Download - Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
1/20
reHlntel
e
t f
.*
E
E
: ..
-*
d
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
2/20eacredi
1,r,.lt,i'.
i - : . t j i l
lu
i
W
ntei .com
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
3/20
Da,
nu
vd mirali. Pii,
dacbciteqti
prin
cheia
a corectitudinii
oolitice
vietile
sfiltilor.
Din
primi
observi
ci unii dintre
pulin,
dentjeazd
sensibilitS,tile
i
valori-
comi 6nd n
epoci fapte
pentru
artrebui
nfierafl
public
chiar
qi
acum, n
se-
Sunt
sfinli care -au
sfidatpe
putemicii
(Irina,
muceni,ta area nesocotitpublic
vo-
a
patru
regi),
unii au cheltuit
averea
poten-
(celebra,deturnare
de fonduri"
a Sfhntu-
Toma,
cdreia -a
c6zutvictiml
chiar
ndiei,
Gundafor),al-tii
au ndemnat a
ivic[ (SfhntaMarina,vajnicd eme-
unii au agresat atrimoniul
artistic
qi
cultu-
chiar
Sfdnruloan
GurhdeAur
s-aopus
e-
statuii
de argint a implrbtesei
Eudoxia,
care s-a
ales
praful),
in.fine,
aljii
au
provocat
gi
neascultare
n cadrul
armatei mpe-
(cei
40
de Mucenici
din Sevastia,
Sfintul
etc.). Aceqti sfinti nu
au
plbcut poli-
establishment-ului,
au fost
contra
$i
au
pl5tit,
cei mai mulfi,
cu via{a
Nu md
numdr
defel
printre
simpatizanfii
Legionare.
Sunt nsl
un simpatizant
al
culturii
romdne.Ba
chiar un
promo-
al
ei, cu ceva
performanli
in
domeniu
atAt n
presa
scris6,cdt
gi
n
cadrul
programe-
de televiziune.De asemenea,mi mai place
credcd
suntun bun romAn,nsd
brb
emfaz6,
dacoman,
rrd tuqdna iona1is6-9i
Xri
mdsluite
ale istoriei
recente.
mi iu-
ara
(care
md
si
doare,inaceeaqi
mlsurd)
gi
oamenii
ei de valoare.
De
aceeanu cred
cI
gurubul
egislativ
trebuia strdns acum, gr5-
bit
qi
imprecis,
pe
viala
qi
opera unor
persona-
lit5fl
ale culturii romdne care au tr[it
cu
cdteva
decenii
bune
n
urmi. Pentru cd dacd
elimindm
din spaf;ul
public
elita interbelic[
(care
a fost,
intr-o mdsurd
oarecare,simpatizanlf
a Migc6-
rii), nu mai rlmdi
decdt u...de-aldePdunescu
Degi
unul ca
acesta
a frcut infinit mai
mult rdu
generaflilor
inere cu otrava
propagandei
nchi-
nate
cuplului dictatorial carea nenorocit
Romd-
nia decdt
poezia
eligioasb
a
lui
Nichifor
Crainic
sau volutele oratorice ale lui Petre
u ea
de la
restaurantul locului,,Tum". Hai sd im serioqi
De aceea red
cd dacd
acceptdm
cum
aceuu-
ti logicd
a,,Patului ui Procust" deologic,
des-
chidem cu bund
qtiinfi
pohria
spreabuz:
Aceas-
ta
e
regula: ntri
cu mbtura deologiei
wemelnice
in bibliotecl
gi
ncepi
sb
aci,,curat", punctual
(aga
um, culmea ,au ncercatsI facdpe
alocuri
legionarii ngigi).
Dar cum
procedezi
cu acei
oa-
meni careau murit
pentru
credinfa lor,
pentru
laralor?
Cum ii
,,clasifici",
in ce tip
de insectar
ideologic i agezi?Acum
se ntrezireqte
aptul cd
intfrnzierea|.ardnici
n motiv a canonizdrii
unor
snntiai inchisorilor a
creaspaliude manewi
unei
posibile
interziceri a lor in
spaliul
public
-
clci
cheia
ecfurii
,,anti-legionare"
e doar un
inceput; vor urma,probabil, qi alte chei de in-
terpretare.
Agadar,ce mai aqteptim,
ca eclezre?
Mdhnire
-
acesta
este cuv6ntul
care nso-
{egte
egea
scatl deminflle anilor'30-'40-'50,
revenite n for 5
printre
noi. Sau carenu
au
ple-
cat.de fapt.niciodati...
LUMEA
CREDINTEI
septembrie
ot5 3
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
4/20
Centrule ratamente;i
emedii
aturiste
_**_ry
#
#E#S
L_#_;*Se
W
yryffi {-# trt
'# '#g
*&.
ffi* %*
PIus
maimult elAt
medicini
Caufi
n
homeopat
otrivit
pentruine ipentruopiluliu?
Aici ei
gisi
ntotdeauna
ceimai uni
pecialigti
.10%
educere
a
prima
onsultafie,
entru
dulfi
.20Y0educereaprimaonsultafie,entruopil
.
importante
adouri
a
prima
iziti:
cirfi,
reviste,eaiuri
F|tOPIUS
Med
Prosramiritatel.
Bulevardulacherotopopescu
021
52 300
(la
oi
agide
iafaancului],
0766 33 00
lntrarea
lt. uicu
asiler.2
0729 33 00
www.fitoplus.ro
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
5/20
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
6/20
,,Fost-a
avizd
ast; eetate,ntru necazul
ernintiilor
efuitoare,
cdciDurnnezeu
i-a
pogorAt
nila
aasupra annenilor;i
bla-
goslovit
st oc,ntru
ajutonarea
om6nilor
e
pe
aceste elea-
guri,
ipdstui{i
e
oc
gi
sabie, e nobie
i
de nroarte"
stfel, urnai
aici storia
e
nnpletette
u
vegnicia,ntr-o
armonie
esdvdrgi-
t5, ransforrndnd
otulintr-unr
inutdesfintenie
i
eqendS..i '
l s tor ie, legendi ,duh
gib inecredinciosutdomni_
Pe
blagoslovita
vatr[ a tor Vlad
Jepeq
a data de
credintei noastre
strdmo- 27
septembrie
461.Dom-
qegti
din intinsul
judeJului
nitorul scria n
documentul
Vlagcas-a idicat ca un turn emis desp re amplasamen-
inalt
de
spiritualitate
gi
lu- tul mdndstirii;
,ca
sd
ie ho-
mind
M6ndstirea Comana.
tarul
fmdndstirii]
pdnd
unde
Prima
atestare
documenta-
se
mpreund
cu balta Coma-
rd
s-a sdvArgit
rintr-un
hri- nei, drept n iezerul CAlnig-
sov emis
de cdtre dreptul tei". Adicd
vechea cetate
6
septembrie20l5/Ll i i \4 l r \CREDINTEI
monahaldse ridicase
pe
o
insu16din mijlocul mlaqti-
nilor Nea jlovului. Accesul
se
fbcea
prin partea
de nord,
trecAndu-seesteun pod de
lemn careoutea l incendiat
cu uqurinld
n
cazul
n
care
ldcaqul era amenin{at
qi
care
se
ermina naintea
unei
porli
inalte orin care se dezviluia
www.lumeacredintei.com
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
7/20
llristos bineveni-
creqtini.
Din cronica
drii
afldm
cd
domnitor Vlad
Jepeq
pe
drumul
care ega Bucureq-
de Giurgiu, la finele
anu-
Domnitorul a fost
qi
decapitat, ar
capul
fost
luat
de
turci
gi
dus
la
spre a f i ard-
ca dovadd cd
ucis.Trupul,
pentru
ci
firii
Romdneqti,
intr-o ctitorie
sa cdt mai
apropiatS.Aga
obiceiulacelor
vremuri.
unei
legende
cu
adevdr legat[ de
voievodului,
pdstra-
prin
viu
grai
din
generalie
generalie
de cdtre
ocal-
apropiat oc ar fi
chiar la M6ndstirea
Co-
exact, ntr-un loc
cu
nuc,
unde
ape foarte
bune de
qi
in
prezent qi
in
pe
locul
unde
vecheabisericd,con-
de
domni tor .
Depd-
aura
de legendS,ceea
s-a oetre-
prin
anii
"70,
cdndo
echi-
de arheologi
aflatdsub co-
amilieiAdrian
gi
u sdpatn bise-
veche
qi printre
mor-
g[site
atunci
au
glsit
osemintele
unui bdrbatde-
nici
un
insemn
nici o inscrip-
avAnd
doar monede aqe-
de
ur-imprejurul
trupu-
emise n vremea
Tepeq.
De aceeas-
poate
ua
n calcul ca
chiar trupul domnitoru-
decdt
ca o ipotezd,o
po-
Unul din istoricii
contemporani,
membru al
Academiei Rom6ne, Con-
stantinRazachievici.a scris
mult
pe
aceastd emd, nu-
mind Comanaca iind,,locul
celei
mai
plauzibile
poteze".
Nu mul{i au fost cei care
s-au
ngrijit
de-a
ungul
vea-
curilor de MandstireaComa-
na, transformdndu-se n cti-
tori ai acestui loc
ddruitor
de duh.
In anul 1588,Radu
$erban,
n
vremea aceea
i-
ind boier din Coiani
(in
zile-
le noastreMoinegti), a ince-
put
ridicarea unei mdndstiri
la Comana,chiar
pe pdmdn-
turile
primite
moqtenirede a
mama sa,
in locul
unde
inc[
se
mai
distingeau
zidurile ve-
chiului
l[caq de cult. Pireau
destul de
puternice qi
de
ace-
ea boierul a decis sd ridice
chiar
pe
ele
o noud
bisericl
cu
hramul Sfbntul Nicolae. A
avut deplind
gnjd
Ci
a
impo-
dobit-o
totodati
gi
pe
interi-
or
cu
pictur[ in frescd.
Pe zi-
dul de la
intrarea
din
pronaos
apdrea impreun[ cu solia sa
Elina, respectAndhadi,tia cti-
torilor.
Mai tdrziu,
pe
cAnd
Radu $erban a urcat pe tro-
nul Valahiei,
in anul 1602, a
pus
si be ntervind in tablo-
ul votiv
pentru
a
se adduga
LUMEACREDINTEI
septembrie01s
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
8/20
POPASURT
UHOVNtCTSTt
efigia
domneascb.
In per ioada
ani lor
1699-170|,
marelevornic
$erban
Cantacuzino
nce-
pe
a se ngriji
de Mindstirea
Comana,
mai int6i
prin
d6-
ruirea
unui
chivot din areint
.. intru
pomen
rea
pari
nf lor
Dr[ghici gi Pdunaqi a so{i-
lor
Maria
qiAdriana",
confir-
mAndu-se
umva
cd aceqtia
au fost
chiar
aici inmormdn-
tafi, la
Comana.Acest
chivot
se
g[segte
n zilele
noastre
n
coleclia
permanentd
Muze-
ului Nalional
de
Artd
din
Bu-
curegti. n
acelagi n 1699 n-
cepe estaurareamAndstirii,
realiz6ndu-se
ucrdri de o
deosebit[ calitate
qi
frumu-
se{e arhitectur
ald, utllizdn-
du-sestilul epocii,
cel brdn-
covenesc, a un rezult at a
trei binecuvdntate
omnii
gi
prin
impletirea
a
doud
vile
de neamuri nobile:
neamul
Basarabilor
qi
neamul Can-
tacuzinilor
(Matei
Basarab,
| 632-1654;
gerban
Cantacu-
zrno, 7
6'7 -1688;
Constantin
Brdncoveanu,
1688-
714).
Astfel, aceasti
restaurare
a
lui
$erban
Cantacuzino
(a
nu se inlelege
ci este
vor-
ba de acelagi
u domnitorul
menlionat
un
pic
mai
sus)nu
se
eagbnumai
de
miezul
du-
hovnicesc
l ldcagulu i .
ise-
rica, ci adaugd
alte chilii
eta-
jate,
pe
aturile
de est
qi
vest,
iar
pe
cele
vechi refbcdndu-le
integral,
consoliddnd
gi
ndl-
ldnd zidurile pdnl la aproa-
pe
15 metri.
Apoi
construc-
lia
o imbogd{eqtepe
latura
de
nord
cu
un
minunat
foi-
gor
n
stil brdncovenesc.
e
poate
dentifica
esne
stilul,
dupd cele 10
coloane nqi-
rate
de
jur-imprejurul
indl-
latului
pridvor.
Marele
vor-
nic
$erban
Cantacuzino
nu
se opre$teaici,
cdci in anul
1703 mai r idicd
qi
un
para-
cl is cu hramul
Sf in1i i
p i r i -
don
qi
Eftimie, pe
locul
unde
actuallnente
existd un mau-
soleu. n lunaaugusta anului
1709,vomicul
$erban
a tre-
cut la Domnul. iar
trupul i-a
fost nhumat
a Comana.
Din
pdcate,
astdzi nu
se cunoa$-
te amplasamentul
ocului
de
veci al boierului
ctitoq
cdci a
fost distrus al[turi
de celelal-
te morminte
n anul 1854
de
cdtre nterven{ia
monahilor
greci,
cdnd
a alut loc
o nou6
restaurare
generald
a sfAn-
tului l6caq
monastic.
Md -
ndstirea
a fost inchinatd
in
anul 1128
Patriarhiei
SfAn-
tului MormAnt din Ierusalim
qi
cSlugdrilor
greci
de cdtre
Nicolae Mavrocordat (unul
din domnitorii fanario{i),
cdci nu mai
existaumogteni-
tori direcli ai
Cantacuzinilor
www.lumeacredintei.com
eptembrie
2015 LUMEA
CI{EDtNTEI
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
9/20
se se ngrijeasci
de
cti-
Incet-incet
mdndsti-
ncepe
sd-qi
piarddgi
din
bunurile
gi
averile
care e
definea
din donafi-
ast-
incepe
o
perioadd
de
ung
m6nbstirii.
In
anul
1863,o
datdcu
isericilor,
c6-
greci
pdrdsesc
Coma-
Din
pdcate,
dupd
acest
n
care oatemogiile
ost
expropriate. rlnds-
Comana ntrd ntr-un alt
gi
mai accentuat,
de
100
de ani,
devenind
intdi
bisericd
oarohiald
statului.
Apoi, in vremea
de
Indeoendentd
n incinta
m6nds-
a func{ionat
Prefectura
devenind
apoi in-
n vremea
Rdzboiu-
Ruso-Turc,
spital militar,
la
sfdrgitul
secolului
19. intr-o ariol
a mdndstirii
rocula
renoa$ul o l le l .
ar
in
cealaltl aripd activa
qcoa-
la
satului, unde era
gdzdui-
td totodati
qi
invd 5toarea.
Ceva mai tdrzlt,
dupd
Pri-
mul RdzboiMondial ,
a de-
venit necropold.,
a initialiv
a
Reginei Maria
qi
a
lui
Ni -
colae orga,
construindu-se
pe
locul
vechiului
Paraclis
Domnesc
un
Mausoleu
care
addpostegte
i
astizi
osemin-
tele
a 750 de soldali.
Apoi a
deveni t
Cooperat ivh
gr i -
coldde Produclie n perioa-
da comunistd,
imp in
care
toate ladi r i lece inconioa-
rd bisericaau fosI
transfor-
mate n
depozite
de cereale.
LUMEA
CREDINTEI / septembrie2015
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
10/20
Cu toate aceste ifomile vre-
melnice abdtuteasupraei, bi-
serica
nu a incetat nicioda-
td a fi l6cagde cult, Sf6nta
Li turghienu a incetat ic i -
odat6, de
peste
cinci seco-
le, rimdnAndo icoand ie a
spiritualitdlii
qi
continuitllii
poporului romdn pe aceste
meleaguri.
Dupa ung zbucium.
pd -
rSginire,
prefacere,
ui ta-
re, ateism, voia Domnului
s-a frcut vdzutd
prin
lumina
Corp echil i i
HFI
faptelor vrednicului
de
po-
menire Preafericifului
nostru
PatriarhTeoctist,care
n anul
1992 a avut mare dorin{6
gi
grijd
ca Mdndstirea
Comana
sd
qi reia menirea, einviind
via{a
monahald
de
obgte,
oc
important
din
istoria
neamu-
lui nostru.
PersonalitiIi,
mpresii
in toateaceste
eacur i
parcurse
n timp de
Mdnds-
tireaComana. e
au cuprins
550
de ani
de existen [,
mul-
te
personaje
i
personalitSli,
trec6nd
pe
aici Comana
qi
rd-
mAndndvddit impresionali
de ceeace auvdzut, au no-
tat in scrierile or o
seam[ de
observalii,experienle
qi
trdiri
ce
au rdmas mooftante mdr-
turii documentare.
Iatd
ce spunea
ntr-o
in-
semnare
de cdldtorie,
di n
anul
7657,
Paul de Alep, care
venise
n
Jara
Rom6neascd
in calitate de secretar, nso-
gindu-l e
Patriarhul acarie
de
Antiohia:
,,...am
ajuns a
o
m6ndstire nchinatd
SfAn-
tului Nicolae, numitd Coma-
na, ctitoria
rdposatului
$er-
ban
Voievod, tatdl
domnului
de acum. Ea este o mdndsti-
re mare, trainic{,
inchisd
cu
ziduri de
piatrd.
n cele
patru
colEuri
unt
patru
urnuricu
galerii
olt ite e
ur-imprejur
pentru
nfrumusetarea spec-
tului
qi pentru
plimbare.
...]
Ce
m-a incdntat
cel
mai mult
a fost
privirea
asupra
ajig-
tii de
iarbd
verde care se n-
tinde
in intreaga
curte a
m6-
ndstirii, cu fAntAna a de apd
dulce.
impede
i
curata
i
cu
chiliile cdlugdrilor aqezate e
jur-imprej
ur. Aceastdmdnbs-
tire estea$ezatAa nlr-o n-
suld,
fiind inconjuratd
de la-
curi
qi
de
b61 i,
de apd
9i
de
mocirld de nepdtruns.
$i
nu
este
nic i
un drum care sd
ducd spre ea, noi inqine re-
cdnd
prin
ele
cu
cordbiile...".
O
alti
mdrturie esteace-
ea
a Mitropolitului Neo-
fit Cretanul al Ungrovlahi-
ei, care
avizita
sa din anul
1746 nota njurnalul
de cb-
ldtorie din car e red[m un
fragment;
,...am
ajuns
seara
la mdndstireace se numegte
*
l
' l
septembrie2015 LUN,ILA CRFf)T\TI
I
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
11/20
care
se afl6
cale de
ceasuri
depdrtare
de
ar
aceastd
mdnds-
este
sfinlitb pre
nume-
SfAntul
Nicolae,
fiind in-
Sf6ntului
MormAnt
rdposatul
domn
Ni-
Mavrocordat.
MAnds-
este aqezatl.
ntr-un
loc
unde
curgdnd
un
rAule
Calni$tea,
acesta
or-
n
heleqteu
n
jurul
cAnd
aoa
estez6-
rebuie
se-1 reci
cu
spre a intra in m6n5s-
[...]
Mdndstirea
este
de
av6nd in
fie-
ungher
cdte
un furn, ar
clddire
are
doud
ca-
are
gi
foigoare
de
piatrd
9i
porli
de ier.
gi
ca
nu o lungesc,
este
o clddi-
minunatd qi
ziditd
cu mare
iind
oate
in
pia-
ciopliregi
cdrdmidd.
a o
e
nepdtruns".
In
anul
1908,
storicul
lorga
a fbcut
o vi-
l inutu l
Vlaqcdi .
n
sducdtreGiurgiu, re-
profesor
a
poposit qi
Comana,
de-
scris urmdtoare-
,,Incd
pulintel
gi
pe
o altd
din acest
es
de
pr i -
nea$teptate,
zidwi-
ru inate
ale
Comanei ,
u
rogii
ca
sdngele,
se
n
apa,
mai
cu totul
a Neajlolului.
Doud
cu
nigte
cupole
gre-
din
cadrul zimfuit
gi
de negre
ereqti
moarte,
ddrAmiturilor.
n
fa d.spre
lat, alb ca de argint, in-
us, a
catul al
doi-
un
balcon
cu
patru
stdlpi
piatrd
lucrali
la
bazdsila
Zidurile
aceste
erau
de
o mare
putere
qi
lucrul
lor
e
foarte
ingrijit,
din
cdrimizi
bune
qi
din
pu-
f ind
tencuiald
are.
Turnuri
boltite
pdzeau
din loc in
loc
asupra
marii
intinderi
uqor
inviluite,
slmbnate
odini-
oard cu
pdduri
dese acolo
undeacum
sunt
de multe
or i
copaci rdzletr".
Dar poate
cea mai
fru-
moasd, mpresionantl gi
pli-
nd
de
sensib i l i ta te
escr ie-
re a mdnlstirii
a rdmas
de la
Majestatea
a Regina
Maria:
,,Toate
uinele au pentru
mine
un farmec
deosebit.
Cum le
vid de
departe, totdeauna
caut
sb isbat la
ele,
c6t de rbu
sd ie drumul.
Cunosc
una,
nu
{eparte
de Bucureqti,
care a
pistrat
linii
de cea
mai mare
frumusef5:
bltrdna
M6nbstire
Comana.
. . . ]
Acuma
e
o rui-
nd ale
cirii nobile
inii
se idi-
cd
pe
neagteptate
pre
ceruri;
masivd
qi
ddrlplnatS,
zace
ca
un balaur adormit
intr-un
Ji-
nut de lacuri
9i
mlaqtini.
[...]
LLq\4EA
REDINTEI septembrie
0ts
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
12/20
POPASURI
UHOVNICESTI
Am
fost acolo
tntr-un
amurg
inflicdrat
de
vari; vdzdu-
hul era
aqa de
liniqtit, cd
pe-
rea atamat
deasupra
aPetelor
noaste,
iar apele
atAtde odih-
nite
incdt rdsfringerea
zidu-
rilor
pirea o altii
clidire
rds-
turnati
in ele.
Vechii
pdrefi
gi
malul
pleguv
pe
care stau,
erau
in aceiagi
coloare;
nici
un copac,
nici un
pdlc
de um-
brd departe
mprejur...
M-am
cd[irat
prin toate
pa(ile
rui-
nei, strecurindu-mi prin crd-
pdturile zidurilor,
urc6nd
pe
rlpezi
pov6miquri, nfr untAnd
sciri de
lemn,
putrede, pind
am ajuns
in foiqorul
deschis,
care,
cu stAlpii
lui suPfirei,
e
o adevlrat[
comoard
de
artd
veche".
Astizi
Inexpugnabila
etate
Ei
mdn[stire
de
la Comana
in
prezent addpostegte
ntre
groasele-i
ziduri o
obgte
de
12 monahi,
ce
sunt
cu
inte-
lepciune
qi
deosebiti
cdldu-
ri conduqi
de
pdrintele
Pro-
tosinghel
doctor
in
Istorie
Mihail Muscariu, care ne-a
primit
cu
nespusd
smere-
nie, bucurie
gi generozitate.
Am ajuns
aiciinh-o
zi de
oi ,
chiar de
marea
sirbdtoare
a
Schimbdrii
la Fa{[
a MAntu-
itorului
nostru
Iisus Hristos.
Pdtrunz6nd
n impresio-
nanta bisericd,
incdrcatd de
atdta
duh
qi
istorie, am
parti-
cipat
cu sufletele
pline
de bu-
curie
la S{bnta
qi
Dumneze-
iasca
Liturghie,
linut5
de trei
preoli
in frunte cu
pdrintele
stare
Mihail. Apoi
am mers
sd
ne
inchindm
pe
la icoane
gi
moaqte,
printre care
gi
la
icoana
dcdtoare e
minuni
a Sf,dntului
Ierarh Nicolae,
protectorul MAn[stirii Co-
mana,
care este
de o
frumu-
se{e
deosebit[.
A fost
picta-
td
in secolul
17
qi
mai tirziu
ferecatd
n argint.
P[rintele
staref
ne-a
poftit la masd,
n
ttapeza
care
nu
$r-a
scnlm-
bat
mai deloc
inf5ligarea de
acum
cinci secole,
dupd
care
ne-a
poftit
avizita
muzeul
qi
biblioteca
minlstirii,
de care
nu
poli
s6, u
rdmAi
mpresi-
onat.
Mobilierul,
artefactele.
cdrlile
vechi
de aici de
a Co-
mana
au un
farmec
qi
o
in-
semndtatedeosebitepentru
frlmAntata
noastrd
credin-
1i,
istorie,
neam. MAnlstirea
Comana
stI dreaptd,
aseme-
nea
credinlei
poporului nos-
tru, drept
merhrie
cd Hristos
veqnic
este
n inimile
noastre
Am
plecat
de
la Coma-
na cu
multd
mu[umire
adu.
s[
lui Dumnezeu
cd
ne-a in'
wednicit
a cunoaqte
mai bine
acest
oc
qi
oamenii
ce slu.
jesc
Lui, ldsdnd
ncet-incet
r
spate,
printre
mlagtinile
Ne.
ajlovului,
reduta
de credinli
romdneasc[ a Comanei. ir
amurgul
rubiniu
al acelei bi.
necuv6ntate
zile de sirbdtoa-
re a Schimbdrii
a Fa 5.
Laurenliu
OSMOII
www.lumeacredintei,co:
sptmbd
2O15
LUMEA CREDI\ITEI
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
13/20
Coli l ia
#'
i:r
r"b3$J33$#
e
picurd
inceruri
este
ceastdldnda iminealS e
sfdr-
de augustmi impezette
rivirea
are e
pierde
ndeva, proape
rizontului.
poi
magineae
rAnge
rusc
i
md rezesc
n
nor t6nciminulios dltuite e imp,
u
endinla ea
nge-
n
semn
e
binecuvdntare.lterior veam 5-midau
eama
d
prin
collul
acesta
e rai,
rin
Cheile obrogei,m recut
a
printr-o
ami
spiritualS,chimbdnd
agaportul
umultului
otidi-
ncu
pacea
d6ncd uneiindepdrtateumi.
;a
amdeslu;it
rumul
ustiei
obrogene,ntr-o ume contrastelor,
i
ot
a;a
am
aSf6nta Andstireoli l ia,edrurnul ietruit,trSjuiteciulini
are
arcd
e
salutau,plecalie
vintul
puternic.
Ands-
eo simplitateparte,arslujbele
i
rugiciunilen borde-
care vieluit
drintele
ometianveau d-mi druiasci
ucuri i
e
care oar n
pustia
Munli lor
uilei
e-ammaiintdlnit.
LUMEACREDINTEIseptembrle
015
13
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
14/20
REPORTAJ
Paraclisul
6ndstiriiiarhondaricul
Bisericasupravieluit
buldozereloromuniste
La rdscruce e vdnturi
gi
in
acelaqi imp la rdscruce
de
drumuri, M6ndstirea
Colilia
este cel mai izolat aqezimdnt
monastic
al
Dobrogei.
Exis-
ti insd doud modalitil[i
de a
ajunge
aici:
fie
prin
Cogealac
gi
Rdmnicu de Jos
(dacd
vii
dinspre Tulcea), fie
prin
lo-
calitd"tileMihail Kogdlnicea-
nu
qi
Grddina
(dacd
vii de la
Constan{a). mbele variante
sunt
destul de dificile din cau-
za
drumurilor ldsatede zbeliq-
te, dar
cu
ajutorul lui Dumne-
zeu
gi
cu
pulinA
Abdare
rice
cregtin se
poate
bucura de
age-
zdmdntul monahal de la Coli-
lia.
,,inainte
reme,aici eraun
sat u acelagi
ume.Colil ia.
cdrui existenld a fost destul
de zbuciumatS", qi aminteg-
te maica stare{i
Rafaela.
,Lo-
calnicii. areeraude origine
german6,
au
fost repatriali in
anul 1940,urmdnd ca
locali-
tatea
s5
ie repopulatdcu refu-
giali
din Cadrilater.
Dezashul
a venit insd odatd cu
instaura-
rea
comunismului,
cAnd ntre-
gul
sat a fost ras
cu
buldozere-
le de
pe
fa,ta
pamaduhi. Mila
Domnuluia fost ca biserica
de
piatrd
sd dmdnd
neatinsd.
Timp de 40 de ani, aceasta
inceput s[ se ddrdme ncetul
cu
incetul, fiind transforma-
td in staul de vite. N-am
cu-
vinte sd vd descriu um ard-
ta cAndam ajunsnoi
aici. n
anul 2006 am
plecat
de
a Md-
ndstirea
elic
Dere.
u bine-
cuv6ntarea nalt Prea
Sfinfi-
tului
Teodosie, rhiepiscopul
Tomisului,
primind
ascultarea
de
a reinviq
vatra
monahald
de
la Colilia. In momentul
acela,
v[ mdrturisesc incerci nu
gti-
am
de unde
aveam sd ncep,
de
vreme
ce
nu
eram decdt
doud
maici,
eu
qi
maica Dio-
nisia, oar u hainele
e
pe
noi
gi
cu cerul de deasupra?'.
intre
ravili
;i
ascultare
V6nturile n[nrasnice ale
acestor
ocuri
au smuls aco-
periqul
bisericii, ar
ugile
gi
fe-
restrele -audistrus
gi
ele,ast-
fel incdt vechiul aqez[mdnt
s-a
transformat ntr-un veritabil
grajd,
unde ntre timp igi
g5-
siserd
addpost
vreo
$ase
ute
de oi
ale
ciobanilor din
zond.
Maica
Rafaela
qi aminteqte d
. .pdnd
i
arba
e
nridacina-
se n zidurile vechi, iar
p[s6-
rile acoperiserd oate unghe-
rele bisericii aflate in
ruin[.
septembrie
2015 LUN{EA
CRF.DINTEi
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
15/20
gunoiul
mai avea
ajungea la ferestre.
sd
gisesc
un
dupd
care s5
pot
incepe,
fbcut otul
dupi voia
Dom-
Cu un
clopot de
vapor
care
-am pus
n v6rful tur-
a
nceput
drumul
acestei s-
deloc usoare.La scurt
mai aldturat doud
gi
mica noastrS bqtea
sd
prindd
contur. Nici
se
putea
altfel.atdta reme
pe
care
e
inil-
cdtre Domnul pomeaude
cerul liber, din locul ame-
undeva
n stAn-
SfhntuluiAltar.Nici o mai-
nu dormea
mai mult de 3-4
pe
noapte. imineafa. ai
citeam
pravila,
iar la
$ase
eram din
nou
prin-
ruine. Vreo 15 camioane
gunoi
am scos din
naosul
pe
cdnd
semdnacdt de c6t
cu un
loc
de
nchinare, am in-
ceput
drumurile a Constan{a.
tncerc6ndsd
gdsim
ajutor
fi-
nanciar
pe
undeva.
Acoperigul
l-am ficut cu ajutod unei da-
nii
de
la
Gheorghe
Becali, iar
pentru
alte lucriri
ne-au mai
ajutat
cdliva
credincioqi din
zond.Nevoile sunt
parcd
pe
zi ce rece
mai mari ".
Rugi
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
16/20
REPORTAJ
de a
Colilia, nu
pot
sAnu
vor-
besc
despremormdntul
aces-
tuia,
dar
qi
despre ucrurile
ab-
solut
minunate
care,
din
ce in
ce mai
des,
se
petrec
a
bor-
dei.
Venind
de
la
Mdndstirea
Sfbntul
oan
Casian.
d.rintele
Dometian
Joraa ales
un
mod
de vieluire monasticdaltfel de-
cAt
al mdicu{elor
care
se ne-
voiau fiecare
n
chilia
de ob-
qte.
$i-a
sdpat
singur
un bordei
intr-o
movild
din
incinta
md-
ndstirii,
unde a alut
o vie{u-
ire
numai
de sine
gtiut6.
ri n
fereastra
minuscul5
a
colibei,
lumina
candelei
p6lpdia
nein-
cetat. Ziua, pdrintele
trudea
alSturi
de
mdicule,
dar
qi
de
muncitorii
care ucrau
la
aco-
periq.
Munca
era muncd,
iar
pravila
pravil6
Aqa
era
p[ -
rintele,
neobosit
qi
stdruitor
n
toatecele duhovniceqti.
,Din
pdcate
ns[, preapulin
ne-am
putut
bucura
de
prezenfa
gi
ajutorul
sfinliei
sale,ne
spu-
ne
cu tristele
maica
Rafaela.
O boali
cumplitd -a r6pus
n
foarte
scurt imp
gi,
pe
cdndne
indreptam
cdtre
Spitalul Flo-
reasca,
pre a ne
cere efiare,
cum
este 6nduiala a
noi, la
monahi,
am
primit
vestea
cd
pdrintele
gi
trbieqteultimele
clipe,
fiind in
drum spre M6-
ndstireaAdamclisi, unde urma
sd fie inmormdntat.
Am aler-
gat
mediat
ntr-acolo,
dar
pe
drum
m-am
sfbtuit cu maicile
cum sA acem
s6-l aducem a
Colilia?
Pentru
cd a fost ucid
pdna
n
ult ima
cl ipa:
numai
ce-l aud
pe p[rintele
Dometi-
an:
.
mediat
ne-am
mobilizat
gi
-am adus
la mdnbstirea
atdt
de dragi lui.
Ca o ultimd
dorin{i,
pdrintele
ne-a
rugat s5-1 nmormdntdm
in
coliba n
carea viefuit.Asta
se ntdmpla pe
3
mai
2010,
iar pe 4
dimineafa a trecut a
Domnul
zdmbind.
Ceamai
mare
bucurie a noastrd
a
fost
in
clipa in
care amrealizat
cd.
sub
pdtuful
pe
care
se odihnea
de obicei
gi
sdpase eja
groa-
pa,
cu cine
qtie
cAtd
weme in
urmd. Am
mai
sdpatweo zece
centimetri
gi
l-am inmormdn-
tat cdlugdregte,
n locul pe
care -a iubit
atAt
de mult.
Se
vede seama
cd ne-ntdlnisem
in duh.
ceea
e a thcut
sd
pri-
mim la timp
mesajul
cel
din
septembri
2015
LUNlF,A
CRII] lNTEl
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
17/20
urmd al pdrintelui
nostru
drag.
Din ziua
aceea,orice
proble-
m[
avem alergim lapdrintele
intru mdngdiere
qi
vindecare.
Multe
tdmdduiri
-au dvdrqit,
at6t n rdndul
maicilor. ar
qi
al mirenilor
care s-au rugat cu
lacrimi
de
poclin 5
in bordei.
Noi il
avem
pentru
otdeauna
aici,
dar estebine
ca
toti
cei
care au mari
tulburlri cie ot
felul
sI
qtie
cd
aici igi pot gisi
alinarea.
a bordeiul cel incir-
cat de hari'.
unmr(paradrs
le-ar
utea
juta
pe
maici
si nfrunte
is(olele
La Slinta M6ndstire
Coli-
lia viefuiesc
acum zece m5i-
cule.care rudesc
n cont i -
nuare
pentru
definitivarea
lucrdrilor.
n locul
baricii im-
provizate
de ele,
pe
cdnd gi
puneau
dnduiali
in obgte,nu
ai
cum sd nu
observi un corp
de chilii
de un alb imaculat,
intregit u un arhondaricio
Irapezd,
oate nconjurate
de
flori
;i
verdea{d.
Chiar dacd
vdnturile
suflI fbrd ?ncetare
aici, mdicu{ele
au
gdsit
me-
todedea-qi
ult iva egume
i
zarzavatsi
in mica
grddind
din
spatele,,casei
lbe"
(cum
o mrmesc
ocalnicii). Md
uit
la
ele
si
m[
minunez. vdzdn-
du- le cum
cardapd ocmai
de
la
trei-patru
sute de me-
tr i .Acolo
au
gdsit
un
zvor
gi
tot acolo
au
frcut un agheas-
matar,
spre folosul mdndsti-
rii, dar gi al mirenilor carese
incumetd
dajunga
dnd
ici.
Cu ajutorul
ui Dumnezeuau
reuqit
sd-qi
procure qi
o micd
eolianb
care se-nvdrte
din
rdsputeri,
dar
pentru
a
putea
face fa[d nevoilor m6nbstirii
ar trebui dotati cu un
genera-
tor,
pentru
care mbicufelenu
au resursele ecesare.n in-
cinta m6ndstirii mai sunt weo
doudzeci de cdsule, n
care
maicile,
in
nemdrginita or
dragoste. or sd
gazduiascb
familii fbrd addpost,
dar din
pdcate
qi
acolo mai
sunt
multe
de frcut. ,,Egreu,mdrturiseg-
te maicaTeodosia,
conoama
sfintei mdndstiri. Vine iama,
cdnd vor
trebui
incdlzite toa-
te chil i i le,de
bisericd
ici nu
mai vorbesc...e nevoie de
multe. MAndstirea
este
pur
gi
simplu in bdtaia
vdntului,
nici mdcar
gardul
nu l-am
pu-
tut face, mbcar
sd ne ferim
de
an ma ele n
ometate.
ocmai
de
aceeaam ftcut
aici, lAn-
gI
chilii, un mic
paraclis
cu
hramul
Sfdntul Mare Muce-
nic Gheorghe.Piatra
de teme-
lie a fost
pusd
n
anul 2007
de
insugiarhiepiscopul ocului,
IPS Teodosie, ar nu
s-a-gIsit
nimeni care sd ne
ajute finan-
ciar
qi .
dupl cum vedeEi,
e
inchinim neputincioase
ntre
pere{ii
eci
qi goi...
E
greu ".
LUNIEr\ CREIIINT[.] / septembrie
2015
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
18/20
Din
ulinullor,
maicileiospiteazi
pe
ofi
cei
e
le rec
ragul
S-a
nimerit sI
ajung aici
chiar n
ziua
prdznuirii
Schim-
bdrii
la Fali a
Domnului. Fiind
var6, Sfanta
Liturghie s-a slujit
in
biserica
mare, cea
endscutd
precumpasdrea hoenix.N-o
sd vd vind sd
credefi, dar
toli
credinciogii
prezenli a
slujbi
au fost invitali
la masd,zeci de
oameni
Maica stare 5
nu in-
gdduie
nimdnui
sI
plece
p6nd
nu mdndnc6.
Nu
qtiu
dacd
intotdeauna
e mai
rdmdne
gi
maiciloq
pentru
cd
aici chiar
nu e
de unde...
Dumnezeule
mare Nu credeam
cI
voi h6i
weodati
o astfelde
experien-
E
de vial5
Am zlbovit
pre
de cAte-
va zile la
M6nistirea Colilia.
Dupi
slujbe,
o
luam
la
pas
printre
vii sau
pur
qi
simplu
prin
imensitatea
pustiei bitute
de v6nturi.
N-amvdzut
in via-
1a
meao mdn6stire
mai
sdracd
qi
mai
lipsitd de ajutor.
Odih-
nindu-md
pe
o
piatrd
din
fala
bordeiului
pdrintelui
Dometi-
an,
priveam
spre
cenrl
nefuesc
de albastru
qi
gdndeam
a for-
fota
din marile lavre,
a
podoa-
bele
gi
modul
de
viefuire cd-
lusi r i lor de
acolo. . .b iser ic i
inlalzlte, chilii
incdlzite, apd,
curent electric,
pangare
ncdr-
cate
qi
zecide
mii
de
pelerini.
care
u otii
$tim
cd asd
mdcar
un
b6nu a cutia
milei.
Am mare nddejde cd dup[
ce
se va afla despr e
nevoi-
le acestei
m6ndstiri cu mult
har, dar
austerd
precum
locul
in care se afld qi sufocatdde
neajunsuri, se
vor
gdsi
creg-
tini care si ajute
a revigora-
rea
vie{ii monahaledin aceas-
td rdscruce de v6nhri.
Maica
Rafaela, starela
mdndstirii de
la
Colilia,
mi-a dat blagoslo-
venie
sd ac
public
numdrul de
telefon
al
sfintei
mdndstiri
qi
un
numdrdecont,
undeorica-
re dintre
noi va
putea
sd adu-
cd
o
micd
ertfb:
MAnistirea
Intrarea
in Biserici a
Maicii
Domnului Colilia,
jud.
Con-
stan{a.
Telefonz 0767 937095.
Cont
RO4l BTRLRONC
RT02
2181
910L,
Banca
Transilvania.
MarianaORLOVEANL
www,lumeacredintei.cor
'-
t :_
' i ' i
_
'j
18 septembrie
2ol5 / LUMEA CREDINTEI
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
19/20
E-Tl
nTADE
DouAoRl
mega3
Ql0
prin
ompozifia
a
ogata
n acizi
ra;i
mega3,
oenzima
l0,
i
seleniu
e
ajutaaii
maitonic,
ai
lin
e
menfinind
nacelagitimp
initatea
nimii;i
e inge,
entru
stare
e ine.
Aana este
n uptimenl
linentar.
ititi
aahntie
pfGptdul.
SC Ts.apia
SA
. sUN PHARM@ily
Str Fabricii
nr
124, Cluj-Nap@400432,
Romenia
aspeardio'
" .7-
terapta
aSUNRSMAc*t)@
-
7/24/2019 Luna Septembrie - pag.1-20.pdf
20/20
in duh
brincovenesc'
1 1
'
'1
- :
Ia
lumrfia
zrler
,,unde
unt
banii
Biserici i ,
e
ace
ceasta
u
ei?'i
ntrebarea
u
pri-
i ina
risunb
ot
maides
n spaliul
ublic
in
Romdnia,
aun
refren
anticlerical
u
care
eja
ne-am
bignuit
rechile.
roblema
elor
care
ntreabi
nu o
constituie
anii in
ine,
i
Biserica
ui
Hristos,
cea
pe
care
orl i le
adului
t im
d
nu o
vor
birui.
nsi
o
vorchi-
nui,o
vor
istigni.
Nu
cu
piroane,u
cu
anluri
i
cdtu;e,
i
cu nsi-
nuiri,
cu
batjoiurS,
u
ntrebdri
use
piezig,u
rea-credinli'
clinici
gi
cabinete
medica-
le) sau
n
viitorul
lor
(cen-
tre
pentru copii i
orlani
or i
sdrmani,
abere).
O astfel
de
investi{ie
a
fbcut-o
una din-
tre cele
mai
paupereePisco-
pii
ale
Rom6niei:
Episco-
pia
Ciurgiului.
Prinac{iunea
hotdr6td
Episcopului
m-
brozie,
a fost
cumPdrat
de
la nigte,,investitori" italieni
(de
fapt,
termenul
corect
ar
fi
,,rdscumpdrat",
cdci
statul
iserica
investegte
n
oameni:
n
prezentul
lor
(case
de
b[trani,
romdn
prea s-a descotorosit
uqor de
el)
un conac
minunat,
consffuit
n
vremea
lorioa-
sd
a BrAncovenilor.
Situat
n
comuna
Floregti-
Stoene
ti ,
la 30
de
kilometri
de
Bucu-
reqti
(acces de
pe autostra-
da
Bucuregti
-
Piteqti),
Pe
malul
inverzit
al
r6ului
Sa-
bar,
conacul
(qi
moqia)
Dru-
gdnescu
ePrezintd
un
Punct
important
pe harta
Patrimo-
niului
rom6nesc,
care
dis-
plrea incetiqor, neqtiut de
nimeni,
prin lucrarea
stihi-
ilor
aldturi
de
indiferenfa
sau
chiar
ostilitatea
oame-
nilor.
Ambrozie
episcopul
s-a
g6ndit
ci
mai bine
ar stu
aici
unor
copii
nevoiaqi
decit
amatorilor
de
turism
exclusi-
vist care
ar
fi vizitat
RomA-
nia.
Cdci asta
trebuia sd
fit
conacul:
un hotel
de
lux
pen-
tru
oameni
u bani.
Ei bine
Pronia
a intors,
cum
numa
ea
gtie,
oate
planurile
qi
asf
fel
ceeace
trebuia
sd
ie in
vestifia
inilial[
s-a
transfor-
mat intr-un act de restauran
a
patrimoniului
nalional,
da
gi
de
recuperare
a viitorulu
unor
copii, care
se
vor bucu
ra
in acest
centru
de
educa
lie
cregtind
qi
de cunoagter'
a adevdratelor
valori
romi
neqti.
Deocamdatd
otul est
in
facere
qi prefacere,
nce
pdnd de
la bibliotecd
pdn
la un
colf
m.uzeal, e
la
par
cul
englezesc
are
rebuie
e
staurat
qi p6n[ la incdpere
careooartd
numele...
Patriar
hului
Teoctist.
Da. Preasfil
titul Ambrozie. care i-a foi
ie . r . tut
venerabi lu lu i
pa
triarh
gi
cdruia
i
poartd e