Download - Peter Hall_Orasul Gradina
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 1/18
4
Orasul - gradina
Solutia orasului-gradlna:
Londra, Paris, Berlin, New York1 9 0 0 - 1 9 4 0
Este un lucru de invidiat, dar care trebuie totusi spus: in pofida
concurentei puternice, Ebenezer Howard (1850-1928) este eel mai
important personaj din toata aceasta intreaga isLorie .0 orasutui-gradlna,
Deci este important sa-l intelegern cum trebuie; desi aproape toata
lumea I-a inteles gresit, Multi dintre criticil sill au inteles gresit, cu aocazie sau alta, aproape tot ce a sustinut el. E i I-au numit persifIant
.proiectaruur', desi .protectantur' si-a castigat traiul ca stenograf. Au
spus ca el a sustinut ideea habitatelor cu densitate rnica; in realitate,
orasul-gradina imaginal de el ar fi avut 0densitate egala cu cea din cen-
trul Londrei, pentru care - asa cum au conchis urbanism de mai tarziu _
era nevoie de cladiri rnalte pentru a-i putea face fata. Ei au confundat
acest oras-gradina cu suburbia gradina tnfiinlata la Hampstead §icare a
fost irnitara de nenumarate ori- desi, trebuie marturisit, aceasta se dato-
ra totusi unuia dintre principalii sai asistenti, Raymond Unwin. E i inca rnai
cred ca el a dorit sa transfere oamenii in erase mici, izoIate, departe tnprovincie, In limp ce el propusese solutia co-urbarrizarii, cu sute de mii,
poate chiar milioane de locuitori. CriticiiIIacuza de asemenea ca a vrut
sa mute oamenii ca pionii pe 0 tabla de sah, In limp ce el visa la cornu-
nHay voluntare, care sa se auto-guvemeze. Dar cea mai mare eroare a
fost aceea de a crede ca eJera un urbanist propriu-zis, ignorand faptul ca
ora~ele-gradina gandite de e! erau doar vehicule ale unei reconstrucjii
complete a societajii capita-liste, sub forma unei infinita.lide cornurtitafco-operative.
~inici macar nu pot sa sustina ca aceasta intelegere gre§ita i se
datoreaza lui Howard insusl. In cei saptezeci ~iopt de ani de viata, e! nu
O~UL GRAOlNA 105
a scris decal 0 slngura carte, ~iuna destul de subtire. Publicata pentru
prima data in 1898sub UtlulTo-morrow: A Peaceful Path to Real=:a fost reeditata in J 902 sub litlulGarden Cities of To-morrow. Acest titlu
era probabiJ rnai penetrant, dar li impiedica pe oameni ~a inlele~ga ca-racterul cu adevarat radical al mesajului, Lransformandu-I dintr-un
vizionar social, intr-un urbanist obisrnrit,
Sursele ideilor lui Howard
Pentru a aprecia mai bine contributia lui Howard, eJtrebuie urmarit prin
contrast eu ideile majore din epoca sa. Ideile sale au inceput sa se dez-
volte in Londra anilor 1880§i 1890,epoca frarnantarilor radicale discutate
in capitolul 2. Fiind un gandltor eclectic, el a lmprumutat liber multe dtn-
tre ideile care circulau la aeea vreme.' Dar au existat §!a lte influente,
mai timpurii. Nascut in Londra in 1850,- fapt amintit pe a placa comemo-
rativa asezata Iamarginea marii aglomerari barbicane, 0placa ce cu sigu-ran1a ca nu i-ar fi placut - Ebenezer Howard a crescut in mid orasele ~e
provincie din sudul §i estul Angliei: Sudbury, Ipswich, Ches~un~. L~v~r-
sta de douazeci de ani a emigrat in America ~i a devenrt proruer m
Nebraska. Ca fermier, s-a dovedit a fi un dezastru si,intre 1872~i1876
s-a afIat InChicago, tncepandu-si cariera ca stenograf, pe care 0va urrna
intreaga viata.
Cunoastern putlne lucruri despre acesti ani, dar trebuie sa fifost
importantt pentru el. Ca fermier Ja trontiera, traise personal exp~ri~nta
Legii Proprietatii din 1862, care a desehis preeriile si campiile ?iO~lenlo:,
care nu trebuiau sa plateasca taxe, intemeind astfel 0 econorrue §l 0 SOC1-
elate alcatuita din ferme prospere ~i orasele mici §i cu un sistem edu-
cational dedicat progresului tehnic In agrtcultura §i in artele mecan~ce.
Apoi, ca locuitor aI Chicago-ulul, a fost martor Ia mar~a reco~str~cp.e a
orasului, dupa incendiul din 1871. Chiar @ i in aceste zile de dmamte de
epoca zgarie-norilor, orasul era cunoscut sub numele de
Orasul-Gradina: sursa aproa,pe sigura a titlului cartij lui Howard. El tr~-
buie sa fi vazut suburbia-gradina din Riverside, proiectata de marele arhi-
teet peisagist Frederick Law Olmsted, ridlcandu-se pe malurile raului Des
Plains, la noua mile departare de ora§.2
IOsborn, 1950,228-9. 2 Osborn, 1950,222-7; Stern, 1986, 133-4.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 2/18
1060 RA SU L G RA DI NA
Inters in Marea Britanie, a inceput sa scrie ~i sa citeasca eu
entuziasm. Mai tarziu, in paginile cartii sale, el insis ta asupra faptului ca
ideile centrale ii apartineau lui, dar ca apoi a descoper it cit detaliile erau
furnizate de all1 autori. Au existat cu siguranta 0 multirne de precursori,
Edward Gibbon Wakefield, cu cinzeci de ani tnainte, a dezvoltat ideea
colonizarii planifieate pentru saraci . Planul promovat de el, celebrul plan
al colonelului Light pentru Adelaide, In sudul Australiei, a impus ideea ca,odata ce un oras a atins 0 anumita marirne, trebuie 'mceputa constructia
unui al doilea oras, separat de prirnul printr-o centura verde: originea
ideii de oras social, asa cum a reeunoseut Howard. Planullui James Silk
Buckingham pentru un oras model i-a oferi! majoritatea trasaturilor prin-
cipale pentru diagramele sale eu privi re la orasul-gradina: plata centrala,
bulevardele radiale §iperiferiile industriale. Orasele industriale pioniere
din provincie, ca Lever's Port Sunlight, de lang a Liverpool, §i Cadbury's
~ournvi]le, langa Birmingham, i-au oferit ala! un model concret, cat §i 0
l~ustrare practica a descentralizani industriaJe reusi te a unui oras conges-tionat,
. Econornistul Alfred Marshall, intr -un articol din 1884, sugera
ideea ca existau "paturi largi ale populatiel din Londra, a caror mutare in
provincie ar fi evantajoasa pe termen lung din punct de vedere econo-
mic - ca ar fi atat in beneficiul celor rnutap, c a t §ial celor care raman".3Ideea sa era aceea ell noile tehnologii ar perrnite dispersarea - 0 idee
preluata de anarhistul Peter Kropotkin In lucrarea sa Fields, Factories and
Workshops din 1898, care cu siguranta l-a infhrentat pe Howard. Marshall
a sugerat chiar §i mecanismul prin care s-ar produce acest lucru:
Planul gene ral ar cadea In sa rcina unui comite t, fie a lcatuit spec ia l
pentru scopul vizat, fie nu, care s a se in tereseze de formarea uneicolonii lntr-o zona plasata departe de smogul Londrei. Dupa ce ar
rezolva problemele de cumparare a tetenului ~i construire a
caselor, comitetul ar urrna sa ia legatura cu unii dintre rnurrcitoril
care ca~tiga pu\in.4
Charles Booth, luptandu-se cu problema saracilor din clasa B, .nucleul
problernei sociaie", sustmea, int r-o versiune paternal ista, aceeasi solutie:
J Marshall, 1884.224. 4 Ibid, 229.
0 RA SU L C AA Dl NA 107
scoaterea acestora din randul fortei de munca prin torrnarea de colonii
de muneilori, ,,0 extensie a Legi i Saracilor", in afara Londrei:
Jdeea mea este aceea c a aces tor oameni ar tr ebui s a Iise perrnita
s a tnli asdi lrnpreuna cu farnl li il e lor in grupuri indus tr ia le , r id icate
acolo unde terenul ~imaterialele de construcjie sunt ieftine; s a
locuiasca in locuinte decente, bine indJz ite , sa fie bine hranitij sa
f ie invatati, pregati ti profesionaJ §iangaja]! pe tot parcursul zilei in
activitati productive, acasa sau in a te lie re, unde sa Iucreze pentru
ei in§i§i sau pentru stat; s a lucreze la riditarea propriilor lor
loculate, la cul tivarea pamantulu i, l a confectlonarea hainelor sau
in ateJiere de mobila. in schimbul acestei rnunci, guvernul ar Ire-
bui sa le furnizeze materiale §i toate celelaJte lucrur i ca re le- ar fi
necesare."
Booth recunostea ea aceas ta solujie era draconica: "Viata oferita
nu ar fi prea atractiva" §i "dificultatea este aceea de a-i face pe acesti
oameni sa accepte 0viata ordonata de altii."6 Tizul sau (cu care nu era
ruda), generalul William Booth din Armata Salvarii, sustinea in mod simi-
lar eolonizarea saracilor in rnici colonii agricole, cu facilitali industriale Ia
scara mica, la 0 distanta rezonabila de Londra, dar destul de departe de
orice oras sau sat pentru a scapa de influenta locuintelor sociale, 'acest
anliar al crvihzatiei' :0 trasatura pe care Howard a inclus-o in carte a sa §i
apoi a folosit-o In planul de la Letchworth, unde Skittles Inn of ere a dis-
tractii rustice placute §i conversatii placate 10.un pahar de limonada §i
bere.
Comisia Toynbee a lui Canon Barnett din 1892 a urmat aceeasi
tradlt ie, cerand 'inregimentarea industriala' a ' reziduurilor umane demo-
ralizate ', oferindu-le 'slujbe obligatorii sub supraveghere discipl inara'; 0
solutie Imbrati~ata mai tarziu §i de Societatea Fabiana.s Dar Howard,
urrnandu-l pe Marshall, nu vedea orasele sale gradina ca f iind colonii
pentru saracii nernerituosi, Dimpotriva: aceste ora§€ urmau sa fie inte-
meiate §i administrate de patura imediat urrnatoare - clasa C a lui
Charles Booth - care urma astfel sa fie eliberata de servitutea mahalale-
lor urbane. Solutia sa nu era paternalista - eel putin, cu exceptia catorva
reziduuri: di rnpotriva, ea apartinea ferm tradit iei anarhiste.
5 Booth, 1892,167. 61bid,166. 7 Booth, 1890, 128.
8 Stedman Jones, 1971. 30S-{i, 334.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 3/18
10 8 O~UL GAADIN.A
Dateriile intelectuale ale lui Howard nu se sfar§eau aici. De la
Herbert Spencer a Ymprumutatideea naponalizaril t erenului, dupa care
a descoperit 0varlanta superioara la un predecesor uitat: cumpararea
terenului arabi! de catre 0 comunitate, la valoarea agricola, astfel ineM
valoarea spori ta, care ar apare in urma construirii unui oras, ar reveni, In
mod automat, in visteria comuni tatii, I n realitate, f iecare dintre acesteidei poate fi intalnita ~i i nainte de Howard, adesea de mai rnulte on la
rand: Ledoux, Owen, Pemberton, Buckingham §iKropotkin vorbeau ~j ei
de erase eu 0populatie l imitata , inconjurate de terenuri agricole: More,
Saint-Simon §j Fourier vorbeau de erase ca elemente lntr-un complex
regional;s Marshall § iKropotkin au sesizat irnpactul dezvoltarii tehnologi-
ce asupra zonelor industriale, jar Kropotkin ~i Edward Bellamy au apre-
ciat, de asemenea, di aceasta va favoriza dezvoltarea rnicilor ateliere.
Dar Howard, desl era atras de romanul de science-fiction de succes allui
Bellamy, Looking backward (1888), a respins admlnistratia centralizata
de factura socialista pe care 0sustinea acesta §i inslstenja sa supra sub-
ordonarli individului fata de grup, pe care 0 considera autoritarista.1OPe 0 scara mai larga, Howard nu putea sa nu lie influentat de
miscarea Back to the Land, care- alirnentata de dezvoltarea urbana §i de
rnizeria din erase, de criza agriculturii, nostalgie, motive qvasi-religioase
§i conventii anti-victoriene ~ a inflorit in randurile intelighenfle i lntre anii
1880 §i 19]4: 0rniscare originala altemativa, strmlara lnmulte privinte eu
cele din anii 1960 §i 1970.11 Pot fi urmarite eel pulin douazeci ~iopt de
ast fel de cornuni tati din secolul nouasprezece, dintre care doar cinci sau
sase erau cornunltati rurale; locuitori i lor erau socialist i u topici , socialist i
agrarieni, sectanti §i anarhisti . Putine astfel de comunitad au supravietuit
transforrnarii, desi unele dintre asezarnintele lor au reuslt sa dainuie:
Heronsgate, lnterneiata de Charti sti in Hert ford shire, dupa esecul reven-
dicarilor lor politice in 1848, este astazi 0 prospera comunitate de comer-
cianli situata Itmga autostrada M25.12 In spatele tuturor acestor mani-
festari se ascunde 0rniscare mult mai larga, bine reprezentata de seri itori
ca Morris §i Ruskin, care urmareau respingerea capcanelor grosolane ale
industrializarii ~i intoarcerea la a viala mai sirnpla, bazata pe
mestesugarit §i ideea de comunitate. Astfel ca, asa cum scria Howard,
ideea constructiei comunitati i plutea peste tot in aero
9 Batchelor, 1969, 198.
IIMarsh, 1982, 1-7
W . r . .feyerson, 1961. 1&6;Fishman, 1977,136.
]2 Darley, J 975 , 10; Hardy, 1979, 215 , 238 .
ORA.$UL GAAD lNA 109
Ora§ul·gradina §i orasu! social
Prin urmare, ingredientele solutiei lui Howard erau departe de a
Ii nriginale. Ceea C E ! putea sustine insa el - §i a sustinut intr-adevar la
lnceputu] unui capitol din cartea sa - era faptul ca modul in care a com-binat aceste ingrediente era original §i unic, El a pornit de la celebra dia-
grama a celor trei magneti. Astazi , ea prezmta doar un farmec arhaic, ma!
ales in versiunea colorata a primei editii. Dar meritul ei este acela ca
rezuma intr-o slngura pagma un set de argumente complexe care, daca
ar fi formulate intr-un jargon modern, ar ava nevoie de mutt mai mult
spatiu, Orasul-rnahala victorian, trebul€ spus, era in multe privinte un lac
groaznic; dar of ere a totusi oportunitati economice §i sociale, lumini ,?i
mulprni. Provincia din epoea victoriana tarzie, care acum e privita adesea
lntr-o lumina sentimentala, era de fapt Ia fel de neatragatoare: desi
promisese aer proaspat §i verdeata, a fost in reaJitate cuprinsa de criza
agriculturii §inu a reusit sa ofere nid locuri suficiente de munca, nici taxescazute, nici 0via\a sociala adecvata. Dar aceasta situatie se putea rezol-
va prin combinarea celor mai bune trasaturi ale mediului urban §i rural
lntr-un nou tip de asezare, Orasul-Sat,
Pentru a realiza acest lucru, era nevoie de un grup de oameni -
printre care era necesar sa se afle dlliva care sa posede 0 competenta
cornerciala §i care sa fie credibil i - care sa infl in!eze 0 campanie eu divi-
dende limitate, imprumutind bani pentru a intemeia un oras-gradina in
provincie, destul de departe de orice alt oras pentru aputea avea garanpa
ca pamantul va Ii curnparat la cel mai scazut pre] avand in vedere crisa
din agricultura. Apoi acesti initiatori urmau sa obtina promisiunea uno r
industrlasi de frunte di acestia i§i vor muta fabrici le aici; rnuncitorii din
aceste fabrici ar urma sa se mute §i ei §i si-ar construi propriile lor case.
Orasul-gradina ar avea 0 lirntta fixa in privinta numarului de locuitori -
Howard a sugerat ci fra de 32000 de locuitori, acestia urrnand sa traiasca
pe 0 suprafata de 1000 de aeri de teren, aproximat iv 0 data ,?i[umatate
fata de suprafaja Londrei medievale. Orasul ar fi inconjurat de 0 centura
verde, mutt mai mare decat suprafata locuibila a orasului, care sa fie de
asemenea proprietatea companiei - Howard a propus 0 suprafata de 5
000 de aeri - unde sa se afle nu numai ferme, dar §i tot felul de instilutii
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 4/18
110 ORA ,SUL GRA .D !NA
sociale, cum ar fi lnchisori, sanatori i, care ar beneficia de binefacerile
mediului rural.
Pe rnasura ce soar muta acolo din ce in ce mai multi oameni,
orasul-gradina ar ajunge la numarul Iirnita de locui tori, apoi, l a 0distanta
nu prea mare, soar lncepe constructia altui oras. I n t imp, soar dezvol ta a
vasta retea urbana, care soar lntinde aproape tara limite; in cadrul aces-
lei retele, fiecare oras-gradina ar ofer i 0mare varietate de slujbe ~iser-
vicii , dar, In acelasi timp, fiecare ar fi legat de celelalte printr-un sistern de
transport rapid (0 linie ferata inter-municipala, asa cum a numit-o
Howard), putandu-se ajunge astfel la toate oportunitat ile sociale §i eco-
nomice oferite de orasul rnetropola. Howard a numit aceasta viziune
pollcentrica Orasul Social. Deoarece diagrama a fast trunchiata in cea
de-a doua editie a dirtii ~i in toate cele care au urrnat, maioritatea citito-
rilor nu au lnteles ca aceasta retea, §i nu orasul gradina luat separat,
reprezenta realizarea fiz ica a orasului-sat: eel de-a! tre ilea magnet.
Dar nu era vorba doar de un proiect concreto Cuvintele finale, tre-
cute sub cel de-a! tre ilea magnet, LIBERTATE,COOPERARE, nu sunt doarretorice; ele reprezinta esenta planului lui Howard. A~a cum a afirmat
Lewis Mumford In -introducerea pe care a scris-o pentru cartea lui
Howard (1946), Howard era mai mull interesat de procesul social, dedit
de aspectele concrete ale planului SaU,13 Chela era faptul ca locuitorii
urmau sa aiba in posesie pamantul pentru totdeauna. in editia originala
a cartii rnai exista 0 diagrama care a fost omisa dupa aceea, cu con-
secinte grave pentru intelegerea rnesajului lui Howard: intitulata Punctul
de disparate a chiriei cafre proprietarul de teren, ea ihrstreaza modul in
care valorile sporite ale terenurilor, rezultate in urma constructiilor
urbane in orasul-gradlna, soar tntoarce inapoi la comunitate, Cetatenii ar
urma sa plateasca chi rii modeste pent ru loeuinje, Iabrici sau ferme, sufi -
ciente pentru a acoperi suma de bani trnprumutap initia], pentru a alca-
tui un fond financiar care sa acopere eapitalul investi t §iapoi- progresiv,
pe masura ce imprumutul ar fi restituit - pentru a oferi fanduri abundente
pentru crearea unei bunastari locale, toate aces tea fara nevoia unor taxe
locale sau centrale ~ieu 0 responsabilitate directa rata de cetateni. in
part icular , soar putea 'const itui un fond de pensii pent ru batranil saraci,
care acurn sunt inchi§i in azilele de saraci: pentru a inlatura dlsperarea §i
13 Mumford, 1946,37_
ORA .SUL GRAoINA III
a trezi speranta In piepturile celor care au cazut; pentru a reduce la
tacere vocea aspra a furiei §i a trezi notele blande ale fratiei §i
bunavointei.'!'
Howard putea susjine astfel ca solutia sa era un a1 t reilea sistem
socio-economic, superior atat capita lismului victorian, cat §i soclalismu-
lui birocratic centralizat. Esenta sa era administratia locala §i
auto-guvernarea. Serviciil e urmau sa fie oferite de municipali tate sau de
irr treprinzatori part iculari, solutie care s-a dovedit a fi mulL mai eficienta,
A1tele urmau sa vina chiar de la cetatenfi in§i§i, in urma unei serii de
experimente prornunicipale, cum le-a nurnit Howard. In particular,
oamenii urmau sa-si construiasca propriiJe lor case cu bani furnizati de
societa ti antreprenoriale , societati de binefacere , socletati co-operative
sau sindicate. ~i aceasta activitate, la randul ei, va conduce economia; cu
patruzeci de ani tnainte de John Maynard Keynes sau Franklin Delano
Roosevelt, Howard a ajuns la ideea ca societatea trebuie sa cheltuiasca
pentru a ie§i din criza.
Acest lucru urma sa se realizeze totusi [i"iratnterventl i pe scaramate din par te a statulul, Planul lui Howard urma sa fie realizat prin inter-
mediul a mii de intreprinderi mici: fiecare barb at §i ferneie urmau sa fie
un mestesugar , un ant reprenor . Pent ru realizarea planului sau era nevoie,
spunea el,
de la talentul eel mai inalt al tuturor inginerilor, arhitectilor,
arnstllor, medicilor, expertllor sanitari, gradinarilcr pelsagisti,
expertilor agricoli, supraveghetorllor, eonstructorilor, mestesuga-
rilor, comercianlllorsi speclallstilor in finanje, organizatorilor sindi-
cali, ai societatilor de bmefacere sau co-operative lor, p f lOa la
formele -celemal simple de rnunca necalificata, tmpreuna eu toatetreptele interrnedlare de talent §i calificare care fae legatura tntre
profesionaltsm §i rnunca necalificata.Jf
Aceasta este a viziune americana: spiritul de comunicare, adus
lnapoi in Anglia indust riala. Un spi rit cornunitar, tmbracat In hainele noii
tehnologii, pentru a crea 0 noua ordine socio-econornica: 0 viziune
remarcabi la, c.el putin pentru uimi toarea sa modemi tate, chiar §l acurn,
cu -aproape un seeol mai tarztu,
l4 Howard, 1898; 141. 151bid., 140_
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 5/18
]12 ORASUL GItAD lNA .
Letchworth §iHampstead: Unwin §i Parker
Howard a fost astfel un visator cu vise mareje, dar nu numai atat:
el a fost in primul rand un om de actiune. Cititorul modern care se
intoarce la cartea lui Howard, va fi surprins sa descopere di0parte alatde mare din carte contine calcuie financiare; Howard nu soia pentru
utopistii care visau la 0viala rnai sirnpla, ci pentru pragmaticii oameni de
afaceri victorieni, care voiau sa se asigure ca W vor recupera investitiile.
Una dintre trasaturile straJucitoare ale planului era aceea c a putea fi reali-
zat In mod progresiv, printr-o serie de initiative locale separate care
urmau apoi sa se sus tina grad at una pe alta. La opt Juni de Iapubliearea
cartii, Howard a luat initiativa infiintarii unei Asoclatii pentru Orasul
Gradina, care sa discute ideile sale, 'in eele din urma sa forrnuleze a
schema practica pe baza proieetuJui, eu rnodlficarile necesare'; Howard
a avut grija sa fie bipartizan din punct de vedere politic §i sa vizeze atat
cornerciantii, rnestesugarii §i oameni i de finante, cat §i artistii, clericii !ii
muncitorii cooperatlsti.te Un an mai tarziu, in 1900, el a infiintat prima
companie, First Garden City Limited, cu un capital de 50 000 de lire §i 0
rata a dividendeIor de 5 la suta, Doi ani dupa aceea a fast lnregistrata
Garden City Pioneer Company, eu un capital de 20 000 de lire, menita sa
caute terenuri potentiale.!? .
Criteriile elaborate de directorii Pioneer Company le urrnau
indeaproape pe cele stabilite de Boward: un teren cu 0suprafata cuprin-
sa Intre 4 000 §i 6 000 de acri, care sa beneficieze de legaturi de cale fera-
ta , bune rezerve de apa §i 0 buna can alizare, Terenul favorit, Chartley
Castle, la est de Stafford, a fast respins pe motivul ca era de parte deLondra. Letchworth, un teren situat la 34 de mile departare de Londra,
intr-o zona afectata de criza din agriculture §i unde preturile 1aterenuri
erau foarte scazute, a intrunit conditiile eerute §i - dupa negoeieri secrete
delicate cu cincisprezece proprietari - terenuI, cu a suprafata de 38 J 8
I(J Macfadyen, 1933,37. 171bid. , 37-9; Simpson, 1985, 14-17.
F IG U RA 4 .1 New Earsuiick,Undesign clasic in stilUnwin-Parker injurul unui spatiu verde inchis,cu intentla de a reinvia aspeetul cornunal al curtilor medievale.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 6/18
11 4 O~UL GRAD INA
acri, a fost cumparat cu pretul de 155 5~7 de lire. Prima companie a
Orasului Gradina a fost lnregistrata pe 1 septembrie 1903, cu un capital
de 300 000 de lire, dintre care 80 000 de lire urmau sa fie investite ime-
dial, §i0 rata a dividendelor de 51a suta.IS .
~ Lucrarile avansau greu. Primele profituri au inceput sa apara tn
1912. In primii doi ani, au venit sa se stabileasca aid numai 1000 de
oameni. Industria s-a dovedit a fi greu de atras: atragerea tipografiei §i
legatoriei lui J. M. Dent a reprezentat 0 realizare majora.19 Astfel ca pri-
mii locui tori au fost art isti §i idealisti din c1asa de mij loc, care i-au conferi l
noului oras 0 reputatie de excentricitate: 'Aid se afla a intreaga colonie
de excentrici care se dadeau In spec taco Imult prea aproape de granitele
noastre sacre. Ne do r eam ca orasul lor traznit sa se f mutat putin mai
aproape de Arlesley'», Arlesley era spitalul pentru boli mintale din zona.
Aceasta era desigur 0 exagerare, dar exista totusi §i un sambure de ade-
VaT.L a The Cloisters, un colegiu cu carnin unde rezirlentii locuiau in
hamace separate de paravane picrate, aranjate sub forma de potcoeva in
jurul unei fantanl de marrnura, cresteau grau in conformitate cu ceea ce
considerau a fi principii kropotkiene, fiecare fir primind 0 atentie spe-
cial'a; dar, de regula, nu se obtineau decat buruieni §i scaie!i.21
Curand totusi, excentricii din c1asa mijlocie au fost covar§iti de
muncitori, care urmau sa ofere un raison d'etre pentru existenta orasului-
gra.dina. Dar, ca 0 ironie a soartei, In loc sa l§i insuseasca spiritul intre-
prinzator co-operat~v, ei au lmbratisat sindicalismul §isocia1ismuJ.22 Multi
dintre ei, prinlr-o miscare ce are; ironia ei speeiala, s-au alaturat
navetistilor din orasul vecin, Hitchin, In cadrul fabricii gigant SpirelIa,
'pentru a produce corsete pe care femeile din Letchworth cu siguranta c anu le-ar fi porta! niciodata, dar pe care sojii lor Ie vindeau Ja preturi mari
femeilor mai pupn emancipate din alte ora§e'.23
Ceea ce a ramas din toate aces tea a fost totusi esenta viziunii lui
Howard. Orasul a lnceput sa plateasca dividende dupa un deceniu; a
continuat sa se dezvolte, mai incet decat au sperat initiatorii sai, pima
cand a atins nurnarul de 15 000 de locuitori - mai pujm decat jumatate
din cifra stabilita initial tn 1938;dupa ce de-al doilea Razboi Mondiai, spri-
IS Culpin, 1913. 16 ; Simpson, 1985, 14-17
19Jacksin, E, 1985,71; Sirnpspou, 1985,20.35. 20Macfadyen, 1933,47.
21Marsh, 1982,238-9. 21 Simpson, 198,:),34.
2jMacfadyen , 1933. 5 l ; Marsh. 1982. 234 .
0 RA SUL GRAD INA 11 5
[init de programele de descentral izare finantate de guvern, orasul s-a
mtregit in cele din urrna, la 0 scara putin mai mica dedit cea proiectata
ini1ial. Ca 0 ironie a soartei, din acest moment el a devenit 0 victims a
afacerilor cu terenuri, de care a fost salvat printr-o lege ernisa de
Parlament in 1962, C3Ie aseza administrat ia sa 1n rnainile unei corporatii
speciale.> in cele din urma, orasul a atins forma sa perfecta in mainile
lui Raymond Unwin (1863-1940) §i Barry Parker (1867-1947). De fapt,aproape mull prea perfecta; arhitectura Unwin-Parker a tmbracat schele-
tul proiectat de Howard atat de bine, InCat, chiar §i dupa aceea, oamenii
abia Ie puteau dis tinge.
Pentru a intelege ceea ce Unwin si Parker au realizat ala! de
bine, aid la Letchworth §i la Hampstead, personalitatile lor trebuie
plasate in contextul cultural §i in epoca In care s-au format. Unwin s-a
nascut in 1863, iar Parker in 1867, la douasprezece mile distanta de
Sheff ield, in nordul Angliei; ei erau pe [urnatate veri §i Unwin s-a casatorit
cu sora IuiParker. Nici unul dintre ei rru avea pregatire de arhi tect; Unwin
§i-a inceput cariera ca inginer , iar Parker era specialist in decoratluni inte-
rioare.. Amandoi au crescut intr-un rnediu efervescent, ale carui idei
proveneau Ynmare masura de la William Morris, care urma sa Ie influ-enteze apoi intreaga opera. Ei credeau ea creativitatea provine dintr-o
injelegere plina de irnaginatle a trecutului; ca Evul Mediu a oferit un stan-
dard istoric; ca vechile cladiri se r idicau din pamantul pe care se aflau: ca
satul era 0 intrupare organica a midi cornunitaji, construita pe rela1ii
interpersonale: c a arhttectul §i urbanistul erau pastratorii vietii sociale §i
estetice, rnentinand §i cultivand valorils tradijionale ale cornunitatn pen-
tru generatiile viitoare.e
Unwin a devenit de t impuriu un socialist in traditia lui William
Morris, alaturandu-se grupului de la Sheffield, initiat de EdwardCarpenter , unul dintre lntemeietorii Societati] Fabiene; aici, Kropotkin
tinea preJegeri despre uniunea dintre munca tizica §i cea intelectuala.es
Inainte de 1900, el lucra la proiectarea caselor pentru satele minere din
zona sa de ba§tinaP De aici s-a nascut cartea sa Cottage Homes and
Common Sense (1902), 0pledoar ie arzatoare in favoarea unor conditii de
Iocuit mai bune pentru c1asele muncitoare: 'Se pare ca nu s-a injeles ( : : a
24 Miller, 1983, 172-4.
2:; Creese, 1966.169-70; Miller, 1981,74; Jackson. E, 1985.41,168.
26Jackson. 1985. 17. 27Creese, 1966, 184-£.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 7/18
11 6 ORA§UL GRADINA ORA!}UL GRAD INA 117
sute de mii de femei l§ipetree cea mai mare parte a vietii neavand nimic
mai bun de facut decat sa supravegheze privelistea oferita de aceste
curti, a carer uratenie plina de mizerie nu este Irnprospatata de un petic
de verdeata care sa arninteasca de sosirea primaverii sau de diderea
unei frunze care sa vorbeasca de verrirea toarnnei. Totusi, daca to Joe sa
se iroseasca sub forma unor curtl inghesuile §i ulite murdare, spatiul din
jurul caselor ar fi unit, ar putea alcatui 0 curte sau 0 gradina foarte
respectabila' ; casele, proiectate in asa fel indH sa dea un aspect tnsorit
came rei principale, ar urma sa fie asezate In jurul unor 'patruiatere care
ar da unul in altul, dupa modelul colegiilor de la Oxford §i Cambridge.28
In acel an, Unwin §i Parker lucrau deja la prima lor sarcina
majora: satul-gradina de la New Earswick, care urma sa fie ridicat pentru
familia Iabricantilor de ciocolata Rowntree, nu ca 0opera de caritate, ci
sub forma unui trust independent, aproape de fabrica acestora de lamar-
ginea de nord a York-ului.Proieetul incorpora mulle trasatun care urmau
sa fie reaJizate pe 0 scara mai mare la Letchworth §iHampstead. Satul
este separat de fabrics §i de oras printr-o centura verde ingusta, darIoarte distincta, care este in parte natural a , in parte artificiala, Casele sun!
dispuse in terase §i sunt grupate fie In jurul unor spatii verzi cornune, fie
de-a lungul unor alei - anticipand astfel aranjamentul Radburn cu mai
mult de un sfert de secol- §i, mai tarziu, In cursul proiectarii, In cuts-de-
sac. Trasaturile principale care ies in evidenta sun! abundenta spatiilor
verzi §i cladirea unui dim in cultural. Peste tot, trasaturile naturale -
copacii, un mic parau - sunt integrate in design. Locul poseda intr-o
masura suprema ceea ce chiar Unwin §iParker au numit 'primul aspect
esential in privinta formei §i designului oricarui obiect decorativ... 0
atmosfera de calm';z9 vizitatorul, in orice stare psihica s-ar afla, aiungand
aici, capata imediat 0extraordinara senzatie de calm, impresia unei ordi-ni inforrnale, dar naturale a Iucrurilor care cuprinde totu!. Conservat
excelent, restaural intr-un atent acord cu intentiile originale ale lui Unwin
§i Parker, New Earswick este 0mica bijuterie, care tncanta ochiul chiar §i
acum, la mai mult de optzeci de ani de la ridicarea lui. Realizarea sa a
esuat intr-o slngura privinta: standardele proiectului au fost atat de ridi-
cate, lncat cei eu venituri reduse nu si-au putut permite sa se stabileasca
aici, Acesta urma sa se dovedeasca intr-adevar un defect recurent.
P IGURA 4 .2 Barry Parker.
Partenerul lui Unwin ;ii eel care l-a ajutal la proiectarea asezarilor de laNew Earswick, Letchworth §i Hampstead; mai tarzlu, autorul unic al cartierului
Wythemshawe, din Manchester, al trellea oras-gradina englez adevarat,
28 Unwin, 1902,4. 29 Parker ~iUnwin, 1901, 5.
La Letchworth, Unwin §i Parker s-au confruntat eu 0 problema
mai mare §irnai complexa, In prtncipiu, problema a fostaceea ca zonele
industriale trebuiau sa se integreze in designul de ansamblu alzonelor de
locumte. Locul unde urrnau sa fie plasate cladirile industriale a fost deter-
rninat de existenta unei liniide cale Ierata care taia in doua tnrreaga zona.
Spre deosebire de caminul cultural modest §ide sirul de magazine de laNew Earswick, aici trebuia proiectat un tntreg centru al orasului. In cadrul
celebrei lui lucrari despre urbanism, scrisa mai tarziu, Unwin va analiza
planurile urbanistice ale trecutului, concluzionand eli atat abordarile for-
male cat §i cele informale aveau meritele Jor.Desinu s-a indo it niciodata
de faptul ca guslurile sale se indreptau In directia unei abordari infor-
male, Letchworth are mai multe elemente formale sub forma unor strazi
radiale. rend-points, §i, mai presus de toate, marea piata centrale a
orasului, dominata de principalele dadiri municipale. Aceasta cornbi-
natie nu a functtonat tnsa prea bine. Majoritatea aranjamentelor infor-
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 8/18
11 8 0RA..SUL GIM.DINAORA$ UL GRAD !NA 119
Copiii nu lrebuie nici ei uita\i in prclectarea tspajiilor libere.
Kinderbarrk, saubancile joase, potrivite pentru picioarele lor mici,
trebuie s a Fieinto tdeauna avute 1nvedere, i ar acolo unde este pos i-
bil, pe spatliie verzi s a se instaleze Ieagane ~tbalansoare, eu bazine
pentru barcute §i gropl eu nisip unde acestea pot Ii pastrate sufi-
cient de curate.32
Ei voiau, de asernenea, sa urmeze ~i obiective sociale, "Atat in
urbanistica locala, cat §i In cea regionala, este important sa se previna
separarea cornpleta a diferitelor categodi sociale, care este 0 trasatura
atat de accentuate a orasului engJez modern.33 Dar, in Anglia edwardiana,
existau totusi l imite in acest sens. AtM la Letchworth, cat ~ila Hampstead,
exista zone pentru .Jocuinte", separate de mariJe case ale celor din clasa
mijIocie: sunt asezate destul de aproape unele de altele, dar nu prea
aproape.
Hampstead a fast un punet culmlnant, atat pentru mtscarea
orasului-gradina englez in general, cat §i pentru Unwin in particular.
Pentru ca, asa cum se putea observa, nu era un oras-gradina, ci 0 subur-
bie-gradina; nu avea industrie proprie §i era dependent de 0 statie de
metrou din veclnatate, care a fast deschisa exact cand se proiecta orasul,
Pentru corectitudine ~i pentru marturia rs tor ica, trebuie spus ca nu era
singurul §i niei rnacar primul ora§ de acest gen. Eal ing Tenants Limited,
prima asociatie cooperative londoneza pentru locuinte, fusese infiintata
in 1901 §i curnparase terenul de 32 de acri de la Brentham Estate, de lacapatul lui The Mount Avenue, in 1902, chiar inainte de Letchworth; aso-
ciatia Ii angajasera pe Unwin §i Parker pentru a proiecta un sat-gradina
model prin 1906, un an inainte de Hampstead.> Era un sat-gradina subur-
bie, putin diferi t ca dimensluni de New Earswick, dlferit prin calitatea ridi-
cata a designului sau, aspectul sau intrnitabil de asezare dornestica
pasnica, clubul social asezat in centru ~ 0 idee irnprumutata de la New
Earswick §i de la prima suburbie-gradina ridicata eu treizeci de ani rnai
devreme langa Bedford Park - §i de centura sa verde incipienta, forrnata
de maluri le inverzite ale raului Brent , aflat in imediata vecinatate.
Totusi Baling este interesant nu numai pentru designul sau, EI
reprezinta dtrectia in care urmau s a fie construite orasele-gradina §i su-
burbiile-gradina: libertatea ~i cooperarea lui Howard, in plina
desfasurare. Unwin !auda cartierele de locuinje construite pe baze coo-
peratiste tnrr-un pamflet din ] 901, sustinand ca, in acest fel, grupuri de
proprietari potentiali ar putea ridica Ioculnte la preturi scazute, pe
terenuri cumparate la valoarea lor agricola' din nou, argumentul lui
Howard. Dar, In plus, "case!e puteau Ii grupate laolalta ~iaranjate astfel
incat fiecare sa cape te un aspect tnsorit §i0priveliste deschisa; si pentru
male ale cladirilor sunt la fel de reusite ca §i cele de la Earswick, uneJe-
proiectate in jurul unor spal il verzi irnertse - chiar mai reusite, Iar fabrica
Spirella este 0 lncantare, proiectata - probabiJ pentru a ' incerca §i a evita
asociatii le - intr-un Jugendstil vienez foarte liber. in schimb centrul
orasului este 0 harababura teribila, eli strazi care par sa nu duca in vreo
direcjie anurne, impodobite (la 0buna per icada dupa plecarea lui Unwin
§i Parker) de un amestec amorf din cele mai proaste ornamente comer-
dale In stil nee-georgian din perioada dintre cele doua razboaie §i, chiar
rnai rau, din anii salzeci.
Este semnificativ ca Unwin marturisea ca pe vremea cand lucra
la acest proiect tnca nu citise cartea lui Camillo Si tte Die Stodtebau nach
der kiinstlerischen Grundsatzen, pubficata cu mai mull de un deeeniu in .
urrna, care scotea in evidenta calitatile informale ale oraselor
medievale.w Era 0lectie pe care Unwin nu avea sa 0uite; Town Planning
in Practice, publicata in 1909 - la dear 0 [umatate de deceniu dupa
Letchworth - este 0 Iucrare memorabila in primul rand pentru schitele
stralucite ale vechilor erase si sate engleze, franceze ~igermane, pe bazacarora i§i va elabora propria sa coneepjie despre relatiile dintre cladiri §i
spatiile libere. Sau, mai bine spus, conceptia lor: trnpreuna, Unwin §i
Parker au adus urbanlsrnul la nivelul artei pure, dupa care totul avea sa
para un anti-apogeu. Ei au afirmat in mod explicit ca sarcina lor era, mai
presus de toate, aceea de a promova frumosul sau agreabilul, terrneni
care pentru ei arau sinonimi: "mai presus de toate, va trebui sa inoculam
In munca noastra spiritul artistic,">' Dar, de asemenea, ideile lor erau
intotdeauna Indreptate catre oamenii care urmau sa Iccuiasca §i sa
fotoseasca cladir ile, aleile §i spatule de agrement create de ei. ~i aceasta
orientare mergea pana la cele mai marunte detalii individuale: a urba-
nistica si 0 arhitectura reusita tnsemna pentm ei rnult iplicarea detalii lor
potrivite:
JO Unwin, J 920, 225.
33 Ibid., 294.
34 Jackson, F. , 1985, 73: Co-Partnership Tenants , 1906,70-1; Abercrombie, 191o a , 119.3IIbid.,9. 32Jbid.,287.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 9/18
120 ORASUL G R A D r N A 121
a asigura aceasta priveliste §i aspectul insor it, anumite portiuni din teren
puteau fi Iasate permanent l ibere": puteau fl construite camere cornune
pentru muzica §i pentru petrecerea timpului Jiber § i, de asemenea, pen-
tru rnese comune. S-ar putea construi, sugera el, grupur i de case in jurul
unor pattulate re, fiecare cu 0. camera cornuna; ceea ce voia sa recastige
Unwin ell atata ardoare era chintesenta acelui spirit medieval ill cornu-
ni ta~jj . :>5Unwin a stabilit c om it et ul e xe cu ti v aJ Co-Partnership Tenants
Housing Company; el §i Parker au proiectat nu numai Eating, ci §i subur-
biiJe de la Leicester , Cardiff §i Stoke-on-Trent.es Legea pentra Locuinte iii
Urbanism, din 1909, a permis acestor "societaF de folosinta publica' sa
imprumute bani de la stat cu dobanda scazuta; pana in 1918 existau mai
mult de 100 de astfel de societaf _3 7 Dar Hampstead era totusi un proiec t
mult mai vast. Par intele sau a fast Henrietta Barnett, redutabila sotie a lui
Warden de la Toynbee Hall. Ei aveau 0casa de vacanta la Hampstead §i
au auzit In J 896 de planul de construire a unei not statii de metrou in
zona. (L~nia a devenit in curand 0 parte a irnperiului lui Charles Tyson
Yerkes). Intr-o rnaniera tipica pentru clasa mijlocie engleza, ea a initiat 0
campanie pentru cumpararea de teren care sa extinda Hampstead
Heath, frustrand astlel ambitiile de proprietari ale promo toril or, Dupa 0
campanie de cinci ani, care a insernnat trtrniterea a 13 000 de sensor! ,
terenul de 80 de acri de la Heath a fost cumparat de LCC pentru suma de
43241 de lire; statia de metrou, a carei constructie a tost oprita la [urna-
!ate, a devenit una dintre multele statii suburbane fantorna ale Londrei.
In toiul aeeslor actiuni, cineva a sugerat ideea unei suburbil-gradlna, a
Iost nevoie de un alt teren de 243 de acri, curnparat de la Eton College
Estate prin folosirea a 112000 delire obtinute prin subscriptie publica, in
1907. S-a infiinjat imediat un trust pentru a construi 8000 de case; Unwin
~i Parker au fost arhitecti. Inca de la lneepul, suburbia avea obiectivesociale Indraznete: a~a cum spune un conternporan, urma sa tie un loc
"unde saracii Ii vor invata pe eel bogati, iar aces tla, sa sperarn, Iivor ajuta
pe saraci sa se aiute singuri"; primul protect includea constructia de
hangare pentru depozitarea earutelor.3s In curand insa, valoarea
terenurilor si chiriile au inceput sa creasca §i - ca §i Letchworth, sau mai
inainte Bedford Park - suburbia a inceput sa dobandeasca 0 reputatie pe
care Doamn8 Henrietta se straduia sa 0 respinga: nu era adevarat c a .locuiloril erau "toti excentrici, purtatori de sandale §i ciudati fara corsete:
Suntem doar oameni obi¥luiti. .. Unri dintre noi au servitort, alt!i nu;
unii dtntre noi au masini, alpi folosesc poneii "Shanks"; unii citesc,
unii picteaza, unil cornpun rnuziea, dar toti muncim, toti spiH1im
("nici 0 cas a , orlcat de mica, fara 0 bale' - vezi rec larna) - ~i lotine ingrijim gri:idinile... eliberatl de opresiunea averilor §icapabili sa
ne apropiem unii de altii pe terneiurite mal simple. §i mai profunde
ale intereselor ~iaspiratiilor comuJle.39
Dintre cele trei organizatil antreprenoriale care au ridicat cea
mal mare parte a caselor, doua erau co-partenere.w Dar obi ectivu I
urmarlt, "coexistenta cotiniana care va vindeca curand lnstrainarea
claselor"," a fost frustraL de succesul suburbiei propriu-zise; astazi, chiar
~imicile case ale artizanilor sunt gentrificate.
Ceea ce a supravietuit totusi a fast calltatea fizica. 1n anumite
privinte, aceasta este curios de tranzitorie. Unwin era la acea vreme deja
puternic lnfluentat de Sitle §i de propriile sale peripluri germanice;
restrictiile administraliilor locale au fost depa~iteprin folosi rea unor inve-
stiri parlamentare spedaJe.42 Astfe! ca Unwin era tiber sa demonstreze In
reaJitate eeea ce cu cativa ani mai tarziu, in pamfletul sau extrem de
influent, Nothing Gained by Overcrowding, a demonstrat pe hartie:
anurne ca 0urbanistica adecvata va ofen fiecaruia mult mai mult spatiu,
lara sa foloseasca mai rnult teren. Cheia acestei solutii-minune era
reducerea spatiului necesar pentru drumuri de Ia 40 la suta (ea in pla-
nurile obisnuite ale admtnistratiei) la 17 la suta, marind astfel suprafata
terenurilor disponibile pentru gradini ~ispatH deschise de la 17 la nu maiputin de 55 la suta din suprafata totala.43 Aceasta l ibertate este relosita la
Hampstead pentru a produce un aranjament tipic informal, cu straz!
curbe neregulate, culs . ..de-sac ~j 0 mare varietate a tipurilor de case;
Unwin dorea, Inca de pe atunci, sa elirnine traflcul aglomerat ~i chiar ~i
astazi traficul se desfasoara cu un calm respectabil.n Iar designul rea-
rnintes te in mod fidel ~ichiar reusit de rnodelele medievale germane: un
zld al orasului care strajuie~te extens ia de la Heath, cu gherete de por tar:
35 Parker s i Unwin. j 90t , 96-7 , 106 ; Hayden, 1984. 1 2 6, 1 2 9.
36 Jackson, F., 198·5 .73 , 109-110.
3J Reiss, 1918, 85-86. 33 Jackson, 1973. 78.39 Barnett , 19 1R. 205. 40 Al : l e rcmmbic , 1 .910a, 32 . .
42 Jackson, 1973. 79. 43 Unwin , 1912. 6.
41 Cr e es e , 1 9 6 6 ,2 27 .
44 C re es e, , 9 66 , 239.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 10/18
122 O~UL GRADINA.
dupa sirul de magazine de pe Finchley Road, Unwin a asezat 0 poarta
imensa, care arata ca §i cum ar fi fost adusa pe sus din vechiul Ntirnberg,
In sehimb, In plata centrala a orasului, asezata la dorinja
Doamnei pe locul eel mai lnalt al suburbiei.e ~i "in strazile adiacente,
Unwin s-a inclinat in fata lui Lutyens, eel care a proiectat cele doua mari
biserici §i lnstitutul din vecinatate. Rezul!atul este a anornalie, un exer-
citiuexcesiv de formal, in traditia Orasului frumos: un vizitator care ar
intra pe poarta principala dinspre Heath, soar astepta sa gaseasca 0
pa~ti§a a burgului Rothenberg-ob-der-Tauber, cu strazi tngusre care sa
duca la 0 piata, pe care Unwin ar fi fost incantat sa 0 proiecteze, dar in
schimb intalneste IJn buJevard procesional care arata suspect de
asemanator cu 0 copie proasta a aleii ce duce la palatal viceregeluidin
New Delhi (vezi cap. 6). In plus, lntreaga zona, desi vesta ca dimensiuni,
este ciudat de lini§tita; oarnenii tree foarte rar pe acolo §i plata arata ca §i
cum ar astepta 0 receptie irnperiala care nu va mai avea loc nlciodata.
Peate, totusi, intentia nu a fost, asa cum spunea Creese, aceea de a crea
spatii de recreere, de distractii sau de curnparaturi pentru Iocuitori, ciaceea de a-t impresiona; §i probabil ca asa s-a §i tntamplat.« Dar Unwin
§i-a dat binecuvantarea; §i la Letchworth a avut mornente de formalism.
Hampstead, luat ca intreg, creeaza confuzie in mintea ceJor fideli
rniscarii orasului-gradina. Inca de la tnceput, asa cum a observat
Abercrombie In 1910, Asociatia Ora§ului-Gradina avea ca obiective, pe
Janga "construirea de noi erase in districtele rurale, pe baza unor principii
bine intemeiate" §i "crearea de suburbii gradina, pe baza unor principii
similare, pentru decongestionarea rapida a oraselor existente", "con-
struirea de sare-gradina ... pentru a putea oferi conditii corespunzatoare
de locuit membrilor claselor muncitoare in apropierea Iocurilor de
mundi."47 Intrebarea care se punea din ce in ce mal pronuntat era daca
nu curnva binele era dusmanul mai binelui, In rnainile lui Unwin §i
Parker , Hampstead era acceptabil, chiar rner itor iu; la fel erau, probabil,
majoritatea celor aproximativ douasprezece planuri coordonate de Co-
Partenership Tenants intre 1901 ~iprirnul Razboi Mondial;« problema era
aceea a "unui numar destul de ridicat de proiecte care poarta in mod
dubios numele de "Ora§-Gradina", fara s a prezinte nici un motiv pentru
aceasta, spiritul lor fi ind strain de conceptl ile intemeietorilor rniscari i. "49
45 Ibid., 223. 46 Ibid., 234.
48 Culpin, 1913. passim.
47 Abercrombie, ] 91Oa , 20 .
49 Ibid., 5.
O~UL GRAoINA. 123
Dupa razboi, C.S. Purdom, noul editor al revistei Asociatiei, se plangea
ca: "Nu exista aproape nici un district. in care consiliul local sa nu
pretinda sa construiasca un oras-gradina, §ipeste tot i§i fac reclarna ~on-
structori lipsip de scrupule ... Dar, cu toate aeestea, la ora actuala nu
exista orase-gradina decat la Hertfordshire, Letchworth ~iWelvvyn".50
In 1919, Asociaria - redenumita acum Garden Cit ies and TownPlanning Association - a adoptat 0 definitie foarte restrictiva a "lucmll:li
rnsusi": anul urmator, stanjenita de achizitionarea de catre batranul
Howard, care avea saizeci ~inoua de ani, a unui vast teritoriu la Welwyn,
fara sa se consulte §i fara a avea bani sa-l plateasca, Asociatia a depus
garantie pentru el §i au inceput aid construirea celui de-al doilea oras-
gradina.» Proiectat de LOll is de Soissons in sti lul georgian, care de atunci
a seas de pe scena stiJul neolocal allui Unwin - Unwin insu~i schimban-
du-si stilul - proiectul este mult mai formal dedit Letchworth sau
Hampstead, in special prin imensa sa plata centrala in stil Lutyens, de
aproape 0 mila lungime: un fel de Oras-Gradina Frumos. Arhitectura
arata in schimb cat de reusit poate sa fie stilul neo-georgian daca se afla
pe maini bune. Realitatea este, oricat de eretic ar suna sa 0 spunem cu
voce tare, aceea ca acest oras este mull mai atragator decat Letchworth.
Mi§carea Ora§u/i,1i-gradina fntre cete dOUG riizboaie
Intre timp, in 1918 §i 1919, rniscarea s-a confruntat eu 0 dubla
cr iza.In 1912, Unwin se angajase deja in ceea ce pentru unii a fost marea
apostazie: intr-o prelegere tinuta la Manchester University, el a sustlnutconstruirea de orase-satelit" 'in jurul oraselor, suburbii-gradina care
" -;; ~urmau sa depinda de erase in privinta locurilor de munca. In 1918, ca
rnembru foarte impor tant al Comitetulul Tudor Walter , 0 pozijie care Ii
conferea 0putere Jnegalabi la, el a sustinut aceasta idee in recornandarile
oficiale pentru programul de locuinte postbelice, care a prirnit aprobarea
legistativa prin Legea Addison, In anu] urrnator; consecintele au fost
prezentate in arnanunt in capito lui 3. Rezultatul a fos t acela ca, din apro-
xirnatlv un milion de Iocuinte, construite cu bani publici de catre
50 Purdom, 1921,33. ;\1 Ibid. , 34; Osborn, 1970, 9-JO.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 11/18
124 O~l1L GRM>INA
autoritatile locale lntre cele doua razboaie, nici una - cu exceptia cator-
va la Letchworth ~iWelwyn - nu a fast construlta in stilul adevaratelor
orase-gradina, Aceasta a fast a Iovitura foarte dura pentru Asociatie, care
desfasura simultan 0 carnpanie in Iavoarea unui vast program de con-
structti de Iocumje de cazre stat ~i in favoarea oraselcr-gradina. Howard
insusl nu avea nici un feJ de incredere in capacitatea s tatului de a realiza
acest program §i , probabi l, nu avea nici 0 tnclinatie ideologica catre ideea
ca atare: a§a cum li marturisea credinciosului sau aghiotant Frederic
Osborn (1885-1978), in 1919, .Dragul meu baiat, daca ai sa a§tepti pana
cand guvernul va face acest lueru, vei f la fel de balran ca Matusalem
cand te vei apuca de treaba. "52
Asa ca atunci cand Howard a obtinut Welwin prin metode
neconventionale, in provincie au tncepur sa se construiasca orase-satelit ,
iar ideea construirii de erase noi pe scara larga. a fost data inapoi cu
treizeci de ani. Poate di acest lucruera inevitabil: obiectiile politicienilor
fata de mutarea locuitorilor din cartierele sarace ale marilor erase ln
provincie, irnpreuna cu amenintarea extinderii rapide a granitelororas elor, erau se pare un factor foarte important , asa cum au demonstrat
pe deplin dificultatile iruampinate de LCC tn proiectarea proprietatiior
sale sate lit, si de Manchester, la Wythenshawe.
in par te, problema se datora unei J ipse de imaginatie. Unele din-
tre asa-numitele asezsri-satelit - In primul rand tea apartinand de LCC de
la Becontree, 'in Essex - erau foarte mari, avand un nurnar de Iocultori de
cateva ori mai mare decat cifra pUinuita de Howard, de 3 0 0 00 , flind egale
ca suprafata cu un ora§ engJez de dimensiuni medii, §i se allau la 0 dis-
tanta mare de autoritatea centrala. Ynplus, le lipsea industria, necesara
pentru a-si capata autonornia - desi, dupa 1928, Becontree detinea avan-
tajul neasteptat al fabricii Ford Dagenharn - ~i nu aveau nici rnacar 0
retea decenta de transport urban. In multe cazuri, aceste erase aveau §i
defecte de proiectare, Cladirile de locuinte erau destu! de bine fikute §i
se conformau cfu1ilor model ale lui Unwin; dar Impreuna eli aranja-
mentele din care faceau parte erau pur §i simplu stupide.
Satelljii din provincia reprezentau exceptii partiale. Jar
Wythemshawe, proiectat de Barry Parker pentru Manchester in 1930 ,
este lntr-adevar 0 exceptie notabila .. lstoria sa timpurie era foarte si-
nuoasa, _Abercrombie, numit consultant, a recomandat ca orasul sa
52 Osborn, 1970, 8 ; c f. Hebbe rt , 1981, 180"
ORASUL GRADINA 125
cumpere un teren de 4 5 00 de acri; jurnatate din aceasta suprafata a fost
cumparata in 1926. A urmat.apoi 0 vasta batalie pentru ca terenul sa fie
tncorporat de Manchester, batalle ca§tigata In Parlament In 1931; nu s-a
reusit insa obtinerea unui ordin pentru curnpararea restului suprafetei,
lntre tirrrp, in 1927, orasul l-a insarcinat pe Parker sa elaboreze un plan. I
s-a dat mana libera sa proiecteze un oras nou, pe un teren imens, de
5500 de acri. Pima in 1938, avand peste 7000 de corporalii §i 700 de case
particulare, era deja mai mare decat Letchworth sau WeJwyn §i nu se
atinsese decat un sfert din cifra stabilita initial, de 107 00 0 de locuitori.v
Parker insus! iIdescria, In 1945, ca flind "Ia ora actuala un perfect exern-
plu de ora§-griidina.."S'I In reali tate, esle un exemplu imperfect. Numarul
de locuitori era de trei ori mai mare decal eel recomandat de Howard,
desi este apropiat de acela al ~arilor erase nou construite dupa eel de-al
doilea razboi mondial. Cu toate ca terenul fusese cumparat aproape la
valoarea lui agricola, era separat de oras printr-o portiune de teren cu 0
latime de numai 0 jurnatate de mila, 0 centura verde de 1 00 0 de acri de-a
lungul raului Mersey.Inplus, desi a fost proiectata 0 vasta
zonaindustri-
ala - ca ~iIa Letchworth, de-a lungul unei linii de cale terata care taie In
doua intreaga zona - aceasta nu a putut oferi loculi de munca pentru toli
locuitorii : era necesara astfel 0 linie de autobuze catre oras ,
Principala sa realizare 0constituie :introducerea a trei principii urba-
nis tice arnericane, imprumutate de Parker direct din zona New York-ului, pe
care I-a vizitat in 1925.55 Prirnul dintre aces tea era principiul cartierului
unita', ale carui origini vor fi diseutate mai tfuziu, in acest capitol. AI
doilea era principiul aranjamentului Radburn, pe care Clarence Stein § _i
Henry Wright I-au elaborat in eadrul proiectului lor pentru orasul-gradina
eu acelasi nurne, in 1928, care va fi de asemenea discutat mal tarzfu in
acest capitol, un prlncipiu pe care acestia din urma I-au discutat cu
Parker inca din 1924.56AI treilea era principiul aleilor cu copaci, pe care
Parker lo a observat In zona New York-ului, dar pe care I-a folosit 1ntr-o
rnaniera cornplet cnginala,
Aleile originale din New York - Aleea Bronx River din 1914 §icele
proiectate de Robert Moses ca parte a planurilor sale pentru parcurile de
recreere din anii 1920 - erau strazi eu aeces limitat, desemnate doar pen-
tru un trafic auto particular §i arnenajate In asa fel ineat sa ofere un peisaj
53 Macfadyen, 1933, 115-21; G.B.R.C. Geographical Dis tr ibution, 1938, passim.
54 Cresee, 1966, 255. 55 Ibid., 261. 50fbid.,266.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 12/18
126 0RASUL GRADINA OIWjUL GRADINA 12 7
recreative? . Geniul lui Parker la Wythenshawe a constat In cornbinarea-,
acestui model cu 0 alta traditie americana a aleilor, mai veche, con-
ceputa de Fredetik Law Olmsted §i folosita pe scars Jarga de urbanistii
din traditia Orasului Frumos la inceputul secolu1ui: ideea aleilor cu dru-
muri de acces catre zonele de locuinte, legate de parcurile pubJice58 - 0
idee care a fost Iolosita cu prudenta in Marea Britanie, de catre Soissons
la Welwyn §ide catre arhitectul peisagist T . H . Mawson in juruJ lui StanleyPark, la Blackpool, in anii 1920 - pentru a oferi elementul principal al
planului de trafic pentru un intreg ora§-griidina.59 Astfel, el a tncercat sa
evite unul dintre principalele defecte de proiectare ale anilor 1930, atat
de accentuat in tmprejurirnile Londrei, acela al dezvoltarii l iniare de-a
lungul noilor ar tere rutiere, La Wythenshawe, explica el,
aceste ar te re rutiere ... vor Ii lncadra te de spatil verz] ~inu vor Ii
doar §osele de tranzit , Ele .vor fi proiec tate pentru a tnconjura par.
cur il e existen te , v iitoarele terenuri de recreere, t erenurile de ioaca
ale scolilor, crangurile §i durnbravite existente, terenul de gol f pro-
pus spre a fi const ru it , cursuri le de apa §i tot ceea ce ar sporifarmecullor ~ i le-ar perrnite sa se extinda catre marile zone l ibere
din provlncie.w
razbunare parca, 0sosea in sensul lui Angeleno. Cealalta alee prolectata
a fost abandonata la [urnatate, in mod inexplicabil.
in realitate, Manchesterului nu prea i-a pasat de piesa sa de
rezistenta. Centrul comercial a fast terminat in anii 1960 eu multa
i 'ntarziere - ostenlativ; unele din apartamentele de dupa razboi sunt ade-
varate mostruozitatr. Al doilea §i al treilea val de locuitori nu au tratat locul
Ja fel de bine ca primii veniti; exista mult prea rnulte urme, pentru cei
care ar dori sa creada ca ni§te imprejurimi civilizate vor atrage un eom-
portament civilizat, de graffiti, vandalism §i del icte marunte, Totul arata 0
decadere In maniera tipic englezeasca, ca §i cum s-ar 11 renuntat la
aceasta zona; desi In aceasta privinta nu ditera de restul Manchesterului.
Dar, in pofida eforturilor, nu a putut f complet stearsa amprenta lui
Parker. Imensul spatiu verde de la Wythenshawe Park a tntors aproape pe
dos conceptul de centura verde; aici exista un veritabil centru verde al
orasului, Locuinjele, care cornblna cu talent motive georgiene ell stilul de
la Lethchworth, sunt grupate cu ingeniozitata Injurul unei multitudini de
mid spatii verzi. In pofida decaderii de mai tarziu.Jocul merita, pe bunadreptate, apelativul de al treilea oras-gradina,
Intre timp, adeptii fideJi ai miscarii si-au continuat campania,
Chamberlain, care atata vreme cat a fast In functie a fost un prieten al
oraselor-gradina, a obtinut subsidii guvernarnentale promulgate prin
Legile din 1921, 1925 §i - In pofida opozitiei Ministerului de Finante -
193261 • Dar el nu a facut un lueru prea bun. Prin 1930, secretarul perma-
nent al Ministerului Sanatatii , sir Arthur Robinson, marturisea deschis,
Aceste drumuri, argumenta el, ar trebui sa fie numite, ln mod
adecvat, dupa terminologia americana, .sosele", pentru ca ele nu VaT fi
folosite numai pentru recreere ci, dimpotriva, vor putea fi folosite pentru
orlce gen de trafic:. (in t r-ad evar, aceasta conceptie era inrudita eu ideea
arterelor rutiere segregate, acesta flind eel mal inalt nivel in sistemul ierarhic
al planning-ului traficului, asa cum a fost stabilit de Alker Tripp tn 1938 ~i
imprumutat apoi de Abercrombrie §i Forshaw ca un element major In
planul pe care l-au realizat pentru zona Londrei in 1943). Odata terrni-
nata, principala artera nord-sud a lui Parker a fost numita A1eea Printesei,
Soarta ei a fast ironica: proiectata initial cu [onctiuni cu s istemullocal de
strazi, treizeci de ani rnai tarziu ea a fos t rnodernizata §i transformata In
autostrada de specialistii in urbanistiea t ransporturi lor. Apropiindu-se de
eras printr.-o retea incalcira ca de fire de spaghetti, ea este acum, ca 0
De§i la lnceput am fost un suporter al oraselor-gradina, ca atare, in
decursul timpului mi-am schimbat opiniile despre ele - in teorie,
toto] ar ata foa rte bine , dar ln practica , nu functioneaza. °abordare
mult ma l potnvita a t fi reprezentata de ceea ce se chearna orasul-
satel it .. . Un oras-sateli t nu este altceva decat rezultatu l mai mul tor
proiecte vaste de locuinje a le autorltautor locale §i directia nor-
ma la este astaz i aceea de a le incuraja.s?
Odata ce Chamberlain a reusit sa creeze comisia Bar low, Unwin,
aducand dovezi 'in fata acesteia, in 1938, putea argumenta ca, in mod evi-
57 Cam, 1974,10-11' J ackson , K., 1985, 166-7 .
58 Gregg, 1986,38,41-2. 59 Mawson, 1984,195. 60 Parker, 1932,40.61 61 Macfadyen, 1933, 104; Sheail, 1981, 125-6.
62 Sheail, 1981, 126.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 13/18
12 8 CRAWL CAADINA O~UL GRADINA 12 9
dent, cea mai mare contributie a lui Howard a fost suburbia-grad ina, §i
nu orasul gradina; de aceea, construirea oraselor-satelit ar Ii suficienta
pentru a impiedica extinderea nelirnitata a Londrei.o
Osborn atragea in van atentia asupra consecintelor: "A eonstrui
locutnte proprietale personala in afara orasului lnseamna a Ieofer i oame-
nilor posibilitatea de a trai lntr-un mediu mai bun, dar, In acelasi limp, ar
insemna sa Ii supunern unor greutay intolerabile datorate timpului petre-
cut in mijloacele de transport, banilor cheltulti eu acestea, energiei §i t im-
pului liber irosite. De asernenea, ar insemna izolarea intregii Londre de
spatiile de recreere §i de terenurile deschise de la periferie. "G 4 Singura
cale de a evita aceste consecinte negative, argurnenta eJ in 1938, era
aceea de a inflinta 0 Cornlsie de Planning Regional pentru Londra, care
sa aiba autoritatea de a intemeia consil ii executive a carer sarcina va fi
aceea de a construi noi erase sau de a Ie extinde pe cele existente, pre-
cum §i d e a disperse industria §i afaceri le pe 0 suprafata largita.65 Acestui
punct de vedere ise aduce desigur oblectia ca Londra era un oras spe-
cial; pentru orasele de provincie, mult mai mici, satelitii - ca
Wyth ens haw, de langa Manchester, sau Speke, de langa Liverpool -
reprezentau 0 idee foarte buna, Dar Osborn nu ar fi putut accepta 0 ast-
fel de obiecjie: "soarta Londrei poate reprezenta un exemplu pentru cei
responsabili de marile erase §i aglomerari urbane din centrul §i nordul
larii ... ceea ce at putea sa fadi astazi iondonezii, soar putea cere maine
de la intreaga Anglie."66 Infiinlarea cornisiei Barlow - una dintre pri rnele
actiuni ale lui Neville Chamberlain de la investirea sa ca prlr rt-minisrru -
i-a oferit totusi 0 sansa; §i Osborn nu a ratat-o. Asa cum ii marturisea cu
indrazneala lui Lewis Mumford, a reforrnulat pentru Abercrombie unele
dintre paragrafele-cheie ale rapor tului major i.tar din 1940 §i chiar din
raportul minoritar allui Abercrombie Insu§i , care recornandau un controlextensiv asupra zonelor industriale §i care, in cele din urrna, In 1945, au
fost introduse in legislatie.B7 Dupa ani Intregi €Ie polemici politice, prie-
tenii orasului-gradina urmau tn cele din urrna sa-§i intre in drepturi,
OrQ§uL-gr6dind In Europa
Dincolo de Canalul Manecli, in Europa continentale, ideea
orasulul-gradina a devenit curand foarte diluata sau, cum ar spune un
adept fidel aJ rniscarii, a fost interpretata, Una dintre probleme era aceeaca mal muJte tar i aveau fiecare cate un sustinator al ideei unul oras-gradi-
na, care susjinea ca a ajuns 1a aceasta idee in mod independent. In
rnasura In care aceste pretentii au fost identificate, toate au susjinut acest
lucru; dar, in orice caz, ideile aces tor sustinatori erau sensibil diferite de
ideile lui Howard.
Prirnul din punct de vedere cronologic a Iost fara lndoiala
inginerul spaniol Arturo Soria y Mala (1844-1920) care a avansat ideea sa
despre La Ciudad Lineal Intr-un articol de revista din 1882 si pe care a
elaborat-o apoi sub forma unui plan detaliat in 1892. Esenta ideii sale era
aceea ci'i tramvaiele sau calea ferata, sisteme de transpor t care pornesc
din marile orase, ar putea conferi 0 accesibilitate lineara extraordinara,
care ar permite dezvoltarea unui oras-gradina linear: "A Cada Familia,
Una Casa, En Cada Casa, Una Huerta y un Jardin" asa cum se spunea intr-o
reclarna ..68Dar orasul linear nu a fost niciodata mai mull decat 0 su burbie
de navetlstl, dezvottata pe temeiuri comerciale. inceputa in 1894 §i ter-
rnmata in 1904, prima sectiune a orasului de 48 de kilometri se innndea
pe 0 raza de 5 kilometri intre doua autostrazi radiale principale ia es t de
Madrid; pe arnbeJe parti ale axei principale, de 40 de metri iatime, pe
care circuJa tramvaiul (care initial era tractat de cai §i care a fost electri-
ficat abia in 1909), erau asezate vile construite sub forma unor blocuri
imense, care masurau aproxirnativ 200 de metri adancirns §i 0 Jatimefrontala cupr insa lntre 80 §i 100 de metri.69 Aceste cladirl sunt singurele
care au fost construite, iar In 1934 Compania Madrilena de Urbanizacion
a abandonat orasut-rantoms.» Dupa eel de-al doilea Razbol Mondial,
dezvoltarea spectaculoasa a zonei aproape ca a ingropet trasatunle
orasului linear; caJatorii care veneau de la aeroport treceau pe langa el
aproape f a r a sa-l observe. Cei destul de curio§i pentru a se angaja 'in
explorarivor putea descoperi ca orasul linear poate fi inca recunoscut63 G_ B. R_C . Geogr a ph i ca l D i s t ri b ut io n , 1938, Q _ 7221 .
M Osborn . 1937. 51. 65 Osborn , 1938, 100-2.
66 Osborn , 1934, 5-6. 67 Hughes , 1971,271.6S Soria y P ug , 1 96 8, 3 5, 41, fig. 7.
691bid. fig. 2-10. 70 lbid., 1968,44-9,52.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 14/18
130 ORASULGRAoINAO~UL GRAoINA 131
aici, cu singura deosebire di trarnvaiele au fost inlocuite de metrou; una
dintre statii a fost denurnita, tn semn de considerat ie, Arturo Soria. Unele
dintre vi lele initiale mai pot fi §i ele inca observate; dar e1e sunt inlocuite
pe rand de blocuri de apartamente §i i n curand orasul linear va rarnane
doar 0 amintire, Soria visa Ia mari orase-lineare de-a lungul lnfregii
Europe, vise care, in 1928, dupa moartea sa, au inspirat inflinlarea unei
Association Internationale des Cites Lineaires, conceputa de inlluentulurbanis t francez Georges Benoit-Levy; ecouri ale proiectului sau mai pot
fi Intalnl te la deurbanistii rusi din anii 1920 §iIn gandirea lui Corbusier din
anii 1930, pe care 0vom studia mai tarziu.
Echivalentul francez al lui Howard a fost Tony Garnier
(1869-1948), un arhitect din Lyon, care se pare ca a conceput lucrarea
Cite industrielle In 1898, anul publicarii lui To-morrow, desi a publicat-o
abia in 1918; este posibiI, desi foarte improbabil, ca el sa fi citit lucrarea
lui Howard. Forrnatla sa mtelectuala provine din gfmdirea regiorrala
franceza a 1ui Le Play §i din scoala Iranceza de geografie, cu accentul sau
ant i-metropoli tan pus pe dezvolLarea unei cul turi provinciale viguroase
de mestesugar i; este 0 Iorrnatie de orientate anarhista, pr in accentul pe
care 11 pune pe proprietatea comuns §1 prin respingerea sectiilor de
politie, tribunaielor, inchisorilor ~j bisericilor, care sunt vazute ca sim-
boluri ale represiunii burgheze, si, de asemenea, prin ideea construirii
unor cladlrl centrale irnense, unde se puteau aduna pana la 3000 de per-
soane odata.': Nu mal este as tfel de mirare ca orasul lui Garnier depinde,
din punct de vedere economic, de 0 singura fabridi rnetalurgica imensa
(desi problernelor economice nu li s-a acordat 0 prea mare atentie), iar
proiectul sau este dorninat de puternice bulevarde axiale §i de cladir i de
Iocuinje in forma rectangulara; asernanator ell sti lul lui Camil lio Sitte,
cum spune Reyner Banham, care elirnina sinuozitaple."Dad. conceptia lui Garnier nu este tocrnai unitara, cea a omo-
logului sau german este §i mai ciudata, Theodor Fritsch a publicat Die
Stadt der Zukunft cu doi ani inainte de aparitia dirtii lui Howard, In 1896;
el era obsedat de gandul ca Howard i-a furat ideile, desi era elm' ca
Howard s t-a elaborat propria conceptie in mod independent, lnaintea lui
Fritsc:h)3 Este adevarat lnsa ca, din punct de vedere al aspectului fizic,
exista similaritati intre orasul-gradina §iorasul viitorului: forma circulara,
parcel area terenului, spatiul deschis din centru §i centura verde incon-
juratoare, casele joase, periferia industriala, proprietatea cornuna asupra
terenului. Dar aceste idei apar §i in aIte proiecte, inclusiv in eel al lui
Buckingham, ceea ce Howard recunoaste In mod explicit. In plus,
orasului lui Fritsch, "eine Misehung von Grosstadt und Gartenstadt", Ii
lipseste flJnc~a speciflca a descentratizarii urbane care ocupa un loe
important 'in gandirea lui Howard; orasul lui Fritsch urma sa fie mult mal
mare, de pana Ia un milion de locuitorl.t- Dar mai impor tant este Iaptul ca
ideologia de baza este diferita: Fritsch, un propagandist violent al rasis-
mului, proiecteaza un oras In care fiecare individ i§i cunoas te precis locul
in cadrul unei ordini sociale rigide §isegregationiste.rs In ansamb!u, orice
asernanare lntre Fritsch §i Howard este numai una de suprafata: §i, asa
cum am vazut deja, Howard era preocupat de acest Iucru,
De fapt, ideile lui Howard au fast acelea care - spre rnahnirea lui
Fritsch - au trecut dincolo de canal §i au influentat gandirea Europei con-
tinentale; dar, odata ajunse aici, eJe au fostaproape de Ja lnceput intelese
gre§i t Una dintre primele interpretari ale ideilor lui Howard, La Cite-Jardinde Georges Benoi t-Levy, a facut 0eonfuzie elernentara lntre orasul-gradi-
na §i suburbia-gradina, 0confuzie din care urbanistii francezi nu vor mai
reusi sa iasa niciodata dupa aceea.» Sau poate ei credeau ca evanghelia
originala a lui Howard nu s-ar fi putut aplica in cazul unei tari atasate
incurabil de urbani tate. Henri Sel lier, care, in cal i tate de director al Office
Public des Habitations a Bon Marche du Departernent de la Seine a
proiectat saisprezece cites-jardins in jurul Parisului intre anii 1916 §i 1939,
a inteles cu siguranta ca interpretarea sa nu era in acord eu ideile origi-
nale ale lui Howard, ci cu varianta lui Unwin de la Hampstead; el l-a vizi-
tat pe Unwin in Anglia, impreuna eu arhitecjii sai, in 1919, §i a folosit tex-
tele lui Unwin ca baza pentru proiectele sale,77
Ceea ce au Imparta§it totusi cu totii au fost anumite aspecte ale
recomandarilor lui Unwin, traduse totusi Ynterrneni francezi : dimensiuni
mici, tntre 1000 §i 5500 de unilati; terenuri situate In afara oraselor §i
curnparate la valoarea lor agr icola; densitati (care pentru Paris erau mici)
de 95-150 de persoane pe 0 suprafaja de un hectar (40-60 la un acru) §i
mult spatiu liber. Apoi, datorita ridicarii pretului terenului §i a costurilor
71 Wiebenson, 1969,16-19; Veronesi, 1948,56.
72 Banham, 1960.36-8, 73 Bergman, 1970, 145-17; Hannan, 1976,33.
74 Reiner , 1963, 36-8~ Pel tz - Dreckmann , 1978, 45,
75 Peltz - Dreckrnann, 1978,45-7. 76 Bcndit-Levy, 1904; Batchelor , 1969, 199.
77 Read, 1978,349-50; Swenarton, 1985,54.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 15/18
13 2 DRASUL GAAD lNA D~UL GRADINA 13 3
Iocuintelor, plus presiunea populatiei, au aparut §i diferentele: au Iost
incluse in proiect din ce in ce rnai multe blocuri eu apartamente de cinci
elaje; densitatea a crescut la 200-260 de persoane la 6 supratata de un
hectar (80-105 la un acru), pastrand totusi spatiul liber !? i serviciile
soclale.ts Astazi, un exemplu tipic pentru un astfeJ de oras cum este
Suresnes -la sase mile de centrul Parisului §ila doar a mila de Boisde
Boulogne - arata aproape la fel ca un carrier de apartamente din Londra
din [urisdictia LeC din aceeasi perioada: cu slguranta ca nu numele lui
Unwin este acela la care ne-arn gandit prima data. Apoi, In anii 1930, pe
masura ce nurnarul blocuri lor ell apartamente a crescut §i mai mult §i
arh itecti i s-au alatura t acestei tendinte mod erne, deosebirea fata de
orasul-gradina al lui Howard a devenit definitiva.
in Germania, Iucrurile au mers mai bine. In 1902, un comerciant
care vizita Anglia, Heinrich Krebs, a achizitionat cartea lui Howard, a
comandat traducerea ei , apoi a organizat 0 conferinta §i a initial un
echivalent german al Asociatiet Orasului-Gradlna. Inltiatlva a primit un
raspuns entuziast: aproape incredibil, industriasii germani credeau carniscarea orasului-gradina ii vor ajuta sa·§i explice de ce relatiile de
rnunca din industria britanlca functionau atat de l)ine.7~Aceasta era un fel
de obsesie pentru industriasii germani.
lnainte de primul RazboiMondial expresia cea rnai proernlnenta
a acestei initiative era satul-gradina Margarethenh6he, la marginea
orasului Essen, in Ruhrgebiet, ridicat de familia Krupp, in 1912, §i ultimul
dintr-un tntreg Ian; de astfel de asezari industriale, a carer constructie a
inceput inca din 1863. De dimensiuni reduse, cu .numai 5300 de locuitori
la sfar§itul anilor 1930, satul este 0 copie fidela a lui New Earswick.
Arhilectul sau, Georg Metzendorf, a urmat ell constlinclozitate traditia
Unwin-Parker pentru a crea un orasel magic, separat de rnetropola printr-o
rnini-centura verde lrnpadurita, cu poarta sa de intrare, cu piata centrala,
cu aspectul medieval, cu strazile inguste, sinuoase pe care era interzis
traficul de tranzit, Astfel, ca 0 ironie a soartei, jl depaseste pe Unwin;
Margarethenh6he arata intr-adevar ca un Rothenburg al secolului
douazeci. Poatedra nevoie de un arhitect german care sa lucreze intr-un
rnediu german pentru a realiza ceea ce Unwin a dorit aUHde mult. Daca
a servit sau nu scopurilor companiei Krupp, aceasta este 0alta chestiune;
se pare tnsa ca , adunandu-i pe muncitori Jaolaltiiintr-un oras allor, com-
pania nu a facut dedit sa dezvolte §imai mult constiinja de clasa in ran-dul acestora.e'
Gartenstadtbeuiegung tintea totusi mai sus: membrii asociatiei
doreau sa realizeze un Letchworth in varianta gerrnana, asa cum spunea
liderullor, Hans Kampffmeyer, in 1908.81Dar n-au reuslt niciodata sa rea-
lizeze acest ideal, desl s-au apropiat destul de mult. Orasul-gradlna de la
Hellerau, situat la 8 kilometri de Dresda, era, in principiu, ca §i
Margarethenh6he, 0 suburbie-gradina la capatul unei hnii de trarnvai.
Dar, ca §iLetchworth In primii sai ani de existenta, orasul era - §i misca-
rea tn general - impregnat de principiile Mi§cariiReforrnei Sociale: nu
doar loculntele, ci §ihrana, hainele §i stilul de viata urrnau sa fie sirnplifi-
cate §i eliberate de reziduurile secoJului nouasprezece. La Hellerau
functionau Deutsche Werkstatte fur Handbaukunst §i chiar 0 Societatepentru Ritrnlca Aplicata.
Calatorul de mai tarziu, vizitand orasul, poate avea irnpresia ca
se intoarce in limp. Orasul este izolat de metropola printr-o centura verdenatnrala in mijlocul unui spatiu deschis, care servea pana de curand ca
teren de antrenament pentru armata rosie, punctand pacea arcadiana cu
explozf sinistre. ~i totusi, probabil datorha faptului ca nu au existat
resurse pentru a folosi asezarea, ea a reusit in mod inefabil sa-§i pastreze,
in acest proces de decadere lent, spiritul original. Terasele lui Heinrich
Tressenow §i casele semi-separate, fidele in intregime traditiei Unwin-
Parker,W poarta varsta Cll demnitate. Extsta chiar §i0 alee pentru pietoni
In stilul lui Radburn, care il anticipeaza pe Radburn insusi cu doua
decenii. Aceasta duce la Werksttitte, devenite dupa tel de-al doilea
Razboi Mondial 0 Intreprmdere poputara, Prata centrale, amintind de
Margarethenh6he - pe care Tressenow l-a vizitat eu siguranta - reuseste
sa realizeze ceea ce Unwin §iParker ar fi trebuit sa faca la Letchworth §i
Hampstead, dar in mod inexplicabil nu au reusit, Este 0 ciudata micabijuterie.
Asezarea reprezinta ceea ce s-ar putea numi aripa de stanga a
miscarii germane a orasului-gradlna: dar a existat intotdeauna §i 0 alta
aripa, care de-a lungul tirnpului a devenit din ce in ce mai insistenta. Ea
a aparut din temerile fata de orasul gigant; ea vorbea de declinul biolo-
7& Read, 1978,350-1; Evenson, ]979, 223-6.
79 Kampffmeyer, J 908, 599. 80 Peltz-Dreckmann, 1978, 50. 81 K ampf fm e y er , 1 9 08 , 5 9 5_
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 16/18
13 4 O IW }UL GAAD INA 0 RASUL GRAD INA 13 5
gic a1populatiei din marile erase ~j de nevoia de a recoloniza provincia,
aflata in decIin, in special zonele situate la granitele Germaniei cu Europa
slava, Pe la mijlocul primului Razboi Mondial, cuvantul Lebensraum era
deja foJosit In mod arnenmtator; el t rimitea la eIiminarea acelor categorii
de populatie care erau daunatoare pentru "caracterul naponal".82 In ani i
'20, aceste teme urma sa devina un element puternic a1 ideologiei
naziste.
Dar deocamdata totul se desfasura pe terenul speculatiei inte-
Iectuale, in lumea reala, imediat dupa pr imul razboi mondial, I§i Iacuse
aparitia, ca §i in Marea Britanie, leama de revotutie. $i poate ea In
Germania aceasta teama avea temeiuri mai solide. in Frankfurt, ca ~i i n
alte par!i, seena politica a fast dorninata timp de un an dupa armistitlul
din 1918 de un Consiliu al Muncitorilor ~i Soldatilor. Cand social-
democratii au reusit in cele din urma sa preia puterea in OTa§, strategia
lor pe t impul mandatului primarului Ludwig Landmann (1924-1933) a
fost aceea de a reinstaura pacea sociala printr-un pact imp1ieit lntre
patronat §i muncitor i, 0 terna care urma sa revina in creareaWohlfahrtsgeselischaft dupa eel de-a! doilea Razboi Mondial, Centru1 de
afaceri din Frankfurt urrna sa f ie refacut §i Jargit pentru a deveni princi-
palul centru financiar al Germaniei; malurile Mainului urmau sa fie ocu-
pate cu intrepr inderi ale industriei de tnalta tehnologie. in acelasi tirnp,
pentru a satisface cerintele rnuncitorilor, orasul urma sa elaboreze 0
polit idi activa In directia constructiei de locuinte.
Landmann l-a a tras pe arhitectul-urbanist Ernst May
(1886-1970), care §i-a facut 0reputatie considerabila eu planurile sale
pentru orasul Breslau (Wroclaw). Datorita strategii lor vizionare ale cele-
brului primar antebelic al Frankfurtului, Franz Adickes, orasul a achi-
zitionat terenuri imense, la preturi foarte scazute, in zonele tnconiura-
toare.83 Astfel, cand a venit aiel in 1925, May avea tot ceea ce Ii trebuia
pentru a dernara un plan ingenios de dezvoJtare.
May, ca §i Sel lier, In Paris, era puternic influentat de mlscarea
orasului-gradina; el lucrase cu Unwin, in 1910, atat la Letchworth, cat § i
la Hampstead; ~i a mentinut 0 legatudi s transa eu aeesta. ldeea sa origi-
nala se 'inscria precis in traditia orasului-gradlna, cu orasele situate la 0
distanta de 20-30 de kilometri, separate de marele oras printr-o centura
verde. Aceasta idee s-a dovedit insa imposibil de realizat din punet de
vedere poli tic; Maya facut un eompromis, ramanand la ideea unor erase
satelit CTrabantenstO.dle), separate de metropola doar printr-o centura
verde tngusta, sau un "pare al poporului", Iocuitorf urmand sa depmda,
in privinla slujbelor ~i a curnparaturilor , de metrcpola, care urma sa fie
legata de satelit i printr-o retea de transport public.s- Dar acesti satelit i
urrnau sa f ie construif de catre orasul principal, sub forma unor eartiere
de locuinte; in acest sens, programul searnana eli programul britanic
pentru constructia de locuinte de dupa Legea din 1919 (capitoJuI3) §i nu
cu primele ora~e-gradina ~isuburbii-gradina britanice.
May s-a indepar tat complet de maestrul sa Unwin §i de tntreaga
traditie britanica a anilor 1920 §i intr-un all aspect important: orasele sale
satelit urmau sa beneficieze de un design in stilul arhiteeturii moderne,
sub forma unor terase lungi de case cu acoperisuri plate, cu gradin] pe
acoperis, unde oamenii puteau servi micul dejun, puteau face plaja sau
puteau cultiva flori. Dar aceasta diferenta este doar una superficiala: prin
insis tenta sa asupra caselor cu gradina pentru 0 singura familie, aranjate
eu grija in functie de lumina soarelui, May s-a dovedit un eJev destoinic alrnaestrului sau Unwin.
Programul, in ansamblu, avea dimensiuni reduse: 15000 de case,
desi aceasta cif ra era echivalenta eu nurnarul caselor existente intr-un oras
obisnuit in perioada 1925-1933. Planurile individuale, in paf ida faimei lor
de atunci ~j din perioada urmatoare, erau minuscule, multe dintre
asezari liind dispuse intr-o manrera obisnuita, in grupuri mici, in [urul
orasuhn; nurnai cateva dintre e1e, asezate In lungul vaii raului Nidda, la
nord-vest de oras, erau propriu-zis sateliti ~j chiar ~i aces tea erau sur-
prinzator de mici: 1441 de locuinte Ja Praunheim, 1220 la Romerstadt.85
Ceea ce le-a facut totus i celebre era dispunerea caselor in §iruri de-a lun-
gul raului, asezarea scolilor §i gradlnitelor pe terenurile mai joase ~i
folosirea vaii ca 0 zona verde naturale, careia is-au dat toate tipurile de
utilizari: 0 parte din terenuri au fost date m arenda, au fost amenajate
terenur i de sport, parcele comerciale, scoli eu parcuri pentru tineri, chiar
~iun pare de distractii.86 Proiectul nu a fost lnsa niciodata realizat asa
cum a fost initial, banii s-au terminat, iar cladir ile comunitare - un ecou,
probabil, al lui Unwin - nu au fos t terminate niciodata.
82 Bergman, 1970, 169-71. 83 Yago, 1984, 87-8, 94, 98-9.
84 Fehl, 13, 188-90. S5 Gallion si Esner , 1963, 104.
86 Felli , 1983, 191.
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 17/18
\
136 ORf \SUL GRADINA
Dupa razbol, Frankfurtul s-a purtat foarte brutal eu mica sa biju-
terie: acum valea este sectionata de doua autostrazi, una dintre eJe taie
Romerstadt tn doua, satelitii sunt lngropatl complet tntr-un amorf oras-
satel it mult rnai mare, numit - cu un potrivi t accent impersonal-
Nordweststadt. Dar, eu !oate acestea, eu ochiul imaginatiel, putem Inca
intui cum va fi fost, cum a fost §i cum se mai pastreaza Inca proiectul ori-
ginal. Zona a fost aproape in intregime gentrificata, numai 11 Jasuta din
Iocuitorti care trruesc aid mai sunt rnuncitori din categolia guIerelor
albastre, pentru care s-a reaJizat proiectul; dar , eu toate acestea, zona s-a
pas hat excelent, Acum, dupe mai bine de [urnatate de secol, vegetatia
este rnatura, facand din intreaga zona un oras-gradina asa cum §i I-a
imaginat May. In lumina soarelui de vara, l iniil e accentuate ale Iungilor
terase albe sunt mascate, aproape inghitite de flori §i copaci: de-a lungul
vaii, fumul indust rial albast rui face ca noile c:li i .dir i ale orasului sa para
aproape ca 0 lume rnagica.
Ceea ce a disparut tnsa este spiritul, Acum este greu chiar §i
nurnai sa ne imaginam cum va fi fost. May era diferit In mai rnulte pri-vinte de celalalt mare urbanist din epoca Weimar; berlinezul Martin
Wagner (1885-1957) ; dar arnandoi lmpartaseau credinta tntr-un nou
parteneriat social intre industriasi §i munci tori §i in reintegrarea muncii
eu traiul domestic. Ei imparta§eau aceasta eredinla §i cu Howard §i
Unwin; dar exista, in acelasi tirnp, §i0deosebire cruciala, Varianta May-
Wagner era una colect ivista, foar te diferi ta de sursele anarhist -coope-
ratiste ale traditiei lui Howard §i Unwin: asa cum spunea May,varianta lor
urmarea "organizarea colectiva a elementelor de trai."87 Pentru May, un
rnediu rezideruial bine proiectat era complementar cu obiectivul unei ef i-
ciente sporite la Iocul de rnunca §i - pentru a-l cita din nou pe May -
"formele uniforrne ale gradinilcr de pe acoperisuri slmbohzeaza ideaunui trai colectiv tntr-un stiJ uniform, asemeni casutelor identice ale
fagurelui de miere, sirnbol izand conditii le uniforme de trai ale locui to-
rilor."88
Totul suna extrem de asemanator cu bibliografia pentru 0 teza
de doctoral rnarxista: statui capitali st care inchide medi ile locale intr-o
structure unica, pentru a asigura perpetuarea Iortei de munca. Ynalice
caz, atilt Howard cat §i Unwin ar fi urat aceasta idee; probabil ca, de
87 Ibid., 186. 88 Ibid., 190.
ORA,5UL GRA.D1NA 137
aceea, nu ar trebui sa ne mire faptul c a Unwin insust a devenit foarte
nepopular, militand pana la capat impotriva arhilectulii rnoderne. ~i
probabil ca nu mai trebuie sa ne mire nici faptul ca, dupa Frankfurt, May
a inceput s a proiecteze erase In Uniunea Sovletica - nici unul dintre aces-
tea nefiind, ea a ironie a soartei, construit in conformi tate ell proiectul,
pentru ca deja, la acea vrerne, spiritul lui Stalin pusese stapanire pe
orasul sovietic.
Wagner, ca §i May, a coordonat un program important de
urbanizare §i de constructle de Iocuinte, de~i la 0 scara mult mai mare.
Principala trasatura care il deosebeste de May priveste rolul si, prin aces-
ta, caracterul §i local izarea noilor asezamlnta. Wagner nu credea deloc In
sateliti: idealul sau era Siedlung - atat conceptul cat §i termenul au Iost
foloslte pentru prima data de marii baroni ai industriei carbunelui §i fieru-
lui din Ruhrgebiet - In cadrul careia casele erau grupate in juruJ unei
fabrici, dar f a r a sa fie independente - nici rnacar semi-independente _ de
restul ora§ului.S9 Transpunerea ideala in practica a acestei idei este
Siemensstadt, ridicat de 0mare companie electrica In juruJ complexuluisau de cladiri , in sectorul de nord-vest al orasului , tnt re 1919 §i 1931. Este
un Grosssiedlung, un complex de zone de locutnte, proiectate §i execu-
t ate la 0 scara exagerata; f iecare nume din arhitectura gerrnana a anilor
1920 §i-a adus contributla sa aici; este un loc de peJerinaj reverentios,
cladiril e fi ind restaurate de catre guvernul federal §i protejate ca monu-
mente i storice. Pelerinii sosesc la stat ia U-Bahn Siemensdamm, un bule-
yard urban aglornerat , aflat la doar 20 de minute de centrul Berlinului de
vest; zona se anunta inca de la Inceput ca 0dezvoltare urbana. - 5iotusi,la doua minute de mers, vizi tatorii se trezesc intr-o lume complet diferita:
rnaestri i - Seharoun, Bartning, Haring, Gropius - au asezat aiel blocuri le
lor de locuinte eu patru sau cinei etaje in mijlocuJ unei gradini irnense, a
carel vegetat!e - ca §i i n cazul blocurilor de doua etaje din R6merstadt-
a crescut alat de mul l In timp, lncat aCUIn a.proape ca acopera c1adi rile.O O
Impresia covarsnoare, ca ~iIn cazuJ oricarui ora§-gradina englez,
este aceea de calm. Scepticul din Marea Britanie sau Statele Unite care
crede ca aceste cartiere formate din blocuri cu apartarnente due In mod
inevitabil Ia apari jia mahalal elo r, sau eel care crede ca un oras-gradina
alcatuit din olocun de apartarnente este 0contradictie In termeni, ar Ire-
89 Uhlig, 1977, 56. 90 Rave ~iKni .i fe l , 1968 , 193 .
8/6/2019 Peter Hall_Orasul Gradina
http://slidepdf.com/reader/full/peter-hallorasul-gradina 18/18
13 8 ORA$UL GRAOINA
bui sa viziteze mai intai Siemensstadt §i apoi s a se rnai gandeasca.
Subutbia-gradina reinterpretata de rnaestrii moderni ai ml§carii, May In
Frankfurt, Gropius §i Taut in Berlin: tunctionalisrnul, chiar §i sub forma
unor blocuri cu apartamente de patru etaje, se poate dovedi satisfacator.
Concluziile la care ar trebui sa ajunga ar Ii urrnatoarele: in primul rand,
este evident ca apartamentele mod erne, atata vreme cat sunt construite
sub forma unor cladiri moderate ca jnallime §iasezate ferm pe orizon-
tala.,pot sa fie Ja rei de odihnitoare - acea cali tate speclala pe care au
reusit sa 0 ereeze Unwin §i Parker - ca §i caseJe moderne sau cele
traditionale, in aJ doilea rand, calitatea spatiului verde inconjurator este
extrem de irnportanta. In aJ treilea rand, conservarea este totul:
Siemensstadt funcjioneaza, ca §i Romerstadt, pentru ca se ana pe maini
bune.
Aceeasi trasatura lese in evidenta §iIn cazul celorlaJte doua mari
proiecte de pe vremea lui Wagner din Berlin: Onkel-Torns-Hutte, acel
Grosssiedlungen de la Zehlendorf, din sectorul de sud-vest al orasului, §i
Britz, in sud. Arnandoua au fost proiectate de Gehag, marea agentieantreprenoriala forrnata in 1924 prin fuzionarea mai multor societati de
construcjie eu fonduri sindicale, §i de Societatea Berlineza pentru
Locurnte Sociale, careia i se datoreaza 0mare parte din locuinlele con-
struite cu bani publici In Berlin, la acea vreme, §iIn intreaga Republica
Federala, dupa eel de-a! doilea Razboi Mondial: un exemplu concret a!
acetui tip de organizatie cu care Howard voia sa construiasca orasul sau
gradina, dar pe care nu a reusit niciodata sa 0 realizeze la scara dotita.91
CCa0 ironie a soartei, campania care i-a succedat a fost ruinata In urma
unui scandal public, in anit 1980). In ambele cazuri avem de-a face cu
suburbii-gradina autentice, construite pe terenuri care la acea vreme
erau la periferia orasului, de-a lungul extensiilor sisternului Ll -Bahn,Onkel-Torns-Hiitte, construit intre 1926 ~i 1931 , se auto-inti tu-
leaza 0 asezare i'mpadurita CWaldsiedlung) §i,intr-adevar, primullucrupe
care 11remarcarn aici este irnensa bolta de copaci inalti care se intlnde,
eu 0uniformitate aproape cazona, de-a lungul lntregii zone. Sub aceasta
bolta se lntind case de doua sau trei etaje, majoritatea dintre ele proiec-
tate de Bruno Taut §iHugo Haring, intr-un aceentuat stilmodern, scaldate
in umbre pastel ate, dispuse in siruri de-a lungul sinuozitajllor blande ale
I
I
. .91 Lane, 2968, 104.
QRASUL ( J R A . D ! N A 139
5tl'azilorJungi sau de-a lungul strazilor scurte §idrepte.92~iaici - mai ales
pentru eel care au experienta comitetelor de proprietari din Marea
BrH:n~~- aspectuI care socheaza eel mai mult este ntvelul de Intretinera
a cIadmlor: casele, care se afla inca in proprietatea asociatiei de locatari
dau irnpresia lreala ca sunt aproape nou-nouta. Britz,ridicat 10perioada
1925 -1931 §iproiectat de Bruno Taut §iMartinWagner, este mult mai for-
mal; tera~ele sale de case cu dUe doua §i trei etaje sunt grupate in jurul
celebrului Hufeisensiedlung, unde cUidirilede patru etaje se intind sub
forma unei potcoave uria§e in jurul unul lac.93 Casele de pe strazile din
jur - pastrate de asemenea intr-o stare Impecabila - prezinta un contrast
nea§teptat: ceJe proiectate de Bruno Taut sunt de un conservatorism
respectabii, In timp ce cladirile proiectate de Martin Waaner se
tncadreaza lntr-un stiJDisneyland-fantastic. La fiecare capat 0.1s~burbiei
se ana care0stalie de rnetrou, asezarea deschizsndu-sa pe partea de est
catre imensa campis de la K6ningheide - pana nu de mult taiata indouabrutal, de Die Mauer. '
. . Ambele cartiere sunt splendide: dar ambele reprezinta, ca 0
Ir~D1ea soartei, exact opusul ideii de ora§-gradina. S-arputea argumenta
ca May,la Frankfurt, ca §i Parker la Manchester, a avut de-a face eu 0
problema de scara spatiala diferita de cea din cazul Londrei care a Con.
stituit modelul pentru solutra data de Howard problernei urbane: ambele
erau,_In mod esentlal, erase de provincie de dimensiuni medii, cu un
num~ de l?cuitori cuprins intre 500000 §i 7 50 0 00 de oameni, astfel ca Q
S?~lltIede tipul ora§ului-satelit putea sa para mai functionala §i mai potri-
vita. Dar nu mai putem spune acelas! lucru ~idespre marele Berlin din
anii 1920 , care era deja - ell cei patru milioane de Iocuitori _ a doua mare
aglomerare urbana unitara din Europa. Realitatea este ea, la acea vreme,
descur~j~li de lipsa de fonduri §i de realWilile politice, urbanistf
R.e~ubhCllde IaWeimar nu mai considerau ca autonomia ora§ului-gra-dma era ceva pentru care menta sa Iupte.s-
92 Rave si Kniifel , 1968, 146. 93 Ravqi Kniifel, 1968,79.
94 Hartmann, 1976, 44.