Download - Mem Tehnic dimensionare parcare
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
1/25
Managementul si ingineria traficului rutier
1
I. Memoriu Tehnic
I.1 Tehnici de parcare in zonele urbane
Statisticile referitoare la gradul de ocupare al arterelor rutiere, arata ca in generalspatiile din carosabil destinate in mod curent derularii traficului sunt in general ocupate
partial cu automobile in stationare. Astfel, pe durata unei zile, in zonele urbane dens
circulate, in medie cca. 30 45 % din totalul autovehiculelor sunt stationate, procentul
variind in functie de ora de raportare din timpul zilei.
Stationarea unui autovehicul face ca acesta sa isi schimbe identitatea de participant
la trafic, devine un participant pasiv, care insa ridica o serie de probleme fluxurilor de
vehicule aflate in miscare. Cateva argumente in acest sens sunt relevante si fac sa impuna
luarea in considerare a o serie de restrictii in sistematizarea traficului rutier, astfel:
reducerea culoarelor de deplasare pentru autovehiculele in miscare;
restrictionarea acceselor in si din artere adiacente celei pe care s-a efectuat
parcarea;
diminuarea vitezei fluxurilor de vehicule sau blocarea datorita manevrelor de
garare;
reducerea sigurantei traficului prin limitarea campului de vizibilitate pentru
automobile aflate in deplasare;
reducerea drastica a capacitatii de trafic a arterelor rutiere, care in aceste
conditii ajung sa fie exploatate pana la 40 % din capacitatea prevazuta prin
proiect.
Edilii urbani se confrunta cu serioase probleme privind identificarea si alocarea
spatiilor destinate stationarii vehiculelor. In functie de particularitatile urbanistice si
politica de dezvoltare adoptata prin Planurle de Urbanism Zonal, sunt identificate cateva
categorii de parcari, pretabile stationarii vehiculelor in zonele urbane. Este insa necesar sa
se faca remarca ca: dezvoltarea urbanistica actuala la nivel european si diversificarea
modalitatilor (uneori inventive) de asigurare a locurilor destinate stationarii vehiculelor,
au facut ca din punct de vedere al clasificarii parcarilor, sa existe o serie de noi solutii
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
2/25
Managementul si ingineria traficului rutier
2
constructive care ies din tiparele obisnuite si impun o abordare mai flexibila a acestei
problematici.
In functie de amplasamentul si modul de amenajare al parcarilor acestea sunt
clasificate in:
parcari riverane, situate in imediata vecinatate sau la limita carosabilului;
parcari tip siloz care sunt delimitate prin constructii permanente fiind
asigurate cai de acces si ghid de informare privind locurile disponibile; acestea
pot fi subterane sau supraterane, functie de spatiul disponibil;
parcari terane de incinta specifice marilor complexe comerciale, unde parcarea
are un rol strict definit din punct de vedere al obiectivelor utilizatorilor si al
destinatiei date;
parcarile valet in care manevrarea automobilului pentru garare in spatiile
special destinate si readucerea acestuia in trafic se face de catre personal angajat
in acest scop; acest tip de parcare asigurand posibilitatea parcarii in conditii de
blocaj total, fapt ce duce la cresterea numarului de vehicule garate pe unitatea de
spatiu disponibila.
Fiecare din categoria de parcari mentionate se poate detalia functie de
particularitatile date de amenajarea spatiilor destinate stationarii autovehiculelor in
categorii distincte.
Parcarile riverane, sunt de regula cele mai utilizate in mediul urban, oferind o serie
de avantaje directe utilizatorilor, dar ridicand in acelasi timp probleme deosebite in
fluidizarea fluxurilor de vehicule in trafic. Parcarile riverane pot fi:
parcari de tip perpendicular pe axa drumului;
parcari dispuse inclinat (unghi sub 80 );
parcari paralele cu axa drumului (parcari in tandem).
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
3/25
Managementul si ingineria traficului rutier
3
Fig. I.1.1 Gararea automobilului in parcarea perpendiculara
Parcarile de tip perpendicular(fig. 1) au avantajul ca utilizeaza cel mai bine spatiul
disponibil, cu conditia ca sa existe suficient spatiu intre artera pietonala sau fatada
cladirilor riverane arterelor rutiere din vecinatate si marginea drumului. Prezinta insa un
dezavantaj legat de numarul manevrelor in vederea gararii autovehicului.
Complexitatea manevrelor este redusa si nu ridica probleme speciale din punct de
vedere al sigurantei traficului. Astfel, daca intrarea se poate executa dintr-o singura
manevra, iesirea se executa din doua manevre si ridica o problema de asigurare a
conducatorului auto in conditii de vizibilitate redusa. In cazul in care intrarea se face din
doua manevre, iesirea din spatiul de parcare se face in conditii de siguranta sporita, dintr-o
singura manevra.
Acest tip de parcare este mai putin recomandat ca modalitate de amenajare a
spatiilor de stationare in imdediata vecinatate a arterelor de trafic sau in zonele intenscirculate.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
4/25
Managementul si ingineria traficului rutier
4
Fig. I.1.2 Avantaje si dezavantaje ale parcarii perpendiculare
Parcarile paralele (in tandem) sunt des utilizate ca solutie de garare in imediata
vecinatate a arterei de trafic, prezentand insa dezavantajul major, legat de spatiul ocupat
pe directia drumului.
Fig. I.1.3 Parcare paralela
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
5/25
Managementul si ingineria traficului rutier
5
Fig. I.1.4 Parcarea in tandem
Nu necesita amenajari deosebite si asigura o buna vizibilitate a conducatorului auto
la reincadrarea in fluxul de vehicule. Ca numar de manevre executate la intrarea iesirea
din spatiul de parcare si in acest caz suma lor este constanta, cu specificarea ca incadrarea
in fluxul de vehicule se face mult mai rapid, fara a stanjeni autovehiculele aflate in
deplasare. O eventuala economie virtuala de spatiu se poate face prin pozitionarea
automobilului cat mai aproape de bordura, astfel ca deschiderea portierei din dreapta sa se
faca in spatiul pietonal (trotuar), cu asigurarea corespunzatoare ca debarcarea imbarcarea in automobil sa nu stanjeneasca (surprinda) pietonii.
Din punct de vedere al sigurantei traficului, acest tip de parcare insa expune
conducatorii auto la cel mai mare numar de evenimente rutiere, deoarece se creeaza o
falsa iluzie a sigurantei sporite la incadrarea in trafic.
Parcarea in unghi , reprezinta o solutie de compromis, care este utilizata in
urmatoarele situatii: spatiul disponibil pana la axa drumului este mai redus si nu permite
efectuarea manevrelor solictitate pentru amenajarea unei parcari perpendiculare, exista
suficient spatiu comparativ cu cel necesar parcarii paralele, astfel ca se poate asigura un
numar sporit de locuri disponibile.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
6/25
Managementul si ingineria traficului rutier
6
Fig. I.1.5 Parcare in unghi
Fig. I.1.6 Parcare in unghi
Dupa cum se poate constata, parcarile in unghi aduc o economie semnificativa de
manevre concomitent cu reducerea duratei prezentei automobilului pe suprafata de
carosabil destinata deplasarii fluxurilor de vehicule.
Astfel scade probabilitatea formarii plutoanelor de vehicule in asteptare, ducand la
reducerea congestiilor in trafic atat la intrarea cat si la iesirea din spatiul de parcare.
Parcarile siloz, reprezinta solutia moderna de asigurare a spatiilor de garare a
autovehiculelor pentru perioade mai lungi, in zonele urbane aglomerate.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
7/25
Managementul si ingineria traficului rutier
7
Sunt amenajari cu caracter permanent si reprezinta rezultatul unei investitii a
administratiilor locale sau a intreprinzatorilor particulari, care in timp, functie de gradul de
utilizare a parcarilor se amortizeaza.
Rata de amortizare a acestui tip de parcare depinde de modul de aministrare si
eficienta amplasarii ei, functie de cerinta de stationare din zona. Exista tendinte ca acest tip
de parcari sa deserveasca si ansambluri de locuinte, prin aceasta reducandu-se necesarul
spatiilor de garare din imediata vecinatate a imobilelor, crescand astfel procentul de spatii
verzi de depoluare sau permitand trasarea de noi configuratii a arterelor de circulatie.
Conditiile care asigura o amortizare rapida a acestui tip de parcari sunt:
existenta unor obiective turistice de interes in zona (areale urbane istorice,monumente, muzee, etc.);
amplasarea unor institutii de interes public major (de sanatate, administrative,
legislative, culturale);
amplasarea in imediata vecinatate a centrelor civice si comerciale.
Parcarile siloz pot fi: subterane sau supraterane, in functie de spatiile existente la
dispozitie si axa dezvoltarii lor. In multe cazuri alegerea se face in acord cu cerintele de
arhitectura urbanistica, pentru a masca sau a incadra obiectivul in arhitectura arealului.
Sunt frecvent intalnite indeosebi in zonele centrale ale metropolelor parcarile subterane pe
unul sau doua nivele, care prezinta avantaje legate de posibilitatea dezvoltarii lor fara a
stanjenii traficul si fara a implica restrictii de urbanism. Parcarile supraterane sunt de
regula asociate unor institutii cu un aflux constant mare de utilizatori sau in cazul
investitorilor unor zone incluse. Parcarile tip siloz subterane sunt mai des utilizate ca
solutie de asigurare a garajelor imobilelor de locuit sua institutiilor publice cu un aflux
constant mediu de utilizatori.
Se intalnesc insa si in zone centrale urbane ca solutie de armonizare arhitecturala
cu locatiile invecinate.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
8/25
Managementul si ingineria traficului rutier
8
Fig. I.1.7.1 Parcare subterana tip siloz cu doua nivele cu elevator
Fig. I.1.7.2 Elemente parcare tip siloz pe doua nivele cu elevator: 1 - grinda nivel II; 2
platforma suport de pozitionare; 3 platforma de andocare; A spatiul de degajare
permutare vehicule.
Din punct de vedere al administrarii spatiului de parcare pentru a utiliza cat mai
judicios spatiul disponibil, se constata ca alterneaza parcarile perpendiculare cu cele in
unghi. Astfel, cele mai des intalnite sunt amenajarile de tip perpendicular in culoare
paralele dar, sunt agreate in functie de aria disponibila si parcarile in unghi.
Solutii moderne utilizate la ora actuala in conditiile unor spatii de parcare mult
reduse fata de necesarul zonal, o constituie parcarea tip siloz elevator, in care
automobilele sunt asezate pe platforme suprapuse, ce necesita o structura de transfer fara
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
9/25
Managementul si ingineria traficului rutier
9
insa a impune amenajarea suplimentara a unor structuri de rezistenta de tipul celor din
beton armat.
Transferul automobilelor se face prin intermediul platformelor elevator care sunt
deplasate pe verticala si orizontala (de-a lungul palierului de parcare).
In prezent, asemenea solutii se aplica in mari aglomerari urbane unde cererea de
parcare este suficient de mare ca sa permita practicarea unor tarife ridicate. Asemenea
parcari sunt in functiune inca din anii 2003 in Venetia, Roma si Londra.
In SUA silozul elevator este utilizat ca solutie de parcare in zonele rezidentiale dens
poluate, accesul fiind restrictionat, in plus fiind luate masuri, probleme de securizare a
automobilelor.
Parcarile terane de incinta, sunt amenajate indeosebi in cadrul marilor complexe
comerciale, unde fluxul de vizitatori este ridicat, acestea variind prin numarul de locuri si
modul de marcare a locurilor de parcare in acord cu spatiul disponibil si cu respectarea
normelor de siguranta in deplasarea autovehiculelor.
Parcarile valet sau parcarile asistate, sunt o solutie relativ noua, derivata din
serviciile asigurate in cadrul hotelurilor de lux. Astfel, gararea automobilului se face de
catre personal pus la dispozitie in acest scop de administratorul parcarii.
Eficienta nu consta doar in serviciul oferit, dar asigura si o utilizare a spatiului de
parcare existent mult mai judicioasa. Astfel, in acest tip de parcari marcarea nu mai este
necesara, vehiculele putand fi garate chiar in conditii de blocaj reciproc, deoarece
personalul de deservire are posibilitatea de a realiza manevre de deblocare, avand la
dispozitie posibilitatea de a misca orice vehicul aflat in custodie.
In multe situatii acest tip de serviciu intra in gama ofertei localurilor de lux sau a
unor institutii mari. Sunt intalnite indeosebi in zona centrelor de afaceri sau a localurilor de
lux.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
10/25
Managementul si ingineria traficului rutier
10
Fig. I.1.8 Parcare valet
O extindere a sistemului valet o reprezintaparcarea asistata, prin care personal pus
la dispozitie de administratiile locale efectueaza serviciul de garare al automobilelor,
acestia cautand loc de parcare in conditii de siguranta, in vecinatatea imobilului (cu
destinatie comerciala sau financiara), care a reprezentat punctul de destinatie.
Astfel, beneficiarul acestui serviciu castiga timp si reduce durata de stationare a
propriului vehicul in zonele aglomerate.
Un concept diferit privind spatiile de parcare, bazat indeosebi pe atitudinea si
gradul de socializare a membrilor comunitatii, se refera laparcarea tip condo.
In acceptul uzual, principiul consta in utilizarea in comun, alternativ sau in acelasi
timp al unui singur loc de parcare, cu riscul asumat al blocajului reciproc, rezolvat pe cale
amiabila. Astfel, in situatia in care unul din utilizatorii locului de parcare este plecat din
localitate mai mult timp, automobilul acestuia se va afla in zona pasiva de garare, lasand
locul disponibil celuilalt automobil. In toate cazurile, problema accesului reciproc la iesirea
din spatiul de parcare se face prin lasarea cheilor in contact (sau intr-un loc accesibil),
astfel ca automobilul sa poata fi manevrat. Tehnica insa nu a dat rezultatele scontate si nu a
fost generalizata desi a avut si are toata sustinerea autoritatilor administrative.
Se pare ca de la a imparti spatiul de parcare s-a ajuns rapid la situatia de a imparti
utilizarea autovehiculului ceea a dus la nasterea unui intreg lant de neintelegeri intre
utilizatorii de astfel de spatii.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
11/25
Managementul si ingineria traficului rutier
11
Optimizarea gararii automobilelor, vizeaza urmatoarele componente:
modelarea spatiului ocupat de automobil pentru parcarea efectiva;
evaluarea spatiului necesar manevrelor de parcare;
modelarea timpului necesar pentru gararea automobilului.
Modelarea spatiului de parcare, are in vedere luarea in considerare a facilitatilor
minimale necesare automobilului aflat in garare. Astfel se impun urmatoarele aspecte:
asigurarea imbarcarii debarcarii usoare pe ambele parti ale automobilului
(stanga dreapta);
asigurarea spatiului de siguranta fata de vehiculele cu care se invecineaza;
identificarea modului optim de marcare a locului de parcare.
Spatiul ocupat de un automobil in parcare se determina in functie de dimensiunile
geometrice si distantele de siguranta necesare (fig. 9).
Fig. I.1.9 Dimensiunile si spatiul ocupat de un automobil in garare
unde:
reprezinta lungimea totala a spatiului de garare;
L lungimea autovehiculului;
reprezinta latimea totala a spatiului de garare;
B latimea totala a autovehiculului (fara lunetele laterale);
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
12/25
Managementul si ingineria traficului rutier
12
b lungimea portierei;
unghiul sub care se deschide portiera pentru a asigura imbarcarea
debarcarea (avand valoarea optima de 45 ).
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
13/25
Managementul si ingineria traficului rutier
13
I.2 Monitorizarea spatiilor de parcare
Monitorizarea parcarilor are ca scop: informatizarea gradului de ocupare al
acestora, identificarea utilizatorilor si nu in ultimul rand asigurarea unei modalitati de
plata a serviciului oferit (gararea automobilului in spatii amenajate si protejate).
Procesul de monitorizare presupune instalarea unor echipamente electronice (sau
video), prin intermediul carora, in mod automat, sa fie contorizate toate actiunile de tipul:
modificare a pozitiei automobilului, in spatiul de parcare, intrarea si parasirea spatiului de
parcare.
Cuantificarea acestei activitati o reprezinta determinarea evaluarea eficientei unei
parcari.
Indicatorii care exprima eficienta parcarilor sunt:
durata medie orara de ocupare a unui loc de parcare;
gradul orar de ocupare al parcarilor.
Este de mentionat faptul ca utilizarea acestor criterii permite determinarea exacta a
gradului de recuperare a taxelor de parcare colectate automat sau manual.
Informatizarea parcarilor se realizeaza in principal pe doua cai:
informatizarea electronica prin senzori si echipament hard de prelucrare
stocare date;
informatizare video cu camere de rezolutie inalta sau medie viteza (peste
40 frame/s), care permit prelucrarea de imagine.
In general, monitorizarea parcarilor are ca scop:
identificarea numarului de intrari si iesiri;
eficienta colectarii taxelor;
modul de utilizare a spatiilor de parcare;
supravegherea spatiului de parcare din punct de vedere al sigurantei
autovehiculelor garate.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
14/25
Managementul si ingineria traficului rutier
14
Din punct de vedere al modalitatilor de detectie a prezentei automobilului in spatiul
de parcare, se utilizeaza o gama relativ larga de tehnici si traductori, care au la baza
principii diferite de functionare, realizand detectia in anumite conditii, impuse de modul si
scopul in care se realizeaza culegerea informatiei.
Monitorizarea parcarilor din punct de vedere al gradului de ocupare si al insumarii
intrarilor iesirilor se realizeaza utilizand tehnici:
optoreflexive;
magnetorezistive;
video monitorizarea acceselor.
Detectia optoreflexica este recomandata pentru parcari tip siloz, unde intrarea iesirea in si din spatiul de parcare se face pe culoare bine demarcate, destinate exclusiv
autovehiculelor care utilizeaza parcarea.
Pana in aceasta etapa de realizare a proiectului s-au testat trei grupe de senzori din
care doua, sunt pretabile scopului propus in aceasta faza. Senzorii optoreflexivi sunt
considerati a reprezenta o solutie atractiva pentru parcari, in conditiile in care pretul de
cost este relativ redus, iar viteza de apropiere a autovehiculelor de senzori este redusa.
Fig. I.2.1 Mod de functionare al senzorilor optoreflexivi
Avantajele acetui tip de senzorizare a parcarilor sunt urmatoarele:
este o solutie simpla din punct de vedere constructiv si montajul nu ridica
probleme deosebite utilizatorilor;
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
15/25
Managementul si ingineria traficului rutier
15
conectarea la un serial de date se face relativ usor, domeniul de tensiune
si frecventa de transmitere semnal nu implica echipamente hard
pretentioase;
calibrarea se face automat, prin simpla suntare a firelor de alimentare a
senzorului.
Dezavantajele semnalate la testarea acestor senzori si prin prin prisma aplicabilitati
lor la sistemele de detectie de tip parcking, sunt urmatoarele:
amplasarea senzorilor fata de sol trebuie riguros selectata, sa nu
depaseasca inaltimea panourilor de portiere (care reprezinta demarcatia
liniei continue de caroserie a automobilului), deoarece exista posibilitatea
ca senzorul sa citeasca mai multe obiecte in momentul in care prin fata
senzorului trec structuri de sticla ce permit transmiterea spotului
luminos;
in cazul vehiculelor care se deplaseaza in pluton, datorita frecventei
relativ mici de lucru, exista posibilitatea ca nu toate sa fie surprinse de
senzor (trecere de vehicule nemarcata), in pozitie activa, fapt ce
constituie o restrictie majora si determina utilizarea acestei categorii de
senzori doar in tandem cu sisteme suplimentare electronice de limitare
permitere a accesului in parcari;
sesizeaza inclusiv prezenta pietonilor sau a altor obiecte vietati aflate in
campul de detectie.
O alta categorie de senzori fezabili pentru sesizarea intrarilor iesirilor in spatiloe
de parcare sunt senzori de tipul: U - Gage, R - Gage si L - Gage, care fac parte din categoria
senzorilor rapizi de detectie cu precizie de orientare ridicata.
Senzorii din clasa L Gage permit focalizarea undei laser cu precizie si in plus,
detecteaza viteza de apropiere a vehicului tinta, fiind considerati in literatura de
specialitate si senzor radar.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
16/25
Managementul si ingineria traficului rutier
16
Fig. I.2.2 Senzorul optic cu unda laser L Gage; meniul de programare si schita
conexiunii
Nu necesita un ecran de reflexie si poate fi extins ca domeniu de utilizare si la
identificarea autovehiculelor in portile automate de taxare de la autostrada. Astfel, detectia
vehiculelor se poate face prin criteriul de optimizare a doua informatii: lungime inaltime,
urmand ca in mod automat sa se determine categoria de vehicul si implicit sa-i fie atribuit
un anumit tarif de taxare.
Avand ca si caracteristica de baza capacitatea de focalizare a undei laser in limite 6
mm 9 mm si un timp de raspuns in regim rapid de 1 ms si 100 ms in regim lent; senzorii
laser pot fi utilizati cu succes la detectarea inaltimii si lungimii unui vehicul.
O categorie de senzori care si-au demonstrat calitatile in domeniul monitorizarii
parcarilor, este cea a senzorilor acustici (cu frecventa de lucru in domeniul ultrasunetelor),
din familia U Gage, dar in continuare suficient de lenti pentru detectia vehiculelor in
trafic. Timpul de raspuns de 48 ms face ca acestia insa sa fie pretabili parcarilor ca
detectori de pozitie pentru vehicule aflate in spatiile amenajate de parcare. Testele derulate
in conditii de laborator s-au efectuat utilizand osciloscopul analog digital HM 507.
Fig. I.2.3 Senzor U Gage cu programator si semnal de iesire analog discret; stanga taste
de setare mod de lucru si activare senzor; dreapta emitatorul de semnal acustic
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
17/25
Managementul si ingineria traficului rutier
17
In urma testarii s-au determinat valorile semnalelor de intrare iesire, modul de
variatie a semnalului si timpul de raspuns.
Din punct de vedere al monitorizarilor de trafic, timpul de raspuns este o
caracteristica importanta, care trebuie luata in considerare. Exista dese situatii in care
interspatiul de succesiune dintre automobile este extrem de scurt (indeosebi la iesirea din
parcare, in conditiile in care intrarea in fluxul de trafic se face fara prioritate si in absenta
unei benzi de incadrare). Distanta dintre doua vehicule succesive este de sub 1,5 m si exista
posibiltatea ca nu toate vehiculele sa fie detectate de senzor.
Un criteriu de monitorizare des intalnit si utilizat ca si modalitate de administrare
colectare a taxelor de parcare, este utilizarea barierelor de acces. Astfel, intrarea iesirea
se face prin identificare, moment in care se solicita un bon de intrare, care este apoi
returnat la iesire si constituie mod de identificare a duratei stationarii in vederea platii
taxei aferente. Accesul in parcare numai pentru utilizatori autorizati se face prin
intermediul card-ului de acces sau a telecomenzii, constituind modalitati de identificare a
utilizatorilor.
Fig. I.2.4 Parcare de incinta, cu acces controlat prin card sau telecomanda de
actionare a barierei
Monitorizarea video a parcarilor, utilizand camerele in infrarosu (IR) de trafic si
program de prelucrare de imagine, constituie o modalitate de control a parcarilor foarte
eficient, inregistrandu-se automat un larg spectru de date, astfel:
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
18/25
Managementul si ingineria traficului rutier
18
prezenta vehiculelor in fata barierei, insotita de inregistrarea timpului de
stationare la bariera;
directia de deplasare a vehiculului dupa trecerea barierei, pentru
identificarea zonei de parcare;
stationarile aleatoare in zona de acces prin poarta de intrare iesirel
acumulari de monoxid de carbon (in cazul parcarilor siloz).
Desi la o prima vedere ar parea costisitoare tehnica de monitorizare video,
siguranta in exploatare precum si suma informatiilor culese si inmagazinate in baza de date
a echipamentului ofera avantaje nete, care sunt monitorizate pe termen mediu, aducand in
final un real profit.
I.3 Dezvoltarea sistemelor destinate managementului parcarilor
Managementul parcarilor reprezinta o cerinta stringenta indeosebi in marile
aglomerari urbane unde se resimte din plin lipsa spatiilor de stationare.
In general spatiile de parcare ridica o serie de probleme suplimentare de amenajare,
intretinere si securizare a autovehiculelor garate, astfel ca investitiile pentru amenajare si
mentenanta nu sunt de neglijat.
Cerintele luate in considerare la realizarea unui sistem de management al parcarilor
sunt:
monitorizarea individuala a unui numar minim de 10 locuri de parcare,
amplasate succesivm sau grupate cate 3 4;
monitorizarea volumului total de vehicule in parcare prin detectia
vehiculelor intrate iesite din spatiul amenajat;
proiectarea si realizarea unui ghid de informare a locurilor libere in
parcare, cu grad de complexitate functie de cerinta utilizatorului;
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
19/25
Managementul si ingineria traficului rutier
19
dezvoltarea unui soft destinat inregistrarii rezultatelor in baza de date,
alcatuita dupa criterii care sa permita transferul de informatie la distanta;
realizarea unui soft destinat prelucrarii datelor obtinute prin
monitorizarea parcarii.
Suma cerintelor mentionate anterior, pot fi ierarhizate intr-o schema logica de
dezvoltare a sistemului, schema care sa faca conexiunea intre echipamentul hard si
suportul soft al sistemului de management, aceasta fiind utilza in dezvoltarea algoritmului
de prelucrare a datelor inregistrate care sa permita obtinerea direct a indicatorilor care
caracterizeaza gradul de utilizare a parcarii.
Fig. I.3.1 Algoritm de procesare semnale destinat managementului parcarilor.
Deoarece este dificil ca prin tehnici clasice de observare, sa poata fi monitorizate
toate locurile marcate ale unei parcari, se considera ca relevanta obiectivului poate fi atinsa
prin utilizarea unor criterii de probabilitatem care sa reduca efortul material si tehnic al
monitorizarii individuale. Astfel, rezultatele obtinute pentru un esantion sunt extrapolate la
intreaga populatie, reprezentata de numarul de locuri al parcarii. In acest scop, s-au ales
varianta ca pentru o parcare de 110 locuri, sa se monitorizeze continuu un numar de 10
locuri.
Din punct de vedere al algoritmului de procesare de date, acesta permite
inregistrarea prezentei sau absentei automobilului pe locul de parcare prin semnal de tipul
ON / OFF. Prin programul propus, senzorul citeste starea locului de parcare cu o frecventa
de 1 Hz (o citire pe secunda). Citirea este insotita de inregistrarea de timp si anume
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
20/25
Managementul si ingineria traficului rutier
20
milisecunde Macintosh (baza de timp considerata ca reper pentru memoria interna de timp
a procesoarelor).
Pentru identificarea intrarilor iesirilor din parcare se utilizeaza un sistem de
procesare date particular, care face posibila si transmiterea unui semnal spre panoul de
afisare digital.
Algoritmul software dezvoltat pentru monitorizarea parcarilor, are in vedere de
obicei evidentierea unor elemente care se constituie in output-uri necesare in
managementul parcarilor, astfel:
evidentierea frecventei de intrare in parcare;
determinarea gradului de ocupare, dupa criteriile impuse, date derelatiile de calcul;
evidentierea timpilor de parcare cu incidenta cea mai ridicata (frecventa
absoluta a timpilor de stationare).
Frecventa intrarilor in parcare reprezinta un criteriu de evaluare a solicitarii
acesteia, in conditiile in care un spatiu amenajat intr-o anumita locatie se dovedeste sau nu
rentabil.
Gradul de ocupare a parcarii este menit sa arate in ce masura spatiul de parcare este
judicios dimensionat in raport cu cerinta de parcare din zona de amplasare. De regula, in
centrele urbane aglomerate acest indicator este mai putin relevant deoarece in conditiile
actuale, spatiile de parcare sunt in totalitate insuficiente. Astfel criteriul mentionat este mai
degraba eficient pentru parcarile amplasate in incinta marilor complexe comerciale.
Cel de-al treilea criteriu este considerat ca fiind cel mai semnificativ indeosebi
pentru administratorii spatiilor de parcare. Acesta permite identificarea modului desolicitare a parcarii indeosebi prin prisma timpilor de parcare realizati si ofera o informatie
elocventa pentru tipul de taxare care este cel mai pretabil. Frecventa aparitiei unei anumite
secvente de timp de parcare permite stabilirea cuantumului taxei de parcare, cu efecte
directe asupra ratei de recuperare a investitiei si a cuantumului de beneficii estimate pe
termen mediu si scurt.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
21/25
Managementul si ingineria traficului rutier
21
Criteriul frecventa duratei de parcare face ca functie de acesta, parcarile sa poata fi
clasificate in :
parcari cu rulaj mare, la care durata stationarilor nu depaseste o ora; fiind
cazul parcarilor din zonele centrale aglomerate;
parcari cu rulaj mediu, la care majoritatea stationarilor sunt cuprinse in
intervalul : 2 3 ore;
parcari cu rulaj redus cu durata stationarilor de peste trei ore, fiind cazul
parcarilor din zonele rezidentiale, unde frecvent stationeaza vehicuele
locatarilor din zona.
Relevant pentru dezvoltarea sistemelor de management a parcarilor este distributia
statistica a duratei de ocupare a fiecarui loc de parcare monitorizat.
Aceasta permite estimarea atat a gradului de ocupare a parcarilor cat si a modului in
care se poate realiza un sistem de taxare eficient care sa atraga utilizatori.
Exista doua modalitati de identificare a ratei de recuperare a taxelor de parcare:
numarul de intrari trebuie apropiat de cel al tichetelor de parcare emise;
durata de taxare totala trebuie sa fie apropiata de suma timpilor de
ocupare a parcarii.
In aceste conditii sistemul de taxare este eficient si asigura o rata de amortizare
recuperare a investitiei eficienta.
Nu trebuie insa neglijat un aspect semnificativ privind necesitatea facilitarii
stationarii in perimetrul parcarii pentru intervale de timp sub 15 minute caz in care
taxarea este aproape abuziva. Sunt cazuri nu neaparat izolate cand se impun si astfel de
stationari care nu pot fi catalogate ca parcari voluntare si programate.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
22/25
Managementul si ingineria traficului rutier
22
II. Memoriu justificativ de calcul
Indicele de utilizare este de 0.15, ceea ce reprezinta frecventa de accesare a
locurilor de parcare pe durata unei ore. De aici rezulta ca in aproximativ 7 ore toate locurile
de parcare sunt accesate o data, de unde rezulta un flux de aproximativ 70 de autovehicule
pe ora.
Dimensiunile unui loc de parcare sunt: 2,5x5m.
Suprafata necesara unui loc de parcare este de 12.5 .
Suprafata necesara parcarii este de 70x125m (50 de masini pe rand, despartite de 2
benzi), la care se adauga suprafata necesara gestionarii parcarii 7x10m.
Suprafata necesara gestionarii parcarii este formata din 2 benzi (intrare si iesire), 2
bariere, 2 butoane (intrare si iesire), 3 senzori de prezenta (1 pentru ridicare cod
imprimanta si 2 pentru detectie intrare/iesire) si un spatiu plasat intre cele 2 benzi, unde
este plasata o cladire, care contine o imprimanta si receptionerul.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
23/25
Managementul si ingineria traficului rutier
23
Fig. II.1 Schita parcare pentru 500 de autovehicule
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
24/25
Managementul si ingineria traficului rutier
24
Bibliografie
1. N. Filip, Ingineria Traficului Rutier
2. Imagini:
N. Filip, Ingineria Traficului Rutier;
www.google.ro.
-
8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare
25/25
Managementul si ingineria traficului rutier
25
Cuprins
I. Memoriu Tehnic......................................................................................................................................... 1
I.1 Tehnici de parcare in zonele urbane....................................................................................................1
I.2 Monitorizarea spatiilor de parcare ...................................................................................................13
I.3 Dezvoltarea sistemelor destinate managementului parcarilor .........................................................18
II. Memoriu justificativ de calcul.................................................................................................................22
Bibliografie .................................................................................................................................................. 24
Cuprins ........................................................................................................................................................ 25