1
Hotărâre 330
2018-05-10
Guvernul României
pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de desfăşurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „LEA 400 kv Oradea-Békéscsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr în staţia 400 kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicaţii şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba“
Monitorul Oficial al României nr 424 din 2018-05-18
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 330/2018
pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de
rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018,
precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de
expropriere aflate în curs de desfășurare având ca obiect imobilele proprietate
privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de
interes naţional ''LEA 400 kv Oradea-Békéscsaba . Montarea unei bobine de
compensare 100 MVAr în staţia 400kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicaţii
şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Békéscsaba''
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
HOTĂRÂRE
pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum și aplicarea
prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de
desfășurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de
expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ''LEA 400 kv Oradea -
Békéscsaba . Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr in stația 400kv Oradea Sud.
Echipamente de telecomunicații si teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Békéscsaba''
Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea
situației actuale
În ultima perioadă se constată o înrăutățire a situației energetice
a zonei de nord – vest a Sistemului Electroenergetic Național
(SEN), generată de faptul că interconexiunea cu sistemele
energetice vecine nu mai asigură același nivel de rezervare a
capacităților necesare menținerii echilibrului în rețeaua electrică de
transport, cât și necesară finalizării unor lucrări la infrastructura
2
rutieră din zonă, care impun scoaterea din funcțiune pe durate mai
lungi de timp a unor linii electrice de transport din zonă.
Prezentăm în continuare argumentele care justifică urgentarea
finalizării lucrărilor pe linia electrica aeriana (LEA) 400 kV Nădab
– Oradea Sud și punerea ei în funcțiune, aceasta reprezentând un
proiect strategic de utilitate publică.
Principalele caracteristici energetice ale zonei de nord – vest a
țării sunt următoarele:
- secțiunea caracteristică S4 a SEN (secțiune caracteristică a
SEN situată în zona de nord – vest a țării, care cuprinde opt județe)
este o secțiune puternic deficitară din punct de vedere al
echilibrului producție – consum;
- legătura rețelei electrice de transport a secțiunii S4 cu restul
SEN și SE din interconexiune se realizează doar pe doua linii 400
kV (LEA 400 kV Sibiu Sud – Iernut și LEA 400 kV Roșiori –
Mukacevo – linie de interconexiune cu Ucraina) și doua axe de 220
kV (axa 220 kV Mintia – Alba Iulia – Cluj Florești și axa 220 kV
Gutinaș – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele –
Ungheni – Iernut);
- centralele electrice din zona secțiunii S4 sunt CTE Iernut (cu
grupuri care utilizează numai gazele naturale), CHE Mărișelu,
CHE Remeți, CHE Munteni, centrale a căror funcționare este
sporadica depinzând de resursele de gaze naturale, de resursele de
apa și de prețul energiei electrice pe piață și CET Oradea I (cu
grupuri care utilizează gazele naturale), care funcționează cu puteri
reduse (aproximativ 30 MW vara și 60 MW iarna), doar pentru
asigurarea termoficării în Municipiul Oradea și la câțiva
consumatori industriali.
În aceste condiții, liniile de interconexiune din zonele de nord
și de vest ale țării (linia de 400 kV Roșiori – Mukacevo cu Ucraina
– singura linie de interconexiune dintre Romania și Ucraina – și
liniile de 400 kV Arad – Sandorfalva, respectiv Nădab –
Békéscsaba au un rol deosebit de important în menținerea
siguranței și stabilității în funcționare a acestei secțiuni din rețeaua
de transport. Ieșirea din funcțiune a oricăreia dintre ele, în lipsa
legăturii dintre stațiile Oradea Sud și Nădab, parte a coridorului
Roșiori (stație de interconexiune cu Ucraina) – Oradea Sud –
Nădab (stație de interconexiune cu Ungaria) – Arad (stație de
interconexiune cu Ungaria) slăbește suportul pe care zona îl are din
partea interconexiunii cu țările vecine și conduce la riscuri privind
pierderea stabilității în funcționarea zonei, afectând în mod direct
siguranța alimentării cu energie electrică a zonei de nord – vest a
3
țării.
În contextul geopolitic actual, caracterizat de existenta unui
conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității
politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de
interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori –
Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea
siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine
extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de
cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă,
ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării
(interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea
posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia.
Astfel, funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400
kV Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la
regimuri de funcționare deosebit de periculoase, siguranța
alimentării consumatorilor din zonă fiind pusă în pericol, deoarece
zona deficitară a secțiunii de rețea din România este legată acum de
o zonă care a devenit și ea deficitară și care nu mai are posibilitatea
de a susține rețeaua interconectată.
În ultima lună (februarie 2018) s-a constatat o scădere
considerabilă a producției de energie electrică din zona de vest a
Ucrainei care a condus la creșterea semnificativă a circulațiilor de
putere prin rețeaua de transport din România, cu precădere pe
singura axă de 400 kV a zonei de nord – vest a țării, respectiv Sibiu
Sud – Iernut – Gădălin – Roșiori – Mukacevo, cu efecte în
creșterea riscului unor deteriorări de echipamente sau regimuri
periculoase și a apariției unor avarii de sistem.
Spre exemplificare, prezentăm graficul de mai jos, privind
evoluția fluxului de energie electrică înregistrat pe LEA 400 kV
Roșiori – Mukacevo, din care se constată în mod evident
schimbarea accentuată a fluxurilor de export în dauna fluxurilor de
import. Practic, în luna februarie 2018, fluxul dinspre Ucraina spre
România a scăzut considerabil, iar cel dinspre România spre
Ucraina a crescut considerabil, ajungând să depășească valorile
cumulate ale întregului an 2017.
4
În susținerea urgenței finalizării lucrărilor de punere în
funcțiune a liniei de 400 kV Nădab – Oradea Sud, în tabelul de mai
jos este prezentată și evoluția fluxurilor de energie electrică
înregistrate pe interconexiunea cu Ungaria, din care rezultă aceeași
schimbare majoră în mod similar interconexiunii cu Ucraina.
În completarea acestei evoluții trebuie menționată și situația
apărută în săptămâna 26 februarie – 02 martie 2018, când, pe
fondul unor dificultăți în rețeaua de transport a gazelor naturale s-a
impus oprirea totală a CTE Iernut, dovedindu-se existența reală a
riscului care trebuie luat în considerare în ceea ce privește
funcționarea în siguranță a zonei de nord – vest a SEN. Dacă peste
această situație ar fi apărut o indisponibilizare accidentală a unei
linii din secțiune, evoluția funcționării zonei de rețea ar fi fost
deosebit de periculoasă și extrem de dificil de gestionat.
Dezvoltarea infrastructurii naționale și sau locale
În zona de nord – vest a țării se înregistrează o creștere a
volumului lucrărilor care necesită relocarea liniilor electrice de
transport pentru realizarea coexistenței cu lucrări de infrastructură,
5
în special autostrăzi, drumuri naționale și județene, dar și cu alte
obiective de interes național sau local (hale industriale, rețele de
gaze naturale etc.), multe dintre acestea fiind realizate cu fonduri
europene. Aceste lucrări presupun retragerea din exploatare a
liniilor electrice din rețeaua electrică de transport pe perioade lungi
de timp, fără posibilitatea de a repune în funcțiune echipamentul
retras din exploatare, în aceste perioade fiind afectată siguranța în
funcționare a zonei deservite de acel echipament.
Astfel, precizăm că începând cu data de 7 martie 2018 au fost
emise solicitări de retragere din exploatare a mai multor linii din
zonă, pentru lucrări de deviere/reconfigurare/relocare necesare
derulării proiectelor privind construcția unor tronsoane de
autostradă, precum Sebeș – Turda și Deva – Lugoj. Acestor
solicitări trebuie să li se dea curs în mod obligatoriu pentru a nu
bloca sau întârzia lucrările la proiectele respective de infrastructură
rutieră, care au caracter strategic, cu implicațiile aferente, de natură
contractuală sau economică.
Având în vedere existența simultană a mai multor șantiere
aferente proiectelor CNAIR, se așteaptă solicitări similare în
următoarea perioadă și pentru ale zone de vecinătate (traversare) cu
viitoarele porțiuni din autostrăzile care se construiesc în zona
centrală și de nord – vest a țării (A3, A10).
Orice întârziere în finalizarea lucrărilor aferente liniei de
400 kV Nădab – Oradea Sud conduce la creșterea riscului
privind siguranța și stabilitatea în funcționare a zonei de nord
– vest a rețelei electrice de transport cât și la apariția unor
blocaje derularea altor proiecte strategice de infrastructură de
transport.
Obiectivul de investiții "LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba.
Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în stația 400 kV
Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și teletransmisii
pentru LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba. Finalizarea tronsonului 1-
42, inclusiv deviere rețele electrice de 110 kV și 20 KV” a fost
aprobata prin H.G. nr. 1357/2004, iar prin H.G. nr. 1576/2005 a
fost declarata utilitatea publica a acestuia, sens în care în
conformitate cu prevederile art. 2, expropriatorul este statul român
prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice
"Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea
Ministerului Economiei și Comerțului.
Procesul verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost
încheiat in data de 27.11.2008, data la care a fost încheiat si
Procesul verbal de recepție a punerii in funcțiune parțiale nr.
6
6227/27.11.2008.
Astfel, LEA 400 kV Oradea–Békéscsaba, s-a dat in folosință
doar parțial, și anume tronsonul de dublu circuit, LEA 400 kV
Nădab (RO) – Békéscsaba (HU): 60 de km, din care pe teritoriul
României 22 km, simultan cu LEA 400 kV Arad-Nădab.
La nivelul Uniunii Europene se află în plin proces realizarea
Pieței Unice de Energie Electrică Europeană. În ceea ce privește
implicarea României în acest proces, menționăm faptul ca în anul
2014 a fost realizată cuplarea piețelor pentru ziua următoare la
nivelul României, Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe (proiectul
4M MC), iar în prezent suntem angrenați în numeroase proiecte de
cuplare a piețelor de energie electrică din România cu cele din zona
central – est europeană, respectiv cu cele din zona central – vest
europeană. Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl
reprezintă capacitatea de transfer în interconexiune care este
determinată de liniile de interconexiune dintre țări, de liniile
interne cu impact asupra funcționării interconectate, așa cum este
cazul LEA 400kV Oradea – Békéscsaba, respectiv de structura și
distribuția teritorială a surselor de producere a energiei electrice. În
prezent, România are o capacitate de interconexiune de numai 7 %
din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât este prevăzut
în reglementările europene pentru anul 2020, acest aspect fiind
notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a LEA 400
kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de ținta
europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru
export/import este între 100 – 300 MW.
Tronsonul LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab are o lungime de
72 km, simplu circuit A și este finalizat parțial:
- realizata complet porțiunea dintre stâlpii 48-215
- porțiunea 42 - 48 - LEA echipată complet, mai puțin
OPGW.
- porțiunea 1- 42 - s-au executat numai fundațiile și stâlpii
aferenți cu numărul 4,5,11,12,13,14,17,19,20,21,22,24-37,39,
respectiv fundația nr. l5.
Datorită nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au putut
realiza 14 fundații (1,2,3,6,7,8,9,10,15,16,18, 23,38,40,41) si stâlpii
respectivi precum si stâlpul aferent LEA 110 kV Electrica.
Materialele nemontate (stâlpi, conductoare, izolatori, cleme și
armături, accesorii, etc.) au fost depozitate in stația Oradea Sud, în
gestiunea Transelectrica. Începând cu 01.04.2009, Tronsonul
Oradea – Nădab s-a trecut in conservare conform Hotărârilor
Consiliului de Administrație al CN Transelectrica nr. 2/21.01.2009
7
si 3/24.02.2009.
Din anul 2008 pana in prezent nu s-au putut continua lucrările,
având in vedere acțiunile în instanță pentru exproprierea terenurilor
in cauza, unde CNTEE Transelectrica SA este parte.
Pentru încadrarea lucrărilor prezentului obiectiv de investiții în
obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010, trebuie precizat că
acestea au ca obiect dezvoltarea transportului de energie electrică,
în terminologia Legii nr. 255/2010.
La momentul prezentei, se afla încă pe rolul instanțelor de
judecata procese pentru bornele 2 și 7. Menționăm că pretențiile
proprietarilor (în instanță) sunt în cuantum de 402.450 euro, iar
cuantumul despăgubirilor stabilit în baza rapoartelor de evaluare
depuse la dosar este de 2.356,40 Euro in aceste cauze. Cu titlu de
exemplu, pentru terenul aferent stâlpului nr. 3, recent finalizat
irevocabil, față de pretențiile proprietarilor în cuantum de 35.000
de euro, instanța a stabilit că suma totală datorată cu titlu de
despăgubire pentru expropriere este de 4.530 de euro.
In iulie 2013 a intrat in vigoare Legea 220/2013, de modificare
si completare a Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză
de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes
național, județean și local, prin care au fost incluse in domeniul de
aplicabilitate si „lucrările de interes național pentru realizarea,
dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie
electrică”.
Art. 32 din Legea nr. 255/2010, având conținutul nemodificat de
niciunul dintre actele normative care au completat și modificat
Legea nr. 255/2010, prevede posibilitatea aplicării procedurii
speciale de expropriere a terenurilor necesare realizării
obiectivelor de investiții de infrastructură energetică și pentru
acele imobile pentru care fuseseră demarate proceduri de
expropriere anterior apariției Legii nr. 255/2010, cu condiția ca
aceste proceduri să nu se fi finalizat încă.
Formularea art. 32 din Legea nr. 255/2010 nu conține nicio
limitare temporală, directă și indirectă, și nu conține nici prevederi
generale privind tranzitorialitatea regimului juridic aplicabil
procedurilor de expropriere aflate în curs la momentul apariției
Legii nr. 255/2010: ” În cazul procedurilor de expropriere aflate în
curs de desfăşurare, pentru continuarea realizării obiectivelor, se
aplică prevederile prezentei legi.”
Absența unor formulări specifice caracterului potestativ al
aplicării procedurii accelerate prevăzute de către Legea nr.
255/2010, nu poate fi în concordanță cu teza conform căreia o
8
autoritate publică responsabilă, care nu face imediat după apariția
Legii nr. 255/2010 demersurile administrative necesare, ”pierde”
aplicabilitatea legii și nu se mai poate bucura ulterior de efectele
procedurii accelerate prevăzute de aceasta. După cum se observă
din formularea textului de lege, autoritatea publică responsabilă nu
dobândește prin Legea nr. 255/2010 un veritabil drept de opțiune
pentru accelerarea procedurilor de expropriere aflate în curs de
desfășurare la data intrării în vigoare a legii ci, dacă ar fi să se
încerce o calificare riguroasă a instituției juridice introduse de art.
32, ne aflăm mai degrabă în fața unei obligații legale de aplicare a
legii noi, formularea ”se aplică prevederile prezentei legi”
îndeplinind toate condițiile de calificare ca normă imperativă, de
protecție a unui interes public major. În această cheie de
interpretare, art. 32 nu naște un drept potestativ al autorității de
beneficiere a accelerării proceduri, drept ce ar fi susceptibil de
pierdere prin neuz în perioada ”tranzitorie” imediat ulterioară
apariției Legii nr. 255/2010 ci naște o obligație în sarcina autorității
de a asigura protejarea interesului public major prin accelerarea
procedurilor de expropriere ce trenează în regimul de drept comun
impus de Legea nr. 33/1994
Nu în ultimul rând, un argument important împotriva limitării în
timp a aplicabilității art. 32 din Legea nr. 255/2010 este chiar
raportul dintre Legea nr. 33/1994 și Legea nr. 255/2010. Astfel,
Legea nr. 255/2010 nu înlocuiește, nu modifică și nu abrogă
regulile stabilite de Legea nr. 33/1994.
În conformitate cu prevederile privind dispozițiile tranzitorii
reglementate prin art. 54 din Legea nr. 24/2000, se stabilește că
”dispoziţiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la
derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii
reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act
normativ. Dispoziţiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă
determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea
în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite
retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.”
În cazul de față, efectul derogatoriu și excepțional pe care
prevederile Legii nr. 255/2010 îl introduc în regimul juridic
național al exproprierii nu presupun o tranziție de la vechea lege
la noua lege și o reglementare tranzitorie distinctă și detaliată a
raporturilor juridice inițiate pe vechea lege dar neconsumate la
momentul intrării în vigoare a noii legi. Dispozițiile art. 32 nu
sunt astfel ”temporare”, ci au vocația le aplicarea perpetuă, pe toată
perioada de aplicare a Legii nr. 255/2010, singura condiție
9
necesară producerii efectelor este ca procedura de expropriere să fi
fost demarată la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 255/2010;
în ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor constituționale
relevante, respectiv art.44 din Constituția României, art. 32 se
înscrie în liniile generale ale Legii nr. 255/2010, caracterul
accelerat al procedurii de expropriere neurmând a afecta, nici
pentru procedurile demarate pe Legea nr. 33/1994 și finalizate pe
Legea nr. 255/2010, protecțiile și garanțiile constituționale ale
dreptului de proprietate privată, controlul judecătoresc al legalității
exproprierii și al întinderii despăgubirii cuvenite nefiind nici limitat
nici alterat de legea nouă.
Pentru exproprierea terenurilor necesare finalizării liniei Oradea
– Nădab. Ministerul Economiei nu are alocate fonduri în bugetul
aferent anului 2018 pentru acoperirea cheltuielilor de expropriere,
în acest sens fiind necesară suplimentarea fondurilor alocate prin
bugetul de stat Ministerului Economiei pentru acoperirea
cheltuielilor aferente obiectivului de investiții menționat.
Participarea României la piața de energie electrică a statelor din
Uniunea Europeană se poate face numai în condițiile unei întăriri a
rețelelor de conexiune între statele membre, astfel încât să se
obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de
transport a energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor
internaționale, cât și celor din sistemul propriu.
Studiul elaborat de Uniunea pentru Coordonarea
Transportatorilor de Energie Electrică (UCTE) pentru dezvoltarea
sistemelor energetice a analizat limitele capacităților de transfer de
putere între sistemele membre, evidențiind existența unei „granițe
de congestie” în piața europeană de energie electrică. Dincolo de
această graniță capacitățile de tranzit sunt aproape de limită, iar
creșterea fluxurilor de putere tranzitate nu poate fi realizată decât
printr-o întărire a rețelelor de interconexiune.
În vecinătatea acestei „granițe” se află Grecia, Ungaria, Serbia
(care apelează în perspectivă la importuri de energie electrică),
Polonia, Slovacia și România (care pot asigura exporturi de energie
electrică).
În acest context, România și Ungaria au dezvoltat împreună
interconexiunea dintre sistemele lor energetice astfel încât să
obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de
transport al energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor
internaționale, cât și celor din sistemul propriu. În prezent,
România și Ungaria au o singură linie de interconexiune, Arad-
10
Sandorfalva (400 kV), cea de a doua interconexiune LEA 400kV
Oradea – Békéscsaba fiind în funcțiune momentan numai pe
porțiunea Nădab-Bekescsaba.
Din punct de vedere tehnic, situația actuală se prezintă după cum
urmează:
În baza contractelor de proiectare și de execuție încheiate de
către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice
Transelectrica SA cu ISPE BUCUREȘTI și ELECTROMONTAJ
BUCUREȘTI, s-a executat, parțial, lucrarea LEA 400 KV
ORADEA- BÉKÉSCSABA secțiunea din județul BIHOR care se
află în gestiunea Sucursalei de Transport Cluj, lucrările
executându-se conform proiectului în perioada august 2006 -
noiembrie 2008 în baza Autorizației de Construire nr.
21/17.05.2006 cu valabilitate până în 14.08.2009, eliberată de
Consiliul Județean BIHOR, astfel:
- porțiunea dintre stâlpii 48 și 147- execuție completă -
LEA echipată în totalitate (fundații, stâlpi, izolație,
conductoare active și de protecție), mai puțin balizele din
deschiderea 129 - 130.
- porțiunea 42-48 - LEA echipată complet, mai puțin
OPGW (fibra optică).
- porțiunea 1-42 - s-au executat numai fundațiile și
stâlpii aferenți cu numărul 4, 5, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 20,
21, 22, 24-37, 39, respectiv fundația nr. 15.
- materialele care nu s-au pus în executie (stâlpi,
conductoare, izolatori, cleme și armături, accesorii etc.),
precum și cele de rezervă se află în stația Oradea Sud în
gestiunea Sucursalei de Transport Cluj.
Recepția parțială a lucrărilor s-a efectuat în termenul stabilit prin
contract și prin documentele anexate acestuia. Procesul verbal de
recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost încheiat fără
observații, în data de 27.11.2008.
Din cauza nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au
putut realiza 12 fundații (2, 3, 6, 7, 8, 10, 16, 18, 23, 38, 40, 41),
precum și un stâlp a cărui fundație este executată (nr. 15). Până
la data prezentei s-au încheiat procedurile de expropriere începute
în 2006 la 10 borne cu soluții favorabile Companiei Națională de
Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA - adică
cuantumul despăgubirilor către proprietari fiind cel propus de
Transelectrica sau foarte apropiat de acesta, restul proceselor de
expropriere fiind încă în derulare cu toate că au fost începute din
anii 2006-2007.
11
Din punct de vedere economico-financiar:
Obiectivul de investiții LEA 400KV Oradea-Békéscsaba s-a
finalizat parțial în noiembrie 2008.Mijlocul fix rezultat prin
Procesul verbal de recepție a punerii în funcțiune parțiale nr.
6227/27.11.2008 este:
Nr.
inv. Denumire Data PIF Dv Dr
Valoare
inventar
(Lei)
Amortizare
Cumulată
(Lei)
11088 LEA
400KV
Oradea –
Békéscsaba
31.12.2008 57 469 16.731.089,61 782.144,44
Începând cu 01.04.2009, LEA Oradea-Békéscsaba s-a trecut în
conservare conform Hotărârii Consiliului de Administrație al
CNTEE Transelectrica SA nr. 2/21.01.2009 și Hotărârii Consiliului
de Administrație nr. 3/24.02.2009; solicitarea aprobării de trecere
în conservare s-a reînnoit anual.
Din punct de vedere juridic situația se prezintă în felul următor:
Pentru dobândirea terenurilor necesare construcției stâlpilor s-a
aplicat procedura exproprierii conform Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin H.G.
1576/08.12.2005 lucrarea a fost declarată de utilitate publică de
interes național și s-au parcurs celelalte etape ale procedurii de
expropriere prevăzute de Legea nr. 33/1994.
Din totalul de 42 de terenuri necesare pentru realizarea lucrării
de utilitate publică, s-au finalizat până în prezent procedurile de
expropriere pentru un număr de 40, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 33/1994 și în baza H.G. nr. 1576/2005, statul român, prin
Ministerul Economiei, devenind proprietarul acestora, prin
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice
"Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea
Ministerului Economiei. Includerea respectivelor bunuri în
inventarul bunurilor proprietatea publică a statului nu se poate face
decât cu respectarea procedurilor și condițiilor stabilite de către
H.G. nr. 1705/2006, respectiv la momentul la care acestea vor avea
caracterul de imobilizări finalizate.
Singurele terenuri care nu au procedura de expropriere
finalizată sunt cele aferente fundațiilor stâlpilor nr. 2 și 7, motiv
pentru care s-a redactat prezenta hotărâre. Trebuie menționat că
obiectul dosarelor privind cele două terenuri nu privește
contestarea de către proprietari a caracterului licit al exproprierii
12
demarate în 2005, ci exclusiv cuantumul despăgubirilor propuse a
fi acordate pentru transferul prin expropriere a dreptului de
proprietate asupra acestora de la proprietarii privați la statul român.
În ceea ce privește faza judecătorească a exproprierii, deși
cererile de chemare în judecată au fost introduse încă din anii
2006-2007 la Tribunalul Bihor, nici până la data prezentei nu s-a
finalizat - definitiv și irevocabil - judecarea celor 2 (două)
dosare, din diverse motive, independente de CNTEE
Transelectrica SA, cum ar fi expertizele judiciare contradictorii sau
soluțiile pronunțate de instanțele inferioare (Tribunalul Bihor și
Curtea de Apel Oradea) care, în recurs, au fost casate, cu trimitere
spre rejudecare în apel, de către Înalta Curte de Casație și Justiție
(unele chiar de două ori). Proprietarii de terenuri din aceste dosare
nu au fost de acord nici să permită accesul în vederea realizării
investiției anterior finalizării procedurilor judecătorești, urmând ca
procesele să-și urmeze cursul, motiv pentru care în aceste situații
stâlpii nu au fost edificați.
Detaliat, situația este următoarea:
Stâlp nr. 2 (supraf. de expropriat 182 mp)- dos. nr.
64/35/2011* - Curtea de Apel Oradea- proprietar: Pop Lucia – La
data de 19.06.2008, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă
instanță stabilind despăgubiri de 25.000 Euro. S-a introdus apel
atât de către Transelectrica, cât și de Pop Lucia. Curtea de Apel
Oradea, la 17 decembrie 2009, a respins apelul Transelectrica și a
admis apelul Dnei Pop cu consecința acordării unei despăgubiri de
127.140 Euro. Transelectrica a introdus recurs la Înalta Curte de
Casație și Justiție, care a fost admis (la 29.09.2010) cu casarea
deciziei și retrimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de apel,
respectiv Curtea de Apel Oradea. Aceasta din urmă învestită cu
rejudecarea apelului, la 22.11.2011, a respins ambele apeluri. S-a
introdus recurs atât de către Transelectrica, cât și de către pârâtă.
ICCJ a admis ambele recursuri la data de 22.10.2012 și a dispus
casarea deciziei și retrimiterea cauzei, încă o dată, la Curtea de
Apel Oradea, spre rejudecare. După 11 luni a fost motivată decizia
ICCJ și dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Oradea pentru
rejudecare în apel. Primul termen de judecată în apel a fost pe data
de 1 octombrie 2013, când membrii completului de judecată au
formulat cereri de abținere, iar dosarul a fost repartizat aleatoriu
altui complet. La 28.11.2013 al doilea complet a formulat din nou
cerere de abținere și cauza a fost repartizată aleatoriu altui complet.
Conform dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea
unei expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data
13
de 27.05.2015. S-au depus obiecții la expertiză, la care experții au
răspuns și cauza a rămas în pronunțare la 02.12.2015. Având
nevoie de lămuriri suplimentare, cauza a fost repusă pe rol. S-a
dispus refacerea/completarea raportului de expertiză care a fost
depus la data de 11.05.2016. Cauza a fost amânată pentru data de
09.11.2016, în vederea refacerii raportului de expertiză potrivit
îndrumărilor instanței, cât și pentru ca experții să răspundă
obiecțiunilor formulate de părți cu privire la lucrarea de specialitate
întocmită în cauză. Față de împrejurarea că experții nu au răspuns
obiecțiunilor formulate de părți, instanța a dispus numirea unei noi
comisii de 3 experți și efectuarea unei noi lucrări de specialitate. La
data prezentei dosarul este pe rolul Curții de Apel Oradea.
Stâlp nr. 7 (supraf. de expropriat 60 mp) - dos. nr.
2033/111/2007** Curtea de Apel Oradea – proprietari Meșter
Traian și Meșter Lavinia Noemia, (pârâți) Corb Erika, Miheș
Cristian Radu, Miheș Marius Tudor, Popa Florica Loredana,
Luca Ionuț Bogdan, Luca Viorica (intervenienți). La data de
20.09.2007, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă instanță
stabilind despăgubiri de 447 Euro. Proprietarul, nemulțumit, a
introdus apel. Curtea de Apel Oradea, la 29.11.2011, a admis
apelul pârâților și a stabilit despăgubiri de 275.310 euro. S-a
introdus recurs la ICCJ atât de către Transelectrica, cât și de către
pârâți. La termenul din 23.09.2013 cauza a rămas în pronunțare,
dar nu a fost luată o decizie, întrucât pronunțarea a fost amânată
succesiv pe 30.09.2013, 07.10.2013, 14.10.2013 și 21.10.2013. La
acest ultim termen, instanța a admis recursul companiei și a dispus
casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la
Curtea de Apel Oradea. La data de 26.06.2014, dosarul a fost
transmis de curtea supremă către Curtea de Apel Oradea. Primul
termen de judecată după casare a fost la 09.09.2014, când s-a
dispus transpunerea dosarului la un alt complet. Conform
dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei
expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data de
28 04 2015. Părțile au depus obiecții la raportul de expertiză, la
care experții au răspuns la 15 12 2015. S-au depus noi observații la
răspunsul experților, la care aceștia trebuie, din nou, să răspundă.
La data de 26.04.2016 s-a finalizat rejudecarea în apel, Curtea de
Apel Oradea dispunând exproprierea unei suprafețe de 636 mp în
loc de 50 mp și despăgubiri în sumă de 5088 euro. Împotriva
acestei soluții au introdus recurs, atât proprietarii, cât și compania,
termenul de judecată fiind 14.10.2016 (deci, practic, dosarul este a
doua oară trimis spre rejudecare de la Înalta Curte la Curtea de
14
Apel Oradea). După amânarea succesivă a pronunțării în 21 și
27.10.2016, instanța supremă a admis atât recursul companiei, cât
și recursul proprietarilor și a dispus casarea deciziei recurate și
trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. După 6
luni (octombrie 2016 - mai 2017) decizia curții supreme a fost
motivată și dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Oradea, unde
se află în prezent, în faza administrării probei cu expertiza
judiciară.Obiectul litigiilor menționate este stabilirea de către
instanță a cuantumului despăgubirilor, nu însăși valabilitatea
exproprierii în sine, neexistând astfel riscul ca o potențială soluție
negativă a instanței să privească operațiunea de expropriere ca
modalitate de transfer al dreptului de proprietate.
În speța de față, instanța judecătorească chemată să se pronunțe
inițial în aplicarea Legii nr. 33/1994 a fost sesizată exclusiv cu
determinarea cuantumului despăgubirii cuvenite, niciuna dintre
părțile interesate neatacând caracterul licit al exproprierii, astfel
încât o soluție juridică viitoare care să prevină transferul dreptului
de proprietate de la privat la stat nu se poate materializa niciodată.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
255/2010, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii, se
poate adresa instanţei judecătoreşti care va soluţiona acţiunea în
conformitate cu dispoziţiile art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, în
ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii. Prin aplicarea art. 32 din
Legea nr. 255/2010 în speța de față nu se afectează astfel siguranța
circuitului juridic civil ci, dimpotrivă, se asigură accelerarea
implementării dispozițiiilor legale ce guvernează un raport juridic
concret ce s-a născut acum 12 ani și care, din motive neimputabile
părților, nu a devenit complet și efectiv nici astăzi, durata foarte
mare în timp a procedurilor fiind de natură să afecteze grav
deopotrivă interesul privat (care nu obținut până în prezent câștig
de cauză în ce privește determinarea corectă a despăgubirilor
cuvenite) și interesul public (care nu se poate realiza în absența
realizării lucrărilor de interes public național ce au necesitat
demararea procedurilor de expropriere). În acest sens se poate
susține că însăși rațiunea de a fi a Legii nr. 255/2010 a fost să
prevină atât apariția cât și persistența în timp a unor situații
concrete de tipul celei de față, în care la 12 ani de la demararea
procedurii de expropriere niciuna dintre părțile afectate neputându-
și exercita efectiv dreptul de proprietate (asupra imobilului
respectiv asupra contraprestației pentru transferul dreptului de
proprietate).
La 14 decembrie 2010, data apariției Legii nr. 255/2010 privind
15
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării
unor obiective de interes național, județean și local, formau obiect
al procedurilor de expropriere reglementate de Legea nr. 255/2010
și lucrările de interes naţional de dezvoltare a transportului de
energie electrică, expropriator fiind desemnat statul român
reprezentat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului
de Afaceri, prin Compania Naţională de Transport al Energiei
Electrice "Transelectrica" - S.A. Bucureşti, pentru lucrări de interes
naţional de dezvoltare a transportului de energie electrică.
La data de 7 noiembrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. nr.
205/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară
realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, care a
exclus din obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 lucrările
de interes național de dezvoltare a transportului de energie
electrică.
Abia la data de 5 iulie 2013, prin adoptarea Legii nr. 220/2013
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării
unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, au fost
reintroduse în obiectul de reglementare al Legii nr. 255/2010 și
lucrările de interes naţional pentru realizarea/dezvoltarea
transportului de energie electrică, reprezentant al statului în calitate
de expropriator fiind desemnat Ministerul Finanţelor Publice, prin
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice
«Transelectrica» - S.A. Bucureşti. Deoarece CNTEE Transelectrica
a fost trecută succesiv din coordonarea Ministerului Finanțelor
Publice în coordonarea Secretariatului General al Guvernului și,
ulterior în cea a Ministerului Economiei, au existat neconcordanțe
între prevederile legale care desemnau reprezentantul statului în
calitate de expropriator și cele care desemnau ministerul ce avea în
coordonare CNTEE Transelectrica SA, neconcordanțe care s-au
soluționat abia la data de 17 decembrie 2014, prin adoptarea OUG
nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la
nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, care a stabilit ca reprezentant al
statului în sensul Legii nr. 255/2010 Ministerul Economiei,
Comerţului şi Turismului.
Așadar, lucrările de interes național având ca obiect dezvoltarea
transportului de energie electrică au fost incluse în obiectul Legii
nr. 255/2010 între 14 decembrie 2010 și 7 noiembrie 2011,
respectiv din 5 iulie 2013 până în prezent. Compania Națională de
16
Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. a fost și este
(atât în baza Legii nr. 13/2007 cât și în baza Legii nr. 123/2012)
singura entitate licențiată în România în calitate de operator de
transport al energiei electrice, prin urmare este singura entitate ce
îndeplinește atribuții referitoare la operarea rețelei de transport a
energiei electrice în România, atribuții ce includ și dezvoltarea
transportului energiei electrice prin realizarea de lucrări de interes
public național de tipul celor ce formează obiectul prezentului
proiect.
În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 255/2010, ”în cazul
procedurilor de expropriere aflate în curs de desfășurare, pentru
continuarea realizării obiectivelor, se aplică prevederile prezentei
legi”. Așadar, pentru continuarea executării lucrărilor procedurile
aplicabile sunt cele prevăzute de Legea nr. 255/2010, cu
modificările și completările ulterioare.
Terenurile necesare realizării obiectivului de investiții sunt
prevăzute în cadrul documentației Studiu de fezabilitate. Pentru
finalizarea tronsonului 1-42, respectiv a celor 2 (două) borne care
nu au fost încă expropriate, este necesară o suprafață totală de 242
mp, de la proprietari privați.
În conformitate cu art. 5 și art 32 din Legea nr. 255/2010, cu
modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o
documentație tehnico – economică cuprinzând coridorul de
expropriere și lista proprietarilor imobilelor care fac parte din
coridorul de expropriere așa cum rezultă din evidențele Agenției
Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și sumele
individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator
pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator
ANEVAR, având în vedere valorile de expertiză practicate de
notarii publici din cadrul Camerei Notarilor Publici Oradea.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”LEA 400 kV Oradea-Békéscsaba. Montarea unei bobine de
compensare 100 MV Ar în stația 400 kV Oradea Sud. Echipamente
de telecomunicații și teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-
Békéscsaba” au fost aprobați prin HG 1357/26.08.2004.
CNTEE Transelectrica SA va finaliza execuția obiectivului de
investiții cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați
prin HG 1357/2004.
Valoarea totală actualizată a investiției la data de
09.07.2014 fiind de 83.717,5756 mii lei (inclusiv TVA), din care
rest de executat 12.988,13 mii lei (inclusiv TVA).
Terminarea proiectului LEA 400 kV ORADEA-
17
BÉKÉSCSABA, cu finalizarea tronsonului Oradea – Nădab de
400kV tronsonul 1-42, este necesară și oportună și ținând cont
de:
- interesul național referitor la închiderea inelului de 400
KV a rețelei electrice de transport din România
- investițiile deja efectuate prezentate mai sus pentru o
lucrare aflată de 8 ani în conservare
- evitarea costurilor privind congestiile. Referitor la acest
aspect, menționăm că în anul 2017, cheltuielile cu
managementul congestiilor, pentru lucrări pe liniile de
transport din zona de nord – vest a țării au reprezentat: 39.746
lei în luna martie și 160.206 lei în luna noiembrie (valoare
estimată, calculată pe baza selecțiilor energiilor de utilizate).
Cheltuielile cu managementul congestiilor reprezintă costurile
care nu au putut fi evitate prin măsuri de: reprogramare a lucrărilor
în perioade cu consum mai scăzut sau cu producție mai mare în
zonă; reducere a intervalului solicitat; efectuare a lucrărilor în zile
de sâmbătă și duminică; schimbare a tehnologiei de lucru din
lucrare cu retragere din exploatare în lucrare în regim de lucru sub
tensiune.
Menționăm, de asemenea, că în perioada 2009 – 2016, pentru
respectarea condițiilor de siguranță în funcționare a zonei de nord –
vest a tării, în perioadele în care s-au retras din exploatare
echipamente din rețeaua electrică de transport din zonă, pentru
managementul congestiilor generate de aceste retrageri s-au
selectat, în afara ordinii de merit din Piața de Echilibrare, cantități
de energie electrică importante, costurile suportate până la sfârșitul
anului 2016 având valoarea de 9.247.418,7 lei.
Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din surse
proprii ale CNTEE Transelectrica SA și de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Economiei, ținând cont de dispozițiile art. 4
alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr.
123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2004 a fost aprobată
concesionarea, pe o durată de 49 de ani, a bunurilor aparținând
domeniului public al statului ce fac parte din rețeaua națională de
transport al energiei electrice.
Potrivit prevederilor contractului de concesiune, CNTEE
Transelectrica SA are obligația de a realiza planul de investiții și de
a întocmi programele de reabilitare, retehnologizare și dezvoltare
care cuprind obiectivele ce se realizează anual pentru Sistemul
Național de Transport al energiei electrice. În conformitate cu
18
prevederile actului adițional nr. 1 la contractul de concesiune mai
sus menționat, realizarea obiectivului de investiții LEA 400 kV
Oradea-Nădab-Békéscsaba, a fost aprobată în Lista investițiilor
CNTEE Transelectrica SA în curs de contractare în anul 2005.
2. Schimbări
preconizate
Importanța pentru Sistemul Electroenergetic National a LEA 400
kV Oradea-Nădab-Békéscsaba a finalizării în regim de urgență a
lucrărilor este dată de către necesitatea evitării materializării
riscului de afectare a siguranței în operare a Sistemului
Electroenergetic Național, risc tot mai ridicat generat de potențiala
indisponibilizare a liniei de interconexiune dintre Romania și
Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo), situație în care
menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării ar
deveni extrem de dificilă și costisitoare.
Finalizarea liniei poate fi asimilată cu asigurarea unui nou
flux/noi artere de alimentare cu energie electrică a zonei de nord –
vest a țării, cu impact semnificativ asupra creșterii siguranței în
funcționare, a disponibilității serviciului de transport al energiei
electrice, a vitezei de reacție/realimentare, a capacității și a
flexibilității în cazul apariției unor disfuncționalități în cadrul
infrastructurii de transport, cauzate de avarii majore, de calamități
naturale, dezastre, atac armat, atac terorist etc.
Fiabilitatea liniei este superioară liniilor existente deoarece este
proiectată având la bază standarde noi care, din punct de vedere al
dimensionării la eforturile mecanice, țin cont de creșterea
impactului fenomenelor meteorologice, care au crescut în
intensitate în ultimii ani.
Funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400 kV
Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la un regim
de funcționare deosebit de periculos, siguranța alimentării
consumatorilor din zonă fiind pusă serios în pericol.
Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl reprezintă
capacitatea de transfer în interconexiune care este determinată de
liniile de interconexiune dintre țări, de liniile interne cu impact
asupra funcționării interconectate, așa cum este cazul LEA 400 kV
Nădab – Oradea Sud, respectiv de structura și distribuția teritorială
a surselor de producere a energiei electrice
Prin punerea în funcțiune a LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab,
capacitatea de transfer în interconexiune va crește pe direcția
export cu 100 MW, iar pe direcția import cu 300 MW, în funcție de
factori sezonieri și specifici, interni și externi (conform analizelor
efectuate în cadrul studiilor semestriale de planificare a funcționării
SEN). În prezent, România are o capacitate de interconexiune de
19
numai 7 % din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât
este prevăzut în reglementările europene pentru anul 2020, acest
aspect fiind notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a
LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de
ținta europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru
export/import este între 100 – 300 MW.
Pentru finalizarea si punerea sub tensiune a LEA 400 kV
Oradea-Nădab-Békéscsaba este necesara finalizarea LEA intre
stația 400 kV Oradea Sud si stâlpul nr. 42.
In anul 2016, ST Cluj a obținut Autorizația de construire,
valabila pana 23.10.2018.
Acțiuni necesare pentru finalizarea liniei:
- finalizarea demersurilor de preluare a terenurilor de la bornele
41,42,
- obținerea terenurilor pentru bornele 2 si 7, după finalizarea
proceselor in instanță sau prin negociere cu proprietarii,
- achiziția lucrărilor ramase de executat,
- execuția lucrărilor de realizare a LEA pe porțiunea cuprinsa
intre stația Oradea-Sud si stâlpul nr. 42;
- realizarea lucrărilor de coexistenta, pe tarif de eliberare
amplasament, de către SDEE Transilvania Nord, pentru LEA
110kV dc Oradea Sud – Vașcău care subtraversează LEA Oradea
Nădab in zona stâlpilor 1 -2 si LEA 20kV care subtraversează in
zona stâlpilor 40-41.
3. Alte informații Nu este cazul.
Secțiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al actului normativ
1. Impactul
macroeconomic Nu este cazul.
11 Impactul asupra
mediului
concurențial și
domeniului
ajutoarelor de stat
Nu este cazul.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Nu este cazul.
3. Impactul social
Nu este cazul.
4. Impactul asupra
mediului Nu este cazul.
5. Alte informații Nu au fost identificate.
20
Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru
anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
- mil. lei -
Indicatori
Anul
curent
Următorii 4 ani Media pe 5 ani
1 2018 2019 2020 2021 2022 7
1) Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
...
a) buget de stat, din
acestea: ...
(i) impozit pe profit ...
(ii) impozit pe venit ...
b) bugete locale: ...
(i) impozit pe profit ...
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat: ...
(i) contribuții de
asigurări ...
2) Modificări ale
cheltuielilor
bugetare,
plus/minus, din care:
...
a) buget de stat, din
acestea: ...
(i) cheltuieli de
personal ...
(ii) bunuri și servicii ...
b) bugete locale: ...
(i) cheltuieli de
personal ...
(ii) bunuri și servicii ...
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat: ...
(i) cheltuieli de
personal ...
(ii) bunuri și servicii ...
21
3) Impact financiar,
plus/minus, din care: ...
a) buget de stat ...
b) bugete locale ...
4) Propuneri pentru
acoperirea creșterii
cheltuielilor
bugetare
...
5) Propuneri pentru
a compensa
reducerea
veniturilor bugetare
...
6) Calcule detaliate
privind
fundamentarea
modificărilor
veniturilor și/sau
cheltuielilor
bugetare
...
7) Alte informații Actul normativ va avea un impact pozitiv la bugetul de stat
Secțiunea a 5-a
Efectele actului normativ asupra legislației în vigoare
1) Măsuri normative
necesare pentru
aplicarea
prevederilor actului
normativ
a) acte normative în
vigoare ce vor fi
modificate sau
abrogate, ca urmare
a intrării în vigoare
a actului normativ;
b) acte normative ce
urmează a fi
elaborate în vederea
implementării noilor
dispoziții
Nu este cazul.
1^1)
Compatibilitatea
Nu este cazul.
22
actului normativ cu
legislația în
domeniul achizițiilor
publice:
1. a) impact
legislativ – prevederi
de modificare și
completare a
cadrului normativ în
domeniul achizițiilor
publice, prevederi
derogatorii
b) norme cu impact
la nivel operațional/
tehnic-sisteme
electronice utilizate
în desfășurarea
procedurilor de
achiziție publică,
unități centralizate
de achiziții publice,
structură
organizatorică
internă a
autorităților
contractante
2) Conformitatea
actului normativ cu
legislația comunitară
în cazul proiectelor
ce transpun
prevederi
comunitare
Nu este cazul.
3) Măsuri normative
necesare aplicării
directe a actelor
normative
comunitare
Nu este cazul.
4) Hotărâri ale
Curții de Justiție a
Uniunii Europene
Modificările legislative nu contravin jurisprudenței Curții de
Justiție a Uniunii Europene.
23
5) Alte acte
normative și/sau
documente
internaționale din
care decurg
angajamente
Nu este cazul.
6) Alte informații Nu este cazul.
Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ
1) Informații privind
procesul de
consultare cu
organizații
neguvernamentale,
institute de cercetare
și alte organisme
implicate
Nu este cazul.
2) Fundamentarea
alegerii
organizațiilor cu
care a avut loc
consultarea, precum
și a modului în care
activitatea acestor
organizații este
legată de obiectul
actului normativ
Nu este cazul.
3) Consultările
organizate cu
autoritățile
administrației
publice locale, în
situația în care actul
normativ are ca
obiect activități ale
acestor autorități, în
condițiile Hotărârii
Guvernului nr.
Nu este cazul.
24
521/2005 privind
procedura de
consultare a
structurilor
asociative ale
autorităților
administrației
publice locale la
elaborarea
proiectelor de acte
normative
4) Consultările
desfășurate în cadrul
consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu
prevederile
Hotărârii
Guvernului nr.
750/2005 privind
constituirea
consiliilor
interministeriale
permanente
Nu este cazul.
5) Informații privind
avizarea de către:
a) Consiliul
Legislativ
b) Consiliul Suprem
de Apărare a Țării Nu este cazul.
c) Consiliul
Economic și Social Nu este cazul.
d) Consiliul
Concurenței Nu este cazul.
e) Curtea de conturi Nu este cazul.
6) Alte informații Nu este cazul.
Secțiunea a 7-a
Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea actului normativ
25
1) Informarea
societății civile cu
privire la necesitatea
elaborării actului
normativ
Nu este cazul.
2) Informarea
societății civile cu
privire la eventualul
impact asupra
mediului în urma
implementării
actului normativ,
precum și efectele
asupra sănătății și
securității cetățenilor
sau diversității
biologice
Nu este cazul.
3) Alte informații
Nu este cazul.
Secțiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1) Măsurile de
punere în aplicare a
actului normativ de
către autoritățile
administrației
publice centrale
și/sau locale –
înființarea unor noi
organisme sau
extinderea
competențelor
instituțiilor existente
Nu este cazul.
2) Alte informații
Nu este cazul.
26
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru
suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum şi aplicarea
prevederilor Legii nr. 255/2010 în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de
desfășurare având ca obiect imobilele proprietate privată care constituie coridorul de
expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ''LEA 400 kv Oradea-
Békéscsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr în staţia 400 kv Oradea
Sud. Echipamente de telecomunicaţii şi teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-
Békéscsaba''.
Ministrul economiei
Dănuț Andrușcă