Download - paleografie latina0001
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 1/78
depa~esc randul in partea superioara, etc. Literile quadrat ae-
apartin acestei grupe de inscriptii. Forma eleganta a fost.
copiata aproape exact de copi~tii cartilor, trasaturile fjindinsa mai libere ~i mai f ine.
2) In acta (texte legislative, scrisori, documente diverse,
gravate in general pe bronz) se gase~te scrierea numita ac-
t uaria sau capitala rustica. Are formemaiinguste.maimult
lungi ded.t largi, neglijate adesea. Trasaturile orizontale,
foarte scurte ;;i adesea abia marcate, sunt oblice fata de haste.
Trasatura orizontala a literii A lipse~te. Literile F ~i L, H ~i R, hasta prima a lui N, depa~esc randul in partea supe··
rioara; cozile literilor G ~i Q. hasta a doua a literii V, co-
boara sub rand. Apare deasemenea in carti unde inlatura
cu timpul scrierea eleganta, dar va f i ~i ea lnlocuita de unciala.
Scrierea capitala predomina in manuscrise pana prill
sec. VII; apoi e inlocuita prin minuscula, dar se pastreaza
pana astazi in inscriptii, in titluri, in initiale de versuri, de
proze, de nume, etc. Datarea ~i descifrarea textelor in capi-
tala este destul de grea. De altfel, manuscrisele pastrate
sunt putine. Cele mai importante au fost reproduse de Zan-
gemeister ~i Wattenbach in E xempla cod ieum latinor um li -
tieris majuseulis scriptorum (in fo1. Heidelberg 1876 ~i 1879).
Ni s'au pastrat numai f ragmente de scriere capitaJa elegan-
ta: resturi din 4 manuscrise ale lui Virgiliu. Din scrierearustica au ramas mai multe fragmente din sec. IV-VI, iotre
care citam cele trei fragmente din Virgiliu de 1 0 3 . Vatican, etc.
Exemplu de scriere capitala ne da ~i tabloul 2.
b) Scrierea cursiva veche. Alaturi de capital a caligra-
fica, Romanii au intrebuintat de timpuriu scrierea cursiva
majuscula, care, prin transformari ~i combinari succesive Cll
aIte genuri de scriere, a dat na~tere minusculei medievale.
Evolutia ei complicata a impios pe paleografi sa imparta fa-·zele cursivei dupa criterii diferite: Jaffe distingea eursiva
antiea sau r omana, med ie sau neoromana ~i noua sau medie-
vala; Thomson ~i Bartlett van Hoesen afirma continuitatea
absoluta a evolutiei, recunoscand 0 singura perioada; Tangl
~i Bretholz disting eursiva ma juseula (sec. I-IVp. Ch. n.) ~i cea
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 2/78
minusf:u!ii (sec. IV Inainte); Wattenbach, Steffens, Paoli, Prou,BaJ:one, etc. cur siva veche 10tre sec. I-IV:;;i cea nouii Intre sec.
IV-XII, prima fiind 0 modificare a literilor capitale, cu cre"
area uoor e1emente noi, iar a doua un conglomerat de capi-
tale, unciale :;;iminuscule, 10 care predomina. la Inceput un-
cialele :;;iapoi minuscule Ie.
SCRIERE CURS IV A VECH E
(sec. 1)
l' ;:~v / 1" J f/; : ; .r f)v v-.· !';: r/ r / ; j- j}mr 0 - - ] 1 f . / '" ' ~ 't "l£1ft r r J J Y' .7 71·' fr; ; r - ~l r h t:~7 ' Jv f..f)
" ",,) (. I.v \ J rT f
' '''C .J f(' 1r ,rv»/V "v~r ' l'ri~-
r r " /.h7 ~~ f f J - :]f };:)"; J{cJ ~/'h-.r : / ~>4J~&.- JI ]/V '/ "()" V)- )T < 'T ' '\: 1' J " V T / r :r ! j ... / V ' ,· 'rt tt~ .> - > r~ ~ ·al f J
Transcriere
tenuisse. caussam. pet.itori. expediat
hae. ne procedant. artes. male. agentibus. si
vobis. videtur. po/r es. conscripli. decermimus. ut. etiam
proIa tis. rebus. iis. judicibus. necessitas. judicandi
impomitur. qui intra rerum. agendarum. dies.
(Papirus n. 8507. Muzeul din Berlin, fac-simile
apud Steffens, pI. tOI).
~ ) '~') 1 l'l' \~r 5 " : r1 ' " • . . . e r " ' " h',~L- c - 1 \ . ' < 4 " " "
Transcriere .
censio est nam nostermagna habet pecuni [am].
(Grafit din Pompei, apud Barone, p.30).
In vreme ce capitala eleganta :;;irustica din manuscrise
prezinta In sec. I deja f orme fixate, cursiva veche din docu-
mente se transforma. neincetat, pregatind apariria a doua. ge-
nuri noi de scriere. Inlocuind doua sau mai mu]te linii drepte
4
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 3/78
din alfabetul capital printr'o singura linie curba a dat na~-
tere formelor caraeteristice ale uncialei, iar inegalitatea li-
niilor ~i modificarile structurii unora din litere due la crea-
rea minusculei. Chiar din primele texte pastrate, unele litere
(M, N, 0, U) sunt mai scurte deca.t celelalte, iar altele sunt
mai lungi (B, D, H, F, Q, R). Spre sfar~itul sec. III ~i la in-
ceputul sec. IV f'ormele minuscule se accentuiaza, fiind de-
plin stabilite pentru B, D, M, P, Q, R, S, T.
Textele in cursiva veche se pot imparti in trei categorii :
1) monumentele epigrafice (grafite ~i inscriptii), unele
inscriptii cre~tine sau pagane din Roma, inscriptiile murale
~i unele texte gasite la Pompei, tabletele ceruite din Pompei~i din Transilvania, unele texte ~colare, etc., intre care ci-
tam papirusul celebru din Herculanum asupra luptei de la
Actium (31 a. Ch. n.) din muzeul din Neapol, tabletele ceru-
ite din casa bancherului L. Caecilius Jucundus (55-57 p.
Ch. n.) sau cele din Transilvania (131-167 p. Ch. n.), pre-
zinta trecerea de la scrierea capitala la cea cursiva, cu multe
litere de forma liniara. Buda superioara a lui B dispare, iar
cea inferioara trece in partea stanga, dand literii 0forma a-semanatoare lui D; acesta e inlocuit cu 0 forma uncial a sau
minuscula; E se reduce la doua hnii u~or indinate sau ro-
tunzite, ~i uneori la forma unciala, trasata printr'o linie curba
cu0linie mica orizontala la mijloc; G se apropie de forma ca-
pitala sau trece la cea semi-unciala; M e format din patru
linii aproape paralele, prima fiind mai lunga; 0 din 2 tra-
saturi concave in acela~ sens, adesea separate, a doua fiind
mai mica; R devine 0 verticala dreapta sau u~or indoita,
cu 0 linie curba in partea de sus, trecere catre forma mi-
nuscula; I are forma care trece in unciala.
2) Monumentele literare pe papirus sau pe pergament,
intre care citam un papirus de la sfar~itul sec. I (colectia ar··
hiducelui Rainer) sau fragmentul unui discurs fixat de edi-
tori sub imparatul Claudiu (41.54 p. Ch. n.), gasit in Egipt
(muzeul din Berlin), etc., prill faptul ca sunt trasate cu cer-
neala pe un material care nu opune rezistenta, au numeroase
litere legate intre ele. Litera B are aceia~ forma ca in gru-
pa precedenta; D e facut dintr'o singura trasatura in for~a
uncial.i; E tinde catre forma unciala, din dona linii, dar a-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 4/78
nunta forma cursiva dintr'o linie, gasita in papirusurile dingrupa urmatoare; H, M, N sunt facute fara a ridica pana;
P !,'iR au forma din grupa precedenta. Cuvintele sunt se-
parate prin puncte, iar pe unele vocale apar accente.
3) Cateva papirusuri, intre care citam rolul matricol al
soldatilor cohortei prima Augusta Praetoria Lusitanorum equi-
tata din Apollinopolis Major (in Egiptul de sus) din anul
156 p. Ch, n. scris in capitala rustica cu adnotatii cursive,
un act de vanzare pe papirus din 166 sau scrisoarea lui A-
urelius Archelaus catre tribunul militar Julius Domitius (sec.
H) reprezinta elemente de trecere intre cursiva veche ~i cea
noua. Literile M ~i N pastreaza forma din capitala rustica,
B, P, R, S pe cea din tabletele ceruite pompeiene, iar D, E
~i U au forma capital a cu inceput de retunzire, care da a-
poi tipul uncial.
c) Scrierea uncialii. Pe baza unui pasagiu mult discutat
-din opera sf . Ierolllm, autorii din epoca medie ~i moderna
au considerat uncialele drept caractere capitale de dimensi-
uni mari, adica avand inaltimea de 0 uncie (a douaspreze-
cea parte diu picior). La inceputul sec. XVIII, Papebroeck
numea unciale literile cursive lungite din primele randuri ale
-diplomelor ~i MabilIon marile capitale rustice din fragmen-
tele virgiliene de la Vatican.
Dupa Nouveau traite de Diplomatique (1750-65) unciala este
o ma juscula rotunda, deosebita de capitala prin unele ele-
mente. Majoritatea paleografilor prime!,'te astazi aceasta de-
finitie, pe care Prou 0 exprima astfel: unciala este 0scriere
capitala, in care unghiurile !,'ihastele unora din caracterele
capitalei s'au rotunzit.
Scrierea unciala rezulta din capitala cursiva, in care,odata cu inlocuirea stilului prin calamus ~i a tabletelor ceru-
ite prin papirus sau pergament, literile i~i simplifica trasa-
rea. Prou da un exemplu interesant al acestei transformari :
litera E, modificata in parte in scrierea cursiva, cerea patru
trasaturi; cu vremea, scribuI ajunge sa traga cu 0 singura
apasare a condeiului cele doua extremitati !,'i hasta care Ie
lega, adaugaodu-i apoi linia mediana; capata astfel un E cu
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 5/78
hasta rupUi sus ~i jos in unghiu obtuz, apOl 0 hasta u~or
curbata ~i, prin accentuarea curbei, un E uncial:
capital cursiv pompeian uncial
E ( t eAutorii benedictini ai tratatului pornenit ~ipaleografii De
Vaines, Natalis de Wailly, etc. considera noua litere carac-
teristice ale scrierii unciale (litera cea mai tipica este M, a-
paruta in sec. II):
A~ec;hfl)~'TuWattenbuch exclude literile: G, care pastreaza forma
din unciala ~i in manuscrisele cu scriere capitala ~i I, care
pastreaza in unciala forma din capitala. Paoli exclude pe U
(V) care exista ~i In manuscrisele cu capitala. Prau nu re-
cunoa~te drept caraeteristice decat literile A, D , E , M , ex-
cluzand deasernenea pe H ~i Q, care apartin prin structura
lor alfabetului rninuscul cursi v.
SCRIERE UNCIALA
(sec. V)
.r,,,, / ~ecce~lleCllSSl 01' fit. f \1"~5.€-Ccl €-SI~e - J 'e - b
()nAe-ST~!9 UO"~Jff l
e l L €' l - J Urel'J.N C 1, e ~ l-JU s.
Transcriere
Pax ecce, dilectissimif ratrcs, e cclesiae red-
dita est, et quod dif f i-
cile nuper incredulis.
(Ms. Sf . Ciprian. Bibl. Nationalii Paris. n. 10592,
fol. 14, apud Prou. Album , pI. I, 1).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 6/78
La inceput, caracterele unciale apar sporadic: in ma-
nuscrise se gasesc amestecate capitale rotunde, minuscule ~i
uociale. Cu vremea se coostitue unciala caligrafica, intalnita
io cartile scrise pe pergament la sfar~itul sec. IV. Din a-
aceasta epoca paoa la sfar~itul sec. VII, unciala predomina
In scrierea cartilor, fiiod apoi imitata in unele din noile ge-
nuri de scriere.
Exemple de scrieri amestecate s'au pastrat din sec. III,
intre altele un fragment din Tit-Liv pe papirus ~i doua ins-criptii io onoarea gramaticului P. Flavius Pudens Pomponi-
anus, gasite la Timgad. Cel mai vechiu exemplu cunoscut
de scriere unciala caligrafica ~i complecta este manuscrisul
palimpsest al scrierii De republica a lui Cicero. S'au past rat
numeroase alte lucrari in scriere uncial.i; interesant este un
evangheliar din biblioteca seminarului din Autun, terminat
in 754. in care textul e scris in unciala, iar paragrafele in
miouscula cursiva, exemplu de trecere catre noul gen de
scriere latina.
§ 2. MINUSCULA CURSIV A
a) Minuscula cur sivii veche deriva din majuscula cursiva
veche, prin modificarea luogimii ~i structurii unora din li-
SC RIE RE M IN USCUL A C URSIV A V EC HE
(mijlocul sec. IV)
Transcriere
Cum in omnibus bonis benignilas tua sit pra[editatum]
etiam scholasticos et maxime, qui a me cultore t[uo hono-]
rificentiae tuae tradunlur, quod honesle resp[icere velil],
non dubito, domine praedicabilis. Quaproptlerj ...
(Papirus din Strasburg, Steff ens, pI. 13).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 7/78
tere. Chiar din sec. I, unele texte cu majuscula curSlva ve-
che cuprind litere mai mici (M, N, 0, U) sau mai lungi ( B ,
D, H, F, Q, R ) decat celelalte. La sf ar~itul sec. HI literele-
B, D, M, P, Q, [?, S, T, au forme minuscule def initive. Pro-
babil In cursul sec. IV, procesul de transf ormare continua;.
la sf ar~itul acestui secol era constituita 0scriere cursiva com-
pleet minuscula, cu numeroase legaturi Intre litere. Aceasta
scriere apare mai ales In scrisori sau aete, pe unele monu-
mente epigrafice, In note marginale sau In textul manus-
criselor, etc.
In af ara de exemplele sporadice din textele cu scriere
majuscula cursiva (sec. I-IV), Intalnim minuscula cursiva In
texte din sec. IV: scrisoarea pe papirus gasita in Egipt ~i
pastrata la Strasburg, tableta de plumb gasita la Trier, etc.
In chartele din Ravena, scrise in sec. V ~i VI, gasim cele
mai caraeteristice exemple.
Pentru transcrierea cartilor s'a Intrebuintat uneori 0-
cursiva deosebita de cea minuscula din documente: trasatu-
rile deasupra ~i dedesuptul randului sunt mai miei, literile-
mai groase ~i mai dese, partea superioara a hastelor e tra-
sata tot din doua linii, dar acestea sunt atat de apropiate ca
se confunda, dand impresia h3stelor In forma de maciuca
din minuscuIa carolina. Aceasta scriere e numita de Stef fens
semi-cursivii ~i e reprezentata mai ales prin manuscrisul din
biblioteca Ambrozianii din Milan, cuprinzand Antichitatile
judaice ale lui Flavius Josephus (sec. VI).
b) Scrierile numite nationale erau scrieri minuscule
cursive Intrebuintate In Halia, Franta ~i Spania, Incepand
din sec. VII. Considerate multavreme de paleografi ca in-
ventii separate ale diferitilor barbari a~ezati In imperiul ro-
man, ele nu prezinta in realitate deosebiri esentiale. Pale--
ografii moderni au mentinut totu~i denumirile vechi, nu ca
indicatii ale originilor diferite, ci ca specificari ale regiunilor
sau popoarelor unde au fost mai mult Intrebuintate. Sunttrei ;rupe regionale ale minusculei cursive vechi: lombard a
sau mai exact italiana, merovingiana §i vizigotica.
1 ) Minuscula cursivii italiano-lombar dii apare in acte ~i
manuscrise din sec. VH-XII In Italia ~i In Galia sudicii. Are-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 8/78
aspecte variate dupa regiuni sau dupa forma textului. In do-
cumentele notariale din Lombardia ~i din principatele sudice
ale Italiei, minuscula cursiva aminte~te pe cea din aetele din
Ravena (sec. VI), dar literile sunt mai scurte ~i mai groase,
fiind scrise pe pergament. In sec. IX dispare dubla trasatura
din hasta literilor b ~i 1. In sec. VIII apare ligamentul ii,
care pare a corespunde italianului z. Influenta carolina trans-
forma minuscula lombarda din sec. X, dar se pastreaza e
buclat la partea superioara ~i ridicat deasupra randului, li-gamentele Ta, Te, ii, etc. La sud, influenta. franca se resimte
mal putin.
SCRIERE MINUSCULA CURSIVA ITALIANO-LOMBARDA
(Scriere lombarda propriu zisa)
Transcriere
[Monti]cello est positum fundo Castrutiano qui cognominatur Te[seIlo •.. ]
...agrestis, cullum et incultum et cnm omnibus a predicto M[onticeIlo ..•]
(Charta din Ravena 9 decembrie 970. Ia Bib!. Nat. Paris. ms. Iat.n. a. 2573, p. 6, apud Prou, Album, pI. II, 1).
In documentele caucelariei potificale ~i in aetele nota-
rilor romani din sec. VIII-XIII se intrebuinteaza minuscula
cursivii curia/a (litteTa Tomana), care prezinta litere cu forme
caraeteristice:
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 9/78
care modificari. Sub pontificatullui Benedict VIII (1012-1024)
cancelaria apostolica. incepe a intrebuinta minuscula carolina.
Sub Pascal II (1099-1118) apar ultimele acte papale eu serierecuriala. Notarii romani 0mai utilizeaza insa pana in sec.
XIII. In documentele curiale ~i notariale din Neapol apare
o scriere analoaga., dar mult mai greu de deseifrat din eauza
ligamentelor ~i a eozilor variate ~i eurioase ale literilor.
SCRIERE MINUSCULA CURS IVA ITALIANO·LOMBAR DA
(Scriere romana)
. l~ ~~_",,·~~-~~.:t_ \ -.(;;..~~-:;~ --.:: ?' " ;~'~ ~ r ",~ ~ ~ ~"
"v' ~S f ;,~t /- '.. . Q ' ". 'h~~~".;:~~ >
- , J ~. ~ ~t ~~1"s i l l ~ ~ ~
tu-r~l~-~~ ~·-~:w.,.~~t1w~l~nri
Transcriere
1) huius splendedissimae urbis ... (papirus din Ravena, an. 572. apud Barone,p, 31).
2) PASCHALlS. EPlSCOPUS SERVUS SERVORUM D E L...
Pie postulatio voluntatis elfectu ...(indu· )bitanter as sum at. Quia igitur ...
(Bula lui Pascal II din 21 mart 1102. Arh. Nat. Paris.
L 223. 1, apud Prou. Album. pI. II. 2).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 10/78
sec. VII-VIII cu0
minuscula semi-cursiva, analoaga celeidin sec. VI, dar avand litere drepte in loc de indinate, tra-
saturi mai groase ~i ligamente mai rare. Sf. Columban aduce
influente irlandeze in manasiirea Bobbio, fondata de el Ianga
Piacenza. In sec. IX minuscula carolina inlocue~te semi-cur-
siva din nordul Italiei.
In sudul Italiei, In special in priocipatele lombarde din
Beneveot ~i Capua, minuscula cursiva ia 0 mare desvoltare,
ajungand la 0 perfectiune artistica deosebita in textele scrisede calugarii maoastirilor de La Cava ~i Monte Cassino. Scri-
SCRIERE MINUSCULA CURSIV A ITALIA NO-LOMBARDA
(Scriere din Monte Cassino)
Transcriere
Sed in lege d o mini fuit voluntas ejus, et i n lege eju s
meditabitur die ac nocte. Et erit tanquam
lignum quod plantatum est secus decursus
aquarum. Quod fructum suum dabit in tem(pore) :
(probabil din 10<J9, ms. n. 364, Bib!. Mazarine,
Paris. apud Prau, Album , pI. 1lI, 1).
erea rotunda ~i grosolaoa din sec. VIII-IX se perfectioneaza
io sec. X, caod unele litere ( i, m, n, u) locep a-~i ingro~a
indoiturile; in sec. XI apar unghiuri, care se accentuiaz.i in
sec. xn, daod na~tere unor litere cu forme exirem de ele-
gaote, inflorite ~i buclate, unite adesea intre ele prin trasa-
turi comune. Dnele litere iau forme cu totul speciale: a, d ,
e, i, s, r, t. In sec. IX-X, a dio codicele de la Montecassinoare forma unui 0 ~i a uoui c sau a doi c legati io partea
inferioara; in sec. X-XIII, are forma unui 0 unit cu c. In
afara de forma unciala, d are in sec. IX-X 0 forma cu hasta
dreaptii. Litera e are forma unui c cu un 0 deasupra; i are
trei forme, dintre cari una seamana cu l; rare doua forme
deosebite; s are forma unui f, fara taetura la mi jloc; t sea-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 11/78
mana cu cel ma juscul sau se aseamana ~i cu a (0 unit cu c.
dar cu bucla acestuia in sus sau doi c legati in partea de
sus). Dam aici alf abetul acestei scrieri:
o:abc tot-fg-hz)lh.lmno P C J trftrt;uu-,,?,;
In manuscrise apar literile unite: et, eius, et, Ii, gi, nt.
r i , sp, st, ii.
2) Minuscula cursivii merovingianii sau Iranco-galicii este
intrebuintata in Galia sub dinastia merovingiana ~i mai a-
les in sec. VII-VIII. Nu poate atinge f orma caligrafiea per-
f ecta a serierii lombardo-italiene, deoarece in sec. IX e in-
locuita eu minuscula carolina, mentinandu-se doar sporadic
pana in sec. XII-XIII. Trasaturile scrierii merovingiene se
apropie de acelea ale scrierii minuscule cursive din Italia,
dar literile sunt drepte sau chiar inclinate putin spre stanga,.
mai inguste ~i mai ascutite: hastele literilor b , d, l, r, s suntmult ridicate deasupra randului, hastele literilor d, r , s , co-
borand ~i sub rand; literile amestecate ~i ligamentele foarte
nump.roase fae aceasta scriere confuza ~i greu de descifrat.
Textele pastrate se impart in trei eategorii:
Diplomele regilor mel.'ovingieni (38, publicate de Lauer
~i Samaran) ne dau cele mai vechi exemple de minuscula
cursiva franco-galica. Literile au 0 forma neregulata; sunt
inclinate u~or spre stanga, eu hastele extrem de lungi; pres-curtarile sunt rare; cuvintele sunt separate vag, adesea ul-
tima iitera a unui cuvant fiind legata de prima din euvan-
tul urmator sau unele cuvinte fiind desf ,lcute in silabe.
Cateva litere au aspecte caracteristice: a este f ormat
din doi c uniti, fiind inchis la partea de sus, dnd nu e su-
prapus sau legat de litera urmatoare; e este format dintr'un
c unit cu e sau dintr'un semicerc cu 0 bucla inchisa dea-
supra, iar cand e legat de alta litera seamana unui 8; caredeasupra 0 trasatura in f orma de drlig mai inalta dedt
randul; g are doua bucle; i se prelunge~te adesea sub rand,.
avand capul ingro~at printr'un mic ca.rlig la stanga; r sea'-
mana cu s, dar capu'l se frange in unghiu ascutit spre dreapta
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 12/78
SCRIERE MINUSCULA CURSiVA MEROVINGIANA(Cancelaria regala)
Transcriere
eo quod porcione sua in villa noncoban(ti ...)
(genetri)ci sua Bertane quondam ligebus obven(ire ... )
(reteni)rit. Qui ipse Amalgarius taliter dedit ..
in predicto loco Bactilionevalle de ...
(Diploma de la Teodoric III, din 30 Iunie 679, Arh. Nat.
K 2, no. 13; apud Prou, Album, pI. IV, I).
in vreme ce s se curbeaza; tare piciorul indoit spre dreapta,
lar capul cu 0 bucla inchisa in partea stanga, etc.:
C L a {' 8 J~ f e t &
a c e r s t e t
In dirti apare' uneori 0 scriere minu1>culamai mult sau
rnai putin cursiva. Adesea, in sec. VII ~i VIII, acela~ ma-
nuscris cuprinde mai multe feluri de scriere: cursiva ma- juscula. unciala ~i minuscula, dupa copistul care scria par-·
tea respectiva. (Exemplu este manuscrisul lui Eugyppius,
de la inceputul sec. VIII, gasit la Saint-Martin de Tours ~i
pastrat la Bib\ . Nationala din Paris). Literile au forma celor
din diplome, dar trasaturile sunt mai groase ~i mai regulate,
hastele mai scurte ~i ligamentele mai rare; este de fapt 0
cursiva caligrafica. Manuscrisul lui Grigore din Tours (ga-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 13/78
sit la Corbie ~i pastrat la Bib1. Nat. din Paris) transcris in
sec. VII are prescurtari putine. iar literile cele mai multe
seamana celor din diplome. Litera a est.e adesea scrisa dea-
supra ~i deschisa sus; in rand e inchisa spre a nu se con-
f unda cu u; t are forma unui 8 legat de litera urmatoare,
iar ligamentul et (&) se va pastra pana astazi.
SCRIERE MINUSCULA CURSIV A l'1EROVINGIANA
(Malluscrise)
Transcriere
ita dispersi sunt ut vix in vicensimu quoque repperentur stadio,
multi enim ex eis pror-
sus non sunt inventi. Tunc illi a lapidibus, ut diximus, caesi
et humo pro strati paenitentiam ...
(Gregoire din Tours, H is / ar ia Frallcar um. ms. din sec. VIl, Bib!.
Nat. Paris. ms. lat. no. 17655, apud Prau, Album, p!. V. I).
Cartile scrise in sec. VIII-IX in Calia ~i in special in
manastirea Corbie, cuprind 0 minuscula regulata ~l mult
SCRIERE MINUSCULA CURSIVA MEROVINGIANA
(Scriere din manastirea Corbie)
TranscriereCuperemus quidem de vestra(rum) ...
(gaudi)re. Ut congratularemur po(tius) ...
contra disciplina ecclesiastica ...
et bene f acta perveniunt,
(ms. sec. VIII, Bib! Nat. Paris, ms. lat. 3836; apud
Prou, Album , p!. IV, 2).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 14/78
mai caligrafica deca,t grupele precedente, numita "scriereadin Corbie", care se aseamana mult cu cea intrebuintata in
nordul Italiei. ExemplJ.l ne da colectia de canoane a lui Di-
onysius Exiguus transcrisa in sec. VIII (Bib!. Nat. Paris), etc.
3). Minuscula cursivii vizigoticii, numita ~i littera toletana
dupa vestita ~coala caligra±ica din Toledo, se prezinta sub
doua forme. Una putin lizibila ~i lipsita de eleganta f ace
trecerea de la cursiva majuscula la minuscula vizigotica; seintalne~te mai ales in sec. VII-VIII. A doua e 0 forma e-
voluata, cu trasaturile rotunde ~i elegante, care atinge apo-
geul in sec. IX in ~coala caligrafica din Toledo. Aceasta
minuscula se distinge de sc!"ierea italo-lombarda prin cateva
litere caracteristice: a are f orma unui u; e are forma dubla,
ca un e minuscul actual ~i ca un epsilon (e ); c are forma
moderna; g are forma unciala; r ~i s se disting prin buda
superioara in unghiu la r ~i curbata la s; t are forma a 2
c uniti complect:
Semnele de prescurtare constau in trasaturi orizontale
deasupra raodului, cu unul sau doua puncte suprapuse. Tit-lurile sunt scrise cu litere capitale oblonge, unite sau intre-
taiate; semnaturile cuprind notire cu litere unciale sau cu 0
cursiva minuscula primitiva; data e fixata dupa era spani-
ola, care incepe la 1ianuar 38 a. Ch. n.; unele cifre romane
au forme speciale.
SCRIERE MINUSCULA CURSIV A VIZIGOTICA
1) Cursivii propriu zisii
Transcriere
Quam mirabilis sit ecclesiae catholicae pulcritudo
(sec. VI, Merino, Ese. Pal. pI. 3, 1; apud Barone, p. 40).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 15/78
Transcriere
Siquis R parenlibus infantulum acceperit Dulriendum
usque ad decem annos, per singulos annos si[n]gulos solidos pretii pro ...
(Lex Wisigothorllm, ms. sec. VIll, Bib\ . Nat. 4667, aplld
Prou, Album. pI. V. 2).
Dupa cronicarii Lucas de Tuy ~i Rodrigo, arhiepiscop
de Toledo (sec. XIII), in sinodul tinut la Leon prin 1079 s'a
decretat inlocuirea scrierii toletane cu minuscula carolina,
probabil ca urmare a inlocuirii liturghiei mozarabe cu cea
romana. In orice caz, scrierea carolina patrunde in chartele
~i cartile din nordul ~i nord-vestul Spaniei cam intre 1071
~i 1085; in cancelaria regala a Castiliei apare sub Alfons VI
(1065-1109) ~i devine predominanta sub Alfons VII (1126-57)'Totu~i, in actele particulare nu apare pan a prin 1120. Scri-
erea vizigotica se mentine in unele provincii, iar in Galicia
apar exemple chiar pan a in sec. XII.
Intre textele scrise cu minuscula vizigotica citam legile
Vizigotilor (sec. VIII), un exemplar din cartea Sf. Ildefons
despre Sf anta Fecioara (sec. IX-X), 16 manuscrise gasite in
manastirea Silos (pastrate la Bib\ . Nationala din Paris), etc.
a) Minuscula caHgrafica primitiva numita ~i scrierea
semi-unciala este 0 forma de tranzitie, creata prin adopta-
rea ~i caligraf iarea treptata a minusculelor cursive, io ma-
sura degajarii lor din ma juscula cursiva veche. In doua re-
zumate din Tit-Liv, scrise io sec. III, apar minusculele cali-
grafice b, d, m, p, q, r; in textele mixte din sec. IV se a-
dauga minusculele a, f, s; in sec. V, in manuscrisul Insti-
tutiuoilor lui Cassian, de exemplu, nu mai sunt majuscule
dedt E ~i N cu forma unciala. 10 manuscrisul Sf. Ilarie
(bib1, capitulara Sf . Petru din Roma) din 509 sau 510, nu-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 16/78
mai Neste majuscul. In textele urmatoare toate literile suntminuscule.
SCRIERE SEMI·UNCIALA
(sec. VI)
•...•a~ CO~~ U•••...'"p~'t-t d.~Co~ CUr Irce-o-nd...rnt-te--'
Transcriere
non cognovi nisi per legem.
nam concupiscentiam ne [sciebamJ
(ms. Sf. Augustin. Bib!. Orleans. no. 169;
apud Prou. p. 97).
Inca din cursul evolutiei sale, aceasta scriere de tran-
zitie, care pare a avea la baza numeroase forme unciale, este
adoptata in unele parti ale Europei, dand nai;1tere la scriericaligrafice complect f ormate: minusculele irlandeza, anglo-
saxona ~i carolina.
b) Minuscula caligrafica irlandeza, numita in sec. IX-
XU scri pt ura Scot t ica sau io opera unui anonim din sec. X
litterae tunsae sau tonsae, deriva din minuscula caligrafica
primitiva adusa in Irlanda de misionari catolici romani in
sec. V ~i VI.Scribii lotrebuintau doua tipuri de scnere:
1) 0 scriere rotunda , cu litere de format mare, cu trasa-
turi groase i? i cu haste lungi. Prezeota frecventa a catorva
litere majuscule de f orma uociala ( R , S, B ) justifica numele
de semi-unciala. A fost I'ntrebuintata mai ales I'n cartile li-
turgice, deveoiad 0 forma tip, care se va imita io carti1e de
acest gen pan a in sec. XUI. Literile caracteristice sunt: r
are forma asemanatoare unui n minuscul; b i? i l au hastaeurbata la mijloc cu l) logro~are in forma triunghiulara la'l?d~oitudi.; s aminte~te pe eel din minuscula cursiva vizigo-
tIca sau pe cel modern. Literile sunt fOdrte apropiate unelede aItele, cu numeroase ligamente.
2) 0 scriere ascutitii, mai cursiva ~i cu minuscule mai
perfecte deriva din cea rotunda in cursu I sec. VII. Aceasta
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 17/78
scriere are acelea~ caraeteristice din semi-unciala, dar du-
reaza mai multa vreme. Astazi inca unele texte imprimate 0
utilizeaza:
Literile caraeteristice din scrierile irlandeze sunt:
it p ,f J
Majoritatea manuscriselor sunt impodobite cu miniaturi
sau cu majuscule inconjurate de broderii sau spirale ~i ter-
minate cu capete de pe~ti sau de pasari sau conturate cu
~iruri de punete J'o~ii.
Intre prescurUirile intrebuintate doua sunt proprii ma-
nuscriselor irlandeze: autem (nota tironiana cu semn de pres-
curtare) ~i enim.
SCRIERE MINUSCULA CALlGRAFICA IRLANDEZA
p~r",m~rf?tuc\r~
qlnckl~JalS lnlm
, . cedi·I t~t , . . . • •
' puldm.1Jm~ 1r ' dre- q i J est; post; p~0 1 d > - ; ~ . UttltnUfTt; pr : l .JnC/pe ; sa:an.dawm B:phrouser arlp,0rm CTI,
_ .d ram :z :;s . cfomrn~ r uro rufa!q Sumus gwa: !,eductrlf L r l l .e - o r ; r z ; jTranscriere
1) patre summo servata (sec. VI!. Steffens. pI. 26)
2) quid vultis mihi (sec. VII, ibid em. pI. 30)
3) (se)pulchrum. Altera au/ em die. quae est post Parasceven, con·
venerunt principes sacerdotuID et Pharisei ad Pylatum,
dicentes: domine recordati SUIDUsquia seductor ille dixit. ..
(sec. VUI, Evangheliar scris de Holcundus. BibI. Nat. ms. lat.
n. a. 1587, f . 3t v.; apud Prou. Album. pI. VI).
Intre textele cu semi-unciala irlandeza citam Evanghe-
liile gasite in manastirea Kells (dupa prima jumatate a sec.
VII), iar cu scriere ascutita Cartea din Dimma (dupa unii
scrisa prin 650, dupa altii in sec. VIII), etc.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 18/78
Scrierea irlandezii trece in Marea Britanie :;;i pe con-tinent cu c.ilugarii intemeietori de manastiri. La sfar:;;itul sec.
VI, Sf . Columban fondeaza manastirile din Annegray, Lu-
xeuil :;;iFontenay, iar la inceputul sec. VlI cea din Bobbio.
Discipolii sai fondeaza manastiri in Faremoutiers, Jouarre,
Rebais, Saint-Gall. Au dus cu ei carti care au servit de mo-
del; au atras calugari irlandezi care au fiicut sa se raspan-
deasca inf luenta minusculei irlandeze.
c) Minuscula caligrafidi anglo-saxona, numita de L. De-
lisle hiberno-saxond :;;ide Traube insulara este 0 scriere ir-
landezii transportata de c.ilugarii din Irlanda in manastirile
foodate de ei in nodul Marii Britanii. Una din cele mai
vechi :;;coli caligrafice se af la in manastirea din Liodisfarne.
Scrierea rotunda este intrebuintata in texte liturgice :;;ilite-
rare. Scrierea ascutita este iotrebuintata la ioceput mai mult
in documente. In sec. X minuscula carolina patrunde, tot maiputernica, peotru a inlocui cu totul vechea scriere regionala,
dar io prima jumatate a sec. XI se mai pastreaza vechea
forma a lui g :;;iun r de forma ascutita.
In textele io limba saxooa, unele sunete proprii acestei
limbi erau redate io scrierea anglo-saxona prin semne im-
prumutate din alfabetul runic. Dentala spiranta e redata prin
th =thor n din alfabetul ruoic sau prio d taiat de 0 trans-
versala (vezi literile caracteristice); in sec. XVI abia, apareforma th o Pentru bilabiala w se introduce runa wen, asema-
natoare uoui p; w apare abia io cursul sec. XIV.
\)t'SCI'Pt' he1l.1 S
'7n1,1'bmW~f10"Transcriere
I) discipuli eius (an. 700, Steffens. pI. 31).
2) multum laborando (an. 737; ibid. pI. 32).
Iotre textele scrise ell minuscula caligrafica anglo-sa-
xona, citam Evangheliile scrise in semi-unciala la Lindis-5
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 19/78
farne de episcopul Eadfrid prin 700 (British Maseum) sau
Liber Vitae, manuscris de prin 840 cu lista donatorilor bise-
ricii din Durham, pontificalul sf . Dunstau de la sf ar$itul
sec. X (Bib!. nat. Paris) $i acela al arhiepiscopului Egbert
de York din sec. X sau XI (Bib!. nat. Paris), scrise in se-
mi-unciala.
d) Minuscula caligrafica carolina, dupa numele lui Ca-
rol cel Mare, in vremea diruia se impune, era numita dea-
semenea franca. sau romana. , dupa presupusul loc de origina,
minuscula rotund a. sau minuta erecta , dupa forma ei.
Varietatea de scrieri din Europa apuseana la sf ar$itul
sec. VII $i inceputul sec. VIII nu ne permite sa urmarim
fdzele aparitiei acestei f orme. Pentru Bretholz, Stef f ens, etc.
ar fi 0 transformare a minusculei cursive merovingiene, de-
barasata de ligarnente; pentru cei mai multi paleografi ar f i
o forma semi-uncialasau minuscula caligraf ica primitiva trans-
formata sub influenta scrierilor cursive, fapt care ar f i pro-
bat de notele marginale din carti apartinand sec. VI-VII saudin uncle manuscris~ din sec· VIII, redactate intr'un ames-
tec de minusculi caligraf ica $i cursiva.
Deasemenea, se discuta inca locul de origina a minus-
culei caroline. Din putinele manuscrise datate ale epocii este
greu de stabilit acest lucru. Sick el pare totu$i a se apropia
de adevar, cand atrage atentia ca $colile din Roma $i in spe-
cial Schola C onturum , in care miouscula semi-unciala era in-
trebuintata cu preferinta, erau atunci foarte active $i pro-duceau 0 serie de manUSClise cu caracter bisericesc (cata-
loagele $i vietile papilor, colectii canonice, opere liturgice)
care se raspandesc in lumea intreaga. Unii paleografl, ca
A. Gaudenzi au pus in sarcina papei Adrian I reforma care
a dus la alcatuirea minusculei perfecte. Altii, ca Delisle,
Thomson, Fumagalli, Barone, etc. 0 atribue lui Carol cel
Mare. In 789, acesta ordona revizuirea cartilor liturgice scrise
in greoaia $i adesea indescif rabila minuscula cursiva mero-
vingiana $i inlocuirea vechii scrieri cu una mai buna $i mai
estetica. Aceasta sarcina revine calugarilor din manastirea
Saint-Martin din Tours, pe atunci sub staretia invatatului
calugar englez A1cuill din York (796-804). In $coala din
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 20/78
'hCI" f 'YJ 'T l If" qUf1n C~
f 1 .... ,1 ~ceftl-rJ , f , "
obla't.} . bb, d ." e
1'7\ U'Yl~
"E ~al)l' Ml d1.S./ ethlti~eU)omnQS
Transcriere
1) § XLI. Anastasius. natione Romanus. ex pa-tre Maximo. sedit annos Ill. dies X. Hicconstituit quotienscumque evangeliarecitantur. sacerdotes non sederent.Hic f ecit or dinationes II presb yt er os V diacoflos V episcopos.
(ms. Jat. din 796. Bib\ . Nat. Pari,. no. 145\ ; apud Prou. Album, pI. VIr. 1).t j et in e piscopis. Patriarcha l1.reca lingua pater principum sive<;ummus patrum interprotatur, quia prirnum idem apostolicum reti--net locum, et ideo quod summa honore fllngitur tali no-(mine) ...
(Raban Maur. De insli f ut;one cler icorum , ms. din 819, Bib\ . Nat.Paris 2440: apud Prou. Album. p \ . VIi. 2).
3) hominis quem con I firmasti tibi (sec. V III , apud Barone, p. 45).4) Oblata tibl domine munera ... (sec. X, ibidem)
5) Ego dixi dii estis; et filii excp\si omnes (sec. XI. ibid em).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 21/78
Tours, ca ; ; l In celeblte ;;coli france, se studiaza ;;i se intre-
buinteaza capitala clasica cu trasaturi drepte ~i largi alaturi
de capitala rustica cu tdisaturi lungi, rotunzite ~i fine, un-
ciala ;;i semi-unciala perfectionate. Din comparatia acestor
scrieri cu minuscula romana a ie~it probabil aHabetul mi-
nusculei caroline. De Wailly (Elements, I, 390-3) arata chiar
ca literile c, i, 0, p, x, z seamana cu caracterele capitale ~i
unciale, de care se deosebesc a, b, d, e, f , g, 1, m, n, r, s, iar
literile h, g, I, u seamana uncialelor.
Minuscula carolina are trei perioade de evolutie: a) in
sec. VHI·IX se pare ca predomina formele cursive, care seobserva in a deschis, in g, r, illdoite in unghiu ascutit, etc.
Litera I este semi-unciala, iar u minuscul. Hastele lungi sunt
uneori ornate. Trasaturile groase ;;i ce1e subtiri sunt distincte.
b) In perioada a doua (neocarolina), din sec. X, apare regu-
laritatea grosimii ~i rotunzimea corpului, earn fara gust. For-
ma veche a lui a deschis ;;i alte influente cursive dispar.
c) In perioada a treia, in sec. XI-XlI, apare scrierea caro-
lina perfectionata, in care fiecare litera are forma sa deter-minata ~i independenta fata de ce1elalte, in care linierea e
fina ~i dreapta, cuvintele perfect distincte, prescurtarile in-
trebuintate cu moderatie, punctuatia corecta.
Pe de alta parte, aceasta scriere variaza dupa intrebu-
intare:
a) In carli in general exista spatiu intre cuvinte, mai a-
les din sec. IX inainte; in titlurile scrise in capitala ;;i un-
ciala cuvintele sunt unite. In sec. VIII-IX a este deschis cain cursiva sau uncial; in sec. XI este numai uncial. In sec.
IX hastele au luat torma unor maciuci prin ingro~area par-
tii superioare, la literi]e b, d, h, 1; in sec. XI aceasta ingro-
l?are ia f orma unui triunghiu cu un tel de ca.rlig la stanga,
lucru care a aparut sporadic deja in cursu I sec. IX-X. r n
sec. VIII-IX, g era f ormat din trasc'ituri distincte: 0linie 0-
rizontala, una verticala ul?or inclinata de ]a dl'eapta spre
stanga ;;i 0 coada mare semicirculara deschisa spre stanga;in sec. IX cele doua trasiituri superioare se conf unda, dand
o trasatura curba; in sec. X g e format din doua bucle, care
se inchid definitiv in sec. XI. In sec. VIII, m ~i n SUHtin-
clioate spre dreapta l?i gambe1e se subtiaza spre bazii, iar
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 22/78
in sec. XI sunt drepte ~i cu gambele de aceia~ grosime; m
are ultima gamba indoita spre stanga, iar n are adesea f or-
ma capitala sau unciala. Acum apare y (e cu sedila) in 10-
cui diftongului ae (sec. XI). ca ~i semnul r pus deasupra
randului pentru h (sec. XI; este spiritul aspru grec). Pres-
curtarile sunt rare; ligamentul merovingian & se mentine.
Titlurile sunt scrise cu capitala, unciala $i semi-unciala. Li-
gamentele dispar cu totul in epoca lui Carol cel Mare si
Ludovic Piosul (sec. IX). Scrierea carolina din manuscrise
este In J ocuitii. in parte in sec. XII cu scrieri noi, mentinan-
du-se insa in charte.
b) In acte. Minuscula cursiva merovingiana, care dis-
pare din carti la sfar$itul sec. VIII, se pastreaza in cance-
laria lui Carol cel Mare, dar influentata de minuscula ca·-
rolina dreapUi, avand mai putine ligamente, mai multe litere
izolate ~i cuvinte separate. Spre st:ar~itul domniei lui Carol~i in cursul sec. IX, se apropie tot mai mult de carolina. Le-
gaturile de cuvinte ~i literile suprapuse dispar, hastele se
prelungesc mult deasupra randului subtiindu-se la capat :;;i
curbandu-se la dreapta, cozile se prelungesc mult sub rand.
Se constitue astfel scrierea numita minusculd diplomaticd ca-
rolingiand sau minuscula fra J 1ce zii. Majoritatea caraeterelor a-
cestei scrieri au formele din minuscula livresca, dar sunt mai
subtiri ~i mai inalte. Litera a formata din c unit cu i, per-sista deschisa in partea superioara pana in sec. XI. Unele
litere pastreaza f orma arhaic.'i din rninuscula merovingiana:
care deasupra capului 0 prelungire in f orma de car ja; e
are capul buc1at deasupra randului; r e legat de literile
alciturate; tare bara orizontala indoita spre stanga in se-
micerc inchis; 0 este oval, iar in nurneroase charte din
sec. IX-X are deasupra 0 prelungire vcrticala asemenea ce-
lei de la c; n are forma majuscula din carb. Primul randal diplomelor regale cuprinde adesea text scris cu litere lun-
gite, pana in prima jumatate a sec. XIV. In chartele parti-
cuIare se distinge in sec. XI 0 minuscula asemenea celei din
carti ~i, peotru aetele emanand de la duci, conti, episcopi cu
cancelarie proprie, 0 minuscula cu haste prelungite. In sec.
XII scrierea chartelor este f oarte eleganta ~i ingrijita, cu
prescurtari regulate, litere $i cuvinte distincte. b aceast<'i;.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 23/78
epoca m jnuscula diplomatica franceza atinge apogeul, im-
punandu-se definitiv in toate cancelariile europene, unde se
mentine pana in cursul sec. XIII.
Literile caracteristice ale minusculei caroline sunt, a,
g , m, f, r, s:
f 1- ' - r f r ~
Textele cu aceasta scriere sunt extrem de numeroase.
Adesea, mai ales in Franta sub influenta ~coIilor caligraf ico-
decorative din nord, apar decoratii exeClltate in textul manus-
criselor prin litere intretaiate, litere ornate, reprezentari de
scene sau personagii. Intre cele mai vechi texte cu scriere
carolina citam evangheliarul scris de Godescal in 781 din or-
dinul lui Carol cel Mare ~i al sotiei lui Hildegarda, cu li-
litere de aur pe pergament vopsit cu purpura, etc.
Minuscula carolina e ultima f orma din prima perioada
de evolutie a scrierii latine.
In aceasta perioada, care cuprinde a doua parte a e-
vului mediu (sec. XII-XV), scrierea latina inlatura mare
parte din balastul trecutului, atingand 0 faza de desvoltare
~i de raspandire mult superioara celor precedente. Pan a in'sec. XII ~i chiar in sec. XIII ea f usese apanajul unui nu-
mar res trans de scribi clerici educati in scolile caligraf ice ale
manastirilor. Putini oameni se puteau exprima in scris fara
a jutorul acestor scribi de meserie. Din sec. XII inainte, poate
in urma extensiunii luate de invatamantul universitatilor,
po ate gratie u~urintei de a-~i procura materialul, hartia, scri-
erea piitrunde tot mai adanc in domeniul public, cuprinzand
nu numai intreg clerul occidental, dar ~i numero~i laici. Nu-meroase personagii ale acestei epoci au lasat posteritatii au-
tografe, fie in forma de simple semnaturi, fie in forma de
scrisori, de acte sau de opere literare, teologice, filosofice ~i
~tiintifice.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 24/78
In afara de vechile forme de scriere, pastrate de unii
traditionali~ti ~i mai ales de copl~tii lucrarilor teologice ~i
textelor sacre, perioada go1.ica-humanistica cuprinde doua
scrieri noi, Cll semne alf abetice complecte, atat majuscule
cat ~i minuscule: a~a zisa scrier e got icii care se raspande~te
repede in intreaga Europa centrala, rasariteana ~i nordica,
pastrandu-se ~i astazi inca in unele forme din scrierea ger-
mana; scr ierea humanist icii, facutii cunoscuta Occidentului
prin operile marilor humani~ti italieni din sec. XIII-XV sauprin acte1e cancelariei papale ~i care va servi drept tip ca-
racterelor latine tipograf ice.
Numirea •• Iloticii." nu a voit sa aminteasca vre-o lega-
tura intre aceasta scriere ~i poporul germanic al Gotilor sau
cu arta ogivala a catedralelor. Ea servea oamenilor Rena~-terii ~i admiratorilor acestei epoci pentru desemnarea oare-
cum dispretuitoare a multor aspecte sau institutii medievale,
pentru ei "barbare ~i intunecate". Paleograful italian Carini
a numit aceasta scriere "monahala", gandindu-se desigur ca
ea a aparut intre peretii manastirilor, un de se desvoltase
arta caligrafica pana in sec. XIII, sau prin contrast cu scri-
erea humani~tilor profani.
In fapt, scrierea gotica este 0 modificare, uneori exa-
gerata ~i pedanta. a minusculei caroline, care atillsese in
sec. XI-XIII 0 perfectiune caligrafica, care i-a atras din
partea paleografului german Wattenbach numlrea de aus-
gebildete Minuskel.
Inca din sec. XI, minuscula carolina prezinta oarecare
semne de degenerare. Se remarca tendinta scribilor de a
f rcinge curbele trasaturilor ~i de a transforma in unghiuri
colturile rotunzite ale literilor. Contrastul intre trasaturile
groase ~i cele subtiri se accentuiaza deasemenea. In sec. XIII,
tendintct aceasta se accentuiaza. mai ales in actele nesolemne :
scrierea obi~nuita, 0 cursiva minuscula cu trasaturi f acute
fara a ridica condeiul, devine verticala sau se apleaca spre
stanga; literile se deschid dar ligamentele se inmultesc; a-
par trasaturi comune pentru doua litere alaturate; in gene-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 25/78
ral scrierea este mai deasa, mai inalta ~i mai colturoasa,
tinzand catre 0 forma noua, pe cale de constituire.
In sec. xnI evolutia continua paralel in acte ~i in tex-
tele cartilor, dand na~tere la doua forme de trecere:a) 0 minuscula destul de repede trasata, cu numeroase
caraetere de cursiva, cu litere formate din linii frante, dar
Cll resturi destul de numeroase de curbe. Numita de paleo-
grafi minuscula semi-gotica, aceasta scriere face trecerea in-
tre minuscula romano-carolina ~i cea gotica propriu zisa.
b) 0minuscula mai gros ~i mai incet trasaUi, cu aspect
caligrafic, cu alternanp distincta de trasaturi groase ~i sub-
tiri, cu litere pline, nedesfacute, fine, cu cozi ~i haste scurte,cu trasaturi extrem de fine servind de elemente decorative
ca prelungiri ale unghiurilor, apare mai des in carti1e litur-
gice ~i va f 'lervi drept tip scrierii caligrafice gotice.
In sec. XIV, scrierea gotica este deplin formata. Ea cu-
prinde trei mari grupe dupa f orma ~i modul intrebuintarii.
a) Littera f ormata, lettre de forme, cu aspecte caligrafice
pedecte, este cea mai eleganta ~i mai caracteristica. Se In-trebuinteaza in mod constant pentru copierea ~i redactarea
operelor teologice sau a cartilor sacre, precum ~i in unele
manuscrise de lux. Rareori 0 intalnim in randul intaiu al
actelor solemne, emanate din cancelariile suveranilor occi-
dentali.
b) Littera notaria sau notata , letire de note este 0 scriere
cursiva eu aspecte mai mult sau mai putin caligrafice, dupa
modul intrebuintarii. Apare uneori in cartile uzuale, dar mai
ales in actele obi~nuite ale cancelariilor regale, in aetele no-
tarilor ~i ale particularilor. U neori serve~te pentru note sau
ciorne, devenind ilizibila ~i exagerat de cursiva.
c) Litiera mercantilis, amestec de caraetere cursive ~i ca-
ligrafice gotice, se utilizeaza mai ales de negustori pentru
redaetarea ciornelor, ordinelor de plata, etc.
In cursul sec. XIV, scrierile gotice se raspandesc in tot
cuprinsul Europei catolice. Intalnim influente:;;i in textele
romane~ti scrise in latine:;;te in sec. XIV ~i XV de scribi
veniti din Ungaria :;;i din Polonia. Singurile tinuturi occi-
dentale in care textele gotice nu predornioa sunt Spania ~i
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 26/78
f . . :~"< ...... .•. ...•...... ..........• .. .... ...... :- _ - ..- ....•... ....-.... '. " " " i
t:' \ '~i~nl~~F1~f' ~~ t .~ ~r f~ ;;4'"~r " , . . - r ~ ~ . ( ' ~ ~ ( ' r ,~ ~ ~l;'~ -utT'"~ .~~ te-~l,1~~~ / ~ <J(QI ~
1 ,....•.... ~ _.... - .. --'--;;7'-----.-.."7"" •.•---_ ••• -. _- • • . •
\{tbur ~ .'1.~t.tt"b( fC t tm (g-!tft· r«~ qut ,",urt1. Clf:tr .
\ .~ ~ ariu~·<tt"~ \! 1ttJ; C02J,1S-.t\~\!t""(lt" at qW. / l~ UU4!~. ,
."1>\ .~"4«!f, '1m onrta CUt\! ~ ttU qUd:U.r'1.1 <nlft!t:V$ 1u: .t" 'i• - / ' ':. .¥ _- - " _ . . ._ .. . _ . _ _ .. .• .•• _. --', " ." • . ~ - .- ~ -. ~
! ~ .lCDltCetUnbtt w i ' . t ' f t C O ' ~ ~ ) ,.-!Jlmttrfluolt ~t ~ ..tl$tlf.tffmmttlt J ) t t . .
- __ ~ L- . ~. _._ _ . _ ••,. _ . _ _ ~ ...;
Transcriere
1) Universis presentes litteras inspecturis Eva abbatissa Sancti Remigii Silvane·
c/ ensis, ...
Now>ritis quad nos volumus et concedirnus qua d Agnes filia domini ...
domo nos /ra in monialem recepilTus et sororem. viginti e/ octo solioos ...
(scriere cursiva: charta din Iulie 1253 a stare \ ei Eva din Saint· ReillY de
Senlis; Blbl. Nat. Paris; apud Prou, Album. pI. XIII, 3).
2) sunt Ii prelat de seinte eglise e / cels qui out la cure
de noz armes et de noz cors garder, et cil qui ne vue It
obeir a cels qui ont la cure de lui quand il enseingnenl..,
(scriere caligraf ica, ms. de "La Sornme du Roi", copiat in 1294 de
"Perinz de Falons". Bib!. Nat. Paris n, 938 f r" apud Prou, Album. pI. XIII, 2).
3) conseiller du roy en son.
parlement, Nicole Gilles,
notaire et secretaire du(·dit seigneur)
(gotica formata, eu trasaturi exagerate. decora\ii ~i influen \ e ale
bastardei ; epistoliar al bisericii din Paris, copiat in 1500. Bibl,
Nat. Paris, lat. 94;'9, apud Prou, Album , pI. XX, 2).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 27/78
Italia unde se intrebuinteaza mai mult scrierea rotunda ce-
va servi drept tip celei humanistice. In sec. XVI, aceasta
scriere rotunda, cu forme noi ~i variate, inl,'itura treptat go-
tica, impunandu-se in sudul ~i apusul Europei. In Germania
numai, alfabetul modern mai pastreaza numeroase caracte-
ristice ale goticei medievale.
Scrierile gotice din sec. XIV poseda alfabet complect
ma juscul ~i minuscul, spre deosebire de scrierile precedente-
care apartineau mai mult sau mai putin uneia din aceste ca--
tegorii. Literile sunt alcatuite din linii frante, cu alternanta
marcata de trasaturi groase ~i subtiri; profilul este aeeen-
tuat prin alternanta trasaturilor sau prin prelungirile lor;
hastele ~i cozile sunt groase, dar ies foarte putin din rand.
Adesea intalnim litere cu trasaturile separate, litere deschise ;
in sehimb legaturile intre litere se inmultesc: 0 caracteris-
tica a serierii gotice este legarea literilor veeine prin trasa-
turi comune, mai ales cand e yorba de litere avand curbe
opuse. Semnele de prescurtare. relativ rare, iau in cursiva
forme ornamentale: pornind de la capul sau piciorul literii,_se curbeaza deasupra cuvantului, uneori ocolindu-l pana sub
linie ( jumatatea a doua a sec. XIV pana in sec. XV-XVI).
Majusculele iau f orma stilizata a caracterelor capitale
~i unciale; uneori sunt simple minuscule trasate mai man
ded.t restul literilor din rand. Foarte des, majusculele care
ineep un rand sau un paragraf sunt trasate mult mai man
~i impodobite cu prelungiri ~i ornamente liniare sau chiar
eu miniaturi ~i desemne. In cursul sec. XIII ~i in prima ju-matate a sec. XIV apar in stanga coloanelor fire ro~ii sau
ro~ii ~i albastre, impletite in forma de tulpini de plante, cu
ramificatii ornamentale, cu frunze avand trei loburi aseutite
la YarE, cu foi de iedera sau de vita de vie stilizate, care
inconjura textul pornind de la 0 asemenea ma juscula.
lntre minusculele gotice. cele mai caracteristice sunt: a
pastreaza uneori forma de c unit cu i din minuseula caro-
lina, modificand-o treptat pana la forma actuala; bar e hasta
extrem de redusa, conf undandu-se uneori cu v ; d pastreaza
f orma unciala mult ingro~ata; fa re trasatura mediana mult
accentuata spre dreapta; s pastreaza forma care va trece in
alfabetul modern german, dar nu se mai confunda cu f, de~
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 28/78
oarece trasatura mediana e inlocuita printr'un unghiu mar--cat in partea stanga; Tare doua forme: una derivata din
minuscula carolina, cu bucla sus in dreapta, iar a doua cu
bucla a~ezaLa orizontal in partea inferioara a corpului lite-
rii, la baza randului, forma pe care 0 intalnim ~i in docu-
mentele romane~ti. Sunt legate prin trasaturi comune mai a-
les grupurile urmaLoare de litere: bo, de, do, ad, pe , po , etc..
Literile got ice caraeteristice sunt:
Unul din cele mai vechi texte gotice de ja formate este-
psaltirea quadripartita, copiata in 1105 in manastirea Saint--
Martin din Tours (Bib!. Nat. Paris). Din sec. XIII-XV ~i
chiar in sec. XVI, textele pastrate sunt foarte numeroase,
deoarece aceasta scriere are 0 raspandire mult superioara
celorlalte forme. Citam: textul scris la Trier in 1191 (Bib!.
catedralei din Trier, 133); martirologul copiat In 1218la Saint-
Germain-des-Pres (Bib!. Nat. Paris, 12833); dictionarul latin
al lui Uguccio din Pisa, copiat in 1298 la Bolbec (Idem,
16678); un ms. al lui Toma d'Aquino, scris in 1320 (Idem,
11133); etc.
In sec. XII ~i XIU, cancelaria papala produce unul din
cele mai trumoase tipuri de scriere minuscula romano-caro-
lina. Incepand din timpul pontificatului Iui Inocentiu III
(1198-1216), se f ixeaza amanuntit regulile de redaetare ~i
transcriere a aetelor apostoljce, reguli care vor fi cuprinse
la sfar~itul sec. XIII in manuale speciale. Este fixata insa~i
forma literilor, care pastrau in intregime aspeetul rotund al
vechii minuscule romane, cu haste ~i cozi mai scurte decat
in formele precedente ~i cu foarte putine tendinte catre f din-
gerea trasaiurilor in unghiuri. Este determinata intrebuinta-
rea majusculelor pentru inceputurile frazelor ~i numelor pro-
prii. La sfaqitul cuvinteIor, litera s trebuia sa aiba forma
cu dubla curba. Prescurtarile sunt mai putine ~i au inteIe-
suri perf ect determinate: astfeI, formula salutului, sa?utcm et
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 29/78
apostoiicam benedictionem se prescurta prin salt et aplicam b;;;
prescurtarile prin sigla cu litera suprapusa, ca m i=mihi,
t i
=tibi, erau interzise. Scrierea varia dupa natura literi-
lor. In a~a numitele "mici bule" se grupau tituli sau aetele
gratioase ~i mandamenta, ordinele. Cele dinLii aveau grupele
de litere ct ~i st scrise in mod special: c sau s erau sepa~
rate de t printr'un spatiu alb, dar se legau cu t printr'o
trasatura orizontala, unita la r.indul ei prin doua trasaturi
verticale ce porneau din capetele literilor c sau s ~i t; in
mandamente, aceste grupe de litere se scriau in forma obi~-
nuita. In tituli, semuul de prescurtare ia forma unui 8 des-chis in partea de jos; in mandamente forma unei linii on-
zontale. Cand personngiile carora se adresa bula erau pn-
vite din punet de vedere al functiunii, nu al persoanei lor,
numele propriu Ie era inlocuit prin doua punete a~ezate ori-
zontal. Uneori, scrisori adresate special unui mare demnitar
bisericesc, fara a privi pe eventualul urma~ al acestuia, cu-
prindeau totu~i cele doua punete in locul numelui sau pro-
priu. Pentru exemple ale scrierii cancelariei pontificale in a-ceasta epoca, a se vedea P. H. Denifle ~i T. G. Palmieri,
Specimina paleographica ex Vaticani tabularii Romanorum pon-
tificum registris selecta et photographica arte ad unguem express a,
Roma 1888, in-fol.
Cu toata puternica concurenta a scrierii gotice, care pa-
trunsese ~i in Italia, aceasta minuscula rotunda apare nu nu-
mai in cancelaria papala, dar ~i in unele opere italiene din
sec. XIV. Un manuscris al Divinei Comedii, copiat in 1337de ser Francesco ser Nardi de Barberino ~i pastrat in Bi-
blioteca din Milan, e scris in minuscula rotunda.
Astfel se explica, in primul sfert al sec. XV, repedea
desvoltare ~i raspandire a unei scrieri rotunde, care va e-
xercita 0 puteroica influenta asupra formarii ~i evolutiei scri-
erii latine moderne. Apreciind re5>turile de scriere minuscula
rotuuda din aetele cancelariei pontificale, dar gasindu-le in-
suficiente, humani~tii au transcris operile antice sau au scris
operile lor cu 0minuscula imitata dupa cea diplomatica fran-
ceza derivata din carolina propriu zisa. Modelele se iau mai
ales din cartile apartinand sec. X ~i XL Este 0imitatie at<1t
de complecta, incat se pastreaza ~i intrebuintarea lui e cu
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 30/78
sedil.i pentru redarea diftoogului ([e. In unele maouscnse se
imitau chiar majusculele ornamentate din sec. XII.
Aceasta scriere noua a fost numita in sec· XV littera
antiqua, rotond a , tonda, romana, iar paleografii moderni au
rl~T,H"""'~~l n:'~'tl.'l1$f:'latf..la O \ .nnU'Utti.nn
hi tp1C ·tl\1nEi.·Cto,!1:·:tao~ T..tl1c,J ('T):Ull at- 1n.1
cntntd~ ttlOnttn ('f'"JCtme'nl('11roulm.ltc~"luO 1 l < t < : .. • . .b t>. ~~,
tltod.nl nl ndl ~t t'c:-<le-mc'n •..'mQJ11tlluc:'" W _~Q'l;~:Etdetntna:l.tutu-t:t~OT\of'ROO:U.lti .. ~?' "
;'11>: "~,, .u-n;: \1l1l pttmn:ln muC" I:y: Cunt' - . <.. f{.lnl~"nnt$ ~$ t'---g:tOl$ ~lFro'p('L'unL1 nO!. ~.
('rl'tlgn~(". R.a: •.tgtu'l" per roll1<m romp<"<'
'" r-on~ F'('r~lul':'C'ttrnnl.1 \ t."1a$ .1i~lnn·, ~~C"'U1~ Hqui {'but':'lultldnH·· .•l.
~ p.lna thnt-'omn~ t\ 'mAd potnro:tn1 d~rI. ~,ohlnr. ~cu.,al~ lehgIOU1$4,,:,I,1~. - . . '-.
" r''L \ln non n:ltgtone'f'ai nlJ.ltttolmtw. <'\; tUtuS t~e·t.u~ttonlS 1111udu (".(,
..~~•.. rtt,h"lt~, f\;\mpttunl·ee bot-t:ttl~K"tH)T.tf,(,,·· ttt..lmbhetl.ug .1reu.Cu-e ' C'c monl"t'(""
,J ~ ur m..tgn.ul1 tn£unt ..1~ f1tguc: non 41rllthlllt15. Sc!d . ptlne~na..·pn::ctbtt; t1tlS
~ n~ ...t.dnl0T11t1011'tbu~n-llqtu:.: k"ltm; li ..tm cum tnfatntme"'ouomdt ..ulo, ct;r l . -' ~ I •.., '" •.l
t . - - . > • • ~ mfen.:tttt f\ ,Lull ~ccgtt c.tntun !l't..\nl tt .:. : tl~: ct~ \ umn..1 ~\tOT'C i.lu1(''J,..nagta ~{' r.tnt".1rc·nCC'1tl1d10nee COtl~t1~,nc ~'~~l'l()tnmt";('1ttn unnfn .••.'t'dh~1tlone", ::'~~r:;:. , \ ? < ' . { ; c .tUot11ULag; \ f'e-ml"t'O'tt1tn;":..~nnon$ tnt'('" 'C u.t:M.\ "l"O. i lmnm ubt dH:'l~cum ra~.• y.,,~.
, b..c ~ ••«lUC, o:cepr., o.ro'" ,n rebu' {'c·••CetunlU1O ti:. d.efm~ fln.e-ol£- f i : ' -: : . . . . . . . , .,
&e.~~ d..,'C.••capn"",. o..~ mth""tt' rdhTc!:d.n-d\gwn~1 at· ~ " F '. .,m ;. ii-~;';-., ~'C: . \ b eo ded"a non J"'ttft. Rc.•.mtt·."u~.<.eta it<<froH."" bee "hh"9""'tlc .•
: .2 'c ':c n r . Ho,tt,,{i, ~,me:, ,.•.I.l \ettJ1d~:"..~~~~tdJg'~-,,_d<=~n:":,,~n....' \:'"
Scrisorile lui Cicero. copiate in 1458 (Bibl. Nat. Pari~. IDS. lat. 10337, fol. 1).
apud Prou, Album , pI. XX, 1.
numit-o sCTiere humanisticii. Poggio di Guccio Bracciolini (1380-
1459) ~i Nicco16 Niccoli (1364-1437) au intrebuiotat cei diotai
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 31/78
littera anliqua pentru transcrierea autorilor latini. eel din
urma ar fi creat chiar 0 ~coala caligrafica la Florenta. For-
ma humaoistici'i se impune io iotreaga Italie. Prin iotrodu-
-cerea ei io tipografie, ea p<1trunde ~i io restul Europei, io-
locuind scrierea gotica ~i pregatind crearea uoei ooi forme
de scriere, moderna ilalicti.. 1 0 F raota, scrierea humanistica
p<1trunde mai tarziu, cu ocazia expeditiilor regilor fraocezi
in Italia. Iocepaod dio timpul lui Ludovic XII (1498-1515),
ea apare in documeotele solemne ale cancelariei regale. 1 0Germania, ou poate inlatura forma gotica, care ramaoe pre-
pooderenta.
Scrierea humaoistica posed a alfabet comDleet majuscuI
·~i miouscuI. Literile suot perfect distincte. Iotaloim rareori
Iigameote (uneori litera r). Singura deosebire formala fata
,de aHabetul Jatin actual 0 constitue litera s, care pastreaza
forma gotica la inceputuI ~i in cursuI cuvintelor, dar ia for-
ma cu dubla bucla la sfar~itul lor. S'a pastrat ~i IigamentuI
merovingiao &:=el, care trece in scrierea actuala. Forma
este extrem de eleganta ~i clara. Prescurtarile sunt putine~i reprezentate prin semne cu inteles precis, Apar adesea
majuscule impodobite cu ghirlande ce inconjura 0 parte sau
i'ntreaga coloana textului, cu miniaturi sau cu ornamente co-
lorate.
Intre cele mai vechi exemple de scriere humanistica,
citiim un manuscris al lui Valerius Flaccus, copiat in 1429
(Bibl. Laurentianii); un exemplar dio Istoria lui Trogus Pom-
paeus, copiat in 1433 (British Musecm, add. ms. 12012); ms.
·comediilor Iui Terentiu copiat ~n 1438 (Bibl. Nat. Paris, ms.
Iat. n. a. 458), etc.
1 0 timpul pontif icatului papilor Eugen IV (1431-14471
~i Sixt IV (1471-1484), scrierea humanisticii este adoptata in
breve , unde se transf ormii in cursul sec. XVI, preg<1tind f or-
ma italica, adoptatii de ti pografi.
Odata cu iotroducerea oficiala a catolicismului roman,
tinerile regate ale Ungurilor ~i Polonilor au adoptat Iimba
latina ca limba a cancelariei stapanitoruJui ~i ca limba di-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 32/78
plomatica. In mod natural, au acceptat forma minuscula ca-
Tolino-romana, care se consolidase definitiv in sec. XI-XII,
predominand in Europa occidentala ~i centrala. Regasim de-
-asemenea in textele scrise in U ngaria ~i Polonia in sec.
XIII-XIV importante inf luente gotice, atenuate doar prlO
influenta minusculei rotunde din cancelaria papilor, Cll care
aceste regate se afJau in stranse legaturi.
Aparute in imediata apropiere ~i avand legaturi perma-
nente cu Ungaria ~i Polonia, statele romane~ti au resimtitintluenta regatelor vecine ~i in domeniul redactarii actelor
·oficiale in limba latina.
Putinele documente pastrate ne impi~dica sa tragem
.concluzii definitive in ceia ce prive~te intrebuintarea limbii
~i scrierii latine in cancelariile domne~ti in cursul sec. XIV
~i XV. Vom incerca in alta parte sa lamurim, pe cat se
poate, aceasta problema. In orice caz, consta tam aci di, in
.cursul sec. XIV :;;i XV, cancelariile domne~ti din Muntenia~i Moldova au intrebuintat limba latina pentru redactarea
actelor privitoare la chestiuni de politica ~i legaturi interna-
tionale. Pana la introducerea limbii slavone ca limba ofici-
ala a cancelariilor domne~ti, adica in epoca in care propa-
ganda catolica lncearca sa atraga pe locuitorii acestor tinu-
turi sub ascultarea Bisericii romane, limba latina a f ost pro-
babil intrebuintata ~i in actele privitoare la chestiuni inter-
ne sau in textele cu c;aracter reliisios, literar, etc. De la a-
ceasf 'a data, numai corespondenta cu strainatatea catolica se
va face in latine~te ~i cu a jutorul alf abetului latin. Domnii
romani au avut in permanenta. in cancelaria lor diaci sau
scribi pentru textele in limba latina. Ace~ti diaci veneau din
Transilvania, din Maramure~ sau din Polonia, ori apartineau
deservantilor cultului catolic stabiliti in principatele carpato-
dunarene ~i f iind in majoritate de origina ungara sau polona.
Datorita caracterului special al acestor scribi, forma
scrierilor din documente, din inscriptii sau din legendele la-
tine de pe pecetiile voevodale va urma fazele de transfor-
mare a scrierii latine ungaro-polone.
Scrierea latina din documentele romane~ti are la baza
o minuscula carolina-romaDa, modif icata sub 0 dubla infJu-
enta: a scrierii gotice, care patrunsese in Ungaria;;i Polo-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 33/78
nia prin mijlocirea legaturilor cu imperiul german; a scrie-
rii rntunde din cancelaria papala, care a atins in sec. XV
forma humanistica ~i care a patruns in tarile noastre fie in-
direct, prin scribii unguri ~i poloni educati in sfera ei de
influenta, fie direct, prin reprezentantii cultului catolic din
Muntenia ~i Moldova.
In actele latine din cancelaria moldoveneasca pan a la
Alexandru eel bun, literile suot adesea unite, cu unghiuri
mai ascutite, cu mari deosebiri Intre trasaturile groase ~i cele
subtiri. Influenta gotica, destul Je accentuata, se exemplifica
mai ales in forma literii r, care are bucla din dreapta legatade partea inferioara a triunghiului ~i a~ezata orizontal in
partea de jos a randului, caracteristica pe care 0regasim in
cancelaria polona a acestei epoci. Litera s la inceputul sau
in cursul cuvintelor are forma pastra.ta in alfabetul german
iar la sfar~itul cuvintelor forma cu dubla buda din scrierea
rotunda romana. Litera majuscula S are forma a doua bude
inchise suprapuse, cea inferioara fiind putin mai mare. Pres-
curtarile sunt destul de numeroase ~i reprezentante printr'olinie orizontala. Uneori, in primul rand al textului apar ma-
juscule mult mai mari ca cele obi~nuite. In actul dat de A-
lexandru cel bun in 1421 in favoarea Ringalei, literile initi-
Ie din cuvintele Nos ~i V oievoda ~i primele trei litere (All) din
numele domoitorului sunt lungite foarte mult, amintind for-
mele preluogite din dodul intaiu al documentelor Staufeni-
lor. Majoritatea majusculelor din documentele latino-romane
ale acestei epoci sunt minuscule de forma mai mare, cu micimodifjcari, ceia ce adauga un argument pentru origina ca-
rolina a alfabetului intrebuin(at. In actele posterioare lui A-
lexandru cel bun, scribii moldoveni arata 0 inflt-lenta mai
accentuata inca a scrierii rotunde de origioa papala. Aspec-
tulliterilor este extrem de elegant, de~i mai cursiv. Prescurtarile
se imputineaza, ligamentele se mentin, majuscule!e se dega-
jeaza oet, avand forme mai mari ca paoa atunci, chiar io
raodurile diolauntrul textului. 0 cursiva eleganta prezinta
corespondenta lui Stefan cel Mare cu scaunul papal.
In Munteoia pana la Mircea cel batrao, cancelaria dom-
neasca intrebuinta 0 scriere latina cu caracter gotic mult
mai pronuntat decat in Moldova contemporana. Deosebirea
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 34/78
iotre trasaturile groase ;;i cele subtiri e mai acceotuata, scri-
erea e mai colturoasa, cu prelungiri oroameotale, cu majus-
cule mai distincte, cu ligameote mai numeroase, cu litere u-
nite, cu prescurt.'iri mai putine. In general, in primul ra.nd
al textului, initialele numelor proprii ~i prima litera a ran-
dului sunt mai mari ca de obiceiu. Uneori primele cuvinte
(de obiceiu invocatia catre divinitate) sunt scrise cu carac-
tere gotice perfect distincte, mai mari ~i mai groase dedit
celelalte litere ale textului, iar prima litera din rand ia 0forma ornamentala care se prelunge~te pe toata inaltimea
textului; un exemplu elegant al acestei scrieri ne of era di-
ploma data in 1396 la Arge~ de Vlad, fiul lui Mircea cel
batran. Diploma data de domnul muntean Mircea in 1391
la Lvov, scrisa probabil de un scrib polon, prezinta tI'asa-
turile elegante ale scrierii polone gotice. Actele din sec. XV
prezinUi 0 influenta lIlai accentuata a scrierii rotunde, dar
au 0 forma mai putin eleganta, CJ prescurtari mai nume-roase decat in textele moldovene~ti contemporane, cu orna-
mente mai rare.
In sec. XVI ~i urmatoarele, limba latina se intrebuin-
teazii in cancelariile domnilor romani doar pentru corespon-
denta exterioara. Scrierea urmeaza evolutia din Occident,
apropiindu-se tot mai mult de forma tipografica. Abia dupA
inlaturarea scrierii slavone, alfabetullatin se impune ~i in tran-
scrierea limbii romane, capatand forme variate dupa perso-
nalitatea ~i talentul scriitorului.
Formele vechi ale scrierii latine din principatele roma-
ne~ti pot fi urmarite in originalele sau facsimilele din pose-
sia Academiei Romane. Transcrieri ;;i comentarii se gasesc
in colectiile de documente adunate ~i editate de 1. Bogdan
:;;i apoi, in forma mai complecta, de M. Costachescu (do-
cumente moldovene~ti).
Exemple ale acestei scrieri dam in plan:;;ele anexate la
sfar:;;itul acestni manua1.
A treia perioada a evolutiei scrierii latine, din sec. XVI6
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 35/78
pana astazi, cuprinde formele moderne care trec f;)lIn sCrJ-
erea cuvintelor din limbile nationale cu alfabet latin. Ele-
mentele constitutive ale scrierilor moderne au f ost, in gene-
ral, caraeteristicile linguistice f;)i scripturale nationale elibe-
rate de sub jugul goticei (numai scrierea germana ramane
in cadrul formei gotice, pe care 0 perfectioneaza creand un
alfabet cu foarte putine analogii cu cel latin), tipurile· go-
tice sau humanistice adoptate de oamenii moderni, elemen-
tul personal sau individual adus de scribi. Varietatea ne-
sf arf;)ita a formelor face aproape imposibjla 0clasificare com-
pleeta, ingreunand in acelaf;) timp lectura f;)i interpretarea
praetica a diferitelor scrieri. Lasand la 0 parte variatiile
personale sau scrierile cu substrat complex, nu vom pomeni
aci decat cateva tipuri caracteristice, care constituesc per-
f ectionari, compleetari sau exagerari ale scrierilor precedenle
f;)icare servesc de punet de sprijin pentru celelalte forme.
§ 1. SCRIEREA ITALICA.
Minuscula humanistica a dat repede naf;)tere unei for-me cursive cu caractere foarte putin modificate, dar cu li-
tere mai aplecate spre dreapta f ;)icu trasaturi mai ascutite,
pe care 0 intalnim de ja in brevele pontif icale din primii ani
ai sec. XVI. Aceasta scriere a fost adoptata de tipograful
roman Aldo Manuzio, care tiparef;)te in 1501 la V pnetia 0-
perile lui Virgiliu f;)i Petrarca, cu caractere gravate special
in metal de Francesco Grif fo din Bologna. Unii paleografi,
necunoscand existenta acestei scrieri in brevele pontif icale,o atribue lui Griffo, iar altii 0 atribue lui Aldo Manuzio,
numind-o aldind. Recunosca.nd lui Aldo meritul de a 0 f i in-
trodus in tipografie, majoritatea paleografilor 0numesc seri-
ere ifalicd, deoarece daparut in peninsula $i de aci s'a ras-
pandit in restul Europei. Tot in grupa caracterelor italice
este cuprinsa 0minuscula derivata earn in acela~ timp din scri-
ere a humanistica, dar avand trasaturile mai groase, hastele
literilor b, d, h, l ingro~ate in partea superioara f;)i curbatespre dreapta, iar aspectul general mai cursiv decat acela .1 1
italicei tipografice. Paleografii au numit-o italiea cursiva sau
scrittura cancellaresea, deoarece apare intaiu in unele acte ale
cancelariei pontif icale. Este scrierea adoptata de marile per-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 36/78
sonagii ale sec. XVI in Italia ~i chiar in Franta. Eruditii
sunt singurii care VOl' mai pastra scrierea rotunda traditio-
nala, impregnata inca cu elemente arhaice notariale.
SCRIERE IT ALICA
Vt al t rYU#J or l, pt f 1nY ' a lt m Un ~ f1r m : Nc r ,i d r ur [ o 1H <: lnru y , finttalU1 j iduH ,(J(Tet·
Transcriere
Ut alterum ore, pectore alterum gestent:Nee, idem ut loquantur, sentiantque idem, curret.
(apud Barone, p. 53).
Scrierea nu este de cat 0humanistica mai aplecata, scri-
sa mai fin ~i mai repede, mai apropiata de cursiva. Literile
caracteristice sunt.: a , care rei a forma rotunda din minus-
cula carolina ( a ), simplificand f orma buclata din humanis-
tica; f ~i s, care amintesc formele humanistice, dar sunt maielegante ~i mai distincte, trasatura lui f trecand de ambele
parti ale trunchiului vertical; u care are doua forme graf ice
(v, u), intrebuintate in mod indif ereni ca vocal a sau con-
soana. Prescurtarile, putin nUll?eroase, sunt reprezentate prin
liniute verticale. Semnul de prescurtare a encliticei que este
punct-virgula (q;). Hastele sunt mici, ornamentele au dispa-
rut, literile sunt perfect distincte, fara ligamente. Se pastrea-
za insa merovingianul & ~i carolingianul (l ' = a e .Faptul ca a fost adoptata in imprimerie contribue la
raspandirea italicei in cancelariile diferitelor state italiene,
in transcrierea codicelor ~i chiar in actele private. Prin nu-
mero~ii Italieni care se stabilesc in Franta in cursul sec.
XVI, ca ~i prin Francezii care studiaza in universitatile i-
taiiene, priu mae~trii caligrafi sau prin luptatorii ce strabat
campiile Italiei in cursul rasboaielor f ranco-spaniole, scrie-
rea italidi patrunde in Europa apuseana, f ie in f orma al-dina, f ie in f orma cancellaresca. Dar, dupa abia vreo juma-
tate de secol, alterata prin artif icii pedante sau prin inf lu-
enta personala a scribului, ea degenereaza ~i se transforma
intr'o eursiva fara earacter general. Totu~i, in imprimerie.
scrierea italica perfectionata ~i simplificat.i, in care s de f or-
ma asemanatoare lui f este inlocuit eu s eu dubla buela, se
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 37/78
mentine multa vreme. AsUizi inca, ea se intrebuinteaza pen-
tru notele cartilor, pentru titluri de carti, pentru citate sau
pentru cuviote din text, pe care in scrierea normala suutem
siliti sa Ie subliniem.
Origina acestei scrieri nu este complect determinata.
Paleografii francezi a~eaza aparitia ei in sec. XV in Franta.
Italienii 0 considera nascuta in Italia, dar propagata ~i de-
numita de Spanioli.
In cursul sec. xv apare in Franta 0 scriere compusa
din caractere intermediare intre forma gotica ~i fqrma 1'0-
mano-humanistica. Numirea de littera bastarda 0intalnim inca
prin 1460 intr'un caet de modele de scrieri alcatuit de un
calugar din diocesa Nantes (Bibl. Nat. Paris, ms. lat. 8685).
In cursul acestui secol, ca ~i in secolele urmatoare, aceasta
scriere se mentine in regatul francez.
In Italia, unele documente de la sfar~itul sec. XV, mai
ales din cancelaria papala, au adoptat 0 scriere cu caractere
intermediare intre scrierea tonda sau humanistica ~i cea can-
cellarescii sau cursiva italica cu influente got.ice. Legaturile
diplomat ice intre scaunul pontifical ~i Spania au provo cat
adoptarea acestei scrieri in peninsula iberica, unde ia nu··
mirile de bastardilla sau littera bastarda, deoarece cuprindea
caractere caligrafice diferite.
Forma spaniola a scrierii bustarde atinge perfectiulleacaligrafica in sec. XVI, dar in formele imprumutate altor
popoare prezinta inca nesiguranta. Literile au corpul mic ~i
ingust cu trasaturile aproape egale ca grosime in cursiva ~i
cu alternanta pronuntata intre trasaturile groase ~i cele sub-
tiri in caligrafica, cu hastele ~i cozile extrem de lungi, ter-
minandu-se la capete cu 0 ingro~are in forma de maciuca,
ce amintea terminatiile caroline. Formele sunt oarecum exa-
gerate din cauza budelor ~i a prelungirilor decorative. Li-
terile sunt perfect distincte, rareori legate. Literile unite au
disparut~ prescurtarile sunt rare. Uneori forma u serve~te pen-
tru a desemna atat sunetul consonantic, cat ~i pe cel vocalic.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 38/78
Tran scriere
Tra gli altri innurnerabili fattori fattici per I'adietro.
(apud Barome, p. 54).
Gratie irnportantei politice a Spaniei, scrierea bastard a
se propaga repede in Europa occidentala, un de ajunge pre-
dominanta in sec. XVII. In Italia se reintoarce in diplome,
in charte :;;i chiar In cod ice, la Napoli devenit provincie spa-
niola, la Parma ai dirui duci :;;iprincipi din casa Faroese
au fost In relatii neintrerupte cu curtea din Madrid, la Roma
unde cancelaria papala 0 introduce in locul italicei in breve,
in motu proprii, in scrisorile particulare, precum :;;i in alte
provincii itaIiene din sfera de influenta spaniola. lntrebuin-
tarea ei se mentine pana spre sfar:;;itul sec. XVIII, cand este
inlaturata de scrierile influentate de caraeterele tipografice,
mai ales ca preponderenta spaniola nu mai exista.
In cursul pcrioadei a doua de evolutie a scrierii, can-
cela ria pontifical;} a adopta t scrierea gotica pentru redacta-
rea bulelor. Prin introducerea manierismului, prin degenera-
red. provocaUi de pedanteria unor scribi, prin adaugarea u-
nor elemente stcaine :;;i in special beneventine antice, apare
in cursul sec. XVI 0 forma noua de scriere, care ramane
pana in sec. XIX in cadrele cancelariei pontificale.
Paleograf ii it:alieni i-au dat diferite numiri: gotica, lon-
gobarda, lieges2, littera sancti Petri; predornina insa numirea
de scrittura bollatica, adica utilizata in redaetarea bulelor
papale.
Este 0 scriere stranie, cu forme urate ~i nedescifrabile.
cu litere inclinate spre stanga, cu trasaturile groase :;;i sub-
tiri exagerate, coofuze :;;i amestecate, rupte in mai multe bu-
cati. Prescurtarile sunt neregulate :;;i indicate adesea prin
semne convention ale al caror inteles nu corespuude celor pre-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 39/78
cedente. Initialele textului sunt uneori exagerat de man ~l
ornamentate cu frunze, ghirlande sau linii.
Transcriere
Benedictus episcopus servus (servorum Dei)
(apud Barone, p. 55).
Prima urma de scriere bollatica apare in bulele papale
sub pontificatul lui Clement VIII (1592-1605). Deformarea
continua sa se accentueze, atingand apogeul sub Alexandru
VIII (1689-1691). Dupa peste un secol, in care alterarile 0fac inca mai bizara ~i mai nede8cifrabila, scrierea bollatica
este iol.Hurata dio caocelaria apostolica de Leon XIII, la 29
decembrie 1878.
§ 4. SCRIEREA TIPOGRAFICA5I SCRIEI<EA CURSIV A MODERNA
10 epoca moderna, noi criterii impart scrierea caraete-relor alfabetului latio io scriere fipografica. ~i scriere cu r siva .
sau manualii.
a) Scrierea tipografica. Inca din sec. VI p. Ch. n. Chi-
nezii cuno~teau arta imprimarii cartilor ~i stampelor sub for-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 40/78
ma primitiva a xylografiei, adica imprimarea cu ajutorul u-
nor plan~e sau caraetere gravate, pe care se intindea culoa-
rea. Plan~ele ~i caraeterele erau din lemn. Prin mijlocirea
Arabilor, este adusa in sec. XII in Europa, unde patrunde
cu lncetul din cauza fragilitatii lemnului care servea pentru
tipare. In 1436, loan Gensfleisch din Mayenta, supranumit
Gutenberg (1397-1468) inventeaza caraeterele mobile din me-
tal. Tipografia moderna a luat na~tere. In 1450, Gutenberg
se asociaza cu gravcrul loan Fust (1410-1465), apoi cu Al-brecht Pfister (1420-1470). La randul sau, Fust se asociaza
cu ginerele sau Petru Schoeffer (1425-1502) care aduce oare-
cari imbunatatiri noii arte.
In 1462 Mayenta hind asediata, mae~trii tipografi se
impra~tie creand imprimerii noi in dif erite centre ale Europei.
T n 1464, Conrad Sweynheim ~i Arnold Pannartz insta-
leaza 0 imprimerie in manastirea Subiaco din apropierea Ro-
mei, adoptand scrierea humanistica. Exemplul lor e urmatde f rancezul Nicolae Jenson, care intemeiaza 0 imprimerie
la Venetia in 1469, ~i de germanii Mihail Friburger din
Colmar, Ulrich Germg ~i Martin Crantz, care se stabilesc
in 1469 la Paris, chemati de Jean de la Pierre, priorul Sor-
bonei ~i de profesorul Guillaume Fichet.
In 1488 i~i incepe aetivitatea tipograful Aldo Manuzio
(1450-1515) la Venetia. lntrebuinteaza intai caraeterele hu-
manistice, dar mai tarziu insarcineaza pe Francesco Griffo
din Bologna sa-i graveze 0 forma noua de litere, scrierea
italica, cu care tipare~te in 1501 operile lui Virgiliu.
In cursul sec. XVI, arta tipografica se propaga repede.
Imp:-imeriile familiilor Aldo, Junta, Estienne, Froben ~i al-
tele ii aduc triumfuI final. Cartile nu mai sunt scrise cu manrt,
decat cand e yorba de opere ce urmeaza a fi daruite vreu-
nui principe sau vreunui personagiu inalt.
Caracterele i~i urmeaza evolutia ditre forma aetuala a
scrierii tipografice. eu timpul eftinatatea materialului, har-
tia, nu mai face necesara intrebuintarea prescurtarilor, care
dispar.
bj Scrierea manuala sau curSlva se pastreaza doar in
aetele notariale, in documentele diplomatice ~i in scrisorile
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 41/78
ma primitiva a xylografiei, adica imprimarea cu a jutorul u-
nor plao~e sau caractere gravate, pe care se iotindea culoa-
rea. Plao~ele ~i caracterele erau din lemn. Prio mi jlocirea
Arabilor, este adusa in sec. XII in Europa, unde patrunde
cu i'ncetul din cauza f ragilitatii lemnului care servea pentru
tipare. In 1436, loan Gensfleisch din Mayenta, supranumit
Gutenberg (1397-1468) inventeaza caracterele mobile din me-
tal. Tipograf ia moderna a luat na~tere. In 1450, Gutenberg
se asociaza cu gravcrul loan Fust (1410-1465), apoi cu Al-
brecht Pf ister (1420-1470). La randul sau. Fust se asociaza
cu ginerele sau Petru Schoeffer (1425-1502) care aduce oare-
cari imbunatatiri noii arte.
In 1462 Mayeota hind asediata, mae~trii tipografi se
impra~tie creand imprimerii noi in diferite centre ale Europei.
t n 1464, Conrad Sweynheim ~i Arnold Pannartz insta-
leaza 0 imprimerie in manastirea Subiaco din apropierea Ro-
mei, adoptand scrierea humanistica. Exemplul lor e urmatde f rancezul Nicolae Jenson, care intemeiaza 0 imprimerie
la Venetia in 1469, ~i de germanii Mihail Friburger din
Colmar, Ulrich Germg ~i Martin Crantz, care se stabilesc
in 1469 la Paris, chemati de Jean de la Pierre, priorul Sor-
bonei ~i de profesorul Guillaume Fichet.
In 1488 i~i incepe activitatea tipograf ul Aldo Manuzio
(1450-1515) la Venetia. lntrebuinteaza intai caracterele hu-
manistice, dar mai tarziu insarcineaza pe Francesco Griffodin Bologna sa-i graveze 0 forma noua de litere, scrierea
italica, cu care tipare~te in 1501 operile lui Virgiliu.
In cursul sec. XVI, arta tipograf ica se propaga repede.
Imp:imeriile familiilor Aldo, Junta, Estienne, Froben ~i al-
tele ii aduc triumful final. Cartile nu mai sunt scrise cu man:'!.
decat cand e yorba de opere ce urmeaza a fi daruite vreu-
nui principe sau vreunui personagiu inalt.
Caracterele i'~i urmeaza evolutia catre f orma actual a ascrierii tipografice. eu timpul eftinatatea materialului, har-
tia, nu mai face necesara i'ntrebuintarea prescurtarilor, care
dispar.
b} Scrierea manuala sau cursiva se pastreazii doar in
actele notariale, in documentele diplomatice ~i in scrisorile
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 42/78
particulare. Si in acest domeniu, introducerea hartiei face
ca prescurUirile sa dispara.
Caracterele sunt foarte variate, dupa cancelarii sau dupa
scribi. Din ce in ce mai mult se imprima scrierii caracterul
personal al scriitorului. Evident, se resimte deasemenea 0pu-
ternica influenta a caracterelor tipografic<O'.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 43/78
Este evident faptul ca le ctllr a ~i i llte r/ J I ' dar ea corecta a
inscriNiilor presupun cuno~tiinte aprofundate de limba latina.
Limba "epigrafica" latina, cu toate particularitiiple sale, respecta
regulile generalc ale latinei ~i 0 serioasa forma~ie filologica este
indispensabiHi cpigrafistului.
In cde ce urmeaza vom prezenta cateva caracteristici ale
alfabetului latin utilizat In epigrafie, pre cum ~i evolutia sa In timp.Asemenea cuno~tinte servesc nu numai la lectura unor inscrip~jj, ci
~i la datarea lor. Variatiile formei liwrelor de-a lunglll epocilor
permit determinarea perioadei de elaborare a unei anume inscrip~ii.
Fire~te ca exista ~i criterii cronologice mai precise decat cele legate
de forma textului epigraf ic, Insa In absenp acestora, aspectul
general al scrierii poate oferi indicii relevante pentru datare. Totu~i,
o anume prudenta este necesara, dat fiind faptul ca natura
materiallllui litic (piatra, marrnura), abilitatea lapicididului,
provenienta regionala a epigrafei conditioneaza ~i de f orma
textului epigrafic.
Latina era la origll1e doar dialectul din Roma ~i nu se
intindea dincolo de malul drept al Tibrului. In f apt, l atin a litZg1 / { /)
pentru limba vorbita de romani este mult mai frecventa dedt
rom ana lingua , In timp ce In sens politic / { / ti l1 i ( Latinum nO ll/ell) hominc .r nominis Lati1 1 l) a fost denumirea acelor populatii din Latium
"asociati" ai romanilor care sc bucurau de privilegii speciale, dar
care nu rareori au fast, In primele secole de istorie romana, In
conf lict cu Roma.
Din punct de vedere lingvistic, latina face parte din farnilia
indo-europeana, In care reprezinta 0arie marginala a grupului de
limbi kent l llli . Inrudite de Indeaproape cu latina erau unele dialecteInvecinate (pe care unii lingvi~ti Ie nurnesc "ausonian"), foarrc
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 44/78
Invecinate (pe care unii lingvi ti Ie nurnesc ausonian ), f oarrc
Este evident faptul ca le ct ur ct ~i il/t e rjJ r e tar e a corecta a
inscrip~iilor presupun cuno~tiin~e aprof undate de limba latina.
Limba "epigraf ica" latina, cu toate particularita~le sale, respecta
regulile generalc ale latinci ~i 0 serioasa f onna~ie filologica este
indispensabila cpigrafistului.
In cele ce urmeaza VOlTl prczenta dteva caracteristici ale
alf abetului latin utilizat in epigrafie, precum ~i evolu~ia sa in timp.
Asemenea cuno~tinte servcsc nu nurnai la lectura unor inscrip~jj, ci
~i la datarea lor. Variatiile f ormei literelor de-a lungul epocilor
permit determinarea perioadei de elaborare a unei anume inscrip1ii.
Fire~te ca exista ~i criterii cronologicc mai precise decal' cele legate
de f orma textului epigraf ic, insa in absenp acesrora, aspecrul
general al scrierii poate of eri indicii relevante pentru datare. Totu~i,
o anurne prudenta este necesarii, dat f iind faptul ca natura
materialului litic (piatra, marmura), abilitatea lapicididului,provenien~a regionala a epigraf ei conclitiondlza ~i ele f orma
textului epigrafic.
*Latina era la origll1e doar dialectul din Roma ~i nu se
intindea clincolo de malul drept al Tibrului. In fapt, la tintl li llgua ,
pentru limb a vorbita de romani este mult mai frccventa decat
r om ana lingua , in timp ce in sens politic la tin i ( Latim llJI nO ll/el i , !)o1 J l i l lcJ nom in is L "a ti ll l) a f ost denumirea acelor populatii din J ,atium
"asocia~i" ai romanilor care se bucurau de privilcgii speciale, dar
care nu rareori au fost, in primele secole de istorie romana, in
conf lict cu Roma.
Din punct de vedere lingvistic, latina face parte din familia
indo-europeana, in care reprezinta 0 arie marginala a grupului de
limbi kentum . Inrudite de it;deaproape CLllatina erall uncle dialecteinvecinate (pe care unii lingvi~ti Ie nurncsc "aLlsonian"), foane
pu1in cunoscutc, in afara de falisca (dialectul din ora~ul Falerii).
17
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 45/78
Ma joritatea indo-europeni~tilor considera de fapt existenta unui
grup italic care includea, pc de 0 parte, lu/il1ojclkr ca ~i, pe de alta
parte, OJco-ttl1lbr iana.
Cercctarile mai noi au aratat ca separarea intre osco-
umbriana ~i launo-f alisca estc antcrioara migrarii in Peninsula ~i ca
cele doua grupuri trebuie considerate f undanlcntal distincte, ceea
ce a dus la prabu~irea mitului unei "lirnbi itaEce comune":
"separarea latinilor de osco-umbrieni nu este un f apt italic, ci un
f apt dialectal indo-european, in Italia indo-emopcnii venind in
doua straturi cxtrem dc c1ifcrite... daca itaLica comuna ar fi existat,
asemanarile dintre a~a-numitcle limbi italice ar fi vechi ~i
dif erentele recente, or realitatea este alta". (G. Devoto, Storia d elia
lingua di Rom a2 , Bologna. 1944). Oricum, simbioza latino-italica se
realiza cu u~urinta datorita af initatii de rasa ~i de lirnba.
Etrusca er a 0 limba complet dif erita de latina, ba clliar,
dupa toatc probabilitatile, nu era nici macar 0 limba indo-
curopeana. Etruscii au trait mai multe secole in contact strans cu
romanii. Roma a fost, intr-o perioada a istoriei sale, dominata de
etrusci care, sub dinastia Tarquinilor, au c10mnit peste Roma. Dupa
Titus Livius (lX, 36, 3), in perioada regalitatii, etrusca era preda tapublic la Roma.
Latina a asimilat un numar de cll \·inte etruscc, identificabile
c1atorita prczentei unor clemente morf ologice caracteristice, io
special a suf n;:clor ca -na, -ena , -ena , -fna (Ponenna, Ra7 J el11 1a ,C afcina,
Maecena J). Etrusca a fost intcrmediara dintrc latina ~i greaca pentru
uncle cuvintc care, dupa aspcctul lor f ooetic sau morfologic, ou
puteau fi imprumutatc dircct dio grcadi: e.g. lat. groma (instrumentde masurare a terenului) prm'ine din gr. )I{Jc u p c uv clar a t recut prin
ctruscul *C r t f llla.
Foarte puternica a f ost inf lucnta ctrusca asupra ooomasti6i
romane incepand cu sistemul nominal compus din trci elemente
(praenomen , nomen ~i cognomen) care este comun ~i altor populatii
italice, dar c1if erit de cel al tuturor celorlaltc popoare inclo-
curopene: tipul onomastic C aitt J luliu J CaeJar corespuncle celuictrusc Lar ce Zt lX t l iV1 t t lN . ~i uocle numc rornane f recvente au 0
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 46/78
corespondenta precisa in etrusca: At /1m = etr. Allie,· -F abius = etr.
Fapi; Petrol /it ts = etr. Pet r tt lli ete.
*Latinii au imprumutat alfabetul de la etrusci care, la randul
lor, il preluasera din lumea greaca.Acest fapt nu este caracteristic
doar populatii1or din Latium. Toate populatiile indo-europene ale
Italiei primitive -falisci, osco-umbrieni, veneti ~.a.- au preluat
alfabetul de la etrusci (cf .M. Le jeune, N ot es linqllir t iq1lt italiqlf e. Sur
les ad apt aliom d e l'al plJabet et msqllc aI / x lal/ guE ' s indo-elllvpeel1nes d ' lt alie,
in Revue d es Et ud es latines 35,1957, p. 88-105.). Cat prive~te datarea
acestui imprumut cultural, in cazul latinei dispunern de un tennim / J
ant e quem, reprezentat de cea mai veche inscriptie latina cunoscuta
(fibula de aur de la Praeneste, datata in jurul anulLll 6UOa. Chr.).
In consecinta, se poate afirma ca este foane probabil ca
alfabetul latin -dqi de originc greaca (alfabetul calcidic f olosit la
Cumae-, sa fi ajuns la rolTlani prin intermediul etruscilor. ~- \ cest
f apt pare verosimil in special pentru ca rgrccesc este redat prin
surda C ~i pentru ca G', modif icare lllterioara a lui C, este 0inovatie
a sec. III a. Chr. pe care Plutarh 0 atribuie lui SpurillS Carvilius
Ruga; acum se ~tie ca etrusca nu poseda sonorelc ~i deci rgrecescavea aceea~i valoare cu K . Aceasta nu ducea la inconvenience in
ctrusca; nu tot astf e! in latina unde f onemcle C ~i G erau net
distincte.
La inceputul istoriei sale, alf aberul latin a f ost supus unor
modiflcari impuse de fonetica latiniL Cum etruscii nu f aceau
distinqie intre sonore ~i surde, toate literele grecqti notau
guturalele gam ma, ka ppa , qo ppa, traduse prin acela~i suneL De~ilatinii distinge~l1 sonorclc de smde (vocalcle tari / mute), datorita
originii sale etrusce, alf abetul latin nu avea la inccput un SCIT1I1
special pentru guturalul sonor ~i a af ectat trei semne oclusinllui
surd, notate dif erit in f unqie de vocala ce urma: ltuinte de i~i ~ era
notat cu C, inainte de £ ! sau de 0consoana cu K , inainte de Q ~i 1l cu
Q . Inscriptiile arhaice ref lecta aceasta repanitie care nu era foarte
rigmoasa. 1ntr-o inscriptie arhaica din Forum ( e l L, 12 , 1), dativullui r ex (r egi, in latina clasica) este notat r eeet . Toml se va schimba
insa pentru ca situatia graf iei nu corespllndea realitatilor fonetice. K
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 47/78
\ 'a deveni practic 0 litera moarta, Q mai serve~te doar pentru a
desemna labriovelara Qu ~i, in sec. HI a. Chr. s-a decis, la initiativa
gramaticianului Spurius Caryilius Ruga, crearea literei G (C
prevazut cu un semn diacritic). Noua litera a f ost plasata pe locul
al ~aptelca, inlocuind dzeta, folosita de ctrusci, dar inutila pemru
romani. Dupa aparipa literei G, a!Jabet l ll la tin cuprindea 21 d e l i ter e
(acesta este ~i numarul precizat de C ice r o, D e nat llr a d e o17l11/ ,II, 37,
93). Catre sf aqitul Republicii, au fost introduse cloua noi litere, Y ~i
Z, pentru transcrierea lui upsilon ~i d ze ta . Astf el, a!labe t ullatin a jungc
sa cuprinda 23 d e li t e r e , numar cc se va mentine in epoca Imperiului
(Desprc evolutia ~i istoria alfabett;lui latin, cE . R. Bloch, Proble llle s d e
l'e critN r e en E tr tt 1 ' 1 'e e t d Rom e , in L 'Ecri tllr e e t la p .ryc / jologie d e s p e llp les , A.
Colin, Paris, 1963).
Romanii utilizau pentru inscriptii 0serine cu literc capitale
(alfabetul rnonumental) -0 scriere cu rnajuscule ce se incadra intre
doua linii paralele. Ma joritatea inscriptii10r latine sunt in alf abctul
monumental. Alf abetul utilizat in inscript1ilc anterioare see. 1 a.
Chr. prczinta un pregnant caracter arhaie. Reproducerile se gasesc
in lucrarea lui F. Ritschl, Pr iscae Latinit alis II/om / m en ta e p igr a phica ad
arche typol" t l l l i f id em e xem pk, li tho ,graphicis r e jJ1 ' tie .rcntata (Berlin, 1862),aparuta ca supliment la C l L I ~i in artkolul alp lJ abe tlim din DA (1,
1877, p. 215, fig. 238).
Inscriptii1e arhaicc sum prezentate in monumentalul e lL, I,
I m cri pt iol1Cs ant iqu Z:uil7 la e a d C. C al' sr :l 1 is morkm (Berlin, 1R63) ~i doua
c01pora mai recente -A. Ernout, Rcct f l~ il d e t e xt e s lat im ar cbai' qNes2 ,
Paris, 1957; A. Degrassi, I nJ C I ip lioll e s lati llae libe r ae r e i publi cae , I-II,
Fircnze,1957-1963.Dupa cum se poate constata, in accste inscriptii literele mai
au elemente disproportionate, inegalc -in special literele A,E, 1',0
care sunt abia recognoscibile. Probabil ca formcle aces tor litere
provin clin trei cursive arhaice.
Aceste elemente disproportionate (cursive) vor disparea
insa cu timpul, iar scrierea epigraf id'i va atingc, la inceputul
Tmperiului, 0 reala perf eqiune. Perf eqiunea inscriptiilor
monumentale ale epocii imperiale se datoreaza maiestnel ~i
meticulozitatii lapicizilor, unele epigraf e fiind adevarate opere de
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 48/78
ana. Alfabetele (mont lillental ~i ami ,i) utiuzate in timpul lmperiului
nu prezinta 1n aspectul lor, decat difercn~c de detaJiu. l- \ceste
dif eren~e permit datarea inscripriilor respective Intr-o anumita
perioada a epocii imperiale (cf . J . Mallon, R. Marichal, Ch. Perrat,
L' cC f itur e lat ine d e la C t lpitale romaine t l la mimlJ cu/ e , Paris, 1939).
Tipurile caracteristice de alf abet datand din epocik lui Augustus,
Traian ~i Constantin sunt prezentate In lucrarea lui E. Huebner,
E xem pla J cr i ptur ae e pigraphicae lat ial / ae a C ae Jar i J d ictator i J mor t £ ' ad
aetatem ]mtinial/ i, Berun, 1885). Tentativa IlTlparatului Claudius,
erudit ~i gramatician, de a introduce trei htne n01 menite sa nOteze
Lconsonantic (de pilda, ~ ini~ial In CLrdlnlul 1 ' II I gm ), sunctul p . , 'i 5i
sunetul intermediar Intre i~i 1 ! . (ca ,"ocala mediana intr-un cuvant ca
optil1 J m) nu a depa~it limitele domniei sale.Scrierea are un aspect pu~in dif crit ciind este vorba de texte
legislative, de acte pubJice sau private gravate In bronz. 0
asemenea scriere se nume~tc art uar ia. Capitalele (ma jusculele) sunt
alungite, relativ negu jent redate, dintingandu-se net de capitalele
elegante.
De asemenea, trcbuie selTll1alaUlcxistel1~a unei scrieri ami ,' e
("de mana"), rapid a ~i libera, utilizata in cazul scrisorilor, ainscrip~iilor parietale ~i a cclor pe vase ceramice ~.a. Acestei scrieri
Ii apar~in inscrip~iile murale (graff ill) de la Pompei, precum ~itextc.:le
gravate pe tabJi~cle de ceara descoperitc in cas a bancherului L.
Caecilius lucundus (datate in anD 55-57 p. Chr.). Alfabetul scrierii
cursive ("de mana") este utilizat ~i In ca~ul tablitelor cerate ale
Daciei -tripticele transilvane- descoperite ]a J \ lbutnus NIaior (Ro~ia
I \ 10mana) ~i datate in intervalul 131-167 p. Chr. (C l L , T, p. 92 4-959
= lO R , I, T ab C er D , [J [] [J 0 [1 V). Aceast;] scriere cursiva dispare la
fincle see. 11r p. Chr.
La inceputul see. IV p. Chr. Inralnim 0 scriere cursiva,
rapida, simpJif icata ~i f oarte greu de descifrat. La Incepurul
Tetrarhiei, din alf abetul m.onumemal, se dezvolta 0 adoua scriere
cursiva, care va sta la baza scrierii medievale.
Scricrea Zlncialii , cu forme mult rotuniite, apare pe
papirusuri ~i pergamente, dar ~i pe inscriprii1e af ricane incepand cu
f inele see. In p. Chr.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 49/78
Pentru lectura corecta a inscrip~iilor este absolut necesad
cunoa~terea cu exactitate a modului de legare (combinare) a mai
multor litere - a~a-numitele l i ga tud . Acesta este un procedeu de
economisire a spa~iului ~i, in cazul scrierii cursive, poate avea 0
mare varietate ~i complexitate. Ligaturilc cele mai f recvente
grupeaza cate 2 litere, mai rar 3 ~i extrem de rar 4 litere. E g ligatud care grupeaza 4 litere: 0(10) t (e r ra ) J (il) l( cl J i J ) t (t ·bi) .
Uneori sc utiliza un accent special (a.s pc x) ~i un semn nU1uit
sicilit l J sau un accent circumflex pentru Literele care trebuiau
dublate: de pilda, O JA = OHa , 5 0 s = JItUJ.
Cuvintele puteau f i abrclJiale sau scrise complet despartite
unele de aItele prin semne distnctive ce aveau f orma unor puncte,
patrate, triunghiuri ori motive vegetalc - de pilda, frunza de icded,bcd crac dislir( 2 ,t lcntcJ .
C I ! " c l e . Asemenea grecilor, pentru a indica numerele,
romanu utilizau literele alfabetului: I = 1; V = 5; X = 10; L = 50;--C ~
= 100; D = 500; M = 1000. In ceea ce prive~te cif rcle, lectUfa lor
nu este Intotdeauna facila, datorita prescuwlrilor: pentl~u a indica
mille romanu utilizau 0bad orizontal{l deasupra zecilor -de pilda,
XX Celn = 20 203. Pentru a indica sutele de mii, romanuincadrau cifra X intr-un patrat incomplct (f ad latura de jos) -de
ex., X CCC D C / lOx 100 000 + 300 000 + 600 = 1 300 600.
Celc mai multc inseriptu au supravie \uit sculptatc in piatd.
Adcscori intiilnim placi fixate pc perqii unor cladiri, dar ~i steleseparate care cuprindcau atat texte oficialc, dlt ~i f uncrarc. Se
scriau chiar ~i pc bazelc construqiilor texte votive. 1nscrip\iile
f unerarc ori votive erau adesca scrise pe statui sau pe alte obieetc
of erite divinitatu. Pe tab lite de plumb ori de am sc scriau texte de, ,blestem, care apoi erau prinse cu un ac ~i ingropatc in pamant.
Un grup apartc il constituie ,gr ajjili grava~i pe pcrqii
cladirilor ~i pe artefaete miei. Inserip \ iile ll1Clzate pc vase con~in
numcle propietarului / producatorului.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 50/78
Inscriptiile erau incizate In piatra, f ilde~, ~1 in artef acl:e de
metal cu 0 dalta, insa se folosea ~i poansol1ul pentru f OtlTlarea
literelor. Pemru a se putea cici mai u~or, inscriptiile incizate erall
adesea pictate cu vopsea de culoare ro~ic; aSl:fd se pmeau corecta
~i evemualele erori ale lapicidului.
Pe vasele din lut se grava cu un obiect ascutit. Asemenea
piese sum izvoare importanre pri,-ind cultura scrisa a acelel
perioade ~i modul cum a f ost Insu~ita scrierea de carre oarneniL
simpli.
In editiile de inscriptii este inlportant sa f ie mentionate:
starea originala a textului, lipsurile, direqia de scriere ete. Acestlli
scop ii serve~te sist emltl Le id e ll , inventat ~i milizat Incepand din anul
1931.
-intre paranteze rotunde ( ): litcre, cuvinte sau pasa je
Intregite in cuvinte sau nume abrc \ "iate -AVG = At lg(mlu.r ); D.?
= D (omintt s) N(ost e r).
-intre paranreze ascu~ite < >: litere inutile, scrise din cruare
dclapicizii antici.
-intre paranteze drepte [ ]: literc corodate (lipsa, in
fractud), disparute In f orma gcnuina a rcxtului antic.
-Intre doua parantezc drepte [[ ]]: cllvintc sall mllTIC
proprii martelate - rase din Anrichitate (r / ( i IJ/ 1 / t ltio Jlle ll1or iae ).
numarul pllnctelor scmnaleaza numarul litcrelor
pierdute.
[..4..] in cazul in care au disparut nwlte litere, cifra
reprezinta numarul acestora.
--- - numarul nesigur al literclor pierdmc sall de venire
indescifrabile.
va ca t -loc lasat liber de lapicidlll antic.
I -Inceputul noului rand.
-- -sagcata reprezinta direqia scrisului.
: -despaqirea cuvintelor sau propozitiilor.
23
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 51/78
Universitatea "Petru Maior" Targu-Mure~ ~
DEPARTAMENTUL I.F.R.D.
Adrian HUSAR
'V
EPIGRAFIE LATINA
Pentr u u zul st uden filor
. Iniv-;rsitatea "Lucian Blaga" SIBn)'
~I B t °O f E C A C;ENTRAL.~ L ,
v !f J 0 2 . 'L_20 t )J ' /
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 52/78
I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND SCRIEREA LATINA.
Cuno~erea scrisului la Roma este foarte veche, chiar din vremea regilor, operatiuneade a scrie fiindnumita prin dom cuvinte : linere - a trasa litere eu 0culoare ~iscriber e - a grava
litere pe un material duro In epoea Republicii, scrierea se va extinde f oarte mult, despre texteleacestea foarte vechi avand multe informatii din care insa s-au piistrat f oarte putine.
In indelungata evolutie a scrierii l~ romani au existat mai multe forme grafice ~ianume :
alfabetul ar haic , al fabetul cur siv ~ialf abet ul monumental.
Dupa cum se ~ie, alfabetul roman provine din eel gree, un rol intermediar avandu-i
etruscii. Formele unOI'litere apartinand acestui alf abet difera de ceea ce cuno~em noi. Initial,acesta avea un nunillr mai mic de litere ~ianume 21, dintre cele care lipseau era ~iconsoana Gintrodusa ulterior. Din aceastii cauza, conservand cu tenacitate traditia, prenumele Gaius ~
Gnaeus s-au scris ~imai tarziu cu litera C ~ianume : C aius , C naeus (prescurtateC ~iCN), dar
s-au pronuntat, dupa cum spun ~iautorii antici, numai Gaius ~iGnaeus. La s~itul sec.al II-leai.Chr., la Roma se introduc dom noi litere : Y ~i Z p~ntru scrierea cuvintelor de origine greaca
~ide atunci pana la siar~itullmperiului, alfabetullatin va avea 23 de litere.
Este scrierea curenta, de zi cu zi. Ea provine din alfabetul arhaic, dar se va interfera cu
scrierea monumentala. S-au piistrat inscriptii cu 0 astf el de scriere, cum sunt cele de la Pompeisau ce1e descoperite in Dacia, in mine1e de aur din jurul localitatii Albumus MaioI' (Ro~ia
Montana). Mentionam ca 0astf el de scriere apare ~i pe 0 serie de obiecte care au 0 largacirculatie (vezi cap.IV.7). Studierea inscriptiilor de acest gen presupune insi'i 0 cuno~ereprof unda a limbii latine, 0mare experienta, astfel de texte fiind rare, descifrarea lor apartinand.epigr~il(lr versati.
In f orma pe care 0cuno~em, scrierea monumentaJa se definitiveaza la SIar~itulepociirepublicane. Ea va f i scrierea uzitata pe monumente, dar ~ipe obiecte pana la incheierea istorieiRomei antice. In acest riistimp de peste 500 de ani, numarul inscriptiilor de pe tot cuprinsul
inlparatiei romane este de ordinul a zecilor de mii, studiul lor constituind obiectul propriu-zis alepigrafiei latine.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 53/78
f f S" c f - X h'r f I'} m)c " ' ( . . Y 1 <
Jrvl1(/ r J C ' i l ~ b ~) ~
(((1.<{ /'-J "'" f ~-y~' 1). 0,if hT1 < . J
)'-'rl 'D- t J I lI'vC ) ('\ "'I1 \ ..(.() t hi 6 .- / ) ) / . . . / b C!.r . / /
r 1 - ; : ' ( . ,ry" Vl exJ L v~ V»)"
\ ~ ~ ( " 1 : -J 't 1S' F I L OM ) ( '{9 1 c . .
j 2 (u)~ V"/ y'y) > h ) 11.- n~rl!~ . "'\ v' ch t < ' : - { ; ( ' 1 / ~ ~.).f L tJf1 (?l
l L~ l " n " Z ) c.<yy~ tl1"4J (~,-;'--
({-z-t ~ 'Ll.'l.~YYJ}h I (f e .
(t? ~~((y C~IDnidA descoperitli la Gomea (jud. Cara~-Severin),
cu inscriptia cursiva din secolele III-IV p.Chr.
( I DR , III /I, 30)
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 54/78
AIfabetul monumental are 23 de Iitere :
A, B, C, D, E, F, G~H, I, K, L, M, N, 0, P, Q, R, S, T, V, X, Y, z.
A laCD1ElFGH[lM
NOPQJf~STVX .
A ~CDtEfGH~lM
N OPQB.STVX3) Epoca Flavilor
.ABCDEfGHfilM.NOPQRS1\ fX
AraCD ~f G 1~IlJMN O r Q &§T V X
A lE C J D J J E I F G IH I fflLM . .NO 1PQR~TV')(
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 55/78
De~iau existat unele fantezii ortograf ice, cum au fost cele ale imparatului Claudius (41 -54), acest alf abet a riimas nesehimbat. Trebuie, de asemenea, sa retinem ca litera V reprezinti'i
doui'isunete : consoana v ~i vocala u. Dif erenta de pronuntare era clara inca din antichitate,
dupa cum 0 dovede~e ~ievolutia ei in limbile romanice (lat. uent us , uenire ~ in rom. "vant","a venilf
). Dec~ este necesar sa avem in vedere aceasti'iparticularitate de seriere ~i pronuntarecand deseif riiminscripliile latine.
Alfubetul monumental se caracterizeaza prin eleganta ~i prin armonia formelor, darserierea depinde, in mare mi'isura, de indemanarea gravorului, dar ~i de caracterul
monumentului. In general, nu sunt particularitati de seriere intre diferite pl'ovinci~ inovatiileavand un caracter izolat. De asemenea, evolutia formei literelor in epoca Principatului, de~i
sesizati'ide epigr~~ nu este chiar decisiva, cum este cazulin epigrafia greaca. In acest sens, sase retina totu~i evolutia alf abetului dupa grupele stabilite de R.Cagnat, intre care se pot distinge
unele diferente. In epoca tfuzie a imperiul~ scrierea capati'iun caracter mai neglijent, dar pe 0
sene de monumente oficiale ea ~i pi'istreazacaracterul elegant din secolele anterioare.
Dorinta de a serie cat mai mult pe 0supraf ali'ioarecare, dar ~i comoditatea gravorului adeterminat aparitia abrevierilor ~i a ligaturilor. Acestea din urma reprezinti'i reunirea in
monograme a doua sau chiar a mai multor litere. S-a a juns la 0uniformizare a ligaturilor,
manualele de epigrafie prezentfuld liste cu astfel de combinatii de litere, dintre care selecti'icele mai frecvente care apar in textele din aceasta culegere.
Ligaturi de doui'ilitere :
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 56/78
Ligaturi d e tre~ Iitere :
tJ A - Mant ate aur
/\A. ~ !Wmae mar man
K E N 3 f'fnte nib ntf
\A : ..~ \ [
uae U!al ute
Sunt ligaturi f ormate chiar din mai multe litere :
A E M R R
ante elmat patr
Stela f unerara de la Ampelwn (Zlama).
Sa se observe nwneroasele ligaturi
( IDR, IIl/3, 345)
/\iRmtr
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 57/78
Sunt dom accente (a pe x ~i sicilicus) rar folosite; se intaInesc pe inscriptiile din primele
dom secole ale imperiului. Apex -ul este un accent asculit ~i indica vocalele lungi; cand se
intaIne~e pe consoane este 0eroare. Sicilicus are forma unui accent circumf lex, ori a unei bare
orizontale, indicand ca litera respectiva trebuie dublata. De ex.:
in inscripliile din epoca imperiala, in general, cuvintele sunt despiirlite prin spalii albe,
dar se folosesc ~i anumite semne cum ar fi punctele rotunde, cele mai f recvente, dar sunt ~i
forme rectangulare, triunghiulare, altele alungite ca ni~e sageli sau diferite K)rme de frunze
(hedere dist inguentes). Sunt cazuri cand se f ace abuz de astf el de semne numai din ratiuni
estetice.
Pentru indicarea numerelor, latinii, ca ~i grecii, s-au servit de literele alfabetului. Aceste
cifre Ie uzitam ~inoi la scrierea numeralelor ordinale, la notarea secolelor, anilor de studii etc.
100
500
1000
Sunt cateva particularitali : se folose~e IV dar ~i IllI, care apare mai des pe
monumente, ca ~i VIllI, mai uzitat ca IX. Pentru indicarea dif eritelor funClii foarte frecvent
deasupra cifrei se graveaza 0bara orizontala. De ex.,
II VIR =duumvir
Pentru scrierea cifrelor mai mari de 0mie se graveaza 0bara deasupra cif rei.
XXII DLV =22555
Pentru cif re de ordinul sutelor de mii, cifra este incadram intr-un patrat deschis nf V l =500000
I XXI I
=22 x 100000 + 110000 + 600 =2310600
14
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 58/78
Lespede Incastratli in zidul de incintli al Romulei
indican~ P?rti~ea de zid executatll de L~a
XXII Pr~lgenIa; r. 4 fiind citit: "(a construit legiunea)
1002 scnpule plitrate". Un scripul =100 picioare
plitrate"" 8,74 m2
• Un exemplu de a scrie cif re ~iunitlifi de mlisura (I DR, II, 326)
SU.!1t~i alte numeroase semne pentru cifre, fractii ~idiviziuni de unitati de masura. Cum,
indeob~e, intr-lill curs general, introductiv, nu se descifreaza inscriptii atat de complicate, nu
este cazul sa Ie prezentiim, pentru un studiu aprofundat fiind necesara reluarea manualului lui
RC$at.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 59/78
Cuvantul alfabet - al phabet um - este compus din nu-
mele primelor doua litere ale scrierii grece~ti : " A},r pa ~i Bf ; w .
Era utilizat ~i in ~colile latine, impreuna cu cuvantul ele-
mentum , format din pronuntarea consoanelor I, m, n din
mijlocul ~irului. Elementa discere insemna a invata alfabetul.
Alfabetul cuprinde in!?irarea caracterelor ce reprezinta
articulatiile ~i sunetele vorbirii in scrierea diferitelor po-
poare. Studiul originii ~i evolutiei alfabetice constitue pa - leografia comparatii.
Arta scrisului a aparut ~i a evoluat sub influenta a
doua principii: ideograha sau reprezentarea ideilor ~i fone-
tismul sau reprezentarea sunetelor.
1. IndaUi dupa aparitia societatii, oamenii au simtit ne-
voia de a fixa ideile ~i amintirile. Gratie instinctului natu-
ral al imitarii mediului inconjurator, au utilizat imagina de-
semnata a obiectelor insufletite sau neinsufletite din acest
mediu, pentru a evoca 0 ideie sau alta. Astfel au aparut
hiero~li fele ( ' [a [F(J 0 yXvrprxc, y!!a ,u,uaw =scrierea sapata de preoti,
de la cI E!!Evr;; =preot ~i '( } ,V(PW =a sapa), imitatii ale obiecte-
lor materiale, imprumutate naturii sau industriei omene~ti,
in desenuri mai mult sau mai putin rudimentare. Scrierile
cunoscute se reduc la cateva sisteme hieroglifice primitive:
hieroglifele egiptene, scrierea chineza, cuneiforma meso po-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 60/78
tamiana, hieroglifele mexicane, scrierea caleulif orma a Ma-
ya~ilor din Yucatan. Evolutia lor a variat.
Ln general, scrierea hieroglitica se caraeterizeaza prin
reprezentarea fidela a obieetelor inconjuratoare. Ea cuprinde
trei categorii de semne:
a) Car acter ele f igurative exprima notiunea unui obiect
prin imaginea lui. Nu putem exprima decat un foarte mie
numar de idei de ordin pur material.
b) Caracterele t ropice sau simbolice, posteric)are celor fi-
gurative, permit redarea unoI' idei materiale in legatura cu
cea evocata de caraeterul f igurativ la care sunt adaugate.
Caraeterul f igurativ al unui ora~ era un patrat. Un anumit
{)ra~ e;:a reprezentat adaugandu-se un caraeter simbolic care
sugera 0 caraeteristica a acestuia.
c) Caract er ele enigmat ice, cele mai tarzii, exprimau idei
abstraete. ImagiLla un ci inimi reprezenta notiunea de suflet.
2. Serierea ideografica reprezenta ideia, nu sunetul. Nu
putea exprima variatiile vorbirii, deosebirile de limba, ter-menii frazei sau f1exiunea cuvintelor. Prin pronuntarea cu-
vantului care corespundea desenului, oamenii au Jegat ima-
gina de sunet, facand primul pas catre scrierea fonetid.
Prima f oema fonetica a fost r eb Z !" ' ul: unirea mai multor
imagini cu origina ideograf ica pentru a reda un cuvant for-
mat din alipirea sunetelor ce corespundeau acelor imagini.
La aceasta forma, pe care 0 regasirn aproape intacta in e-
nigmistica actuala, s'au oprit Aztecii din Mexic ~i probabilMaya~ii din Yucatan.
3. In limbile monosilabice, ca cea chineza, de la rebus
se treee in mod natural la scrierea silabi;:ii. Fiecare semn i-
deografic corespundea in vorbire unui cuvant monosilabic,
care a devenit pronuntarea lui constanta, reprezentand din
punct de vedere fonetic 0 silaba izolata. Aci s'an oprit acum
vreo patru mi.i de ani Chinezii.
4. In limbile polisilabice, ca cea egipteana sau cele me-
sopotamiene, evolutia f onetismului este mai inceaUi. Rebusul
serve~te inca pentru stabilirea valorilor silabice, dar com-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 61/78
plexitatea cuvintelor cere noi procedee pentru descompune-
rea lor in silabele constitutive ~i pentru reprezentarea aces-
tora prin semne invariabile eu origina ideografica.
5. Scrierea egipt.eana continua sa evolueze, dand na~-
tere la f orme noi: semne de exprimare a silabelor, care pre-
domina in hieratica sau serierea preoteasea (de 1 .1 C U t [ 1; ' !? C C [ l; U X
y!?ct ,u ,ucna); semnele alf abetice. care predomioa in demot ica
sau serierea populara (de 1 .1 'H t ( Jr;,U0 7 .Lx C t y!?cl ,u ,{{cna).
La Egipteni, ca ~i 1 .1 Semiti. vocalele aveau caraeter
nedeterminat ~i variabil. In silabele eontinand 0 singura con-
soana urmata de vocale sau numai voeale, aeestea din urmasunt oeglijate ~i dispar din pronuntarea semnului, care nu
mai reprezinta' deeat eonsoana sau vocala initiala, adica de-
vine semn alf abetic. In cuvintele polisilabiee are loe un pro-
ees analog: vocalele din interiorul cuvintelor dispar, rama-
nctnd consoanele ~i vocalele initiale sau finale .1 1 earor rol
estemaiimportant.de~i sunt mai mult ni~te aspiratii u~oare
eu sunet vocalic inerent deeat vocale propriu zise. Abia A-
rienii vor recla locul vocalelor in pronuntare:,;i in alfabet.Semnele alfabetice apar in textele dip timpul diuastiei
a treia. Sunt modificari ale hieroglifelor. reprezentand eoo-
SOCLoasau vocala initiala a cuvantului eorespuozator ideo-
gramei originale. Litera alfabetiea a a fost reprezentata 10-
tre altele ~i prin hieroglifa modif ieata a vulturului, numit
Akhom sau Ahom.
6. In diferitele inseriptii egipteoe pastrate s'au gasit im-preuoa semne eu aspect ideografie, forme rebusiste, semoe
silabiee ~i litere alfabetiee evoluate. Serierea egipteaoa a
pastrat pana in ultimele vremuri ale iotrebuintarii ei urmele
tuturor fazelor prin care a trecut. Nu a isbutit sa iolature
ideografia, oiei valorile silabice. Nu a redus oici semnele 0-
mof one la cate un semn invariabil peotru a crea alf abetul
propriu zis. lntre piedieile puse in calea unei asemenea pu-
rif icari a serierii, cea mai puterniccl a fost religia. Toate scri-
erile primitive, nascute sub egida c1erului ~i inspirate dio
simbolismul religios, erau strans legate de religie, aparand
poporului ca daruri ale divinitatii. Egiptenii oumeau siste-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 62/78
mul ideografic al hieroglif elor "scr ierea cuv/ nt elor d ivine". La
Mesopotamieni, cuiul, elementul f undamental al scrierii era
a~ezat pe un altar ca emblema a zeului Nisroh, inteligenta~i cuvantul divino Caracterele de origina feniciana, intrebu-
intate in scrierea sanscritei, erau numite de Indieni "devana-
gar i", "scr iere d ivind " , deoarece descoperirea lor era atribuiUi
I U I Brahma. La Germani, runele erau sf inte ~i investite cu
putere magica, fiind un dar al lui Odin. Inlaturarea elemen-
telor vechi ar f i insemnat a inLitura partea de simbolism
care ii sustinea caracterul sacru ~i a lovi in insa~i credin-
tele religioase. Asemenea schimbare nu se putea inf aptui de-
cat in urma unei revolutii religioase ca aceia a cre~tinismu-
lui sau prin mi jlocirea unui popor strain ~i mai tanar, cu
traditie mai putin puternica, la care sistemul grafic egiptean
nu avea acela~ caracter sacru ~i putea deci f i modificat.
Poporul fenician, a~ezat pe coastele Siriei, raspundea
acestor conditii, datorita cawra a isbutit sa dea omenirii pri-
mul alf abet propriu zis.
1. Marturiile antichitatii (Platon. Plutarch, Lucan, Pli-
niu cel batran, Diodor de Sicilia, Pomponius Mela, Aullus
Gellius, Tacit. Clement de Alexandria, etc.) ~i cercetarile pa-
leografi]or moderni au recunoscut origina alfabetului f eni-
cian in hieratica egipteana din epoca vechiului imperiu, a-
did dinaintea navalirii H'ycso~ilor (inainte de 1700 a Ch. n.).Intr'adevar, poporul fenician indeplinea toate conditii1e
necesare indeplinirii acestei opere de simplificare ~i de 01'-
dooare a scrierii. Vecini cu Egiptenii, uneori dominati po-
litice~te de ace~tia, Fenicienil au f ost din vremuri inaintate
sub inf luenta civilizatiei inf loritoare din valea Nilului. Acti-
vitatea lor comercia]a, nevoia de a gasi mijloace simple de
exprimare peotru transactiile ~i socotelile lor, i-au impins
sa locerce simplif icarea scrierii hieratice pe care incepusera
a 0 utiliza in parte. Geniul specific al rasei Ie-a u~urat
sarCIna.
Treptat, contactul permanent intre Egipteni ~i Fenicieni
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 63/78
'd pr ovocat nevoia de a transcr ie t e xt e sau transactii dintr'o
limba in cealalta. S'au creat mai multe regule fixe de asi-
milare pentru articulatii1e f anetice ale arganului vocal se-
mitic ~i ale celui egiptean. Articulatii1e ca m u n e sau exact a-
Alf abet cadmean!
H leralica Al fabel Alf abel Altabel gr ec
eglj J leana f enician ebr Qlcd,~a pta : stanga
pr o pr lu zisfa s t a nga: 10 d r e a pta
Z-:
';Af d 'AA ~ ,' Ale ph.6. .A
~ '7 ~ : J Bet h ~ ~~;Jir _ e
~ "\ > ~ Ghimel 7 /-" I '
~ r "' ~ t ' - a.. r:
~ i Dalelh " - to>:6 to> ~ J [')' 7 " . I , ~
~ A :
m ~ ? : - r ' \ ."» ;:(" ; I f , , ,o.; £~ H ei :, ? y y : : : ' : ~ ' ~ O lJ Y
'1 j ~ Vav
r ~ I I ' \? r .I Z Z · Zain
e t:jHtJ rr Cheth B H 8 H '?"" H ~Or $ ~ ·The t f l E ll E B ~ 3;ni tt
II l 'l ~ , JOd Z Z 5 S :: lwTGl. 1
1 .y . ' : l ~K al : t 1 I < k ::: / (olTTJ'f ol. K:
. : : . . - &t , , Lamea
l v ~h :f b J" , / \
) 7 ~ · M em "' \ I'" ~f ;; M
:'-) .) , Nun
::> 1 1 ; ;'7 "\ r v N
. . • . . . ~ ir 0 ' = Samecll!~ ~ l = <r ( r r<1 L -
a 3 ) ,' Aln :00 0 , a 0 = O f ' (~!O;l
~ ') tl Pet 7 < - f r <:: 7ft n
.? j J' '1 = T ad e r '1 ,0- L
,lC, < P 'i ' '? i'> Ka t ' P '? r p '?
" ' j..onrr<:4 q
9 '\ . , > Rer$'" '" f > O f : : ; p
' : . S 'vV '. : j ,Sin -v , .N\ : : : < : r e o V f') (100)
g X + n = Tav T T - r ~ ' T c (: ; ; T
I :
semanatoare in ambele idiame au f ast imprumutate de Fe-
nicieni fara nici a greutate, redandu-se prin semne fanetice~rdinare a carar pranuotare era carespuDzataare. Articula-
tille semitice care nu-~i gaseau corespandente exacte la or-
.ganul egiptean au f ast transcrise prin reprezentarea semnu-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 64/78
lui unei articulatii egiptene mai apropiate. Semnele luate au
pastrat in cele mai multe cazuri valoarea ~i forma din hieratica·
2. Alfabetul fenician, constituit definitiv, cuprinde 22
litere. Din tabloul comparativ No.1 reese di 15 litere feni-
ciene i~i au origina precisa in hieratica egipteana. CeleJalte
~apte, de~i au f orme mai indepartate de tipul hieratic, pot
f i considerate ca evoluari ale acestui tip, deoarece modif ica-
rile lor par produse pe baza acelora~i legi con stante.
Importanta operei f eniciene consUi in alegerea celor
douazeci ~i doua de forme hieratice a diror simplif icare gra-
f ica a dat primul alfabet veritabil, dar mai ales in inlatu-
rarea tuturor semnelor cu caracter nef onetic din scriere.
3. Toate alf abetele propriu zise, care au fost sau mai
sunt intrebuintate pe suprafata pamantului i~i au la baza
mai mult sau mai putin alf abetul fenician, cu variatii de
f orma sau cu reprezenUiri fonetice dupii spiritul limbii ~i
graf icei respeeti ve.
Ioventia Fenicienilor pare cii s'a impra~tiat aproape si-
multan in ciuci directii deosebite, f ormand cinci curente
principale de derivatie, din care s'au separat mai tarziu nu-
meroase ramuri ~i famiJii alfabetice.
In studiul nostru ne intereseazii numai trunchiul cen-
tral, a ciirui sfera de inf luenta a cupriI1s in antichitate Gre-
cia. Asia mica ~i Italia. £1 cuprinde diferitele forme ale al-
fabetului grec, precum ~i alfabetele derivate din acesta: f a-
milia asiatica ~i familia italica. In toate formele acestui trun-
chiu alf abetic se observa transf ormarea constanta a semne-lor de aspiratie muiaUi sau chiar dura In semne reprezen-
tand vocale.
1. Una din cele mai vechi traditii grece5ti pretinde ca
alf abetul a fost introdus la popoarele pe1asgice de naviga-torii f enicieni condu:;;i de Cadmus. UQul din prime1e nume
ale alfabetului grecesc era f f J m v £X ~ i'a y p ur£ ,uaTCt =W ere feniciene
Studiul formelo, primitive ale alf abetului grec confirmii a-'
ceastii origina, care e IntariUi de faptul cii nomenclatura tra-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 65/78
-ditionala ca ~l intelesul numelor date literilor grece~ti sunt
identice acelor din alfabetul fenician sau din alfabetul ebraic
derivat din acesta:
Ex. Nume fenician Nume grec Inteles
~ ,,~='Aleph _ A ,a "A) , pa =' Alf a 1
a. oou
b. : J n':l = Beth 8,( 3 8 ~ w =Beta casa
c. J '~..1= Ghimel 11" 1 1 T a,u ,ua =Gamma Jug,/
d. i n , : , =Daleth A ,a Aiha =Delta u~a
etc. etc. (v. tabloul comparativ No. 1).
2.
Alfabetul cadmean, I'nLilnit I'n inscriptii descoperiteI'n insula Thera ~i datate din sec. IX ~i prima jumatate a
sec. VIII a. Ch. n., este cea mai veche f orma cunoscuUi a
transpunerii alfabetului fenician in scrierea greaca. A f ost
adus probabil de numero~ii corabieri ~i neg-ustori f enicieni
care circulau sau se stabileau I'nainte inca de aceast,i epod.
I'n insulele arhipelagului grecesc.
Din tabloul comparativ al alfabetului f eoician ~i al al-
fabetului cad mean (No.1), scris de la dreapta la stanga ~i
de la stanga la dreapta, se COllstata 0asemanare isbitcare a
multor semne, care I'ntaresc origina stabilita prin identitatea
numelor ~i I'ntelesului numelor literilor.
Alfabetul grec primitiv are 22 litere ca ~ i cel fenician.
Literile a , y , c , v, g , Y j , X , } " , v , 0 , Jr, ,0, e , T seamana sau se
apropie atat de mult de prototipele feniciene corespunzatoare,
ca nu yom mai discuta origina lor.
Unele litere se deosebesc I'nsa, fie prin atrof ierea saucomplectarea trasaturilor, fie prin schimbarea pozitiei:
~ , ~ cad mean = R grec, se transf orma
prin buclarea partii inferioare prin analogie cu cea superl-
oara, pentru a se distinge de A.
Fen.
f erioara.
Fen. 1 . . = l 7 . . . cadmean = I grec, pierde liniutele 0-
rizontale.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 66/78
Fen. / :: ~ r " eadmean =lV I gree, pierde ultima •,trasatura din stanga.
Fen. + =}, ~ eadmean =~gree, pierde eele doua .
trasaturi inf erioare.
Fen. t':;r:: t ,'1 eadmean =g, ( J , '" ;ree, pierde
trasatura din dreapta ~i i~i sehimba poz~tia.
Fen. W =M eadmean =l' gree, se i!1verseaza ~i i~i 1'0-
tun je:;;te trasaturile.
Alfabetul eadmean se deosebe~te de eel f enieian prin
ex prima rea distineta a voealelor :;;iprin sehimbarea direetiei
serisului.
a) Greeii, Italienii ~i popoarele germaniee au adaugat
alf abetului de origina semita semne pentru exprimarea su-
netelor voealiee, eare jueau in limba Jor un rol esential ~i fix.Aeeasta eornpleetare s'a faeut prin transf ormarea guturalelor
moi ~i a semi-vocalelor semite in vocale veritabile.
Greeii au intI'ebuintat urmatoarele vocale:
a e redat de A . .,,A din fen. ~ aleph (spirit lin')
e".],~
" ~ hei (aspiratie)
y s a u u " '( y y rar, " "
0 0 0 aln (nuanta vo-" ealica')
"2; 7}
" "1-
- jod
Semnul H, I-I rezultat din fen. H, TI = Chet, are va-
loa rea dubla de vocala lunga sau de semn de aspiratie u~oara.
b) Schimbar ea dir ectiei scrisului. In textele prime ale seri-
sului eadmean, directia era aceia~ ea In scrierile semitiee, a-
did de la dreapta spre stanga (Herodot, V, 58). In inscril'-
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 67/78
tiile descoperite pana acum se gasesc texte scnse intr'un
singur rand de la dreapta spre stanga, chiar dupa aparitia
celorlalte alfabete grece~ti.
lnf luenta inscriptiilor pe baso-re1iefe ~i pe vase pietate
a dat 0 explicatie plauzibila schimbarii directiei scrisulu1.
La un moment dat, se luase obiceiul de a se trasa inscriptii
explicative in jurul figurilor reprezentate pe baso-relie±uri
sau pe vase pietate. Deoarece aceste inscriptii luau for-
ma dupa Figura ce incadrau (rotunda. oval a sau elipsoidii)
prima pa!'te era scrisa de la dreapta spre stanga iar partea
a doua s e continua dipatand directia de la stanga spre drea-
pta. In inscriptiile obi~nuite acest sistem apare destul de re-pede; scribu1 sapa primul rand de la dreapta spre stanga
~i continua sapand ra-ndul al doilea de la stanga spre drea-
pta, al treilea lua sensul primului, al patrulea sensul celui
de-al doilea ~i a~a mai departe. Acest sistem de scriere in
directii alternate evoca mersul boului 1a plug: dupa ce trage
prima brazda intr'o directie se intoarce ~i porne~te in direc-
tie contrara pentru a trage brazda a doua. Aceasta imagina
a fost exprimata in limba vorbita prin cuvantul { lo Vo T : (!o q ) ' r / o61 J
(dela ,8ovs =..: bou ~i OT : ( ! E rp W =intorc). Dupa un timp, primu1
rand e scris de la stanga spre drea pta ~i al doilea de la
dreapta spre stanga. In fine apar randuri izolate ~i apoi
texie intregi scrise de la stanga spre dreapta. Aceasta evo-
lutie e infaptuitii aproape in intregime in vremea cand Gre-
cii intrebuintau alf abetul cadmean. Traditia spune cii legile
1ui Soron erau scrise cu randuri in directii alternate.
3. Alf abetele grece~ti derivate din alfabetul cadmean,
dupa clasificarile invatatilor germani Franz, Mommsen ~iKir-
choff , revizuite de paleograf ul f rancez Lenormant, se impart
in patru grupe :
a) Alf abetul eolo-dorian are 28 litere, dacii tinem seama
de cele utilizate in diferite regiuni. Sunt in plus: F,.-o , W",
M =( J U Y ~i X =~,iar Hera utilizat ca semn de aspiratie.
Are mai multe derivate distinete intre care se numara.alf abete1e cor intian , argian , calcedonian , etc.
b) Alfabetul ionian are 24 1itere. Ii lipsesc cele cinci
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 68/78
din alfabetul eolo-dorian, dar are pe Q drept 0 lung. H
este utilizat ca vocala.
c) Alfabetul din insulele grece~ti are 27 litere. N'are_ 7 k f =aal l , nici X =~din alfabetul eolo-dorian. X=X este ~a
in ionian; H este ~i vocala ~i aspiratie. Are - doua semne
care exprima pe w lung ~i 0 scurt ~i care variaza dupa
insula.
d) Alfabetul atic are 21 litere. Lipsesc literile supli-
mentare din eolo-dorian, Q din ionian ~i ~ din toate cele-
lalte trei alf abete. H este aspiratie.
Literile noi f ata de cadmean sunt urmatoarele:F a fost numit de gramaticii mai noi d ' { y a l ~ f ~ a , de~i nu
este un dublu y , ci un dublu 1. Pentru a exprima sunetele t-~i v, mai dure decat sunetul lui Y chiar in dif rongii au ~i f ' V , _
s'a luat litera feniciana y (cadmeana )", '< .) ~i, pentru a mar-
ca intensitatea mai mare a articulatiei s'a dublat litera prin
suprapunere: ~ V / 7 , ' \
a~ezat ori'lOntal trasaturile laterale: F ~i apoi F.
Z sau 1 + 1 exprima articulatia dubla (la . Rezulta din
prototipul fenician al literii cadmeene . + ' " '+ ,-r ..::E
sau din dublarea $~i III=1 + 1
u ) sau tl)=<p are origina indoelnica; rezulta poate din
f f iX sau + ~i uneori - J r par modif icari ale lui k pentrl1 a
exprima un k h, iar nu pe simplul Ie
X sau + dedus tot din k, mai reprezinta pe ~.
~, t ,)f( reprezentand pe Y . sau pe ' l / J , nu au on--
gIlll definite.
Q =OJ s'a format din 0 cadmean combinat cu un 0
deschis la partea de jos ( n ): 8 - = 8 liniuta interme-
diara disparand cu timpu1.
Traditia atribue introducerea semnelor $, (f t, Y ~i < { f lui,
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 69/78
Palamede, vestitul erou din rasboiul troian; literile S ~i IJ )"
mai sunt atribuite lui Epicharmos, iar H vocal a ~i Q lui Si-
monide. Alte isvoare pretind ca alfabetul ionian a f ost in-
trodus la Atena de gramaticul Callistrates din Samos, in tim-pul rasboiului peloponesiac.
4. Dupa formarea alfabetelor derivate, ordinea literilor
se schimba:
_-1 13 r L1 E F z elK A l \! l N S 0 II 'I P ~ T Y + < P . I f \
Se adauga apoi Q. Fiind nevoie de inca un semn, mai
ales pentru a reprezenta numarul 900, se adauga semnul
(JC!V -= Y ' =M - derivat din f enicianul W (nu trebue sa-l con-
f undam eu consoana J J l l = ,u ) .
5. In anul 403 a. Ch. n., sub arhontatul lui Euclide, po-
porul atenian inlatura veehiul alf abet atic din actele publice
~i adopta alfabetul ionian, mai clar ~i mai complect. De~i
preponderenta politica a Atenei se naruise, acest ora~ pas-
trase inca 0 puternica inf luenta culturala i,'i sufleteasca, da-
torita careia alfabetul ionian se va impune tuturor fractiu-
nilor poporului grec.
6. Prin Greci, alf abetul fenician patrunde ill Asia Mica,
diud nai,'tere la doua alf abete principale: al fabetul f rigian ~i
alFabetul lician , a caror caracteristiea e rolul important i,'i
mu1timea vocalelor.
Alf abetul grec trece in Italia, dand na~tere la trei alfa-
bete principale: etrusc, falisc ~i latin.
1. Alfabetul etrusc i~i are origina probabil in alfabetul
eolo-dorian. adus de coloniile de arti~ti greci din diferitele
regiuni ale Etruriei, veniti in Italia prin colonia lacedemo-
niana din Tarent.
Numeroasele sale derivate se impart in doua grupe dis-tincte: la sud alf abetele umbrian, sabellic, osc , etc., iar la nord
alf abetele eugunian , rhetian ~i cel redus al Salasilor din Alpi.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 70/78
38 CONSTANTIN I. AN DREESCU
TA BLO U No.2
Cree ca lc edo n t an La t i n prl mi t i v
AA A / Affi.
B B B< C < C
[ > D D
f' tEll
F f : ' F \'
Z I ~Z
H H
®
I I
k ~ 1 =
v l - - L
N V fV \ MM/ M
N N N N
-< > 0 000
r r p
Q 'IQa..R K r f? R
' 7 5 ' $ ST I T
V
\V
+X X \
y \
< > C) II
W I
\
Q\
I
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 71/78
2. Alfabetul falisc deriva din elemente etrusce mai nu-
meroase ~i din unele f orme latine. Origina sa dubla se ex-
plica prin a~ezarea geografica a Faliscilor, intre Etrusci ~i
Romani.
3. Alf abetul latin nu are nimic etrusc sau falisc. El a
fost introdus la Roma in epoca Tarquinilor cand coloniile
calcidiene din Sicilia ~i Italia sudica (Cumae, Regium, Nea-
pol, Naxos, Mesina, Hymera) exercitau 0 puternica inf lu-
enta asupra Romanilor. EI f ace deci parte din derivatele al-
f abetului eolo-dorian, evoluat in forma calcidiana.
Alfabetul calcidian avea 2 4 litere. Cellatin nu are decat
21. Lipsesc semnele articulatiilor aspirate f f i = t h , ( I I = ph
~i x =ch , care erau straine organului vocal roman. Cand se
vor introduce cuvinte grece~ti, aceste articulatii aspirate se
vor reprezenta prin consoaoele dure corespondente, urmate
de h: th , ph , ch.
Din tabloul comparativ No. 2 reese ca literile ramase
sunt perf ect asemanatoare. Cuprinde literile:
ABC D E F Z H I K L M N 0 P Q R S T V Z.
4. Alf abetul latin sufedi urmatoarele modificari pana la
fixarea definitiva:
a) C ont o pir ea celor d ouii sif lante S $i Z. In forma primi-
tiva, alfabetul latin cuprindea doua sif Iante, care corespuu-
deau la doua articulatii deosebite ale organului vocal. Dis-
tinctia intre aceste articulatii era probabil atat de mica, in-
cat sif lanta Z dispare, f iind inlocuita aproape Intotdeaunacu S ~i uneori cu DS (Mazentius devine Masentius sau Mad-
sentius). Aceasta disparitie a lui Z are loc in vremea alca-
tuirii celor 12 table de legi.
b) Contopir ea celor doud gut ur ale C §i K . In alfabet se
pastreaza tot timpul semnele celor doua guturale care cores-
pundeau la origina la doua articulatii deosebite : c reprezenta
sunetul g, iar k sunetele k sau c. lnf luenta etrusCd trans for-
mand toate guturalele latine ill dure, litera c nu mai repre-zinta guturala moale g, ci devine omofona cu k , care nu mai
este intrebuintat. Schimbarea aceasta este terminata inainte
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 72/78
de epoca revizuirii legislative romane ~i a redacUirii legii
celor 12 table.
c) Apar it ia literii G. Guturala moale nu a dispiirut cu
totul ca sund. I se creiaza deci un nou semn, prin adii-
ugarea unei liniute la capatul buclei inferioare a lui C: G.
Noua litera este a~ezata in alf abet intre F ~i H , in locul ra-
mas libel' prin disparitia literii Z. Inventia literii G este a-
tribuita gramaticului Spurius Carvilius, libertul lui Spurius
Carvilius Riga, care trae~te in prima parte a sec. VI de la
fondarea Romei (a doua parte a sec. III a. Ch. n.). Martu-
riile scripturale ne arata ca aparuse mai inainte, In a doua jumatate a sec. V ab. U. c. (a doua jumatate a sec. III a
Ch. n.).
d) I ntroducerea lui Y. In sec. VII de la f ondarea Romei
(partea intaia a sec. I a. Ch, n.) se introduce litera y, luata
de la Greci, pentru cuvintele imprumutate din limba acestora.
Origina sa e c onf irmata de numele latin y-graecum. Este a~ezat
ia sfar~itul alf abetului dupa litera x, care Inceteaza de a mai
f i "ult ima nost rarum" , cum 0 numea Quintilian.e) Reint r oducerea lit erii Z. Patrunderea cuvintelor grece~ti
in limba latina necesita, pentru scrierea lor core eta, reintro-
dlicerea literii Z. Aceasta reintroducere are loc in partea a
doua a sec. VIr de la fondarea Romei (partea intaia a sec.
I a. Ch. n.), odata cu introducerea lui Y. lntrebuintarea sa
devine generala ie vremea lui Cicero. Vechiul sau loc f iind
ocupat de litera G, Z este a~ezat la sf ar~itul alf abetului, dupa Y .
A;;adar, la sfar~itul sec. I a. Ch. n. alf abetullatin aye].23 litere a~ezate astf el:
ABC D E F G H I K L M N 0 P QR S T V X Y Z.
5. In aceasta forma se va pastra alf abetul 1atin cateva
secole. Se fae totu;;i Ineercari de introducere a unoI' noi semne.
Unele isSutese sa se impuna, altele dispar repede.
a) lmparatul Claudiu (41-54 p. Ch. n.) incearca sa in-
troduc.i trei semne Doi: d sau F rasturnat (numit gre~it degramatici digamma rasturnat) pentru a indica sunetul v con-
soana; : : r =anti sigma sau sigma inversata pentru a indica su-
netele BS ~i PS: 1- pentru a indica sunetul intermediar in-
tre u ~i i. Aceste semne dispar dupa moartea lui.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 73/78
b) Pan a prin sec. VII p. Ch. n. litera I tinea loc ~i de
onsoana ~i de vocala. Necesitatea distingerii lor, pentru cu-
vinte1e striiine mai ales, aduce erearea literii J, prin altera-
rea lui I. Litera I reprezinta sunetul vocalic, iar J sunetul'Consonantie. Noua litera e a~ezata intre 1 ~i K.
c) Distinctia Intre V eonsoana ~i V vocal a se face prin
introdueerea lui U deosebit. Aeeasta distinetie e def initiva a-
bia in opera poetului italian Giovanni Georgio Trissino
(1478-1550) autorul primei tragedii dupa regulile antice, 50-
phonisbe. Litera U reprezinta sunetul voealic, iar litera V su-
-netul eonsonantie. Sunt a~ezate intre T ~i X: TUVX.
d) In scrierea anglo-saxona, pentru sunetul redat qinsec. XVI prin t h se utilizeaza litera thorn din alfabetul ru-
nic sau litera d eu hasta barata. Litera thorn apare din see. VUl,
dar in general scribii intrebuintau mai des pe·d taiat, ince-
pand din primul sfert al see. IX. Incepand din primul sf ert
a1 sec. X, intrebuintarea lui thorn devine mai f reeventa; spre
'Sfar~itul sec. XIV ia f orma lui y ~i apoi dispare fiind inlo-
·euit cu eombinatia t h o
e) In scrierea anglo-saxona din aceia~ epoca, bilabiala
w este serisa eu litera runieel. wen , f oarte asemanatoare lui p
latin. In eursul see, XIV semnul ia forma lui Wact ual.
f ) In alfabetele moderne apar litere speeiale unoI' limbi:
< ; , $, T . i i , a, e, e, e, ete.
In urma aeestor adaugari, alfabetul latin modern cu-
prinde 27 litere prineipale:
eu variatiile lor.
6. Paleograf ii au facut anumite deosebiri intre scrieri,
dupa modul de executare sau dupa marimea ~i f orma gene-
rala a literilor aeeluia~ alfabet la aeela~ grup social.
a) Executarea ace1ora~ semne alfabetiee nu este aceia;;
Intotdeauna, ei variaza dupa valoarea ~i caraeterul textului,
dupa timpul sau aplicatia scribului, dupa aspeetul general al
semnelor trasate. Literile alfabetului latin au f ost executate
ealigraf ie ~i cursiv. Liter ile caligr a fice (de la xii }).os =humos ~i ygde pw =a
serie, a zugravi) erau trasate incet, eu multa grija ~i atentie,
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 74/78
avand aspect elegant ~i f rumos. Le regaslm In literile cali-
grafice ~i tipograf ice actuale. Apar In opere literare, in in-
scriptii ~i in acte mai importante. Li f erile cur sive (dela cur r o-er e =a alerga) erau 0 dege-
nerare a literilor caligrafice. Erau trasate repede, grabnic,
liber ~i aveau aspect mai putin estetic. Serveau la redacta-
rea actelor particulare sau mai putin importante, a ClOrne-
lor de acte juridice sau de opere literare, etc.
b) Miirimea ~i f orma acelora~ semne alfabetice da na~-
tere distinctiei in majuscule ~i minuscule:
Lit er ile majuscule sunt formele vechi ~i mai mari ale al-fabetului. Puteau f i toate cuprinse intre doua linii paralele.
Se gasesc mai ales in monumentele epigrafice ~i in textele
romane primitive. Cu timpul apar numai In titluri, in initialele
substantivelor germane, etc.
Lit erile minuscule sunt 0 coruptie a celor majuscule. Mai
mlCI ~i cu inaltimi inegale, ele pot fi inscrise intre patru li-nii paralele: unele sunt cuprinse in intregime intre cele doua
linii mi jlocii; altele au corpul cuprins intre aceste doua li-
nii, iar prelungirile su perioare sau inferioare (hasta sau
coada) se intind pan a la liniile extreme. Au aparut izolate
intaiu in cursiva, au predominat in mijlocul evului mediu ~i
predomina inca.
s ClJp
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 75/78
§ 1 SIGLA PROPRIU ZIsA
SAU PRESCURTAREA PRIN TRU CHI ARE
Siglele: singulae litter ae~ (Cicero), lit ler ae singulares sine
coagmentis sillabar um (Aulus Gellius), signa verborum (sf . Ie-
ronim), erau intrebuintate de Evrei, Greci ~i Romani, poate
sub inf luenta sistemului de scriere al vechilor Egipteni, :;;i
reprezinta cea mai veche forma de prescurtare: pr escurtarea
prin suspensiunea sau prin tr unchiarea euvintelor.
A. Sigla simpla consta intr'o litera initiala urmata int0t-
deauna de un puoet. Litera reprezenta lotregul cuvant, pre-
scurtat prin suprimarea restului literelor:
Ex. C. =C (aius); S. =S(enatus); D. M. S.= D(iis) M(a-
nibus) S(aet um) ;
S. T. T. L. -= SU i) t U bi) t (err a) l(evis).
Sigla rasturnata desemna nume sau titluri f emenine:
Ex. W= M (area); d = f U lia); .J = I U bert a).
B. Sigla compusa consta dio primele doua, trei, patru,
etc. litere ale cuvaotului prescurtat, urmate de un punet:
Ex. CLAUD. = Claud(ius); PRAEF. = Praef (edus);
AUG. = Aug(ustus).
Pluralul era reprezentat prin dublarea, triplarea, etc.
literii initiale din sigla simpla sau a ultimei litere din sigla
compusa:
Ex. FF. = f ilii; DDD. = Domini tres; CAESS.=Caesari
duo; AUGGG. = Augusti t res.
Dublarea literii siglei reprezenta superlativul ad jeetivelor:
Ex. CC. =carissimus.
L.. Prescurtarea cuvintelor compuse, de~i a parut multora
drept 0 exceptie, nu era decat 0 forma evoluata a siglei, in
care se a~e7,au alaturi siglele cuvintelor componente:
Ex. SIGF. =sig(ni)f (er) deriva dela SIC. +F. - = ~sig(num)
+ f ( er ).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 76/78
Sistemul de prescurtare a cuvintelor compuse prin ala-
turarea siglelor partilor componente a dat na~tere unui nougrup de prescurtari: pr escuriarea prin conirac{ia cuv{mtului ,
pastrandu-se f ie initialele silabelor, f ie literile caracteristice,
fie lite rile de la inceput ~i cele de la sfar~it.
A. Prescurtarea prin contractie, in care cuvantul e re-
prezentat prin aHiturarea f iecarei initiale silabice a aparut
in inscriptii1e din sec. II p. Ch. n. ~i ne amiote~te sistemul
de scriere hieratica a Egiptenilor:
Ex. N.B. =n(o)b(is); FCR. = f (e)c(e)r (unt ); HRD. =h1e)-
r (e)d (es) ;
MS.=m(en)s(es); MN. =m(i)n(us).
apare in
Ex.aceia~ epodi:
MM. =m(airi)m(onium);
BFO.=b(ene) f (ici)o.
C. Prescurtarea prin notae juris (no / ar um laierculi laMommsen) consta in f orme speciale aparute in aceia~ vreme in
operile de drept. in noiae juris , probabil sub influenta pres-
curtarii sau tachygraf iei silabice de care yom vorbi mai tar-
ziu, apare sistemul de suspensiune silabidi in Iorma def ini-
tiva, cu reprezentarea cuvantului prin initiala f iecarii silabe
sau a silabelor principale; deasemenea, se pare ca ele mai
permiteau desemnarea f lexiunii, adica a ultimei litere a cu-
vantului, lucru ce va fi regasit la notele tironiene ~i la ta-chygrafia silabica. Aceste notae jur is , a diror origina e ob-
scudi, existau desigur inainte de sec. IV. Cu toata prohibi-
rea lui Teodosiu (438), ele se mentin ~i abia prohiblrea lui
Justinian Ie suprima def initiv. Erau scrise cu litere majus-
cule urmate de puncte sau intovara~i.te de semne de pres-
curtare numite tit uli (-);
Ex. S. P. Q. R. =S(enaius) P(o pulus)g(ue) R(omanus);
D. S. S. =d(e) S(enatus) s(ententia);CA =ca(usa); APi) =a pp(ellat ).
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 77/78
teaza in special pentru cuvintele sacre (nomina sacr a) ~i con-
sta in scrierea primei sau primelor litere ~i a ultimei litere
a cuvantului, Insotite de titulus. A luat mare extindere in
Occident mai ales dupa sec. IV, d'tnd patrund aci manus-
crise grece~ti ale cartilor sfinte. Acestea, poate sub influenta
originalelor ebraice, au cautat sa exprime tetragrama nume-
lui lui Jehova printr'o f orma analoaga, care cuprindea numai
prima ~i ultima litera a cuvantuJui xv r ;n o g , anume KC , K E:
K~[, KW, KN, dupa caz, urmand un exemplu vechiu de pre-
scurtari din epigrafia greaca. Deasemenea se intrebuinta cu-
vantul B c o g , prescurtat in ee.
Alaturi de RC ~i 0C, au aparut ~i alte prescurUiri a-
naloage: J ' i " ' N f \ =nvcv , Lw; JlAR ~i IlHR =naTl j(J; OY NOC =
O{(Ja vo g ; ANHRIlC =" AJ l (J ( Jw n og; Li Ll ~i Li .d Ll == Li a v c frJ; IKHii
= ' [ ( J(Ja~), ; lilHM =c l c (Jo v u ah j ,u ; IC = 'Ir ; (Jo vg : XC sau IHC
=X Q l g TOg; X C =X t o g ; CP =~ u m ;( J ; CTC =.:sT av Qo g ; MHP
= J[ f )T 1)(J , cu unele variante.
La inceput n'au avut ec:hivalente ir r limba latina decat
cuvintele B eog ~i T Iv c u ,ua , apoi 'II 7 (J O vg 5i X Q W70 g ; \jC =OS ;
If NA =SPS (spiritus); Hie =IHS; XPC =XPS. In sec.
V apare DMS = D(o)m(inu)s Sistemul de prescurtare se ex-
tinde ~i la cllvinte ce nu se ref era direct la divinitate. Sub
inflllenta lui SPS (spir itus) apare SCS (sanet us). Sub inf lu-
enta lui DNS sau J)lVlS (dominus) apar NR, NRf , NRO (nos-
t er , nostri, nost r o).
In sec. VI apar l'rescurtarile titlurilor de f unctiuni bi-
serice~ti : eps = e p(isco pu)s , diacs =diac(onu)s; pbr -= p(r es)-
b ( v te )r .
- In concluzie, prescurtarea prin contractie cu f lexiune,
pe care 0 regasim 5i In notae juris , a primit in sec. IV un
impuls nou de la Greci, capatand aspeete mai bogate, intaiu
in domeniul exprimarii cuvintelor sacre, iar din sec. V :;;i
VI ~i i n domeniul cuviDtelor prof ane.
5/12/2018 paleografie latina0001 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/paleografie-latina0001 78/78
in sec. VII (diploma lui Thierry IU dio 11septembrie 677;
note tironiene in diploma IUt Clotar IIdin 14 iunie-IS iulie
625).
In general, notele tirooiene ~i derivatele lor silabice-ne
dau intormatii importante asupra orgaoizarii caocelariilor, a-
supra scribilor ~i conf ectionarii aete1or. Oeasemenea, ele a-
juta la critica documentelor, permit<ind recuooa~terea auten-
ticitatii unora sau a confectiuoilor posterioare.
Dupa cum unele sigle sau derivate ale lor au trecut in
brachygrafia medieval a odata cu sistemele de prescurtare
prin trunchiare ~i contractie, tot astf el note tironiene sau si-
lab ice all ramas in scrierea obi~nuita ~i dupa sec. XL Sunt
semne care exprimau cuvinte sau silabe foarte uzuale, ca ef,
est , enim , id est , autem , us , vel , con , dar din care, Jupa sec.
XII, n' au ramas dedH com, ef ~i us.
Prescurtarile medievale se pot grupa in mai multe ca-
tegorii, dupa modul lor de realizare:
1. prin trunchiare
2. prin contractie
3. prin litere suprapuse
4. prin semne cu inteles propnu
5. prin semne cu inte1es relativ6. prin litere legate sau monogramatice
7. prin sem:1e conventionale
8. scrierile secrete ~i cif rele diplomatice.
Prescurtarea prin trunchiare sau prin suspensiune con-
sUi ill scrierea primei sau a primelor litere ale cuvantului
~i in inlocuirea celor care lipsesc printr'un semn de pres-
curtare:
A. Semnele de prescurtare sunt de doua categorii:
1) Semnele generale indica prescurtarea, f ara a specifica
in ce mod. Le vom regasi la prescurtarea prin contractie: