uaui bestseller New York
PoHishers VeeklY Best Book
aldoileavolum Pe care l-a
o * p" Iista de bestselleruri
ri oeleldte volumedin sene'
icrsiw of Chicago' In Prezent
pandemonium
LAUREN OTIVERTraducere din lirnba englezd
DonnsaTArAnaN
NEMIRA
ACUM
Eu qi AIex stlln tntingi pe o piturl, in curtea din spa1g,
pe strada Brokks, la nr. 37. Copacii par mai mari gi maiintunecogi ca de obicei. Frunzele sunt aproape negre gi atitde dese, inclt cerul aproape cI nu se vede.
- Probabil ci nu a fost cea mai buni zi pentru picnic, zice
Alex, gi tocmai atunci imi dau seama ci a$a e, desigur, nu am
mincat nimic din ce am adus.
La capitul plturii e un co$ pliir cu fructe pe jumltatestricate, invadate de furnici negre.
- De ce nu?
Ne uitem la coroana defrwzcde deasupra noasffA groaslcaw zid.
- Pentru cI ninge, rAde Alex.
$i, din nou, irni dau seama ci are dreptate: ninge. F.rlg,mari, de culoarea cenugii, plutesc in iurul nostru. E qi {oartetrig. Respiralia mea formeazi,aburi qi mI lipesc de el, incer-cAnd sd mI incilzesc.
- DI-mi braqul, zic, dar Alex nu rlspunde.irr..r. sI mI migc, in spaliul dintre brapl gi pieptul lui,
dar trupul ii e rigid gi rlmAne nemigcat.
- Alex. Haide, mi-e frig.
- Mi-e frig, repeti el, iar buzele abia i se mi9c1, vinete 9i
cripate.Se uitr la frvrrue ferd, sl clipeasci.
- Uiti-te la mine, ii zic, dar nu igi intoarce capul, nu
clipegte, nu se migci deloc.
Simt o pornire isterici ce cre$te in mine, o voce lipd' nu
e bine, nu e bine, nu e bine, mi ridic ai imi pun mina pe
pieptul lui: e rece ca gheala.
- Alex, zic tncet, apoi 1ip: Alex!
- Lena Morgan Jones!
Brusc, mi dezmeticesc ai aud nigte chicoteli.
Doamna Fierstein, profesoarr de gtiinle la clasa a doispre-
zacea,la Liceul de fete Qtiincy Edwards, din Brooklyt,Zona
5, Districtul 17, se incrunti la mine. S[ptimAna aceasta, e a
veiaoardcind adorm la ora ei.
- Din moment ceCrearetOrfinii Naturale 1i se pare atAt
de obosito are, ce zici de o plimbare plna la cabinetul direc-
torului, sI te trezegti?
- Nu! strig mai tare decAt vreau 9i stArnesc un nou va1 de
chicoteli din partea celorlalte fete din clasi.
Sunt tnscrisl la Edwards de cAnd am venit din vacanla de
iarni - ceva mai mult de doui luni - 9i deja am fost etiche-
tatl drept Ciudata Numirul Unu. Oamenii mi evitl de
parcdag avea vreo boall, de patc| a$ aYea Boda.
DacI ar gti.
- Asta e ultima aYertizare, domnigoari Jones, imi zice
doamna Fierstein. tnlelegi?
- Nu se va mai intimpla, o asigur 9i mI strlduiesc si par
ascultltoare gi spisitl.
Incerc sI alung amintirea co$rrEAlex, gindurile la Hana 9i la fostenle alung, cum m-a invllat Raven. Vexisti. Doamna Fierstein tmi arurlmenite si mi intimideze, probabil.la discursul ei despre energia divid
Vechea Len a ar fi fost ingrozitl &Fierstein. E btrtrAni 9i rea 9i ararlbroasci qi un pitbull. E unul dintrvindecarea si parl redundanti - e ircd ar ficapabile de dragoste, chiar gi I
Dar gi vechea Lena e moarrlAm ingropat-o.Am lisat-o dincolo de gard, in q
qi flecnri.
r:le abia i se migci, vinete Ei
pcascf.
&r nu isi intoarce caPul, nu
crc$te ia mins, o voce 1iPil nu
mI ridic ai imi Pun mina Pe
Al€x!
pd niste chicoteli.
,arr & stiinte la clasa a doisPre-
7 Edwards, din BrooklY t, Zona
I mine. Sepumina aceasta, e a
erdiniiNaturale 1i se Pare atit
limbare pinl la cabinetul direc-
tvreau si stirnesc un nou val de
r fete din clasn.
dc cind am venit din vacanla de
d luni - gi deja am fost etiche-
ul Unu. Oamenii mI evitl de
:pard a! avea Boala.
rc, domnigoarl Jones, imi zice
)
r,o asigur 9i mi striduiesc si Par
to..r. sI alung amintirea cogmarului meu, gAndurile laAlex, gAndurile la Hana gi la fosta mea gcoali, sI le alung, sile alung, cum m-a tnvllat Raven. Vechea mea viali nu maiexisti. Doamna Fierstein imi aruncd o ultimi privire - unamenitr sr mr intimideze, probabil - gi se inroarce la tabh,la discursul ei despre energia divinl a electronilor.
Vechea Len a ar fifost ingroziti de o profesoarl ca doamna
Fierstein. E bitrinl gi rea gi aratd ca o corciturl intre o
broasci qi un pitbull. E unul dintre acei oameni care fac
vindecarea sI parl redundantl - e imposibil sn-1i imaginezicd, ar ficapabile de dragoste, chiar gi fern ca ea si fie interzisl.
Dar gi vechea Lena e moarti.Am ingropat-o.Am lisat-o dincolo de gard, in spatele unui zid de fum
si flaceri.
ATUNCI
La inceput, e foc. Foc in picioarele mele 9i in plemAni;
foc prin fiecare celuld a corpului meu. Aqa renasc, in du-
rere: ies din cildurr rrfoc*nir 9i din tntuneric. tmi croiesc
drum printr-un spaliu intunecat, umed, plin de sunete 9i
de mirosuri ciudate. Alerg, iar cAnd nu mai pot mI Potic-nesc, iar cAnd nu mai pot face nici asta, mi tArlsc, centime-
tru cu centimetru, tmi bag degetele in plmAnt, ca un vierme
care alunecl pe suprafala niplditi de buruieni a acestei noi
salbaticii.
$i singerez.
Cind imi dau seama ci sunt rdnitl, habar n-am cit de
departe am ajuns in Salbeticie gi cAt de mult m-am afundat
in pidure. Cel pulin un agent de patrulare trebuie sI mi finimerit cAnd am sirit gardul. Un glon1 m-a atins in lateral,
chiar sub zona subralului, iar tricoul meu e imbibat de
sAnge. Totugi, sunt norocoasi. Rana e superficiald', dar ve-
derea singelui, a pielii julite, face ca totul si fie real: acest
loc nou, aceastl vegetalie masivd, monstruoasl, care e Peste
toq ceea ce s-a intAmplat, ceea ce am lesat in urmi.Ceea ce mi-a fost luat.
Nu am nimic in stonnac,dbili, pe nigte frunze lucioase.,
seri. Un animal venit si adulgGAndeqte, gAndeqte. AlerAlex e aici, e chiar aicl Gtmi dau jos tricoul, rup F
in jurul pieptului, astfel inclla oprirea sAngeririi. Habar rduc. Singurul meu gind e sImerg, inainte, tot tnainte, dcde arme gi...
Alex.Nu, Alex e aici. Trebuie dPas cu pas, lupta cu spini
crengile mari Ei dese; nori dcun moment dat, ajung la un Iaproape ci sunt luati de curecuibiriti intre riddcinile unuise aud nwdztteanimale, carrel
prea speriati sd dorm; dacl dNu renasc dintr-odati. NoPas cu pas... iar apoi centirMi tArdsc, ghemuite in praf,Cu unghiile, ca un vierme-Aga vine ea pe lume, noua,
Cind nu mai pot si inaintimi pun capul pe pemAnt 9i apsi imi fie frici. Deasupra mea,iar zgomotele pidurii sunt o dplec din aceaste lume. Deja s
ti
\TUNCI
c in picioarele mele 9i tn Plemlni;r corcului meu' Aga renasc, in du-
,."oi, si din intuneric. tmi croiesc
inrr:necat, umed, Plin de sunete 9i
,ery. iar cind nu mai Pot m[ Potic-
rt face nici asta, mI tArIsc, centime-
ng iegetele in prmAnt, ca un vierme
B neeedite de buruieni a acestei noi
a ci sunt riniti, habar n-am cAt de
lbeticie si cit de mult m-am afundat
o agent cle patrulare trebuie sI ml fipr,Jul. Un glon1 m-a atins in lateral,
ului. iar tricoul meu e imbibat de
rmoasa. Rana e superficial5, dar ve-
iuli:e. face ca totul si fie real: acest
lie masivi, monstruoasi, care e peste
[at- ceea ce am lesat tn urm[.r2t-
Nu am nimic in stomac, dar vomit. Tugesc in gol gi scuipbile, pe nigte frunze lucioase. Deasupra se aude ciripit de pi-sIri. Un animal venit si adulmece se intoarce repede tn desiq.
GAndeqte, gAndeqte. Alex. lmagineazd-1i ce ar face Alex.Alex e aici, e chiar aici. Crede.
imi dau jos tricoul, rup partea de jos gi leg zona curare
in jurul pieptului, astfel incAt sI preseze pe rand gi si ajutela oprirea sAngerdrii. Habar nu am unde sunt sau unde miduc. Singurul meu gAnd e si nu mi opresc, si continui simerg, inainte, tot inainte, departe de garduri gi de cAini gi
de arme qi...
AIex.
Nu, Alex e aici. Trebuie sicrezi.Pas cu pas, lupta cu spinii, cu albinele, cu lanfarii; cu
crengile mari gi dese; nori de fin1ari care dau tArcoale. Laun moment dat, ajung la un rAu: sunr arar de slabita, incAtaproape ci sunt luatl de curent. Noapte, ploaie, frig: suntcuibarita intre ridlcinile unui stejar enorm, iar in jurul meuse aud nevdzute animale, care gifAie qi mArAie in bezni. Suntprea speriati sd dorm; daci adorm, o sI mor.
Nu renasc dintr-odati. Noua Lena.
Pas cu pas... iar apoi centimetru cu centimetru.Mi taresc, ghemuite ln praf, cu gura plini de gustul de fum.Cu unghiile, ca un vierme.A9a vine ea pe lume, noua Lena.
CAnd nu mai pot sI lnaintez nici mlcar un milimetru,::ni pun capul pe pnmint gi agtept si mor. Sunt prea obositiii imi fie fricI. Deasupra mea e intunecimea, la fel qi in jur,-{ zgomotele pldurii sunt o simfonie care mi indeamnd si:-ec din aceastl lume. Deja sunt la inmormintarea mea.
{lI''
iii.liii
11
Sunt coboritl intr-un spaiiu ingust, intunecos, e 9i mrtuqa
Carol acolo, qi Hana, gi mama, gi sora mea, chiar gi tatll meu
de mult timp decedat. Cu tolii privesc cum trupul meu
coboari in mormint. $i cinti.Sunt intr-un tunel intunecos, plin cu ceale, 9i nu mi-e frici.
Alex mi a$teaptl in capltul celllalt; Alex sti acolo 9i
zAmbegte, in lumina soarelui. Alex intinde bralele spre mine
gi strigl...Hei. Hei.
Trezeste-te.
- Hei. Trezegte-te. Haide, haide, haide.
Vocea mI scoate din tunel gi, pentru o clipi, sunt tngro-
zitor de dezamilgit|"cind deschid ochii 9i nu tl vld pe Alex,
ci nigte fele serioase qi necunoscute. Nu pot gAndi; lumea e
{ractxetd. Pir negru, un nas ascufit, ochi verzi... bucllidintr-un ptzzLe pe care nu il tnleleg.
. - Haide, aga, rimii cu mine. Bram, unde naiba e apaaia,?
O minl sub gitul meu, apoi, brusc, salvarea. O senzalie
de gheafi gi tichidul care alunecdz apaimi umple^gura, gAtul,
irrri.,rrg" pe btbie, spale praful, gustul de foc. intii tuqesc,
ml inec, aproape cI pling. Apoi, inghit, inghit, in timp ce
mlna rimine sub gitul meu, iar vocea continue sl-mi gop-
teascl incurajiri.- Asa. Bea cit vrei. Aga. Acum egti in siguranli.
Pir negru gi lung. O femeie. Ba nu, o fatd', o fati cu o
gurl subjire gi strinsl, cu riduri Ia col1urile ochilor 9i cu
miini aspre 9i mari, ca nigte coguri. Gindesc: mul,tumesc.
Gindesc: rnanna.
- Egti in siguranlr acum. E bine. Egti bine.
Aga se nasc copiii, la urma urmei: cuibarili in bralele
cuiva, sugind, neajutorali.
Apoi, febra mi absoar-be din rgtiente sunt puqine, iar amhimiini, mai multe voci; sunt ridileidoscop de verde qi fractali pede tabiri gi ceva rece gi ud pe prtite, o durere puternicl, apoi fipicioare. Printre ele, vise cum rPline de explozii qi violenp: visergi trupuri carbonizate.
Alex nu mai apare. S-a dus idincolo de tunel. De cite ori mIplr negru, care mi tndea-"I sI l
prosop rece pe frunte. MAinile ddincolo de toare, dincolo de ritudincolo de febri gi de frisoane e cuiarlgi 9i iarlgi, astfel cI igi croieqtcepe sI alunge o pafte din tnttrscere: siguranld. Siguranyri. ESti in.
In cele din urmI, febra cedeazjalunec spre trezie, dusl de acel crra$ sta pe un val care mi duce la p
tncn tnainte str deschid 6shii, ande dtele, simt miros de ceva paiiPrimul meu gind e cI sunt acaslhchema la micul dejun, o diminezamintirile - zborul cu Alex, evadapetrecure singurx in... - mI izbiincerclnd st mi ridic. Trupul nursl-mi ridic decit capul; mI simt del
12
Lq4iu ingust, intunecos, e 9i mltuga
imema gi sora mea, chiar gi tatil meu
L Cu tolii privesc cum truPul meu
$cintr-En€coq plin cu ceare, 9i nu mi-e fricl.
in caplml celalalt; Alex sti acolo 9i
Eelut Alex tntinde bralele spre mine
fhide, haide, haide.
htunel gi, pentru o cliP[ sunt ingro-
hd deschid ochii gi nu il vld Pe Alex,
ireunoscute. Nu pot glndi; lumea e
!, un nas ascudt, ochi verzi... buclli
tr ou il ingeleg.
f o mine. Bram, unde naiba e aPa aia?
cu, apoi, brusc, sdvarea. O senzalie
zc elunecii: apa imi umPle gura, gid,rynlr praful, gusarl de foc. tntii tugesc,
pEng. Apoi, inghit, inghit, in timP ce
rl meu, iar vocea continue str-mi 9op-
i A{a- Acum etti in siguranll.
p O femeie. Ba nu, o fat[ o fatl cu o
rI, cu riduri la colprile ochilor 9i cu
, ca niqte coguri. Gindesc: mulpamesc.
f rum. E bine. Egti bine.
E,le urma urmei: cuiberili in bralele
rcregi.
Apoi, febra mI absoarbe din nou. Momentele mele con-
gtiente sunt puline, iar amintirile, confuze. Mai multemiini, mai multe voci; sunt ridicati; deasupra mea, un ca-
leidoscop de verde gi fractali pe cer. Apoi, mirosul de foc
de tablrl gi ceva rece gi ud pe pielea mea, fum gi voci qop-
tite, o durere puternicl, apoi gheali, ugurare. Molegealn inpicioare. Printre ele, vise cum nu am mai avut vreodatl.Pline de explozii gi violenl* vise despre piele care se tope$te
gi trupuri carbonizate.
Alex nu mai apare. S-a dus tnaintea mea gi a disptrrut
dincolo de tunel. De cite ori mtr trezesc, ea e acolo, fata cu
pir negru, care mI indeamni sI beau apl sau imi pune unprosop rece pe frunte. Miinile ei miros a fum gi a cedru. $i,dincolo de toate, dincolo de ritmul trezirii gi al somnului,dincolo de febrl gi de frisoane e cuvintul pe care ea il repettr,
iarlqi gi iarigi, astfel cI tgi croiegte drum in visele mele, in-cepe si alunge o parte din tntuneric, mI scoate din alune-
cere: siguranpd. Siguranpd. ESti tn siguranpd d.ctnn.
L cele din urml, f.ebracedeazi, nu gtiu dupi cAt timp, $ialunec spre trezie, dusi de acel cuvint blind, ugor, de parcila$ sta pe un val care mi duce la !erm.
tncE tnainte sI deschid ochii, aud farfurii lovindu-se unele
de dtele, simt miros de ceva prijit gi aud murmur de voci.Primul meu gAnd e cI sunt rcxd,l*mitu;a Carol, care mivachema la micul dejun, o dimineall ca oricare alta. Apoi,rmintirile - zbonrl cu Alex, evadarea pripita, zilele gi noprilepetrecute singurl in... - mI izbesc ai deschid ochii brusc,
incercind si mI ridic. Trupul nu mI ascultl, totugi. Nu pot*mi ridic decAt capul; mI simt de parcl a fi prinse in piatrl.
m
t3
Fata cu plr negru, cea care trebuie sI mi fi gxit gi si mlfi adus aici - oriunde ar fi asta - sti intr-un col1, lAngi o
chiuvetl mare. Se intoarce cind aude cI mi foiesc.
- IJgor, tmi zice.
igi scoate miinile din chiuvetr, udr pAnn la coate. Fala ei
e serioasi, in alerti, ca a unui animal. Dingii ii sunt mici,
prea mici pentru gura ei, gi ugor indoili. Traverseazl incd-
perea gi se ghemuiegte lingi pat.
- Ai fost incongtientil o zi intreagl.
- Unde sunt?
Vocea mea e rtrgugitI, abia mi-o recunosc.
-Labazl.Mi privegte atente.
- Cel puqin aga ii.zicem noi.
- Nu, vreau si spun...
Mi strlduiesc si pun laolaltd.cele intAmplate dupl ce am
sirit gardul. Tot ce tmi vine in minte e Alex.
- Adicr, sunt tn Salbeticie?
O expresie - posibil de suspiciune - rece rapid peste fap ei.
- Suntem intr-o zonl liberil, h, zice precartl, apoi se
ridicl gi, fare o vorbtr, se indepxrteazd,depat gi dispare prin-tr-o deschi zdtrrd, intunecati.
De undeva din cledire aud voci. Simt un impuls de teami,mtr intreb dacd am gregit pomenind de Salbxticie, dacr sunt
in siguranld"cuaceioameni. Niciodata nu am avzitpe cineva
sI numeascil zone nelegiferatd, zond liberi.Dar nu. Oricine ar fi ei trebuie si fie de parteamea; m-au
salvat, mi 1in aici de zile intregi. Reugesc sI mI ridic pe ju-
mrtate in pozilia qezind gi imi rezem capul de peretele dinpiatrddin spatele -.r. irrtr.*ga incipere e din piatri: podele
din piatrl, pereli din piatrl, pe care, din loc in loc, se vede
rrn strat sublire de mucegai nqnpre;tril, cu un robinet ruginit craeazd. de ani buni. Sunt tntinslyperit cu pnturi jerpelite. Asta pcaflate in col1, sub defuncta chinuE toat[ mobila de acolo. Nu qdoar doui lanterne cu baterii, rluminl albistruie slabE.
Pe un perete, o cruce micl dintzuspendat pe mijlocul ei. Recr:ryvechi religii, de pe vremea dindamintssg care dinffe ele. tmi amirie din anul intAi, ora doamni Ispatele ochelarilor ei imengi, Iovir9i zicind: ,Vedeli? Vedeli? Aeiubire. Emanil deliria; siunt?n cl'Ula vremea aceeartotul plrea inglt
Dragostea, cel mai rlu lucru&Dragostea te ucide.Alex.Pe amAndoi, atunci cind o aLAlex.gi cind nu o ai.
Alex.
- Erai pe jumitate moarti, cifata cu pdr negru, cAnd intri din
fine cu ambele mAini un casu
- Mai mult de jumdtate. Nuqm-am gAndit ci putem micar str i
Mi privegte cu indoiali, d. Fmeritat efortul, gi pentru o clry
14
z care trebuie si ml fi glsit 9i sl miir fi asta - sti tntr-un col1, lingl orce cand aude cI ml foiesc.
r chiuveti, uda pAnn la coate. Fala ei
a unui animal. Dinlii ii sunt mici,
ci, si usor indoiti. Traverseazi incl-
lingi pat.
rI o zi intreagi.
t" abia mi-o recunosc.
cem nol.
l-..
n laolalte cele intXmplate dupi ce am
i vine in minte e Alex.
baticiei& suspiciune - trece rapid peste fala ei'
rnt liberi, da, zice Precaute, aPoi se
se indeprn eazd, de pat gi dispare prin-
o€ati.ire aud voci. Simt un impuls de teami,
drt pomenind de Salbeticie, daci sunt
Deni. Niciodata nu am atzitpecineva
egilerati zoni liberlfi ei trebuie si fie de partea mea; m-au
zile intregi. Reugesc s[ md ridic pe iu-
ind si irni rezem capul de peretele din
l. L,r."g" incipere e din piatrl: podele
piatri, pe care, din loc in loc, se vede
un strat sublire de mucegai negru, o chiuveti demodati, dinpiatrd, cu un robinet ruginit care, evident, nu mai funclio-neazil de ani buni. Sunt intinsl pe un part tare, ingust, aco-
perit cu plturi jerpelite. Asta, pe lAngl cAteva galeli din tabla
aflate in col1, sub defuncta chiuvetr, plus un scaun din lemn.
E toati mobila de acolo. Nu sunt geamuri gi nici becuri,
doar doul lanterne cu baterii, care umplu incdperea cu oIumini albrstruie slabe.
Pe un perete, o cruce micl din lemn, cu trupul unui berbat
suspendat pe mijlocul ei. Recunosc simbolul, este cruceaunei
vechi religii, de pe vremea dinaintea vindeclrii, dar nu imiamintesc care dintre ele. tmi amintesc brusc de o ori de isto-
rie din anul intAi, ora doamnei Dernler, care ne privea dinspatele ochelarilor ei imengi, lovind cu degenrl carteadeschisl
si zicAnd: ,,Vede1i? Vedeji? Aceste religii vechi sunt pltate de
iubire. Emani deliria; sunt insAngerate din catzaei." Desigur,
la vremea aceea, totul pirea ingrozitor gi adevirat.
Dragostea, cel mai rru lucru dintre toate lucrurile mortale.
Dragostea te ucide.
Alex.Pe amindoi, atunci cAnd o ai...
Alex.
Si cAnd nu o ai.
Alex.
- Erai pe jumitate moarte, cAnd te-am gisit, zice calmI:::a cu pir negru, cAnd intri din nou in tncdpere.
Tine cu ambele mAini un castron din ceramicl.
- Mai mult de jumltate. Nu credeam cI o si rezigti. Dar
=-rm gAndit ci putem mlcar sI tncercim.\Ia privegte cu indoiali, de pxcd. nu ar fi siguri cI am
-.ritat efortul, gi pentru o clipl mi gAndesc la verigoara
15
mea Jenny, la felul cum strtea cu mAinile in golduri, scru-
tAndu-mi, qi trebuie sI strAng din ochi, sI nu las amintiriles[ nivlleasci, valuri de imagini dintr-o vialI care nu mai e.
- Mullumesc.
Ridicn din umeri, dar zice:
- Cu plecere.
$i pare sI fie sincerd.Trage scaunul din lemn lingl pat gi
," ^qie.Prrul
ei e lung gi adunat deasupra urechii stAngi. tnspatele ei are semnul operaliei, o cicatrice triunghiulari,exact ca a lui Alex. Dar ea nu poate fi vindecatd; e aici, de
parteaaceasta a gardului: o Invalida.
to".r. si mI indrept, dar sunt nevoiti si mI las la loc,
dupi numai cAteva secunde, extenuate. MI simt ca o plpuqipe jumitate revenitd la via1i. Inclusiv in spatele ochilor simto durere puternici, iar cind mi uit in jos vid ci pielea mea
tncl e acoperiti cu o rerea de tlieturi gi zgArieturi, cu mug-
clturi de insecte gi cruste.
Castronul pe care il line fata e plin cu o supl aproape
limpede, cu un pic de verdeall prin ea. O intinde spre mine,
apoi ezird.
- Poli sn o fii?- Sigur ci pot, zic mai agresiv decit intenlionam.Castronul e mai greu decit credeam. Abia pot s[ il ridic
pAna la gurI, dar in cele din urmi reusesc. tmi simt gAtul ca un
gmirghel, cAnd supa duneci pe el, apoi o tnghit grabite pe toatl.
- trr".t, zicefata.Dar nu mi pot opri. Brusc, foamea se cascl in mine, nea-
gri gi insuportabila. indate ce termin supa simt cu disperare
cimaivreau, degi incep imediat sI am crampe in stomac.
- Mai este?
- Imediat.
- Te rog.
Foamea e un $arpe; mi ataci din admrninci pe diniuntru inspre afarl Opare prin deschiztrtura inrunecati. Cm& voci pe hol, un sunet tot mai putrlinigte. Fata cu pIr negru se intoarce
4-.supi. Il iau, iar ea se agazi din nou qi
piept, ca un copil. Genunchii ei sunt r
- Deci, pe unde ai trecut?
Cand vede cI ezit,imizice:- E in regula. Nu e nevoie si vort
nu vrei.
- Nu, nu, nu e o probleml.Sorb mai incet din castron qi savun
pimAnt: de parci ar fi fost gitiu cu pi(a si fost. Alex mia spus odatl ci Invdin Silbeticie, au tnvilat si se descurce d
- Am venit din Portland.Ldate, castronul se golegte din nou
macul meu e incl acolo.
- Unde suntem?
- La cAliva kilometri spre esr de R<
- Rochester, New Hampshire?ZAmbegte.
- Da. Probabil ci ai mers pe jos.
singuri?
- Nu gtiu.
t*i rrr.* capul de perete. RochesrProbabil ci m-am invlrtit pe lAngl grar
prin Selbaticie: am ajuns la noulzeci r
16
zrci
ltltea cu miinile in golduri, scru-
firy din ochi, sI nu las amintirilerpgini dintr-o viall care nu mai e.
tr.g" scaunul din lemn linge pat^$i
i edunat deasupra urechii stAngi. In
pcratiei, o cicatrice triunghiularl,ca nu poate fi vindecati; e aici, de
t o Invalida.
, &r sunt nevoiti si mi las la loc,
de, extenuatl. Ml simt ca o PiPuqIi*r- Inclusiv in spatele ochilor simt
iod ml uit in ios vid ci Pielea mea
pa & taieturi gi zgArieturi, cu mug-
Edne fata e plin cu o suPI aProaPe
ildeeti prin ea. O tntinde sPre mine,
ni agresiv decit intenlionam.
r decit credeam. Abia pot s[ il ridic
fu urmn reu$esc. imi simt gitul ca un
dpe el apoioi"ghit grabitnPe toati".
,Brusc, foamea se casci in mine, nea-
htl ce termin supa simt cu disperare
p imediat sI am cramPe in stomac.
- Te rog.
Foamea e un garpe; md, atacldin adincul stomacului, mimlninci pe diniuntru inspre afard,. Ofteazd', se ridicl gi dis-
pare prin deschizltura intunecatil. Cred cI aud un crescendo
de voci pe hol, un sunet tot mai puternic. Apoi, deodati,
linigte. Fata cu pir negru se intoarce cu un alt castron cu
supa. il iar', iar ea se aqazldin nou 9i i9i trage genunchii la
piept, ca un copil. Genunchii ei sunt osogi gi maronii.
- Deci, pe unde ai trecut?
Clnd vede ci ezit,imizice:
- E in regula. Nu e nevoie sI vorbeqti despre asta, dacd
nu vrei.
- Nu, nu, nu e o problemi.Sorb mai incet din castron gi savurez gustul ciudat, ca de
pimint: de parci ar fi fost gilrird,cu pietre. Din cAte gtiu, aga
a 5i fost. Alex mia spus odati cd,Invalizil cei care locuiesc
in Salbeticie, au invdlat sI se descurce doar cu citeva Iucruri.
- Am venit din Portland.
Ldata, castronul se golegte din nou, degi garpele din sto-
macul meu e inci acolo.
- Unde suntem?
- La cAliva kilometri spre est de Rochester.
- Rochester, New Hampshire?
Zimbeqte.
- Da. Probabil cI ai mers pe jos. CAt timp ai umblat
flryuri?- Nu ;tiu.i-i rezem capul de perete. Rochester, New Hampshire.
kobabil cl m-am invArtit pe lAnge graniTade nord, rlticindprir S,elbnticie: am ajuns la nouiz"eci de kilometri sud-vest
17
'\tff"""""""