Download - Organizatii Si Relatii Internationale Arat
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
1/211
Lector Univ. dr. ARAT GHEORGHE TEODOR
ORGANIZATII SI RELATII
INTERNATIONALE
NOTE DE CURS
UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
2/211
2
PREFATA
Relatiile internationale cunosc in zilele noastre o dezvoltare si o
amploare fara precedent, o deosebita complexitate si diversitate precum si o
insemnatate sporita pentru viata statelor si popoarelor.Astazi existenta, dezvoltarea si securitatea unui stat, a unui popor, nu
pot fi concepute fara participarea sa, pe multiple planuri, la viata
internationala, iar aceasta se desfasoara prin intermediul celor circa 400
organizatii internationale interstatale. Aceasta participare, care apare sub
forma unor schimburi de bunuri si valori cu celelalte state ale lumii
contemporane constituie o necesitate obiectiva, benefica att societatii interne
ct si celei internationale, progresului omenirii, in general.
Asa se explica si necesitatea, pentru studentii facultatilor de Drept,
Administratie Publica si Economie, cunoasterii problematicii relatiilor
internationale si formele institutionalizate de cooperare a statelor in cadrul
organizatiilor internationale, ca o componenta importanta a pregatirii lor in
vederea practicarii, in viitor, a unor activitati ce tin de pariciparea Romniei la
viata politica si economica a societatii internationale.
CursulRelatii si organizatii internationale, avnd aceasta menire,nu-si
propune sa fie un indreptar de lucru sau o agenda care inregistreaza
principalele evenimente internationale. Este un curs sintetic de concepte
cuprinzand un minim de date si informatii necesare studentilor pentru a
intelege problemele pe care enormul flux informational pe care mass-media,
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
3/211
3
ni-l pune zilnic la dispozitie, urmarind, in acelasi timp stimularea interesului
pentru cunoasterea si aprofundarea acestora.
In acest scop, problematica relatiilor internationale abordata in prima
parte a cursului este analizata in a doua parte prin intermediul organizatiilor
internationale.
Am acordat o atentie mai deosebita relatiilor internationale dat fiind
faptul ca, de regula, se insista pe problematica organizatiilor desi ratiunea
existentei acestora consta tocmai in ordonarea si coordonarea relatiilor dintre
diversele subiecte participante la viata internationala.
Autorul
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
4/211
4
PARTEA I
CAPITOLUL I
APARITIA SI DEZVOLTAREA DISCIPLINEI RELATIILOR
INTERNATIONALE
La inceputul secolului XXI, studiul relatiilor internationale constituie o
prezenta permanenta si familiara in peisajul curricular al invatamntului
universitar precum si in mediul stiintific si academic al lumii contemporane.
Viata si relatiile politice fac obiectul studiului mai multor discipline: teoria
politica, teoria sistemelor politice comparate, teoria relatiilor internationale,
geopolitica, istoria doctrinelor politice s.a. Toate acestea formeaza domeniul
stiintelor politice, intre care disciplina pe care o vom studia capata astazi o
importanta mai mare ca oricnd. Evolutiile din ultimul deceniul acrediteaza
ideea ca, o afirmatie pe care Stanley Hoffman o facea in urma cu mai bine detreizeci de ani are un suport real: rolul arhitectural atribuit de catre Aristotel
stiintei despre polis ar putea sau ar trebui sa revina relatiilor internationale
care au devenit conditia primordiala a vietii noastre cotidiene1.
In contextul globalizarii (al aparitiei interdependentelor multiple in
cadrul unei virtuale lumi globale), politologia (studiul politicii) pare sa
reclame, din ce in ce in ce mai mult o perspectiva centrata asupra politicii
mondiale si o tratare a politicii interne in lumina relatiilor si problemelor
externe mai exact, a functionarii sistemului international.
Politologia este, deci numai una din disciplinile care formeaza
domeniul stiintelor politice dar intr-un anumit sens, reprezinta disciplina
1Stanley H.Hoffman, The Long Road to Theory, in J.N.RoseaouEd. International Politics and ForeignPolicy, Collier-Macmillan, Londra, 1967.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
5/211
5
fundamentala deoarece urmareste sintetizarea relatiilor obtinute in acest
domeniu, in intregul sau.
Politologia aspira la alcatuirea unui tablou general al vietii politice, a
fenomenelor politice, al relatiilor si sistemelor politice, al organinizatiei
politice interne si internationale2. Sfera obiectivelor de interes ale politologiei
este vasta, printre ele numarndu-se si relatiile internationale (de cooperare
sau de tip conflictual) geopolitica, diplomatia si negocierile internationale,
institutiile si organizatiile internationale etc.
Dar stiintele politice, in general, sunt inrudite (ori au relevanta in
studierea lor), si cu alte discipline dintre care sunt de mentionat: economia
politica, sociologia politica, teoria managementului politic, stiintele
administrative si, mai ales, dreptul (dreptul constitutional, teoria generala a
dreptului, istoria generala a statului si dreptului, dreptul international public si
privat), istoria si geografia.
In legatura cu acestea, politologia presupune, deopotriva, descrierea,
interpretarea, explicarea si rezolvarea de probleme, presupune deci analizateoretica dar si elaborarea de indicatii de ordin practic3.
Istoriceste vorbind stiinta relatiilor internationale este relativ tnara,
avnd in spate ceva mai mult de jumatate de veac de existenta de sine
statatoare, in cadrul comunitatii academice. Totusi, abia din anii 50 ai
secolului trecut incoace, se poate vorbi de o configurare deplina a statutului
sau ca domeniu autonom, distinct in cmpul stiintelor politice precum si a
individualitatii sale in programele universitare si mai ales postuniversitare de
pregatire.
Acest statut a fost consolidat in ultimile decenii. Ruptura istorica
produsa in evolutia sistemului international la sfrsitul anilor 80 dincolo de
orice predictie realizata pe terenul stiintei politice pare sa fi sporit interesul
2Adrian Paul iliescu Introducere in politologie, Ed. ALL, Bucuresti, 2003, p. 7.3Ibidem, p. 10.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
6/211
6
pentru acest domeniu de studiu si sa lase in plan secund ori sa inlature
eventualele semne de intrebare legate de credibilitatea teoretica sau
metodologica asociate disciplinei 4.
Aceasta constituie doar o prima parte a adevarului. Asezarile politico-
militare postbelice si prabusirea comunismului care marcheaza in mod
conventional sfrsitul sec. XX au conturat in mod evident numeroase
probleme noi in spatiul relatiilor internationale, care nu se situeaza doar la
nivelul politicilor practice.
O asemenea subliniere tine seama de legaturile si interferentele
nemijlocite existente in acest domeniu intre perspectivele teoretice si
modelele sau viziunile formulate cu privire la functionarea sistemului mondial
de interesele (obiectivele si actiunile) de politica externa si, in ultima instanta
de evolutiile si reasezarile care au loc in politica internationala (unipolarism
sau pluripolarism al puterii). Ca urmare, aceasta noua problematica are de a
face in mod direct cu felul in care explicam intr-un cadru teoretic, schimbarile
ce se inregistreaza in viata internationala din anii 90 incoace.Daca sfrsitul sec. XX a formulat o adevarata schimbare pentru
disciplina relatiilor internationale, inceputul sec. XXI a pus in termeni
dramatici, lista intrebarilor si cerintelor de factura cu totul noua cu care ne
confruntam in acest domeniu.
Exista deja un nume si o infatisare socanta pentru acest inceput de secol
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA. Mai mult dect
oricare, alte evenimente petrecute in ultimii ani, aceste acte ne arunca brutal
in problematica unui alt secol, unei alte lumi5.
Este evident ca in momentul actual s-au prabusit cteva componente
centrale ale esafodajului teoretic la care ne-am raportat, in sfera politicii
4 Ad. P. Iliescu op. cit.. p. 3.5Ibidem, p.. 4.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
7/211
7
mondiale, in secolul trecut, de fapt in intreaga istorie a sistemului modern de
state (westphalian).
Problema securitatii componenta centrala, cu implicatii multiple in
analiza spatiului international, nu mai are si nu mai poate avea aceasi
infatisare. Aceasta caracterizare este valabila si pentru alte componente: teoria
politicii externe; teoria descurajarii etc.
In acest context analiza are de regndit o serie intreaga de raspunsuri pe
care le-a oferit anterior in legatura cu comportamentul statelor, cu actorii
scenei internationale, cu fracturile politicii mondiale, cu forma razboiului si,
in ultima instanta, cu functionarea sistemului global6
.
Dincolo de aspectele teoretice pe care disciplina relatiilor internationale
le anlizeaza si explica, aspecte pe care noua etapa de evolutie le amplifica,
trebuie sa mentionam si caracterul ei practic: astazi decizia si actiunea
politica externa nu mai pot fi concepute fara suportul evaluarii stiintifice
multiforme al analizei strategice realizate in universitati, centre de cercetare
sau in asa numitele thin-tank-uri in legatura cu problemele politice,economice, militare, sau de alta natura (fie globale ori continentale sau
regionale) ale functionarii sistemului mondial.
Simpla intuitie si vechile metode folosite de cei care trebuie sa ia
deciziile cu privire la relatiile statului in exterior s-au dovedit insuficiente si
abandonate in lumea dezvoltata.
Fundamentarea stiintifica a guvernarii in general a devenit o regula si
un mecanism de legitimare7.
Gndirea politica este influentata de contextul istoric in care este
formulata. Dupa al doilea razboi mondial, cnd disciplina relatiilor
internationale a devenit, in mare masura, o stiinta americana, realismul s-a
6{n acest sens, a se vedea lucrarile Sumitului sefilor de state si guverne de la New York, in zilele de 14 17
septembrie 2005, privind reformarea Organizatiei Natiunilor Unite (n.a.)7Comunicarea dintre administratie si mediul academic a devenit caracteristica functionarii acestui domeniuin aria euro-atlantica dupa anii 50 (n.a.).
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
8/211
8
dovedit a fi principala scoala de gndire, de la care au pornit diferite orientari
critice. Cu toate acestea, originile disciplinei ca institutie academica
independenta, pot fi regasite mai timpuriu.
Inceputul relatiilor internationale nu este legat de fapt de realism, ci de
idealism, care, la rndul sau, era o reactie impotriva practicilor diplomatice
din secolul al XIX-lea.
Primul razboi mondial a insemnat prabusirea Concertului european,
care se baza pe o politica a balantei de putere, condusa de o diplomatie
aristocratica8. Amploarea distrugerilor si a crimelor din timpul primului
razboi mondial, au determinat regndirea din temelii a rolului diplomatiei dar
si a razboiului si a cauzelor sale generale.
Pe plan politic s-a produs un curent nou care schimba modul de gndire
a clasei politice americane, singura natiune care a iesit din razboi neafectata,
ba chiar mai puternica dect in 1914. Intr-o vreme in care Europa nu mai era
capabila sa-si controleze destinul, sfrsitul razboiului insemna pentru SUA
inceputul exercitarii unui rol international important.Noua diplomatie sustinuta de presedintele Wilson atenta la
independenta traditionala a politicii externe fata de cea interna. Ea redefinea
intelesul si scopul politicii externe9.
Disciplina relatiilor internationale s-a nascut din aceasta preocupare
normativa pentru intelegerea razboiului si a pacii.
Teoreticienii idealisti ai acestei discipline au gasit cauzele conflictelor
armate nu in inclinatia inerenta catre razboi a mediului international, ci in
prabusirea irationala a potentialei comunitati mondiale a natiunilor. Perioada
idealista interbelica a relatiilor internationale a fost marcata de emergenta
criticii realiste si a disciplinei relatiilor internationale, asa cum o cunoastem
astazi.
8}tefana Guzziuni,Realism si relatii internationale, ed. Institutul European, Bucuresti, 2000, p. 46.9Ibidem, p. 46.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
9/211
9
Dezbaterea dintre idealism si realism este considerata prim dezbatere
din relatiile internationale si este relevanta pentru multe din dezvoltarile
ulterioare ale disciplinei10.
Principalii fondatori ai noii discipline, E.H. Carr si Hans J. Morgenthau,
reprezinta expresia clasica a acestui realism nascut din anti-idealism. Polities
Among Nations a lui Margenthau a devenit textul paradigmatic11 al acestei
stiinte sociale in formare, cel mai profund studiat, pe de-o parte pentru ca,
pune accentul pe un domeniu specific politicii, independent de celelalte
investigatii sociale (delimitnd astfel observatorul si practicianul legitim); iar
pe de alta parte, deoarece reprezinta o incercare a readuce la viata cunoasterea
practica a diplomatieii europene a sec. XIX si de o transforma intr-o teorie
explicativa a relatiilor internationale.
Idealismul sustinea ca pentru a depasi starea de natura in relatiile
internationale, omul nu are nevoie dect de ratiune. Cu ajutorul ratiunii,
principiile universale pot fi intelese si se pot transforma in norme, legi si
comportamente individuale sau ale autoritatilor. Aceste precepte audeterminat dezvoltarea unei conceptii aparte a relatiilor internationale si a
politicii externe, care difera de diplomatia traditionala si, mai trziu, de
realism, prin modul in care intelegea ceea ce s-ar putea numi cauzele
obiective sisubiective ale razboiului.
Cauzele obiective se refera la trasaturile inerente ale naturii umane si
esenta politicii: omul este potential bun si ca atare, trebuie sa existe
posibilitatea unei armonii de interese. Razboiul inseamna esecul sau
intreruperea comunicarii rationale pe care politica trebuie sa o promoveze, cu
scopul de a transforma principiile armoniei universale in realitate.
10
Ibidem, p. 46.11Ansamblul termenilor cheie utilizati pentru desemnarea ideilor, conceptelor, tezelor si curentilor careapartin unei stiinte (n.a)
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
10/211
10
Prin urmare, nu sistemul ci guvernele sunt responsabile pentru
izbucnirea razboaielor. Guvernele nedemocratice sau nelegitime, sunt una din
principalele cauze ale razboiului.
Razboiul poate fi evitat prin democratizarea politicii incepnd de la
nivel local pna la cel national si, in sfrsit, la nivel international12.
Intre cauzele subiective ale razboiului, identificate de curentul idealist,
vechea diplomatie este una dintre cele mai importante.
Conform criticii idealiste, aceasta diplomatie are defecte majore intre
acestea faptul ca diplomatii iau decizii peste capetele propriului popor.
Totodata, primatul politicii externe era motivatia unor activitati ce trebuiau sa
ramna secrete in mediul intern, si fata de alte state prietene, neutre sau chiar
aliate13. Or, politica externa trebuie sa fie democratizata si sa corespunda
vointei si aspiratiilor poporului suveran.
Idealismul a incercat sa transpuna in planul relatiilor internationale
unele principii ale regimurilor interne liberal-democratice. Aceasta
presupunea in primul rnd dreptul la autodeterminarea nationala ca orecunoastere a rolului negativ pe care l-au jucat imperiile multinationale in
declansarea primului razboi mondial.
La nivel international, politica puterii urma sa fie schimbata cu un
sistem de securitate colectiva in care societatea internationala in intregul ei
urma sa se opuna si sa impiedice intr-un mod mai eficient folosirea nelegitima
a fortei (agresiunea). Liga Natiunilor, un orgnism international interstatal, era
obligata sa fie scena dar si instrumentul diplomatiei internationale. Cu toate
realizarile sale, mai ales in plan ideatic, sistemul si politica internationala din
perioada interbelica nu pareau sa se conformeze viziunii si tiparelor idealiste:
criza economica mondiala (1929 1933) a condus la prabusirea sistemului
12O astfel de teorie ar justifica perfect razboiul din Irak: guvernul democratic al SUA a dorit sa
democratizeze regimul politic existent in Irak in anul 2003 (n.a.)12 Pentru detalii, vezi Diplomatia secreta -V. Duculescu, Ed. Casa Europeana 1992.13
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
11/211
11
monetar international al acelei epoci (etalonul aur) si drept consecinta,
destramarea cooperarii economice internationale. Tot odata, Conferintele de
dezarmare de la Geneva (1933 1934) au pus in evidenta ineficienta viziunii
idealiste a relatiilor internationale. Organismul societatii, Liga Natiunilor, n-a
fost capabila sa sanctioneze nici unul din actele de agresiune asupra unor
membri ai sai, comise pna la cea de-a doua mare conflagratie a secolului
XX. Sistemul s-a prabusit in intregime atunci cnd Germania, sfidnd intreaga
societate internationala a obtinut prin presiuni militare o parte din
Cehoslovacia (1938), facnd ridicole marile puteri garante ale statelor abia
formate dupa Pacea din 1919 - 1920.
Strategia adoptata de democratiile occidentale pentru a preveni un nou
razboi cu Germania, s-a dovedit a fi falimentara. Conciliatorismul nu l-a
potolit pe Hitler ci i-a strnit apetitul, si odata inceputa seria concesiilor,
aceasta nu au facut dect sa amne razboiul si chiar sa-l agraveze.
Conciliatorismul a devenit cel mai evident simbol al pacii
internationale interbelice.Invatamintele trase in urma acestei politici falimentare vor alcatui o
parte importanta a fondului de gndire a curentului realist, a carei ascensiune
incepe imediat dupa 1945.
Realistii sunt si ei motivati de dorinta de a limita folosirea fortei si mai
ales razboiul, desi sustin ca uneori, razboiul este un mijloc necesar al politicii
externe14.
Insusindu-si principiul care a stat la baza diplomatiei sec. XIX-lea
moderatia, idealismul a urmarit instituirea unui sistem de securitate colectiva
pentru statele moderate.
Realismul a incercat sa adapteze politica internationala la fenomenul
razboiului total. Pentru realisti, politica puterii nu este un accident istoric, ci
14Vezi doctrina Bush jr. si a neoconservatorilor care il consiliaza pe seful Administratiei SUA.in actualulmandat
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
12/211
12
asa cum spune toreticianul lor, Morgenthau, un fapt uman si o necesitate
logica15.
Morgenthau a criticat vehement tendinta generala de a aplica
conceptele din sfera interna la cea internationala. Lucrarea sa Politics Among
Nations, aparuta in perioada declansarii razboiului rece, inmanunchea un set
de axiome prin care el dorea sa influenteze si sa sfatuiasca in materie de
politica externa statul cel mai puternic dar si cel mai putin experimentat.
Ideea de baza a cartii lui Morgenthau este politica de putere sau mai
bine zis, necesitatea unei asemeni politici. Realistii definesc sfera politica prin
relatiile de putere si autoritate. Indivizi, grupuri si natiun lupta pentru putere,
inteleasa att ca un control efectiv asupra mijloacelor coercitive, ct si ca
relatie de autoritate bazata pe legitimitate. Echilibrul international este
caracterizat de lupta pentru putere 16care ii pune fata in fata pe cei care vor sa
pastreze distributia actuala a puterii si cei care vor sa o schimbe.
Ordinea mondiala are doua trasaturi principale: balanta necesara puterii
si, pentru ca sistemul sa functioneze in pace, mecanismele normative.Toti realistii sunt de acord cu privire la includerea conceptului de
balanta a puterii in teoriile lor careia ii dau patru intelesuri diferite fata de
faimoasa definitie a lui Morgenthau, data in 1947: aspiratia spre putere a
unora dintre natiuni, fiecare incercnd fie sa mentina, fie sa rastoarne starea
de fapt conduce la necesitatea unui constelatii numita balanta a puterii si a
unor politici care sa-si propuna sa o pastreze.
Realismul a contribuit la identificarea si delimitarea relatiilor
internationale ca domeniu distinct, specific al sferei politice si al societatii
globale, care are o individualitate proprie si reguli proprii de miscare
(dezvoltare). El a subliniat necesitatea unui model propriu si unei teorii
politice particulare cu privire la viata internationala. A transformat puterea
15
S. Guzzini, op. cit. p. 53.16Puterea este fundamentata pe opt baze diferite: geografia, resursele naturale, capacitatea industriala,pregatirea militara, populatia, caracterul national, moralul national si calitatea.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
13/211
13
intr-un concept central al analizei reltiilor dintre state; politicile externe si
politica mondiala sunt descrise si explicate in termenii luptei pentru putere.
Actiunea politica a inceput sa fie judecata in raport cu consecintele sale
reale in planul puterii: este postulat primatul politicii in raport cu etica.
Disciplina Relatii Internationale se prezinta ca un teren de confruntare a
unor scoli de gndire, cu abordari spcifice diferite.
Astfel, anii 50-60 constituie o perioada in care agenda de cercetare a
teoreticienilor se extinde. Asistam la cea de a doua dezbatere in domeniu, in
care se confrunta Bull si Kaplan. Primul reformeaza supozitia anarhiei
(societatii) in contextul traditiei grotiene. Ideea modelului societatii
internationale dupa natura umana este inlocuita cu dilema securitatiica punct
de plecare a politicii internationale. Kaplan propune modele de sistem
international deci o perspectiva sistemica a relatiilor internationale. Alti
teoreticieni (Allison, Steinbruner) subliniaza impactul continuu si masiv al
politicii intrne asupra celei externe, punnd in evidenta implicatiile procesului
organizational si decizional, al politicilor guvernamentale si al proceselorcognitive.
Aceste dispute teoretice conduc catre o criza a abordarii realiste a
relatiilor internationale. Apar o serie de reactii realiste si neorealiste la criza
(Keohane, Nye si Waltz). Se impune ideea nivelelor de analiza si a unui
model multicauzal, pe fondul subminarii distinctiei intre intern-extern si
conexarea si interactiunea diferitelor nivele.
Este eliminata separarea dintre politica mondiala si economia
mondiala. Sunt elaborate teoria regimurilor si teoria stabilitatii hegemonice.
Neorealismului sistemic al lui Waltz, care limita agenda de cercetare prin
revenirea la focalizarea pe stat si inlocuirea ideii maximizarii puterii cu cea a
maximizarii securitatii, se incearca sa i se opuna concentrarea pe economia
politica internationala. incercare de revitalizare a realismului si de largire a
agendei de cercetare / analiza a disciplinei.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
14/211
14
Actualmente, disciplina se afla intr-o faza de fragmentare a realismului
abordarilor teoretice.
Ramne clar caracterul interdisciplinar a abordarii relatiile
internationale, asa cum s-a aratat anterior este o interdisciplina deoarece ea
manifesta o deschidere catre ansamblul interactiunilor, fluxurilor care
transgreseaza frontierele dintre state / natiuni si includ cercetarea si analiza
actiunilor comportamentelor si problematicii generate de existenta altor actori
ai vietii internationale.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
15/211
15
CAPITOLUL I1.
SOCIETATEA INTERNATIONALA SI RELATIILE
INTERNATIONALE
2.1. RELATIILE INTERNATIONALE SI SUBIECTELE ACESTORA.
Cnd vorbim de societate, intelegem totalitatea oamenilor care traiesc
in mod organizat17. Din cele mai vechi timpuri, fiinta umana nu a putut exista
in mod izolat, a simtit nevoia sa se asocieze, sa convetuiasca cu alte fiinte
asemenea ei, pentru a putea sa-si asigure si perpetueze existenta.
Aceste relatii in forma primitiva, care au luat nastere in mod obiectiv, s-
au dezvoltat sub imperiul evolutiei nevoilor materiale si spirituale, pna la
forma elevata pe care o prezinta astazi societatea umana. ea se prezinta sub
doua forme:
o forma interna cunoscuta sub numele de popor, natiune care traieste in
mod organizat intr-un stat;
o forma externa - societatea internationala, compusa din totalitatea
statelor natiuni, dar si din alte entitati, asa cum vom arata in
continuare.
2.1.1. SOCIETATEA INTERNATIONALA - este formata deci, in
primul rnd din state, purtatoare de suveranitate, care isi asuma in mod
nemijlocit, anumite drepturi si obligatii in raporturile dintre ele. In societatea
internationala contemporana, statelor li se alatura si alti actori: organizatiile
internationale interstatale, cele neguvernamentale, alte entitati nestatale, a
caror capacitate de a-si asuma drepturi si obligatii internationale decurge din
vointa statelor.
17E. Ciobanu, M. Popescu- Marin, M. Paun, Z. }tefanescu- Goanga,Dictionar explicativ si enciclopedic allimbii romne, Ed. Floarea Darurilor, Bucuresti, 1997, p. 376.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
16/211
16
Societatea internationala este insa, in esenta, o societate a statelor
suverane, independente si egale in drepturi, chiar daca ele difera ca marime,
nivel de dezvoltare si sisteme de valori18.
Spre deosebire de societatea interna in cadrul careia puterea este unica,
specific societatii internationale este descentralizarea puterii19.
Principala caracteristica a societatii internationale consta in natura sa
poliarhica, in sensul ca puterea este repartizata intre diferitele state care o
compun.
Acesta caracteristica se explica prin existenta, din punct de vedere
juridic, a suveranitatii statelor, potrivit careia acestea nu se supun, in
raporturile juridice dintre ele, unei autoritati superioare, cum se intmpla in
societatile interne.
2.1.2. RELATIILE INTERNATIONALE ACTUALE - de o mare
complexitate si cu o sfera atotcuprinzatoare a vietii sociale, sunt cadrul in care
se manifesta actiunea, interactiunea si influenta unei diversitati de factorinestatali: miscarile de eliberare nationala, organizatiile internationale
neguvernamentale, Societatile Transnationale (STN), organizatiile
profesionale si obstesti, persoane juridice si chiar persoane fizice.
Raporturile care se stabilesc in cadrul societatii internationale sunt in
general, denumite relatii internationale.
Notiunea de relatii internationale desemneaza insa, mai multe categorii
de raporturi sociale, avnd ca trasatura comuna faptul ca depasesc limitele
unui singur stat, si anume:
raporturile dintre state si raporturile dintre acestea si celelalte
entitati participante la societatea internationala, in primul rnd
organizatiile interguvernamentale;
18I. Apostu, Gh. T. Arat,Prelegeri de Drept international public si privat, Ed. ALMA Galati, 2004, p. 8.19A. Bolintineanu, A. Nastase,Drept international contemporan, Ed. M. Of. Bucuresti, 1996, p. 17.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
17/211
17
raporturile la care participa persoane juridice sau fizice din
diverse state.
In lumina acestor precizari putem defini relatiile internationale ca fiind
totalitatea legaturilor si raporturilor politice, economice, juridice,
ideologice, culturale, diplomatice, militare sau de alta natura, dintre state,
sisteme de state, organizatii internationale sau alte entitati, inclusiv intre
fortele sociale care au capacitatea de a actiona pe arena internationala.
Nici o categorie de raporturi sociale nu poate exista in afara unui sistem
de norme, orict de simple, care sa le guverneze.Relatiile internationale
constituie un sistem, deoarece numai conceperea lor ca un sistem coerent,
complex si dinamic, reflecta lumea contemporana in care statele sunt prinse
intr-un angrenaj global. Aceste norme juridice care guverneaza relatiile
internationale fac obiectul dreptului international public si ale dreptului
international privat, iar procesul constituirii si aplicarii acestor norme
echivaleaza cu ceea ce in general, denumim ordine juridica internationala.
2.1.3. SUBIECTELE RELATIILOR INTERNATIONALE - In
definirea relatiilor internationale se are in vedere faptul ca existenta si
actiunea statului reprezinta o insemnatate majora, primordiala, ceea ce
constituie o trasatura esentiala, structurala a relatiilor internationale in
conditiile actuale.
Statul ca organizatie politica a clasei aflate la putere, ca mod de
organizare de sine-statatoare, a unei comunitati umane date (popor, natiune)
participa direct, prin raporturile stabilite cu alte state, la viata internationala,
exercitnd o influenta majora esentiala.
In acest sens se poate vorbi de statul natiune caprincipal subiectal
vietii internationale. Ca participant nemijlocit si subiect principal al relatiilor
internationale, statul isi desfasoara politica externa, isi manifesta pozitiile
specifice si participa la solutionarea problemelor internationale in scopul
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
18/211
18
infaptuirii intereselor sale fundamentale, al crearii unor conditii favorabile
(externe) realizarii sarcinilor si functiilor sale interne.
Raporturile dintre state constituie componenta esentiala a relatiilor
internationale; rezolvarea problemelor actuale ale pacii, securitatii si
cooperarii internationale depinde de organizarea si evolutia raporturilor dintre
state, de formele politico-juridice promovate si de eficienta acestora, asa inct
relatiile internationale apar inainte de toate, ca relatii intre state (interstatale).
In strnsa legatura cu actiunea internationala a statelor, isi manifesta
influenta in acest domeniu organizatiile internationale interstatale.
Forme de asociere permanenta a statelor in diferite domenii ale
raporturilor lor de cooperare (politica, economica, tehnica, militara, culturala
etc.), organizatiile internationale participa, in cadrul autonomiei lor
functionale si a atributiilor stabilite de statele membre in tratatele constitutive,
la solutionarea problemelor internationale.
Att stalele ct si organizatiile internationale se manifesta in relatiile
dintre ele in cadrul juridic creat de dreptul international elaborat prin acordullor de vointa, care se configureaza ca un ansamblu de principii, norme si
institutii progresiste.
In sfera relatiilor internationale se manifesta, intr-o masura sau alta,
influenta si a altor factori, a unor forte social-politice diferite.
Popoarele si natiunile organizate politiceste, aflate in conditiile luptei
pentru eliberare nationala de sub dominatia straina, in vederea obtinerii
independentei statale sau chiar pentru constituirea intr-un stat (ex.Autoritatea
administrativa palestiniana), beneficiind de personalitate internationala,
exercita o influenta puternica asupra relatiilor internationale .
Relatiile externe ale partidelor si organizatiilor politice nationale, ca
exponente ale intereselor claselor si grupurilor socale din tarile in care
fiinteaza, formeaza o alta componenta a vietii internationale. In special
partidele politice dezvolta legaturi cu alte partide, de aceeasi orientare
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
19/211
19
politica, fiind chiar grupate in diverse centrale internationale, miscaris.a. ( de
ex. Internationala Socialista, Miscarea ecologista, Internationala Crestin-
Democrata s.a.)
Organizatiile profesionale si obstesti isi fac simtita tot mai mult
prezenta, participnd si contribuind in moduri specifice la crearea unor
curente pentru pace, securitate, dezarmare sau protectia mediului (ex.
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, Medicine sans frontiere,
Jurnalisti fara frontiera etc.).
Rezulta clar ca relatiile internationale actuale prezinta o mare
complexitate si o diversitate de participanti, deosebiti ca structura, pozitie,
putere de influenta sau decizie. In aceste conditii, se poate pune fireasca
intrebare: este posibila organizarea relatiilor internationale intr-un sistem
international in cadrul caruia sa se evite anarhia, tendintele centrifuge,
conflictele si sa se realizeze concentrarea actiunilor si cooperarea pasnica
intre toate statele fara nici o deosebire?
Experienta demonstreaza ca in conditiile unei astfel de complexitatisporite, statele reusesc cu dificultate sa gaseasca formele si mijloacele
necesare si adecvate organizarii raporturilor lor de cooperare, de armonizare a
actiunilor lor in cadrul sistemului international, corespunzator cerintelor pacii,
securitatii si cooperarii internationale. Orice origanizare democratica a
relatiilor internationale la nivel global, presupune utilizarea unor forme si
metode corespunzatoare la nivel bilateral, zonal, si continental.. Un astfel de
mijloc il constituie dreptul international public.
2.2. CONEXIUNILE RELATIILOR INTERNATIONALE CU
DREPTUL INTERNATIONAL, DIPLOMATIA SI POLITICA
EXTERNA.
Intre nivelul structural reprezentat de relatiile internationale (in sens
larg) si nivelul normativ reprezentat de dreptul international, exista o relatie
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
20/211
20
de interconditionare reciproca, relatie mediata uneori de nivelul conceptual,
reprezentat de stiinta dreptului international (doctrina).
Datorita evolutiilor din cadrul societatii internationale, ale carei
caractere cunosc o serie de modificari, uneori radicale, de la nivelul structural
pornesc o serie de impulsuri determinate de necesitatea protejarii prin
reglementare, a anumitor segmente de relatii internationale, data fiind
valoarea deosebita pe care o au in ansamblul acestor relatii.Aceste impulsuri
sunt fie direct receptate si li se dau raspunsuri corespunzatoare la nivel
normativ, fie de cele mai multe ori sunt receptate la nivel conceptual, de
catre doctrina, care prin analiza critica a situatiei de fapt, constientizeaza
importanta valorii raportului care se supune normarii si propune solutii
normative, preluate ulterior de dreptul international pozitiv.
In ce priveste raportul dintre diplomatie si relatiile internationale, este
primordial de precizat ca cele doua notiuni nu trebuie sa se confunde.
Dupa cum se stie, diplomatia este activitatea desfasurata de organisme
de specialitate, prin care statele realizeaza in mod oficial raporturile lor cu
ceilalti parteneri ai relatiilor internationale, in special cu alte state,
armonizand interesele lor cu cele ale societatii internationale.
In acelasi timp, diplomatia nu este sinonima nici cu politica externa a
statelor. Politica externa reprezinta totalitatea obiectivelor, scopurilor si
mijloacelor pe care guvernele sau forurile politice de conducere ale statelor, le
elaboreaza si le aplica in relatiile cu alte state, precum si in definirea atitudinii
lor fata de problemele internationale. Dar, intre politica externa a statelo,
dreptul diplomatic si dreptul international exista o strnsa conexiune:
scopurile si interesele nationale trebuie atinse prin diplomatie, respectand
normele dreptului international, care este o emanatie consensuala a statelor.
Diplomatia nu reprezinta decat instrumentul prin care statele isi realizeaza
politica externa, participa in mod organizat la raporturile internationale.
Rezulta ca dreptul international influenteaza si orienteaza politica externa a
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
21/211
21
statelor prin normele sale regulatoare ale relatiilor internationale, norme care
trebuie respectate intocmai in actiunea de politica externa. Aceasta politica se
oglindeste in tratatele pe care statele le incheie, in pozitiile adoptate in cadrul
organizatiilor internationale interstatale, forme institutionalizate ale relatiilor
internationale.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
22/211
22
CAPITOLUL III.
EVOLUTIA ISTORICA A RELATIILOR
INTERNATIONALE
3.1. APARITIA RELATIILOR INTERNATIONALE SI EVOLUTIA
ACESTORA PANA IN EPOCA MODERNA.
Din cele mai vechi timpuri fiinta umana nu a putut exista in mod izolat,
a fost nevoit sa se asocieze cu alti semeni pentru a putea supravetui. Primele
comunitati gentilice au simtit nevoia de a stabili legaturi intre ele, fie pentru a
se sprijini reciproc pentru obtinerea mijloacelor primare de existenta, fie
pentru a se apara impotriva calamitatilor naturale frecvente sau a dusmanilor
reprezentati de uriasele animale preistorice.
Aceste relatii care luau nastere in mod obiectiv, aveu un caracter
primitiv, dezvoltndu-se ulterior sub imperiul evolutiei speciei si a nevoilor ei
materiale.
Dupa unii autori, relatiile internationale au aparut odata cu prima
diviziune a muncii, atunci cnd un surplus de produse a devenit disponibil
pentru schimburile cu alte comunitati tribale, genernd fie lupte, fie aliante
intre acestea.
Desigur ca aceste relatii cu greu pot fi considerate relatii internationale,
daca avem in vedere faptul ca aceste comunitati nu aveau o limba distincta,
forme de organizare bine constituite sau un teritoriu de vietuire clar delimitat.
Abia cnd se formeaza statele sclavagiste, care dezvolta civilizatii
distincte iar raporturile dintre acestea capata un caracter de permanenta, de
continuitate si sunt consacrate printr-o serie de cutume, sau prin intelegeri
consemnate in documente, puteam vorbi de relatii internationale in
acceptiunea moderna a cuvntului. Aceste cutume si documente priveau
relatiile de pace sau razboi dintre statele respective, solutionarea unor
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
23/211
23
diferende, ducerea negocierilor, regimul solilor, relatii economice
(schimburile de produse) etc.
In conditiile nivelului redus al formelor de productie si al mijloacelor
de comunicare, relatiile internationale ale acelei epoci aveau un caracter
zonal, desfasurndu-se, de regula, intre vecinii situati in acelasi areal
geografic: bazinul rasaritean al Marii Mediterane, zona Golfului Persic, Asia
Centrala si de Sud, Peninsula Balcanica s.a.
Relatiile interstatale se dezvolta pe masura ce epoca antica se apropie
de apogeu. Epoca elinistica cunoaste o intensa viata internationala la care
participa statele-cetati si imperiile vecine, dar si coloniile situate pe tarmurile
Marii Negre.
Dintr-o astfel de perspectiva, continentul european se detaseaza, pentru
o lunga perioada de timp ca centru al civilizatiei universale desi, pna catre
anul 1500 i.e.n. a fost un continent de popoare migratoare, polarizat mai inti
in jurul antichitatii grecesti si apoi a celei romane, si al mutatiilor economice
si geopolitice care i-au marcat limesurile.Astfel, Grecia antica constituita ca un sistem de state-cetati
independente am putea sa-l consideram international, bazat pe relatia
conflict (razboaiele peloponesiace) cooperare (Liga de la Delos o prima
organizatie internationala) devine originea valorilor culturale europene,
idealurilor civice si aspiratiei individului catre universalitate20.
Toata mostenirea de idei despre politica (Aristotel, Platon, Socrate)
lasata de civilizatia elenistica este preluata si imbogatita de romanitate.
Ulterior, conceptele novatoare ale Romei din domeniile administratiei si
organizarii interne impun ideea de ierarhie in stat, de respect al legii si de
unificare a regiunilor, urmate apoi de extinderea teritoriului, motivat
economic dar si politic (rolul de civilizator al barbarilor din vestul, centrul
20J.C. Gautron,Detroit european, 9,edition Ed. Dalloz, 1999 citat de C. Lefter inFundamentele dreptuluicomunitar institutional, Ed. economica, 2003, p. 13.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
24/211
24
si estul Europei). Aceste idei, alaturi de normele dreptului roman, primele
norme de drept sistematizate, in care un loc important detine revine lui jus
gentium (dreptul gintilor), vor sta la baza formarii statelor nationale in
feudalismul timpuriu si in Evul Mediu.
Ajungem in acest fel, dupa dezmembrarea imperiului roman, si epoca
marilor navaliri ale popoarelor migratoare, in jurul anului 1000 la o anumita
stabilitate a popoarelor. Mileniul unu este caracterizat de crestinizarea acestor
popoare europene, renuntarea la religiile politeiste si intarirea bisericii
crestine, biserica ce va avea timp de secole un rol hotartor in desfasurarea
vietii interne si a relatiilor internationale ale statelor.
Ajungem in secolele al XIV-lea si la al XV-lea, intr-o Europa de state
nationale constituite ca unitati politice sau politico religioase, bazate pe
ideea de suveranitate, adica pe, frontiere relativ precise, armate nationale,
limbi nationale si organizari interne bine definite, si nu in ultimul rnd, pe
dezvoltarea relatiilor dintre state relatii internationale. Soliile ambasade
intinerante strabat drumurile europene si ca rezultat al tratativelor purtatesunt incheiate numeroase tratate, in special aliante militare.
In acelasi timp, statele feudale incep sa se impuna si ca unitati
economice care au favorizat schimburile dintre pietele nationale mai mult sau
mai putin inchise. A doua mare diviziune a muncii ajunge la apogeu,
produsele sunt diversificate, apar primele bunuri manifacturate si primele
elemente ale economiei de piata, care conduc la intensificarea schimburilor pe
marile drumuri comerciale care incep sa se contureze din ce in ce mai
pregnant. In perioada respectiva continentul european va cunoaste o inflorire
deosebita a culturii si stiintei, perioada cunoscuta sub numele de Renastere si,
totodata, va fi caracterizata ca epoca marilor descoperiri geografice. Europa
va constata ca exista si alte lumi dect ea, si sub pretextul misiunii ei
civilizatoare,va lua in stapnire pamnturi si semintii umane cu mult mai mai
mari dect teritoriile si popoarele care o compun. Aceste actiuni, desfasurate
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
25/211
25
cu precadere de catre tarile din Europa de vest care dispuneau de mijloace
perfectionate de navigatie, precum Spania, Portugalia, Olanda, Franta, Anglia
si altele, vor permite un aflux de bogatii catre statele respective, care se
dezvolta si devin tot mai puternice, crendu-si imperii coloniale care vor
dainui pna in a doua jumatate a secolului XX21.
Trebuie mentionat faptul ca in paralel cu dezvoltarea societatii feudale
si a relatiilor dintre statele europene, se dezvolta astfel de societati si pe
continentul asiatic si asistam, tot in aceasta perioada la o incercare de
permanentizare a contactelor dintre cele doua civilizatii, att prin relatii
comerciale ct si prin misiuni de cunoastere22
.
Si in planul gndirii politice, epoca la care ne referim se remarca prin
doctrinele si filozofia unor ilustre personalitati dintre care enumeram pe
Tomaso Campanella, Nicolo Machiavelli, J Hobes, Hugo Grotius s.a. care a
introdus in spatiul politic idei politice de guvernare, de organizare statala,
reguli juridice de ducere a razboiului, concepte care au stat la baza dreptului
international modern.Dar, in pofida tuturor acestor realizari, continentul european nu a
cunoscut o liniste si armonie a relatiilor internationale. Numeroase conflicte
armate, de lunga durata, soldate cu distrugeri materiale si umane, au zguduit
pacea si securitatea continentului avnd repercusiuni si in relatiile cu celelalte
civilizatii. Evenimentele care vor determina sfrsitul acestui ev mediu si vor
marca radical relatiile interstatale au fost revolutia burgheza din Anglia, (1640
- 1649) si razboaiele religioase de 30 de ani, incheiate in 1648 prin Congresul
de la Westtfalia care s-a soldat cu semnarea tratatelor de pace de la Osnabruck
si Munster. Congresul a insemnat emergenta sistemului international de state
bazat pe echilibrul puterii, a stabilit configuratia politica a continentului
pentru aproape 150 de ani, i-a garantat status-quo-ul si o relativa pace.
21
Calatoria lui Marco Polo in China sau cea a Spatarului Milescu din dispozitia tarului rus Ivan cel Groaznicin acelasi imperiu (n.a.)22aceeasi zona (n.a)
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
26/211
26
3.2. EVOLUTIA RELATIILOR INTERNATIONALE DIN EPOCA
MODERNA PANA IN EPOCA CONTEMPORANA
Din cele mai vechi timpuri fiinta umana nu a putut exista in mod izolat.Primele comunitati umane au simtit nevoia de a stabili legaturi intre ele din
necesitatea de ase sprijini reciproc in obtinerea mijloacelor primare de
existenta, de a se ajuta impotriva calamitatilor naturale sau a dusmanilor
reprezentanti de uriasele animale preistorice.
Aceste relatii, in forma primitiva la inceput si care au luat nastere in
mod obiectiv s-au dezvoltat pe parcurs sub imperiul nevoilor evolusieimateriale.
Dupa unii autori relatiile internationale au aparut odata cu prima
diviziune a muncii, cnd un surplus de produse au devenit disponibil pentru
schimburile intre triburi, genernd lupte sau aliante intre acestea.
Dupa alti autori, relatiile internationale au aparut odata cu formarea
statelor, pe unele ornduiri, genetice. La inceput, relatiile erau rudimentare,
sporadice, de pace sau razboi, ele au existat si anterior, intre diferitele triburi
vecine.
Odata cu formarea statelor scalvagiste apar si raporturi intre acestea,
avnd caracter de permanenta, de continuitate, consacrate printr-o serie de
cutume (reguli, obiceiuri) si de reguli corespunzatoare de drept international
(in acceptiunea mai moderna) care priveau intelegeri de pace sau aliante
militare, solutionarea unor diferende, ducerea negocierilor prin soli,
schimburile de produse etc.
In conditiile nivelului redus al formelor de productie si al mijloacelor
de comunicare, relatiile internationale ale acelei epoci aveu un caracter zonal,
desfasurndu-se izolat, in limitele unor regimuri geografice restrnse: bazinul
rasaritean al Marii Mediterane, zona Golfului Persic, Asia Centrala si de Sud-
Est.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
27/211
27
Unele relatii stabilite de imperiul roman cu statele din India si China au
avut un caracter temporar, sporadic.
Dupa caderea Romei (sec. V), in perioada initiala a feudalismului se
constituie noi centre ale vietii internationale, desfasurate in zone geografice
limitate in principal la statele Euroepi-imperiul bizantin, sau statele feudale
germane in apus sau statele slave in rasarit.
Procesul de centralizare statala in Europa, inceput in sec. XII-XIII si
accentuat in sec. al XIV lea prin formarea de state feudale centralizate
suverane: Spania, Franta, Anglia, Austria, Statele Italiene si cele Scandinave,
Rusia si chiar tarile romne au dus la extinderea relatiilor internationale
(politice, militare, economice) pe intreg continentul european si dincolo de
acesta, care devine un adevarat centru al relatiilor internationale.
Odata cu epoca marilor descoperiri geografice incepe si expansiunea
marilor puteri navale europene pe alte continente.
Incepnd din secolele XVI-XVII, relatiile internationale capata tendinta
de a deveni mondiale, in conditiile formarii primelor imperii coloniale, bazatepe dominatia si subjugarea unei majoritati a popoarelor globului, de catre
cteva state europene puternice tocmai datorita exploatarii bogatiilor Lumii
Noi.
In conditiile polarizarii in Europa a relatiilor internationale,
solutionarea problemelor internationale este determinata in cadrul raporturilor
de forta, de intelegere sau de razboi existente intre cteva mari puteri
europene. Aceasta trasatura a vietii internationale caracterizeaza si perioada
capitalismului marcata prin infaptuirea revolutiilor burgheze in Olanda (sec.
XVI), Anglia (sec. XVII) si in Franta (sec. XVIII), precum si de valul
revolutionar din 1848 din Europa inclusiv in tarile romane, proces insotit si de
formarea statelor nationale.
Desi in sec. XIX a crescut numarul statelor nationale suverane in
Europa, totusi continutul si evolutia relatiilor internationale sunt determinate
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
28/211
28
de cteva mari puteri pentarhia europeana - formata din Anglia,
Franta,Rusia, Austria si Prusia, de lupta lor de cucerire, de impartire si apoi
reimpartire a sferelor de influienta si dominatie att in Europa ct si in alte
zone ale lumii23.
Dar tot in aceasta perioada apar si alti actori pe scena politica a lumii de
care trebuie sa se tina seama in relatiile internationale. Este vorba de fostele
colonii engleze din america de Nord, care cucerindu-si independenta in 1776,
cunosc un avnt industrial si o prosperitate economica neintlnita in statele
europene, fapt ce le desemneaza ca o putere politica si militara de care trebuie
sa se tina seama in noua etapa de dezvoltare a societatii internationale.
O prima luare de pozitie dura, prin prin care se pune in evidenta rolul
nou pe care il joaca Statele Unite pe scena politica a lumii, este afirmarea in
1823 a doctrinei Monroe, prin care se declara ilegitima interventia Sfintei
Aliante in luptele pentru renasterea si independenta natiunilor din continentul
Sudamerican.
La sfrsitul sec. XIX si inceputul sec. XX are loc o intensificare aprocesului de reimpartire a lumii in sfere de influienta, si in zone de
dominatie, de exploatare de catre marile puteri imperialiste ( inclusiv SUA)
ceea ce guverneaza conflictele armate zonale, care culmineaza cu primul
razboi mondial.Acestea vor avea drept urmare aparitia primului stat comunist,
pe ruinele fostului imperiu colonial tarist.
Consecintele in planul vietii si relatiilor internationale vor fi deosebite.
O noua ideologie, o noua doctrina politica si diplomatica isi va spune
cuvntul sau pozitia de care ceilalti membri ai societatii internationale,
inclusiv marile puteri cu pozitiz lor dominanta, vor trebui sa tina seama.
O prima concluzie care se poate desprinde din observarea acestei
evolutii a relatiilor internationale dintre state in perioada anterioara aparitiei .
23Congresele de pace de la Viena (1815) si de la Paris (1856) ilistreaza intelegerile dintre marile put eurpeneSfnta alianta si Concetptul european, pentru subjugarea si exploatarea altor popoare si state.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
29/211
29
3.2.1. PERIOADA 1648 1815
Dupa pacea westfalica, Europa continentul cu cea mai redusa
suprafata, parte a marii zone geografice Eur-Asia a fost impartita in state
suverane independente, formnd Sistemul International de State. Europa si-a
putut permite aceasta fragmentare avnd, la momentul respectiv o
superioritate tehnica evidenta, o bogatie materiala si spirituala superioara
celorlalte continente, insotite de abilitati in materie de organizare si conducere
politica, de necontestat.
Asa cum s-a aratat anterior, secolul XVII a insemnat inceputul unei noi
orientari a relatiilor internationale, intrarea lor in perioada moderna. Desi
sistemul de pace de la Westfalia stabilea configuratia politica a Europei,
aceasta nu a insemnat ca marile puteri care se configurasera la sfrsitul epocii
feudale, nu au actionat in sensul propriilor interese hotarnd destinul unor tari
si popoare mai mici.
Epoca la care ne referim prezinta o Europa in care dicteaza o Frantaputernica, concurata de o Anglie imperiala, mare putere navala, de o Spanie,
fosta mare putere aflata acum in declin de o Austrie aflata in fata ultimului
efort de expansiune a imperiului Otoman si de o tnara Rusie pe cale sa
devina mare putere sub Petru I.
Aceste mari puteri, vor hotari destinul popoarelor din Centrul si Sudul
Europei si , deopotriva, a celor din teritoriile inglobate in imperiile lor
coloniale in devenire.
In acelasi timp, se afirma ca viitoarea mare putere Prusia care prin
politica statului dominant a reusit, un secol mai trziu, sa realizeze unitatea
puzderiei de state germane. Aceste puteri nu vor ezita sa imparta pentru a
doua oara Polonia, sa spulbere autonomia unor principate (Lituania, Finlanda)
si sa le inglobeze in statele lor.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
30/211
30
Putem adauga acestor elemente contributiile revolutiei industriale,
aparitia unei oligarhii financiare, revolutia stiintifica si tehnica toate acestea
ducnd la dezvoltarea liberalismului si a capitalismului, la generlizarea
schimburilor economice, inclusiv prin alegerea aurului ca etalon monetar.
Desi nu se poate vorbi despre un echilibru european stabil, totusi,
Europa a evoluat in mod omogen prin laicizarea gndirii (secolul iluminatilor)
si prin victoria autonomiei politicului fata de ideologiile religioase, prin
universalismul teoriei drepturilor naturale individuale.
Existenta a numeroase state intr-un spatiu relativ unic a presupus
aparitia unu sistem pentru reglementarea relatiilor dintre acestea. Timpul a
adaugat o validare legala si o consacrare populara: nationalismul a devenit
sacrosant in micile entitati suverane. Daca statul in sine a devenit att de tabu,
frontierele sale nu au avut acelasi tratament, variatia granitelor depinznd de
cuceririle militare si de ratiunile ideologice. Astfel, un stat s-a putut extinde
pe seama altuia insa, pe masura ce ideea de stat s-a polarizat in jurul
nationalismului sau, in perioada 1870 1920 pe principiul autodeterminarii,au aparut state noi, fapt ce a accentuat fragmentarea si a dus la aparitia unor
state cu putere relativ mica.
Forta statelor europene le-a conferit imunitate fata de amenintari
extracontinentale, principalul pericol pentru integritatea si prosperitatea lor
venind doar din partea altor state europene. Pentru a reduce riscul unor
confruntari s-au initiat un sistem care, desi consacra statul suveran, cauta sa
reglementeze rivalitatile dintre state prin anumite forme de control si
echilibru, prin aliante schimbatoare menite sa limiteze acumularile excedente
de putere si printr-o legislatie internationala minimala.
Totodata, transnationalismul acestor idei are drept rezultat emanciparea
coloniilor europene din cele doua Americi, dintre care cele din America de
Nord isi vor cstiga independenta in 1776 si, in mai putin de un secol, vor
deveni un membru deosebit de activ al scenei politice internationale,
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
31/211
31
amenintnd serios pozitia dominanta a Europei in gestionarea problemelor
umanitatii.
Toate aceste mutatii survenite pe planul relatiilor internationale, in
perioada pe care o analizam, vor culmina cu Revolutia franceza din 1789 si
cu consecintele acesteia: disparitia regalitatii dintr-o mare putere europeana,
aparitia unor concepte democratice de guvernare si viata politica interna,
consacrarea unor principii care vor fi adoptate ulterior ca fiind fundamentale
pentru dreptul international s.a.
Dar aceasta emancipare va cunoaste un hiatus de 20 de ani, timp in care
Franta va repudia si incalca toate aceste principii democratice sub conducerea
lui Napoleon Bonaparte. Epoca napoleoniana va bulversa Europa, razboaiele
duse de Franta cuprinznd continentul de la Atlantic pna la Moscova.
Impotriva ei se creaza coalitia antinapoleoniana care, dupa numeroase
esecuri, reuseste in 1815 sa scape continentul de cosmarul micului corsican.
Epoca se incheie cu primul mare congres international care se
desfasoara in 1815-1816 la Viena si care va marca secolul XIX att in planpolitic ct si in plan economic si social.
Secolul XIX va debuta cu inaugurarea unei noi forme de desfasurare a
relatiilor internationale: ce a congreselor si conferintelor internationale prin
care se vor lua hotarri cruciale pentru tarile si popoarele mici din Europa dar
si din intreaga lume. Congresul de la Viena declara ilegitime orice miscari de
emancipare nationala, de schimbare a regimurilor politice interne prin actiuni
revolutionare.
In acest scop, Anglia, Austria, Prusia, Rusia si Spania vor constitui
Sfnta Alianta, care va interveni in mod represiv, oriunde pe continentul
european, unde se incerca inlocuirea monarhiei cu alte forme de conducere
democratica. Apogeul miscarilor revolutionare dar si al Sfintei Aliante, va fi
anul 1848, dupa care, in jurul anului 1860, marile puteri se vor regrupa in
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
32/211
32
Concertul european care va domina relatiile internationale pna aproape de
sfrsitul secolului.
3.2.2.RELATII INTERNATIONALE IN PERIOADA 1870-1914.
Epoca respectiva a cunoscut o stabilitate care a alimentat speranta intr-
o pace durabila, daca nu vesnica (iluzia ce mare), dar a marcat, in acelasi timp
inceputul celei mai mari curse a inarmarilor cunoscute pna atunci. Epoca a
fost caracterizata de istoricul francez Maurice Beaumont ca fiind marcata de
doua tendinte majore: febra industrializarii si expansiunea coloniala. Ambele
s-au manifestat in principal in Europa care, la inceputul sec. XX, asa cum
mentioneaza academicianul Camil Muresan, a atins punctul culminant al
suprematiei sale economice si politice in lumea intreaga... Din suprafata de
149 milioane de kmp ai uscatului, Europa nu ocupa dect 40 de milioane, dar
statele sale (inclusiv Rusia, intre Urali si Pacific) posedau in afara
continentului 75.600.000 kmp, avnd aproape 600 milioane locuitori.Revolutia industriala a generat pe de o parte, un rapid avnt democratic,
iar pe alta parte un flux in crestere al imperialismului.
Tratatele incheiate intre state isi propuneau, deopotriva, sa mentina
echilibrul european si sa creeze conditiile rasturnarii lui prin forta. O
concurenta eonomica acerba coexista cu noile forme de organizare
supranationala a industriei si finantelor, care aveau tendinta de a disciplina
libera concurenta - fetisul capitalismului clasic.
S-au desfasurat in paralel ori s-au confruntat ideologii, curente
nationaliste si organizatii internationaliste: pangermantismul, panslavismul,
scolile coloniale, afacerea Dreyfuss etc.
In perioada respectiva au avut loc numeroase crize regionale, in special
coloniale; incidentul Fashoda (1898), razboiul anglo-bur (1899-1902). crizele
marocane (1905, 1911), razboaiele balcanice, in toate manifestndu-se
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
33/211
33
intentia revizionista a Germaniei imperiale care contesta statu-quo-ul stabilit
prin Acordul General al Conferintei coloniale de la Berlin (1884-1885). Dupa
incidentul de la Agadar (1911) care dovedea ca prezenta franceza in Maroc
devenise un casus bellipentru Germania, a urmat o veritabila tocmeala intre
diplomatii celor doua tari, care au ales o solutie de compromis din care
ambele tari ieseau in cstig; Franta isi intarea dominatia in Maroc, Algeria,
Tunisia si in Africa Occidentala Franceza (AOF), iar Germania isi construia si
ea un imperiu colonial prin obtinerea a 270.000 kmp in zona centrala a
Africii: Moyen Congo, Oubangui Chari.
Aceasta se adaugau coloniilor germane deja existente: Tanganyka,
Rwanda si Burundi, Kamerun, Togo si o parte din Namibia, insumand in total
2.700.00 kmp si o populatie de 11.411.000 locuitori. Ocupate pe rnd de
aliatii antantofili, coloniile germane vor disparea dupa sfrsitul primului
razboi mondial, imperiul colonial german reprezentnd un episod efemer in
istoria Africii.
Declansarea si defasurarea primului razboi mondial vor avea asupracontinentului african (cu cea mai mare suprafata de uscat si numar de
locutori) doua consecinte majore: definitivarea sferelor de influenta coloniala
pe continet si un proces relativ lent de trezire a constiintelor nationale ale
popoarelor care-l populau. Dupa afirmarea universala a principiului
autodeterminarii in perioada interbelica, se va produce o impresionanta
resurectie a sentimentului national, care va conduce, dupa cel de-al II-lea
razboi mondial la emanciparea politica a Africii.
3.3.RELATIILE INTERNATIONALE IN ANII 1920-1645
Lumea iesise revarsita din primul razboi mondial. Japonia a profitat de
razboi pentru a-si extinde influenta in Pacific, ceea ce irita numeroase natiuni.
Statele Unite si-au consolidat economia, ceea ce le confera o mai mare
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
34/211
34
importanta pe plan international. In Europa, aparitia unui stat comunist in
Rusia, tratatele de pace, considerate injuste de catre invinsi, creaza noi
rivalitati intre natiuni.
Statele Unite si restul lumii
In 1920, Statele Unite aleg solutia izolationalismului dar in acelasi timp
incearca sa stopeze expansionismul japonez.
Izolationismul Statelor Unite
In noiembrie 1919, Senatul american refuza sa ratifice Tratatul de la
Versailles, iar Statele Unite renunta in acest fel sa faca parte din Societtatea
Natiunilor, al carei pact fondator era inclus in Tratat. Victoria republicanuluiHarding impotriva candidatului democrat sustinut de Wilson la alegerile
prezidentiale din 1920 demonstreaza forta curentului izolationalist care
bntuia atunci Statele Unite si determina tara sa se retraga in sine insasi
(protectionism, cote de imigrare, revenirea la valorile americane...) .
Dar aceasta retragere este relativa. Statele Unite nu pot ignora complet
Europa, pentru ca exporta acolo o parte din productia lor si pentu ca aceasta acontractat, in timpul razboiului, cu Statele Unite imprumuturi pe care ar fi
timpul sa i le inapoieze. Si mai ales, Statele Unite nu au renuntat sa intervina
in perimetrul lor de securitate: in America Latina mai inti, unde incearca
sa-si protejeze interesele economice; apoi in Pacific, unde puterea crescnda a
Japoniei, care a stiut sa profite de razboi si de tratatele de pace pentru a face
din China un stat semicolonial si sa puna stapnire pe Shantung, ii
nelinisteste.
Conferinta de la Washington.
La initiativa secretarului de stat american Hugues, in perioada
noiembrie 1921 februarie 1922 se desfasoara la Washington o conferinta
internationala, consacrata dezarmarii maritime si situatiei din Pacific. Ea se
incheie cu mai multe acorduri. Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Franta
si Italia fixeaza un sistem de cote pentru navele mari de razboi. Aceste puteri
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
35/211
35
precum si China, Belgia, Tarile de Jos si Portugalia se angajeaza sa mentina
independenta si integritatea teritoriala a Chinei. Statele Unite, Japonia, Franta
si Marea Britanie se angajeaza sa mentina statu quo-ul din Pacific. Si in fine,
Japonia accepta sa renunte la majoritatea drepturilor sale asupra Shantung-
ului. Aceste acorduri satisfac deplin Statele Unite, dat fiind ca ele confirma
suprematia lor militara in domeniul maritim si pun capat expansionismul
japonez.
EUROPA IN CRIZA (1920 1924)
In ceea ce priveste, Europa este sfsiata de dispute si conflicte locale.
Disputele europene
In anii 1920, Europa este macinata de diverse dispute:
Numeroase state europene, nemultumite de tratatele de pace, isi
propun sa isi modifice frontierele, chiar si facnd uz de forta
daca este necesar. In aceasta situatie se afla puterile invinse (in
special Turcia, care, prin Tratatul de la Svres din 1920, a fostobligata sa cedeze Tracia Orientala si Smirna, sa delimitarizeze
Strmtorile si sa accepte o agravare a regimului capitulatiilor
care acorda occidentalilor privilegii in Turcia), dar si Italia care
nu a putut obtine nici Fiume, nici coasta dalmata, sau noua
Polonie, care refuza sa accepte linia Curzon propusa de aliati ca
frontiera de rasarit. Intre Franta guvernata de partidele din blocul national, care
doresc stricta aplicare a tratatului de la Versailles si Germania,
umilita de un tratat pe car il considera un Diktat si a carui
revizuire o doreste, exista o puternica contradictie.
Exista relatii conflictuale si intre Franta si Marea Britanie pentru
ca aceste doua tari sunt la concurenta in Orientul Mijlociu si
pentru ca britanicii, spre deosebire de francezi, sunt de acord cu
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
36/211
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
37/211
37
impotriva grecilor (sustinuti de englezi), care va dura doi ani. Invingator, el
obtine din partea Aliatilor garantii prin Tratatul de la Lausanne 24 iulie 1923),
care asigura Turciei intreaga Asie Mica, Tracia orientala, precum si zona
strmtorilor si anuleaza regimul capitulatiilor. Turcii din Grecia (350 000
persoane) se intorc in Turcia, iar grecii din Turcia (1,4 milioane de persoane)
revin in Grecia. Rezultatul este accentuarea rivalitatii franco-britanice, Anglia
reprosnd Frantei ca nu a sustinut-o in sprijinul acordat Greciei.
Anexiunilor infaptuite de Polonia si Turcia li se adauga altele mai
modeste.In 1920, Polonia smulge Vilniusul Lituaniei. In 1923, Lituania
ocupa Memel (Danzig), vechi oras german in Prusia orientala pe care Tratatul
de la Versailles l-a declarat oras liber. In cealalta extremitate a Europei,
grupuri de nationalisti italieni condusi de poetul Gabriele dAnnunzio ocupa
timp de mai bine de un an orasul Fiume care va fi in cele din urma anexat de
Italia lui Mussolini in1924.
Ocuparea regiunii Ruhr.Cifra totala a reparatiilor pe care Germania trebuie sa le plateasca,
repartizarea sumelor intre invingatori fiind fixata la Conferinta de la Spa din
1920 (Franta obtine 52 % din aceasta suma), este fixata in 1921 la 132
miliarde de marci-aur.
Dar Germania intrzie sa plateasca. Franta, de comun acord cu Italia si
Belgia,hotareste atunci sa ocupe regiunea Ruhr bogata regiune miniera dinGermania pentru a determina astfel Reichul se se supuna si pentru a obtine o
parte din reparatii in natura. La 11 ianuarie 1923, miltarii intra in Essen,
Bochum, Dortmund si si Gelsenkirchen.
In replica, guvernul german al cancelarului Wilhelm Cuno lanseaza
drept cuvnt de ordine rezistenta pasiva, iar la 22 ianuarie, in bazinul Ruhr se
declanseaza greva generala. Dar minerii si feroviarii francezi preiau stafeta;
economia germana lipsita de carbune este paralizata; marca se prabuseste. In
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
38/211
38
august 1923, Cuno este inlocuit de impaciuitorul Stresemann care pune capat
rezistentei pasive.
DESTINDEREA
In perioada 1924 1929, se inregistreaza o apropiere intre Franta si
Germania, iar in lume se iau diverse initiative menite sa previna izbucnirea
unor noi razboaie.
Conditiile destinderii
Incepnd din 1923, mai multi factori contribuie la destinderea
internationala:
Statele Unite condamna alaturi de Marea Britanie ocuparea
regiunii Ruhr. Ele fac presiuni asupra Frantei pentru ca aceasta sa
evacueze zona si sa reduca cifra reparatiilor;
primul razboi mondial ramne o amintire, iar nationalismul se
atenuiazaa si el. In 1924, in Marea Britanie si in Franta, vin la
putere reprezentantii stngii, favorabili cooperarii intre popoare,in timp ce in Germania guvernele sunt de acum deschise
discutiilor cu Aliatii;
Dupa ce Lenin renunta la comunismul de razboi in favoarea NEP
(1921), Uniunea Sovietica renunta si la ideea revolutiei mondiale
si incearca sa stabileasca relatii cu tarile capitaliste;
In fine, lumea intra intr-o epoca de crestere economica si deprosperitate favorabila destinderii.
Apropierea franco germana
Apropierea franco-germana, realizata in principal de ministri de externe
francez, Briand si german, Stresemann, parcurge mai multe etape:
In 1924 este acceptat Planul Dawes. Franta promite evacuarea
regiunilor Ruhr care va fi evacuata de fapt in periada octombrie
1924 iulie 1925). Aliatii reduc cifra anuala a reparatiilor pentru
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
39/211
39
anii 1924 1929 (fara a modifica cifra totala), pe care au grija sa
se asigure ca o obtin printr-un control riguros al finantelor
Republicii de la Weimar. La rndul lor Statele Unite imprumuta
capital Germaniei pentru ca aceasta sa-si poata onora obligatiile.
Prin Pactul de la Locarno (acordurile semnate in 1925),
Germania recunoaste frontierele sale apusene cu Franta si Belgia
(dar nu si frontierele rasaritene) si se angajeaza sa respecte
prevederile Tratatului de la Versailles privind zona demilitarizata
a Renaniei. In 1926, Germania, cu sprijinul Frantei, devine
membra a Societatii Natiunilor.
Planul Young, semnat in 1929, diminueaza cifra totala a
reparatiilor, reesaloneaza plata lor pna in 1988 si anuleaza
controlul financiar exercitat de Aliati. In 1930, trupele franceze,
engleze si belgiene parasesc zona malului stng al Rinului cu
numai cinci ani mai devreme dect prevederea Tratatului din
1919.
Obiectivul: pancea mondiala ?
Incepnd din 1924, lumea pare sa fie in cautarea unei noi ordini, mai
pasnice.
Relatiile conflictuale intre tarile capitaliste si Rusia comunista seatenueaza. Din aprilie 1922, Germania recunoaste URSS cu ocazia Tratatului
de la Rapallo (prin care cele doua tari isi anuleaza reciproc datoriile si initiaza
o colaborare militara). In 1924, Marea Britanie, apoi Italia, China si aproape
toate tarile europene, printre care si Franta, stabilesc relatii diplomatice cu
Moscova.
Se adopta o serie de masuri pentru eficientizarea Societatii Natiunilor.
Cehoslovacul Edvard Benes prezinta in 1924 la Geneva un protocol care
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
40/211
40
schimba Statutul Societatii Natiunilor propunnd arbitrarea obligatorie a
conflictelor, aplicarea de sanctiuni fara obligativitatea unanimitatii in
Consiliu, (doar cu o majoritate de doua treimi) si crearea unei armate
internationale. Desi Protocolul de la Geneva este in cele din urma respins,
Societatea Natiunilor, consolidata prin aderarea Germaniei, reuseste in
perioada 1926 1931 sa rezolve cteva litigii intre tari reprezentnd puteri
mai mici.
In fine, Briand incearca sa consolideze pacea prin cteva solutii noi. In
1928, el semneaza impreuna cu Kellogg, secretar de stat american, un pact
pacifist si formal, Pactul Briand-Kellogg, la care adera 68 de state (printre
care Statele Unite, Germania, Japonia si URSS) care se angajeaza sa-si
rezolve problemele fara sa recurga la solutia razboiului. In 1929, el propune
Societatii Natiunilor crearea unei federatii europene care, fara a afecta
suveranitatea nici unei natiuni, sa creeze legaturi economice si politice intre
ele si sa faca astfel imposibila izbucnirea unui razboi.
Perioadei de puternice tensiuni internationale, 1920 1924, ii urmeazaacum o perioada de destindere. Aceasta insa este foarte fragila. In ciuda
aparentelor, un sentiment de neincredere continua sa domine puterile
europene care incearca sa creeza in jurul lor retele defensive, cum este cazul
Frantei de pilda, care incheie pe parcursul anilor 20 aliante cu tarile din est
capabile sa tina piept Germaniei in caz de razboi. Perioada de destindere este
strns legata de o perioada efemera de prosperitate.
RELATIILE INTERNATIONALE
IN ANII 30
Marea criza economica din anii 30 a avut drept consecinta sfrsitul
perioadei de destindere. Ea contribuie la succesul dictaturilor care care propun
ca solutii pentru rezolvarea problemelor reinarmarea si o politica de
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
41/211
41
expansiune. Ea slabeste democratiile, care se repliaza si nu reactioneaza
aproape deloc la agresiunea dictaturilor.
NOI TENSIUNI (1930-1933)
In perioada 1930-1933 se instaleaza o noua perioada de tensiuni in
Orient si Occident.
In Occident, primele neintelegeri.
Responsabilii politici ai Germaniei si Austriei considera ca faurirea
unei ample piete protejate austro-germana este remediul cel mai eficace
impotriva crizei. Dar acest proiect de uniune vamala pe care il incheie la 14
martie 1931 pare, dupa parearea multora un preludiu la o uniune politica
interzisa de tratate. Germanii si austriecii dau in cele din urma inapoi, dar
initiativa lor provoaca o racire a relatiilor franco-germane.
In iulie 1932, la Conferinta de la Lausanne, Aliatii accepta sub
presiunea americanilor, sa renunte definitiv la reparatiile germane. Ei spera sa
obtina in schimb anularea de catre Statele Unite a datoriilor. Dar presedinteleamerican Hoover refuza sa faca acest lucru. Guvernul francez hotaraste atunci
unilateral sa nu mai inapoieze imprumuturile pe care le-a facut de la Statele
unite, in timp ce celelalte state debitoare continua sa inapoieze sume foarte
simbolice. Intre Statele Unite si democratiile europene se creaza o stare de
ostilitate. Izolationismul american se accentueaza.
In Orient, prabusirea statu quo-ului
Incepnd din 1930, Japonia resimte efectele violente ale crizei. Militarii
niponi, a caror influenta este din ce in ce mai mare, propun ca solutie o
politica de cuceriri. In septembrie 1931, trupele japoneze ocupa principalele
orase din Manciuria, bogata regiune miniera si agricola din nordul Chinei,
apoi in cteva saptamni intreaga provincie, care devine un protectorat sub
numele de Manchoukuo.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
42/211
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
43/211
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
44/211
44
de Pactul de la Locarno, trebuia sa ramna definitiv demilitarizata. Se trece
imediat la construirea liniei Siegfried, in fata liniei Maginot. Cabinetul
francez, caruia responsabilii politici britanici ii refuza acordarea unui ajutor
militar, se multumeste sa faca apel la Societatea Natiunilor, care ramne insa
neputincioasa. Parisul, recunoscndu-si slabiciunea, asista cum Polonia,
Romnia, Iugoslavia se indeparteaza de el si se indreapta spre Germania.
Spania, devenita in 1931 republica, este guvernata incepnd din
februarie 1936 de Frontul Popular care regrupeaza partidele de stnga. In
iulie, o parrte din armata se revolta la indemnul generalulu Franco. In august,
marile puteri europene semneaza un pact de neinterventie care prevede sa
nu acorde ajutor militar nici uneia din tabere. Dar incepnd de la sfrsitul
anului 1936, Germania si Italia, desi semnatare ale acestui pact, acorda sprijin
militar generalului Franco, care in 1939 invinge.
Alianta dictaturilor (1936-1937)
Italia si Germania, din ce in ce mai apropiate, semneaza la Berlin, inoctombrie 1936, un tratat de prietenie, cunoscut sub numele de axa Roma-
Berlin. La 6 noiembrie 1937, Italia adera la Pactul anticomintern, indreptat
initial impotriva comunismului, dar care contine o promisiune secreta de
ajutor in caz de atac sovietic si care a fost semnat de Germania si Japonia la
25 noiembrie 1936. Mai experimentate, mai bine inarmate, constiente de
neputinta Societatii natiunilor (din care Italia se retrage in decembrie 1937) sia democratiilor, dictaturile isi pot realiza de acum ambitiile.
DECLANSAREA RAZBOIULUI (1937-1939)
Datorita pasivitatii democratilor, dictaturile nu mai ezita sa-si satisfaca
ambitiile.
Japonia ataca China
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
45/211
45
La 7 iulie 1937, trupele japoneze lanseaza o ampla ofensiva in China.
Dupa cucerirea Pekinului (26-27 iulie), ele invadeaza intreaga China de nord-
est. La sfrsitul anului 1937, trupele japoneze controleaza porturile
importante, printre care Shanghai. Singura regiune care le scapa este centrul
tarii, controlat de armatele lui Jieschi (Chiang kai-shek) care a facut din orasul
Chongqing (Tchoung king) capitala sa provizorie. Tokyo se decide atunci sa
puna capat rezistentei chineze, taind drumurile prin care aceasta primea arme
din URSS (pna in 1938), apoi din Statele Unite.
Germania anexeaza Austria si regiunea sudeta.
In Austria, dupa numirea nazistului Seyss-Inquart i functia de ministru
de interne, sub presiunea lui Hitler, cancelarul Schuschnigg incearca zadarnic
sa organizeze un referendum privind independenta tarii sale. Constrns de
nazisti sa demisioneze, el este inlocuit in functie de Seyss-Inquart, care
cheama trupele germane.Anschluss-ul, cu care Italia este de acum de acord,
este proclamat la 13 martie 1938 si aprobat prin plebiscit cu un procent de
97% de germani si austrieci. Democratiile protesteaza timid.La 12 septembrie 1938, dupa Anschluss, Hitler revendica regiunea
sudeta, zona industriala bogata din Cehoslovacia, locuita de o populatie de
limba germana. Conflictul dintre Germania si Cehoslovacia aliata URSS
(tratatul din 1935) si mai ales a Frantei (tratatul din 1925) risca sa se
generalizeze in intraga Europa. Atunci cnd razboiul era iminent, Hitler
accepta sa-i intlneasca, la 29 septembrie 1938, la Munchen, pe Mussolini(reprezentantul Italiei), pe Chamberlain (reprezentantul Marii Britanii) si pe
Daladier (reprezentantul Frantei) pentru a discuta aceasta problema (nici
URSS, nici Cehoslovacia nu sunt invitate). Acordul de la Munchen, semnat la
30 septembrie, recunoaste dzmembrarea Cehoslovaciei in favoarea Germaniei
care obtine regiunea sudeta. Populatiile Frantei si Angliei, care cred ca au
cstigat astfel pacea, isi primesc cu entuziasm reprezentantii la intoarcerea in
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
46/211
46
tara. Acest moment este totusi un dezastru: democratiile si-au confirmat
slabiciunea si s-au indepartat de URSS.
Criza din anul 1939
Existenta statului cehoslovac, desi diminuat, impiedica accesul lui
Hitlerin Europa de est si la petrolul romnesc. La 15 martie 1939, armata
germana intra in regiunile cehe Boemia si Moravia, care devin un protectorat
german, iar Slovacia, pe jumatate dezmembrata de statele riverane, devine stat
satelit. La scurt timp dupa aceea, Fuhrerul constrnge Lituania sa-i cedeze
portul Memel (22martie). In timp ce in aprilie Mussolini ocupa la rndul lui
Albania, presa germana se dezlantuie impotriva Poloniei, care pare sa fie
urmatoarea victima a Reichului.
Democratiile reactioneaza si ele in cel din urma, incepnd sa se
reinarmeze. Franta confirma, la 13 aprilie 1939, alianta sa din 1921 cu
Polonia. Dar la 23 augst este semnat un tratat de neagresiune germano-
sovietic; URSS si Germania isi impart Polonia printr-un protocol secret.Germania, Japonia si Italia au stiut sa profite de slabiciunea
democratilor pentru a incepe sa-si realizeze pe parcursul anilor 30 ambitiile
lor in exterior, incalcnd toate reglementarile internationale. Abia in 1939
Marea Britanie si Franta incep de fapt sa reactioneze. dar este mult prea
trziu.
3.4. RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA
1945 1962
Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial consfinteste
impartirea lumii intre Statele Unite si URSS, singurile tari posesoare ale armei
atomice, (in 1945 si 1949), in defavoarea fostelor puteri europene. Aliati
impotriva Germaniei, cele doua Mari Puteri devin adversari, care alcatuiesc
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
47/211
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
48/211
48
Organizarea blocurilor
Statele Unite isi structureaza zona de influenta:
Pe continentul amrican, 21 de natiuni din America Latina
semneaza cu Statele Unite Tratatul de la Rio de Janeiro, un pact
de legitima aparare colectiva (2 septembrie1947).
In Europa, in martie 1948, Statele Unite impun semnarea
tratatului de la Bruxelles, tratat de asistenta militara intre Franta,
Marea Britanie, Belgia, Olanda si Luxemburg, care in 1954, va
deveni Uniunea Europei Occidentale (UEO). Apoi la 4 aprilie
1949, Statele Unite semneaza impreuna cu Canada si sase tari din
Europa Occidentala, printre care Franta si Marea Britanie,
Tratatul Atlanticului de Nord (sub Pactul Atlantic). Pentru a
asigura apararea colectiva a tarilor semnatare, in 1950 se creaza,
NATO (North Atlantic Treay Organization), iar generalul
Eisehower devine comandant suprem in Europa al fortelor
NATO. In Asia, Statele Unite semneaza diferite tratate de alianta cu
Filipine (30 august 1951), Australia si Noua Zeenlanda (1
septembrie 1951), crend ANZUS (Australia- New Zeland-
United States) si un tratat de pace cu Japonia (Tratatul de la San
Francisco din 8 septembrie 1951).
URSS la rndul sau, consolideaza blocul comunist: Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), mai cunoscut
sub numele de Comecon, are drept scop intarirea coeziunii
economice a Europei de Est (25 ianuarie 1949).
Sovieticii semneaza o serie de pacte militare bilaterale cu vecinii
lor din Europa de Est (1948-1949), apoi la 14 februari 1950 cu
Republica Populara Chneza.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
49/211
49
Cele doua blocuri sunt fata in fata, dar refuza conflictul armat direct
care le-ar obliga sa foloseasca armamentul nuclear.
CONFLICTELE DIN PERIOADA RAZBOIULUI RECE
(1949 1953)
In Europa, ca si in Asia, cele doua Mari Puteri se infrunta prin
intermediul unor popoare interpuse.
Confruntarea ideologica
In fiecare dintre cele doua tabere, teama de celalalt creeaza o adevarata
psihoza. In URSS, epurarile afecteaza att partidul ct si armata. Lagarile se
umplu cu mai multe milioaane de detinuti. In iunie 1948, Iugoslavia lui Tito,
acuzata ca face jocul imperialismului american, este condamnata de lagarul
socialist.
Incepnd din 1947, in Statele Unite incepe vnatoarea de vrajitoaredeclansata impotiva comunistilor si amplificata apoi de maccarthysm. In
Europa occidentala, partidele comuniste francez si italian, indepartate de la
putere in 1947, organizeaza ample campanii impotriva imperialismului
american. In aprilie 1949, comunistii si tovarasii de drum infiinteaza
Miscarea pentru pace, al carei Apel de la Stockholm (18 martie 1950)
impotriva armelor atomice, este semnat de 273 milioane de persoane dinlumea intreaga.
Impartirea Germaniei.
Germania este primul teatru al razboiului Rece, dupa cum o
demonstreaza blocada sovietica asupra Berlinului de Vest (24 iunie 1948).
Datorita podului aerian organizat de Statele Unite pentru a-i aproviziona pe
berlinezi cu alimente, blocada este ridicata la 12 mai 1949.
-
7/23/2019 Organizatii Si Relatii Internationale Arat
50/211
50
Impartirea tarii este inevitabila si se concretizeaza in vest prin crearea
la 23 mai 1949 a Republicii Federale Germania (RFG) si in Est prin crearea la
7 octombrie 1949 a Republicii Democrate Germane (RDG). Aceste doua
state, creatie a Razboiului Rece, vor ramne miza si simbolul acestuia pna in
1989.
Razboiul din Coreea.
Crearea Republicii Populare Chineze, la 1 octombrie 1949, deschide un
al doilea front al razboiului Rece din Asia. URSS sustine acest regim
comunist, in timp ce Statele Unite il sprijina pe oponentul nationalist Chang
Kai-shek (Jiang Jieshi), refugiat in insula Formosa (Taiwan). Datorita
sprijinului venit din partea americanilor, regimul din Taiwan va reprezenta
China in Consiliul de Securitate al ONU, in defavoarea regimului comunist.
In semn de protest, URSS va boicota Consiliul de Securitate timp de cteva
luni.
URSS sustine de asemenea Coreea de Nord comunista, in timp ce
Statele Unite sustin Coreea de Sud capitalista. Conflictul se declanseaza la 25iunie 1950, atunci cnd Coreea de Nord ataca Coreea de Sud. Profitnd de
absenta sovietica, Statele Unite obtin aprobarea Consiliului de Securitate in
privinta trimiterii in Coreea a unei forte unificate a ONU comandata de
generalul MacAtrhur (7 iulie): in septembrie-octombrie, aceste trupe ii
resping pe nord-coreeni pna la front