ca BUGA, Lozova, Str=[eni; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni.
28 de puncte (9,9,10): Maria PORUBIN, Holercani, Dub=sari.
27 de puncte (9,9,9): Oxana DARII, Doina C}RNA|, Felicia COJUHARI, Holercani, Dub=sari.
25 de puncte: Cristina MIHAILOV (8,9,8), VALERIA NIRCA (8,9,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Valentina CHICERMAN (7,9,9), Holercani, Dub=sari.
24 de puncte: Aliona POPA (7,10,7), Nadejda VERLAN (8,7,9), Doina BEZNOS (8,8,8), Nina SCAUN (8,8,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari.
23 de puncte: Dorina BO{C+NEANU (7,8,8), Elena RO{CA, (7,8,8), Holercani, Dub=sari; Carolina BIVOL (8,7,8), Liceul M. Eminescu, Dub=sari.
19 puncte (6,6,7): Daniela CERNEI, Daniela CO-RE|CHII, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Not=. Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni, la etapa a III-a a acumulat 29 de puncte (9,10,10).
noi, mai 201314
nimic altceva
MOLDPRES — O SURS+ SIGUR+ DE INFORMARE
—} n fiecare zi ne tre-zim [i ne culc=m cu
[tiri prinse ]n grab= sau a[-teptate cu sufletul la gur=...
— S]ntem con[tien\i de faptul c= [tirile unei agen- \ii informa\ionale de stat s]nt mai rigide, oficiale, mai pu\in interesante pen-tru publicul larg. P]n= a veni la Moldpres, credeam c= e o problem= generat= de calitatea institu\iei noas-tre. Dup= ce am f=cut mai multe investiga\ii, am sta-bilit rela\ii cu mai multe agen\ii interna\ionale de stat din lume, am ]n\eles c= asta este soarta acestui gen de activitate. nu ne putem compara cu agen- \iile comerciale care \in s= informeze cu orice pre\ pri-mele, [i de multe ori, dau ]n bar= ]n goan= dup= recor-duri la acces=ri, senza\ii.
— Care este cititorul [tirilor Moldpres?— Avem un cititor-\int= al [tirilor noastre: institu\iile
mass-media de orice gen, TV Public=. Toate ambasadele acreditate ]n Republica Moldova [i multe guverne str=ine s]nt abonate la [tirile difuzate de agen\ia noastr=. Re-cent, un grup de deputa\i moldoveni s-au ]nt]lnit la Bei-jing cu pre[edintele forului legislativ al Chinei, care era foarte bine informat despre situa\ia din Republica Moldo-va. La ]ntrebarea de unde cunoa[te at]tea am=nunte, Domnia Sa a r=spuns laconic – de la Moldpres.
Fiecare vrea s= aib= o versiune verificat=, echidis-tant= a [tirilor oficiale despre activitatea institu\iilor sta-tului: Parlament, Guvern, Pre[edin\ie, Administra\ia Pu-blic= Central=, Administra\ia Public= Local=, despre evenimentele [i fenomenele de ordin social-economic, despre cultur=, sport etc. }ntotdeauna ne baz=m pe c]teva surse, ]n primul r]nd, pe cea oficial=. }n patru ani nu am avut ]nc= nici o dezmin\ire a [tirilor noastre.
— Agen\ia Informa\ional= de Stat Moldpres ]m-pline[te 23 de ani. Cum a ap=rut aceast= agen\ie?
— }n 1940 regimul de ocupa\ie sovietic [i-a creat structurile sale informa\ionale. Renumitul TASS sovietic, care era o ma[in= propagandistic=, un imperiu propa-gandistic enorm, a creat ATEM – Agen\ia Telegrafic= Moldoveneasc=, care era condus= de reprezentan\i ai KGB-ului. La momentul declan[=rii mi[c=rilor de elibe-rare na\ional=, ]n fosta URSS [i ]n Republica Moldova, ]n 1988, ATEM a fost una dintre institu\iile statului care au luptat ]mpotriva acestor mi[c=ri. Din aceast= cauz=, primul parlament, ales ]n 1990, ]nc= cu un an ]nainte de proclamarea independen\ei, a decis lichidarea ATEM ca structur= a regimului sovietic de ocupa\ie [i a creat o institu\ie nou= – Moldova–pres la 29 iunie 1990, care avea menirea s= informeze obiectiv opinia public= in-terna\ional=, dar [i cet=\enii moldoveni.
— Ce ]nseamn= Moldpres pentru is-toria R.M.?
— Apari\ia Agen\iei informa\ionale de Stat Moldpres coincide cu apari\ia statului, mai ]nt]i suveran, apoi inde-pendent, Republica Mol-dova. istoria Moldpres, practic, coincide sut= la sut= cu istoria Repub-licii Moldova, deoarece tocmai Moldpres a re-flectat toate eveni-mentele din aceast= perioad=. }n timpul conflictului transnis-trean din 1992, toat= lumea se informa din mediile ruse[ti, care nu puteau s= fie ne-p=rtinitoare, de aceea, o bun= parte a comu-nit=\ii interna\ionale a
avut o opinie eronat= despre ceea ce se ]nt]mpla ]n Transnistria. Unica surs= veridic= ce reflecta punctul de vedere al Republicii Moldova a fost Moldpres.
— Cum s]nt selectate [tirile, ]n timp ce zilnic au loc at]t de multe evenimente?
— S]ntem o agen\ie na\ional=, de aceea alegem [tirile care reprezint= un interes na\ional. Facem agenda ]n fieca-re zi [i, ]n primul r]nd, reflect=m activitatea institu\iilor statu-lui. Avem un flux de 30-40 de [tiri zilnic, precum [i fotografii de pres=.
— Pe ce ar trebui s= pun= accentul tinerii care se afl= ]nc= pe b=ncile [colii, dar care ][i doresc s= devin= reporteri?
— }n primul r]nd, s= cunoasc= bine limba rom`n= [i o limb= str=in=, s=-[i g=seasc= domeniul preferat, s=-l studie-ze aprofundat. Un jurnalist care nu cunoa[te tema atunci c]nd pune ]ntreb=ri e superficial. Fiind ]n [coal=, t]n=rul tre-buie s= se g]ndeasc= de ce are nevoie societatea, [i s= nu cread= c=, dac= ]nva\= bine, succesul ]i este garantat. Uita-\i-v= c]\i juri[ti avem...
— Moldpres are coresponden\i peste hotare? — Cred c= ar trebui s= avem coresponden\i cel pu\in ]n
10-15 capitale importante, dar s]ntem la autogestiune total= [i nu ne putem permite acest lucru. iTAR-TASS (Federa\ia Rus=), AGERPRES (Rom`nia), Ukrinform (Ukraina) – au zeci de reprezentan\e ]n capitalele lumii. Ceea ce poate face peste hotare un jurnalist nu poate face un diplomat. Un diplomat are mai multe restric\ii. imagina\i-v= c= un jurna-list de al nostru particip= la o conferin\= de pres=, unde s]nt prezen\i al\i 300 de jurnali[ti, [i adreseaz= o ]ntrebare le-gat= de problema Transnistriei. Tema aceasta va fi imediat abordat= ]n toat= presa str=in=. Ru[ii, francezii utilizeaz= frecvent aceast= metod=. Coresponden\ii de peste hotare nu numai c= vor transmite [tiri, dar prezen\a lor acolo va contribui la promovarea Republicii Moldova ]n exterior.
— }n cadrul Agen\iei se editeaz= Monitorul Oficial... — Acum c]\iva ani, publica\ia avea un tiraj mare, circa
10 000 de exemplare. Din aceast= sum= se finan\a agen\ia
Fotografie: Mihai POT~RNICHE
DE VORB+ CU VLAD DARIE, DIRECTORUL AGEN|IEI MOLDPRES
2013, mai noi
de [tiri. Statul nu aloca nici un b=nu\, precum nu aloc= nici ast=zi. odat= cu promovarea principiului e-guverna-re, care prevede obliga\ia noastr= de a informa publicul larg, Monitorul oficial este publicat concomitent pe dou=-trei site-uri. Prin urmare, tirajul s=u s-a redus sim\itor. S]ntem ]n c=utarea produselor noi, care s= ne aduc= venit. Avem Declara\ia de independen\= cu toate semn=turile, portre-tul lui {tefan cel Mare pe p]nz=, cartea Cronica Basara-biei, ]n urma c=reia avem un profit mare.
— Numero[i reprezentan\i ai intelectualit=\ii basa-rabene au apreciat Cronica Basarabiei 1918-1944 drept un demers al demnit=\ii [i al curajului, care recupe-reaz= adev=ruri nerostite de peste 50 de ani [i care se constituie ]ntr-un document al destinelor Basarabiei in-terbelice. Cum a ap=rut ideea edit=rii acestei lucr=ri?
— M-am ]ntrebat ce am f=cut eu pentru memoria p=rin\ilor mei care au tr=it ]n perioada interbelic=. Sigur c= n-o s= g=si\i aici istoria personal= a p=rin\ilor no[tri, ci a acelei genera\ii. Perioada interbelic= nu numai c= e cea mai spinoas=, disputat=, dar e [i de o elegan\= ne-maipomenit=. Cele peste 200 de fotografii de epoc=, pre-zente ]n carte, pot confirma acest lucru.
}n carte nu s]nt exteriorizate emo\iile noastre, nu-i ro-man, s]nt documentele epocii date, material din presa timpului. Am dat dovad= de pluralism, fiind puse al=turi cronica presei rom`ne [i presa sovietic=. E o lucrare co-lectiv=, nu e doar meritul meu [i al lui Mihai Pot`rniche, poate e mai mult meritul presei de atunci dec]t al nostru. Cartea este [i un avertisment, pentru c= multe evenimen-te se repet=, parc= ar fi trase la indigo. Cronica Basara-biei ]nregistreaz= un record de v]nz=ri. Credeam c= vom umple depozitele, dar va fi nevoie de un tiraj repetat. Ea trebuie s= ajung= ]n [coli, profesorilor le va fi util=.
— C]t timp a\i lucrat la aceast= cronic=?— Zece luni de munc= prin institu\iile de specialitate
din Rom`nia [i din Republica Moldova. Regret c= la noi nu s-au p=strat multe arhive. nici la Moldpres nu s-a p=strat arhiva (g=sim doar ultimii [ase-[apte ani). Arhiva unei agen\ii este o istorie adev=rat=, cu c]t mai mult timp trece, cu at]t e mai de pre\. Eu, fiind istoric, cred c= arhi-vele s]nt cea mai mare comoar=.
— Dvs. ce gen de literatur= prefera\i ]n copil=rie?— Citeam tot. P]n= ]n clasa a iV-a am terminat biblio-
teca [colar=, p]n= ]n clasa a Vi-a am citit biblioteca satu-lui. C]nd am venit ]n clasa a Vii-a la {coala nr. 1 din Chi[in=u, azi Liceul Gheorghe Asachi, am ]nceput a citi de la Biblioteca pentru Copii Pu[kin. Sigur c= eram fra-pat de Robinson Crusoe, Tom Sawyer, Huckleberry Finn, dar am citit [i despre “eroul” Pavlik Morozov. Sora mea mai mare studia la Facultatea de Limbi Str=ine. }n vacan\a de var=, la istoria literaturii str=ine avea de citit o list= de titluri. Ea nu reu[ea s= le citeasc=, pentru c= atunci c]nd \i se impune ceva, apare un fel de repulsie. Eu le citeam pe toate cu mult drag. Literatura clasic= rus=, dup= mine, e una dintre cele mai bune. i-am citit [i r=scitit pe Dostoievski, Gogol, Cehov, Turgheniev. Dintre scriitorii sovietici am unul preferat, Konstantin Paustovski, are eseuri [i nuvele deosebite. C]t prive[te literatura rom`n=, aceasta era inaccesibil=. Cump=ram c]te ceva ]n rom`n=, c]nd plecam la Moscova, Leningrad, Cern=u\i sau odesa. }n ultimii 25 de ani m= str=duiesc s= recuperez citind din literatura rom`n=.
— Spunea\i odat=: c=r\ile necitite ]n copil=rie nu se recupereaz= niciodat=...
— Eu ]l citez pe Vasili {uk[in. Scriitor, actor, regizor, un talent neobi[nuit. }ns=, ]n copil=rie, nu citise aproape nimic. Apoi a ]nceput s= le recupereze. }n una dintre nu-velele sale spunea c= acele c=r\i pe care nu le-ai citit ]n copil=rie pe urm= nu le mai po\i citi niciodat=. Acest gol te urm=re[te toat= via\a.
— Cum ar trebui s= aleag= un copil o carte bun=?— }mi place politica Editurii Cartier, care promo-
veaz= o carte bun=, select=. }n lectur=, regula trecerii cantit=\ii ]n calitate nu func\ioneaz=. nu po\i s= cre[ti intelectual citind literatur= de bulevard. Un num=r mare de c=r\i citite ]nc= nu ]nseamn= cultur=.
— Ce pasiuni ave\i?— S]nt de ba[tin= din Suruceni, care e la 18 km de
Chi[in=u. De prin clasa a iV-a, ]mpreun= cu un prieten al meu am ]nceput s= venim la fotbal la stadionul re-publican, pe atunci juca echipa Moldova. }mp=r\eam o rubl= la doi. Luam bilete pentru copii de 10 copeici, o p]ine [i ap=. Ultimul autobuz era la ora 19, atunci c]nd ]nce-pea meciul. Pentru a ajunge acas=, o parte din drum mergeam cu autobuzul, care se ducea la ialoveni, iar cealalt= pe jos, pe de-a dreptul, ajungeam acasa pe la 12 noaptea. }mi amintesc c= odat= am v=zut o vulpe [i am alergat de ne-au sc=p=rat c=lc]iele. P=rin\ii ne cer-tau, noi juram c= nu ne mai ducem. Dar adunam copei-c= cu copeic= [i la urm=torul meci eram prezen\i.
Fotbalul ]n satul Suruceni nu a fost doar o pasiunie, a fost un cult, se juca pe toate drumurile. {i acum ]n sat este o [coal= de fotbal, copiii au ocupa\ie. Cititul [i fot-balul s]nt pasiunile mele. nu s]nt chiar compatibile, dar le-am unit.
— S= fii deputat ]n primul Parlament al RM mi se pare o onoare. Ce regreta\i c= nu a\i realizat atunci ]n aceast= calitate?
— Era un parlament de trei ori mai mare dec]t aces-ta, dintre cei 300 erau cel pu\in 100 de persoane perfor-mante care reprezentau diferite domenii. nume sonore, economi[ti, juri[ti, scriitori ]n aceast= minoritate parla-mentar=, care aveau mult curaj [i care la o sear= de poezie adunau o sal= plin=. Era un poten\ial intelectual deosebit.
Dar ce s-a ]nt]mplat? Pe de o parte, a fost un roman-tism incurabil, care ne-a \inut mult timp prin[i ]n proble-mele filologice [i de identitate [i nu am reu[it s= d=m prioritate celor economice...
Pe de alt= parte, erau dou= curente: unionist [i de independen\=, [i, din p=cate, ]n loc s= lupt=m cu comu-nismul, atunci exprimat prin agrarieni, s= proced=m la reforme, am tras o linie de demarca\ie ]ntre noi [i, p]n= la urm=, am cedat puterea opozi\iei. Am ratat [anse mari, nu am avut pragmatismul necesar unui stat mo-dern. noi, din p=cate, ne-am oprit la nivelul jocului de dame, nu s]ntem [ahi[ti, s= g]ndim cu c]teva mut=ri ]nainte. nu s]ntem pragmatici, ci emotivi.
— P]n= ]n prezent cu sprijinul Agen\iei Moldpress au fost scoase de sub tipar [ase antologii de versuri, cuprinz]nd cele mai bune crea\ii ale cititorilor, ap=rute ]n revista NOI. De asemenea, nu o singur= dat= a\i oferit c][tig=torilor concursurilor organizate de re-vist= Calendarul ilustrat tip=rit de Moldpres. V= mul- \umim [i pe aceast= cale pentru sus\inere.
— Am f=cut-o ]ntotdeauna cu mult drag [i o s= v= oferim pentru c][tig=torii concursului de istorie Cronica Basarabiei.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+
15
noi, mai 201316
}N+L|AREA DOMNULUI
S =rb=torind }n=l\area Domnului de pe p=m]nt la ceruri s= ne str=mut=m toate g]ndurile [i n=zuin-
\ele noastre spre cele de sus. odat= cu ]n=l\area lui Hristos a fost ]n=l\at= [i fiin\a noastr= omeneasc=, pe care El a primit-o de la Sf]nta Fecioar= Maria.
{i cum s= nu ne ]ndrept=m noi ]ntr-acolo unde a fost ]n=l\at „”trup din trupul nostru [i os din osul nos-tru”? Prin ]n=l\area trupului nostru ]ntru Hristos noi s]n-tem pream=ri\i [i preasl=vi\i; ne-am ]nvrednicit de a[a o cinste de care se minuneaz= [i ]ngerii. Cum s= nu ne bucur=m de aceasta? Cum s= nu n=zuim spre ceruri? {i dac= p]n= acum ne ]nsp=im]ntam s= pri-
vim ]n sus, fi-indc= r=suna de acolo nu binecuv]nta-rea, ci bles-temul (pentru p=catul s=- v]r[it), acum se revars= bi-necuv]ntarea [i mila.
Domnul nostru iisus Hristos S-a ]n=l\at cu m]inile ridicate, binecuv]nt]nd pe apostoli [i, de aceea, noi primim binecuv]ntarea lui Dumnezeu din cer. iat= de ce ]n ziua na[terii M]ntuitorului se c]nt=: ”Hristos pe p=m]nt, ]n=l\a\i-v=”.
M]ntuitorul S-a ]n=l\at pentru a ne trimite nou= pe Preasf]ntul Duh, pentru a ne ]n=l\a [i pe noi, cei ce credem ]n El, de pe p=m]nt la cer, din iad ]n rai, din moarte la via\=, precum El ]nsu[i zice: ”iar Eu, c]nd M= voi ]n=l\a de pe p=m]nt, ]i voi trage pe to\i la Mine”. oamenii se ]nal\= la cer, la Dumnezeu, prin harul Duhului Sf]nt, prin credin\= dreapt= [i prin fap-te bune pe care le ]ncununeaz= dragostea cre[tin=, rug=ciunea, milostenia [i poc=in\a.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ARBORELE GENEALOGIC
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXIUNIE
3 Sfin\ii ]ntocmai cu Apostolii }mp=ra\i Constan-tin [i Elena.
13 }N+L|AREA DOMNULUI. Sf. Apostol Ermia; Sf. Mc. Ermei.
23 Duminica VIII dup= Pa[ti. SF}NTA TREIME. CINCIZECIMEA. Sf. Mc. Timotei; Sf. Irh. Vasile, Ioan; Sf. Mc. Alexandru [i Antonina.
24 Ziua Sf]ntului Duh. Sf. Ap. Vartolomeu [i Var-nava. Cuv. Efrem.
D intotdeauna am fost atras= de atelierele de genea-logie. P=strez toate [abloanele mele ]nchegate st]n-
gaci la cerin\a profesorilor. Primul e cel f=cut ]nc= ]n cla-sa a patra... E cel mai mic “arbore genealogic” al meu.
Ca s=-\i dai seama c]t de important= este spi\a nea-mului t=u, drag= cititorule, afl= c= genealogia ][i are originea undeva ]n preistorie, unde leg=turile de rude-nie consolidau societatea. odat= cu apari\ia scrisului, aceasta s-a dezvoltat rapid datorit= preocup=rii obsesi-ve a familiilor de a-[i venera neamul, de a-[i ar=ta ob]r-[ia social=. Arborele familiei sau Cartea casei erau de nelipsit ]n familiile de nobili ]n imperiul Roman. }n 1467, la Strasbourg apare prima lucrare cu caracter genealo-gic incunabulul anonim, astfel, Europa fiind ]mp]nzit= de tip=rituri cu tabele genealogice. Abia ]n sec. al XVii-lea se stabilesc primele norme, principii de abordare genealogic= prin contribu\ia lui Andre Duchesne, Claude-Francois Menestrier, Jean Le Laboureur, ]ns= genealogia, ca [tiin\= auxiliar= a istoriei, o face germa-nul Johann Hubner, ]n seria de lucr=ri publicate ]n anii 1725-1731. }n \ara noastr=, genealogia este cunoscut= din actele de cancelarie ]nc= din perioada medieval=, privind mo[te-nirile, drepturile asupra p=m]nturilor. Pio-nierii acestui domeniu la noi s]nt Dimitrie Cantemir, ba-nul Mihail Cantacuzino, care alc=tuie[te Ghenaloghia Cantacuzinilor, paharnicul Costantin Sion cu Arhondo-logia Moldovei.
Mereu apar genera\ii noi de calculatoare. Le facem robo\ilor arbore genealogic. Medit]nd asupra acestui g]nd, ne-am propus ]n num=rul de fa\= s= te motiv=m s=-\i cuno[ti r=d=cinile, s= descoperi poves-tea familiei tale. Toa-te fotografiile r=t=cite ]n albumele de fami-lie, documentele vechi, scrisorile p=strate ]n cuferele pr=fuite de vreme ale bunicilor ]\i pot fi de ajutor. Bi-nevenite vor fi m=r-turiile p=rin\ilor, ale bunicilor, rudelor apro-piate. }n cazul unei in-vestiga\ii complete po\i apela [i la arhivele publice. Vei fi uimit s= afli c= arborele genealogic al familiei tale poate fi la fel de in-teresant ca un tabel de ascenden\i al unei dinastii de regi sau al unei vechi familii boiere[ti.
}\i stau la dispozi\ie bazele de date online care con\in comori genealogice. F=-\i timp s= le cercetezi! Alege un model pe gustul t=u – o platform= de creare schematic= sau ]l po\i decora cu desene. invit=-i ]n ajutor pe veri[orii t=i, va fi mai distractiv. {i ]ncepe\i cercetarea: persoana de referin\= va fi pozi\ionat= la r=d=cina arborelui. }n partea de sus, ramurile copacului, s]nt trecu\i copiii [i al\i descenden\i, iar persoana cu acela[i grad de rude-nie mai t]n=r= este trecut= ]n st]nga fa\= de cei mai ]n v]rst=. Axioma cercet=rii ]n genealogie sun= cam a[a: ”C]nd e[ti t]n=r – nu te intereseaz=, c]nd avansezi ]n v]rst= – nu mai ai de cine ]ntreba!”
{i cum a[chia nu sare departe de trunchi, vei fi, pro-babil, surprins s= afli de unde \i se trag anumite voca\ii, talente pe care nu le b=nuiai. Succes!
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
2013, mai noi
B+TR
}NUL
{I M
ARE
A
25 /
iisus
e, h
ab
ar
n-a
vea
m c
=-i
at]t
de
ma
re! C
ontin
u=:
— D
ar
tot
o s=
-l om
or. C
u to
at=
sl
ava
[i m
=re
\ia lu
i. “D
e[i
e ne
dre
pt”,
se
g
]nd
i el
.”D
ar
o s=
-i a
r=t c
e po
ate
s=
fac=
un
b=
rba
t [i
c]te
poa
te ]
ndur
a u
n b
=rb
at.”
—
i-a
m s
pus
pu[t
iulu
i c=
-s u
n b
=tr
]n c
iud
at,
spus
e cu
gla
s ta
re.
Acu
m e
mom
entu
l s-o
dov
edes
c.
Zec
ile d
e m
ii d
e m
omen
te c
]nd
o
dov
edis
e nu
ma
i ]ns
emna
u ni
mic
. A
cum
urm
a s
-o d
oved
easc
= ia
r=[i
. Fi
eca
re o
cazi
e er
a o
nou
= o
cazi
e [i
b
=tr
]nul
nu
se g
]nd
ea n
icio
da
t= l
a
trec
ut a
tunc
i c]n
d e
a s
e iv
ea.
“A[
vrea
s=
ad
oarm
= [
i el
[i
s=
ador
m [
i eu,
ca
s= v
isez
lei”
, se
g]nd
i b
=tr
]nul
. “D
e ce
leii
s]nt
sin
gur
ul lu
cru
im-
port
ant
ca
re a
ma
i r=
ma
s ?
nu-
\i b
ate
ca
pul,
mo[
ule!
” ][
i zi
se a
poi.
”Sta
i lin
i[tit
aco
lo,
pe s
c]nd
ur=
, [i
nu
te
mai
g]n
di l
a ni
mic
. Pe
[tel
e se
tru
de[t
e. T
u tru
de[t
e-te
c]t
mai
pu\
in.”
V
eni
[i d
up=
-am
iaza
, ia
r b
arc
a
]na
inta
]n
cont
inua
re ]
ncet
[i
ferm
.
Da
r a
cum
bri
za d
insp
re e
st ]n
gre
u-na
trud
a p
e[te
lui,
iar b
=tr
]nul
plu
tea
]n
cet
pe
ma
rea
a
proa
pe
calm
=,
sim
\ind
va
g [
i dom
ol d
urer
ea d
e la
sf
oara
ce-
l ap=
sa p
e sp
ina
re.
La
un
mom
ent
da
t, ]n
tim
pul
dup
=-a
mie
zii,
sfoa
ra ]
ncep
u s=
se
]na
l\e d
in n
ou. D
ar
pe[t
ele
]not
a ]n
co
ntin
uare
, doa
r c=
se ri
dica
se p
u\in
m
ai
la s
upra
fa\=
. Lu
min
a s
oare
lui
c=d
ea p
e b
ra\u
l st]n
g a
l b=
tr]n
ului
, pe
um
=ru
l [i
pe
spin
are
a l
ui.
Ast
-fe
l ][i
d=
du
el s
eam
a c
= p
e[te
le n
u m
ai m
erg
ea s
pre
nord
, ci s
pre
est.
Acu
m,
c]n
d ]
l v=
zuse
o d
at=
, ][
i pu
tea
im
ag
ina
cum
]no
at=
pri
n a
p=, c
u ]n
ot=
toa
rele
pec
tora
le m
ov
r=sf
ira
te
ca
ni[t
e a
ripi
[i
d
espi
- c]
nd c
u co
ad
a l
ui m
are
[i
\ea
p=n=
b
ezna
ape
lor.
”M
= ]
ntre
b c
]t po
ate
s=
va
d=
la a
d]n
cim
ea a
ia”,
][i z
ise
el. ”
Are
ni[
te o
chi i
men
[i, i
ar
un c
al
poa
te v
edea
]n
]ntu
neri
c, d
e[i
are
oc
hii
mul
t m
ai
mic
i. o
din
ioa
r= v
e-d
eam
[i e
u fo
art
e b
ine
]n ]n
tune
ric.
n
u d
ac=
era
]ntu
neri
c a
bso
lut.
Da
r a
proa
pe c
a o
pis
ic=
.”
32 /
Ern
est
HE
MIN
GW
AY
” Ia
r el
b=
nuie
sc c
= o
s=
ste
a c
u m
ine”
, ][i
zis
e [i
a[t
ept=
s=
se
fac=
lum
in=
. A
cum
, ]n
ain
te d
e ve
-ni
rea
zor
ilor,
se
f=cu
se fr
ig, a
[a c
=
b=
tr]n
ul s
e lip
i de
lem
nul b
=rc
ii, c
a
s= s
e ]n
c=lz
easc
=. ”P
ot s
= re
zist
at]t
c]t
rezi
st=
[i e
l”, ]
[i s
puse
. {i,
la p
rim
a
gea
n= d
e lu
min
=, s
foa
ra s
e ]n
tinse
, co
bor
]nd
]n
ap=
. B
arc
a s
e m
i[ca
ne
ab
=tu
t, ia
r c]
nd r
=s=
ri c
ea d
int]i
ra
z= d
e so
are
, ea
cob
or] p
e um
=ru
l d
rept
al b
=tr
]nul
ui.
— o
ia s
pre
nord
, zis
e b
=tr
]nul
.“C
uren
tul
treb
uie
s= n
e fi
dus
m
ult
]nsp
re e
st”,
se
g]n
di
el.
”A[
vrea
s=
o ia
[i e
l dup
= c
uren
t. A
sta
a
r a
r=ta
c=
ob
ose[
te.”
C
]nd
soa
rele
se
rid
ic=
ma
i su
s pe
cer
, b=
tr]n
ul ][
i d=
du
sea
ma
c=
pe
[tel
e nu
ob
osea
. nu
exis
ta d
ec]t
un s
ing
ur s
emn
]mb
ucur
=to
r. D
up=
c]
t d
e ]n
clin
at=
era
acu
m s
foa
ra,
se v
edea
c=
pe[t
ele
]noa
t= la
o a
d]n-
cim
e m
ai
mic
=.
Ast
a n
u ]n
sem
na
nea
p=ra
t c=
o s
= s
ar=
. D
ar
era
po
sib
il s-
o fa
c=.
—
D=
, D
oam
ne,
s=
sar=
! ex
-cl
am
= b
=tr
]nul
. A
m d
estu
l= s
foa
r=
c]t s
=-l
\in s
ub c
ontr
ol.
”Poa
te c
= d
ac=
a[
]nco
rda
un
pic
ma
i ta
re s
foa
ra,
o s=
fa
c s=
-l do
ar=
[i-a
tunc
i o s
= sa
r=”,
se
g]nd
i el
. ”A
cum
, c=
s-a
f=
cut
ziu=
, a
r fi
bin
e s=
sa
r=, c
a s
=-[
i um
ple
cu a
er
saci
i =
ia p
e ca
re-i
are
de-
a l
ung
ul
spin
=ri
i, [i
-atu
nci
n-o
s= s
e m
ai
poa
t= d
uce
s= m
oar=
]n a
d]n
c.”
}nce
rc=
s=
ma
i spo
rea
sc=
tens
i-
unea
, da
r ]nc
= d
in m
omen
tul ]
n ca
re
prin
sese
pe[
tele
]n c
]rlig
sfo
ara
era
d
eja
at]t
de
]nco
rda
t=,
]nc]
t st
=te
a
s= p
lesn
easc
=,
a[a
c=
atu
nci
c]nd
se
l=s=
pe
spa
te [
i vru
s=
tra
g=
de
ea, s
im\i
c]t
de
tare
era
[i
][i
d=
du
sea
ma
c=
nu
are
cum
s-o
ma
i tra
g=
sp
re e
l. ”}
n ni
ci u
n ca
z nu
treb
uie
s=
smuc
esc
de
ea”,
se
g]n
di
el.
”Fie
-ca
re s
muc
itur=
l=rg
e[te
t=ie
tura
pe
care
i-o
fa
ce c
]rlig
ul [
i m
ai
apo
i, a
tunc
i c]
nd o
s=
sa
r=,
s-a
r pu
tea
sm
ulg
e d
in e
l. D
ar,
ori
cum
, m=
sim
t m
ai b
ine
acu
m c
= e
soa
re. D
e d
ata
a
sta
nic
i m
=ca
r nu
tre
bui
e s=
m=
ui
t la
el.”
D
e sf
oar=
se
prin
sese
r= n
i[te
ie
rbur
i g
alb
ene,
da
r b
=tr
]nul
[tia
c=
nu
f=ce
au
altc
eva
dec
]t s=
]n-
gre
uiez
e po
vara
pe[
telu
i, a
[a c
=
se b
ucur
=.
Alg
ele
ast
ea g
alb
ene
din
gol
f isc
ase
r= ]n
tim
pul n
op\ii
lu-
min
a fo
sfor
esce
nt=
din
ap=
. —
S=
[tii
tu,
m=
i pe
[te,
c=
eu
te i
ubes
c [i
te
resp
ect
mul
t d
e to
t, sp
use
cu g
las
tare
. Dar
p]n
= la
sf]r
-[i
tul z
ilei o
s=
te o
mor
neg
re[i
t. ”S
per
s= fi
e a
[a”,
][i z
ise
el.
o
p=s=
ruic
=
se
apr
opie
d
e b
arc
=,
veni
nd d
insp
re n
ord
. E
ra o
pa
s=re
c]n
t=to
are
mic
=1 ,
ce z
bur
a
foa
rte
jos,
dea
supr
a a
pei.
B=
tr]n
ul
][i
d=
du
sea
ma
c=
era
gro
zav
de
oste
nit=
. Pa
s=re
a s
e ]n
dre
pt=
spr
e pu
pa
b=
rcii
[i s
e op
ri s
= s
e od
ihne
asc
=
aco
lo. A
poi s
e ]n
v]rt
i pe
l]ng
= c
apu
l b
=tr
]nul
ui [
i se
a[e
z= p
e sf
oar=
,
1. }n
ori
gin
al w
arb
ler
(eng
l.). P
rob
ab
il c=
e v
orb
a d
e D
end
roic
a s
tria
ta, o
pa
s=re
ma
roni
e cu
dun
gi a
lbe
[i
neg
re, c
are
tr=
ie[t
e ]n
nor
dul
con
tinen
tulu
i am
eric
an.
Est
e o
pas=
re d
es ]n
t]lni
t= ]n
Ca
nad
a, A
lask
a [
i ]n
zona
M
ari
lor
Lacu
ri. i
arn
a m
igre
az=
]n A
mer
ica
de
Sud
.
2. C
ram
p=, c
]rce
l (sp
.)
NO
TE
Va
urm
a. }
ncep
utul
]n n
r. 2
a. c
.
noi, mai 2013
unde p=
ru c= se sim
te mult m
ai
confortab
il. —
C]\i a
ni ai? i se a
dres=
b=
tr]nul p=
s=ruicii. E
prima
ta c=
l=torie?
C]t vorb
i el, pas=
rea ]l fix=
cu privirea
. Era
at]t d
e obosit=
, ]nc]t nici m
=ca
r nu ma
i cercet= sfoa
ra.
|op=i nesig
ur= d
e-a lung
ul ei p]-n=
c]nd picioru[ele sa
le delica
te o prinser=
str]ns. —
E \ea
p=n=
, ]i spuse b=
tr]nul. E
prea \ea
p=n=
. Da
r tu n-ar treb
ui s=
fii at]t d
e obosit=
dup=
o noapte ]n
care n-a
b=
tut v]ntul. Altfel ce-o s=
se a
leag
= d
e p=s=
ri? ”{
oimii”, ][i zise el. “{
oimii vin
pe ma
re ca s=
dea
peste ele.” Da
r nu-i pom
eni nimic p=
s=rii d
in fa\a
lui, ca
re oricum nu-l putea
]n\elege
[i care o s=
afle foa
rte cur]nd cum
st=
treab
a cu [oim
ii. —
Sta
i [i te odihne[te ca
lumea
, p=
s=ruico, zise el. A
poi porne[te la
drum
[i ]ncearc=
-\i norocul, cum
face orice om
, pas=
re sau pe[te.
Vorbitul ]i m
ai d=dea curaj, fiindc=
pe timpul nop\ii ]i ]n\epenise spa
-tele [i-a
cum ]l d
urea ta
re de tot.
— R
=m
]i aca
s= la
mine d
ac=
vrei, p=
s=ruico, a
d=
ug=
el. }mi pa
-re r=
u c= nu pot s=
ridic vela
[i s= te
duc la
ma
l chiar a
cum, c=
s-a por-
nit [i v]nticelul =sta
. Da
r s]nt cu un prieten.
Chia
r ]n clipa a
ceea pe[tele se
smuci b
rusc, pr=v=
lindu-l pe b
=tr]n
jos, la prora
, [i l-ar fi t]r]t chia
r pes-te b
ord d
ac=
acesta
nu s-ar fi \inut
tare [i n-a
r fi da
t drum
ul la un pic
de sfoa
r=.
C]nd
sfoara
zv]cnise, pas=
rea ][i
luase zb
orul, iar b
=tr]nul nici m
=ca
r nu a
puc= s-o va
d=
plec]nd. Prinse
atent sfoa
ra cu m
]na d
reapt=
[i ob-
serv= c=
palm
a ]i s]ng
era.
— S
-ar putea
s=-l fi r=
nit ceva,
zise el
cu voce
tare
[i tra
se ia
r sfoa
ra spre el, ca
s= va
d=
da
c= nu
putea d
irija cum
va pe[tele.
Da
r c]nd
a
junse la
m
omentul
decisiv, se opri [i se a
[ez= ia
r=[i ]n
aceea
[i pozi\ie, \in]nd sfoa
ra la
fel d
e ]ncorda
t= ca
[i ]nainte.
— A
cuma
[tii [i tu, pe[te, cum
st= trea
ba
, zise el. {i D
umnezeu
mi-e m
artor c=
o [tiu [i eu. A
poi ][i
roti privirea
, c=
ut]nd
pas=
rea, fiind
c= i-a
r fi f=cut pl=
cere s=
aib
= pe cineva
cu el. Pas=
rea
disp=
ruse. ”n
-ai sta
t mult”, se g
]ndi b
=r-
ba
tul. “Da
r pe drum
, p]n= s=
ajung
i la
\=rm
, o s= a
i parte d
e greut=
\i m
ai num
eroase d
ec]t o s= a
m eu.
Cum
de-a
m l=
sat pe[tele =
sta s=
m
= r=
neasc=
doa
r dintr-o sm
ucitur=
repezit=? S
-ar zice c=
m=
prostesc d
e tot. Sa
u poate c=
m=
uitam
la
p=s=
ruica a
ia m
ic= [i m
= g
]ndea
m
la ea
. De-a
cum o s=
fiu atent nu-
ma
i la trea
ba
mea
. {i treb
uie s=
m
=n
]nc [i tonul, ca
s= nu m
= tre-
zesc c= m
= la
s= puterile.”
— A
[ fi vrut s= fie [i pu[tiul a
ici [i s=
-mi fi lua
t [i ni[te sare cu m
ine, spuse el ta
re. D
up= ce ][i m
ut= g
reutatea
sforii pe um
=rul st]ng
[i ]ngenunche cu
grij=
, ][i sp=l=
m]na
]n ocean [i o
\inu scufunda
t= a
colo ma
i bine d
e un m
inut, urm=
rind d
]ra d
e spum=
pe ca
re o l=sa
]n urm=
[i [uvoiul de
ap=
ce-i izbea
ne]ncetat pa
lma
]n tim
p ce ba
rca ]na
inta.
— A
]ncetinit mult, zise el.
B=tr]nului i-ar fi pl=cut s=-[i \in=
ma
i m
ult=
vreme
m]na
]n
apa
s=
rat=
, da
r se temea
ca pe[tele s=
nu fa
c= ia
r=[i un sa
lt brusc, a
[a c=
se rid
ic=, se propti b
ine pe picioare
str]ns= ca
ghea
rele ]ncle[tate a
le unui vultur.
”Da
r las’ c-o s=
se desfa
c=”, se
]ncuraj=
el. ”o s=
se desfa
c= ]n m
od
sigur, ca
s=-m
i ajute d
reapta
. Trei lucruri s]nt ]nfr=
\ite aici: pe[tele [i
cele dou=
bra
\e ale m
ele. Trebuie
s= se d
esfac=
. E sub
dem
nitatea
ei
s= r=
m]n=
]ncle[tat=
.” Pe[tele ]nce-tinise ia
r [i acum
merg
ea ]n ritm
ul s=
u cunoscut. “M
= ]ntreb
de ce-o fi ie[it d
ea-
supra”, se g
]ndi b
=tr]nul. ”A
s=rit
din a
p= d
e parc=
ar fi vrut s=
-mi
ara
te c]t de m
are e. E
i bine, a
cuma
[tiu. A
[ vrea s=
pot s=-i a
r=t ce fel
de b
=rb
at s]nt eu. D
ar a
tunci mi-a
r ved
ea [i m
]na cu c]rcelul. La
s=-l m
ai
bine s=
cread
= c=
s]nt ma
i b=
rba
t d
ec]t s]nt [i a[a
o s= [i fiu. A
[ vrea
s= fiu eu pe[tele”, ][i m
ai zise el,
”cu tot ce are el ca
s= lupte cu
mine, pe c]nd
eu n-am
dec]t voin\a
[i intelig
en\a m
ea”.
Se
a[ez=
com
od
pe sc]nd
u-ra
b=
rcii [i se ]mp=
c= lini[tit cu
suferin\a. Pe[tele ]not=
ma
i depa
rte ]n acela[i ritm
, iar barca ]nainta ]ncet prin a
pa ]ntuneca
t=.
od
at=
cu
v]ntul ce
]ncepu s=
b
at=
dinspre est, m
area
se ag
it=
u[or, iar la
pr]nz m]na
st]ng= a
b=
tr]-nului se d
escle[t=.
— V
e[ti proaste pentru tine, pe[-
te, spuse el [i mut=
sfoara
peste sa-
cul care ]i a
coperea um
erii. S
t=tea
com
od,
de[i
suferea,
numa
i c= nu voia
s= recunoa
sc=
nicidecum
c= sufer=
. —
nu-s vreun cred
incios, zise el. D
ar ca
s= prind
pe[tele =sta
, o s=
zic de zece ori “Ta
t=l nostru” [i d
e zece ori “B
ucur=-te, M
arie” [i m
=
leg c=
da
c= o s=
-l prind, o s=
merg
]n pelerina
j la S
f]nta Fecioa
r= d
in C
obre. F=
g=
duiesc s-o fa
c.
}ncepu s=
spun=
rug
=ciunile
meca
nic. U
neori se
sim\ea
a
t]t d
e obosit, c=
nu ma
i reu[ea s=
-[i a
duc=
am
inte cuvintele [i atunci ]n-
cepea s=
le spun= reped
e, ]n a[a
fel ]nc]t s=
-i vin= a
utoma
t pe buze.
“Bucur=
-te, Ma
rie” e ma
i u[or de zis
dec]t ”Ta
t=l nostru“, se g
]ndi el.
— Bucur=
-te, Ma
rie, cea plin=
de
har, D
omnul este cu tine. Binecuv]n-
tat=
e[ti tu ]ntre femei [i b
inecuv]ntat
este rodul trupului t=
u, iisus. Sf]nt=
M
arie, M
aica
lui Dum
nezeu, roag
=-
te pentru noi, p=c=
to[ii, acum
[i ]n cea
sul mor\ii noa
stre. Am
in. A
poi ad
=ug
=:
— Prea
sf]nt= Fecioa
r=, roa
g=
-te pentru m
oartea
pe[telui =stuia
. A[a
m
inunat cum
e el. D
up= ce ][i spuse rug
=ciunile
[i se
sim\i
mult
ma
i b
ine, d
e[i suferin\a
]l ap=
sa la
fel de ta
re, ba
p
oate chia
r un pic m
ai zd
rav=
n, se ]ntinse peste lem
nul prorei [i ]ncepu s=
-[i mi[te m
ecanic d
egetele m
]inii st]ng
i. S
oarele ardea de-acum tare de tot,
de[i v]ntul ]ncepea s= sufle bl]nd. —
Ma
i bine a
[ pune o mom
eal=
nou=
]n undi\a
aia
mic=
de la
pu-pa
, spuse b=
tr]nul. Da
c= pe[tele
se hot=r=
[te s= m
= m
ai \in=
]nc=
o noapte, a
tunci o s= treb
uiasc=
s=
ma
i m=
n]nc o da
t=, ia
r apa
din
sticl= s-a
cam
dus. A
ici nu cred
c= a
[ putea prind
e dec]t vreo d
o-ra
d=
. Da
r da
c= o m
=n]nc c]t e ]nc=
proa
sp=t=
, n-o s= fie tocm
ai rea
. M
i-ar p
l=cea
s= v=
d c=
la n
oap
te ]m
i sare ]n b
arc=
un pe[te zbur=
tor. D
ar n-a
m nici o lum
in= cu ca
re s=-l
ad
emenesc. U
n pe[te zbur=
tor e excelent
c]nd
]l m
=n]nci
crud
[i nici n-ar trebui s=-l m
ai spintec. De-
acum treb
uie s=-m
i p=
strez for\ele.
26 /31 /
2013, mai noi
prie
teno
ase
de
]ng
he\a
t=,
iar
un-
dev
a, m
ult d
easu
pra
lor,
se
z=re
au
fulg
ii su
b\ir
i a
i no
rilo
r ci
rrus
, ca
re
se p
rofil
au
pe c
erul
]na
lt d
e se
p-te
mb
rie.
—
o b
risa
u[o
ar=
, spu
se e
l. V
re-
mea
-i m
ai
bun
= p
entr
u m
ine
dec
]t pe
ntru
tine
, pe[
te.
M]n
a s
t]ng
= ]
i er
a ]
nc=
]n\
epe-
nit=
, da
r o
des
f=cu
]nce
ti[or
. ”M
= ]n
furi
e g
roza
v c]
rcei
i =[t
ia”,
][
i zi
se.
”Te
vezi
tr=
da
t d
e pr
opri
ul
t=u
corp
. Da
c= a
i dia
ree
din
ca
uz=
c=
te-
ai
into
xica
t cu
ni[
te m
]nca
re
sau
da
c= v
omi\i
din
pri
cina
ei,
te
sim
\i um
ilit
]n f
a\a
cel
or d
in j
ur.
Da
r u
n c
]rce
l” –
b=
tr]n
ul
]i s
pu
se
]n m
inte
ca
lam
bre
2 – “
te fa
ce s
= te
si
m\i
umili
t ma
i ale
s a
tunc
i c]n
d e
[ti
sing
ur.”
“D
ac=
pu[
tiul a
r fi
fost
aic
i, a
r fi
putu
t s=
]mi m
ase
ze b
ra\u
l [i s
= m
i-l
des
cle[
teze
de
la c
ot ]n
jos”
, se
g]nd
i el
. ”D
ar
tot o
s=
se
des
cle[
teze
el.”
C
um
\inu
de
sfoa
r=
cu
m]n
a
dre
apt
=,
sim
\i o
schi
mb
are
]n
for-
\a d
e tr
ac\
iune
]nc
= ]
nain
te s
= v
a-
d=
m
odifi
care
a
]ncl
ina
\iei
ei
]n
ap=
. Apo
i, ]n
tim
p ce
\in
ea b
ine
de
sfoa
r= [
i ][i
ple
snea
m]n
a s
t]ng
= d
e co
aps
=,
cu g
estu
ri r
api
de
[i p
uter
-ni
ce, v
=zu
cum
sfo
ara
se
]nd
rea
pt=
u[
or ]n
sus
. —
ie
se
dea
supr
a,
spus
e el
. H
aid
e, m
]n=
! Ha
i, te
rog
eu!
S
foa
ra
se
]n=
l\=
]nce
t [i
co
n-st
ant
, d
up=
ca
re o
glin
da
oce
anu
-lu
i se
um
fl= b
rusc
]n
fa\a
b=
rcii
[i
pe[t
ele
ie[i
la
sup
rafa
\=.
nu
ma
i te
rmin
a d
e ie
[it
[i a
pa ]
i [i
roia
pe
am
bel
e la
turi
ale
cor
pulu
i. Pe
[tel
e st
r=lu
cea
]n
b=
taia
soa
relu
i, ca
pul
[i s
pina
rea
]i
era
u d
e un
mov
]n-
tune
cat,
iar
dun
gile
de
pe p
=r\
ile
late
rale
, lu
min
ate
de
raze
, p=
rea
u
de
un l
ilia
chiu
des
chis
. B
otul
lui
]n
form
= d
e la
nce
era
lun
g c
]t o
b]t=
d
e b
ase
ba
ll [i
asc
u\it
la v
]rf,
]nto
c-m
ai c
a o
spa
d=
, ia
r pe
[tel
e ie
[i d
in
ma
re ]
n to
at=
lun
gim
ea l
ui,
dup
=
care
se
cufu
nd=
lin
]na
poi ]
n ea
, ca
un
s=
rito
r la
tra
mb
ulin
=.
B=
tr]n
ul
v=zu
la
ma
im
ens=
, ca
o c
oas=
, a
co
zii
pe[t
elui
int
r]nd
[i
ea ]
n a
d]n
-cu
ri, d
up=
ca
re s
foa
ra ]n
cepu
s=
se
des
f=[o
are
. —
E c
u m
ai
bin
e d
e ju
ma
’de
met
ru m
ai
lung
dec
]t b
arc
a,
spus
e b
=tr
]nul
. S
foa
ra s
e d
esf=
[ura
rep
ede,
da
r ri
tmic
, ia
r pe
[tel
e nu
era
spe
ria
t. B
=tr
]nul
]nc
erc=
s=
\in
= d
e sf
oar=
cu
am
]ndo
u= m
]inile
exa
ct a
t]ta
c]t s
=
nu a
jung
= p
e[te
le s
-o r
up=
. {tia
c=
d
ac=
nu
]l si
le[t
e s=
]nc
etin
easc
=,
da
c= n
u \in
e fu
nia
tens
iona
t=, p
e[-
tele
ar
pute
a s
= d
esf=
[oa
re t
oat=
sf
oara
dup
= e
l [i a
poi s
-o r
up=
. “E
un
pe[t
e m
=re
\ [i t
reb
uie
s=-l
duc
cu
z=h=
relu
l”, ]
[i s
puse
el.
“nu
treb
uie
s=-l
las
nici
o c
lip=
s=
[tie
c]t
]l d
uc p
uter
ile, n
ici c
e-a
r pu
tea
face
d
ac=
ar
vrea
s=
sca
pe. S
= fi
u eu
]n
locu
l lui
, a[
da
acu
m t
ot c
e po
t d
in
min
e [i
a[
lupt
a p
]n=
c]n
d c
eva
s-a
r ru
pe.
Da
r, s
lav=
Dom
nulu
i, pe
[tii
nu-s
la
fel
de
inte
ligen
\i ca
noi
, cei
ca
re-i
omor
]m,
chia
r d
ac=
s]n
t m
ai
inim
o[i [
i ma
i ]nz
estr
a\i
dec
]t no
i.”
B=
tr]n
ul v
=zu
se m
ul\i
pe[t
i m
ari
la
via
\a lu
i. V
=zu
se m
ul\i
pe[t
i ca
re
c]nt
=re
au
pest
e ju
m=
tate
de
ton=
[i
p]n=
acu
m p
rins
ese
doi
ca
m a
[a d
e m
ari
, da
r nic
iod
at=
c]n
d e
ra s
ing
ur.
Acu
m e
ra s
ing
ur, n
u m
ai v
edea
nic
i \=
rmul
[i e
ra le
ga
t de
cel m
ai m
are
pe
[te
pe c
are
]l
v=zu
se v
reod
at=
, m
ai
ma
re d
ec]t
auz
ise
el v
reod
at=
c=
ar
pute
a e
xist
a, i
ar
m]n
a s
t]ng
=
]i r=
m=
sese
]n
cont
inua
re l
a f
el d
e
27 /
30 /
... P
e[te
le ie
[i la
sup
rafa
\=.
Ilus
tra
\ie:
Ad
ria
n M
OR
AR
U
noi, mai 2013
[i ][i ridic=
m]na
]n b=
taia
soare-
lui. Era
doa
r o t=ietur=
de la
funie, una
care ]i a
junsese p]n= ]n ca
rne. D
ar era
]n partea
de pa
lm=
cu care
lucra. {
tia c=
o s= a
ib=
nevoie de
m]ini p]n=
s= term
ine treab
a a
ici [i nu-i pl=
cea c=
s-a t=
iat ]nc=
]nainte
s= ]ncea
p=.
— A
cum treb
uie s= m
=n]nc tonul
=la
mic, spuse el d
up= ce a
pa d
e pe m
]n= i se usc=
. Pot s=-l tra
g spre
mine cu ca
ngea
[i s= sta
u s=-l
m=
n]nc lini[tit aici.
}ngenunche [i a
junse cu cang
ea
la tonul a
runcat sub
punte, dup=
ca
re ]l trase spre el, ferind
u-se s=
ating
= m
osoarele d
e sfoar=
. |inu ia
r=[i sfoa
ra ]ncord
at=
pe um=
rul st]ng
, se rezem=
pe bra
\ul st]ng [i
pe palm
=, scoa
se tonul din c]rlig
ul ca
ngei [i puse ca
ngea
la loc. Fix=
pe[tele, pun]nd
un genunchi pe el,
[i t=ie f][ii long
itudina
le de ca
rne crud
=, p
ornind d
in dosul ca
pului
]nspre coa
da
pe[telui.
Feliile d
e ca
rne avea
u form=
de pa
n=, ia
r b
=tr]nul f=
cea t=
ietura d
e l]ng=
[ira
spin=rii p]n=
sub b
urt=. D
up= ce ][i
t=ie [a
se felii de ca
rne, le ]ntinse pe lem
nul prorei, ][i [terse cu\itul d
e panta
loni [i, apuc]nd
scheletul tonului d
e coad
=, ]l a
runc= peste
bord
. —
nu cred
c=-s ]n sta
re s= m
=-
n]n
c unul ]ntreg, spuse el [i ]nfipse
cu\itul ]ntr-una d
in feliile de ca
rne ro[ia
tic=.
Sim
\i a
p=sa
rea
ferm=
[i
ne-schim
bat= a sforii undi\ei [i un c]rcel ca
re ]i prinse m]na
st]ng=
. Palm
a ]i
]n\epenise a[a
, ]ncle[tat=
pe sfoara
a
spr=, [i b
=tr]nul se uit=
cu dezg
ust la
ea.
— C
e fel de m
]n= m
ai e [i a
sta?
zise el.
Foarte
bine,
]n\epene[te,
da
c= a
[a vrei! Tra
nsform=
-te ]ntr-o g
hear=
! n-o s=
-\i ajute la
nimic.
”Ha
i, hai”, se g
]ndi el [i se uit=
]n
jos, ]n
apele
]ntunecate,
spre locul und
e sfoara
intra ]n a
d]nc.
“Acum
m=
n]nc= [i o s=
prinzi puteri [i ]n m
]n=! n
u-i vina m
]inii, iar tu a
i petrecut a
t]tea ore cu pe[tele =
sta...
Da
r po\i s= sta
i cu el o ve[nicie. “H
ai, m
=n]nc=
tonul!” A
puc= o b
ucat=
de ca
rne, [i-o v]r] ]n g
ur= [i o m
estec= a
ga
le. nu
era rea
la g
ust. ”M
estec= b
ine”, ][i zise b=
tr]ul. “S
toarce toa
te sucurile din ea
. n-a
r fi r=
u da
c= a
i putea s-o m
=n]nci cu
l=m
]ie, cu l=m
]ie verde sa
u cu un pic d
e sare.”
— C
um te m
ai sim
\i tu, m]n=
? ][i ]ntreb
= el pa
lma
, care-i ]n\epenise
a[a
de ta
re, c-ai fi zis c=
-i moa
rt=.
Pentru tine o s= m
=n]nc m
ai m
ult. M
]nc=
[i cea
lalt=
jum
=ta
te a
feliei d
e carne pe ca
re o t=ia
se ]n d
ou=. o
mestec=
foarte g
rijuliu [i a
poi scuip= pielea
. —
Ce m
ai zici a
cum, m
]n= ? S
au
e prea d
evreme ca
s=-\i d
ai sea
-m
a? M
ai lu=
o buca
t= ]ntrea
g=
de
carne, pe ca
re ]ncepu s-o mestece.
”E ca
rne de pe[te v]nos, plin d
e vla
g=
”, se g]nd
i el. “Am
avut m
are
nooc c= l-a
m prins pe el [i nu d
o-ra
da
. Dora
da
e prea d
ulce la g
ust. C
arnea
a
sta
nu-i d
ulce a
proape
deloc [i [i-a
p=stra
t [i acum
toat=
vig
oarea
.” ”o
ricum,
n-are
sens s=
jud
ec a
ltfel dec]t pra
ctic”, ][i zise apoi.
“Mi-a
r pl=cea
s= a
m [i ni[te sa
re. {
i z=u c=
nu [tiu da
c= soa
rele o s=
usuce sau o s=
strice ce-a m
ai
r=m
as d
in pe[te, a[a
c= a
[ face
ma
i bine s=
-l m=
n]nc pe tot, chiar
da
c= nu m
i-e foam
e. Pe[tele meu e
calm
[i neab
=tut. o
s= m
=n]nc tot
[i-atunci o s=
fiu preg=
tit.” —
Ai r=
bd
are, m
]n=, zise el. Pen-
tru tine o fac.
”Mi-ar fi pl=cut s=-i pot da de m
]n-ca
re pe[telui”, med
ita b
=tr]nul. ”E
fra
tele meu. D
ar treb
uie s=-l om
or [i treb
uie s= ]m
i p=strez for\ele, ca
s=
pot s-o fac.” {
i ]nghi\i ]nceti[or [i
con[tiincios toate b
uc=\ile d
e carne
]n form=
de pa
n=.
Se ]nd
rept= d
e spinare, [terg
]n-d
u-[i m]na
de pa
ntaloni.
— S
= ved
em, zise el. E
i, m]n=
, po\i s=
-i da
i drum
ul sforii, c= o s-o
dirijez eu d
oar cu d
reapta
p]n= c]nd
]ncetezi cu prostiile a
stea.
Puse talpa
piciorului drept pe
sfoara
grea
, pe care p]n=
atunci
o \inuse m]na
lui st]ng=
, [i se l=s=
pe spa
te, ]n contra d
irec\iei ]n care
tr=g
ea pe[tele.
— D
oam
ne-Dum
nezeule, ajut=
-m
=
s=
scap
d
e c]rcel!
zise el.
Fiindc=
nu [tiu ce-are d
e g]nd
s=
fac=
pe[tele. ”n
uma
i c= el pa
re s= fie lini[tit.
{i pa
re s= a
ib=
un plan”, se g
]ndi
b=
tr]nul. ”Da
r planul m
eu care-i?
La a
l meu treb
uie s= im
provizez, a
sta pentru c=
e un pe[te a[a
de
ma
re. Da
c= sa
re din a
p=, pot s=
-l om
or. Da
r st= a
colo, la fund
, de-o
ve[nicie. Asta
]nseam
n= c=
o s=
stau [i eu cu el o ve[nicie.” }[i frec=
de pa
ntaloni m
]na ]n-
durera
t= [i ]ncerc=
s=-[i d
ezmor-
\easc=
deg
etele. Da
r nu izbuti s=
d
esfac=
palm
a str]ns=
. ”Poate c=
o s=
se desfa
c= la
soare”, ][i zise
el. ”Poate c=
o s= se d
esfac=
dup=
ce-o s=
dig
er tonul =la
crud [i s=
- \ios. D
ac=
o s= fiu silit s=
o desfa
c, o s-o d
esfac eu, ind
iferent ce-ar fi.
Da
r nu vreau s-o d
esfac a
cum, cu
de-a
sila. La
s-o s= se d
escle[teze sing
ur= [i s=
-[i revin= a
tunci c]nd
crede ea
de cuviin\=
. La urm
a ur-
mei, a
m tra
s mult prea
tare d
e ea
azi-noa
pte, c]nd a
trebuit s=
elibe-
rez [i s= d
eznod toa
te sforile de la
und
i\e.” B
=tr]nul scrut=
cu privirea ]ntin-
sul m=
rii [i ][i d=
du sea
ma
c]t de
singur era
acum
. Da
r v=zu [i refle-
xele prisma
tice ]n ad
]ncurile apei
]ntunecate,
[i sfoa
ra
]ncorda
t=
dina
intea lui, [i stra
nia und
uire a
calm
ului apei. n
orii se ad
unau pe
cer, vestind venirea
alizeului, ia
r c]nd
pescarul se uit=
drept ]na
inte, v=
zu un c]rd d
e ra\e s=
lba
tice care
zbura
u ]n
forma
\ie pe
funda
lul cerului, d
easupra
apei, d
up= ca
re se ]m
pr=[tia
u [i se ad
unau ia
r ]n form
a\ie, [i ][i d
=d
u seam
a c=
nici un om
n-a fost vreod
at=
singur pe
ma
re. S
e g]nd
i c= unii b
=rb
a\i se te-
mea
u c]nd ie[ea
u cu vreo b=
rcu\=
]n larg
[i nu ma
i izbutea
u s= va
d=
\=
rmul [i-[i d
=d
u seam
a c=
avea
u d
reptate – a
sta ]n lunile c]nd
se f=
cea b
rusc vreme rea
. Da
r acum
era
a
notimpul
urag
anelor,
iar
atunci c]nd
nu vine nici un urag
an,
vremea
din a
notimpul ura
ga
nelor e cea
ma
i bun=
din a
n. ”D
ac=
vine vreun urag
an [i e[ti
pe ma
re, vezi ]ntotdea
una pe cer,
cu multe zile ]na
inte, semne c-o
s= vin=
. Cei d
e pe \=rm
nu le v=d
, pentru c=
nu [tiu la ce s=
se uite”, m
edit=
b=
tr]nul. ”Proba
bil c=
us-ca
tul face ca
[i forma
norilor s= fie
diferit=
. Da
r acum
nu vine nici un ura
ga
n.” S
e uit= la
cer [i v=zu cum
norii cum
ulus se ad
un= ca
ni[te gr=
mezi
28/29/
2013, mai noi21
D e mai bine de dou= decenii suntem o mare [i unit= familie – revista natura [i cititorii ei, cu
dor de frumuse\ea Basarabiei, cu dragoste fr=\eas-c= [i lumin= a adev=rului. ne zbucium=m, vis=m [i lupt=m ]mpreun= ca s= avem un p=m]nt mai curat, ape mai cristaline, un popor mai s=n=tos.
ne dorim s= fim tot mai mul\i, mai puternici – [i vom fi dac= [i tu, drag= cititorule, te vei al=tura fa-miliei revistei natura. invit=-\i [i colegii, prietenii, ru-dele la izvorul dragostei de verde, [i ]mpreun=, cu siguran\=, ne va fi mai u[or s= facem via\a mai bun= [i lumea mai frumoas=.
intr= ]n orice oficiu po[tal ca s= te abonezi la na-tura pentru a ii-a jum=tate a anului 2013 [i ]n-deamn=-i [i pe al\ii s= devin= ca [i tine – un cititor fidel al revistei.
Indice de abonament persoane fizice – 67805. Costul abonamentului pentru 6 luni – 30 de lei.
Aboneaz=-te acum!
abonament
calea spre olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE R=spunsurile corecte la etapa a V-a:
1. Scopul revolu\iilor burgheze a fost asigurarea dezvolt=rii libere a societ=\ii ]n baza principiilor poli-tice moderne, respect=rii drepturilor naturale ale cet=- \enilor [i suveranit=\ii poporului. Primele revolu\ii mo-derne – englez=, american=, francez= – au preg=tit terenul pentru afirmarea rela\iilor capitaliste. Ele au stimulat con[tiin\a popoarelor, ]ncuraj]nd lupta lor pentru ]nlocuirea rela\iilor vechi cu cele moderne; ]n \=rile coloniale apare conflictul dintre tendin\ele de dezvoltare de sine st=t=toare a economiei, vie\ii poli-tice [i spirituale na\ionale [i domina\ia str=in=.
Revolu\iile burgheze ]n epoca modern= [i-au ]nde-plinit rolul de factor de progres, prin instaurarea struc-turilor moderne, care permiteau dezvoltarea liber= a economiei, organizarea politic= ce garanta drepturile omului, suveranitatea poporului. Au fost puse bazele na\iunilor moderne, ale unei civiliza\ii [i culturi ]nain-tate.
Rezultatul revolu\iei engleze, ]n plan politic, a fost afirmarea liberalismului [i constituirea monarhiei constitu\ionale, al celei americane – ]nl=turarea domi-na\iei coloniale [i constituirea SUA cu un regim politic democratic, al celei franceze – ]nl=turarea vechiului regim [i ]nceputul unui [ir de transform=ri pe plan po-litic – trecerea de la republic= la monarhia constitu- \ional= [i revenirea la regimul autocrat, dup= care s= izbucneasc= o nou= revolu\ie, ]n 1848, [i s= insti-tuie o nou= republic=, la care va reveni ]n 1871, dup= ]nl=turarea celui de al Doilea imperiu Francez. }n alte \=ri, de[i revolu\iile au fost ]n=bu[ite, acestea au marcat ]nceputul unor profunde transform=ri soci-al-economice [i politice, au punctat necesitatea refor-melor, au trezit con[tiin\a na\ional=.
2. Mihail Kog=lniceanu (1817-1891) – istoric, scrii-tor, ziarist, om politic, prim-ministru [i, mai t]rziu, mi-nistru de Externe. A jucat un rol important ]n Revolu\ia de la 1848 [i ]n lupta pentru Unirea Principatelor. A f=cut studii str=lucite ]n Fran\a [i ]n Germania. }n 1839, redacteaz= Foaea s=teasc= a prin\ipatului Moldovei, iar ]n 1840, a anun\at apari\ia a [ase tomuri din Leto-pise\ele Valahiei [i Moldaviei [i, ]n acela[i an, a preg=tit apari\ia unei publica\ii de documenta\ie isto-ric=, intitulat= Arhiva rom`neasc=. Publica\ia a ap=rut ]n 1841. La nou= ani de la revolu\ia din 1848, particip= ca deputat de Dorohoi la Adunarea ad-hoc de la ia[i, unde este chemat s= se pronun\e ]n privin\a Unirii. Sfetnic al domnitorului Al. i. Cuza, ministru, apoi prim-ministru al Rom`niei, ]n perioada 1863-1865, a avut un rol hot=r]tor ]n adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de Externe, ]n 1867 [i ]n perioada 1877-1878, [i-a legat numele de actul proclam=rii indepen-den\ei de stat a Rom]niei. Membru al Societ=\ii Aca-demice Rom`ne (1868), vicepre[edinte (1886-1887) [i pre[edinte al Academiei Rom`ne (1887-1890), pre[e-dinte al sec\iunii istorice (1891).
Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
3. }n imagine este prezentat monumentul Taj Mahal din ora[ul Agra, india. A fost construit de ]mp=ratul Shah Jahan drept mausoleu pentru so\ia sa, Mumtaz Mahal. Cl=direa a fost construit= ]ntre 1630 [i 1653.
}n 1983 Taj Mahal a devenit parte din patrimoniul mondial UnESCo [i r=m]ne [i p]n= ast=zi printre cele mai vizitate [i faimoase monumente din lume.
Rezultatele etapei a V-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Veronica
BUGA, Lozova, Str=[eni; Lumini\a ROIBU, Ulmu, Ia-loveni; Mihaela STICEA, Natalia POCIUMBAN, Co-bani, Glodeni; Lauren\iu CALANCEA, Liceul Orizont, Chi[in=u; Stela BUDEANU, Ecaterina PLAMADEALA, Silvia ISTRATI, Zinaida DARII, Silvia NACU, Marina MERIUTA, Ialoveni, V=sieni; Natalia DOBO{; Irina C+LUG+REANU; Marcela DAMIAN, Cristian TAG}R{, Gabriela VELE{CO, Silvia JIGANU, Cristina MOVILEANU, Adriana BUDACA, H]nce[ti; Doina ST}N+, Gura Galbenei, CIMI{LIA.
29 de puncte au acumulat: Victoria BUNESCU (14,10,5), Mihail CUCULESCU (14,10,5), Andrei MANZUC (15,9,5), H]nce[ti.
28 de puncte (14,9,5) au acumulat: Ana JUCOVSCHI, Zina STOICA, H]nce[ti.
27 de puncte a acumulat: Gheorghe B}NZARI (13,9,5), H]nce[ti.
20 de puncte a acumulat: Eugenia MIHAILA (15,0,5), Ialoveni, V=sieni.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Aboneaz=-te la revista
noi, mai 201322
Carul-Mic
{ tia\i c= alunele americane, numite [i arahide, au fost denumite gre[it ca fiind nuci? De[i
florile acestei plante se afl= pe tulpina ei, fructele cresc ]n p=m]nt, de unde [i denumirea de alune de p=m]nt. Delicioasele alune nu s]nt nuci [i nici fruc-te oleaginoase. Alunele de p=dure s]nt legume, din aceea[i familie din care fac parte fasolea [i maz=rea.
Alunele de p=m]nt se cultiv= prin sem=narea di-rect= ]n sol sau prin r=sad. Acolo unde s]nt planta-te arahidele, anul urm=tor nu cresc buruieni.
P u\ini [tiu c= Pele a fost decorat cu medalia de aur pentru merite ]n lupta contra analfabetis-
mului. Distinc\ia i-a fost acordat= dup= publicarea c=r\ii Eu, Pele, care a trezit un mare interes, ]nc]t mul\i dintre analfabe\ii brazilieni au ]nv=\at s= citeasc= pentru a parcurge biografia idolului lor.
}n anul 1999, Pele, fost fotbalist brazilian, consi-derat de mult= lume ca fiind cel mai mare fotbalist din toate timpurile, a primit titlul de Atlet al Seco-lului din partea Comitetului interna\ional olimpic.
F aptul ar fi avut loc ]n jurul anului 612 e.n., c]nd Mahomed abia ]ncepuse a prop=v=dui reli-
gia islamic=. Arabii erau, pe atunci, idolii lui Ma-homed [i-i cereau s= le fac= tot felul de minuni.
Profetul a poruncit muntelui, ]n fa\a c=ruia pre-dica, s= vin= p]n= la el. Muntele, bine]n\eles, n-a catadicsit s= se urneasc=. Atunci Mahomed s-a ]nchinat [i, cu ochii la cer, a exclamat senin: ”Mare e ]n\elepciunea ta, Allah! Dac= ai fi dat ascultare cuvintelor mele [i ai fi f=cut muntele s= se mi[te, ne-ar fi pr=p=dit pe to\i. Trebuie, deci, eu s= m= duc la munte [i s= mul\umesc Celui de Sus c= a fost at]t de milostiv cu un neam de p=g]ni”. {i, ]n-drept]ndu-se spre munte, a rostit cuvintele: dac= nu vine muntele la Mohamed, se duce Mohamed la munte, care azi se spun, ]n zeflemea, acelora care n-au alt= cale dec]t s= se plece ]n fa\a unei situa\ii, chiar dac= astfel trebuie s= ]nfrunte ironia [i batjocura.
Doamne, Sfinte }mp=rate, Ce ]n ceruri sus lo-cuie[ti, caut= cu mil= [i cu ]ndurare asupra ca-
sei noastre. D= s=n=tate tatii [i mamei, ca s= poat= ]ngriji de noi [i de to\i ai casei noastre. Amin.
RUG+CIUNE P+RIN|ILOR
DESTIN— Ce culoare are bucuria?o-ntreba-i pe mama ]ntr-o zi.— Alb=, dragul mamei, ca h]rtia,Care-o-ns=ilezi cu poezii.
— Dar durerea ce culoare are?— neagr=, ca funinginea din horn{i-i ]n stare sufletul s=-\i areCu un cap=t otr=vit de corn.
— Da triste\ii, cum ]i e culoarea?— Galben=, ca ceara din [tiubei.Ea din suflet mai u[or dispare,Un pahar de c]ntec dac= bei.
— Dorul, mam=, ce culoare are?— Ro[ie, ca para din cuptor.omul, dragul mamei, p]n= moare,Toat= via\a e bolnav de dor.
— P=i atunci nu-mi este de mirareC=-i a[a v=rgat destinul meu.— Soarta, dragul mamei, la oricareE [i ea un fel de curcubeu.
nu de-acela care se arat=Dup= ploaie numa-n trei culori,Ea-i ori dulce, ori e prea s=rat=,ori e prea amar= uneori.
E curat, [i ea, ca l=turelul, Care-l \es din c=pi\ele mici{i se-nt]mpl=-n via\= ]n tot felul:Singur cazi [i singur te ridici.
NUCI SAU LEGUME?
Petru ZADNIPRU
2013, mai noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
I eri veni la mine acas= un b=iat s= m= invite la o serbare, la [coal=.
B=iatul intr= [i ]mi spuse:— Copiii v= invit= la [coal=. D=m o serbare. M-au
trimis pe mine s= v= spun. V-am spus, acum plec...— Asta-i tot?— Tot.— n-ai uitat nimic?— nimic.— Ba ai uitat. L-ai uitat c]nd ai intrat pe
”bun= ziua”. Unde l-ai uitat?— nu [tiu.— Cum se poate s= nu [tii? Aminte[te-\i!
nu po\i pleca a[a la drum f=r= ”bun= ziua”. G]nde[te-te pu\in! Ai mai trecut pe undeva ]nainte s= vii la mine?
— Am mai trecut pe acas=.— Poate l-ai uitat pe ”bun= ziua” acas=.
Ai telefon?— Da.— Ce num=r?}mi spuse num=rul [i sunai la el acas=.
R=spunse bunica.— S=rut m]na, bunicu\o, ]ncepui. lart=-
m= c= te abat de la treburi. nepotul dumitale e la mine. l s-a ]nt]mplat ceva, l-a uitat pe ”bun= ziua”. nu cumva la uitat acas=?
— nu, auzii de la cel=lalt cap=t al firului. Din p=cate, nu l-a uitat acas=. Dac= ]l uita, ]l g=seam. nici c]nd a trecut pe acas= nu-l avea la el. A deschis u[a de la buc=t=rie, a spus: ”Bunic=, mi-e foame!”, a ]nfu-lecat o p]rjoal=, dar, \in bine minte, l-a uitat pe ”bun= ziua”. nu [tiu unde l-a uitat. {tii cumva dumneata?
— nu, dar o s= aflu. Mul\umesc, bunicu\o. S=rut m]na. L=sai receptorul ]n furc= [i-i vorbii b=iatului:
— nu l-ai uitat acas=. Ai mai fost pe undeva?— Da, am trecut pe la un chio[c de ziare.— Care chio[c?— Cel din col\. Am ]ntrebat dac= a ap=rut...nu-l mai a[teptai s= sf]r[easc=. A[a cum eram, ]n
c=ma[=, cu papucii de cas= ]n picioare, zbughii spre chio[cul de ziare din col\.
— noroc! }l salutai pe v]nz=tor. Fii bun [i d=-mi o in-forma\ie. A trecut pe la dumneata un b=iat a[a [i a[a...
— A trecut, ]mi r=spunde v]nz=torul.— Fii bun atunci [i uit=-te... nu cumva l-a uitat aici
pe ”bun= ziua”?— n-are nici un rost s= m= uit. nu l-a uitat. n-avea
cum. nu l-a l=sat nici o clip=. A ]ntrebat dac= a ap=rut o revist=, dar n-am auzit nici un ”bun= ziua”. Poate i-a uitat ]n alt= parte.
— Bine. o s= aflu eu unde l-a uitat. noroc!B=iatul m= a[tepta acas=, juc]ndu-se cu ma[ina
mea de scris.
— nu l-ai l=sat pe ”bun= ziua” nici ia chio[c – ]i zisei ]n timp ce ]i luam din fa\= ma[ina de scris – f=r= s= b=nuiesc c= era deja prea t]rziu... n-ai mai fost pe nic=ieri?
— nu.
— Atunci ]nseamn= c= l-ai uitat la [coal=. Stai s= m= interesez. Luai telefonul [i formai num=rul [colii:
— Alo, v= salut... nu v= sup=ra\i, cu cine vorbesc?— Cu [coala! ]mi r=spunse o voce groas=.— Chiar... [coala?— Chiar.— Atunci, iat= ce a[ dori s= v= ]ntreb: acum dup=
ce au plecat elevii acas=, a\i f=cut cur=\enie?— Desigur.— {i a\i m=turat sub fiecare banc=, a\i [ters praful
de pe raftul cu c=r\i, a\i...— Mai ]ncape vorb=?— }ntr-adev=r, nu mai ]ncape [i totu[i a[ mai avea
ceva de spus: cred c= un b=iat l-a uitat la scoal= pe ”bun= ziua”. nu cumva l-a\i g=sit?
— Ba da. L-am g=sit sub o banc=. E al unui b=iat care c]nd pleac= de ia [coal= ]i las= mereu acolo. La [coal= ]l are tot timpul la el. }i d= doamnei ]nv=\=toare, domnului director [i mie, femeii de serviciu. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la [coal= e un b=iat respectu-os. Dar de vreme ce-l uit= mereu pe ”bun= ziua” la [coal=, cred c= acas= sau ]n alt= parte nu-i la fel.
— Mul\umesc. M-am l=murit.{i pentru c= m= l=murisem, ]i spusei b=iatului:— |i l-am g=sit pe ”bun= ziua”, ]l ui\i mereu la
[coal=. Asta nu se poate. Ai nevoie de el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.
{i spun]ndu-i acestea b=iatului..., dar mai bine s= ne oprim aici. Gata. Punct. Bun= ziua!
S-A PIERDUT CEVA...
Ilustra\ii: Sergiu PUIC+
Octav PANCU-IA{I
noi, mai 201324
M+N+STIREA C+PRIANAA cum vreo 15 ani, la M=n=stirea Condri\a (din
1783 [i p]n= ]n 1918, schit al M=n=stirii C=pri-ana) l-am cunoscut pe p=rintele Varahil, Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace, mereu ]n treburi [i rug=-ciuni, care cuno[tea pe de rost Psaltirea, Vie\ile multor sfin\i, o emo\ionant= [i lung= balad= despre {tefan cel Mare. odat=, fiind al=turi de el ]n bise-ric=, l-am auzit cum se ruga at]t pentru M=n=stirea Condri\a, c]t [i pentru M=n=stirea C=priana. }n alte duminici, afl]ndu-m= la Condri\a, m= dam mai aproape de b=tr]nul c=lug=r, ]ncredin\]ndu-m= c= se roag= ]n [oapt= odat= pentru ambele m=n=stiri. P=rintele Varahil, de la v]rsta de [ase ani, ][i g=se[te c=ldur= sufletesc= la M=n=stirea C=priana, ca ]n 1962, aceasta fiind ]nchis= de sovietici, se refugiaz= la o m=n=stire din odesa, pentru a revini la ea ]n
1989, imediat cum aceasta a fost redeschis=. }n scurt timp ]ns=, ]n urma unor ne]n\elegeri cu stare\ul de atunci, se mut= la Condri\a, purt]nd ]n inim=, p]n= la ultima suflare, dragostea M=n=stirii C=priana.
C=priana e una dintre cele mai vechi m=n=stiri din \ara noastr= [i istoria ei a atras aten\ia cer-cet=torilor mai bine de un secol [i jum=tate. Cu toa-te c= despre ea s-au scris sute de articole [i mono-grafii, multe lucruri r=m]n p]n= ast=zi necunoscute. Primele documente ce atest= M=n=stirea C=priana s]nt c=r\ile domne[ti de danie din 25 aprilie 1420 [i din 10 februarie 1429 de pe timpul lui Alexandru cel Bun. ini\ial, m=n=stirea purta numele V`[neve\ (i[nove\), prelu]nd numele r]u[orului ce trece prin preajma localit=\ii. numele de mai t]rziu, pe care-l poart= [i ast=zi, C=priana provine de la Chiprian, primul egumen al m=n=stirii, unul dintre primii scrii-tori de limb= slavon= din Moldova. Chiprian este autorul lucr=rii hagiografice Jitia [i via\a cunoscutu-lui nostru p=rinte Varvar cu izvor]tor de mir care s-a ostenit ]n muntele Pelagonez, scris= ]n 1435. Din timpul domniei lui {tefan cel Mare s-au p=strat dou= documente despre m=n=stire – din 1 aprilie [i
din 7 mai 1470. P]n= la noi au ajuns mai multe le-gende despre M=n=stirea C=priana. iat= una dintre ele: ”Domnitorul, odat=, ]ntorcîndu-se de la nistru cu oastea sa, dup= ce alungase o hoard= de t=tari care pr=dase \ara, ]n timpul unui popas f=cut pe aceste locuri, mai exact, ]ntr-o poian= pe malul unui p]r]u, ar fi observat venind spre ei o frumoas= c=prioar=. o[tenii imediat au ]nconjurat-o, preg=-tindu-[i arcurile s= trag= ]n ea. V=z]ndu-se f=r= de sc=pare, str]mtorat= din toate p=r\ile, ]nfrico[at=, c=prioara, tremur]nd, c=zu ]n genunchi, ]n semn de rug=ciune, ca [i cum le-ar fi cerut libertatea. }n ochii c=prioarei au dat chiar [i lacrimi. Atunci, {tefan cel Mare, ]nduio[at c= animalul face semn de ]nchi-n=ciune, ar fi b=nuit c= poate fi un semn ceresc [i a poruncit arca[ilor s= nu trag=, iar pe locul acela hot=r] s= ]nal\e un altar.”
}n 1516 un cutremur distruge m=n=stirea. }n 1538, m=n=stirea este jefuit= [i distrus= de turci. De altfel, loca[ul sf]nt a avut de suferit nu o singur= dat= din cauza invaziilor str=ine.
C ronicarul Grigore Ureche confirm= faptul c= domnitorul Moldovei Petru Rare[ (1527-1538;
1541-1546) ]n a doua sa domnie recl=de[te pe aceea[i temelie biserica ]n piatr= cu hramul Ador-mirea Maicii Domnului. Totodat=, Petru Rare[ d=-ruie[te acestui loca[ sf]nt o evanghelie ]n slavon=, scris= pe pergament [i ]mbr=cat= ]n argint. }n sec. al XVii-lea, m=n=stirea trece printr-o perioad= de criz= economic= [i cultural=, iar domnitorul de atunci, Alexandrul Coconul sus\ine c= m=n=stirea s-a pustiit.
}n 1698 domnitorul Moldovei Antioh Cantemir ]nchin= M=n=stirea C=priana, s=r=cit= de-a bine-lea, M=n=stirii Zograf de la Sf]ntul Munte Athos. Cu p=rere de r=u, egumenii de la Athos, trimi[i aici, nu prea ]ngrijeau de acest loca[, iar toate veniturile le trimiteau la Athos ori [i le ]nsu[eau lor. Situa\ia s-a ]nr=ut=\it [i mai mult ]n urm=torul secol, cu toate c= dup= recens=m]ntul din 1772-1773, M=n=stirea C=priana avea ]n st=p]nirea sa mo[iile satelor Ciorna, Buda, Ciore[ti, P]rjolteni, Horodi[te, Sadova, Micleu[eni, Lozova, Vorniceni, Malcoci, Scoreni, Condri\a, C=priana.
}n urma r=pirii Basarabiei, ]n 1812, de c=tre Ru-sia, M=n=stirea C=priana trece ]n supu[enia Mitro-poliei Chi[in=ului [i a Hotinului. Acest merit ]i apar- \ine mitropolitului Gavriil B=nulescu-Bodoni, care este [i stare\ al m=n=stirii. El depune eforturi mari ]n prosperarea m=n=stirii, ]n special cea spiritual=, [i anume din aceast= perioad= s-au p=strat mai multe izvoare despre acest loca[; se fac multe repa-ra\ii [i este ridicat= din nou Biserica de var= cu hra-mul Adormirea Maicii Domnului; este construit un paradis cu hramul Sf. Gheorghe, rebotezat= mai apoi ]n Biserica Sf. nicolai; a fost ridicat= o clopot-ni\=; l]ng= Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construit un ceas solar dintr-un st]lp de marmur=;
Continuare ]n pag. 30
totul e o minune
2013, mai noi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
R=spunsurile corecte la etapa a IV-a: 1. Usain Bolt. 2. Veaceslav Gojan. 3. Dan olaru.
Au fost nota\i cu 12 puncte urm=torii partici-pan\i: Mihai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni; Maria PORUBIN, Tudor PORUBIN, Inga S}RBU, Elena PO-RUBIN, Holercani, Dub=sari; Veronica POPESCU, Va-lea-Trestieni, Nisporeni; Eugen COJOCARI, Cobani, Glodeni.
C]te 9 puncte au fost acordate: Danielei CER-NEI, Danielei CORE|CHII, Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Luciei CHIRI|A, Ign=\ei, Rezina; Ritei ANDREEV, Holercani, Dub=sari.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 9 puncte. La bilan\ul ge-neral ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor partici-pan\ilor.
Rubric= sus\inut= de Ion ROBU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
De dou= ori pe s=pt=m]n= m= duc la [coala de pictur= cu o geant= ]n care ]ncape mapa A3. }n una dintre zile taxatoarea mi-a zis s= achit doi lei pentru geant=, fiindc= e prea mare, sau la sta\ia urm=toare s= cobor din troleibuz. M-am mirat pentru c= ghioz-danul meu e mult mai voluminos, dar niciodat= nu mi s-a cerut s= achit pentru el. Cum s= proced=m ]n astfel de situa\ii?
Ana-Maria M.Liceul {t. cel Mare, Chi[in=u
Drag= Ana-Maria,Taxatorul din troleibuz este ]n drept s= solicite
achitarea taxei pentru transportarea bagajelor de m]n= doar ]n cazul c]nd gabaritele acestora dep=[esc m=rimile 60x40x20 [i sunt mai grele de 30 de kg.
Aceste reglement=ri s]nt men\ionate ]n Regula-mentul cu privire la depistarea contraven\iilor [i sanc\ionarea pasagerilor contravenien\i ]n transpor-tul public, aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chi[in=u nr. 12/10 din 27 noiembrie 2009. Respecti-vul act ]l po\i g=si consult]nd pagina web a Prim=riei mun. Chi[in=u.
}n urma unei consulta\ii la medicul ortoped am aflat c= am o problem= la coloana vertebral=, pro-babil, din cauza ghiozdanului greu pe care ]l port zilnic ]n spate. }n fiecare diminea\=, ]nainte de a ie[i din cas=, mama ]mi verific= ghiozdanul, repro[]ndu-mi c= duc pietre ]n el.
Pe de alt= parte, doamna profesoar= insist= s= avem toate manualele, caietele, inclusiv dic\ionarele necesare pentru acea zi, altfel ne scade nota. Unde mai pui c= am nevoie [i de rechizitele [colare! Cum s= le ]mpac?
Bianca M., cl. a VI-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u
Drag= Bianca,S]ntem con[tien\i de faptul c= ]n prezent progra-
ma [colar= este foarte ]nc=rcat=, din acest conside-rent [i ghiozdanele elevilor s]nt grele.
Medicii ortopezi men\ioneaz= c= ghiozdanul ele-vului trebuie s= c]nt=reasc=, ]n medie, 8,2% din gre-utatea copilului, ]naint]nd odat= cu v]rsta. A[adar, de la o greutate de circa 6,2% din greutatea copilului la gr=dini\= se ajunge la 12% ]n clasa a Vi-a.
Totu[i, pentru a evita apari\ia devierilor coloanei vertebrale este important ca elevii s= fac= sport, de-oarece, exerci\iile fizice corecteaz= [i coloana verte-bral=, dar [i pozi\ia. Ghiozdanul urmeaz= a fi purtat pe ambii umeri, iar ]n mijlocul de transport poate fi dat de pe umeri.
Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.
BILET PENTRU BAGAJ
C+PITANULFotografie: Valerie TUDOR
noi, mai 201326
pa gi na mu ze lor
NICU M~|+
S ensibil, sincer, tr=ie[te prin intermediul c]ntecului [i nu ][i imagineaz= via\a f=r= muzic=. nicu M`\=
este un t]n=r care, de c]\iva ani, a cucerit aproape toate festivalurile de muzic= popular=. Maestrul nicolae Botgros sus\ine c= din t]n=ra genera\ie de arti[ti ai muzicii populare, nicu este cel mai talentat!
S-a n=scut la 23 noiembrie 1988 la n=v]rne\, F=le[ti, ]n familia lui ion [i a Verei M`\=. Tat=l s=u este inginer tehnic, iar mama – profesoar= de muzic=.
Dup= absolvirea Academiei de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice din Chi[in=u, a dat admiterea la Univer-sitatea din Bucure[ti, unde studiaz= istoria Artei [i Filosofia Culturii. Apropierea de muzica popular= s-a produs atunci c]nd a descoperit crea\ia lui nicolae Sulac, [i anume c]ntecul }ntr-o iarn= lung=, grea [i balada Miori\a. E tulburat p]n=-n prezent de profunzi-mea acestor c]ntece. Apoi a descoperit muzica Sofiei Vicoveanca [i a Minei P]slaru [i s-a ]mboln=vit de mu-zic=. Dup= care a cunoscut muzica ]ntregului areal rom`nesc. Atunci [i-a dat seama c]t de bogat este nea-mul nostru, c]t de divers [i de armonios este folclorul rom`nesc.
Prima apari\ie pe scen= a lui nicu s-a produs la v]rs-ta de patru ani cu c]ntecul ionel, b=iat frumos. }n anul 2010 ]nregistreaz= c]teva piese cu orchestra na\io-nal= de Muzic= Popular= L=utarii.
“}nceputul este mereu plin de entuziasm, apoi te mai domole[ti, v=z]nd c= totul se realizez= ]n timp, ]\i dai seama c= nimic nu se ob\ine u[or [i po\i s= ob\ii ceva doar prin mult= munc=, [i apoi ea te r=spl=te[te. }n general, folclorul, muzica popular= este un gen artistic al ]n\elepciunii, al medita\iei [i contempl=rii. Dac= nu tr=ie[ti ceea ce c]n\i, nu e[ti veridic”, spune nicu.
Gestion]ndu-[i corect timpul, le reu[e[te pe toate. }i plac istoria [i geografia, ]i place fotbalul, devenind ]ns= doar un spectator fidel, ]i place s= mearg= la tea-trul liric [i dramatic, are o mare pasiune pentru filmele bune. Dar dintre toate acestea, nimic nu ]ntrece pl=-cerea de a asculta muzic=. Ascult= muzic= bun=, in-diferent de gen, dar p]n= la urm=, cea clasic= [i fol-clorul ]i ]ntregesc inima.
Ana BRADU
2013, mai noi 27
TIGER WOODS
{ tiam cu to\ii c= e sportul celor boga\i. Pe toloaca de la marginea satului, unde mi-am jucat copil=ria fu-
gar=, urm=ream b=ie\ii ar[i de soare cum preg=teau ”terenul de joac=”: s=pau vreo c]teva g=uri, aproximativ egale, le netezeau bine, adunau pietre, bolovani, [tiule\i, fel de fel de cutii [i, ]n cele din urm=, ][i preg=teau instrumentele de joc, ni[te b]rne-c=ngi legate cu multe noduri. Era o naiv= improviza\ie a unui teren [i a croselor de golf. noi, fetele, ca s= nu r=m]nem ]n urm=, in-ventasem ceva asem=n=tor: jocul ]n bumbi. A[a mi-am jerpelit genunchii ochind cu sf]rla ]n nasturi o var= ]n-treag=... ]ncerc]nd s= nimeresc toate g=urile. Devenisem campioan= ]n ale bumbilor...
Prima persoan= de culoare care a avut un succes ful-minant ]n sportul cu cros=, care p=rea s= fie monopolul albilor, este Eldrick ”Tiger” Woods (n. 30 decembrie 1975, Cypress, California). Fiind singurul copil al fami-liei, la [ase luni imita ]n p=tu\ul lui gesturi de la golf observate la tat=l s=u, un bun juc=tor. {i-a petrecut copil=ria pe terenul de golf, exers]nd diferite modalit=\i de a lovi mingea sub ]ndrumarea profesorilor. La trei ani reu[e[te s= ”]mpu[te” 48 pentru 9 g=uri, iar la cinci ani e prezent deja ]n celebra publica\ie de profil Golf Digest. De la opt ani c][tig= turneul interna\ional opti-mist Junior de [ase ori, [i de trei ori, turneul de amatori US Junior, primul titlu c][tig]ndu-l ]n 1994. ”Am folosit golful ca s=-l ]nv=\ despre via\=, despre responsabilitate [i munca sub presiune”, declara tat=l s=u. La 19 ani,
particip]nd ]n competi\ii interna\ionale ca membru al echipei Statelor Unite, Tiger practicase deja intens gol-ful timp de 17 ani. Sportivul \ine bine minte spusele tat=lui: “Culegi ceea ce s=de[ti. Dac= vrei s= devii un doctor bun sau un profesor, trebuie s= ]nve\i. Dac= vrei s= fii bun ]n golf, trebuie s= te antrenezi. E simplu.” Astfel a devenit cel mai bun golfer, a c=rui uimitoare tinere\e [i talent s]nt urmate de abilit=\i profesioniste.
Tiger Woods este p]n= ]n prezent cel mai bun juc=tor de golf profesionist din lume [i sportivul cu cel mai mare venit provenit din sport, detron]ndu-l la capitolul finan-ciar ]nc= din 2002 pe pilotul Michael Schumacher. Gol-ful profesionist ]l ]ncepe ]n anul 1996, bucur]ndu-se de 101 victorii. }mpreun= cu antrenorul s=u Hank Haney au format o echip= de temut, c][tig]nd 6 dintre cele 14 tur-nee importante din cariera sa. Are ]n palmares 67 de turnee de golf c][tigate [i 14 titluri majore. Sezonul din 2000 al lui Tiger Woods e cel mai bun din istoria tur-neelor PGA. El a devenit cel de-al doilea juc=tor care a reu[it s= c][tige 3 turnee profesioniste ]ntr-un an [i do-boar= recordul lui Byron nelson, care a rezistat peste 50 de ani. C][tig= dramatic la U.S. open ]n 2008 – cu o fractur= la picior, fiind ]n scurt timp operat. C][tigarea turneului WGC Accenture Match Play din 2009 marcheaz= revenirea golferului pe arena de joc. }ns= decizia sa de mai apoi de a se retrage din circuitul profesionist pentru un timp nedeterminat a surprins mult= lume.
Daniela COJOCARU
time-out
28 noi, mai 2013
L a 12 februarie 1809, ]n familia cunoscutului medic Robert Darwin din Shrewsbury, Anglia, s-a n=scut
un b=ie\el, pe care p=rin\ii ]l vedeau continuator al tra-di\iilor familiale. Unul dintre bunici, Erasmus, medic [i el, elaborase, pe timpuri, teoria mo[tenirii [i diferen- \ierii speciilor. Era recunoscut pentru cerce-t=rile sale ]n domeniul naturalisticii, dar [i al filosofiei. Alt bunic, dup= mam=, a fost fonda-torul celei mai renumite fabrici de por\elan din Anglia. To\i membrii familiei erau convin[i c=, pentru a avea succes, este necesar s= ]n-ve\i bine de mic. Charles se ghida, probabil, de o alt= teorie, care nu-i stimula deloc abne-ga\ia fa\= de carte. Dup= un an de studii la [coala din localitate, tat=l s=u, deziluzionat, l-a dat la o [coal= teologic= particular=. Pentru Charles studierea limbilor vechi era un adev=rat chin. Era pa-sionat de colectarea scoicilor, pietricelelor, mineralelor, apoi a insectelor. Era interesat de lumea animalelor s=lbatice. Tat=l lui ]ns= mai visa s=-l vad= medic, ]n-scriindu-l, ]n 1825, la Facultatea de Medicin= a Univer-sit=\ii din Edinburgh (Sco\ia), unde studia [i feciorul s=u mai mare. Zadarnic= a[teptare – Charles nu a re-zistat dec]t un an. Avea apatie fa\= de cursurile de anatomie practic=, dar unele materii i-au trezit interes. Putea asculta, ore ]n [ir, povestirile unui fost sclav ne-gru despre natura Africii, diversitatea lumii vegetale [i a celei animale. }n lunile de var= de dup= primul ([i unicul) an de studii la medicin=, Charles Darwin particip= cu entuziasm la [edin\ele unui cerc studen\esc de studiere a naturii. Anume aici ]ncepe s= fie mai atent la comportamen-tul, asem=n=rile [i deose-birile diferitor p=s=ri, notînd, cu rigurozitate, cele necesare. Anume aici i se [lefuie[te ca-pacitatea de a clasifica. {i nici vorb= s= revin= la cursurile de medicin=!
oricine ar fi l=sat m]inile ]n jos, dar nu [i tat=l lui Charles: el ][i transfer= fiul la Cambridge, la cursurile de teologie. Charles nu avea ]ncotro. Urma s= studieze [i ceea ce nu-i pl=cea, dar frecventa cu pl=cere [i cur-surile de botanic= [i geologie. Marea lui pasiune pen-tru colec\ii [i capacitatea de a analiza i-au permis s= contribuie la ]mbog=\irea colec\iilor celui mai faimos muzeu al [tiin\elor naturii din Europa de atunci, public]nd chiar [i unele lucr=ri [tiin\ifice. }n 1831 [i-a terminat stu-diile teologice cu rezultate bune, ]ndeosebi la [tiin\ele care ]l interesau – fizica [i matematica.
Unii profesori cu adev=rat i-au trezit curiozitatea fa\= de [tiin\ele naturii. }[i dorea mult o c=l=torie ]n Africa Ecuatorial=, pentru a cerceta natura bogat= de aici. }n cur]nd ]ns=, va avea parte de o provocare nemaipome-nit=: fostul s=u profesor, Henslow, cunosc]nd pasiunile [i capacit=\ile lui Darwin, l-a recomandat naturalistului Robert Fitzroy, care ][i completa echipa pentru o expe-
di\ie oceanic= spre America de Sud. ini\ial tat=l s=u s-a opus categoric, apoi a riscat s=-i permit= lui Charles aceast= aventur=. C=l=toria la bordul navei Beagle a durat cinci ani lungi, interesan\i [i dificili pe-alocuri, purt]ndu-l pe Darwin ]n jurul lumii. Meleagurile exotice,
cu flora [i fauna lor divers=, cu istoria, scris= ]n straturile geologice, l-au captivat profund. Pe fiecare insul= unde debarcau, el realiza investiga\ii complexe [i, cu pedantismul care ]l caracteriza, aduna mostre de plante, in-secte, fosile, minerale etc. ochiul s=u antre-nat depista at]t asem=n=rile, c]t [i deosebirile dintre exemplarele de p=s=ri de pe insulele vecine, iar mintea c=uta cauzele lor. Deosebit de productive au fost explor=rile insulelor
Galapagos, ]n Peru, Ecuador, Chile, Argentina, noua Zeeland=, Brazilia [.a. Colec\iile sale erau imense. Darwin a ]ndurat b=rb=te[te r=ul de mare de care su-ferea, dar a jurat c= nu va mai c=l=tori pe mare. Dup= 57 de luni de peregrin=ri, Beagle s-a ]ntors ]n Anglia. A ]nceput activitatea ”invizibil=” de studiere profund= [i de sistematizare a colec\iilor aduse, pe care Darwin o f=cea cu mult= migal= [i scrupulozitate.
Decenii ]ntregi i-au fost necesare pentru a elabora teoria evolu\ionist=, conform c=reia speciile evolueaz= ]n timp, se adapteaz= condi\iilor naturale, lupt= pentru existen\=. Ca rezultat, ]n 1859, apare de sub tipar prin-
cipala oper= a lui Charles Darwin – originea spe-ciilor. Spre deosebire de al\i autori cu concep\ii asem=n=toare (Alfred Wallace), Darwin aducea numeroase dovezi ale afir-ma\iilor sale. nu doar lu-mea insectelor, p=s=rilor [i a mamiferelor se modi-fic=, ci [i lumea vegetal=. Reputa\ia sa de naturalist era de neclintit, fiind recu-noscut de numeroase cen-tre [tiin\ifice din Europa. Teoria evolu\iei a fost ex-tins= [i asupra altor do-menii, inclusiv asupra schimb=rilor de pe Terra.
Fiecare edi\ie nou= a originii speciilor, fiecare carte nou= (Polenizarea la orhidee, Plante ag=\=toare, origi-nea omului [i selec\ia sexual= etc.) erau a[teptate cu ner=bdare de savan\ii din ]ntreaga lume.
Pe c]t de m=rea\= era opera sa [tiin\ific=, pe at]t de in-diferent era Darwin fa\= de titlurile onorifice acordate. Doar prietenii ]i puteau aminti ce titluri mai de\ine.
S=n=tatea-i, tot mai [ubred=, ]i determina modul de via\= sedentar [i retras. nu participa nici la congrese, nici la dezbateri, pun]nd accentul pe revizuirea scrieri-lor sale [i munca meticuloas= la noi c=r\i. Sleit de pu-teri, Charles Darwin p=r=se[te aceast= lume la 19 apri-lie 1882. Fiindu-i apreciat= genialitatea, a fost ]nhumat al=turi de al\i doi savan\i str=luci\i ai Angliei – isaac newton [i John Herschel.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
CHARLES DARWIN
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
30 noi, mai 2013
mai mul\i c=lug=ri de peste Prut se stabilesc aici. Dup= moartea din 1821, mitropolitul B=nulescu-Bodoni este ]nmorm]ntat l]ng= Biserica Adormirea Maicii Domnului. Apropo, ion Dru\= povestea odat= c=, vizit]nd M=n=stirea C=priana ]n vara lui 1987, a
g=sit morm]ntul lui B=nulescu-Bodoni ]n p=ragin=. i-a dat atunci unei femei de acolo 25 de ruble s= smulg= buruienile de pe locul ]nhum=rii alesei personalit=\i. Peste o zi – dou= scriitorul a fost invi-tat de mai mult= preo\ime la Chi[in=u la o mas= copioas= cu [ampanie, cu icre [i cu multe discu\ii aprinse. To\i ardeau de ner=bdare s= spun= [i maes-trul c]teva cuvinte. Dru\= le-a vorbit ]n ce stare a g=sit morm]ntul lui B=nulescu-Bodoni. S-a l=sat lini[te. Dup= pu\in timp, o preoteas= s-a ridicat, pro-mi\]nd c= ea se va duce periodic ]ncolo [i va avea grij= de locul de veci al ]naltei fe\e biserice[ti...
Pu\in la dreapta de B=nulescu-Bodoni se odih-ne[te arhimandritul Andrianapolits, care a depus multe eforturi la repara\ia Bisericii Adormirii Maicii Domnului. nicolae Dabija scrie: ”}n partea st]ng= a pronaosului Bisericii Adormirii Maicii Domnului res-tauratorii au descoperit sub podelele de lemn mor-m]ntul unei femei cu urme de ve[minte scumpe. }n acest morm]nt trebuie s= zac= osemintele celei de a treia so\ii (cneaghine) a lui Alexandru cel Bun, fiica boierului moldovean Marin-Marena...”.
La M=n=stirea C=priana (locul nu se cunoa[te), ]n 1848, a fost ]nmorm]ntat Mitropolitul de ieropolis (din Grecia). Tot aici se odihnesc pe veci mul\i sta-re\i, alte personalit=\i biserice[ti.
Dup= moartea lui B=nulescu-Bodoni, pe parcur-sul perioadei arhiepiscopatului Dimitrie Sulima (1821-1844), m=n=stirea continu= s=-[i ]mbog=\easc= biblioteca, achizi\ion]nd mult= carte cu tematic= religioas=. Cu re-gret, o parte dintre aceste valori, odat= cu numirea din 1916 doar a stare\ilor ru[i [i cu ruinarea imperiului Rus, ]n urma Primului R=zboi Mondial, s]nt duse ]n Rusia, refugiin-du-se, totodat=, stare\ul [i c=lug=rii ru[i.
}n 1903-1905 arhimandritul Teofilact ]nal-\= noua Biseric= de iarn= cu hramul Sf. Marele Mucenic Gheorghe, iar vechea bi-seric= preia hramul Sf. nicolae. }ncep]nd cu a doua jum=tate a lui 1918, C=priana ][i recap=t= statutul de m=n=stire de sine st=t=toare. Din 1923 loca[ul ]ncepe s= pros-pere, iar ]n 1924 biblioteca sa num=ra 65 de c=r\i vechi rom`ne[ti, dintre care cinci din sec. XViii. Pe atunci, ]n m=n=stire se g=sea icoana R=stignirii, pictat= ]n 1821, [i un document foarte important – Pomelnicul m=n=stirii, care ]ncepe cu primul ctitor {tefan cel Mare [i se termin= ]n anul 1821, iar ]n 1924 este dat spre p=strare la Arhiva Comisiunii Monumentelor istorice din Ba-sarabia. Soarta de mai departe a c=r\ii nu se cunoa[te.
Chiar a doua zi dup= ocuparea Basara-biei de c=tre sovietici, pe 29 iunie 1940, M=n=stirii C=priana i se confisc= toat= averea, ca peste dou=zeci de ani, pe 25 octombrie 1962, aici s= fie oficiat= ultima rug=ciune, iar loca[ul ]nchis, cl=dirile ei fiind folosite ca depozit, club de dans [i de petreceri, sanatoriu pentru copiii bol-
navi de tuberculoz=.
P e la sf]r[itul anilor [aptezeci ai secolului trecut, un b=tr]n din satul meu natal m-a rugat s= aflu
dac= func\ioneaz= M=n=stirea H]ncu [i dac= mai este pe acolo p=rintele iosif, care, ]n toamna lui 1948, l-a g=zduit pe dou= zile ca pe un frate. M=-n=stirea era ]nchis=, iar despre b=tr]nul c=lug=r nu [tia nimeni nimic. Abia ]n aceast= prim=var=, c]nd cons=teanul meu cu rug=mintea era deja plecat ]n lumea celor drep\i de aproape 30 de ani, am aflat c= p=rintele iosif e ]n via\=, are 80 de ani [i ]l g=sesc ]n una din chiliile M=n=stirii C=priana. De la v]rsta de [apte ani a venit la M=n=stirea H]ncu, iar ]n 1956, dup= ce a fost ]nchis= de comuni[ti, se refugiaz= la M=n=stirea C=priana, care mai func\iona. Pe atunci, ][i aminte[te p=rintele iosif, C=priana era o m=-n=stire destul de ]nst=rit= [i num=ra 170 de c=lug=ri. Cur]nd, anumite ]mprejur=ri ]l fac s= se mute la M=n=stirea Suruceni, iar dup= ]nchiderea ei, trece la M=n=stirea Chi\cani; ]n 1962, ateii o z=vor=sc [i pe aceasta, l=s]nd ]n republica noastr= de atunci doar o singur= m=n=stire, acea de la Japca. Dup= asta, monahul duce o via\= anevoioas= [i plin= de
Urmare din pag. 24
VEDERE GENERAL+
totul e o minune
R}NIRE MADE IN C+PRIANA
312013, mai noi
lipsuri – nimeni nu-l prime[te la lucru, mul\i r]d de el, ar=t]nd cu degetul la ve[mintele lui de c=lug=r. A fost obligat s=-[i fac= serviciul militar, iar la ]n-toarcere se angajeaz= cu greu la o uzin= din Chi-[in=u. Dup= pu\in timp o p=r=se[te [i pleac= pe as-cuns la [coala Duhovniceasc= din Sankt-Petersburg. Dup= absolvire se c=s=tore[te devenind tat= a patru copii, doi dintre care se fac preo\i. Mai ]nt]i e hiro-tonit preot la Tvardi\a, pe ]ntreg raionul Cead]r-Lun-ga, apoi, pe r]nd, ]n mai multe localit=\i: Stolniceni, Mingir, H]rtop, Cimi[lia. Din motive necunoscute, i-a fost b=tut= preoteasa, care peste c]teva luni de-cedeaz=. D= tot mai des pe la M=n=stirea C=priana, dup= ce a fost redeschis=, iar peste aproape trei ani se rec=lug=re[te aici, ca, de Buna-Vestire, pe 7 apri-lie 2011, s= primeasc= mantia de schimnic”. Pe tim-puri, lumina venea de la m=n=stiri, mi-a m=rturisit c=runtul c=lug=r, c=lug=rii vechi, ]mi pare c= aveau mai mult= credin\=, dreptate [i ap=reau cu lacrimi la slujb=... M=n=stirea C=priana e cea mai mare avere a mea [i e casa mea duhovniceasc= [i dup= gardul ei nu voi mai c=lca niciodat=...”
Dup= perestroika lui Gorbaciov, prima m=n=stire care se redeschide ]n \ara noastr= este C=priana
– ]n 1989. Bisericile [i celelalte ]nc=peri ale ei erau ]ntr-o stare jalnic=. Cu sprijinul cre[tinilor din \ar= [i cu ajutorul Celui de Sus ]ncepe reconstruc\ia [i con-struc\ia loca[ului, care a durat mai bine de zece ani, ca ast=zi s= atrag= ]ncoace c=lug=ri [i at]\ia [i at]\ia enoria[i [i turi[ti. P=rintele isaia, secretarul M=n=stirii C=priana, mi s-a dest=inuit ]n prima zi c]nd ne-am cunoscut: ”Prima dat= am venit la m=-n=stire chiar ]n anul redeschiderii ei, ]n vacan\a de var=, cu un grup de colegi de la [coala g=rii F=le[ti, pentru a da o m]n= de ajutor la renovarea loca[ului. Aceast= prim= vizit= [i acest ajutor acordat, mi-au hot=r]t destinul de mai departe – dup= absolvirea institu\iei de ]nv=\=m]nt mi-am legat via\a mai aproape de Domnul, aciu]ndu-m= la m=n=stire, ca peste doi ani s= m= c=lug=resc. Prima mea metanie a fost la M=n=stirea C=priana, iar ]n rarele mele ie[iri de pe teritoriul ei, g]ndul m= ]ntoarce, de fie-care dat=, tot ]ncoace”.
Valerie VOLONTIRFotografii de autor
M=n=stirea C=priana, Str=[eni
OROLOGIUL M+N+STIRII
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
CUNUNIE VITRALIU
F}NT}N+ }N NOAPTE
RUG+CIUNE
32 noi, mai 2013
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
ISTORIA ROM~NILOR {I UNI-VERSAL+. Ghid de preg=tire pen-tru examenul de bacalaureat. Adrian Dolghi, Alina Felea, Victo-ria Dolghi. Chi[in=u: Cuv]ntul ABC, 2013.
Materialul didactic este adresat elevilor claselor a X-a – a Xii-a ]n scopul preg=tirii pentru examenul de bacalaureat la disciplina isto-ria rom`nilor [i universal=. Prezen-tul ghid cuprinde sinteze pentru teme de eseuri, documente din pro-grama de examen, prezentarea personalit=\ilor, a lim-bajului de specialitate, rela\iile de cauzalitate propuse ]n program= — rezolvate, exemple de rezolvare a ite-milor, teste rezolvate [i exemple de teste etc. care vor fi utile ]n procesul de studiere a materiei la istoria rom`nilor [i universal= [i de preg=tire pentru exame-nul de bacalaureat.
Cartea v= este de un ajutor real, oferindu-v= struc-turat [i bine documentat r=spunsurile la ]ntrebarea: cum s= v= preg=ti\i serios [i s= sus\ine\i cu succes examenul la istorie. Trebuie doar s= \ine\i cont de recomand=rile autorilor [i s= exersa\i dup= modelele oferite de acest ghid.
LUMINA DE PESTE NOP|ILE MELE. Doina Postolachi. Chi[in=u: Pontos, 2012.
Culegerea are o structur= neobi[-nuit= – din 9 zile, iar fiecare dintre ele cuprinde poezii. Este o carte care te invit= din start la medita\ie, la un dialog cu tine ]nsu\i: A venit seara [i mi-a aprins veioza./ A venit Frigul/ [i mi-a pus o p=tur= pe umeri… /}ntr-o zi, va veni [i Timpul [i-mi va aduce multe alte / daruri. (p. 11). Te sur-prinde prin viziunea [i prospe\imea sensului: Toat= lumea se preg=te[te /de prim=var=…/ dar nimeni nu ][i face curat ]n suflet./ to\i se ]ngrijesc, doar, de vechile griji.(p.15).
C+PITAN LA CINCISPREZECE ANI. Dup= romanul lui Jules Ver-ne. Traducere de Mircea Aurel Buiciuc. Chi[in=u: Arc, 2011.
}n categoria c=l=toriilor neo-bi[nuite se ]nscrie [i romanul res-pectiv, care evoc= vitejia adoles-centului Dick Sand, natura s=lbatic= a Africii Ecuatoriale, exprim]nd, ]n acela[i timp, un ]nfl=c=rat pro-test ]mpotriva ]nrobirii omului de c=tre om. }ndr=gitul roman face parte din colec\ia Lanterna Magi-ca, astfel, rubrica Enciclopaedia v= ofer= [i ]n acest volum cele mai interesante informa\ii ce completeaz= detaliile din roman. Doar c]teva exemple despre care ve\i afla lucruri noi: bric, iol=, tender, goelet=, cliper, brigantin=, slup, dogger, barchentin=. (p.16-19).
punctul de pornire
—C ]nd ai ]nceput s= tragi cu arcul?— Am ]nceput s= practic acest sport la v]rsta de
12 ani. L-am ales, deoarece este interesant [i te ]nva\= s=-\i st=p]ne[ti emo\iile [i s= fii perseverent. Este un sport nobil, frumos, cu iz istoric.
— }\i mai aminte[ti de primul antrenament?— Desigur, la el am ]nv=\at pozi\ia arcului [i ]ntin-
derea corzii. S-ar p=rea c= nu-i nimic complicat, dar de aceasta depinde succesul arca[ului.
— Ce calit=\i te ]nva\= aceast= prob= sportiv=?— S= fii organizat, perseverent, s=-\i gestionezi
corect timpul, s= ai curaj, s=-\i aju\i coechipierii, s= fii atent la detalii, s= fii atent la sfaturile antrenorului, s=-\i analizezi fiecare ac\iune pe care o faci. numai astfel po\i trece peste insuccese [i accepta succesele ca pe ceva firesc, f=r= s= te ia valul emo\iilor.
— Ai renun\at la ceva de dragul arcului?— Da, la distrac\ii, la o parte din timpul liber, la
performan\ele [colare.— Care este pre\ul unei medalii?— Mult= munc= individual=, dou= antrenamente
pe zi a c]te 3-4 ore fiecare, diverse exerci\ii fizice [i psi-hologice.
— Cum se ]mpac= [coala cu sportul de performan\=?— nu prea se ]mpac=, dar la ]ntoarcerea de la
competi\ii [i cantonamente m= str=duiesc s= recupe-rez programul omis.
— {tiu c= e[ti un bun patriot. De la cine ai ]nv=\at aceast= lec\ie?
— P=rin\ii mei au absolvit facultatea de istorie. De aceea tema patriotismului a fost mereu subiect de dis-cu\ie ]n familia noastr=.
— Ai fost cel mai t]n=r sportiv la Jocurile Olimpice de la Londra. Cum te-ai descurcat?
— Emo\iile au fost mari, dar din cauza v]rstei nu m-am sim\it nici avansat, nici devansat. Poate de aceea c= pe parcursul anilor am evoluat la compete\ii ]n diferite categorii de v]rst=. Acesta este specificul acestui sport – cei mai tineri pot concura cu cei mai ]n v]rst=, dar viceversa nu.
— Cine st= ]n spatele succesului t=u? — }n primul r]nd, p=rin\ii mei, care permanent au
fost al=turi de mine [i m-au sus\inut. Apoi, Alexandr Anufriev, cel mai bun psiholog din \ar= care, cu regret, nu mai este [i-i simt lipsa. nepre\uit este efortul an-trenoarei irina Cecanova, care a reu[it s= fac= din mine un sportiv de performan\=. Le s]nt recunosc=tor [i celor care mi-au oferit sus\inere financiar= pentru a pleca la diverse compete\ii.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
ARCA{ULDan OLARU, elev la
Liceul Lucian Blaga din Chi[in=u, a ob\inut ]n ultimii ani mai multe performan\e la proba de tir cu arcul: locul III la Turneul European de calificare olimpic=, din Olanda, 2012, locul III la Campionatul Euro-pean de juniori din Polonia, 2013 [.a.
332013, mai noi
fii s=n=tos!
PERICOLUL TOXIC
poft= bun=!
T ot mai multe legume ][i fac apari\ia pe mesele noastre, printre care [i mult a[teptatele, ”m=r-
gelu\e” de maz=re verde. Mic= fiind, obi[nuiam s= desfac p=st=ile de maz=re [i s= m=n]nc, una c]te una, boabele dulci [i fragede din ele.
U[oar= [i hr=nitoare, maz=rea verde a constituit ]nc= ]n vremuri ]ndep=rtate, un deliciu natural pe masa regilor europeni. {i ast=zi aceast= legum= se bucur= de o mare popularitate ]n peisajul gastro-nomic, fiind folosit= pe post de decor al multor prepa-rate culinare, la prepararea sosurilor, salatelor, suf-leurilor sau ]n calitate de garnitur= pentru fripturi, pe[te, gr=tare.
Proasp=t=, ]nghe\at=, uscat= sau conservat=, din punct de vedere nutritiv, maz=rea verde constituie un aliment extrem de valoros. Uimitor, ce combina\ie bogat= de vitamine, minerale, fibre [i proteine se poate ascunde ]ntr-o p=staie at]t de mic=. ”Maz=rea verde ]nt=re[te oasele” — ne spunea mama ori de c]te ori prepara o re\et= cu acest ingredient. Avea dreptate, \in]nd cont c= maz=rea verde este o surs= excelent= de vitamina K [i B6, care ]mpreun= ajut= la fixarea calciului ]n oase, prevenind, totodat=, fragili-zarea lor. Pe l]ng= aceasta, maz=rea furnizeaz= [i alte vitamine [i minerale esen\iale, cum ar fi vitamina A [i C (bune pentru ochi [i sistemul imunitar), fier, zinc, calciu, potasiu, acid ascorbic [i fibre alimenta-re. }n perioada examenelor, o coleg= de facultate neap=rat consuma zilnic c]te o por\ie de maz=re, fi-ind convins= c= aceasta este mai bun= dec]t orice energizant. {i nu ]n zadar. Maz=rea verde este bogat= ]n zaharuri care alimenteaz= creierul [i rep-rezint= astfel o hran= revigorant=, ideal= pentru me-morie, pentru persoanele obosite [i lipsite de energie.
Maz=rea verde este la mare c=utare ]n acest se-zon, dar, pen-tru a m= bu-cura [i iarna de gustul ei delicat, ]mi fac [i c]teva re-zerve la con-gelator. De alt-fel, ]n stare congelat= se p=streaz= majoritatea principiilor active din compozi\ia sa. Cu pu\in= r=bdare, se scot bobi\ele din p=st=i. Se pune ap= la fiert ]ntr-un vas ad]nc, timp ]n care sub un jet puternic de ap= se spal= bine maz=rea. C]nd apa a dat ]n clocot, se adaug= maz=-rea [i se las= la foc pentru 3-5 minute, dup= care se toarn= ]ntr-o sit= mare s= se scurg=. Se pune ]n pungi [i se depoziteaz= ]n congelator.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
P roduse de cur=\are, detergen\i, ]mprosp=toare de aer, insecticide... de c]nd au ap=rut, nu ne
mai imagin=m via\a f=r= de ele. Este adev=rat, aces-tea ne ajut= de multe ori s= facem treburile casnice u[or [i eficient — totul str=luce[te [i miroase pl=cut. Dar, ]n c=utarea confortului, incon[tient devenim vic-time ale acestor preparate toxice, pe care de fiecare dat= le inhal=m ]n cantit=\i mari. Uneori po\i suferi o intoxica\ie minor=. Dar ce faci atunci c]nd situa\ia este mult mai grav= [i nu po\i a[tepta ca r=ul s= treac= de la sine?
Dup= ce a cur=\at [i a dezinfectat baia cu o solu\ie chimic=, o bun= prieten= a mea a ajuns de urgen\= la spital, cu o intoxica\ie puternic=. Evident, aici a primit ]ngrijirile speciale [i ]n scurt timp a fost exter-nat=. Tot ce conteaz= ]n cazul intoxica\iei cu substan\e toxice, care debuteaz= cu dureri de cap, tulbur=ri respiratorii, ame\eal= [i grea\=, este acor-darea imediat= a primului ajutor.
odat= ce aceste simptome se manifest=, se ape-leaz= la Salvare. P]n= la sosirea acesteia, persoana care a inhalat substan\e toxice trebuie scoas= la aer curat. Unele preparate, cum ar fi cele pentru sp=larea chiuvetelor, con\in acizi tari, care, nimerind ]nt]m-pl=tor pe piele, ]n ochi sau ]n gur=, provoac= arsuri grave. }n asemenea cazuri, locul afectat se va sp=la cu ap= cald= [i cu s=pun, iar dac= acestea au fost ]n-ghi\ite, victima trebuie s= consume multe lichide sub form= de ceai ne]ndulcit sau ap= plat=.
Renun\area total= la produsele chimice de uz cas-nic ]n zilele noastre nu cred c= ar mai fi posibil=, iar respectarea m=surilor de profilaxie ne va \ine de-parte de efectele nedorite ale acestora. }n primul r]nd, este important= citirea [i urmarea strict= a in-struc\iunilor de folosire a preparatelor. }n timpul [i dup= lucrul cu substan\ele chimice pentru cur=\are, este necesar= ventila\ia ]nc=perii. Geamurile sau u[a se vor \ine pentru mai mult timp deschise, ]ndeosebi ]n spa\iile mici, iar masca [i m=nu[ile de cauciuc vor fi accesoriile de baz= ]n timpul lucr=rii. o aten\ie de-osebit= trebuie acordat= insecticidelor. Dup= folosi-rea lor, ]nc=perea se va p=r=si pentru mai mult timp, aceasta fiind supus= unei bune aerisiri.
Cei care prefer= s= tr=iasc= ]ntr-un mediu curat [i, ]n acela[i timp s=n=tos, pot opta pentru ingrediente naturale — ap=, sare, bicarbonat de sodiu, zeam= de l=m]ie. o simpl= solu\ie din ap= [i o\et sau suc de l=- m]ie poate cur=\a eficient diverse suprafe\e. Ceara de albine ofer= luciu mobilierului, s=punul simplu ]n-dep=rteaz= petele, praful de mu[tar elimin= gr=simile, iar peroxidul de hidrogen cur=\= petele de s]nge, ajut= la eliminarea mucegaiului [i este un bun dezinfectant.
DELICIUL REGILOR
34 noi, mai 2013
abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor
SFIN|ENII} mi amintesc cum prin cl. a Vi-a
am mers toat= clasa la biseric= s= scoatem aerul. nu m]ncasem ni-mic, afl]nd atunci care e semnifica\ia zilei de vinerea neagr=. Fiind ne-preg=tit= s= ascult o slujb= p]n= la cap=t, ochii ]mi fugeau ]n toate p=r\i-le, absorbit= de frumuse\ea obiecte-lor de cult din biseric= [i de cele purta-te de preot. M= ]ntrebam ce semnific= unele [i de ce stau ]ntr-un anumit loc altele.
S]nt numite sfin- \enii, odoare, chiar ve[minte liturgice obiec- tele purtate de c=tre fe\ele biserice[ti ]n timpul slujbei sau ]n afara ei, atribuindu-li-se o istorie [i o simbo-listic= aparte. Curios e c= substantivul ve[-m]nt vine din latines-cul vestimenta, care originar desem-na ]mbr=c=mintea celor s=raci [i umili.
Ve[mintele liturgice, ]n cultul di-vin public ortodox, au valoare nu nu-mai prin necesitatea [i utilitatea lor practic= [i sacerdotal=, ci, mai ales, prin simbolismul lor. }n sens propriu, simbolul ritual este reprezentarea sensibil= a adev=rurilor [i sentimen-telor religioase ]n forme concrete de-terminate de Biseric=, cum ar fi: acte-le liturgice, materia cultic=, obiectele de cult [i cuv]ntul sau graiul ca form= de expresie a adev=rurilor revelate.
}n cultul Bisericii ortodoxe exist= trei categorii de ve[minte liturgice: a) Pentru treapta de diacon: stiharul, m]-necu\ele [i orarul; b) Pentru cea de preot: stiharul, epitrahilul, br]ul, m]ne-cu\ele [i felonul sau sfita; c) Pentru cea de arhiereu: stiharul, epitrahilul, br]ul, m]necu\ele, bederni\a sau epi-gonatul, sacosul [i omoforul. La s=v]r-[irea serviciilor liturgice arhiereul mai poart= [i c]teva sfin\enii, cum ar fi: mantia, crucea, engolpionul, mitra, to-iagul arhieresc, dicherul [i tricherul. V= prezent=m ]n continuare date din istoria [i simbolistica unora dintre ele.
Crucea pectoral= reprezint= un semn al m=rturisirii lui Hristos. Ea semnific= [i spiritul de jertf= de care trebuie s= fie ]nsufle\it slujitorul. Acesta poate purta crucea nu numai la serviciul divin, ci [i ]n orice ]mpre-jurare. Dup= ]ncetarea persecu\iilor, c]nd cultul cre[tin se putea desf=[ura ]n deplin= libertate, aproape to\i cre[tinii ][i ]mpodobeau piepturile
cu semnul sfintei cruci. }ncep]nd cu secolul al V-lea, dreptul de a purta crucea a fost acordat ca un privile-giu numai persoanelor sacerdotale distinse, ]n semn de aleas= pre\uire [i recompens=. Crucea este simbolul suprem, comport]nd o valoare sim-bolic= aparte: Prin linia vertical=, Crucea ]l arat= pe Dumnezeu, iar prin linia orizontal= se arat= toat= zidirea ]n at]rnare des=v]r[it= de Dumnezeu, neav]nd alt suport al existen\ei sau alt= baz= afar= de Dumnezeu (Sf]ntul Maxim Marturisi-torul); Pe Cruce, s-au unit Dumne- zeirea cu omenirea (pr. nicolae Steinhardt); Crucea este puterea lui Hristos care, asumat= de noi, poate transforma lumea ]n paradis (pr. Dumitru St=niloae); Crucea, izvor de t=m=duire, u[a Tainelor, arma p=cii, veselia sufletului meu. (Acatistul Sfin-tei Cruci).
Mitra este acoper=m]ntul capului folosit= de arhierei ]n timpul servi-ciului liturgic, av]nd de obicei forma coroanei sau diademei ]mp=r=te[ti. La ]nceput era purtat= doar de papa
de la Roma [i de pa-triarhul Alexandriei, cu timpul, s-a dep=r-tat de forma [i sim-plitatea ei primitiv= [i, ]ncep]nd din seco-lul al Vl-lea, patriar- hii Constantinopolului au ]mpodobit-o cu cus=turi frumoase [i cu iconi\e lucrate cu m=iestrie dup= mo-
delul coroanei ]mp=ra\ilor bizantini. Purtat= de arhiereu, ea ]nseamn= ”puterea spiritual= asupra credin-cio[ilor” [i, totodat=, semnul demni-t=\ii ]mp=r=te[ti a M]ntuitorului, pre-cum [i al vredniciei primite de arhiereu de la Hristos, ca s=v]r[itor principal al celor sfinte [i al tainelor Lui.
Dup= majoritatea liturgi[tilor, mi-tra simbolizeaz= cununa de spini care a fost pus= pe capul M]ntuitoru-lui ]n timpul Sfintelor Sale patimi (Matei XXVii, 29) [i mahrama cu care a fost acoperit capul Lui la punerea Sa ]n morm]nt, fiindc= ”toate instru-mentele de ]njosire, de tortur= [i de umilin\= ale patimilor lui Hristos au devenit ornamentele cele mai str=-lucite [i mai glorioase [i odoarele cele mai de cinste ale Bisericii lui Hristos”.
C+UT+M ELEGAN|+
E legan\a…a devenit un adev=rat laitmotiv. }ntr-o lume ]n care to-
tul este complicat, cli[at, to\i ne do-rim lucruri simple, to\i c=ut=m ele-gan\=. Dar, probabil, pu\ini ]n\eleg aceast= no\iune pe deplin. Cineva spunea c= ”elegan\a este 50 % sim\ [i 50 % cunoa[tere”.
Atunci c]nd emani elegan\=, re-curgi la un pact, ]ncheiat cu tine ]nsu\i, emani ]ncredere! Elegan\a ]ncepe cu inima. Acest lucru se vede ]n ochii t=i, pe chipul t=u, ]n z]mbe-tul t=u. Elegan\a este prezent= ]n modul ]n care vorbe[ti. E ceva apar-te. oamenii graviteaz= ]n jurul t=u, pentru c= ai acel “ceva”.
nu exist= nici o elegan\= ade-v=rat=, dac= nu este naturale\e, care se formeaz= din spontanieta-te [i autenticitate; adic=, s= ar=\i exact ceea ce e[ti. }n primul r]nd, aspectul trebuie s= fie irepro[abil. Re\ine c]teva cuvinte-cheie: curat, ]ngrijit, pozi\ia corpului simpl= – ]ntotdeauna s= stai dreapt=, nicio-dat= coco[at=, cu picioarele sau m]inile ]ncruci[ate. Asigur=-te c= ]nc=l\=mintea ta este curat= [i c= hainele tale nu s]nt p=tate sau [ifo-nate. nu l=sa p=rul s=-\i acopere fa\a. Prinde-l ]ntr-un coc elegant sau ]n stilul “coad= de cal”. }mbra-c=-te corespunz=tor ocaziei. Dac= ai dubii, atunci poart= o rochie cla-sic= ]ntr-o culoare neutr=, cu acce-sorii simple [i elegante. Acest lucru func\ioneaz= ]ntotdeauna. G]n-de[te-te la lucruri pozitive, pentru c= astfel s= ai o expresie de seni-n=tate pe chip.
Un alt aspect este modul de a vorbi. R=m]i binedispus= [i discut= doar despre lucruri frumoase [i pl=cute. Fii prietenoas= [i vesel= ]n timpul unei conversa\ii. Discut= problemele proprii doar cu o per-soan= apropiat=. nu te l=uda niciodat=. o persoan= demn= de admira\ie [i de pre\uire nu-[i va etala calit=\ile ]n conversa\iile pe care le poart=, ci, pur [i simplu, va alege s= “vorbeasc=” prin fapte. Apreciaz= frumuse\ea, calitatea, perfec\iunea [i tot ce ]nseamn= crea\ie f=cut= cu suflet.
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
Va urma
352013, mai noi
LINCOLN — DIAMANTUL AMERICAN
ieri [i azi
IUNIEA nume astfel de sigl= are ]n pre-
zent – un diamant. {i anume ca un diamant s-a pozi\ionat de la ]nceputuri printre bijuteriile auto-mobilistice americane.
istoria m=rcii a fost declan[at= de Henry M. Leland, care, ]n 1915, a fost unul dintre fonda-torii companiei Ca-dillac. Dat= fiind dezvoltarea rapid= a avia\iei ]n timpul Primului R=zboi
Mondial, Leland le-a propus parte-nerilor s= produc= motoare pentru avioane, dar nu a g=sit sus\inere. }n 1917 [i-a fondat compania proprie, pe care a numit-o Lincoln Motor Company – ]n cinstea celui de-al
16-lea pre[edinte al SUA, Abraham Lincoln. }n 1922, din cauza unor probleme financi-are, Leland ][i vinde firma unui rival anterior – Henry Ford. Acesta nu a ”dizolvat-o” ]n ”imperiul s=u automobilistic”, ci a dezvoltat-o ca o diviziune auto de clasa ”premium”. Lin-coln era asamblat, ]n exclusivi-tate, manual, fapt ce ]i asigura o calitate impecabil=. Volumi-noase, elegante, luxoase, cu propulsoare puternice, aceste auto-mobile deveniser= concurentele principale ale Cadillac-urilor. Mo-toarele cu 8 cilindri (V8) [i 91 c.p. oferau clien\ilor siguran\=.
}n 1933, designerul Eugene T. Gregorie a proiectat modelul Lin-coln – Zephyr, care din 1936 a fost lansat ]n serie. Succesul a fost unul enorm – ]n primul an v]nz=rile au crescut de vreo 9 ori! {i nu ]n zadar: sub capot= avea un motor V12 de 4,4 l, cu veritabile calit=\i sportive. Acest model a constituit platforma
pentru legendarul Lincoln Conti-nental, produs ]ncep]nd cu 1940. Succesul acestuia a motivat pro-duc=torul s=-l perfec\ioneze [i s=-l men\in= pe pia\a american=. Astfel, a ap=rut Lincoln Mark ii (1955). C]te un exemplar le-a revenit [i legen-darilor interpre\i Elvis Presley [i Frank Sinatra.
Lincoln Mark ii a fost urmat de seriile Mark iii [.a.m.d., ultima fiind Mark Viii, produs= p]n= ]n 1998. Succesorul, Lincoln Town Car, avea s= vin= cu forme mai rotunde, dina-mice, mai pu\in conservative. Pe l]ng= importan\=, acest automobil, ]nzes-trat cu motor V8 de 4,6 l (208 c.p.), ofer= confort sporit [i este preferat de ]nalte structuri statale din SUA.
Din 1997 compania pune la dis-pozi\ia americanilor, ]n premier=,
un automobil SUV (4x4) de lux – Lincoln navigator, care ocup= o ni[= foarte important= pe pia\a auto. Habitaclul, dotat cu cele mai interesante [i utile ac-cesorii, renumitul model de motor V8, de 5,4 l (264 sau 304 c.p.), calitatea asam-bl=rii ]l fac unul dintre cele mai r]vnite automobile de c=tre americanii cu mod de
via\= activ, de[i nu este ”deprins” a economisi carburan\ii.
}nc= ]nainte de cel de-al Doilea R=zboi Mondial, Lincoln a devenit automobilul pre[edin\ilor SUA, chiar dac= pe acest segment prestigios, ]n prezent, din nou Cadillac-ul ]i face concuren\=. iar limuzinele Lin-coln pentru persoane ViP [i pentru ceremonii – luxoase [i spa\ioase – s]nt bine cunoscute ]n lumea ]n-treag=. inclusiv ]n \ara noastr=.
Iurie SCUTARU
150 de ani de la na[terea diri-jorului [i compozitorului austriac Felix von WEinGARTnER (2 iun. 1863 – 7 mai 1942).
290 de ani de la na[terea eco-nomistului [i filosofului englez de origine sco\ian= Adam SMiTH (5 iun. 1723 – 17 iul. 1790).
80 de ani de la na[terea poetu-lui [i publicistului ion BoLDUMA (6 iun. 1933 – 19 apr. 1993).
75 de ani de la na[terea istori-cului literar [i publicistului Dumi-tru CoVAL (6 iun. 1938 – 4 aug. 2005).
75 de ani de la na[terea inter-pretei de muzic= popular= Angela P+DURARU (6 iun. 1938 – 26 iul. 1995).
80 de ani de la na[terea fizicia-nului elve\ian, laureat al Premiu-lui nobel pentru fizic=, Heinrich RoHRER (6 iun. 1933).
170 de ani de la na[terea Bert-hei von SUTTnER, scriitoare aus-triac=, cunoscut= militant= paci-fist= [i prima femeie laureat al Premiului nobel pentru pace (1905) (9 iun. 1843 – 21 iun. 1914).
100 de ani de la na[terea lui Ti-hon HREniKoV, compozitor, pia-nist [i pedagog rus (10 iun. 1913 – 14 aug. 2007).
75 de ani de la stingerea din via\= a lui Charles Edouard GUiL-LAUME, fizician, inventator elve- \ian, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (15 febr. 1861 – 13 iun. 1938).
130 de ani de la na[terea lui Victor Franz HESS, fizician, inven-tator [i profesor universitar austri-ac, stabilit ]n SUA, laureat al Pre-miului nobel pentru fizic= (24 iun. 1883 – 17 dec. 1964).
250 de ani de la na[terea picto-rului englez George MoRLAnD (26 iun. 1763 – 29 oct. 1804).
calendar
noi, mai 201336
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1.Privitor la cai (pl.). 2. A d=rui – Galben-ro[u. 3. Granule de o\el – Altul, din st]nga! 4. nu poart= barb= – Gheorghe Budeanu – Tem=. 5. Cu fir ]n ureche – Stare de neorga-nizare – Mai! 6. Un fel de bucium. 7. Curge – oare, poate... – ofi\er oto-man. 8. Credul – Configurat la com-puter. 9. S=get=tor – Compasiuni. 10. Expresie a ochilor.
VERTICAL: 1. Tob=. 2. Are form= inelar= – Teren pentru agrement. 3. Anason – T=tic. 4. Recipient – A[a face cucuveaua – Vasile Arma[-Toma. 5. neschimbat= – Sub un c=l=re\. 6. Pornim ... loteria! – Gratifica\ie. 7. Exprim= mirare – A [aptea treapt= – Stru\ f=r= creast=. 8. Ca [i cum ]nalt – E [i el m=gar. 9. L=untric – Spectacol cu caracter solemn. 10. Unu de ]mp=r\it la doi.
Cuv]ntul giruet= ]nseamn=:
1. Claie de paie;2. Anemoscop;3. instrument care determin= di-
rec\ia [i intensitatea v]ntului.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 3, 2013
ORIZONTAL: 1. Episod. Rac. 2. Xenofob. Ra. 3. irevocabil. 4. Luxos. Luni. 5. Acîn. Bo\it. 6. Ras. Matisa. 7. Taur. 8. Tentacule. 9. F]n. Acari. 10. Acte. Arip=.
VERTICAL: 1. Exilare. Fa. 2. Pe-ruc=. Toc. 3. inexistent. 4. Sovon. An. 5. ofos. Mut=. 6. Doc. Barac=. 7. Balot. Car. 8. Buticuri. 9. Arini[. Lip. 10. Calitate.
Cuv]ntul leviatan ]nseamn= ma[in= de sp=lat l]na; monstru.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Avem opt monede. La prima vedere ele par a fi una ca una. Dar [tim c= o moned= e fals= [i se deosebe[te de celelalte prin faptul c= e mai u[oar=. Cum trebuie de procedat ca, numai prin dou= c]nt=riri, s-o g=sim pe cea fals=?
Simplu de tot. Lu=m un pahar umplut pe jum=tate. Pe de o parte, e pe jum=tate plin, pe de alt= parte, pe jum=tate de[ert. Silogismul este urm=torul: un pahar pe jum=tate plin este egal cu un pahar pe jum=tate de[ert. A[a-i? A[a-i. Dac= dubl=m ambele p=r\i ale silogismului, reiese c= un pahar plin este egal cu un pahar de[ert. Ce zice\i?
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
{tefan LUCHIAN (1868 – 1916): P+STORI|A
Pictor rom`n, denumit poetul plastic al florilor. Membru fondator al “Tinerimii artistice”. A influen\at dezvoltarea picturii rom`ne[ti moderne. operele sale, executate ]n diverse tehnici (ulei, pastel), cuprind o palet= variat=: atmosfera pastoral=, viziune impresionist=, lumea satului.
Lucr=ri : AnEMonE, LiCA CU PoRToCALA, PoRTRET DE B+- TR}n, SAFTA FLoR+REASA, CoBZARUL, LoRiCA CU CRiZAnTEME, CAR CU Boi, CoPii DE {CoAL+, HAnUL P+R+SiT etc.
De vorb= cu poetul iulian FiLiP.
poezie: Antologie — RoMAn|A SoARELUi.
Bilan\ul concursurilor: VEni, ViDi, ViCi; SoL LUCET oMniBUS;
HiSToRiA EST MAGiSTRA ViTAE.
para lui n=t=flea\=.
papion: Moda de var=.
FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR
iuliana {CHiRC+secretar responsabil
Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Ana CEAP+co rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olesea CURMEiope ra tor
Sergiu FRUnZ+[ofer
Co man da 766For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91Email: [email protected]
Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.
ˇ