1
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Str. Ştirbei Vodă nr. 37, sector 1,
Bucureşti 010102
Tel: 313.64.91; 314.27.83*
Fax: 40/1/312.14.47
ROMANIA
REGULAMENT INTERN
2013
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu sediul în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă, nr. 37, sectorul 1,
funcţionează în baza Ordinului Ministrului Învăţământului nr. 7020/1990 şi a Hotărârii de Guvern nr.
1412/2009 privind organizarea şi funcţionarea ISE.
I. STRUCTURA INSTITUTULUI:
1.1. În structura organizatorică a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei funcţionează laboratoare,
compartimente şi birouri. Acestea sunt prevăzute în organigramă şi în Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei este condus de director general, care emite decizii şi
instrucţiuni şi reprezintă institutul în raporturile cu alte institute similare, autorităţi publice, precum şi
cu persoane juridice din ţară şi străinătate.
a) Laboratoare:
Teoria Educaţiei
Curriculum
Cercetare pentru tineret
Consiliere şi management educaţional
Politici educaţionale
b) Compartimentul financiar-contabilitate
c) Resurse umane, administrativ
2
1.2. Fiecare laborator este condus de un şef care răspunde de întreaga activitate a acestuia. Alte
atribuţii sunt prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Fişa postului.
1.3. Compartimentul financiar-contabilitate al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei este coordonat de
contabilul şef.
1.4. Biroul de Resurse Umane este coordonat de un şef care răspunde şi de activitatea desfăşurată
de biroul administrativ.
II. PERSONALUL INSTITUTULUI
2.1. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului institutului se stabilesc prin „fişa postului” aprobată
de director. Fişa postului se reactualizează ori de câte ori structura institutului se modifică.
2.2. Personalul institutului acţionează în relaţiile cu reprezentanţii altor instituţii (din ţară şi
străinătate) în limita atribuţiilor stabilite prin fişa postului sau a mandatului încredinţat de conducere,
în cazul delegării de atribuţii. Angajarea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei în raport cu persoane
juridice şi fizice se face de către director, directorul adjunct sau secretarul ştiinţific.
2.3. Participarea personalului Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei la activităţi organizate în
străinătate se face pe baza unui referat aprobat de Consiliul de Administraţie; la întoarcerea din
străinătate, persoana trebuie să prezinte un raport scris asupra activităţii desfăşurate.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI ŞI ANGAJAŢILOR
2.4. Drepturi:
a) să aibă acces la sursele de informare şi documentare necesare proiectelor de cercetare-dezvoltare
la care participă, cu respectarea normelor de folosire şi publicare;
b) să participe la elaborarea strategiei cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice;
c) să participe la manifestări ştiinţifice cu comunicări din rezultatele activităţii de cercetare-
dezvoltare şi de a publica lucrări ştiinţifice în condiţiile legii;
d) să breveteze rezultatelor cercetării, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiei; în limita resurselor
bugetare, instituţia poate finanţa participarea personalului de cercetare-dezvoltare la manifestări
ştiinţifice, naţionale şi internaţionale;
3
e) să-i fie recunoscute calitatea de autor sau coautor al unui demers ştiinţific şi posibilitatea de
recompensare conform legislaţiei în domeniu;
f) să fie sprijinit de către institut în vederea perfecţionării pregătirii profesionale, conform legii;
g) să se implice în asociaţii profesionale, societăţi şi organizaţii ştiinţifice, naţionale şi
internaţionale, fără ca prin activitatea desfăşurată în aceste organisme să intre în conflict de interese
cu institutul;
h) să-i fie recunoscută şi stimulată performanţa în domeniul cercetării-dezvoltării prin premii,
gradaţii, titluri, diplome, în condiţiile legii;
i) să participe la competiţii pentru finanţarea activităţii ştiinţifice proprii din fonduri bugetare sau
private, în condiţiile legii;
j) să participe ca expert, referent, membru în comisii de evaluare, consultant la solicitarea altor
instituţii sau agenţi economici, fără a intra în conflict de interese cu institutul şi de a fi remunerat
pentru activitatea depusă;
k) să desfăşoare activităţi succesive sau simultane privind cercetarea, învăţământul sau
valorificarea cercetării. Acestea se pot exercita în interiorul sau în afara institutului;
l) să beneficieze, în condiţiile legii, de un spor la salariul de bază, dacă au obţinut titlul ştiinţific de
doctor;
m) să refuze motivat, din considerente morale şi etice, să participe la cercetări ştiinţifice care au
impact negativ asupra fiinţei umane;
n) să solicite ocuparea unui post de grad inferior celui dobândit, dacă este în interes propriu;
o) să participe la procedurile de ocupare a unei funcţii, respectiv obţinerea gradului profesional, în
perioada suspendării contractului de muncă prin acordul părţilor, cu condiţia îndeplinirii tuturor
celorlalte criterii prevăzute de lege;
p) să i se respecte orice alte drepturi care au caracter mai favorabil, prevăzute în legislaţia în
vigoare.
2.5. Obligaţii:
a) să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;
b) să nu creeze conflict de interese sau concurenţă neloială în cazul cumulului de activităţi, efectuat
în condiţiile legii;
4
c) să participe la formarea cercetătorilor tineri şi să transmită cunoştinţele şi experienţa proprie în
activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) să se supună analizelor de evaluare a activităţii de cercetare-dezvoltare;
e) să îndeplinească propria activitate ştiinţifică fără a încălca drepturile şi libertăţile omului;
f) să-şi dezvolte continuu cunoştinţele ştiinţifice şi să contribuie la diseminarea informaţiei şi
culturii ştiinţifice;
g) să aplice, în economie sau în viaţa socială, rezultatele activităţii proprii de cercetare-dezvoltare;
h) să utilizeze în activitate cele mai bune practici şi cele mai noi cunoştinţe accesibile din domeniul
specific de activitate.
i) fiecare salariat are obligaţia să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să utilizeze optim
resursele materiale şi financiare ale institutului.
III. FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII
3.1 Angajatorul are obligaţia de a asigura salariaţilor acces periodic la formarea profesională.
3.2. Angajatorul persoană juridică elaborează anual planuri de formare profesională, cu consultarea
reprezentanţilor salariaţilor. Fiecare salariat este principalul responsabil de dobândirea şi întreţinerea
propriilor competenţe.
3.3. Stabilirea criteriilor de evaluare profesională sa va face conform OMECTS nr. 3860/2011
privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale individuale
anuale ale personalului contractual şi a criteriilor prevăzute la art.5, lit.c) din Legea nr. 284/2010:
Cunoştinţe şi experienţă;
Complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor;
Judecata şi impactul deciziilor;
Influenţă, coordonare şi supervizare;
Contacte şi comunicare;
Incompatibilităţi şi regimuri speciale.
5
IV. TIMPUL DE MUNCĂ
4.1. Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă pe săptămână
este de 40 de ore. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este următoarea:
de luni până joi de la ora 8 până la ora 16:30, iar vineri de la ora 8 până la ora 14:00.
4.2. Pentru salariaţii angajaţi cu timp parţial de muncă, durata muncii şi repartizarea programului de
muncă este următoarea:
de luni până vineri 4 ore pe zi, respectiv 20 de ore pe săptămână; acestea se realizează în
funcţie de cerinţele fiecărui laborator sau compartiment.
4.3. Timpul de muncă pentru personalul care lucrează la centrala termică în perioada rece a anului se
stabileşte conform Codului Muncii.
4.4. Timpul de muncă pentru personalul de pază este de 12 ore lucrate, cu 36 de ore perioada de
repaus.
4.5. Activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată
muncă suplimentară. Aceasta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după
efectuarea acestora. Acest spor se actualizează conform normelor legale în vigoare. Pentru salariaţii
angajaţi cu contract individual de muncă cu timp parţial este interzisă efectuarea de ore suplimentare.
4.6. Munca de noapte este de la ora 22:00 la ora 6:00; salariaţii care desfăşoară activitatea în timpul
nopţii sunt paznicii. Muncitorii de la centrala termică efectuează muncă de noapte numai în perioada
anotimpului rece.
4.7. Zilele de repaus sunt sâmbăta, duminica, precum şi cele de sărbători legale, prevăzute prin
hotărâre de guvern.
4.8. În funcţie de specificul muncii prestate se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de
muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
4.9. Programul de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul
săptămânii de lucru comprimate va fi alcătuit în funcţie de situaţiile concrete.
6
V. NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A SALARIAŢILOR
DIN CADRUL ISE
5.1. In exercitarea atribuţiilor de serviciu, salariaţii ISE au obligaţia de a avea un
comportament profesionist şi corect în promovarea produselor institutului.
5.2. Salariaţii ISE au obligaţia ca, prin actele si faptele lor, să respecte Constituţia, legile
ţării şi să acţioneze pentru punerea in aplicare a dispoziţiilor legale, in conformitate cu
atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
5.3. Salariaţii ISE au obligaţia de a apăra in mod loial prestigiul instituţiei, precum şi de
a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor
legale ale acestei entităţi.
5.4. Salariaţilor ISE le este interzis:
a. să exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legătură cu activitatea
ISE cu politicile si strategiile acestuia ori cu proiectele de dezvoltare;
b. să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate in curs de soluţionare si
in care ISE are calitatea de parte;
c. să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;
d. să dezvăluie informaţiile la care au acces în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să
prejudicieze imaginea sau drepturile ISE;
VI. REGULI PRIVIND DISCIPLINA MUNCII
6.1. Personalul trebuie să aibă un comportament demn şi civilizat în relaţiile cu colegii şi persoanele
cu care colaborează.
6.2. Personalul trebuie să finalizeze proiectele la termenele stabilite.
6.3. Circuitul intern al documentelor cu care operează angajaţii presupune:
7
Toate documentele primite sunt înregistrate la secretariatul institutului, prezentate direcţiei şi
apoi laboratoarelor sau compartimentelor.
Toate documentele oficiale care sunt transmise de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei către
diferite instituţii sau persoane fizice sunt semnate de directorul, directorul adjunct, secretarul
ştiinţific şi, după caz, de şeful laboratorului, contabil şef sau şeful de birou.
Corespondenţa curentă sosită în Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei se înregistrează la
secretariat şi apoi se distribuie laboratoarelor sau persoanelor cărora le este adresată. Toate
documentele de natură financiar-contabilă sunt semnate de către director/directorul
adjunct/secretarul ştiinţific şi de către contabilul şef.
Administratorul nu poate elibera materiale consumabile personalului institutului, fără ca
solicitantul să prezinte un referat aprobat de Consiliul de Administraţie.
VII. CONCEDIUL DE ODIHNĂ ŞI ALTE CONCEDII ALE SALARIAŢILOR
7.1. Dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
7.2. Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte şi se acordă proporţional cu
activitatea prestată conform normelor legale.
7.3. Planificarea concediului de odihnă se face la nivelul fiecărui laborator şi compartiment şi se
depune la biroul de resurse umane la începutul anului.
7.4. Reportarea zilelor de concediu de odihnă pe anul următor se va face în acord cu prevederile
Codului Muncii, art. 146.
7.5. Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie, stabilite prin
lege, care nu se includ în concediul de odihnă.
7.6. Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concediul fără plată de maxim
un an într-un interval de 5 (cinci) ani.
7.7. Pentru situaţii speciale care presupun derogări de la prevederile pct. 7.6., durata concediului
fără plată se aprobă de către Consiliul de Administraţie al I.S.E.
8
VIII. SALARIZAREA
8.1. Salariul reprezintă suma de bani cuvenită pentru munca depusă de salariat, în baza contractului
individual de muncă.
8.2. Salariul este stabilit conform normelor legale prevăzute pentru salariaţii din sectorul bugetar.
8.3. Contractul individual de muncă se încheie conform Legii 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile şi complet ulterioare cu toate elementele constitutive ale acestuia. Salariul este
confidenţial şi se plăteşte fiecărui salariat lunar, prin virament pe card bancar de debit pe date de 14 a
fiecărei luni.
IX. NORME PRIVIND RESPECTAREA
PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ŞI AL INLĂTURĂRII
ORICĂREI FORME DE INCĂLCARE A DEMNITĂŢII
9.1. Instituţia respecta principiul libertăţii alegerii locului de muncă, a profesiei, a
meseriei sau a activităţii pe care urmeaza să o presteze salariatul.
9.2. Niciun salariat nu poate fi obligat să munceasca sau să nu muncească într-un anumit
loc de muncă ori într-o anumită profesie, conform legislaţiei în vigoare.
9.3. Niciun salariat nu poate fi forţat să îndeplinească orice muncă sau serviciu sub
ameninţare, ori pentru care salariatul nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber.
9.4. Tuturor salariaţilor le sunt recunoscute: dreptul la plata egală pentru muncă egală,
dreptul la protecţia datelor cu caracter personal precum şi dreptul la protecţie împotriva
concedierilor colective.
9.5. Tuturor salariaţilor le este recunoscut dreptul la libertatea gândirii şi exprimării , cu
respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri.
9.6. In cadrul unitaţii, în relaţiile de muncă funcţioneaza principiul egalităţii de
tratament faţă de toţi salariaţii, sunt respectate principiul nediscriminării, precum şi
principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Relaţiile de muncă se bazeaza pe
principiul consensualităţii şi al bunei credinţe.
9
9.7. Orice salariat care presteaza o muncă, beneficiaza de respectarea demnităţii şi a
conştiinţei sale fără nicio discriminare.
9.8. Instituţia asigură întreg cadrul organizatoric pentru evitarea tuturor formelor de
discriminare directă sau indirectă faţă de orice salariat, pe motiv ca acesta aparţine unei
rase, etnii, religii, opţiune politică, handicap, categorie socială defavorizată, ori datorită
convingerilor, vârstei, dizabilităţilor, bolilor cronice necontagioase, infectării HIV, a
sexului, a orientării sexuale, ori apartenenţei la o categorie defavorizată, privind
următoarele aspecte:
a. încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă;
b. stabilirea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
c. acordarea drepturilor sociale, altele decat cele ce reprezinta salariul;
d. condiţii de muncă echitabile şi satisfăcatoare;
e. formarea, perfecţionarea, reconversia şi promovarea profesională;
f. aplicarea măsurilor disciplinare;
g. stabilirea de salarii egale pentru munca egală;
h. protecţie impotriva şomajului;
i. dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta;
In cadrul relaţiilor dintre angajaţi, precum şi a relaţiilor dintre angajaţi şi alte persoane
fizice cu care vin în contact în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, se interzice orice
comportament care prin efectele lui defavorizeaza sau supune unui tratament injust sau
degradant o persoana sau un grup de persoane.
9.9. Nu constituie o încălcare a prezentului regulament refuzul de a angaja o persoană
care nu corespunde cerinţelor postului şi standardelor profesionale, atât timp cât aceasta
nu constituie act de discriminare.
9.10. Constituie abatere de la prezentul regulament orice comportament cu caracter
naţionalist – şovin, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament ce
vizeaza atingerea demnităţii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante,
umilitoare sau ofensatoare îndreptate impotriva unei persoane sau a unui grup de
persoane.
9.11. Măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi pentru
eliminarea discriminării directe şi indirecte pe criterii de sex se aplică in conformitate cu
10
prevederile Legii 202/2002 cu completările şi modificările ulterioare, privind egalitatea
de şanse între femei şi bărbaţi. Incălcarea regulilor privind respectarea principiilor
nediscriminarii şi a înlăturării oricarei forme de încălcare a demnităţii, constituie abatere
disciplinară.
X. PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A
CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE
SALARIAŢILOR
10.1. Salariaţii pot adresa instituţiei, în nume propriu cereri sau reclamaţii individuale
privind încălcarea drepturilor prevăzute în contractul individual de muncă .
10.2. Pentru soluţionarea temeinică şi legală a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale
salariaţilor, unitatea dispune numirea unor comisii la nivelul fiecarui compartiment,
printr-o decizie, care să cerceteze şi să analizeze detaliat toate aspectele sesizate.
10.3. In termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau reclamaţiei individuale a
salariatului la registratură, pe baza raportului comisiei, instituţiea comunică în scris
răspunsul către petiţionar.
- în răspuns se indică, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei adoptate;
- petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a salariatului, nu
se iau in considerare;
XI. REGULI PRIVIND DISCIPLINA MUNCII IN
INSTITUT
11.1. Indatoririle salariaţilor:
- să apere patrimoniul;
- să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;
- să păstreze confidenţialitatea informaţiilor ce nu pot fi date publicităţii;
- să repare paguba cauzată prin distrugerea sau înstrăinarea bunurilor din patrimoniu;
11.2. Absentarea este permisă:
- în caz de boală, de forţă majoră sau la expirarea duratei suspendării raporturilor de
muncă.
11
11.3. Angajatul va anunţa conducerea sau pe şeful ierarhic că nu se poate prezenta la
serviciu, în caz contrar fiind considerat absent nemotivat;
11.4. Se interzice salariaţilor:
- să falsifice actele privind diversele evidente;
- să scoată bunuri materiale din instituţie;
- să execute lucrări străine de interesele instituţiei in timpul serviciului;
- să transmită persoanelor fizice sau juridice date care nu sunt de interes public şi
nu au legătură cu acestea sau date personale ale altor salariaţi fără acordul
acestora;
XII. REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA
DISCIPLINARĂ
12.1. Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul
săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10
zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a
dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o
perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
12.2. Sancţiunea disciplinară se stabileşte în raport cu gravitatea abaterii săvârşite de
salariat, avându-se în vedere următoarele:
a. împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b. gradul de vinovăţie al salariatului;
c. consecinţele abaterii disciplinare ;
d. comportarea generală în serviciu a salariatului;
e. eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.
12
12.3. Aplicarea sancţiunii disciplinare se face numai dupa efectuarea unei cercetari
disciplinare prealabile (mai putin sancţiunea cu avertisment scris, mustrare scrisa).
12.4. In vederea efectuarii cercetării disciplinare, angajatul va fi convocat în scris de
către şeful compartimentului de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, precizându-se
obiectul, data, ora şi locul întrevederii. In cazul neprezentării angajatului fără un
motiv obiectiv, sancţiunea se va dispune fără efectuarea cercetării disciplinare
prealabile. In cursul cercetarii disciplinare prealabile, angajatul are dreptul să ofere
şefului toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, inclusiv dreptul de
a fi asistat , la cererea sa de un avocat.
12.5. Rezultatele cercetării disciplinare întreprinse de către şeful compartimentului de
muncă se consemneaza într-un referat care, dupa ce se aprobă şi se predă
compartimentului Resurse Umane.
12.6. Referatul întocmit de catre şeful compartimentului de muncă va cuprinde în mod
obligatoriu urmatoarele :
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi data la care s-a comis;
b) precizarea prevederilor conţinute în actele normative care reglementează
activitatea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, ce au fost încălcate de salariat ;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul
cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care angajatul nu s-a prezentat
la convocare pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile ;
d) răspunsurile scrise pe care le dă angajatul la întrebările formulate pe baza notei
explicative adresate acestuia de catre şeful compartimentului de muncă, în cazul în
care angajatul refuză să răspundă întrebările adresate, acest fapt se va consemna în
prezenţa şi cu semnătura unui alt angajat din cadrul compartimentului de muncă al
angajatului;
e) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată;
g) termenul în care sancţiunea poate fi contestată.
13
13.7. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă
scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre
săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
13.8. Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de
la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
13.9. Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de
refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de
acesta. Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării
XIV. SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE ŞI ÎNCETAREA CALITĂŢII DE
ANGAJAT AL ISE:
14.1. Angajatul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului;
b) angajatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia
deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
c) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod
corespunzător.
14.2. Suspendarea din funcţie a angajatului se dispune de Consiliul de Administraţie, cu
votul a 2/3 dintre membri.
14.3. În perioada suspendării din funcţie, angajatului nu i se plătesc drepturile salariale.
Această perioadă nu constituie vechime în muncă.
14.4. Consiliul de Administraţie comunică de îndată angajatului hotărârea prin care s-a
dispus suspendarea din funcţie.
14.5. Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale,
achitarea sau încetarea procesului penal faţă de angajat, suspendarea din funcţie
încetează, iar angajatul este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de
care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în muncă
pentru această perioadă.
14
14.6. În cazul prevăzut la alin.1, lit. c), boala psihică se constată printr-o expertiză de
specialitate, la sesizarea directorului instituţiei, iar suspendarea din funcţie se dispune pe
perioada recomandată de comisia medicală de specialitate
14.7. După expirarea perioadei prevăzute la alin. 1, Consiliul de Administraţie, pe baza
unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a angajatului,
prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă hotărăşte eliberarea sa din funcţie.
14.8. În perioada suspendării, angajatului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de
sănătate, potrivit legii.
14.9. Cazurile încetării de drept a contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă înceteaza de drept:
a) la data decesului salariatului;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a
punerii sub interdicţie a salariatului;
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de
cotizare pentru pensionare;
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de munca, de la data
la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească
definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei
persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data
ramânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
g) de la data retragerii de catre autoritaţile sau organismele competente a avizelor,
autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de
siguranţă ori pedeapsa complementară, de la data rămânerii definitive a hotararii
judecatoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
j) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durata
determinată;
15
14.10. Pentru situaţiile prevazute la alin. 14.9, lit. d)-j), constatarea cazului de încetare de
drept a contractului individual de muncă se face in termen de 5 zile lucratoare de la
intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, şi se comunică persoanelor
aflate în situaţiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.
XV. MODALITĂŢI DE APLICARE A ALTOR
DISPOZIŢII LEGALE SAU CONTRACTUALE
Pentru asigurarea aplicarii tuturor dispoziţiilor legale in domeniul relaţiilor de muncă
la nivelul instituţiei funcţionează urmatoarele principii:
a. permanenta informare a conducerii despre noutăţile sau modificarile cadrului
legal în domeniul relaţiilor de muncă ;
b. imediata informare, sub semnatura de luare la cunoştinţă, a salariaţilor despre
noile reglementări în domeniul relaţiilor de muncă şi mai ales a sancţiunilor
specifice ;
c. imediata aplicare a normelor legale ce implică modificări ale regimului relaţiilor
de muncă la nivelul institutului;
d. însuşirea şi aplicarea tuturor normelor legale aplicabile specificului activităţii
instituţiei.
XVI. REGULI PRIVIND PROTECŢIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
ÎN CADRUL UNITĂŢII
16.1 In cadrul ISE funcţionează comitetul de securitate şi sănătate în muncă, constituit în
baza deciziei nr. 88 din noiembrie 2011. Acesta are ca atribuţii implementarea,
coordonarea şi controlul respectării legislaţiei în vigoare, în principal incidente în materie
fiind Legea 319/2006 şi H.G. 1028/2006.
16
XVII. DISPOZIŢII FINALE
17.1. Prezentul regulament se completează cu prevederile legislaţiei in vigoare privind
organizarea muncii, drepturile si obligaţiile părţilor, igiena şi securitatea muncii,
disciplina muncii şi răspunderea disciplinară, civilă şi penală.
17.2. Prezentul regulament întocmit intră în vigoare la data semnării, respectarea
lui fiind obligatorie pentru tot personalul.
17.3. Prezentul regulament a fost adus la cunostinţa personalului prin informare şi prin
afişare la sediul instituţiei.
Prezentul «Regulamentul Intern » a fost supus dezbaterii şi finalizat în această formă pe
[email protected], adus la cunoştinţă şi adoptat de către Adunarea Generală a salariaţilor ISE în data
de 21 martie 2013, şi face obiectul Deciziei nr. 31/26.03.2013 a Consiliul de Administraţie al ISE.
În acord cu prevederile Codului Muncii, prezentul Regulament Intern se găseşte afişat la
AVIZIER.
DIRECTOR GENERAL,
Dr. Luciana-Simona VELEA
Bucureşti,
27.03.2013