-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
1/39
1. Istoria gândirii economice: obiectul de studiu. Teorii, doctrine, şcoli, curente de gândire
economică şi factorii determinanţi ai evoluţiei acestora.
Obiectul de cercetare al istoriei gindirii economice
Bazele stiintei economice au fost puse la sfarsitul secolului XVIII,de catre englezul Adam
Smith, in lucrarea sa “Avutia natiunilor”. Din acel moment si pana in prezent au aparut si afirmat o
multitudine de idei si teorii economice, undele din ele fiind valaile si pana in prezent. Astfel,
ideile economice nu dispar niciodata. Se modifica tehnologiile, se schima viata materiala a
oamenilor, dar prolemele economice cu care se confrunta tarile lumii raman cam aceleasi.
!eoriile economice formulate cu sute de ani in urma, putin modificate, reapar din nou pe prim"
plan. # una parte din cele mai moderne teorii nu sunt decat niste variante ale unor idei cunsocute
din Antichitate si adaptate la circumstantele actuale.
In literatura de specialitate sunt folosite mai multe notiuni cum ar fi$
Idei economice
!eorii economice
%andire econmica
Scoala de gandire economica
Doctrine economice
&utente economice
Gindirea economica, este un proces de reflectare in mintea omului si de interpretare
arealitatilor econmice incon'uratoare.Aici se include si ideile economice.
Teoria economica, reprezinta un ansamlu de cunostinte sau ipoteze organizate intr"un sistem
logic coerent, care ofera o descriere si o e(plicatie a unei serii de fapte economice.
Scoala de gandire economica, reprezinta un sistem de convingeri, impartasite de un grup de
adepti reuniti in 'urul unui mentor sau al unei idei definitorii.
Doctrina economica, constituie un sistem de teorii si de idei economice, compatiile intre ele,
avand in centru o idee principala, care le consolideaza.
Curentul de gandire economica, este un ansamlu de idei, doctrine, opinii si teorii imparatsite
de un numar mare de specialisti.
Megatendintele gandirii econmice:
I. Liberalismul$
Scoala fiziocrata
)ieralismul economic clasic
*eoclasicismul
*eolieralismul
II. irir!ismul$
+
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
2/39
ercantilismul
-enesismul
*eo/enesismul
Sinteza neoclasica
0ost/enesismul
III. "ocialismul:
Socialsm utopic
Socialism mic"urghez
Socialism mar(ist
Socialism sovietic
I#. Institutionalsimul$
*ationalism economic
Scoala sociologica franceza
Institutionalism
neoinsitutionalism
%andirea economica in orientul antic
0rimele idei cu carater economic au aparut in #rientul antic: $gi%t, &abilon, India, etc.
In Babilonul antic, ideile cu carater economic si"au gasit reflectare intr"o culegere de legi,
cunoscuta su denumirea de “Codul lui Hammurabi '1+234"+256 i.78. Acest cod prevedea creareasi una functionare a cadrului 'uridic capail sa asigure derularea corecta si echitaila a
tranzactiilor de vanzare"cumparare. ai prevedea apararea proprietatii private si protectia muncii
salariate. )a fel continea prevederi privind reglementarea marimii ratei doanzii, precum si
marimea rentei funciare.
In India antica, viata economica si politica era reglementata in “Legile lui Manu” si
“Arthashastra”. )egile lui anu sustineau divizarea societatii in 9 caste$ rahmanii 1preotii8,
/shatrii 1militarii8, vaishii 1gospodarii8 si sudrii 1sclavii8. :eprezentatii a primelor ; clase aveausarcina de a aduna avere, imogatirea fiind considerata o datorie sfanta. In Arthashastra este
promovata ideea rolului activ al statului in organizarea vietii economice. Statul avea misiunea nu
numai de a colecta impozite, ci si de a contrui si mentine in stare una sistemele de irigatie,
drumurile si podurile, de a reglementa preturile de a aloca mi'loace necesare pentru dezvoltarea
comertului si a mestesugurilor.
. gandirea economica in grecia antica
(enofon, )laton si *ristotel, sunt uneori considerati drept primii economisti. Desi opera marilor filozofi greci poarta, in fond, un caracter si astract, ei au analizat un sir de fenomene economice
mai concrete, e(punand, cu ceasta ocazie, unele idei originale, de o valoare netrecatoare.
4
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
3/39
Xenofon a inventat termenul de economie.
Platon imparte societatea in ; clase$ " clasa conducatorilor 1filozofii8, " clasa gardienilor
1militarii8, " clasa producatorilor 1agricultorii, meseriasii si comericiantii8. 0rimele doua clase
formeaza elita societatii. Sustine ca amestecul statului treuie sa fie suordonat atingerii unor
oiective de ordin moral, politic, religios si mai putin economic. &ritica setea de inavutire. Statul
treuie sa se implice in comertul e(terior, instituind o politica protectionista. Solicita suprimarea
proprietatii private si inlocuirea ei cu proprietate colectiva.
Aristotel defineste 4 modalitatiti de organizare a activitatii economice$
" gospodaria casnica si
" chrematistica
0rin gos%odarie casnica, suintelege procesul de producere a unurilor necesare autoconsumului.
+rematistica este o forma de organizare a activitatii economice azate pe schim, care urmareste
scopul acumularii ogatiei su forma de ani.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
4/39
Iar Teoria salariului !ust spune ca$ lucratorul treuie sa otina, contra muncii sale, o suma de ani
ce i"ar permite sa traiasca, el si familia sa, la nivelul pozitiei sale sociale.
0entru a pune in aplicare aceste doua teorii, d@Auino considera necesara interventia sustinuta a
statului in viata economica. concluzii
in centrul preocuparilor teoretice ale economistilor se aflau urmatoarele proleme$ a8
interventia statului in economie, 8 preturile, c8 proprietatea, d8 crearea de ogatii, e8 veniturile,
etc.
Viata economica era un domeniu suordonat atingerii anumitor oiective politice si religioase
&autarea unui model care ar asigura echitatea sociala
Au luat nastere unele idei si teorii care sunt valaile si pana in prezent, insa si unele conceptii
care poarta un carater limitat si chiar gresit.
/. Mercantilismul ca teorie şi %olitică economică. )articularităţile naţionale ale
mercantilismului.
+. 0remisele apariiei mercantilismului
Doctrina mercantilistC apare i se dezvoltC pe parcursul a cEtorva secole, En perioada
anilor +956"+256, atunci cEnd lumea ruraralC i meteugCreascC este EnlocuitC cu o lume
comercialC i manufacturierC.
0remisele apariiei doctrinei mercantiliste sunt$
formarea i EntCrirea statelor centralizate i independente
creterea vertiginoasC a cererii la ani, ca urmare a creterii volumului de tranzacii comerciale
En cautarea aurului i argintului, se fac marile descoperiri geografice, condiionate de dezvoltarea
spiritului de aventurC i risc, cEtig i EmogCire
renaterea filozofiei i artei antice
reforma En interiorul isericii cretine 1reforma EnfCptuitC de artin )uther i Fean &alvin8 prin
rCspEndirea protestantismului, care devine ideologia reuitei economice i a spiritului capitalist.
se instaureazC cultul muncii, dorina de a EmunCtCi cu orice pre performanele economice. 0rincipalele idei ale mercantiliste
!ermenul de mercantilism provine de la italianul "“mercanto” = piaC, sau “mercante” "
negustor
Ideile principale comune ale mercantiliştilor $
I. Banii 1aurul i argintul su formC de monede i lingouri8 erau considerai drept esenC a
ogCiei.
II. ?actorii creterii ogCiei erau socotii$ creterea masei monetare aflate En circulaie, cretereanumarului de manufacturi, creterea numCrului populaiei
9
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
5/39
III. Domeniile En care se creeazC ogCia$ comerul e(terior care asigura o alaC comercialC activC,
cucerirea de colonii
IV. 0oliticC protecionistC a statului
V. Ieftinirea anilor care condiiona micorarea ratei doEnzii i stimula investiiile de capital En
dezvoltarea comerului i a manufacturilor.
. 0articularitatile naionale ale mercantilismului.
A. Mercantilismul spaniol bullionist!timpuriu".
Apare En Spania, cel mai puternic stat din
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
6/39
0rin )egea navigaiei emise de #liver &romGell, flota maritimC ritanicC oine dreptul
e(clusiv de e(portare a mCrfurilor engleze i de importare En Anglia a mCrfurilor strCine. Aceste
mCsuri au impulsionat crearea unei flote maritime mai puternice, care presta servicii i altor
Cri, devenind o sursC importantC de ani pentru statul englez.
0rincipalul susinCtor al mercantilismului englez a fost Tomas Mun, e(pus En opera sa
principalC “BogCia Angliei En comerul e(terior”
. Meritele şi rătăcirile mercantilismului
Merite:
a8 ercantilismul Enlocuieşte scolastica medievalC, propagEnd spiritul urghez determinat de
dorința de EmogCțire şi succes economic
8 ercantilismul francez a stimulat crearea manufacturilor
c8 39"+2298J" Victor :iueti,
" marchiz de iraeau 1+2+5"+2K38J
>
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
7/39
" ercier de la :iviereJ
" Dupont de *emours 1+2;3"+K+28J Anne :oert Facues !urgot,
" aron de l@Aulne 1+242"+2K+8.
4. 4rancois 6uesna7 819;1
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
8/39
3. Meritele si ratacirile scolii fi0iocrate
Meritele scolii fiziocrate$
" Au fondat prima scoala economica
" Au transferat oiectul de studiu al economiei din sfera comerciala in cea productiva
" Bogatia tarii este constituitra din totalitatea unurilor produse in natura
" Introducerea notiunii de “laissez faire”
" Analiza economica nationala ca un tot intreg, prin elaorarea taloului economic
2ataciri$
" Agricultura"singura ramura productiva
"produsul net = un dar al naturii
" &aracterul etern si universal al legilor economice
. +aracteristicile doctrinei liberalismului economic clasic. +once%ţia liberalistului;o%timist A.
&. "a7 şi sinte0a reali0ată de A. ". Mill.
ID
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
9/39
5. :epartizarea veniturilor in fuctie de apartenenta idividului la una din cele ; clase sociale$
muncitorii, capitalistii, proprietarii funciari
>. )ierul schim azat pe avanta'ele specializarii internationale
2. 0rofitul = forta motrice a activitatii economice,
K. *oninterventinismul
. Liberalii o%timisti.
A$*@ &*)TI"T$ "*B 1+2>2"+K;48
“!eoria factorilor de productie” potrivita careia pamantul este temelia venitului otinut su forma
de renta, munca este la aza salariului, iar capitalul =a profitului.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
10/39
?actorii ce contriuie la sporirea ogatiei$
+. &resterea numarului de muncitori ocupati in sfera productiva
4. &resterea productivitatii muncii in aceiasi sfera prin diviziunea muncii.
Diviziunea muncii asigura$ &resterea indemanarii,
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
11/39
# tara treuie sa se specializeze in acele domenii in care detine avanta'e relative comparativ cu tarile
din zona sa de comert e(terior
Avanta'ul reciproc al celor douC Cri se va manifesta prin economia de timp muncC cheltuit pentru
producerea cantitCii de mCrfuri oinute comparativ cu perioada dinainte de specializare, En sensul cC,
0ortugalia economisete +6 unitCi de muncC, iar Anglia 46 de unitCi de muncC i pe total mondial se
vor economisi ;6 de unitCi de muncC
)ieralii pesimisti.
!7#AS A)!7LS = +2>>"+K;9
!h. althus a fost primul economist care a sesizat importanta economica si caracterul relativ limitat al
resurselor economice si a dezechilirului dintre acestea si numarul populatiei.
“Legea %o%ulatiei” = mi"loacele de su$zistenta cresc in proportie artmetica, adica %,&,',etc. iar
populatia creste in progresie geometrica – %,&,(,).
althus scrie “ poporul treuie considerat a fi el insusi cauza principala a mizeriei sale. Ln om care se
naste intr"o lume de'a ocupata, daca familia sa nu poate sa"l hraneasca sau daca societatea nu poate
utiliza munca lui, nu are nici un drept sa pretinda la o anumita portie de hrana. 0rin urmare, el este
realmente de prisos pe pamant. )a mareel anchet al naturii nu e(ista loc pentru el. *atura il
condamna sa plece, si nu intirzie sa e(ecute chiar ea acest verdict.”
DLegea randamentelor descrescande' = cresterea cantitatii de capital si de munca nu este insotita
de o sporire corespunzatoare a productiei, aceasta pe langa aptul ca supraetele cultiva$ile sunt, in
general, limitate.
8
#iectul de studiu al stiintei economice este nu este homo
economicus ci *atiunea si
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
12/39
# natiune trece prin 5 faze de dezvoltare$
" ?aza salatica
" ?aza pastorala
" ?aza agrara
" ?aza agroindustriala
" ?aza agroindustriala"comerciala
!eoria fortelor productive ale natiunii
?ortele productive ale natiunii sunt un amestec de elemente eterogene cum ar fi$ stiinta si tenica,
legislatia, resursele naturale, cultura, moravurile, unitatea nationala, etc.
)rinci%ala forta %roductiva este industria.
Industria incura'eaza stiinta, arta si organizarea politica, sporeste unastarea poporului,
veniturile statului si puterea natiunii.
∗ 0olitica protectionista
0olitica protectionista presupune apararea temporara, partiala sau totala a anumitor domenii din tara de
concurenta straina. ?orme ale protectionismului sunt$ tarifar, monetar si administrativ.
0rotectionismul listian are ; caracteristici principale$
+. &aracter selectiv, aplicat doar produselor industriale
4. !emporar, aplicat pana in momentul cand tara isi creeaza o industrie competitiva
;.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
13/39
Armonia e(istentC Entre ramurile fiecCrei economii naionale reprezenta pentru &are o premisC
esenialC a armoniei din relaiile economice internaionale, azatC pe schimurile comerciale echitaile
i pe progresul continuu al fiecCrei naiuni.
Simon 0atten este autorul lucrCrii de largC circulaie &a0ele economice ale %rotecţionismului
1+K368, En care a sistematizat i completat contriuiile En materie ale lui ?.)ist, 7.&.&are i ale altor
teoreticieni. #iectivul politicii economice a fiecCrei Cri treuie sC El constituie, arCta 0atten, realizarea
unui puternic comple( economic naional, En mCsurC sC asigure dezvoltarea forelor de producie i un
nivel de trai ridicat al populaiei. 0e termen lung, aceste oiective puteau fi atinse numai printr"o
politicC comercialC protecionistC, care sC Emine ta(ele vamale ridicate cu arierele netarifare.
E. +urentul socialismului economic: evoluţie şi re%re0entanţi. "istemul de gândire economică
elaborat de F. MarG.
HI. Hcolile marGiste: caracteristici şi re%re0entanţi. "%ecificul şi consecinţele leninismului.
K"+>;38, in lucrarea &etatea Soarelui, descrie o societate ideala, in care
oamenii poseda toate unurile in comun.
Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a lierei initiative si inlocuireaacestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata economica.
0erioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 4 secole, intre anii +K66"46+6.
+;
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
14/39
Socialismul utopic
Autorii socialismului utopic nu au efectuat o analiza profunda a mecanismului de functionare a
economiei si nu au elaorat un nou sistem teoretic.
Idei comune petru toti socialistii utopici$" &apitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cu un alt tip de societate,
" 0roprietatea privata se afla la temelia e(ploatarii de clasa si treuie inlocuita cu proprietate
colectiva
" !recerea la noul tip de societate se va face in mod enevol, a reformelor treptate.
" !oti cetatenii sunt egali in drepturi
enri de "ait;"imon 81
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
15/39
efectele negative ale mediului social, iar apoi sa modifice si societatea in care traieste. 0ropune
constituirea unoi cooperative de productie si consum.
Socialismul mic"urghez
"imonde de "ismondi 81
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
16/39
acumularea primitiva de capital si acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s"a produs
prin 'af, violenta, e(crocherii la inceputul epocii captaliste. Acumularea capitaluilui este un proces de
transformare a unei parti din plu"valoare in capital.
D+a%italismul este sortit %ieirii'
. )eninismul
V.I )enin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice mar(iste
la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilro sla dezvoltate.
“Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului”
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
17/39
&echea scoala istorica$ lanseaza ideea potrivit careea economia politica treuie sa fie o stiinta despre
economia nationala, care are misiunea de a studia particularitatile fiecarui popor la diferite etape
istorice . . Interventia minima a statului in economie
2. 0rofitul"forta motrice a dezvoltarii economice.
Diferente$
+. #iectul de studiu" oamenii cu gusturile si preferintele lor
4. Societatea impartita in consumatori si producatori
+2
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
18/39
;. !eoria valoare"utilitate si analiza categoriilor marginale$ utilitate marginala, utilitate totala,
produs marginal, cost marginal, etc.
9. Dezideologizarea teoriei economice prin introducerea termenului de economics
Scoala psihologica austrica
&arl enger 1+K96"+34+8 si
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
19/39
" )iera intrare pe piata
" oilitatea factorilor de productie
" !ranspartenta pietei.
“!eoria echilirului general” = se staileste pe ; piete principale$ piata produselor, piata fortei de
munca si piata capitalului.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
20/39
Au folosit pe scara larga procedee matematice, imogatind astfel intrumentul analitic al teoriei
economice
)imite$
Au acordat o atentie e(agerata microeconomiei si statisticii, in detrimentul analzei
macroeconomice
Au scos din campul de studiu prolemele sociale si politice
Asolutizand importata consumului si a cererii, au suapreciat rolul productiei si a ofertei.
1/. +urentul de gândire economică e7nesist. Modelul e7nesist, %olitica economică diri!istă
%reconi0ată de A.M. Fe7nes.
13.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
21/39
8
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
22/39
Aoan 2obinson demonstreaza ca salariile mari, facilitand realizarea produselor si a serviciilor,
reprezinta unul din principalii factori stimulenti ai cresterii economice. In opinia ei, factorii care
asigura cresterea eaconomica pe termen lung sunt$
a= 2a%ortul dintre %rofit si salariu
b= #olumul ca%itatlului investit
c= )rogresul tenic
d= Nradul de mono%oli0are a economiei
e= Masura in care concurenta se %oate manifesta in mod liber
f= 2ata cresterii %o%ulatiei.
g8 !eoria echilirului general a lui
h8 Oassil )eontieff1+36>"+3338
&ontriutia principala a lui O.)eontieff este elaorarea “teoriei alantei interramurale” cunoscute su
denumirea de metoda imput"output. 6 a sec.468 repr. F.-. %alraith
Aripa europeanC a instituionalismului este reprezentatC de Pcoala sociologica franceza, 1sec.
XX8, repr. ?rancois 0errou(
0rincipalele concepte ale instituionalismului$
Instituiile " fora motrice a dezvoltCrii economice. Institu5ia " fenomen cu caracter stail, care
impune oamenilor un oarecare comportament oligatoriu, stailesc o ordine En activitatea lor.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
23/39
Viaa economicC este guvernatC de instituii i nu de anumite legi oiective, venice i
universale.
Statul este oligat sa intervinC En viaa economicC pentru a evita crizele economice i oma'ul,
pentru a asigura echitatea socialC.
Ptiina economicC treuie sC efectueze o analizC de ansamlu a economiei.
Socialul are prioritate En raport cu economicul, iar dezvoltarea economicC nu treuie
consideratC drept un scop En sine, ci un mi'loc de rezolvare a prolemelor sociale.
“homo economicus” este Enlocuit cu “homo socialis”. Activitatea agenților economici urmeazC a fi
studiatC En strEnsC legCturC cu mediul En care aceștia activeazC. Anume factorii sociali și psihologici
sunt determinanți.
1C. $voluţia instituţionalismului negativist 8T. #eblen= şi a instituţionalismului %o0itivist.
Instituţionalismul anilor 19J;18Mn economiiile dezvoltate, un rol important En reglementarea fenomenelor economice i sociale
aparine, alCturi de piaC, statului.4;
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
24/39
8
Mn economiiile dezvoltate, un rol important En reglementarea fenomenelor economice i sociale
aparine, alCturi de piaC, statului.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
25/39
19. @eoinstituţionalismul economic: 5im%erialismul' ştiinţei economice. Teoria costurilor de
tran0acţie şi teoria dre%turilor de %ro%rietate de 2. +oase. Teoria alegerii %ublice de A.
&ucanan.
0A:!I&L)A:I!A!I)< *
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
26/39
!eoria alegerii pulice
Autorii teoriei alegerii pulice sunt Fames Buchanan si %ordon !ulloc/.
In centru atentiei teoriei alegerii pulice se afla analiza comportamentului economic al
individului in procesul de administarare a treurilor pulice, de luare a deciziilor pulice, cercetarea
raportului dintre functionarea institutiilor pulice si rezultatele economice ale hotaririlor adopatate de
acestea.
0olitica functioneaza dupa principiile pietei. Vanzatorii sunt politicienii care ofera programe
electorale, iar consumatorii sunt alegatorii, care achita unurile promise cu votul de care dispun.
#amenii politici, cand adopta o decizie politica, va tine cont nu atit de promisiunile facute in
campania electorala, cat, mai ales, de propriul interes. Astfel, deciziile institutiilor pulice, sunt in linii
mari, putin eficiente. Solutia este ca societatea civila si organele de drept, sa fie cu ochii pe activitatea
institutiilor pulice.
In opinia lui Buchanan, esecurile economiei de piata sunt, de fapt, consecinta
comporatmentului egoist al oamneilor politici.
Interpretarea neoinstitutionala a istoriei economice. Douglas *orth
Douglas *orth considera ca este asolut necesara studierea evolutiei institutiilor care 'oaca rolul
decisiv in schimarea societatii, in dezvoltarea economica, de aceea se impune necesitatea studierii
primaordiale a acestora.
?unctia principala a institutiilor sociale consta in asigurarea reducerii costului tranzactiilor, cost
care creste odata cu aprofundarea diviziunii muncii si diversificarea schimului.&alitatea si modul de functionare a institutiilor se afla la temelia succesului economic intr"o
masura mai mare decat cantitatea si calitatea factorilor materiali si umani ai productiei.
1
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
27/39
:olul statului in conceptia neolieralilor$
" Statul are rolul de aparare a concurentei, lupta impotriva proceselor de monopolizare precum si
asigura solidaritatea sociala.
" )iertatea economica treuie controlata si prote'ata
" Statul treuie sa creieze cadrul legislativ corespunzator, mentinut de statul de drept
" *eolieralii neaga principiul “laissez faire”
Scoala de la ?reiurg
*eolieralismul german este numit si ordoliberalism 1ordo"oranduire8. 0rincipalii reprezentanti sunt$
Oalter
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
28/39
Aceasta scoala este un fel de mostenitoare a celerei scoli austriece psihologice. &ei mai celeri
reprezentanti ai acestei scoli sunt$ ?riedrich A. von 7ae/, )udGig von ises si Foseph Schumpeter.
:eprezentantii acestei scoli sunt cei mai inversunati adepti ai lieralismului in
economie, a unei economii de piata “pure”, respingand ideea economiei mi(te.
4reidric *. von a7e se preocupa de urmatoarele aspecte si proleme economice$
proleme comportamentului omului in conditiile economiei de piata, statul de drept, formarea
preturilor, ciclurile economice.
Sustine$
" 0rincipiul “mainii inviziile”
" Inlocuire termenului de economie politica cu “catala(ia” care este un sistem economic care se
autoregleaza spontan, prin intermediul preturilor.
" #rdinea spontana se afla la aza sistemului economiei de piata, iar ordinea diri'ata la temelia
economiei de comanda."
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
29/39
Apare in anii 26"K6 ai secolului XX, care avea menirea sa reailiteze rolul decisiv al ofertei si al
productiei, in crerea avutiei. 0otrivit acestei teorii, factorul principal ce sigura dezvoltarea economica
este oferta, nu cererea efectiva dupa cum spunea F.. -enes.
0rincipalii reprezentanti$ :oert undell si Arthur )affer.
0otrivit lor$
" Intreprinzatorul constituie punctul de plecare a dezvoltarii economice, cererea este cheia
avutieiJ
" 0roductia da nastere veniturilor utilizate pentru a procura ceea ce propune oferta
" Se insista asupra necesitatii stimularii investitiilor private.
)affer e(pune su forma grafica urmatroarea idee$ pana la un punct oarecare6 odata
cu cresterea ratei impo#itelor6 cresc si %eniturile fiscale. 7e la un punct6 incolo6 cresterea in
continuare a presiunii fiscale are ca urmare o reducere substantiala a %eniturilor statului. Astfel el
se pronunta pentru o reducere a cheltuielilor pulice si a impozitelor, masura care, potrivit opiniei lui,stimuleaza cresterea economica.
1. )articularităţile gândirii economice contem%orane. Teoria ca%italului uman de N. &ecer şi
teoria antici%ărilor raţionale de 2. Lucas. $conomia imaginaţiei creative.
/J. +aracteristicile evoluţiei gândirii economice româneşti. Ideile economice %romovate de .+antemir, ). *urelian, M. Manoilescu.
N*@I2$* $+O@OMI+ 2OM@$*"+
1. )articularităţile formării şi de0voltării gândirii economice la români
+are idei %redomină Pn gândirea economică românească. Mnelepii din Antichitate afirmau cC
suprema misiune a omului pe pCmNnt este de a se cunoate pe sine Ensui. MntrucNt e(istena noastrC se
desfCoarC cel puin la nivel de individ i la nivel de naiune, acest Endemn celeru EnseamnC i
cunoaterea noastrC ca tot Entreg, ca naiune, ca mod de gNndire.Specificul gNndirii economice romNneti este condiionat de un ir de Empre'urCri, cum ar fi
aezarea geograficC, psihologia naionalC, dar mai ales destinul istoric, care ne"a QoferitR ca ideal
suprem nu prosperitatea economicC, nu sporirea avuiei materiale i spirituale, ci lupta de elierare
naionalC. Istoricul romNn A.Xenopol suliniazC En aceastC ordine de idei cC Qnu este popor pe lume
care sC fi avut atNtea prime'dii de Enfruntat, atNtea lupte necurmate de susinut pentru apCrarea fiinei i
traiuluiR.
AceastC regretailC circumstanC a reinut dezvoltarea social"economicC a poporului, imprimNndl gNndirii economice un caracter specific. De aici i prima particularitate a gNndirii noastre " Eminarea
prolemelor pur economice cu idealurile luptei de elierare naionalC. 0.Aurelian formuleazC aceastC
43
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
30/39
trCsCturC specificC En urmCtorii termeni$ 0Cstrarea i EntNrirea naionalitCii este inta supremC cCreia
poporul romNn este dator sC 'ertfeascC toate gNndirile i toate Entreprinderile sale. 0olitica noastrC, fie
internC, fie e(ternC, numai atunci este unC cNnd este naionalCJ cNnd urmCrete prin toate mi'loacele
ocrotirea intereselor naionaleR.
Astfel, En centrul gNndirii economice la romNni s"a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt
ce permite de a plasa, mai mult sau mai puin relativ, Entreaga gNndire romNneascC En cadrul unei
variante a doctrinei naionalismului economic, cu 'ustificarea unui Ensemnat amestec al statului En
prolemele economice, fCrC de aportul cCruia ar fi fost imposiilC atingerea scopului suprem. 1Pi
aceasta En pofida faptului cC En Crile romNneti gCsim reprezentani de vazC ai tuturor doctrinelor
economice, de la mercantiliti i fiziocrai pNnC la mar(iti, /enesiti i neolierali8.
# altC prolemC specificC, care EncC de pe timpurile lui Bureista i Deceneu a preocupat Entruna
minile cele mai luminate ale romNnilor, a fost cea a Lnirii. &u douC mii de ani En urmC Lnirea
triurilor dace s"a fCcut En temei enevolJ aa avea sC se procedeze i mai tNrziu, dar se fCcea ce sefCcea, i regiunile romNneti se pomeneau a fi En Cri diferite. #ricum, de atunci i pNnC En prezent
aceastC prolemC a predominat mereu gNndirea economicC, i anume prin aceastC prismC, din aceastC
perspectivC, erau analizate i chestiunile economice.
Mn consecinC, gNndirea economicC romNneascC s"a vCzut nevoitC de la un Enceput sC se
concentreze nu atNt asupra unor proleme pur economice, cNt mai ales asupra chestiunilor legate de
e(istena romNnilor ca neam, de apCrarea roadelor muncii, de Enchegarea unui Entreg din nite pCri
componente, care erau mereu altele, mereu schimCtoare. &hiar dupC unirile din +>66, +K53, +3+K,+39+ prolema Lnirii rCmNnea sC le predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea
Entregirii economiilor fCrCmiate, a constituirii unui comple( naional economic unic, En cadrul unor
noi frontiere.
AstCzi unii astrologi i vizionari celeri 10.%loa, de e(emplu8, au a'uiis la convingerea, niel
misticC, cC de faptul Lnirii tuturor romNnilor Entr"un stat unic depinde nu numai Endeplinirea misiunii
lor pe pCmNnt, ci i prosperitatea i linitea Entregii
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
31/39
politice i economice, a certitudinii cC avuia creatC nu va fi 'efuitC, psihologia popularC Enclina En
direcia cheltuirii anilor En petreceri i nu pentru a Enfiripa manufacturi, a ridica edificii mCree. 0oate
de aceea i suntem mai darnici i mai risipitori ca celelalte popoare, permiNnd altora sC ne prade, fCrC
a ne revolta prea mult, sau chiar defel. IatC de ce nu e deloc EntNmplCtor faptul cC, dupC cum scria
acelai 0.Aurelian En anul +KK4, QEntre tiinele care au fost introduse mai greu i mai tNrziu la romNni,
fCrC EndoialC este economia politicC. &u treizeci de ani En urmC de aia numele tiinei era cunoscutR.
*oi avem o gNndire mai mult emotivC, decNt raionalC, iar la temelia aciunilor noastre se aflC de
oicei sentimentele, instinctele, emoiile, i mai puin calculul, agerimea, duritatea, 'udecata la rece.
Apoi, gNndirea noastrC economicC mai rCmNne a fi EncCtuatC de tot felul de principii morale, de
superstiii, de tradiii religioase i de altC naturC. *oi procedCm i astCzi asemeni lui Bureista i
Deceneu 1scoatem viile, oricNt ne"ar costa, numai sC EmunCtCim moravurile8. 0oate de aceea de"a
lungul secolelor am avut mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Pi nu"i defel
EntNmplCtor faptul cC un ir de oameni de geniu, cum ar fi .2; la Iai, Dimitrie
&antemir a fost cea mai marcantC personalitate din cultura romNneascC medievalC. &irca +2 ani a trCit
la &onstantinopol, En calitate de ostatic. Domn al oldovei 1+>3; i +2+6 +2++8, En politica e(ternC s"a
orientat spre :usia, cu a'utorul cCreia spera sC oinC independena Crii sale. DupC EnfrNngereaarmatelor ruso"moldoveneti En anul +2++ En CtClia cu turcii, pleacC En :usia, unde devine sfetnic al lui
0etru I. oare En anul +24;.
Mn anul +2+9 D.&antemir devine memru al Academiei din Berlin. &u acest prile', En anul +2+>,
editeazC Descrierea oldovei”, operC En care sunt e(puse i un ir de idei economice.
+aracterul ideilor economice ale lui . +antemir. Mn virtutea factorului epocC, precum i a
nCzuinei oiective i suiective de a fortifica puterea domnitorului, de a asigura prosperitatea
economicC a naiunii, preocupCrile economice ale lui D.&antemir graviteazC En temei En 'urul doctrinei
mercantiliste. 1Dei a EmpCrtCit i unele concepte proprii lieralismului clasic, cum ar fi recunoaterea
e(istenei unei ordini naturale En societate, inclusiv En viaa economicC8.
;+
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
32/39
0rincipalele proleme economice asupra cCrora a meditat aproape En toate scrierile sale, dar En
mod special En QDescrierea oldoveiR sunt$ a8 0rolema comerului e(terior i asigurCrii unei alane
comerciale active$ 8 &onsecinele nefaste ale dominaiei otomane pentru economia oldoveiJ c8
#riginea proprietCii funciare oiereti l a relaiilor economice dintre oieri i CraniJ d8 0olitica
fiscalC promovatC de stat i impactul ei.
es%re atitudinea moldovenilor faţă de comerţ şi caracterul relaţiilor comerciale ale
Moldovei cu alte ţări. D.&antemir a fost poate primul gNnditor care a analizat, condamnNnd En
acelai timp, una din straniile calitCi ale moldovenilor, i anume, de a glorifica munca agricolC,
istovitoare, cu efecte instaile, i a trata cu dispre activitatea comercialC, oricNnd i oriunde aducCtoare
de profituri mari. &onstatNnd faptul cC En tNrgurile oldovei Ctinaii Qtoi sunt meseriai, rar
moldovan negustorR, el deplNnge aceastC calitate, care este o piedicC En calea sporirii avuiei Crii$
Q...cCci moldovenii din nCscare sunt atNt de mNndri i de nepCsCtori, cC socotesc orice fel de negustorie
mai pre'os de ei, En afa"rC de roadele strNnse de pe pCmNnturile lor. Aceasta este, credem, cauza principalC, cC rar poi gCsi En oldova vre"un tNrgove ogat din moldoveni i dei ara noastrC trimite
peste hotare mai mult decNt primete Enapoi, totui simte mereu lipsa de aniR. 10sihologia
moldovenilor, descrisC de &antemir amintete de ideile economice ale lui 0laton. &elerul filosof, de
e(emplu, considera munca agricolC drept cea mai onorailC, pe cNnd comerul " o ocupaie, sC"i zicem
aa, neprestigioasC. ai mult, 0laton susinea cC En %recia activitatea comercialC treuie sC fie
EndeplinitC doar de strCini. Pi acum sC ne EntreCm, de unde o asemenea coincidenC surprinzCtoare
Entre opiniile marelui filosof grec i psihologia unui Entreg popor contemporanT8.&CutNnd un rCspuns rezonail la Entrearea de ce, e(portNnd mai mult, decNt importNnd, oldova
duce mereu lipsC de ani. &antemir scrie$ Q&Cci negustorii strCini 1turcii, evreii, armenii i grecii8,
care"s numii de oicei gelepi, au luat En mNinile lor tot comerul oldovei din pricina nepCsCrii
populaiei noastre.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
33/39
Inelepii indieni voresc despre aa"numitul efect al cozii de cNine, En sensul cC oricNt ai Encerca
sC o dai En 'os, ea totuna stC ridicatC. &am la fel se EntNmplC i cu unele trCsCturi ale caracterului.
&antemir pare a fi mai contemporan decNt cei mai muli dintre noi, care nu se dumiresc nicidecum de
ce conceptele lieralismului economic nu pot fi aplicate la noi En aceeai masurC ca, sC zicem, En
Anglia sau chiar En 0olonia.
+onsecinţele dominaţiei turceşti asu%ra economiei Moldovei. Lna din preocupCrile tiinifice
i practice permanente ale lui &antemir a fost analiza factorilor care reineau dezvoltarea economicC a
oldovei. &onvins cC nu poate fi ogat un popor care este dominat de alte popoare, el a'unge uor la
concluzia cC principala piedicC En calea prosperitCii economice a oldovei este 'ugul otoman care nu
numai cC sCrCcete ara, dar Ei rCpete i viitorul.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
34/39
&urentul lieral, oarecum eterogen dupC idei i adepi, cu cei mai muli susinCtori era divizat En
douC aripi. 0rima aripC, cea mai numeroasC, promova ideea industrializCrii :omNniei i a apCrCrii pieei
interne prin mCsuri protecioniste. 58, adept al lioeralilor apropiai de doctrina naionalismului
economic, a fost primul economist care a fundamentat teoretic necesitatea industrializCrii :omNniei i a
promovCrii unei politici protecionste.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
35/39
centrul doctrinei sale prolema formCrii comple(ului naional unic, ale industrializCrii, viitorului
economic al :omNniei. Mn condiiile cNnd En cercurile politice din arC dominau partizanii
lierschimismului, el a promovat consecvent ideea cC fCrC o industrie dezvoltatC, fCrC o politicC
protecionistC :omNnia este lipsitC de viitor.
)roblema industriali0ării şi a %rotecfionismului. Dei a desfCurat o activitate teoreticC
multilateralC, 0.Aurelian avea sC intre En istorie, En primul rNnd, ca unul dintre cei mai de vazC
promotori ai protecionismului romNnesc. !rCind Entr"o perioadC cNnd :omNnia pe mCsurC ce se eliera
de su dominaia politicC a celor trei imperii vecine 1!urcia, :usia i Austro"Lngaria8, era ameninatC
cu un nou 'ug, de data aceasta pur economic, el punea accentul En activitatea sa teoreticC i practicC pe
ideea apCrCrii independenei economice a Crii printr"o politicC protecionistC i prin dezvoltarea
industriei naionale. 0ornind de la convingerea cC protecia temporarC i difereniatC a industriei este
singura condiie a oinerii unei adevCrate independene economice, 0.Aurelian criticC cu asprime
ideile lieralismului clasic, mai cu seamC teoria i politica lierului schim, care, susine dNnsul, esteavanta'oasC numai pentru Crile avansate, dar pCguitoare i periculoasC pentru tinerele state En curs de
dezvoltare.
&omatNnd cu vigoare teoria Q:omNnia " arC eminamente agrarCR, 0.Aurelian demonstreazC cC
singura garanie a independenei Crii este industrializarea ei, cC numai avNnd o industrie dezvoltatC ar
deveni posiilC Entreinerea de relaii economice echitaile cu alte state ale lumii.
Discuii aprinse a suscitat la acea epocC i prolema alegerii cCilor concrete de EnfCptuire a
industrializCrii. .&ogClniceanu i A.Xenopol considerau cC este necesar de a Encura'a EntNi de toatedezvoltarea industriei mari, aezatC pe o temelie modernC, singura capailC sC concureze cu industria
strCinC. D.arian se pronunC En favoarea unei dezvoltCri paralele a micii i marii industrii. Aurelian
avea En aceastC privinC o opinie deoseitC$ ?aricile mari reclamC ani muli, rae multe i capacitate
profesionalC variatC. *edispunNnd de asemenea mi'loace, treuie sC Encepem cu aceea ce putem, cu
capitalurile i cu raele de care dispunem. 0entru acest sfNrit am fost i sNntem de pCrere ca noi sC
cCutCm a introduce mai cu seamC acele industrii care se pot altoi pe vigurosul arore al agriculturii
noastreR.&rearea unei industrii, fie mari sau mici, era imposiilC fCrC promovarea de cCtre stat a unei
politici protecioniste. !eoreticianul acestei politici a i fost 0.Aurelian. eritul fundamental al lui
Aurelian," scrie &ostin urgescu," constC En faptul de a fi fCcut din protecionismul industrial
principiul de spri'in al unui Entreg sistem de gNndire economicC, de a fi schimat centrul de greutate al
acestui protecionism de la forme fiscale i comenzi de stat la protecia vamalC... Aurelian a transformat
politica vamalC protecionistC Entr"un steag ideologic su ale cCrui falduri se va construi industria
:omNniei En urmCtoarea 'umCtate de secol...”
Astfel, 0.Aurelian s"a pronunat categoric contra conveniei comerciale cu Austro"Lngaria,
potrivit cCreia EncepNnd cu anul +K2> ara vecinC oinea acces la piaa romNneascC pentru produsele
;5
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
36/39
sale industriale, ceea ce slCea cu mult poziiile industriei naionale. &erNnd promovarea unei politici
economice protecioniste, el sulinia cC ea nu treuie sC se soldeze cu scoaterea :omNniei din circuitul
economic internaional, de aceea Q!ariful nostru vamal treuie sC fie protector, nu prohiitivR.
!otodatC, asemeni fondatorului doctrinei naionalismului economic, ?.)ist, opera cCruia a fost pulicatC
su Engri'irea sa, 0.Aurelian considera cC politica protecionistC a :omNniei treuie sC fie provizorie i
difereniatC.
C. octrina economică a lui Miail Manoilescu > o teoriea Pnvingerii subde0voltării
M.Manoilescu. #iaţa şi o%era. &el mai mare economist al romNnilor s"a nCscut En +K3+, la
!ecuci, Entr"o familie de institu"tori, originari din Basaraia. Mi face studiile liceale la lai, iar pe cele
superioare la institutul politehnic din Bucureti, unde En anul +3+5 oine diploma de inginer. Mn
economie este un autodidact, studiind de sine stCtCtor, i pe parcursul Entregii viei, operele celor mai
mari economiti ai lumii. AderC de tNnCr la viaa politicC, activNnd En cadrul partidului naional"lieral.iliteazC pentru aducerea regelui En arC. # datC cu revenirea la tronul :omNniei a lui &arol al II"lea,
devine ministru al industriei i comerului. 1De notat cC din acelai cainet fCcea pe atunci parte i
principalul sCu adversar teoretic Virgil adgearu, care deinea postul de ministru al agriculturii8. Mn
anul +3;+ anoilescu e numit guvernator al BCncii *aionale, dar, En urma unei neEnelegeri cu regele,
este destituit i din aceastC funcfie. DupC o EndelungatC carierC tiinificC i pedagogicC, se Entoarce
revine En viaa politicC aia En +396, cNnd este numit ministru de e(terne. Dar odatC cu venirea lui Ion
Antonescu la putere 1En acelai an8 anoilescu pCrCsete postul de ministru. DupC rCzoi este arestat Enrepetate rNnduri, iar En anul +39K trimis Entr"un lagCr de detenie. oare in +356, sentina capitalC fiind
anunatC la circa doi ani de la dispariia lui dintre cei vii.
. anoilescu a lCsat o operC tiinificC cunoscutC En Entreaga lume. 0rincipala sa lucrare,
pulicatC pentru prima datC En +343 la 0aris En francezC, apoi tradusC En cele mai rCspNndite limi
europene " englezC, germanC, italianC, portughezC " este intitulatC !eoria protecionismului i a
schimului internaional”. Straniu, dar En lima romNnC aceastC carte a apCrut aia En anul +3K> cu
titlul ?orele naionale productive i comerul e(terior. !eoria protecionismului i a schimuluiinternaional”.
&artea cu care tiina economicC romNneascC a ieit En lume, impunNndu"se En gNndirea
economicC mondialC, a fost citatC i comentatC de cei mai mari economiti ai timpului, cum ar fi$ 0.A
Samuelson, %.irdal, O.:op/e, .-alec/i, :.Barre. )aureatul 0remiului *oel pentru economie
1+3228, suedezul B.#hlin, meniona cC lucrarea autorului romNn a fost Qcea mai EnsemnatC pe care am
vCzut"o dintre cele care apCrC protecionismulR. Andre 0iettre, la rNndul sCu, o plaseazC En lista celor
mai valoroase opere economice ale tuturer timpurilor i popoarelor. )a numai cNiva ani de la apariia
!eoriei protecionismului i a schimului internaional” profesorul elveian ?irmin #ules susinea$
)ucrarea economistului romNn nu tinde la mai puin decNt sC rCscoleascC i sC rCstoarne toate
;>
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
37/39
concluziile teoriei clasice, sC"i suprime i sC"i EnlocuieascC fundamentele i principiile i vizeazC, sC
spunem cuvNntul, sC QrevoluionezeR teoria schimului internaional”. Mn fine, profesorul romNn
.!odosia scrie cC Q!eoria protecionismului i a schimului internaionalR ocupC un loc special En
istoria culturii economice romNneti, reprezintC o sintezC i En acelai timp o depCire a tot ceea ce s"a
realizat pNnC la el, cartea nefiind egalatC de nici o lucrare a contemporanilor sCiR.
Succesul nemaipomenit al cCrii se e(plicC i prin faptul cC anoilescu analizeazC En ea
proleme i situaii proprii i altor Cri din lume, care se aflau En condiii similare :omNniei.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
38/39
parado(al, Crile cu cNt sunt mai industrializate, cu atNt au o capacitate mai mare de a cumpCra produse
industriale din afarCR.
O nouă teorie a scimburilor internaţionale şi ai %rotecţionismului. &are a fost aportul
principal al lui .anoilescu la dezvoltarea tiinei economiceT &CutNnd un rCspuns la aceastC
Entreare, academicianul romNn *.*.&onstantinescu scrie$ Spre deoseire de predecesorii sCi,
anoilescu a decis sC elaoreze o teorie generalC a Envingerii sudezvoltCrii i En acest scop s"a
dovedit neecsarC, Enainte de toate, o nouC teorie a schimului internaional i a protecionismului”. Mn
cartea sa de QemoriiR anoilescu avea sC menioneze cC purcesese la scrierea cunoscutei sale cCri
mNnat de dorina de a"i lCmuri parado(ul protecionist, dupC care Crile protecioniste sunt prospere,
pe cNnd tiina economicC clasicC socotete protecia funestC i ruinCtoare”.
!imp de peste un secol teoria comerului internaional era dominantC de ideile lierschimiste ale
lui A.Smith i D.:icardo. 0otrivit spuselor fondatorilor lieralismului clasic, i industria, i agricultura
Ei EmogCesc pe oameni En egalC mCsurC, iar specializarea unor Cri En confecionarea mCrfurilor industriale i ale altora En producerea celor agricole este o afacere reciproc avanta'oasC. Q&ClCuzit de
aspiraia spre cunoatere, " scria anoilescu En anul +3;2 En prefaa la ediia germanC a celerei sale
cCri, " am revizuit concepiile clasice asupra economiei naionale. :ezultatul s"a concretizat En
constatarea cC teoriile lui Smith i :icardo asupra comerului internaional, care constituie aza
doctrinei diviziunii internaionale a muncii, sunt false.
-
8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc
39/39
productivitatea muncii pe cap de locuitor En industrie este cu mult mai EnaltC decNt En agriculturC En anii
;6 de +$+6. anoilescu a'unge la concluzia cC produsul muncii unui muncitor industrial face cNt
produsul muncii a +6 muncitori agricoli, ori, altfel zis, cu munca anualC a unui muncitor industrial se
cumpCrC munca a vreo +6 agricultori. Mn cazul schimurilor interne, aceastC inegalitate nu are o prea
mare importanC, deoarece, oricum, valoarea creatN rCmNne En arC. Atunci cNnd este vora de comerul
internaional, EnsC, Qun astfel de schim +$+6, " scrie anoilescu, " EnseamnC e(ploatare. AceastC
e(ploatare a Enceput odatC cu aa"zisa erC industrialC a omenirii. Dominaia economicC a unui popor de
cCtre altul constC En schimul inegal al muncii acestor douC popoare... :aportul de schim internaional
+$+6 Entre Crile agricole i cele industriale dC cheia Enelegerii relaiilor dominante En prezent Entre
popoarele lumiiR.
Aceste concluzii categorice i"a determinat pe unii specialiti din #ccident sC afirme cC
anoilescu ar fi transpus, chipurile, teoria lui ar( despre plusvaloare i e(ploatare de pe planul
social i intern, pe planul comerului internaional. Mn ce scopT Simplu de tot, pentru a demonstra cCCrile industriale din