Download - Judetul Neamt
Judetul Neamt
Dominte Silviu1231 A
Geografia Turismului
1.1. Cadrul Natural1.2. Relieful1.3. Resursele subsolului1.4. Reteaua hidrografica1.5. Clima2.1. Economia judetului Neamt2.2. Industria2.3. Agricultura3.1. Turismul in judetul Neamt3.2. Oferta turistica3.3. Cazare3.4. Turismul in prezent4.1. Date statistice 5.1. Analiza Swot
Situat in partea nord-estica a Romaniei
Se invecineaza la Nord cu Suceava, in Sud cu Bacau in Est cu Iasi, in S-E cu Vaslui si in Vest cu Harghita
Judetul Neamt se situeaza intre 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică
Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).
1.1 Cadrul Natural
Relieful se suprapune Carpatilor Orientali, Sucarpatilor Moldovei si Podisului Central Moldovenesc
Zona montana predomina cu o suprafata de 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului), unde se intalnesc grupele de munti: Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş, Tarcău şi munţii Stânişoarei
Amintim aici unitatea subcarpatica si cea de dealuri reprezentata de Podisul Central Moldovenesc
Cei mai cunoscuti munti sunt Ceahlau, cunoscuti foarte bine atat pe plan national cat si international; la aceasta zona adaugandu-se si Cheile Bicazului
In judetul Neamt se intalneste si un relief carstic reprezentat foarte bine de cele 5 formatiuni carstice existene: Pestera Ghiocelu(situata pe versantul sudic al Vaii Bicazului, cu o lungime de 120m) Peştera Toşorog(situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş), Complexul Detunate(se află în masivul Ceahlău), Peştera Groapa cu Var(situata pe teritoriul comunei Ceahlău) iar Peştera 3 Fântâni(se află în comuna Dămuc).
1.2. Relieful
1.3. Resursele subsolului
Judetul Neamt dispune de însemnate rezerve minerale. Dintre acestea mentionam:
sulfuri polimetalice în zona sisturilor cristaline, combustibili minerali în structurile de flis si cele de platforma;
sisturi bituminoase în zona flisului paleocen, sare gema si saruri de potasiu în depozitele miocene ale zonei subcarpatice: Borlesti, Cut, Baltatesti, Gârcina, Oglinzi, Tazlau, zona muntilor Tarcau;
petrol (Pipirig), gaze naturale(Gârcina, Cuiejdi, Margineni, Secuieni, Bahna);
ape minerale sulfuroase (Damuc), carbogazoase (Tosorog, Bistra, Pântec, si Valea Borca);
pietrisuri, nisipuri si argile pe principalele vai
Lungimea totala a raurilor este de peste 2000km Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău
58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km Cele mai importante debite le au Siret Bistrita si
Moldova Apele subterane au o pondere de 15-30% iar cele
din topirea zapezilor de 30% Lacurile existente sunt artificiale, amenajate pentru
hidroenergie(Lacul Izvorul Muntelui), piscicultura sau ca zone de agrement
Lacul Izvorul Muntelui are suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3
1.4. Reteaua Hidrografica
Clima este temperat continentala fiind determinata de altitudine si circulatia atmosferica
Maximile termice inregistrate: 38,6 oC (august 1952 ) -Piatra Neamt si de -33,2 oC (februarie 1954) - Roman
1.5. Clima
2.1. Economia judetului Neamt
Principalele activitati economice desfasurate în judetul Neamt, sunt:
- Prelucrarea lemnului- Productia de mobilier- Constructii- Industria extractiva- Confectii
Pe teritoriul judetului neamt se intalnesc mai multe tipuri de industrie: extractiva, energetica, constructii masini, etc.
Industria extractiva extrage anual cantitati importante de calcare si marne care sunt folosite la fabricarea cimentului(Bicaz, si Tepeseni), argila care se gaseste in cantitati uriase fiind folosita la fabricarea caramizilor si blocurilor ceramice(Gîdinti, Tasca-Bicaz, Roman, Vînatori-Tg.Neamt, Cirita, Sagna) si nisipurile si pietrisurile , folosite la fabricarea sticlei sau la constructia de drumuri(se intalnesc de-a lungul principalelor cursuri de apa)
Industria petrochima o intalnim la Savinesti si Roman unde se produc fire si fibre sintetice, industria chimica si cea a celulozei si hartiei la Roman, Roznov, etc
2.2 Industria
Industria constructoare de masini se intalneste la Piatra Neamt aici fabricandu-se masini agricole
Industria energetica este bine dezvoltata pe Bistrita fiind construite numeroase hidrocentrale, cea mai cunoscuta fiind cea de la Izvorul Muntelui
Industria de prelucrare a lemnului este una cu traditie in judetul Neamt, unde se produc anual numeroase piese de mobilier, cabanute, celuloza si hartie, dar si la obiecte de artizanat.Ca principale zone de prelucrare se numara Pipirig, Grintiesi, Bicaz; toate acestea prelucrand materialul in orasele apropiate
Judetul Neamt avea la sfarsitul anului 2009 o suprafata agricola ce insuma 284030 ha, ceea ce reprezinta 48% din suprafata judetului
Datorita reliefului nepropice agricultura nu este la fel de bine dezvoltata ca in judetele invecinate(Iasi, Bacau)
Principalele culturi sunt cele de cereale si plante uleioase
Din cauza saraciei judetului, producatorii ajung sa-si vanda marfa in alte parti ale tarii
2.3. Agricultura
22%
9%
47%
8%
2% 7%
5%
Suprafata cultivata cu principale culturi la nivelul judetului Neamt in anul 2009
grau si secaraorz si orzoaicaporumb boabecartofisfecla de zaharfloarea soareluilegume
20%
29%
47%
4%
Efectivele de animale la nivelul judetului Neamt la sfarsitul anului 2009
bovineporcineovine caprine
Activitatea de turism ce se desfasoara în judetul Neamt poate fi structurata în:
-turism cultural-ecumenic-turism montan-agrement si cura balneara-agroturism
Judetul Neamt detine o mare diversitate de resurse naturale turistice, importante monumente turistice si un bogat fond etnofolcloric
Ca repartitie spatiala se incadreaza in 5regiuni turistice: Ceahlau-Bicaz, Neamt-Baltatesti, Piatra Neamt-Bistrita, Roman si Tazlau-Roznov
3.1. Turismul in judetul Neamt
Oferta turistica este una deosebit de bogata, de la biserici si manastiri pana la ferme agricole
Neamtul este cunoscut in special pentru numarul mare de manastiri si biserici construite in timpul lui Stefan cel Mare dar si dupa, si amintim aici Manastirea Sihastria, Neamt, Secu, Sihla, etc (raportat la suprafata Neamtul este tinutul cu cele mai multe lacase de cult din lume)
Totadata judetul Neamt ofera turistilor peisaje montane spectaculoase, trasee turistice, numeroase parcuri si rezervatii naturale(Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori) numeroase muzee atat cu caracter etnografic(Tarpesti) dar si al naturii, dar si numeroase case memoriale
In judetul Neamt se poate practica si un turism balnear(Baltatesti)
3.2. Oferta turistica
Barajul de la BicazCeahlau
Cheile bicazuluiManastirea Sihla
Cetatea Neamtului
Parcul Natural Vanatori
Casa Memoriala Ion Creanga
Muzeul Etnografic “Nicolae Popa”
In ceea ce priveste activitatea de cazare in judetul neamt functioneaza 15 hoteluri, 120 de pensiuni turistice şi agroturistice şi 50 de cabane
La sfarsitul anului 2009 capacitatea de cazare era de 5.059 locuri , oferite de 174 structuri de primire turistică ce însumau 2.143 de camere
In prima lună a anului 2011, la nivelul
judeţului Neamţ au funcţionat 106 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cu un număr total de 1.359 de camere şi 3.134 de locuri
3.3. Cazarea
Hotel
uri ş
i mot
elur
i
Hanur
i tur
istice
Caban
e tu
ristic
e
Campi
ngur
i şi u
nită
ţi tip
căsu
ţă
Vile tu
ristic
e şi
bung
alou
ri
Taber
e de
ele
vi şi
preş
cola
ri
Pensiun
i tur
istic
e ur
bane
Pensiun
i tur
istic
e ru
rale
Hotel
uri p
entru
tine
ret
Hotel
uri a
parta
men
t
Hoste
luri
Popas
uri t
urist
ice
Spaţii
de
caza
re p
e na
ve0
20
40
60
80
100
120
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2009
Capacitatea de cazare
Judetul Neamt
existenta(locuri)
in functiune(mii locuri-zile)
sosiri(mii)
innoptari(mii)
indicii de utilizare a capacitatii in functiune
2001 2989 733,9 98,9 157,4 21,40%
2001 3076 830,5 97,1 159,5 19,20%
2003 3482 1051,9 110,9 255,8 24,30%
2004 3483 1150,6 129,3 301,4 26,20%
2005 4045 1164,7 117,3 265,9 22,80%
2006 4121 1263,6 140,8 306,7 24,30%
2007 4289 1269,9 156,7 337 26,50%
2008 4371 1379 160 246 25,10%
2009 5418 1563,1 148,8 320,5 20,50%
Cu toate ca judetul Neamt are un potential turistic foarte ridicat, mai buna valorificare a acestuia ridica aceleasi probleme an de an
Cauze ar fi lipsa unei autostrazi, starea proasta a drumurilor, lipsa unui brand judetean, retea insuficienta de cai ferate, starea degradabila a obiectivelor turistice, conditii proaste de cazare, lipsa centrelor de informare turistica
Ca si al nivel national turismul neamtean stagneaza dotorita efectelor pe care le au termenii enumerati mai sus
3.4.Turismul in prezent
4.1. Date Statistice
311113
357348
419949
470206
532096
578420
554516
Populatia judetului Neamt
18.mar.02 07.ian.92 05.ian.77 15.mar.6621.feb.56 25.ian.48 29.dec.30
52.8
60.6
71.1
79.8
90.2
98.1
94
Densitatea populatiei
18.mar.02 07.ian.92 05.ian.77 15.mar.6621.feb.56 25.ian.48 29.dec.30
Agricultura
Industrie
Constructii
Comert
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si asigurari
Tranzactii imobiliare
Activitati profesionale
Activitati de servicii administrative
Administratie publica si aparare
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Activitati de spectacole
Alte activitati
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00
Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei(mii locuitori)
Agricultura
Industrie
Constructii
Comert
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si asigurari
Tranzactii imobiliare
Activitati profesionale
Activitati de servicii administrative
Administratie publica si aparare
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Activitati de spectacole
Alte activitati
0 500 1000 1500 2000 2500
Salariul mediu lunar pe activitati ale economiei(ron)
Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României
Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062
Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112.
Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801
Persoane aflate în şomaj: 35.656
Puncte tari• Existenta unor importante obiective turistice cum
sunt Masivul Ceahlau, Statiunea Durau, Cetatea Neamtului, manastiri,etc
• Clima si mediul inconjurator favorabile practicarii turismului intregului an
• Traditii folclorice nealterate• Exista parcuri naturale, rezervatii naturale si
monumente ale naturii• Nivelul scazut al poluarii• Multitudinea formelor de cazare
5.1. Analiza Swot
Puncte slabe• Grad scazut de utilizare a potentialului
turistic • Infrastructura de agrement slab
dezvoltata• Infrastructura de transport slab dezvoltata• Resurse financiare insuficiente• Accesul limitat al populatiei la informatii• Insuficienta pregatire a personaluilui• Interes scazut al populatiei in ceea ce
priveste turismul• Promovarea insuficenta• Lipsa unei strategii de dezvoltare durabila
a turismului
Oportunitati • Interesul autoritatilor pentru promovarea
judetului• Existenta planurilor locale de actiune pentru
Protectia Mediului si a Planului Regional pentru Protectia Mediului
• Reabilitarea sit-ului istoric Cetatea Neamtului• Interesul mediului de afaceri pentru investitii
in turism•
Riscuri• Degradarea monumentelor istorice• Despaduririle necontrolate• Pierderea identitatii locale• Lipsa unei strategii pentru dezvoltarea
turismului din zona si atragerea investitiilor private in acest domeniu