Download - Metode Interactive Catedra
Metodologia procesului de
învăţământ
Metode de predare
Identificare metode
Strategii didactice de tip expozitiv euristice
Povestirea Prelegerea Explicaţia Conversaţia –euristică şi catehetică Problematizarea Descoperirea Demonstraţia Observaţiile independente Munca cu manualul Lucrări experimentale Lucrul în grup
Strategii de tip algoritmizat
Algoritmizarea Instruirea programată Exerciţiul
Metode expozitive Un instrument eficient pentru prezentarea/
explicarea ideilor, conceptelor, teoriilor, principiilor etc.
Economiseşte timp Poate servi grupurilor mari de participanţi Poate fi utilizată în combinaţie cu alte tehnici Procesul este controlat de către lector,
pentru a transmite informaţii specifice Este o metodă directă.
Limite
1. Comunicarea este cu sens unic.2. Rolul pasiv al celui instruit.3. Grad de memorare scăzut -20% din ce auzim4. Lectorul ar putea vorbi cu aer de superioritate
participanţilor, fapt pe care, unii studen’I îl resping.5. Nu este adecvată pentru schimbarea atitudinii.6. Opinii puţine şi care pot induce în eroare.7. Este o metodă de predare impersonală.8. Poate fi plicticoasă.9. Necesită o pregătire intensivă.10. Asimilarea cunoştinţelor poate fi superficială.
Metodele pentru o învăţare activă
I. Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor, valorifică experienţa proprie a studentilor, dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active:
Discuţia Panel, Dezbaterea, jocul de rol, brainstorning-ul, Phillips 6-6 etc.
II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea, îi determină pe studenti să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date:
conversaţia euristică, studiu de caz, rezolvarea de probleme, jocul didactic, exerciţiul, brainstorning;
III. Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii şi să-şi dezvolte abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc:, proiectul în grupuri mici, experimentul, lucrul pe grupe
Alte metode activ participative 1 1. Metoda ,,argumetării'' sau metoda ,,procesului“
2. Metoda grupurilor de observare alternativă/ reciprocă
3. Metoda riscului sau a obstacolelor
4. Jocul de rol
5. Jocul didactic
6.Brainstorming-ul 7. Conceptogramele (harta conceptuală)
8. Discuţia Panel * eutanasierea
9. Experimente de echipă - *Vezi Icebergul
Finalitatea metodei: aprofundarea unei teme prin dezbaterea în contradictoriu a aspectelor implicate..Etape: a. stabilirea temei puse în discuţie
b. împărţirea grupului de lucru în trei subgrupe; două subgrupe ce se vor afla în contradicţie (apărători şi acuzatori) în raport cu aspectele temei date, iar a treia va fi compusă din observatori activi ai dezbaterii,
c. observatorii,, se plimbă Iiber printre grupe se aşează în spatele sau lângă grupul cu care sunt de acord
d. dintre observatori se constitute un juriu care ascultă în sinteză argumentele pro şi contra prezentate de purtătorii de cuvânt ai celor două subgrupe iniţiale şi, în final, prezintă o analiză şi (sau) un verdict (sinteză).
Metoda ,,argumetării'' sau metoda ,,procesului"m
Material utilizat:,,probe" sub formă de citate, obiecte, imagini etc.
Rolul actorilor implicaţi:Moderatorul: propune sau moderează stabilirea temei; moderează alcătuirea grupurilor; stabileşte regulile de derulare, împreună cu cursanţii sau Ie anunţă pe cele prestabilite;
Cursanţii: aderă la subgrupe în funcţie de rolul pe care doresc să şi-l asume; participă direct şi activ la fiecare etapă.
Număr optim de participanţi: în grupele combatante numărul nu trebuie să depăşească 5-7, observatori pot fi mai mulţi; juriul trebuie să se constituie dintre observatori într-un număr impar de: 3-5.Gruparea pe etape: se realizează prin voluntariat, fiecare membru ştiind cărui grup poate să i se alăture.Timp necesar: 60-120 minute
Finalitate: o realitate, o problemă, o situaţie sunt percepute diferit atunci când există o implicare directă şi, respectiv, când ele sunt doar observate din exterior. o situaţie, o problemă sunt supuse ambelor categorii de implicare pentru a se putea concluziona ulterior asupra lor de pe ambele poziţii.Etape:a. stabilirea ariei tematice b. împărţirea pe două subgrupe .observatorii realizează notarea impresiilor;c. inversarea rolurilor celor două subgrupe din cuplu;d. reunirea subgrupelor şi prezentarea impresiilor urmate de dezbaterile implicate de aceste impresii.
Metoda grupurilor de observare alternativă/ reciprocă.
m
Rezultate obţinute: inventar de idei şi impresii legate de tema dată.Rolul actorilor implicaţi:Moderatorul:- stabileşte tema şi regulile de lucru; - moderează gruparea; - urmăreşte derularea etapelor
Cursanţii:- îşi asumă pe rând cele două roluri şi rezolvă sarcinile fiecărei etape.
Număr optium de partipanţi: 5-15 cursanţi.Modalităţi de grupare: prin numeraţie, voluntariat sau desemnare.Timp optim: 30-60 minute.
Metoda riscului sau a obstacolelor Finalitatea: căutarea tuturor obstacolelor existente sau prezumate,
reale sau imaginare care se pot ivi în proiectarea sau punerea în practică a unei activităţi de predare, organizare, în elaborarea unui proiect etc.
Etape: grupul găseste şi a noteaza toate riscurile (dificultăţile),, care apar
sau pot să apară în raport cu tema pusă în discuţie;
se fixează criterii după care s-ar putea realiza clasificarea riscurilor (dificultăţilor) listate;
Impartim grupul pe subgrupe şi fiecăreia i se repartizează o categorie de obstacole (dificultăţi) cu sarcina de a căuta soluţii de evitare, diminuare sau rezolvare;
Număr optim: 20-30 cursanţi.
Stabilizarea in grupul mare , prin dezbatere argumentată, a soluţiilor celor mai bune, formularea concluziilor cu privire la posibilităţile de prevenire a riscurilor.
Notă: această metodă poate fi integrată, ca procedeu, în cadrul metodei studiului de caz.
.
Lucrul pe subgrupe/grupe
Definiţi sarcinile cât mai concret Daţi fiecărei grupe o altă sarcină dacă e posibil Plimbaţi-vă printre cursanţi Precizaţi foarte clar timpul avut la dispoziţie Anunţaţi dinainte dacă rezultatele vor fi
prezentate grupului mare Gestionaţi cu grijă prezentarea rapoartelor
făcute de grupe
Avantaje
Formează spiritul de echipă Oamenii pot învăţa unii de la alţii Se obţine mai multă implicare Schimbarea ritmului
Finalitatea metodei: exersarea capacităţii de analiză şi de decizie la
participanţi în raport cu o situaţie dată.
Etalarea unor situaţii tipice, reprezentative, semnificative
Identificarea cauzelor, evoluţia fenomenului comparativ cu fapte şi evenimente similare
Etapele de desfăşurare
1. Citirea cazului
2. Analizarea cazului pe grupuri
3. Dezbaterea, argumentarea
Metoda cazului
RECOMANDĂRI
Folosiţi cazuri – obiective urmărite Folosiţi cazuri preluate din organizaţia
participanţilor Stabiliţi o listă cu întrebări specifice Folosiţi grupuri (3-7 persoane) Impuneţi limite de tip stricte
Exerciţiu: “Râul cu crocodili” participanţii au sarcina de a
ierarhiza, pe echipă, în ordinea preferinţei, personajele
povestirii
Metoda cazului
Incidentul critic
Variantă a studiului de cazSituaţia problematică poate fi: - o situaţie-limită - problemă imaginată sau construită pe supoziţii raţionaleMetoda permite realizarea unor obiective de formare a unor capacităţi superioare (gândirea analitică, critică, creativă)
Metoda panel eutanasierea - preot, profesor, medic, bolnav
incurabil
Discutarea problemei de către experţi şi un moderator
Observatorii pot adresa întrebări (hârtie albastră), sugestii (albe), păreri (roşii)
REGULI:
1. Judecata critică este exclusă
2. Emiteţi un număr cât mai mare de idei
3. Daţi frâu liber imaginaţiei
4. Preluaţi ideile celorlalţi şi le imbunătăţiti
5. Evitaţi autocenzura propriilor idei
Brainstormingul sau
”
“furtuna de idei
Finalitate:• dezvoltarea gîndirii divergente, a capacităţii de corelare, transfer, extrapolare, a creativităţii;• se urmăreşte găsirea unor soluţii creative pentru o problemă dată.
Finalitatea: dezbaterea nuanţată şi
aprofundată a unei teme cu asigurarea
participării active a tuturor membrilor
grupului.
Exerciţiu: “îmbunatăţiri aduse unui coş de rufe”
Consultarea reiterată (Philip 6x6
Modalităţi de grupare şi reunire:
După criterii impuse de temă.
Etape:
a. punerea temei în discuţie; tratarea liniilor generale ale acesteia, eventual cu participarea unui specialist în problema respectivă;
b. împărţirea grupului în subgrupe
c. reunirea grupului mare constituie cadrul în care fiecare raportor al microgrupelor va prezenta concluziile dezbaterilor respective având grijă să:
- să scoată în evidenţă nuanţele specifice; - să nu repete aspecte prezentate de antevorbitori
Joc dramatic
Prezentarea unei probleme, unui subiect ales
Scenariul trebuie să fie spontan, nu premeditat
Dezvoltarea capacităţii empatice şi de înţelegere a diferitelor opinii
Jocul de rol
Joc de ROL-
Avantaje: O tehnică adecvată pentru a descrie situaţii delicate şi conflictuale.
Poate fi utilizată pentru a completa însuşirea conceptelor şi teoriilor
Asigură înţelegerea/cunoaşterea tiparelor comportamentale
Stimulează rezolvarea spontană a problemelor
Învăţarea prin intermediul aplicaţiilor practice
Impact dramatic
O modalitate eficientă de schimbare a atitudinilor.
Experimentul de grup
Icebergul
Exerciţiu: “Ce-şi doresc femeile?”
Prelegere, povestire, explicatie
Cuvinte cheie: vrăjitoare, căsătorie, printesa, bani
Metoda expozitivă
Metode de activizare a expunerilor Titluri
Cursanţii vor primi un material fără titlu sau subtitlu, dar cu spaţiul liber cuvenit acestora
Vor decide asupra unui titlu care să rezume sub
forma unei afirmaţii ceea ce urmează în secţiunea sau textul respectiv.
Sau puteţi realiza această activitate invers
Metode de activizare a expunerilor
Transformarea
Transformarea unui text în altul...... un pliant poate fi transformat într-un articol de
ziar un set de instrucţiuni poate fi transformat într-o
declaraţie despre cum funcţionează aparatul şi în ce caz ar fi folositor
Explicaţile cursanţilor
Perechi de câte doi vor primi două texte legate între ele
Fiecare îi va explica celuilalt tema lui, răspunzând şi la eventuale întrebări, până când ambii înteleg ideea
Sarcina integrantă: Perechea va lucra apoi la o sarcină care să-i implice pe amândoi pentru tratarea ambelor teme.
EX. Unul primeşte informaţii despre păun şi celălalt despre papagal. O cerinţă inspirată ar fi : ‘’Găsiţi asemănările şi deosebirile dintre...