1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂEDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
Clasele V-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi
Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi
3
Preliminarii
Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.
Prezentul curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele gimnaziale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe par-cursul ciclului gimnazial (clasa a V-a – a IX-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.
Documentul actual este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, de atitudini și valori – elemente indis-pensabile cetățeniei participative.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi univer-sală s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor (CES), dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;
4
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de invățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învățare recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Cur-riculumul la disciplină include și finalitățile, prezentate după fiecare clasă și care reflectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi universală:a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în curriculumul
la disciplină; b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului
gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a
fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;
e) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;f) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;g) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;
j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, în școală, în comunitate (la alegerea profesorului și a elevului);
k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice
(pentru fiecare an de studiu);m) includerea activităților de sinteză, a studiilor de caz în rubrica Activități de învă-
țare la discreția profesorului;n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;
5
o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea unităților de conținut „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Franța,
Statele germane, Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Ţările Române” din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și unităților de în-vățare „Primul Război Mondial” și „Marea Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;
q) indicarea Conținuturilor curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvi-re a ciclului gimnazial;
r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pentru
treapta gimnazială au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; ra-portul de sinteză a evaluării Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.
Prezentul document, care este parte componentă a Curriculumului național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angaja-mentele asumate de către Republica Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile omului, educația interculturalității, stipulate în documente naționale și internaționale:
- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabili-tăți (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elabo-rat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pen-tru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pen-tru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvolta-re a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar ge-neral din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).
6
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor şi
universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structura-le ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai
acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organe-lor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, pentru societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor metodologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elabo-rarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.
7
I. Repere conceptuale
Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universa-lă includ totalitatea de concepte, principii și abordări ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură în spiritul democrației, consti-tuită din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.
Prezentul curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil).
Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:
Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară, care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum; nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.
În ciclul gimnazial procesul educațional la Istoria românilor şi universală are urmă-toarele obiective:
– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru utilizând surse istorice (de informare și apli-
care în contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-
lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale, care să combată și să prevină discriminarea
și xenofobia;– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;
8
– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-cație socioumanistică și altor arii curriculare;
– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.
Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare și de evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse con-texte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a educa o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socioumanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice societății civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.
Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Edu-cație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului po-por și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita prejudecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de înțelegere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, de gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Edu-cația istorică reprezintă unul din cele mai importante și actuale aspecte care contribu-ie la dezvoltarea competențelor cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.
9
Educația istorică contribuie la formarea/dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competențe, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).
Conţinuturile curriculumului include competențe specifice, unități de competență, unități de învățare/conținut, activități de învățare, produse școlare recomandate și fi-nalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.
Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de compe-tențe le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competențelor.
Curriculumul conține Matricea competențelor la disciplina Istoria românilor şi uni-versală, ciclul gimnazial (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domeniile taxonomice de structurare a competenței și anume: • Cunoaștere și înțelegere;• Aplicare și operare;• Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice
ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.
Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare.
10
Unităţile de conţinut (Detalierele de conținut) incluse în Curriculum sunt:– parte integrantă a cunoașterii Istoriei, a Curriculumului ca sistem și mijloace de
formare/dezvoltare a competențelor specifice ale disciplinei;– selectate în baza principiilor repartzării în timp și spațiu; cauzalității; structura-
lismului; stimulării motivației pentru învățare temeinică; accelerării stadiale a intelegenței; învățării prin acțiune; cunoașterii sistemice și legăturii teoriei cu practica, care asigură conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria românilor şi universală ca disciplină școlară;
– structurate conform principiului cronologic de studiere, de la local la național, european și universal (Tabelul nr. 1), dezvoltării gândirii critice și reflexive, princi-piului multiperspectivității în istorie, coerenței, continuității și relevanței.
Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a
Spațiul local 10% 7% 9% 10% 10%
Spațiul național 35% 45% 50 % 50% 50%
Spațiul universal 55% 48% 41% 40% 40%
Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut, ciclul gimnazial
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 2.
Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.
Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.
Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.
11
Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează liber-tatea și responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educa-țional la disciplină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul selectează strategiile didactice de predare – învățare – evaluare, numărul de ore pentru unitățile de învățare, numărul și tematica activităților de sinteză, pornind de la unitățile de con-ținut sugerate.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, centrarea pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.
Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Cur-riculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătățiri.
Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, reprezintă un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmă-rește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pen-tru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc.
12
II. Administrarea disciplineiÎn învățământul gimnazial, conform Planului-cadru, disciplina școalară Istoria româ-
nilor şi universală face parte din aria curriculară Educație socioumanistică și are statut de disciplină obligatorie pentru clasele a V-a – a IX-a. Bugetul de timp săptămânal al dis-ciplinei este de 2 ore și anual de 68 ore pentru clasele V–VIII și 66 ore pentru clasa a IX-a.
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. unităţi
de învăţare Nr. ore anual Asigurarea didacti-că/curriculară
Disciplină de bază
Educaţie socioumanistică
V 7 68 Manual, Ghid
VI 7 68 Manual, Ghid
VII 4 68 Manual, Ghid
VIII 7 68 Manual, Ghid
IX 7 66 Manual, Ghid
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, ciclul gimnazial.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
III. Competenţe specifice disciplinei 1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând
cultura comunicării. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-
strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie. 3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-
nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și
spirit critic.5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect
față de țară și de neam.
13
3.1.
Mat
rice
a de
zvol
tări
i com
pete
nţel
or
spec
ifice
la d
isci
plin
ă
Com
pete
nţa
sp
ecifi
căU
nită
ţi de
com
pete
nţă
clas
a a
V-a
clas
a a
VI-a
clas
a a
VII-a
clas
a a
VIII-
acl
asa
a IX
-a
1.U
tiliza
rea
lim-
baju
lui i
stor
ic în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și d
e vi
ață,
resp
ectâ
nd
cultu
ra c
omun
i-că
rii.
1.1.
Iden
tifica
rea
term
enilo
r spe
cific
i Pr
eist
orie
i și E
poci
i An
tice.
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a te
rmen
ilor p
en-
tru
desc
riere
a ev
eni-
men
telo
r / fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.
1.1.
Rec
unoa
şter
ea
term
enilo
r ist
oric
i din
di
ferit
e su
rse
de in
for-
mar
e.
1.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice
din
Epoc
a M
o-de
rnă.
1.1.
Det
erm
inar
ea te
rmen
i-lo
r–ch
eie
ce c
arac
teriz
ează
ev
enim
ente
/pro
cese
/fe-
nom
ene
isto
rice
din
Epoc
a Co
ntem
pora
nă.
1.2.
Red
area
prin
cu
vint
e pr
oprii
a
sens
ului
term
enilo
r is
toric
i stu
diaț
i.
1.2.
Exp
licar
ea te
r-m
enilo
r spe
cific
i Epo
-ci
i Med
ieva
le.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r în
com
para
rea
even
imen
telo
r/pr
o-ce
selo
r ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r ist
oric
i în
anal
iza
schi
mbă
rilor
surv
enite
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
1.2.
Ope
rare
a cu
term
eni
isto
rici s
peci
fici E
poci
i Co
ntem
pora
ne în
ela
bora
-re
a co
mun
icăr
ilor o
rale
și
scris
e.
1.3.
Util
izare
a te
rme-
nilo
r ist
orici
spec
ifici
Pr
eist
orie
i și E
pocii
An
tice
în e
labo
rare
a en
unțu
rilor
/tex
telo
r.
1.3.
Red
acta
rea
enun
țuril
or/t
exte
lor
utiliz
ând
term
enii
isto
rici.
1.3.
For
mul
area
co-
rect
ă a
într
ebăr
ilor,
folo
sind
term
enii
isto
rici s
peci
fici E
poci
i M
oder
ne.
1.3.
Ela
bora
rea
enun
-țu
rilor
/tex
telo
r, fo
lo-
sind
term
eni i
stor
ici c
e re
flect
ă ev
oluț
ia o
me-
nirii
în E
poca
Mod
ernă
.
1.3.
For
mul
area
apr
ecie
ri-lo
r, co
nclu
ziilo
r priv
ind
eve-
nim
ente
le/f
apte
le/p
roce
-se
le și
feno
men
ele
isto
rice
stud
iate
.
2. A
mpl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or, f
eno-
men
elor
, dem
on-
strâ
nd în
țele
ge-
rea
conti
nuită
ții
și sc
him
bării
în
isto
rie.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lulu
i de
trai
al
popo
arel
or a
ntice
.
2.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
cu
pri-
vire
la is
toria
Evu
lui
Med
iu d
in d
iferit
e su
rse
cart
ogra
fice.
2.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor,
fapt
elor
și
proc
esel
or is
toric
e în
ba
za h
ărțil
or și
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Dis
tinge
rea
schi
m-
băril
or te
ritor
iale
în
baza
hăr
ților
și a
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Rec
unoa
şter
ea c
on-
tinui
tății
și sc
him
bării
în
isto
rie în
baz
a re
pere
lor
cron
olog
ice
și su
rsel
or c
ar-
togr
afice
.
14
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r și p
roce
-se
lor i
stor
ice
într
-un
cont
ext c
rono
logi
c.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
isto
ri-ei
med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.2.
Com
para
rea
even
imen
telo
r, fa
p-te
lor ș
i pro
cese
lor î
n co
ntex
te c
rono
logi
ce
și de
spaț
iu.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
-ril
or su
rven
ite p
e pa
r-cu
rsul
isto
riei m
oder
ne
cu a
juto
rul h
ărțil
or și
a
repe
relo
r cro
nolo
gice
.
2.2.
Inte
rpre
tare
a hă
rțilo
r is
toric
e și
geog
rafic
e ce
re-
flect
ă sc
him
băril
e su
rven
ite
ca u
rmar
e a
even
imen
telo
r po
litice
sau
mili
tare
.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
emen
telo
r din
ma-
tem
atică
și Ş
tiinț
e în
ca
lcul
area
ani
lor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui
isto
rico-
geog
rafic
.
2.3.
Util
izar
ea c
o-re
ctă
a te
rmin
olog
iei
cron
olog
ice
pent
ru
loca
lizar
ea în
spaț
iul
isto
rico
– ge
ogra
fic
al e
veni
men
telo
r din
is
toria
med
ieva
lă.
2.3.
Util
izar
ea a
dec-
vată
a c
oord
onat
elor
de
tim
p și
spaț
iu c
u re
ferir
e la
un
subi
ect
din
isto
rie.
2.3.
Arg
umen
tare
a im
pact
ului
schi
mbă
rilor
di
n Ep
oca
Mod
ernă
, uti
lizân
d hă
rțile
și re
-pe
rele
cro
nolo
gice
.
2.3.
Înca
drar
ea e
veni
men
-te
lor,
proc
esel
or și
feno
me-
nelo
r ist
orie
i con
tem
pora
-ne
în c
onte
xte
cron
olog
ice
și de
spaț
iu.
3.An
aliza
criti
că
a in
form
ație
i din
di
ferit
e su
rse,
po
rnin
d de
la c
ul-
tura
isto
rică,
ma-
nife
stân
d po
ziția
ce
tățe
anul
ui a
ctiv
și re
spon
sabi
l.
3.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
din
su
rse
cu re
ferir
e la
ev
oluț
ia o
men
irii î
n Pr
eist
orie
și is
toria
an
tică.
3.1.
Ext
rage
rea
info
r-m
ație
i ese
nția
le d
in
surs
e pe
ntru
des
crie
-re
a ev
enim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
din
isto
ria
med
ieva
lă.
3.1.
Car
acte
rizar
ea, î
n ba
za su
rsel
or, a
eve
ni-
men
telo
r ist
oric
e ca
re
ates
tă g
enez
a de
mo-
craț
iei.
3.1.
Car
acte
rizar
ea
rolu
lui p
erso
nalit
ățilo
r is
toric
e m
arca
nte
în
baza
surs
elor
.
3.1.
Rec
unoa
şter
ea și
ac-
cept
area
per
spec
tivel
or
dife
rite
asup
ra fa
ptel
or și
pr
oces
elor
isto
rice
din
Epo-
ca C
onte
mpo
rană
.
3.2.
For
mul
area
m
esaj
elor
sim
ple
în b
aza
info
rmaț
iei
sele
ctat
e di
n su
rse.
3.2.
Car
acte
rizar
ea
even
imen
telo
r/pro
ce-
selo
r din
isto
ria m
edie
-va
lă, f
olos
ind
info
rma-
ții d
in d
iver
se su
rse.
3.2.
Ana
liza
surs
elor
sc
rise
sau
vizu
ale
refe
ritoa
re la
isto
ria
mod
ernă
con
form
al
gorit
mul
ui p
ropu
s.
3.2.
Com
para
rea
in-
form
ațiil
or d
in d
iferit
e tip
uri d
e su
rse
isto
rice
cu re
ferir
e la
ace
lași
subi
ect.
3.2.
Com
para
rea
info
rma-
țiilo
r din
dife
rite
surs
e pe
n-tr
u st
abili
rea
asem
ănăr
ilor
și de
oseb
irilo
r în
abor
dare
a pr
oble
mel
or d
in is
toria
co
ntem
pora
nă.
3.3.
Util
izar
ea in
for-
maț
iei d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în
expu
nere
a ev
eni-
men
telo
r din
Epo
ca
Antic
ă.
3.3.
Apr
ecie
rea
situ-
ație
i om
ului
în E
vul
Med
iu d
in p
ersp
eciv
a re
spec
tării
i dre
ptur
i-lo
r om
ului
.
3.3.
For
mul
area
ju-
decă
ților
asu
pra
com
-po
rtam
ente
lor s
ocia
le
din
Epoc
a M
oder
nă
din
pers
pecti
va c
ultu
-rii
dem
ocra
tice.
3.3.
Util
izare
a cr
itică
a
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e ist
oric
e în
arg
u-m
enta
rea
opin
iei p
ro-
prii
priv
ind
resp
ecta
rea
drep
turil
or n
atur
ale
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
3.3.
Apr
ecia
rea
nive
lulu
i de
man
ifest
are
a re
spon
sabi
li-tă
ților
cet
ățen
ești
în so
cie-
tate
a co
ntem
pora
nă.
15
4. D
eter
min
area
re
lație
i de
cauz
a-lit
ate
în is
torie
, dâ
nd d
ovad
ă de
gâ
ndire
logi
că și
sp
irit c
ritic.
4.1.
Enu
mer
area
ca
uzel
or e
veni
men
-te
lor d
in is
toria
an
tică.
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Des
crie
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Exp
licar
ea c
auze
-lo
r și e
fect
elor
eve
ni-
men
telo
r,pr
oces
elor
și fe
nom
e-ne
lor d
in is
toria
mo-
dern
ă.
4.1.
Dis
tinge
rea
cauz
elor
și
cons
ecin
țelo
r pe
term
en
scur
t și l
ung
ale
unui
eve
ni-
men
t/fa
pt/p
roce
s ist
oric
.
4.2.
Sta
bilir
ea re
la-
ției d
intr
e ca
uze
și ev
enim
ente
.
4.2.
Com
para
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
ce-
selo
r din
isto
ria E
vulu
i M
ediu
.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uzel
e și
efec
tele
ev
enim
ente
lor d
in
isto
ria m
oder
nă.
4.2.
Det
erm
inar
ea
rela
ției c
auză
-efe
ct
dint
r-o
mul
titud
ine
de
even
imen
te sa
u pr
oce-
se is
toric
e.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uze-
le și
con
seci
nțel
e de
ord
in
econ
omic
, soc
ial,
politi
c și
cultu
ral a
le e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/p
roce
selo
r din
Ep
oca
Cont
empo
rană
.
4.3.
Con
stru
irea
sche
mei
cau
ză –
ev
enim
ent–
cons
e-ci
nţă
4.3.
For
mul
area
con
-cl
uziil
or c
u pr
ivire
la
schi
mbă
rile
care
au
avut
loc
în p
erio
ada
med
ieva
lă.
4.3.
Ded
ucer
ea e
le-
men
telo
r com
une
și sp
ecifi
ce a
le e
veni
-m
ente
lor/
fapt
elor
/pro
cese
lor
din
isto
ria m
oder
nă.
4.3.
Util
izar
ea re
lații
lor
de c
auza
litat
e în
ela
-bo
rare
a co
mun
icăr
ilor
oral
e și
scris
e.
4.3.
Sus
ţiner
ea a
rgum
enta
-tă
a u
nui p
unct
de
vede
re
priv
ind
cauz
ele
și ef
ecte
le
unui
eve
nim
ent/
proc
es/
feno
men
isto
ric d
in E
poca
Co
ntem
pora
nă.
16
5. V
alor
ifica
rea
trec
utul
ui is
toric
și
a pa
trim
oniu
lui
cultu
ral,
man
i-fe
stân
d re
spec
t fa
ță d
e ța
ră și
de
neam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
mon
umen
telo
r din
is
toria
anti
că –
par
te
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l uni
vers
al.
5.1
. Sta
bilir
ea
fapt
elor
isto
rice
din
Evul
Med
iu c
are
au
cont
ribui
t la
form
area
id
entit
ății
de n
eam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
valo
rilor
isto
rico–
cul-
tura
le a
le lo
calit
ății
și al
e ță
rii.
5.1.
Cer
ceta
rea
obie
c-te
lor d
e pa
trim
oniu
din
lo
calit
ate
și di
n ța
ră.
5.1.
Evi
denţ
iere
a su
bstr
a-tu
lui i
stor
ic în
ope
re d
e ar
tă
și fo
lclo
r.
5.2.
Pre
zent
area
ro
lulu
i per
sona
lităț
i-lo
r în
isto
rie p
entr
u de
zvol
tare
a ca
lităț
i-lo
r per
sona
le.
5.2.
Det
erm
inar
ea.
cont
ribuț
iei m
arilo
r vo
ievo
zi la
des
ăvâr
și-
rea
iden
tităț
ii st
atal
e și
de n
eam
.
5.2.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i mon
u-m
ente
lor i
stor
ice,
cu
ltura
le și
ale
nat
urii
pent
ru c
ultiv
area
re
spec
tulu
i faț
ă de
re
aliză
rile
trec
utul
ui.
5.2.
Car
acte
rizar
ea
fact
orilo
r car
e au
de
term
inat
form
area
co
nștii
nței
de
neam
în
baza
eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
stud
iate
.
5.2.
For
mul
area
arg
umen
-te
lor r
efer
itoar
e la
subi
ecte
ca
re p
un în
val
oare
trec
utul
is
toric
al n
eam
ului
în b
aza
anal
izei r
olul
ui p
erso
nalit
ă-țil
or m
arca
nte.
5.3.
Prom
ovar
ea
patr
imon
iulu
i cul
tu-
ral p
rin m
odel
area
și
prez
enta
rea
obie
cte-
lor s
peci
fice
prei
sto-
riei/i
stor
iei a
ntice
.
5.3.
Pro
mov
area
pa-
trim
oniu
lui c
ultu
ral
prin
mod
elar
ea și
pr
ezen
tare
a ob
iec-
telo
r spe
cific
e ep
ocii
med
ieva
le.
5.3.
Dem
onst
rare
a ati
tudi
nii g
rijul
ii fa
ță
de p
atrim
oniu
l cul
tu-
ral ș
i nat
ural
.
5.3.
Val
orifi
care
a di
vers
ității
etn
ice
și cu
ltura
le în
pro
iect
e de
de
zvol
tare
insti
tuțio
na-
lă și
loca
lă p
rin p
rism
a tr
ecut
ului
isto
ric.
5.3.
Ela
bora
rea
proi
ecte
lor
de c
onse
rvar
e și
prom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al.
Tabe
l nr.
3 M
atric
ea d
ezvo
ltării
com
pete
nțel
or la
disc
iplin
a Is
toria
rom
ânilo
r şi u
nive
rsal
ă, c
iclu
l gim
nazia
l
17
IV. U
nită
ţi d
e în
văţa
reCL
ASA
A V
-APR
EIST
OIR
E. IS
TORI
A A
NTI
CĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Iden
tifica
rea
term
e-ni
lor s
peci
fici P
reis
torie
i și
Epoc
ii An
tice.
1.2.
Red
area
prin
cuv
inte
pr
oprii
a se
nsul
ui te
rme-
nilo
r ist
oric
i stu
diaț
i.1.
3. U
tiliza
rea
term
enilo
r is
toric
i spe
cific
i Pre
is-to
riei ș
i Epo
cii A
ntice
în
elab
orar
ea e
nunț
urilo
r/
text
elor
.
PREI
STO
RIE
–Ap
ariți
a om
ului
–O
cupa
țiile
om
ului
în p
reis
torie
–Fo
rme
de o
rgan
izare
soci
ală
în p
reis-
torie
–Ap
ariți
a cr
edin
țelo
r și a
rtei
–U
rme
ale
omul
ui p
reis
toric
în sp
ațiu
l ro
mân
esc.
Civ
iliza
ția C
ucut
eni-T
ripol
ie
EPO
CA A
NTI
CĂ. O
RIEN
TUL
ANTI
C –O
mul
și m
ediu
l în
Orie
ntul
Anti
c. P
o-po
arel
e O
rient
ului
Anti
c –O
rașe
-sta
te, r
egat
e și
impe
rii în
Orie
n-tu
l Anti
c (M
esop
otam
ia, E
gipt
ul, I
ndia
, Ch
ina,
Per
sia)
–Cu
ltura
și c
ivili
zația
Orie
ntul
ui A
ntic.
Ap
ariți
a sc
risul
ui. B
abilo
nul.
Cele
șap-
te M
inun
i ale
Lum
ii An
tice
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. G
RECI
A AN
-TI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
Grec
ia a
ntică
–Ci
viliz
ația
cre
to-m
icen
iană
. Gre
cia
hom
eric
ă –Fo
rmar
ea p
olisu
rilor
. Mar
ea c
olon
iza-
re g
reac
ă
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
orig
inea
om
ului
și v
iața
lui p
e Pă
mân
t;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g vi
rtua
l cu
un „
pict
or d
in p
reis
torie
”;•
Elab
orar
ea p
lanu
lui-s
chiță
a u
nei c
ălăt
orii
imag
inar
e în
pre
isto
rie;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a te
rmen
ilor s
peci
fici p
reis
torie
i și e
poci
i anti
ce;
• Al
cătu
iere
a un
ei p
oves
tiri d
espr
e ci
viliz
ația
anti
că, u
tilizâ
nd te
rmen
ii sp
ecifi
ci p
ropu
și;•
Exer
ciții
de
form
ular
e a
unor
con
cluz
ii pr
oprii
des
pre
viaț
a st
răm
oșilo
r în
anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or c
itate
des
pre
civi
lizaț
ia a
ntică
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a u
nor a
trib
uții
pe c
are
le a
vea
suve
ranu
l în
con-
duce
rea
stat
ului
anti
c;•
Exer
ciții
de
rest
abili
re a
unu
i eve
nim
ent i
stor
ic d
in a
ntich
itate
;•
Stud
iu: „
Get
o-da
cii”.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lu-
lui d
e tr
ai a
l pop
oare
lor
antic
e.2.
2. P
lasa
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
isto
rice
într
-un
cont
ext
cron
olog
ic.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
e-m
ente
lor d
in m
atem
ati-
că și
știi
nțe
în c
alcu
lare
a an
ilor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui i
stor
ico-
geo-
grafi
c.
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
uno
r ins
trum
ente
de
măs
urar
e a
timpu
lui;
• Pl
asar
ea d
atel
or și
eve
nim
ente
lor i
stor
ice
din
Epoc
a An
tică
pe li
nia
tim-
pulu
i;•
Exer
ciții
de
loca
lizar
e pe
har
tă a
den
umiri
lor g
eogr
afice
și is
toric
e;•
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
lim
itelo
r geo
grafi
ce a
le sp
ațiu
lui l
ocui
t de
ge-
to-d
aci;
• Ex
curs
ie im
agin
ară
într
-un
polis
gre
cesc
;•
Exer
ciții
de
simul
are
a vi
eții
cotid
iene
tim
p de
o zi
a d
acilo
r în
antic
hita
-te
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
vie
ții c
otidi
ene
a om
ului
în a
ntich
itate
și c
on-
tem
pora
niet
ate
(ocu
pații
, mod
de
viaț
ă, jo
curil
e co
piilo
r etc
.);•
Form
ular
ea d
e în
treb
ări p
rivito
r la
viaț
a un
ui c
opil
(fată
și b
ăiat
) tim
p de
o
zi în
anti
chita
te;
18
3.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or d
in su
rse
cu re
ferir
e la
evo
luția
om
eniri
i în
Prei
stor
ie și
is
toria
anti
că.
3.2.
For
mul
area
me-
saje
lor s
impl
e în
baz
a in
form
ație
i sel
ecta
te d
in
surs
e.3.
3. U
tiliza
rea
info
rma-
ției d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în e
xpun
erea
ev
enim
ente
lor d
in E
poca
An
tică.
–At
ena
și Sp
arta
. Per
icle
și e
poca
sa –Afi
rmar
ea M
aced
onie
i. Im
periu
l lui
Al
exan
dru
cel M
are
–Cu
ltura
gre
acă
și el
enis
tică.
Art
ele,
ști
ința
, tea
trul
, edu
cația
. Moș
teni
rea
lum
ii gr
eceș
ti. Jo
curil
e O
limpi
ce
CIVI
LIZA
ŢIA
TRAC
O-G
ETO
-DAC
ICĂ
–N
eam
ul tr
acilo
r –G
eto-
daci
i. Sa
rmise
getu
sa
–Re
lații
le g
eto-
daci
lor c
u ve
cini
i –Da
cia
pe ti
mpu
l lui
Bur
ebis
ta –M
odul
de
viaț
ă și
relig
ia g
eto-
daci
lor
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. R
OM
A AN
-TI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
peni
nsul
a Ita
lică.
–În
tem
eier
ea R
omei
– is
torie
și le
gen-
dă. R
oma
rega
lă –Re
publ
ica
Rom
ană.
Exp
ansiu
nea
Ro-
mei
în P
enin
sula
Ital
ică
și ba
zinul
Măr
ii M
edite
rane
–Im
periu
l Rom
an –Cu
ltura
Rom
ei A
ntice
. Mar
i aut
ori ș
i ca
podo
pere
. Ist
oria
cal
enda
rulu
i –In
fluen
ța c
ivili
zație
i rom
ane
asup
ra
alto
r pop
oare
–Cr
edin
țele
și a
pariț
ia c
rești
nism
ului
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
și ex
plic
are
a in
form
ație
i din
div
erse
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a c
ivili
zații
lor a
ntice
în b
aza
surs
elor
;•
Com
enta
rea
info
rmaț
iilor
sele
ctat
e di
n di
vers
e do
cum
ente
; •
Disc
uții
imag
inar
e cu
un
isto
ric a
ntic
desp
re sc
rieril
e sa
le;
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
din
surs
e su
plim
enta
re a
info
rmaț
iei d
espr
e cr
eați-
ile m
ater
iale
și sp
iritu
ale
ale
oam
enilo
r din
anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or o
pini
i din
surs
e di
ferit
e;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a iz
voar
elor
scris
e și
nesc
rise;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a u
nor i
nfor
maț
ii de
spre
lum
ea g
eto-
daci
că în
bi
blio
teca
per
sona
lă a
școl
ii;•
Exer
ciții
de
sele
ctar
e a
info
rmaț
iei s
uplim
enta
re d
espr
e va
loril
e m
ate-
riale
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
de
ele.
4.1.
Enu
mer
area
cau
ze-
lor e
veni
men
telo
r din
is
toria
anti
că.
4.2.
Sta
bilir
ea re
lație
i di
ntre
cau
ze și
eve
ni-
men
te.
4.3.
Cons
trui
rea
sche
mei
ca
uză
– ev
enim
ent–
con-
seci
nță.
• Ci
tirea
de
text
e ca
re re
late
ază
cauz
ele
unui
eve
nim
ent i
stor
ic;
• Ex
erci
ții d
e co
mpa
rare
a re
lații
lor d
intr
e oa
men
i și g
rupu
ri în
anti
chita
te;
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
cau
zele
și c
onse
cinț
ele
confl
icte
lor/
răzb
oaie
lor;
• An
aliza
uno
r tex
te c
are
rela
teaz
ă ca
uzel
e co
nstit
uirii
stat
ului
la g
eto-
daci
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a a
cțiu
nilo
r reg
ilor g
eto-
daci
lor ș
i a c
onse
cinț
elor
lo
r; •
Alcă
tuire
a un
or ta
bele
/sch
eme
de id
entifi
care
a re
lație
i cau
ză –
even
i-m
ent –
con
seci
nță;
•
Inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
: „Fa
mili
a în
trec
ut –
fam
ilia
în p
reze
nt”
19
5.1.
Rec
unoa
șter
ea m
o-nu
men
telo
r din
isto
ria
antic
ă –
part
e a
patr
imo-
niul
ui c
ultu
ral u
nive
rsal
.5.
2. P
reze
ntar
ea ro
lulu
i pe
rson
alită
ților
în is
torie
pe
ntru
dez
volta
rea
cali-
tățil
or p
erso
nale
.5.
3. P
rom
ovar
ea p
atri-
mon
iulu
i cul
tura
l prin
m
odel
area
și p
reze
nta-
rea
obie
ctel
or sp
ecifi
ce
Prei
stor
iei/i
stor
iei a
n-tic
e.
DACI
I ŞI R
OM
ANII
–Da
cia
de la
Bur
ebis
ta la
Dec
ebal
–Ră
zboa
iele
dac
o-ro
man
e –Da
cia
sub
stăp
ânire
a Ro
mei
–Ro
man
izare
a ge
to-d
acilo
r –Da
co-r
oman
ii și
mig
rato
rii –M
oște
nire
a cu
ltura
lă a
get
o-da
cilo
r. In
terf
erin
țe c
ultu
rale
în sp
ațiu
l str
ă-m
oșilo
r în
antic
hita
te. C
olum
na lu
i Tr
aian
–Cr
eștin
ismul
în sp
ațiu
l Nor
d-Du
năre
an
DEC
LIN
UL
LUM
II AN
TICE
–Cr
iza Im
periu
lui R
oman
–Po
poar
ele
barb
are
și că
dere
a lu
mii
antic
e.
–Cu
ltura
anti
că –
teza
urul
cul
turii
uni
-ve
rsal
e
• Re
aliza
rea
unui
inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
des
pre
prin
cipa
lele
deo
se-
biri
dint
re: „
Om
și a
lte sp
ecii
vii”;
• Re
aliza
rea
de d
esen
e: „
Prim
ele
unel
te a
le o
amen
ilor”
, „Lo
cuin
ța în
pr
eist
orie
/anti
chita
te”,
„Ves
timen
tația
și h
rana
oam
enilo
r în
prei
stor
ie/
antic
hita
te”;
• Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a în
treb
ărilo
r des
pre
impo
rtan
ța d
esco
perir
ii sc
ri-su
lui;
• Al
cătu
irea
și pr
ezen
tare
a un
or p
oves
tiri s
curt
e: „C
asel
e și
grăd
inile
în
antic
hita
te”,
„Mon
umen
tele
măr
turis
esc”
;•
Desc
riere
a ca
lităț
ilor d
e pe
rson
alita
te a
le u
nui c
ondu
căto
r din
anti
chi-
tate
;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g cu
un
cole
g: „T
radi
țiile
pop
oare
lor a
ntice
”;•
Reda
ctar
ea u
nui m
ini-e
seu:
„Val
orile
civ
iliza
ței a
ntice
”;•
Sim
ular
ea a
ctivi
tății
unu
i ghi
d di
ntr-
un m
uzeu
la se
cțiu
nea
„Civ
iliza
ția
lum
ii an
tice”
; •
Alcă
tuire
a un
ei e
xpoz
iții c
u ob
iect
e ve
chi;
• Re
lata
rea
succ
intă
a v
izite
i de
stud
iu la
un
muz
eu, a
rhiv
ă, b
iblio
tecă
, ex
poziț
ie, e
xcur
sie e
tc.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Vi
zită
la m
uzeu
(rea
l/vi
rtua
l): p
lan-
schi
ță, fi
șă d
e ob
serv
are,
arti
col p
en-
tru
ziaru
l șco
lii/ju
rnal
etc
. –M
ini-c
erce
tare
: Evo
luția
uno
r obi
ec-
te/u
nelte
în ti
mp.
–St
udiu
: Des
crie
rea
unei
sărb
ător
i din
lo
calit
ate
moș
teni
tă d
in a
ntich
itate
.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: - G
losa
r de
term
eni s
peci
fici p
reis
torie
i și e
poci
i anti
ce;
- Col
aj d
e im
agin
i: „V
alor
ile c
ivili
zație
i anti
ce”;
- Scr
isoa
re a
dres
ată
oam
enilo
r din
trec
ut;
- Exp
oziţi
i cu
imag
ini d
espr
e m
onum
ente
le d
in a
ntich
itate
, str
ămoș
ii ne
a-m
ului
.
Noţ
iuni
: agr
icul
tură
, anti
chita
te, a
rtă,
bar
bar,
cetă
țean
, civ
iliza
ție, c
olon
izare
, com
erț,
creș
tinism
, cro
nolo
gie,
cul
tură
, dav
e, d
emoc
rație
, di-
nasti
e, e
leni
sm, e
pocă
, ist
orie
, im
periu
, get
o-da
ci, l
egiu
ne, m
igra
ție, m
ește
șugă
rit, m
etro
polă
, mito
logi
e, p
olis,
pop
or, p
reis
torie
, pro
prie
tate
, pr
ovin
cie,
ora
ș-st
at, o
rient
anti
c, re
gat,
relig
ie, r
epub
lică,
rom
aniza
re, s
anct
uar,
sena
t, sf
atul
băt
râni
lor,
stat
, scl
av, t
empl
u, tr
aci.
Pers
onal
ităţi:
Ale
xand
ru M
aced
on, A
risto
tel,
Bure
bist
a, C
ezar
Cai
us Iu
lius,
Con
stan
tin c
el M
are,
Dec
ebal
, Her
odot
, Hom
er, P
eric
le, T
raia
n.
20
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A V
-A, E
LEVU
L PO
ATE:
• se
lect
a in
form
ații
din
dife
rite
surs
e pe
ntru
exp
uner
ea e
veni
men
telo
r, ap
reci
ind
prin
cipa
lele
real
izări
mat
eria
le și
spiri
tual
e al
e Ep
ocii
Antic
e;•
desc
rie sp
ațiu
l ist
oric
o-ge
ogra
fic a
l civ
iliza
tiilo
r anti
ce st
udia
te, d
ezvo
ltând
pro
priil
e ab
ilită
ți de
lucr
u cu
surs
ele
cart
ogra
fice;
• st
abili
rela
ția d
intr
e ca
uzel
e și
even
imen
tele
din
Epo
ca A
ntică
, des
criin
d sc
him
băril
e pr
odus
e;•
utiliz
a te
rmen
ii is
toric
i în
desc
riere
a ev
enim
ente
lor d
in e
poca
anti
că, d
emon
strâ
nd in
tere
s faț
ă de
trec
utul
isto
ric;
• el
abor
a pr
odus
e șc
olar
e cu
priv
ire la
obi
ecte
/ves
tigii/
mon
umen
te d
in E
poca
Anti
că, m
anife
stân
d re
spec
t faț
ă de
val
orile
cre
ate
de st
ră-
moș
i.
21
CLA
SA A
VI-A
EPO
CA M
EDIE
VALĂ
(S
EC. V
–XV
II)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a
term
enilo
r pen
tru
de-
scrie
rea
even
imen
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.1.
2. E
xplic
area
term
eni-
lor s
peci
fici E
poci
i Med
i-ev
ale.
1.3.
Red
acta
rea
enun
țu-
rilor
/tex
telo
ruti
lizân
d te
rmen
ii is
to-
rici.
EVU
L M
EDIU
TIM
PURI
U(s
ec. a
l V-le
a-
XI-le
a) –M
igra
țiile
și fo
rmar
ea p
opoa
relo
r m
edie
vale
–Ar
abii
în se
cole
le V
–XI.
–Fo
rmar
ea p
opor
ului
rom
ân și
a li
mbi
i ro
mân
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
occi
-de
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
cole
-le
V–X
I –Re
gatu
l Fra
nc și
Impe
riul l
ui C
arol
cel
M
are
–Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(Biza
nțul
) în
seco
lele
V–X
I –O
bște
a să
teas
că și
prim
ele
form
ațiu
ni
stat
ale
în sp
ațiu
l rom
ânes
c –Cu
ltura
în E
urop
a O
ccid
enta
lă și
Bi-
zanț
EVU
L M
EDIU
MIJL
OCI
U (s
ecol
ele
XI-X
V) –Fo
rmar
ea și
evo
luția
stat
elor
în E
uro-
pa O
ccid
enta
lă, C
entr
ală
și de
Sud
-Est
–M
area
schi
sma
a Bi
seric
ii Cr
eștin
e.
Cruc
iade
le –Fo
rmar
ea și
con
solid
area
stat
elor
m
edie
vale
rom
âneș
ti. O
rgan
izare
a in
tern
ă. B
iseric
a
• Co
mpl
etar
ea te
xtul
ui la
cuna
r cu
term
enii
prop
uși;
• Ex
erci
ții d
e ex
plic
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici s
peci
fici e
poci
i med
ieva
le;
• El
abor
area
de
enun
țuri/
text
e sim
ple
cu te
rmen
ii is
toric
i pro
puși
de p
ro-
feso
r;•
Cons
trui
rea
de in
tegr
ame/
rebu
suri
cu te
rmen
i ist
oric
i noi
;
2.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or c
u pr
ivire
la
isto
ria E
vulu
i Med
iu d
in
dife
rite
surs
e ca
rtog
ra-
fice.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
isto
riei
med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.3.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
inol
ogie
i cro
nolo
gi-
ce p
entr
u lo
caliz
area
în
spaț
iul i
stor
ico
– ge
ogra
-fic
a e
veni
men
telo
r din
is
toria
med
ieva
lă.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor g
eogr
afice
, ist
oric
e;
• As
ocie
rea
repe
relo
r cro
nolo
gice
cu
even
imen
te și
pro
cese
isto
rice
me-
diev
ale;
•
Util
izare
a re
pere
lor c
rono
logi
ce în
des
crie
rea
fapt
elor
/pro
cese
lor i
sto-
rice;
•
Exer
ciții
de
com
plet
are
pe h
artă
a u
nor e
lem
ente
cor
espu
nzăt
oare
;•
Aran
jare
a un
ei su
cces
iuni
de
enun
țuri
după
ord
inea
logi
că d
e de
sfăș
ura-
re a
eve
nim
ente
lor ș
i în
func
ție d
e fa
ctor
ul d
e tim
p;
22
3.1.
Ext
rage
rea
info
rma-
ției e
senț
iale
din
surs
e pe
ntru
des
crie
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
isto
ria m
edie
vală
.3.
2. C
arac
teriz
area
eve
-ni
men
telo
r/pr
oces
elor
di
n is
toria
med
ieva
lă,
folo
sind
info
rmaț
ii di
n di
vers
e su
rse.
3.3.
Apr
ecie
rea
situa
ției
omul
ui în
Evu
l Med
iu d
in
pers
peci
va re
spec
tării
i dr
eptu
rilor
om
ului
.
–Fo
rmar
ea și
exp
ansiu
nea
Impe
riulu
i O
tom
an –Ţa
ra R
omân
easc
ă în
tim
pul d
omni
ei
lui M
ircea
cel
Băt
rân
–Vi
ața
politi
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei p
ână
la
mijl
ocul
seco
lulu
i XV-
lea.
Ale
xand
ru
cel B
un –Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană.
Ia
ncu
de H
uned
oara
, Vla
d Ţe
peș
–Ţa
ra M
oldo
vei î
n tim
pul d
omni
ei lu
i Şt
efan
cel
Mar
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
Oc-
cide
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
c.
XI-X
V. O
rașu
l med
ieva
l
EVU
L MED
IU T
ÂRZI
U (s
ecol
ul a
l XVI
-lea-
pr
ima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea)
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
pr
ima
jum
ătat
e a
sec.
al X
VI-le
a. C
am-
pani
a di
n 15
38 –Su
zera
nita
tea
otom
ană
în Ţ
ările
Ro-
mân
e –Ev
oluț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei.
Răzb
oiul
anti
otom
an su
b co
nduc
erea
lu
i Ioa
n Vo
dă –Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
sub
cond
ucer
ea
lui M
ihai
Vite
azul
. Uni
rea
Ţăril
or R
o-m
âne
–Ţă
rile
Rom
âne
în p
rima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în E
vul m
ediu
–Vi
ața
cotid
iană
în E
vul M
ediu
• Le
ctur
area
uno
r pas
aje
ale
auto
rilor
refe
ritoa
re la
eve
nim
ente
le/p
roce
-se
le is
toric
e;•
Stud
iere
a te
xtel
or/s
urse
lor p
entr
u id
entifi
care
a ar
gum
ente
lor;
• Se
lect
area
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de su
rsel
e is
toric
e pe
baz
a un
ui p
lan
de
idei
dat
;•
Com
enta
rea
de im
agin
i și t
exte
refe
ritoa
re la
evo
luția
vie
ții p
ublic
e și
cea
priv
ată;
• In
form
area
des
pre
pers
onal
itățil
e is
toric
e în
bib
liote
ca p
erso
nală
, a
școl
ii sa
u di
n su
rse
Inte
rnet
;•
Parti
cipa
rea
la jo
curi
de ro
l/dra
mati
zări
ale
unor
pov
estir
i și l
egen
de
isto
rice
cuno
scut
e;•
Com
enta
rea/
argu
men
tare
a ro
lulu
i oam
enilo
r în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i evu
lui m
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
isto
ria m
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în is
torie
;
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.2.
Com
para
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
isto
ria E
vulu
i Med
iu.
4.3.
For
mul
area
con
clu-
ziilo
r cu
priv
ire la
schi
m-
băril
e ca
re a
u av
ut lo
c în
is
toria
med
ieva
lă.
• Co
men
tare
a/ar
gum
enta
rea
rolu
lui o
mul
ui în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i evu
lui m
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
isto
ria m
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în is
torie
;
23
5.1.
Sta
bilir
ea fa
ptel
or
isto
rice
din
Evul
Med
iu
care
au
cont
ribui
t la
form
area
iden
tităț
ii de
ne
am.
5.2.
Det
erm
inar
ea c
on-
trib
uție
i mar
ilor v
oiev
ozi
la d
esăv
ârșir
ea id
entit
ă-ții
stat
ale
și de
nea
m.
5.3.
Pro
mov
area
pat
ri-m
oniu
lui c
ultu
ral p
rin
mod
elar
ea și
pre
zent
a-re
a ob
iect
elor
spec
ifice
ep
ocii
med
ieva
le.
NAŞ
TERE
A LU
MII
MO
DER
NE.
EU
ROPA
ÎN
EXP
ANSI
UN
E –De
la a
telie
rul m
ește
șugă
resc
la m
a-nu
fact
ură
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
. Lum
ea
Nou
ă: c
unoa
șter
e și
expl
orar
e –Cu
ltura
Eur
opei
: Ren
aște
rea
și U
ma-
nism
ul –M
anife
stăr
i ale
Ren
aște
rii și
Um
anis-
mul
ui în
spaț
iul r
omân
esc
–Re
form
a și
Cont
rare
form
a –Eu
ropa
în ti
mpu
l Răz
boiu
lui d
e 30
de
ani
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
a in
form
ație
i sup
limen
tare
des
pre
valo
rile
mat
eria
le
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
de e
le;
• Co
men
tare
a un
or te
xte
refe
ritoa
re la
val
orile
mor
ale
în lu
mea
med
ieva
lă;
• Se
lect
area
obi
ecte
lor n
eces
are
real
izării
une
i exp
oziți
i tem
atice
;•
Prez
enta
rea
impr
esiil
or d
upă
vizit
e la
muz
ee și
exc
ursii
;•
Real
izare
a de
pro
duse
fina
le (t
exte
, im
agin
i, po
ster
e, o
biec
te d
e ep
ocă)
de
spre
per
sona
lităț
ile is
toric
e și
valo
rile
asum
ate
de-a
lung
ul ti
mpu
lui;
• Re
aliza
rea
unor
sarc
ini d
e lu
cru
(doc
umen
tare
, red
acta
re, p
reze
ntar
e et
c.) î
n tim
pul p
artic
ipăr
ii la
pro
iect
e pr
in v
alor
ifica
rea
expe
rienț
ei is
to-
rice
poziti
ve;
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
• M
ini-c
erce
tare
:„Is
toria
e lâ
ngă
tine.
..-
cuno
aște
-o!”
;•
Stud
iu: „
Să re
desc
oper
im lo
calit
atea
na
tală
”;•
Expe
diţie
: „Pe
urm
ele
stră
moș
ilor
noșt
ri”.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Albu
m is
toric
al p
erso
nalit
ățilo
r not
orii
din
Evul
Med
iu;
• In
terv
iu v
irtu
al c
u M
arii
Dom
nito
ri;
• H
arta
con
cept
uală
„Lo
calit
atea
mea
”; •
Cola
j ist
oric
„Ce
tăți
și m
ănăs
tiri m
edie
vale
rom
âneș
ti”, „
Mon
umen
te
med
ieva
le”;
• Ex
pozi
ţie a
obi
ecte
lor c
onfe
cțio
nate
de
elev
i car
acte
ristic
e ep
ocii.
24
Noţ
iuni
: aso
lam
ent,
barb
ar, b
reas
lă, c
alfă
, cat
edra
lă, c
entr
aliza
re, c
neaz
, Con
trar
efor
mă,
Cor
an, c
roni
că, c
ruci
ade,
ctit
or, d
omn,
etn
ogen
eză,
fă
râm
ițare
pol
itică
, feu
d, g
hild
e, h
arac
i, in
chizi
ție, i
ndul
genț
ă, in
vazie
, isla
m, j
udeț
, Lig
ă Sf
ântă
, mig
rație
, mitr
opol
ie, o
bște
săte
ască
, par
la-
men
t, pa
șalâ
c, p
eșch
eș, R
efor
mă,
Ren
aște
re, s
chism
ă, se
nior
, sfa
t dom
nesc
, sul
tan,
suze
ran,
ținu
t, U
man
ism, v
alah
, vas
al, v
oiev
od.
Pers
onal
ităţi:
Ale
xand
ru c
el B
un, B
asar
ab I,
Car
ol c
el M
are,
Cris
tofo
r Col
umb,
Ianc
u de
Hun
edoa
ra, I
ustin
ian,
Mar
tin L
uthe
r, M
atei
Bas
arab
, M
ihai
Vite
azul
, Mirc
ea c
el B
ătrâ
n, Ş
tefa
n ce
l Mar
e, V
asile
Lup
u, V
lad
Ţepe
ș.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A V
I-A, E
LEVU
L PO
ATE:
•
sele
cta
info
rmaț
ii di
n di
ferit
e su
rse
pent
ru e
xpun
erea
eve
nim
ente
lor,
apre
ciin
d ro
lul p
erso
nalit
ățilo
r mar
cant
e di
n is
toria
nea
mul
ui;
• ci
ti su
rsel
e ca
rtog
rafic
e în
des
crie
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
din
Epo
ca M
edie
vală
, evi
denț
iind
schi
mbă
rile
în ti
mp
și sp
ațiu
; •
stab
ili re
lația
din
tre
even
imen
te și
con
seci
nțe,
det
erm
inân
d sc
him
băril
e pr
odus
e in
Epo
ca M
edie
vală
;•
utiliz
a te
rmen
ii is
toric
i spe
cific
i epo
cii m
edie
vale
în d
escr
iere
a ev
enim
ente
lor,
dem
onst
rând
apti
tudi
ni d
e co
mun
icar
e or
ală
și sc
risă;
•
prez
enta
pro
duse
școl
are
cu p
rivire
la p
erso
nalit
ăți ș
i obi
ecte
/ves
tigii/
mon
umen
te d
in E
poca
Med
ieva
lă, d
emon
strâ
nd re
spec
t faț
ă de
va
loril
e ne
amul
ui și
ale
trec
utul
ui is
toric
.
25
CLA
SA A
VII-
AEP
OCA
MO
DER
NĂ
(MIJ
LOCU
L SE
C. A
L XV
II-LE
A –
MIJ
L. S
EC. A
L XI
X-LE
A)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
ut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Rec
unoa
șter
ea te
rmen
ilor i
sto-
rici d
in d
iferit
e su
rse
de in
form
are.
1.2.
Apl
icar
ea te
rmen
ilor î
n co
m-
para
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
is
toric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.1.
3. F
orm
ular
ea c
orec
tă a
într
ebăr
i-lo
r, fo
losin
d te
rmen
ii is
toric
i spe
ci-
fici E
poci
i Mod
erne
.
STAT
ELE
EURO
PEI O
CCID
ENTA
LE şi
AM
ERIC
II de
NO
RD (m
ijloc
ul se
c al
XV
II-le
a –
sfâr
şitu
l sec
. al X
VIII-
lea)
–St
atel
e Eu
rope
i la
înce
putu
l Epo
cii
Mod
erne
: eco
nom
ie și
soci
etat
e –Re
volu
ția e
ngle
ză. A
nglia
de
la a
bsol
u-tis
m la
mon
arhi
e pa
rlam
enta
ră –Ilu
min
ismul
– ra
țiune
și v
iziun
i mod
er-
niza
toar
e –Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
col
oniil
or
din
Amer
ica
de N
ord.
Con
stitu
irea
SUA
–Re
volu
ția fr
ance
ză. D
e la
supu
s la
cetă
țean
–Co
nsul
atul
. Im
periu
l fra
ncez
–Co
ngre
sul d
e la
Vie
na. „
Sfân
ta A
lianț
ă”
STAT
ELE
EURO
PEI D
E ES
T ŞI
CEN
TRAL
E D
E LA
MED
IEVA
L LA
MO
DER
N (m
ijloc
ul
sec
al X
VII-l
ea –
sfâ
rşitu
l sec
. al X
VIII-
lea) –Pr
inci
pate
le R
omân
e: e
cono
mie
și
soci
etat
e –Vi
ața
politi
că în
Prin
cipa
tele
Rom
ăne
–Ab
solu
tism
ul lu
min
at. I
mpe
riul R
us.
Impe
riul H
absb
urgi
c
• Ex
erci
ții p
entr
u id
entifi
care
a te
rmen
ilor i
stor
ici e
poci
i mo-
dern
e în
dife
rite
text
e, su
rse
mas
s-m
edia
, rev
iste
, em
isiun
i TV
etc
.;•
Form
area
per
echi
lor l
ogic
e di
n te
rmen
ii is
toric
i pro
puși;
• El
abor
area
enu
nțur
ilor c
are
să re
flect
e ev
enim
ente
, pro
cese
is
toric
e di
n ep
oca
mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
stru
ctur
are
a pr
oprie
i opi
nii r
efer
itoar
e la
un
aspe
ct st
udia
t;•
Elab
orar
ea u
nui t
ext i
stor
ic a
rgum
enta
tiv.
2.1.
Des
crie
rea
even
imen
telo
r, fa
p-te
lor ș
i pro
cese
lor i
stor
ice
în b
aza
hărț
ilor ș
i rep
erel
or c
rono
logi
ce.
2.2.
Com
para
rea
even
imen
telo
r, fa
ptel
or și
pro
cese
lor î
n co
ntex
te
cron
olog
ice
și de
spaț
iu.
2.3.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
coo
rdon
a-te
lor d
e tim
p și
spaț
iu c
u re
ferir
e la
un
subi
ect d
in is
torie
.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor g
eogr
afice
și is
toric
e re
ferit
oa-
re la
epo
ca m
oder
nă;
• As
ocie
rea
repe
relo
r cro
nolo
gice
cu
even
imen
te și
pro
cese
is
toric
e di
n ep
oca
mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
ordo
nare
cro
nolo
gică
a e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te și
pro
cese
di
n is
toria
mod
ernă
util
izând
repe
rele
cro
nolo
gice
și sp
ația
-le
;•
Argu
men
tare
a im
port
anțe
i ist
oric
e a
unor
eve
nim
ente
, pro
-ce
se d
in e
poca
mod
ernă
cu
înca
drar
ea c
oord
onat
elor
de
timp
și sp
ațiu
.
26
3.1.
Car
acte
rizar
ea, î
n ba
za su
rsel
or,
a ev
enim
ente
lor i
stor
ice
care
ate
stă
gene
za d
emoc
rație
i.3.
2. A
naliz
a su
rsel
or sc
rise
sau
vi-
zual
e re
ferit
oare
la is
toria
mod
ernă
co
nfor
m a
lgor
itmul
ui p
ropu
s.3.
3. F
orm
ular
ea ju
decă
ților
asu
pra
com
port
amen
telo
r soc
iale
din
Epo
-ca
Mod
ernă
din
per
spec
tiva
cultu
rii
dem
ocra
tice.
–Tr
ansil
vani
a su
b do
min
ația
hab
sbur
-gi
că –Ep
oca
fana
riotă
în Ţ
ările
Rom
âne
–Afi
rmar
ea id
eilo
r ilu
min
iste
în sp
ațiu
l ro
mân
esc
–Ră
zboa
iele
ruso
-aus
tro-
turc
e. C
onse
-ci
nțel
e lo
r pen
tru
Ţăril
e Ro
mân
e
EURO
PA ÎN
TRE
ABSO
LUTI
SM Ş
I LIB
ERA-
LISM
(prim
a ju
măt
ate
a se
c.al
XIX
-lea)
–Re
volu
ția in
dust
rială
în A
nglia
. Inv
en-
ții și
des
cope
riri
–Ci
viliz
ația
indu
stria
lă în
prim
a ju
m.a
se
c. a
l XIX
-lea:
Ang
lia, F
ranț
a, S
tate
le
Ger
man
e –Vi
ața
cotid
iană
în E
urop
a O
ccid
enta
lă
și în
Ţăr
ile R
omân
e –Pr
inci
pate
le R
omân
e în
con
text
ul
rival
ității
Mar
ilor P
uter
i. An
ul 1
812
în
isto
ria ro
mân
ilor
–Ad
min
istr
area
Bas
arab
iei ș
i ter
itorii
lor
din
stân
ga N
istr
ului
în p
rima
jum
ătat
e a
sec.
XIX
–Vi
ața
econ
omic
ă și
soci
ală
a Ba
sara
bi-
ei în
I ju
măt
ate
a se
c.al
XIX
-lea
–Re
volu
ția d
e su
b co
nduc
erea
lui T
udor
Vl
adim
iresc
u di
n 18
21 –Do
mni
ile p
ămân
tene
și R
egul
amen
te-
le O
rgan
ice
în Ţ
ările
Rom
âne
• Co
men
tare
a de
imag
ini ș
i tex
te re
ferit
oare
la sc
ene
din
viaț
a pu
blic
ă și
cea
priv
ată;
• Ex
trag
erea
mes
ajul
ui d
intr
-o su
rsă
isto
rică
stud
iată
;•
Anal
iza iz
voar
elor
doc
umen
tare
cu
refe
rire
la e
veni
men
tele
, pr
oces
ele
isto
rice
din
epoc
a m
oder
nă;
• An
aliza
unu
i tex
t ist
oric
/doc
umen
t con
form
alg
oritm
ului
pr
opus
;•
Sele
ctar
ea in
form
ație
i din
surs
ele
isto
rice
pent
ru su
sțin
erea
sa
u co
mba
tere
a un
ui p
unct
de
vede
re.
4.1.
Des
crie
rea
cauz
elor
eve
nim
en-
telo
r și p
roce
selo
r ist
oric
e.4.
2. C
orel
area
din
tre
cauz
ele
și ef
ecte
le e
veni
men
telo
r din
isto
ria
mod
ernă
.4.
3. D
educ
erea
ele
men
telo
r com
u-ne
și sp
ecifi
ce a
le e
veni
men
telo
r/
fapt
elor
/pro
cese
lor d
in is
toria
mo-
dern
ă.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a c
auze
lor ș
i pro
cese
lor d
esfă
șura
te
în p
erio
ada
stud
iată
;•
Elab
orar
ea u
nui p
lan
de id
ei p
entr
u pr
ezen
tare
a un
ei p
erso
-na
lităț
i ist
oric
e di
n ep
oca
mod
ernă
;•
Anal
iza u
nor e
veni
men
te, p
roce
se is
toric
e, p
entr
u a
iden
tifi-
ca c
auze
le/c
onse
cinț
ele
aces
tora
;•
Elab
orar
ea d
e gr
afice
, tab
ele
pent
ru c
orel
area
cau
zelo
r și
efec
telo
r ale
uno
r eve
nim
ente
din
epo
ca m
oder
nă;
• Co
mpa
rare
a un
or e
veni
men
te, p
roce
se is
toric
e pe
ntru
ded
u-ce
rea
elem
ente
lor c
omun
e și
spec
ifice
.
27
5.1.
Rec
unoa
șter
ea v
alor
ilor i
stor
i-co
-cul
tura
le a
le lo
calit
ății
și al
e ță
rii.
5.2.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i mo-
num
ente
lor i
stor
ice,
cul
tura
le și
ale
na
turii
pen
tru
culti
vare
a re
spec
tulu
i fa
ță d
e re
aliză
rile
trec
utul
ui.
5.3.
Dez
volta
rea
atitu
dini
i grij
ulii
față
de
pat
rimon
iul c
ultu
ral ș
i nat
ural
.
CULT
URA
ÎN E
POCA
MO
DER
NĂ
(mijl
ocul
sec.
al X
VII-l
ea –
mijl
ocul
sec
. al
XIX
- le
a) –Cu
ltura
, știi
nța
și te
hnic
a în
Epo
ca
Mod
ernă
–Cu
ltura
în E
poca
Lum
inilo
r. Ba
roc
și cl
asic
ism –Cu
ltura
în P
rinci
pate
le R
omân
e –Cu
ltura
în B
asar
abia
din
I ju
măt
ate
a se
c. a
l XIX
-lea
• Se
lect
area
obi
ecte
lor n
eces
are
real
izării
une
i exp
oziți
i tem
atice
;•
Prez
enta
rea
unei
exc
ursii
tem
atice
imag
inar
e;•
Com
plet
area
unu
i por
tofo
liu/E
labo
rare
a un
ui p
oste
r cu
pre-
zent
area
mon
umen
telo
r ist
oric
e, c
ultu
rale
și a
le n
atur
i din
lo
calit
ate/
repu
blic
ă;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
ro
lul p
erso
nalit
ățilo
r în
epoc
a m
oder
nă;
• Im
plic
area
în a
ctivi
tăți
de p
rom
ovar
e a
trad
ițiilo
r, ob
icei
uri-
lor ș
i a p
erso
nalit
ățilo
r not
orii
din
com
unita
te.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–St
udiu
: „Tr
ecut
ul d
e lâ
ngă
noi-v
estig
ii al
e pa
trim
oniu
lui l
ocal
” –An
aliz
a un
ui m
onum
ent c
u or
igin
i din
ep
oca
mod
ernă
; –Ex
curs
ie (i
stor
ici,
geog
rafi,
etn
ogra
fi,
natu
raliș
ti et
c.) l
a bi
seric
i/măn
ăstir
i di
n lo
calit
ate
sau
repu
blic
ă.
PRO
DUSE
REC
OM
ANDA
TE:
• Al
bum
/Col
aj is
toric
o-ge
ogra
fic;
• Bu
clet
info
rmati
v de
spre
isto
ria lo
calit
ății
nata
le;
• Ch
estio
nar/
Inte
rviu
: Meș
terii
pop
ular
i: tr
adiți
i, m
odel
e,
valo
ri pe
rpet
uate
prin
seco
le;
• M
ini-e
seu:
Dre
ptur
ile și
libe
rtăț
ile o
mul
ui: i
stor
ie și
act
uali-
tate
;
Noţ
iuni
: Ane
xare
, arm
istiț
iu, B
asar
abia
, bur
ghez
ie, c
apita
lism
, col
oniza
re, C
ongr
esul
de
la V
iena
, con
stitu
ție, c
od c
ivil,
Dec
lara
ție d
e in
depe
n-de
nță,
dom
nii p
ămân
tene
, mun
cito
ri sa
laria
ți, ră
zboi
de
inde
pend
ență
, Reg
ulam
ente
Org
anic
e, re
volu
ție, ,
,Rev
oluț
ie g
lorio
asă”
, rev
oluț
ie in
-du
stria
lă, r
egim
fana
riot,
„Sfâ
nta
Alia
nță”
.
Pers
onal
ităţi:
Ada
m S
mith
, Ale
xand
ru I,
Con
stan
tin B
rânc
ovea
nu, C
onst
antin
Mav
roco
rdat
, Dim
itrie
Can
tem
ir, G
avrii
l Băn
ules
cu-B
odon
i, G
eorg
e W
ashi
ngto
n, N
apol
eon
Bona
part
e, O
liver
Cro
mw
el, P
etru
I, T
udor
Vla
dim
iresc
u.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A V
II-A,
ELE
VUL
POAT
E:
• ap
lica
limba
jul d
e sp
ecia
litat
e în
com
unic
are
oral
ă și
scris
ă, fo
rmul
ând
jude
căți
refe
ritoa
re la
epo
ca m
oder
nă;
• pl
asa
even
imen
tele
, fap
tele
și p
roce
sele
isto
rice
în ti
mp
și sp
ațiu
, ana
lizân
d sc
him
băril
e su
rven
ite p
e pa
rcur
sul i
stor
iei m
oder
ne;
• an
aliza
surs
ele
scris
e sa
u vi
zual
e re
ferit
oare
la is
toria
mod
ernă
, apr
eciin
d co
mpo
rtam
ente
le so
cial
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
din
per
spec
tiva
cultu
rii d
emoc
ratic
e;•
dedu
ce e
lem
ente
le co
mun
e și
spec
ifice
ale
eve
nim
ente
lor/
fapt
elor
/pro
cese
lor d
in is
toria
mod
ernă
, dem
onst
rând
gân
dire
logi
că și
spiri
t criti
c;•
valo
rifica
obi
ecte
le p
atrim
oniu
lui l
ocal
, pro
mov
ând
valo
rile
cultu
rale
în râ
ndul
sem
enilo
r, pr
in d
iver
se a
ctivi
tăți
orga
niza
te în
școa
lă și
în
com
unita
te.
28
CLA
SA V
IIIEP
OCA
MO
DER
NĂ
(MIJ
LOCU
L SE
C. A
L XI
X-LE
A - Î
NCE
PUTU
L SE
C. A
L XX
-LEA
)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
ut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Des
crie
rea
even
imen
telo
r/pr
oce-
selo
r ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.1.
2. A
plic
area
term
enilo
r ist
oric
i în
anal
iza sc
him
băril
or su
rven
ite în
soci
-et
atea
mod
ernă
. 1.
3. E
labo
rare
a en
unțu
rilor
/tex
telo
r, fo
losin
d te
rmen
i ist
oric
i ce
refle
ctă
evol
uția
om
eniri
i în
Epoc
a M
oder
nă.
REVO
LUŢI
ILE
DIN
184
8-18
49 ÎN
EU
ROPA
–Re
volu
țiile
din
184
8 în
Fra
nța,
stat
ele
germ
ane,
stat
ele
italie
ne, I
mpe
riul
Habs
burg
ic –Re
volu
țiile
din
ani
i 184
8-18
49 în
Ţăr
i-le
Rom
âne
FORM
AREA
STA
TELO
R N
AŢIO
NAL
E ÎN
EU
ROPA
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor l
a m
ijloc
ul se
colu
lui a
l XIX
-lea
–U
nire
a Pr
inci
pate
lor R
omân
e –Re
form
ele
lui A
. I. C
uza
–In
stitu
irea
mon
arhi
ei c
onsti
tuțio
nale
. Co
nstit
uția
din
186
6 –U
nific
area
Ital
iei
–U
nific
area
Ger
man
iei
STAT
ELE
EURO
PEI Î
NTR
E AN
II 18
50-
1914 –Ci
viliz
ația
indu
stria
lă: c
arac
teris
tica
gene
rală
. Cap
italis
mul
mon
opol
ist
–M
area
Brit
anie
–Fr
anța
–Im
periu
l Ger
man
–Im
periu
l Hab
sbur
gic
–Im
periu
l Rus
–St
atel
e di
n Eu
ropa
de
Sud-
Est
–Do
ctrin
ele
soci
al-p
oliti
ce
• Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
unor
text
e la
cuna
re, f
olos
ind
term
enii
adec
vați
dint
r-o
listă
dat
ă;•
Alcă
tuire
a un
ui g
losa
r de
term
eni s
peci
fici e
poci
i stu
diat
e;•
Real
izare
a pr
ezen
tăril
or la
un
subi
ect i
stor
ic, u
tilizâ
nd m
ij-lo
ace
digi
tale
;•
Org
aniza
rea
de d
iscuț
ii di
rijat
e re
ferit
or la
un
even
imen
t/pr
oces
/per
sona
litat
e di
n ep
oca
mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici c
unos
cuți
în si
tua-
ții n
oi d
e co
mun
icar
e.
2.1.
Dis
tinge
rea
schi
mbă
rilor
terit
o-ria
le în
baz
a hă
rțilo
r și a
repe
relo
r cr
onol
ogic
e.2.
2. A
naliz
a sc
him
băril
or su
rven
ite p
e pa
rcur
sul i
stor
iei m
oder
ne c
u aj
utor
ul
hărț
ilor ș
i a re
pere
lor c
rono
logi
ce.
2.3.
Arg
umen
tare
a im
pact
ului
schi
m-
băril
or d
in E
poca
Mod
ernă
, util
izând
hă
rțile
și re
pere
le c
rono
logi
ce.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
în b
aza
hărț
ilor a
schi
mbă
rilor
teri-
toria
le in
terv
enite
în p
erio
ada
stud
iată
;•
Plas
area
pe
hart
ă a
unor
eve
nim
ente
și p
roce
se is
toric
e di
n ep
oca
mod
ernă
;•
Com
plet
area
uno
r hăr
ți te
mati
ce în
soțit
e de
lege
ndă,
util
i-zâ
nd si
mbo
luri
și cu
lori;
• Al
cătu
irea
axel
or c
rono
logi
ce p
e di
vers
e do
men
ii.
3.1.
Car
acte
rizar
ea ro
lulu
i per
sona
-lit
ățilo
r ist
oric
e m
arca
nte
în b
aza
surs
elor
.3.
2. C
ompa
rare
a in
form
ațiil
or d
in
dife
rite
tipur
i de
surs
e is
toric
e cu
refe
-rir
e la
ace
lași
subi
ect.
3.3.
Util
izare
a cr
itică
a in
form
ațiil
or
din
dife
rite
surs
e is
toric
e în
arg
umen
-ta
rea
opin
iei p
ropr
ii pr
ivin
d re
spec
ta-
rea
drep
turil
or n
atur
ale
în so
ciet
atea
m
oder
nă.
• Id
entifi
care
a ro
lulu
i uno
r per
sona
lităț
i ist
oric
e, a
naliz
ând
dife
rite
surs
e;
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
con
seci
nțel
or a
cțiu
nii u
man
e di
n sp
ațiu
naț
iona
l/uni
vers
al în
epo
ca m
oder
nă, f
olos
ind
surs
e va
riate
;•
Com
plet
area
sche
mei
prin
iden
tifica
rea
logi
că a
cau
zelo
r și
cons
ecin
țelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pro
cese
lor i
stor
ice;
• El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ății
isto
rice;
• Re
aliza
rea
unor
text
e de
spre
fapt
e, p
roce
se, p
erso
nalit
ăți
pe b
aza
unor
surs
e, e
vide
nțiin
d as
emăn
ările
și d
eose
biril
e di
n ep
oca
stud
iată
.
29
4.1.
Exp
licar
ea c
auze
lor ș
i efe
ctel
or
even
imen
telo
rpr
oces
elor
, fen
omen
elor
din
isto
ria
mod
ernă
.4.
2. D
eter
min
area
rela
ției c
auză
–
efec
t din
tr-o
mul
titud
ine
de e
veni
-m
ente
sau
proc
ese
isto
rice.
4.3.
Util
izare
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în
ela
bora
rea
com
unic
ărilo
r ora
le și
sc
rise.
STAT
ELE
EXTR
AEU
ROPE
NE
ÎN P
ERIO
A-DA
AN
ILO
R 18
50-1
914
–SU
A –Ja
poni
a –Ch
ina
și In
dia
–Ţă
rile
Amer
icii
Latin
e și
Afric
ii
PRIN
CIPA
TELE
RO
MÂN
E/RO
MÂN
IA Ş
I TE
RITO
RIIL
E RO
MÂN
EŞTI
AFL
ATE
SUB
DO
MIN
AŢIE
STR
ĂIN
Ă (1
850-
1914
) –Vi
ața
soci
al-e
cono
mic
ă și
politi
că în
Ro
mân
ia –Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
Rom
ânie
i –Re
form
ele
țaris
te în
Bas
arab
ia –M
ișca
rea
națio
nală
în B
asar
abia
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor d
in
Tran
silva
nia
și Bu
covi
na
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E (1
850-
1914
) –Ev
oluț
ia p
robl
emei
orie
ntal
e. P
robl
e-m
a or
ient
ală
și Ba
sara
bia
–Fo
rmar
ea b
locu
rilor
pol
itico
-mili
tare
. –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei
–Ră
zboa
iele
bal
cani
ce
CULT
URA
ÎN P
ERIO
ADA
MO
DER
NĂ
(185
0-19
14)
–Şti
ința
și te
hnic
a. C
ontr
ibuț
ia R
omân
i-ei
la d
ezvo
ltare
a ști
ințe
i și t
ehni
cii
–În
văță
mân
tul,
liter
atur
a, m
uzic
a, a
rhi-
tect
ura,
art
e pl
astic
e –Cu
ltura
în V
echi
ul R
egat
–Cu
ltura
în B
asar
abia
, Tra
nsilv
ania
și
Buco
vina
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în e
volu
-ția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or is
toric
e;
• Ex
erci
ții d
e cl
asifi
care
pe
dom
enii
a ca
uzel
or și
con
seci
nțe-
lor a
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or st
udia
te;
• Al
cătu
irea
unui
pla
n de
idei
, por
nind
de
la in
form
ația
fur-
niza
tă d
e su
rsă;
• Re
aliza
rea
dezb
ater
ilor,
în re
zulta
tul v
izion
ării
unor
film
e do
cum
enta
re sa
u ar
tistic
e re
leva
nte
tem
atici
i stu
diat
e;•
Elab
orar
ea te
xtel
or a
rgum
enta
tive
în b
aza
algo
ritm
ului
pr
opus
, fol
osin
d te
rmen
i spe
cific
i și d
iferit
e su
rse
isto
rice.
5.1.
Cer
ceta
rea
obie
ctel
or d
e pa
trim
o-ni
u di
n lo
calit
ate
și di
n ța
ră.
5.2.
Car
acte
rizar
ea fa
ctor
ilor c
are
au
dete
rmin
at fo
rmar
ea c
onști
ințe
i de
neam
în b
aza
even
imen
telo
r și p
roce
-se
lor i
stor
ice
stud
iate
.5.
3. V
alor
ifica
rea
dive
rsită
ții e
tnic
e și
cultu
rale
în p
roie
cte
de d
ezvo
ltare
in
stitu
ționa
lă și
loca
lă p
rin p
rism
a tr
ecut
ului
isto
ric.
• Al
cătu
irea
unei
age
nde
de a
ctivi
tate
pen
tru
prom
ovar
ea
valo
rilor
naț
iona
le și
cul
tura
le;
• Co
mpl
etar
ea p
iram
idei
val
orilo
r per
sona
le și
gen
eral
-um
a-ne
cu
moti
vare
a al
eger
ii;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane,
ana
li-zâ
nd d
ouă
și m
ai m
ulte
surs
e;
• Fo
rmul
area
con
cluz
iilor
în b
aza
argu
men
telo
r, op
iniil
or
pers
onal
e pe
mar
gine
a ev
enim
ente
lor s
tudi
ate;
• Re
aliza
rea
unor
repo
rtaj
e de
spre
obi
ecte
le d
e pa
trim
oniu
di
n lo
calit
atea
nat
ală;
• El
abor
area
min
i-ese
ului
în b
aza
unui
pla
n de
idei
.
30
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Co
nfer
inţă
: Per
sona
lităț
i mar
cant
e di
n lo
calit
ate
(sat
, ora
ș, ra
ion,
mun
ici-
piu)
din
sec.
al X
IX -
înce
putu
l sec
. al
XX-le
a; –St
udiu
: Im
pact
ul e
veni
men
telo
r/pr
o-ce
selo
r din
epo
ca m
oder
nă a
supr
a di
vers
ității
etn
ice
și cu
ltura
le a
ctua
le
din
loca
litat
e; –Ce
rcet
are:
Mon
umen
te/v
estig
ii is
to-
rice
din
loca
litat
e ce
repr
ezin
tă e
poca
m
oder
nă.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: •
Expo
ziție
tem
atică
: „Is
toria
de
lâng
ă no
i”;•
Port
ofol
iu d
e gr
up c
u do
vezi
(imag
ini,
foto
, măr
turii
, doc
u-m
ente
etc
.) ca
re să
surp
rindă
div
ersit
atea
soci
ocul
tura
lă la
ni
vel l
ocal
/naț
iona
l în
epoc
a m
oder
nă;
• Te
xt a
rgum
enta
tiv sc
ris;
• Po
ster
/afiș
cu
priv
ire la
resp
ecta
rea
drep
turil
or o
mul
ui în
pe
rioad
a m
oder
nă;
• Pi
ram
ida
valo
rilor
um
ane
din
pers
pecti
va p
erso
nală
;•
Prez
enta
re P
PT/P
rezi
la u
n su
biec
t ist
oric
stud
iat d
in e
poca
m
oder
nă.
Noţ
iuni
: adu
nare
ad-
hoc,
alia
nța
politi
co-m
ilita
ră, c
apita
lism
, con
venț
ie, i
mpe
rialis
m, i
ndep
ende
nță,
mem
oran
dum
, miș
care
naț
iona
lă, m
o-na
rhie
con
stitu
ționa
lă, m
onop
ol, n
ațiu
ne, p
artid
pol
itic,
paș
optiș
ti, ră
zboi
ul c
ivil,
sece
siune
, sec
ular
izare
, tra
tat,
unifi
care
.
Pers
onal
ităţi:
Abr
aham
Lin
coln
, Ale
xand
ru Io
n Cu
za, A
lfred
Nob
el, B
ogda
n Pe
tric
eicu
Haș
deu,
Car
ol I,
Mih
ail K
ogăl
nice
anu,
Nic
olae
Băl
cesc
u,
Ott
o vo
n Bi
smar
ck, r
egin
a Vi
ctor
ia, V
asile
Ale
csan
dri.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A V
III-a
ELE
VUL
POAT
E:•
aplic
a te
rmen
ii is
toric
i în
cara
cter
izare
a fa
ctor
ilor c
are
au d
eter
min
at fo
rmar
ea c
onști
ințe
i de
neam
, dem
onst
rând
cul
tură
isto
rică;
• uti
liza
criti
c in
form
ațiil
e di
n di
ferit
e su
rse
isto
rice
în a
rgum
enta
rea
opin
iei p
ropr
ii pr
ivin
d re
spec
tare
a dr
eptu
rilor
nat
ural
e în
soci
etat
ea
mod
ernă
;•
anal
iza h
ărțil
e și
repe
rele
cro
nolo
gice
, arg
umen
tând
con
tinui
tate
a și
schi
mba
rea
în is
torie
;•
dete
rmin
a di
ntr-
o m
ultit
udin
e de
eve
nim
ente
sau
proc
ese
isto
rice
rela
țiile
de
cauz
alita
te, i
nteg
rând
u-le
în c
omun
icăr
i ora
le și
scris
e;
• va
lorifi
ca d
iver
sităț
ile e
tnic
e și
cultu
rale
în p
roie
cte
de d
ezvo
ltare
insti
tuțio
nală
și lo
cală
din
pris
ma
trec
utul
ui is
toric
.
31
CLA
SA A
IX-A
ISTO
RIA
CON
TEM
PORA
NĂ
(SEC
. AL
XX-L
EA –
ÎNCE
PUTU
L SE
C. A
L XX
I-LEA
)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Det
erm
inar
ea te
rmen
ilor-
chei
e ce
ca
ract
erize
ază
even
imen
te/p
roce
se/
feno
men
e is
toric
e di
n Ep
oca
Cont
em-
pora
nă.
1.2.
Ope
rare
a cu
term
eni i
stor
ici s
pe-
cific
i Epo
cii C
onte
mpo
rane
în e
labo
ra-
rea
com
unic
ărilo
r ora
le și
scris
e.1.
3. F
orm
ular
ea a
prec
ieril
or, c
oncl
uzi-
ilor p
rivin
d ev
enim
ente
le/f
apte
le/p
ro-
cese
le și
feno
men
ele
istor
ice
stud
iate
.
PRIM
UL
RĂZB
OI M
ON
DIA
L ŞI
FO
R-M
AREA
STA
TULU
I NAŢ
ION
AL R
OM
ÂN –Lu
mea
la c
umpă
na se
c. X
IX-X
X. P
ri-m
ul R
ăzbo
i Mon
dial
și u
rmăr
ile lu
i (1
914
– 19
18)*
–Ro
mân
ia în
Prim
ul R
ăzbo
i Mon
dial
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor d
in
Basa
rabi
a și
terit
oriil
e di
n st
ânga
N
istr
ului
(191
7 –
1918
) –Fo
rmar
ea S
tatu
lui N
ațio
nal U
nita
r Ro
mân
. Rec
unoa
șter
ea M
arii
Uni
ri de
la 1
918
–Co
nfer
ința
de
Pace
de
la P
aris
și N
oua
Ord
ine
Inte
rnaț
iona
lă
LUM
EA ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –St
atel
e U
nite
ale
Am
eric
ii –St
atel
e Eu
rope
i de
Vest
(Mar
ea
Brita
nie,
Fra
nța,
Ger
man
ia, I
talia
, Sp
ania
) –St
atel
e Eu
rope
i Cen
tral
e și
de E
st*
–Ru
sia/U
niun
ea S
ovie
tică.
Ext
rem
ul
Orie
nt*
• Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
term
enilo
r ist
oric
i cun
oscu
ți în
situ
ații
noi d
e co
mun
icar
e;•
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
hnol
ogiil
or d
e in
form
are
și co
mu-
nica
re p
entr
u ob
ținer
ea su
rsel
or n
eces
are
rezo
lvăr
ii un
ei
situa
ții-p
robl
emă;
• Fo
rmul
area
con
cluz
iilor
arg
umen
tate
;•
Reda
ctar
ea u
nui e
seu
în b
aza
unui
pla
n de
idei
;•
Adop
tare
a di
alog
ului
criti
c și
cons
truc
tiv.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea c
ontin
uită
ții și
sc
him
bării
în is
torie
în b
aza
repe
relo
r cr
onol
ogic
e și
surs
elor
car
togr
afice
.2.
2. In
terp
reta
rea
hărț
ilor i
stor
ice
și ge
ogra
fice
ce re
flect
ă sc
him
băril
e su
rven
ite c
a ur
mar
e a
even
imen
telo
r po
litice
sau
mili
tare
.2.
3. În
cadr
area
eve
nim
ente
lor,
proc
e-se
lor ș
i fen
omen
elor
isto
riei c
onte
m-
pora
ne în
con
text
e cr
onol
ogic
e și
de
spaț
iu.
• De
term
inar
ea li
mite
lor c
rono
logi
ce a
le e
veni
men
telo
r, pr
o-ce
selo
r, fe
nom
enel
or is
toric
e, st
abili
nd în
cad
rul l
or e
tape
le
și pe
rioad
ele;
• Id
entifi
care
a sc
him
băril
or su
rven
ite p
e ha
rta
isto
rică;
• De
term
inar
ea c
ontin
uită
ții, d
urat
ei și
sinc
roni
zării
eve
nim
en-
telo
r, pr
oces
elor
și fe
nom
enel
or is
toric
e;•
Com
para
rea
dina
mic
ii sc
him
băril
or te
ritor
iale
a u
nor s
tate
ra
port
ată
la d
iferit
e ev
enim
ente
isto
rice;
• Co
rela
rea
even
imen
telo
r, pr
oces
elor
, fen
omen
elor
isto
riei
națio
nale
cu e
veni
men
tele
, pro
cese
le, f
enom
enel
e ist
orie
i un
iver
sale
; •
Real
izare
a un
ei in
vesti
gații
asu
pra
unor
fapt
e/pr
oces
e ist
orice
, di
n pe
rspe
ctive
mul
tiple
sele
ctat
e pe
crite
rii cr
onol
ogice
și sp
a-ția
le;
32
3.1.
Rec
unoa
șter
ea și
acc
epta
rea
per-
spec
tivel
or d
iferit
e as
upra
fapt
elor
și
proc
esel
or is
toric
e di
n Ep
oca
Cont
em-
pora
nă.
3.2.
Com
para
rea
info
rmaț
iilor
din
dife
-rit
e su
rse
pent
ru st
abili
rea
asem
ănăr
i-lo
r și d
eose
biril
or în
abo
rdar
ea p
robl
e-m
elor
din
isto
ria c
onte
mpo
rană
.3.
3. A
prec
iere
a ni
velu
lui d
e m
anife
s-ta
re a
resp
onsa
bilit
ățilo
r cet
ățen
ești
în so
ciet
atea
con
tem
pora
nă.
–Ro
mân
ia în
per
ioad
a in
terb
elic
ă –Ba
sara
bia
în c
adru
l Rom
ânie
i Mar
i (1
918
– 19
40)
–RA
SSM
(192
4 –
1940
) și p
oliti
ca
expa
nsio
nist
ă a
URS
S –Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
per
ioad
a in
ter-
belic
ă –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în 1
918
– 19
40
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E ÎN
PER
I-O
ADA
INTE
RBEL
ICĂ
–Al
ianț
e și
trat
ate
politi
co-m
ilita
re în
pe
rioad
a in
terb
elic
ă –Re
lații
le so
viet
o-ro
mân
e în
tre
1918
și
1940
. Pac
tul R
ibbe
ntro
p-M
olot
ov
și co
nsec
ințe
le lu
i pen
tru
popo
arel
e di
n Eu
ropa
–Pi
erde
rile
terit
oria
le a
le R
omân
iei î
n va
ra a
nulu
i 194
0 –Fo
rmar
ea R
SSM
și in
stau
rare
a re
gi-
mul
ui c
omun
ist
AL D
OIL
EA R
ĂZB
OI M
ON
DIA
L –Al
Doi
lea
Răzb
oi M
ondi
al
–Ro
mân
ia, B
asar
abia
și T
rans
nist
ria
în a
nii c
elui
de-
al D
oile
a Ră
zboi
M
ondi
al
–Cr
ime
de ră
zboi
. Hol
ocau
st –Co
nsec
ințe
le c
elui
de-
al D
oile
a Ră
z-bo
i Mon
dial
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a d
iferit
elor
pun
cte
de v
eder
e is
tori-
ce a
supr
a ev
enim
ente
lor ș
i det
erm
inar
ea c
onte
xtul
ui în
car
e au
fost
făcu
te a
firm
ațiil
e is
toric
e (în
treb
ările
pus
e, su
rsel
e uti
lizat
e, p
ersp
ectiv
a au
toril
or);
• Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a în
treb
ărilo
r rel
evan
te d
espr
e ev
eni-
men
tele
rela
tate
în d
ocum
ente
le is
toric
e, p
oves
tirile
mar
-to
rilor
, scr
isori,
jurn
ale,
art
efac
te, f
otog
rafii
, hăr
ți, lu
crăr
i de
artă
și a
rhite
ctur
ă;•
Alcă
tuire
a un
ei b
aze
de d
ate
digi
tale
(sur
se, f
otog
rafii
, înr
e-gi
stră
ri vi
deo
și au
dio)
por
tofo
liu d
igita
l des
pre
un su
biec
t ac
tual
disc
utat
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
surs
elor
doc
umen
tare
des
pre
per-
sona
lităț
i ist
oric
e, c
u ev
enim
ente
și p
erso
nalit
ăți fi
ctive
pen
-tr
u a
deos
ebi a
devă
rul d
e fic
țiune
;•
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
lucr
u/in
form
are
pent
ru în
re-
gist
rare
a re
ferin
țelo
r bib
liogr
afice
în v
eder
ea re
aliză
rii u
nor
com
unic
ări t
emati
ce;
• Re
aliza
rea
unor
repo
rtaj
e de
spre
acț
iuni
sau
pers
oane
con
-te
mpo
rane
cu
even
imen
te is
toric
e, fo
losin
d re
surs
e m
ulti-
med
ia;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a su
rsel
or p
rin c
are
elev
ii de
oseb
esc
info
rmaț
ia re
leva
ntă
de c
ea ir
elev
antă
, ese
nția
lă d
e ne
esen
-ția
lă, i
nfor
maț
ia c
e po
ate
fi ve
rifica
tă d
e ce
a ca
re n
u po
ate
fi ve
rifica
tă;
• Ap
reci
erea
acti
vită
ții p
erso
nalit
ățilo
r din
div
erse
dom
enii.
33
4.1.
Dis
tinge
rea
cauz
elor
și c
onse
cin-
țelo
r pe
term
en sc
urt ș
i lun
g al
e un
ui
even
imen
t/fa
pt/p
roce
s ist
oric
.4.
2. C
orel
area
din
tre
cauz
e și
con-
seci
nțe
de o
rdin
eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic
și cu
ltura
l al e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/p
roce
selo
r din
isto
ria c
on-
tem
pora
nă.
4.3.
Sus
ținer
ea a
rgum
enta
tă a
unu
i pu
nct d
e ve
dere
priv
ind
cauz
ele
și ef
ecte
le u
nui e
veni
men
t/pr
oces
/ fe
nom
en is
toric
din
Epo
ca C
onte
m-
pora
nă.
LUM
EA P
OST
BELI
CĂ –Re
lații
le in
tern
ațio
nale
în p
erio
ada
1945
–19
91. C
onsti
tuire
a și
activ
ita-
tea
Org
aniza
ției N
ațiu
nilo
r Uni
te
–St
atel
e U
nite
, Fra
nța,
Ang
lia, R
FG,
Italia
, Jap
onia
în p
erio
ada
post
be-
lică*
–U
niun
ea S
ovie
tică
în p
erio
ada
post
-be
lică
–RS
SM. E
cono
mie
și so
ciet
ate
(194
4 –1
985)
–Fo
amet
ea, r
epre
siile
și d
epor
tăril
e st
alin
iste
din
RSS
M –M
ișca
rea
antic
omun
istă
în R
SSM
* –St
atel
e co
mun
iste
din
Eur
opa
de E
st
și As
ia în
per
ioad
a po
stbe
lică*
–Re
gim
ul to
talit
ar în
Rom
ânia
(194
4 –1
989)
*
• De
term
inar
ea re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
;•
Clas
ifica
rea
și sis
tem
atiza
rea
fapt
elor
isto
rice;
• Ca
ract
eriza
rea
even
imen
telo
r ist
oric
e;•
Inte
rpre
tare
a ca
uzel
or și
efe
ctel
or e
veni
men
telo
r ist
oric
e;•
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
car
acte
ristic
ilor fi
zice
și um
ane
ale
locu
rilor
pe
care
le st
udia
ză și
exp
lică
cum
ace
ste
trăs
ătur
i fo
rmea
ză a
spec
tul u
nic
al a
cest
or lo
curi;
• Ex
erciț
ii de
expr
imar
e ar
gum
enta
tă a
uno
r opi
nii,
punc
te d
e ve
-de
re, c
onvi
nger
i ref
erito
are
la u
n fa
pt/p
roce
s/pe
rson
aj is
toric
;•
Anal
iza c
onse
cinț
elor
poz
itive
/neg
ative
ale
acț
iuni
lor c
etăț
e-ni
lor/
guve
rnel
or;
• Re
aliza
rea
unor
disc
uții
în c
ontr
adic
toriu
pe
prob
lem
e se
nsi-
bile
și c
ontr
over
sate
;•
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
a in
dica
toril
or d
e ba
ză a
i per
for-
man
ței e
cono
mic
e și
form
ular
ea a
naliz
elor
cos
t-ben
efici
u al
e pr
oble
mel
or e
cono
mic
e și
politi
ce;
• Ac
tivită
ți de
cole
ctar
e, e
valu
are
și uti
lizar
e a
info
rmaț
iei d
in m
ai
mul
te su
rse
prim
are
și se
cund
are
în re
zent
ări v
erba
le și
scris
e.
5.1.
Evi
denț
iere
a su
bstr
atul
ui is
toric
în
ope
re d
e ar
tă și
folc
lor.
5.2.
For
mul
area
arg
umen
telo
r ref
eri-
toar
e la
subi
ecte
car
e pu
n în
val
oare
tr
ecut
ul is
toric
al n
eam
ului
în b
aza
anal
izei r
olul
ui p
erso
nalit
ăți m
arca
n-te
.5.
3. E
labo
rare
a pr
oiec
telo
r de
con-
serv
are
și pr
omov
are
a ob
iect
elor
de
patr
imon
iu lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al.
LUM
EA L
A SF
ÂRŞI
TUL
SECO
LULU
I AL
XX-le
a –Î
NCE
PUTU
L SE
COLU
LUI X
XI –Cr
iza si
stem
ului
tota
litar
și c
olap
sul
regi
mur
ilor c
omun
iste
în E
urop
a Ce
ntra
lă și
de
Est*
–RS
SM în
tre
1985
–19
91. P
rocl
a-m
area
inde
pend
ențe
i Rep
ublic
ii M
oldo
va –Ră
zboi
ul d
e pe
Nis
tru
–Re
publ
ica
Mol
dova
la e
tapa
act
uală
* –Ro
mân
ia în
per
ioad
a po
stco
mun
istă*
–In
tegr
area
Eur
opea
nă/U
niun
ea E
u-ro
pean
ă la
înce
putu
l mile
niul
ui II
I*
• St
udie
rea
mat
eria
lelo
r tem
atice
din
mas
s-m
edia
des
pre
cul-
tura
și v
alor
ile d
iferit
or p
opoa
re;
• Re
aliza
rea
de in
vesti
gații
în re
zulta
tul u
nor v
izite
tem
atice
la
dife
rite
obie
ctive
de
inte
res p
entr
u în
țele
gere
a di
vers
ității
so
cioc
ultu
rale
la n
ivel
loca
l, re
gion
al, n
ațio
nal (
lăca
șe d
e cu
lt, m
uzee
etc
.);•
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
lucr
u/in
form
are
(exe
mpl
u: d
icți-
onar
e, c
uleg
eri d
e do
cum
ente
, enc
iclo
pedi
i, m
edia
, mem
orii
etc.
) pen
tru
emite
rea
de ju
decă
ți de
val
oare
asu
pra
cont
ri-bu
ției p
erso
nalit
ățilo
r/gr
upur
ilor î
n is
torie
;•
Min
i-int
ervi
uri c
u pe
rsoa
ne d
in șc
oală
, fam
ilie,
soci
etat
e de
cu
lturi
dife
rite
desp
re v
alor
ile fa
mili
ei, l
ocal
ității
, nea
mul
ui,
com
unită
ții u
man
e et
c.;
34
CULT
URA
ŞI Ş
TIIN
ŢA ÎN
PER
IOAD
A PO
STBE
LICĂ
–Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
RSS
M (1
944
–199
1) –Ev
oluț
ia cu
lturii
în R
epub
lica
Mol
dova
–M
onum
ente
de
patr
imon
iu n
ațio
nal*
–Cu
ltura
și ș
tiinț
a un
iver
sală
în E
poca
Co
ntem
pora
nă –M
onum
ente
de
patri
mon
iu u
nive
rsal*
• Re
aliza
rea
de p
reze
ntăr
i/pro
iect
e ca
re să
pro
mov
eze
anum
i-te
val
ori î
n fu
ncție
de
real
itățil
e lo
cale
;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru d
ezvo
ltare
a co
mun
ității
lo
cale
/naț
iona
le v
alor
ificâ
nd d
iver
sitat
ea e
tnic
ă, re
ligio
asă,
cu
ltura
lă;
• Re
aliza
rea
plan
ului
uno
r inv
estig
ații/
cerc
etăr
i;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a va
loril
or c
ultu
ra-
le d
in c
omun
itate
;•
Real
izare
a un
ui p
rodu
s car
e ilu
stre
ază
cont
ribuț
ia d
iferit
elor
ci
viliz
ații
la d
ezvo
ltare
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral c
omun
.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Ce
rcet
are:
Ves
tigii
isto
rice
în lo
cali-
tate
a no
astr
ă; –In
terv
iu: B
ogăț
ii sp
iritu
ale
ale
nea-
mul
ui;
–Pl
anul
dez
voltă
rii u
nei a
face
ri în
co
mun
itate
; –De
zbat
ere:
Rol
ul fe
mei
i în
viaț
a pu
blic
ă di
n lo
calit
ate
(pol
itică
, eco
-no
mie
, cul
tură
, știi
nță
etc.
); –St
udiu
: Vic
timel
e ră
zboi
ului
în v
iața
pa
șnic
ă de
dup
ă ră
zboi
; –Pe
rson
alită
ți m
arca
nte
din
loca
li-ta
te;
–An
aliza
com
para
tivă:
Man
ipul
area
, pr
opag
anda
și ș
tirile
false
în lu
mea
co
ntem
pora
nă.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: –De
mer
s adr
esat
aut
orită
ților
pen
tru
salv
area
/con
serv
area
un
ui o
biec
t de
patr
imon
iu;
–Pl
iant
de
prom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
; –Gh
id tu
ristic
cu
refe
rire
la o
biec
te d
e pa
trim
oniu
din
regi
u-ne
/loca
litat
e; –Tr
aseu
/har
tă tu
ristic
ă (ti
părit
ă sa
u fo
rmat
ele
ctro
nic)
cu
refe
rire
la o
biec
tele
de
patr
imon
iu;
–Pr
odus
e de
pro
mov
are
a ob
iect
elor
de
patr
imon
iu (fi
lmu-
lețe
, pod
cast
uri,
spot
uri p
ublic
itare
, doc
umen
tare
, ban
ere,
di
scur
suri,
site
-uri
etc.
); –Di
scur
s cu
refe
rire
la u
n su
biec
t ist
oric
de
inte
res c
omun
itar.
35
Noţ
iuni
: aut
onom
ie, c
enzu
ră, c
olec
tiviza
re, c
omun
ism, c
onsti
tuție
, cor
tină
de fi
er, c
riză
econ
omic
ă, c
ultu
l per
sona
lităț
ii, c
ultu
ra d
e m
asă,
de-
moc
rație
, dic
tatu
ră, f
asci
sm, i
deol
ogie
, Lig
a N
ațiu
nilo
r, m
iraco
l eco
nom
ic, n
azism
, Org
aniza
ția N
ațiu
nilo
r Uni
te, p
act,
patr
imon
iu, p
oliti
că d
e co
ncili
ere,
răzb
oi re
ce, r
egim
dem
ocra
tic, r
egim
tota
litar
, reg
im a
utor
itar,
repr
esiu
ni, r
evizi
onism
, sec
urita
te c
olec
tivă,
trat
at, u
ltim
atum
.
Pers
onal
ităţi:
Con
stan
tin B
rânc
uși,
Mar
ia B
ieșu
, Car
ol II
, Nic
olae
Cea
ușes
cu, M
aria
Ceb
otar
i, W
inst
on C
hurc
hill,
Eug
en D
oga,
Fer
dina
nd I,
Mi-
hail
Gor
baci
ov, I
on In
cule
ț, Em
il Lo
tean
u, A
lexe
i Mat
eevi
ci, D
umitr
u M
atco
vsch
i, Al
exan
dru
Moș
anu,
Ale
xand
ru P
lăm
ădea
lă, F
rank
lin D
elan
o Ro
osev
elt,
Iosif
Sta
lin, M
arga
ret T
hatc
her,
Nic
olae
Titu
lesc
u, G
rigor
e Vi
eru,
Mih
ai V
olon
tir, W
oodr
ow W
ilson
.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A IX
-A, E
LEVU
L PO
ATE:
•
utiliz
a lim
baju
l ist
oric
spec
ific
Epoc
ii Co
ntem
pora
ne în
form
ular
ea a
prec
ieril
or, r
espe
ctân
d cu
ltura
com
unic
ării;
• în
cadr
a ev
enim
ente
le, p
roce
sele
şi fe
nom
enel
e di
n is
toria
con
tem
pora
nă în
con
text
e cr
onol
ogic
e şi
de sp
aţiu
, util
izând
u-le
efic
ient
în
dive
rse
situa
ții d
e în
văța
re și
com
unic
are;
• ap
reci
a ni
velu
l de
man
ifest
are
a re
spon
sabi
lităț
ilor c
etăț
eneș
ti în
soci
etat
ea c
onte
mpo
rană
, dem
onst
rând
cul
tură
civ
ică;
• su
sţin
e ar
gum
enta
t pro
priu
l pun
ct d
e ve
dere
priv
ind
cauz
ele
şi ef
ecte
le u
nui e
veni
men
t/pr
oces
/fen
omen
isto
ric d
in E
poca
Co
ntem
pora
nă, d
emon
strâ
nd în
țele
gere
a co
mpl
exită
ții re
alită
ților
soci
ale;
• el
abor
a pr
oiec
te d
e co
nser
vare
și p
rom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
loca
l, na
ționa
l și u
nive
rsal
, val
orifi
când
trec
utul
isto
ric.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui g
imna
zial,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
.
36
V. Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare
Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, răspunde exigențelor actuale de formare/dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la pro-filul absolventului. Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoș-tințe, abilități și atitudini, se referă la delimitarea operațiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sintetiza date, informații sau relații. Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor şi universală.
Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de specia-litate, gândire critică și reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socioculturală, responsabilitate – instrumente in-telectuale necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare la unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a uni-tăților de competență și a competențelor specifice.
În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particu-laritățile de vârstă ale elevilor, intereselor, specificul grupului de elevi etc.:
• strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diver-selor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);
• strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.);
• strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);
• strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin inițierea și de-rularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorifi-care a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.).
În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informației și comunicării (TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel, vor fi dezvoltate elevilor competențe digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate
37
și de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregistrări audio și video etc.
Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informațio-nale (inclusiv Internetul) în procesul de predare – învățare a istoriei va favoriza procesul educațional. Profesorul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul faci-litează învățarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colabo-rează cu elevul în realizarea demersului didactic: învățarea prin cooperare, învățarea în contexte formale și non-formale, transferul învățării etc.
Actuala ediție a Curriculumului la Istoria românilor şi universală oferă creativitate și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinte-ză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămân obligatorii. Ac-tivitățile de învățare recomandate pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.
În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Is-toria românilor şi universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de com-petență/competențelor specifice, pot fi dezvoltate și oferă:
– abordare transdisciplinară;– structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-
tică, cultură);– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de forma-
re a unităților de competență; organizarea unităților de învățare; – libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de com-
petențe;– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul stu-
dierii istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia pro-fesorului în colaborare cu elevul);
Dimensiunea cantitativă a conținuturilor rezidă în numărul de ore rezervat discipli-nei Istoria românilor şi universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar și abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre istoria universală.
O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/dezvoltarea de competențe, este abordarea transdisciplinară, care presu-pune inter-conexiunea dintre: Istorie și Limba română, Limba străină, Geografie, Edu-cație pentru societate/Educație Civică, Dezvoltare personală, Educație muzicală, Artă plastică etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/activități comune care presupun caracter integrator și utilitar, și le realizează
38
în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite şi primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziție de lucrări în comunitatea şcolară şi în afara ei etc.
Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2–3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei gimnaziale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, re-spectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe compe-tențe determină construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete, cu care se confruntă în diferite situații.
Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competenţele ca finalităţi ale procesului educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activita-te de măsurare și apreciere a competențelor. Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsurare, observare, analize, stabilind astfel valoarea rezultatelor școlare precum și a procesului de învățare.
Evaluarea centrată pe competențe include: - Evaluarea competențelor-cheie; - Evaluarea competențelor specifice la disciplină;- Evaluarea unităților de competență la disciplină.Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței
în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar sau axat pe elemente reprezen-tative ale domeniilor de competențe-cheie.
Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele
39
de evaluare aplicate sunt, de regulă aceleași, utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite de curriculum ca niște Conţinuturi de evaluat. Evaluarea competențelor specifice la disci-plină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate în cadrul examenelor de cer-tificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (*) în cadrul Compartimentului IV. Unităţi de învăţare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de absolvire a gim-naziului la disciplina Istoria românilor şi universală.
Evaluarea unităţilor de competenţă specifice istoriei reprezintă domeniul de inte-res principal al evaluării la disciplină și poate fi realizat la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau unități de învățare.
Fiecare unitate de competență/competență specifică din curriculum poate fi evalu-ată prin diferite tipuri de itemi (obiectivi, cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip perechi, semiobiectivi, de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.
Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componen-te: proiectarea, aplicarea/ implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces și produs), emiterea judecăților/recomandărilor.
Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ: • Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, stan-
dardul şi baremul;• Instrumente complementare: fişe de observare, investigația, interviul;• Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal re-
flexiv, hartă conceptuală. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va
compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.
Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor şi universală sunt:
- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;- se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor
(ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezulta-
telor elevilor;- reprezintă un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;
40
- ghidează elevii spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a per-formanțelor obținute.
Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:• evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;• evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs
de achiziție;• evaluarea formativă – evaluarea sumativă;• evaluarea directă – evaluarea indirectă;• evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;• evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea în baza proiectelor;• evaluarea reciprocă – autoevaluarea.Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate
următoarele trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ci-clului de învățământ/ anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la cla-să. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și a competențelor specifice. Detalieri ce vizează proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la Istoria românilor şi universală, aprobate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.
Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particula-ritățile de vârstă și cele psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.
Evaluarea Produsului şcolar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea activi-tății elevului în procesul de elaborare a acestuia. Criteriile de evaluare ale produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.
41
Temele pentru acasă la Istoria Românilor şi Universală vor respecta Instrucţiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:
• orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; • scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru aca-
să scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la do-miciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute;
• de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituții de stat, intervi-uri, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate.
42
Bibliografie
1. Achiri I., și alții. Evaluarea standardelor educaționale. Chișinău, 2009.2. Bocoș M., Chiș V. Management curricular. Volumul I Repere teoretice şi aplicative.
Pitești: Paralela 45, 2013.3. Bocoș M., Jucan D. Fundamentele pedagogiei: Teoria şi metodologia curriculumu-
lui: repere şi instrumente didactice pentru formmarea profesorilor. Pitești: Para-lela 45, 2017.
4. Bucun N., Pogolșa L. (coord.) Standarde de competență – instrument de realizare a politicilor educaționale. Chișinău, 2010. 272 p.
5. Bucun N., Pogolșa L., Guțu Vl. ș. a. Modernizarea şi implementarea curriculumului şcolar din perspectiva şcolii prietenoase copilului. IŞE, 2014.
6. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 37 –45.
7. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseig-ner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
8. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Eu-ropei, 2018.
9. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, nr. 432 din 29 mai 2017.
10. Codul educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014.11. Competența intercultiurală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro Didactica, 2015.12. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), 13. Curriculum şcolar, Istoria, clasele V –XII. Chișinău: ME, 2010.14. Dandara O. Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici şi valențe for-
mative, În Revista de teorie și practică educațională, Didactica Pro, nr.5 –6 (33 –34). Chișinău, 2005, p. 57 –59.
15. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016.
16. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).17. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:
MECC, IŞE, 2018.18. Ghicov A. Pedagogia aplicativă a performanței. Chișinău: Pontos, 2012, 208p.
43
19. Guțu Vl. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic. Chișinău, 2009, 36p.20. Guțu Vl. Evaluarea standardelor educaționale, Ghid metodologic. Chișinău, 2009,
15p.21. Landsheere de G. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. București: EDP,
1975.22. Petrescu P., Pop V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învăța-
re. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.23. Popovici Borzea A. Integrarea curriculară şi dezvoltarea capacităților cognitive.
București: Polirom, 2017.24. Provocând diversitatea. Educație intercultrală şi rezolvare de conflict. EYE Moldo-
va, 2012.25. Referențialul de evaluare şi Instrumentele de evaluare aferente standardelor de
eficiență a învățării la disciplina şcolară Istoria românilor şi universală, recoman-dat pentru aprobare prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.
26. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire. OECD Revi-ews of Evaluation and Assessment in Education, 2011, 188p.
27. Standarde de eficiență a învățării, aprobate prin ordinul ME nr.1001 din 23 de-cembrie 2011.
28. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar gene-ral din perspectiva şcolii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.
29. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ general, aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26 februarie 2019.
30. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 –2020 ,,Educația 2020”, 2014.31. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale
pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347 –352, art. nr. 1198.
32. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252 –257, art. nr. 963.
33. Tagliante C. L evaluation et la Cadre europeen commun., Paris: CLE international, 2005, 207 p.
34. Toleranța şi competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău, 2006.35. Vogler J. (coordonator) Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom,
2000.