Download - Potentialul Turistic Al Judetului Bacau
CUPRINS
ARGUMENT______________________________________________________________________3
Scurt istoric______________________________________________________________________3
Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau_____________________________________5
1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau____________________________________________5
Asezare geografica si relief_____________________________________________________________________5
1.1.2. Hidrografia_____________________________________________________________________________7
1.1.3.Clima__________________________________________________________________________________8
1.1.4. Flora si fauna___________________________________________________________________________9
1.1.5. Soluri:_________________________________________________________________________________9
1.1.6. Demografia___________________________________________________________________________10
1.1.7. Rezervatii naturale______________________________________________________________________10
1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau___________________________________________11
1.2.2. Case memoriale________________________________________________________________________17
1.2.3 Biserici si manastiri______________________________________________________________________20
1.2.4 Orase si statiuni________________________________________________________________________32
1.3. Turism de agrement si balnear_______________________________________________________42
CAPITOLUL II STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU__________54
2.1 Obiectivele cercetarii de piata________________________________________________________54
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea_________________________________55
2.3 Aplicarea chestionarului_____________________________________________________________57
2.4 Interpretarea chestionarului_________________________________________________________60
CAPITOLUL III___________________________________________________________________61
Conceperea unui circuit in judetul Bacau_____________________________________________61
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii_______________________________________________________61
3.2 Începerea actiunii__________________________________________________________________61
1
3.3 Desfasurarea programului turistic_____________________________________________________62
3.4 Încheirea actiunii___________________________________________________________________62
3.5 Intocmirea documentatiei___________________________________________________________63
3.6 Organizarea campaniei publicitare____________________________________________________63
BIBLIOGRAFIE___________________________________________________________________66
2
ARGUMENT
Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o
suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km
departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest,
cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in
proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia
reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine
de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).
Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei
Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare,
alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat
circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii
chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau.
In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului
insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si
turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat
alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea
serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal
iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme
de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar
principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea.
Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru
dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au
efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita
ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.
In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate actiunile
desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit documentatele specifice:
comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei.
Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse.
Scurt istoric
Intersectat de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău
a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice. În
epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a
desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. 3
Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucești au contribuit la cunoașterea istoriei
și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.
Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea
acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de
maturizare a feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un
document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt
menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor
săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de
Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini,
Bacăul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde
se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.
În prezent județul Bacău se întinde pe o suprafață de 6621 kmp, având în componență 3 municipii, 5
orașe și 85 de comune, cu o populație de peste 583,6 mii de locuitori.
4
Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau
1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau
Asezare geografica si relief
Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55' si 46° 40'
latitudine nordica si 26° 66' si 27° 30' longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati
(reprezentând 2,8% din suprafata totala a României) din care 42,2% este acoperita de paduri iar
55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea
formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor
meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea
peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de
judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana
Uzului.
Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:
Onesti
5
Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de
sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc
paturi, o pista de popice si terenuri de sport.
Tescani - aici se organizeaza anual evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de
arta, Gala tinerilor artisti.
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din
paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite
intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii
Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul
judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la
Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt
asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de
asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori
si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit
monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la
lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens
populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a
Moldovei.
Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o
suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km
departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest,
cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in
proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia
reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine
de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este
alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare
construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV
Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a
secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara
industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii
teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua
municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova,
and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau,
avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de
locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase
6
dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei
in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe
km patrat in zona industrializata.
Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei.
Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si
pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret,
Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti,
monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de
paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995
populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii
(Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg.
Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul
dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc
cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se
mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si
moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu
28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele
turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova
este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele
terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele
minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism
si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia
si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista
cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea
bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali
subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele
lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino,
marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George
Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala
tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa
memoriala a poetului roman George Bacovia.
1.1.2. Hidrografia
7
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si
din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si
Siret. Râul Siret (în ucraineana Серет, în maghiara Szeret, în trad. "Dragul") izvoraste în Carpatii
de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. În antichitate s-a numit Hierasus.
Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare
bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea
dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stânga, Polocin si Bârlad. Pe
cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundatii
(cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau
sunt: Bacau, Siret, Pascani, Roman.
1.1.3.Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se încadreaza în sectorul de clima
continental-moderata si cel cu clima de munte, având ca specific un regim termic moderat,
umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.
8
Temperaturile aerului înregistreaza valori anuale cuprinse între -1ºC si +9ºC. Cantitatea anuala de
precipitatii este cuprinsa între 700-1400mm, mai mare în partea nordica si nord-vestica a
judetului. Frecventa medie anuala a vânturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului
dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o frecventa
aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin între 3 si 3,8m/s, iar în munti atingând
peste 50m/s.
1.1.4. Flora si fauna
Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii în functie de altitudine,
unele având caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o
mare varietate în functie de altitudine: în zona alpina întâlnim capra neagra, marmota, acvila de
stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în padurile de conifere si rasinoase, râsul, cocosul de
munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.
În judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora, 354 de
specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de interes
national. În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de Uniunea Europeana de a
creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel încât suprafata zonelor cu regim de
protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a
patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a
strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila.
1.1.5. Soluri:
Învelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectând caracterul complex
al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca si în
depresiunile colinare apar solurile brune si soluri podzolice. În dealurile Chioarului si în nord,
acestora li se adauga soluri negre de fâneata. În arealul montan se succed solurile brune acide,
solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin raspândite. Calitatea
solurilor este afectata atât din motive antropice cât si din cauze naturale. Sursele principale de
poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor
neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul
poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor de
mediu.
9
1.1.6. Demografia
1.1.7. Rezervatii naturale
Stejarul din Borzesti
Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana in
vremea lui Stefan cel Mare.
Poiana Sarariei
Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna.
Codrul secular de la Runc-Racova
Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de
fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.
Dofteana
Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din care
50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea omorika,
Pinus banksiana s.a).
Hemeiusi
Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de
plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
Haghiac
Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie forestiera
ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea
sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa).
10
Parcul de agrement de la Comanesti
Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum:
paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania.
"Plaiurile si stancariile Nemirei"
Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita dintr-o
portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa.
1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau
1.2.1 Muzee si expozitii
Centrul de Cultura Rosetti Tescanu - George Enescu
Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare Centru,
este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului
Culturii si Cultelor, fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat;
cuprinde si Casa Memoriala Rosetti - Enescu, conform Actului de donatiune.
11
Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in
proprietatea publica a statului si in administrarea Centrului.
In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria
Rosetti Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in fostul conac al
Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de creatie.
Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului
Principal. Din 1990 a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura "Rosetti
Tescanu - George Enescu"
Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti
Tescanu. In incinta se afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la inceputul
secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician roman, George Enescu.
Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca
de la sfarsitul secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de scoli,
asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea Unirii Principatelor si la
evenimentele de la 1848.
In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin
Ministerul Culturii, de catre Maria Rosetti Enescu.
12
Castelul familiei Ştirbei
Palatul Ştirbei a fost construit la sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX de
Gheorghe Ştirbei şi Elisabeta Băleanu. Este amplasat pe un platou aflat la altitudinea de 600 m. Se
poate ajunge pe partea stângă a Văii Uzului, pe un drum ce se desprinde din şosea, urcă pe dealul
Măguricea. La o distanţă de 4 km, înaintând spre înălţimea dealului împădurit cu foioase şi conifere,
se află amplasat acest frumos castel.
Pădurile din împrejurimile oraşului Dărmăneşti, pe sute de hectare, în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, au aparţinut familiei domneşti Barbu Ştirbei. Prinţul Gheorghe Ştirbei a
amplasat acest frumos castel într-o zonă pitorească, integrându-se perfect în ambianţa locului.
Din parcul palatului se intră în pădure şi de aici se poate urca pe diferite trasee şi chiar pe
muntele Nemira. Palatul a fost construit de maeştri italieni, după planurile arhitectului Nicolae
Ghika Dudeşti.
Este o construcţie masivă din caramidă pe 4 nivele (subsol, parter şi două etaje, parţial P+1
în zona terasei semicirculare), cu o aripă (în „L”) numai parter + etaj şi alte două corpuri parter,
anexate acesteia din urmă. Intrarea principală se face pe o terasă cu scări ample. Încăperile corpului
principal destinate zonei oficiale au dimensiuni mult mai mari, cu deschideri până la 10 m. Tot aici
avem acces spre terasa deschisă, semicirculară cu latura de 2,40 m. Corpul lateral, cu încăperi mai
mici, ridicat pe 2 nivele, reprezintă zona administrativă a palatului. Faţadele (parţial tencuite, parţial
cu zidărie aparentă) prezintă ferestre cu ancadramente din caramidă aparentă şi balcoane cu
elemente decorative din lemn. Soclul este înalt din piatră de carieră.
Între anii 1947-1977 clădirea a funcţionat cu destinaţia de sanatoriu T.B.C. Din 1978 devine
tabără pentru copii.
13
Monumentul DADA
Tristan Tzara este pseudonimul poetului şi eseistului român Samuel Rosenstock, născut la Moineşti
şi stabilit în Franţa. Tzara a fost cofondatorul mişcării culturale Dadaiste care a condus la o
revoluție majoră în artele plastice şi literatură. Tzara a murit în 1963, la Paris, şi este îngropat în
Cimitirul Montparnasse.
Generaţia de artişti de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui
război care nu dădea semne că s-ar apropia de sfârşit, a fost una din cele mai radicale din istoria
umanităţii. Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toţi revoltaţii împotriva absurdităţii acestui
conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul
Cabaretului „Voltaire”, în Zurich, capitala Elveţiei, pe atunci stat neutru. Vrând să răspundă
absurdului prin absurd, ei îşi manifestă revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice,
astfel înfiinţând ceea ce urma să devină curentul artistic „Dada”.
Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moineşti (dinspre Bacău) în cinstea lui
Tristan Tzara şi a curentului artistic generat de acesta, la celebrarea a 100 de ani de la naşterea
artistului. Monumentul fost realizat de sculptorul german de origine română Ingo Glass.
14
Muzeul Etnografic – Biserica “Sf. Ap. Petru şi Pavel”
În anul 1924 enoriaşii din Boiştea împreună cu preotul Constantin Moiceanu au hotărât să
ridice o nouă biserică la mijlocul parohiei, întrucât cea veche se dovedise neîncăpătoare. Astfel au
format un consiliu parohial de iniţiativă care să adune bani şi materiale pentru această lucrare. În
vara anului 1924 a început procurarea materialelor şi au început să se pună bazele noii
construcţii.Biserica a fost construită din piatră cioplită de meşteri iscusiţi sub conducerea
renumitului maistru pietrar Ion Silvestru din Comăneşti, după anul 1938. Venind al doilea război
mondial, lucrările au fost întrerupte, acoperirea făcîndu-se abia în 1950, iar biserica s-a terminat în
anul 1958.
În timp, biserica a fost dotată cu multe obiecte necesare cultului şi înfrumuseţării ei. În
curtea bisericii s-a ridicat un monument în memoria eroilor dărmăneşteni – definitivat în anul 1994
şi sfinţit în ziua de 27 noiembrie a aceluiaşi an. Cu această ocazie preotului Ioan Buguş, pentru
munca depusă la această parohie, i s-a conferit drept merit distincţia de „iconom stavrofor”. De
asemenea, pe locul unei foste magazii, s-a ridicat o frumoasă casă praznicală cu două nivele. La
parter se află bucătăria dotată cu sobă şi gaze, apă curentă, boiler electric, o chiuvetă din inox,
veselă, şi o sală de mese pentru aproximativ o sută cincizeci de persoane.
La etaj s-a amenajat un mic muzeu etnografic, în care s-au depus diferite obiecte folosite pe
plan local de înaintaşi, fiind acum pe plan de dispariţie cum ar fi: costume populare bărbăteşti şi
femeieşti, scoarţe şi lăicere, diferite obiecte necesare uzului gospodăresc precum: stative de ţesut,
15
urzoi, maşină şi furcă de tors, meliţă de cânepă, cheptenei, sucală, suveică, precum şi icoane şi carte
veche.
Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei
Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei este unul dintre cele mai impresionante monumente
ridicate în memoria ostașilor căzuți în primul război mondial. Este Situat la altitudinea de 520 m pe
dealul Măgura, la 2 km de şoseaua Târgu Ocna – Slănic Moldova, după un drum care urcă
spectaculos pe coasta muntelui. A fost construit între 1925-1928 în memoria celor peste 14.000 de
ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial pe fronturile de la Oituz, Coşna şi Cireşoaia.
Pe frontispiciu stă înscris: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”.
Lucrările pentru ridicarea acestui impunător edificiu au fost făcute de către soldaţii veterani,
rămaşi în viaţă după aprigele lupte de la Oituz-Coşna-Cireşoaia. Fondurile necesare pentru această
construcţie au fost adunate prin subscripţie publică de către Mihai Teodoru, iniţiatorul acestui
proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al oraşului stabilit la Bucureşti. Monumentul
Eroilor cuprinde un parter şi două etaje, legate printr-o scară interioară circulară, are o înălţime de
22 m şi este în întregime ridicat din piatră cioplită, în formă de obuz. Până la începutul celui de-al
Doilea Război Mondial, era păzit zi şi noapte de ostaşii din garnizoana oraşului. După război,
Monumentul a fost lăsat în paragină dar, între anii 1972-1974, el a fost renovat si deschis ca muzeu.
Muzeul deține o colecție de fotografii originale din primul război mondial (printre care
aflându-se și cele cu general Al. Averescu – conducătorul Armatei a II-a, general C. Pezan, general
E. Grigorescu), diferite tipuri de armament și muniție din primul război mondial (arme, obuze de
tun folosite de vânătorii de munte, cartușe de diferite calibre etc.), medalii onorifice acordate pentru
fapte de vitejie, uniforme de soldat din 1917.
16
La parter există o placă comemorativă depusă pe mormântul eroului necunoscut, descoperit
în tranşeele încă vizibile de la Coşna, cu un text emoţionant: „Ostaşi ce aţi căzut pentru ţară, Viteji
ai credinţei, soldaţi, Oriunde în morminte voi staţi, Vă fie ţărâna uşoară! (Eroilor căzuţi în războiul
1916-1919).” Deasupra mormântului eroului necunoscut străjuiesc 2 drapele de luptă ale
Regimentului 15 infanterie şi a Regimentului 4 Artilerie, două din regimentele care au dus greul
războiului de pe frontul de la Oituz.
Lângă clădirea muzeului a fost adusă crucea-monument care a fost ridicată iniţial la Coşna
pe locul în care a căzut eroic caporalul grenadier Constantin Muşat din Regimentul 2 Grăniceri.
La 50 m mai în sus se găseşte mănăstirea Măgura Ocnei
1.2.2. Case memoriale
Casa memoriala George Bacovia
Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural
bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a
Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in
reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze
stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe
Vasiliu - George Bacovia - desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din
viata noastra.
Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase limbi.
A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre intemeietorii revistei
Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din Bacau,
Universitatea George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi au primit
numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George Bacovia,
manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale culturii romane.
Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in biblioteca din
casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala - dupa cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha Grigorescu-
Bacovia, intr-unul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat destinul, transformandu-l in
poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb si roz si pur este vis de-albastru si
azur.
Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de secol XIX
pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la mama sa,
Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa spirituala, abonat la
reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile dezvoltari in sociologie, psihologie, arta. 17
La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor alcatui volumul
de debut, Plumb.
In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in anul
1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind acasa in
vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din literatura
romana, Note de primavara.
Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971.
Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin financiar, s-au
executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului
XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In
toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative, manuscrise originale,
documente si piese de patrimoniu.
In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul,
vioara si portretele parintilor - Zoe si Dimitrie Vasiliu - atat de dragi poetului.
Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul vietii si o
inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale.
In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la
meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii adecvate :
veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind operele poetului,
bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.
18
Casa memoriala Nicu Enea
Clădirea în care se află expoziţia memorială Nicu Enea a fost construită în anul 1926, proprietar
fiind Gheorghe Paloşanu, tatăl Elvirei Enea. În această casă soţii Elvira şi Nicu Enea au trăit în
perioada 1929 – 1960, informaţie inscripţionată şi pe plăcuţa de pe faţada casei, care o atestă ca
obiectiv de patrimoniu.
În noiembrie 1968, Elvira Enea face o ofertă de donaţie care cuprinde imobilul, terenul aferent, 130
de lucrări de pictură, 210 de lucrări de grafică, mobilier şi obiecte care au aparţinut pictorului Nicu
Enea, donaţie acceptată de Comitetul Judeţean de Cultură în luna mai 1969. După amenajarea casei,
în luna decembrie 1970 aceasta se deschide pentru public, Elvira Enea îndeplinind funcţia de
custode.
Colecţia ‘Nicu Enea” este alcătuită din lucrările şi obiectele donate. Din totalul lucrărilor care
alcătuieşte colecţia, 54 de lucrări de pictură sunt expuse în cele trei săli ale casei la care se adaugă
mobilierul, obiectele personale ale pictorului şi câteva lucrări de sculptură mică. Expoziţia
permanentă oferă vizitatorului posibilitatea cunoaşterii operei lui Nicu Enea (1897-1960) a cărui
afirmare se suprapune temporal şi spiritual uneia dintre cele mai fertile şi tulburătoare perioade din
istoria artei româneşti, perioada interbelică.
19
1.2.3 Biserici si manastiri
Biserica si Curtea Domneasca
Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui Stefan cel
Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria
ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care
a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza
si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit.
Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii ale casei
(pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea Maicii Domnului" -
Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491.
Biserica Casin
Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii
Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la
fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar
manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.
Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de
Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute
20
de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la
intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin monumentalitatea ei.
Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din
personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti,
scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.
La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la:
Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul
Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea
bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.
Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut
proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.
Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul
muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de
cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.
Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina
Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa
proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi,
Mihai Wagner.
21
Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano.
Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari
dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici
este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade.
Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte
patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este
exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu
icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.
La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra
peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua
laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu
solzi, dupa modele vechi, romanesti.
Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in
mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii
Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.
Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru
prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult
inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata
tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie.
Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.
22
Biserica „Sf. Varvara“ – Mina Trotuş
Biserica Sfânta Varvara este o biserică impresionantă, atât prin “arhitectura” originală a
acesteia, cât şi prin poziționarea ei. Bisericuța, închinată ocrotitoarei minerilor, se află într-o imensă
salină – mina de sare “Trotuş” – din oraşul Târgu Ocna.
Salina este situată la circa doi kilometri de oraș, în masivul de sare Vâlcele-Slatinele, la 240
de metri adâncimeşi reprezintă, prin microclimatul de salină, un important factor natural de cură
utilizat în terapia afecțiunilor respiratorii.
Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest lăcaş de
rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezat la o adâncime de 240 de metri,
sub nivelul solului.
Biserica Sfânta Varvara a rămas şi în prezent una dintre puţinele biserici din ţara noastră,
construite în saline, şi singura din Europa realizată aproape integral din sare.
Aproape întregul “mobilier“ al bisericii este lucrat în sarea muntelui. Astfel, aplicele
pereţilor, marele candelabru, stranele, scaunul arhieresc şi alte obiecte de cult, fac un tot unitar cu
locul în care sunt aşezate.
Toate obiectele din sare au fost tratate cu un lac special, pentru a nu atrage umezeala şi
pentru a asigura rezistenţa în timp. Biserica este destul de mare, puternic luminată, iar din interior
nu lipsește nici unul dintre elementele de arhitectură ortodoxă. Catapeteasma este alcătuită din 24
de icoane, una dintre ele reprezentând-o pe Sfânta Varvara, patroana spiritualăşi ocrotitoarea
minerilor.
23
Mânăstirea „Măgura Ocnei“
Mânăstirea Măgura Ocnei – Schitul Măgura Ocnei este menţionat prima oară în 1665. Se
pare că, pe la 1757, schitul devine metoc al Epitropiei generale a Casei Spitalelor Sf.Spiridon şi
doar aşa se poate explica faptul că, în pomelnicul acestei sihăstrii, Constantin Racoviţă voievod
apare ca prim ctitor al aşezământului monahal.
Schitul a avut în lunga sa existenţă trei biserici construite succesiv. Prima, cu hramul
Înălţarea Domnului, a existat până pe la 1757, când cu sprijinul domnului Constantin Racoviţă se
construieşte un nou lăcaş cu hramul Sf.Gheorghe. Ruinându-se, o nouă biserică, cu hramul Buna
Vestire, va fi ridicată, în anul 1803, de către arhimandritul Iacov. În timpul Primului Război
Mondial, Schitul a fost bombardat, însă nu a putut fi distrus. A fost reparat în 1923.
24
Biserica „Cuvioasa Parascheva“
Cea mai veche biserică de lemn, “Cuvioasa Paraschiva”, numită ulterior Biserica
Domnească, a fost construită din bârne, pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi. Tradiţia spune că
biserica a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu menţiona că, în
secolele XVI-XVII, “Ocna nu era decât o mică adunătură a celor 100 de şavgăi, plus a altor oameni
meseriaşi şi comercianţi ce locuiau mai mult valea Vâlcicăi, la poalele dealului n.v. unde se aflau
ocnele vechi, părăsite de mai bine de 100 de ani şi unde se afla Biserica Sfânta Paraschiva ce exista
pe la 1580, cum atesta mai ieri o piatră mormântală slavonă, azi stricată în bucăţi” .
Şi Nicolae Iorga arăta în 1905 că, înaintea celorlalte biserici ale târgului (Precista, Sf.
Nicolae, Sf. Treime), “a fost înălţată biserica de lemn, pe un deal rotund, care poartă numele de
Biserica Domnească”.Tradiţia locală atribuie această ctitorie domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, pe
la 1573. În această biserică modestă de lemn, slujea pe la 1599 popa Metodie. De altfel şi inscripţia
de pe o piatră de temelie, din 5 septembrie 1653, dovedeşte o vechime mai mare a bisericii. După
formele sale constructive, de plan dreptunghiular, cu absidă decroşată, Biserica Cuvioasa
Paraschiva (Domnească) aparţine secolului al XVII-lea, dar va fi refăcută în 1725, în urma unui
incendiu, de Dediu, mare spătar şi jupâneasa Ruxandra, socrii lui Mihai Racoviţă. Actuala biserică
datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviţă
Voievod.
Inscripţia aflată deasupra uşii la intrare glăsuieşte: ”Leat 7233 (1725), aprilie 30.Această
sfântă biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviţă Voievod gospodja şi Ana în
domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar şi jupâneasa dumisale Ruxandra, părinţii
25
doamnei Anii şi prin osteneala dumisale Catrina în cămărăşii (a) 3”, iar pe uşorul uşii din stânga
este probabil numele meşterului Mihai Radu.
În decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor
Domni: Mihai Racoviţă, Constantin Racoviţă, Mihai Şuţu, şi alţii.
Biserica are un plan simplu în formă de corabie, cu absida altarului decroşată, tipologic
aparţinând secolului al XVIII- lea. În prelungirea pronaosului a fost adăugată la o dată târzie,
clopotniţa cu turn , căptuşită cu scândură. Clopotniţa are două clopote: cel mic, cu inscripţie ilizibilă
iar cel mare cu o inscripţie din 1861, în care se artă că el a fost turnat cu cheltuiala şavgăilor şi a
primarului Iorgu Metaxa. Temelia bisericii este din piatră de carieră.
Biserica este pardosită cu dale de piatră iar pereţii căptuşiţi cu scândură cu nervuri care se
grupează în cheia de boltă dublă. Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare
frumuseţe, fiind renovate în anii 1789, 1800, 1810 şi 1830.
În prezent, biserica este folosită drept capelă mortuară, fiind poziţionată în mijlocul
cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personalităţi de vază de altădată: profesor
universitar Mihail Botez, arhitectul Ioan Scarlat Scheletti, Dr. Ioan Pastia, Colonel Gheorghe A.
Enescu cavaler al ordinului “ Mihai Viteazul”.
Biserica din Borzeşti
Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, întâlnit la mai multe ctitorii ştefaniene, boltit cu
calote sferice. Faţadele prezintă ocniţe şi firide, dar şi decoraţii de ceramică smălţuită – discuri şi
cărămizi. Soclul şi ancadramentele au profilatură gotică.
26
Decoraţia faţadelor rezultă din îmbinarea materialelor de construcţie (piatră brută şi cărămidă), din
jocul de arcături oarbe şi firide, din folosirea ceramicii smălţuite, din elementele de piatră profilată
în stil gotic (soclu, ancadramente).
În incinta bisericii funcţionează Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, cu un
patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi religioase (secolele XVII-XIX).
Mănăstirea de la Runc
Atribuită de tradiția orală voievoduluui Ștefan cel Mare și Sfant, care ar fi construit-o în urma luptei
de la Gura Orbicului din anul 1457, mănăstirea Runc apare consemnată documentar la data de 1
aprilie 1695 cu ocazia unei danii făcute de medelnicerul Ionașcu Isăcescu cu soția sa Alexandra,
considerați a fi de fapt ctitorii acestui sfânt lăcaș. Până în anul 1888 mănăstirea Runc a funcționat cu
sobor de calugări, iar din acest an a fost desființată și afiliată ca biserică de mir la parohia Lipoveni
(azi Bârjoveni II), comuna Români, județul Neamț, până în anul 1941, când, prin osteneala
ieroschimonahului Casian Cojoc (cu metania din Mănăstirea Sihăstria), se aprobă reînființarea
mănăstirii. Între 1953 – 1960 conducător al Mănăstirii este protos. Sofronie Ungureanu care s-a
remarcat prin grija pentru întărirea vieții duhovnicești, prin reintroducerea unor rânduieli specifice
vieții de obște.
În anul 1959, prin decretul nr. 410/7.XI.1959, mănăstirea este din nou închisă, terenurile și
imobilele trecând în patrimoniul statului.
Flacăra vieții monahale a fost reaprinsă în 1967 când mănăstirea se redeschide pentru a-și
primi fii cei pribegi. Se succed mai mulți conducători ai vieții de obște, fiecare având o însemnată
contribuție la împodobirea lăcașului: arhim. Isaia Tugurlan (cu metania din MănăstireaBogdana), în
27
perioada 1967-1977; protos. Melchisedec Nicolau, în perioada 1977-1987; arhim. Emilian Panait,în
perioada 1987-2006. Din 2006 până în momentul de față stareț al mănăstirii este protos. Macarie
Costea.
Biserica mănăstirii, cu hramul sf. Arhangheli Mihail și Gavril, ctitorită de medelnicerul
Ionașcu Isăcescu și soția sa Alexandra a fost restaurată și pictată (pictorul Gherghe Matei din Arad)
între anii 1986-1988 find resfințită la 2 octombrie 1988.
Biserica „Sfântul Ioan“
Biserica Sfântul Ioan se află în municipiul Bacău, fost înălţată între 1802 şi 1812, se
presupune, de către loan Mocanu şi preotul loan Moisa. Biserica Sf. Ioan a fost ridicată la marginea
cimitirului de atunci. Dorinţa oamenilor a venit după marele cutremur din 1802, când albia râului
Bistriţa s-a mutat spre Siret, lăsând în urmă un mare dezastru, afectând biserica Precista, singura
existentă la acea dată în Bacău.
Pictura sa interioară reprezintă stilul bizantin şi a fost realizată în doua etape, 1922-1931 şi
1969-1970. În primele decenii ale secolului XIX, când încă nu apăruseră şcolile publice, preoţii
acestei biserici îi învăţau pe copiii de târgoveţi să scrie şi să citească.
28
Mânăstirea Ciolpani
Biserica Sf.Nicolae a fost construită pe locul unde, cu multe veacuri în urmă, sulițașul
Ciolpan, ostaș în oastea domnitorului Moldovei, Petru Șchiopul, întemeiase un schit de călugări. În
anul 1730, schitul se afla într-o avansată stare de degradare,iar medelnicerulTeodor Cantacuzino a
pus pe cei mai pricepuți meșteri ai locului săconstruiască din lemn de stejar din împrejurime o
bisericuța de lemn.
În prezent aceasta este printre cele mai mici lăcașuri de acest gen din Moldova (L=7m, l=3m
la pronaos, 5m la absidele laterale și 2m la altar). Are planul treflat, pronaosul absidat, absidele
laterale pe trei laturi, și absida altarului pe cinci laturi, decroșată.
Pe ancadramentul sculptat al ușii de la intrare, în partea superioară, sunt dăltuite în lemn de
stejar două pisanii în slove chirilice: una din 1730, când afost ctitorită biserica și cea de a doua din
1846, când a fost șindrilită.
De-a lungul timpului au fost făcute mai multe reparații în anii: 1846, 1913, 1969 și 2000-
2002. Restaurarea din 2000-2002 a readus biserica la planul și elevația inițială, fără pridvor și fără
turn clopotniță. Iconostasul bisericii a fost repictat în 1969, iar icoanele pictate pe lemn sunt din
secolele XVIII-XIX.
Clopotniţa este la 30 m nord-est de biserica mare. Este construită din bolovani de piatră de
formă pătrată. Are trei etaje şi gang de intrare.
29
Mânăstirea Răchitoasa
La sfîrşitul veacului al XVII-lea marele clucer Ianaki a făcut la Răchitoasa o bisericuţă mică
durată de lemn de stejar, care se găsea lîngă Mănăstirea Răchitoasa de astăzi.
Pe locul unde se afla altarul acesteia s-a ridicat o cruce. Ea a servit drept biserică a
cimitirului sătesc. Mai apoi, în anul 1697, marele spătar Ilie Ianaki, şi cu soţia sa Theofana, fiica
voevodului Mihai Racoviţă, au zidit actuala mănăstire.
Istoria acestei mănăstiri, ultima din România care şi-a recăpătat statutul pierdut în urmă cu
140 de ani, se întinde pe durata a patru secole. În testamentul său, scris în româneşte în anul 1704,
spătarul Ilie Ianaki scria următoarele: “cine s-ar amesteca a strica a noastră tocmeală şi aşezare ce
am făcut, să fie triclet şi proclet afurisit” adică, ne lămureşte el mai departe, “să fie blestemat de
Domnul Dumnezeu şi de toţi sfinţii. Amin”. Incapabil să administreze mănăstirea, fiul său, Gavriil,
a închinat-o, în anul 1729, mănăstirii greceşti Vatopedu de la Muntele Athos.
Din nefericire, biserica mănăstirii Răchitoasa a fost dărîmată de cutremurul din 31 mai 1739.
A fost renovată, ultima oară, la sfîrşitul secolului XIX.
Aşa după cum informează Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului, în anul 1882,
“mănăstirea aceasta este acum prefăcută în penitenciar pentru oameni fără căpătîi şi vicioşi. Biserica
e în bună stare, dar încăperile mănăstirii, unde locuiesc deţinuţii, precum şi personalul administrativ
al penitenciarului, sunt vechi, negrijite şi umede şi reclamă urgente îmbunătăţiri pentru ca
penitenciarul să nu devină lăcaş de condamnaţi la moarte”.
Ce s-a întîmplat? Mănăstirea de la Răchitoasa, una din cele mai mari mănăstiri din Moldova,
la vremea ei, a fost secularizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi transformată în “penitenciar
30
pentru oameni fără căpătîi şi vicioşi”. Cu alte cuvinte, a devenit “leprozerie”, după cum ne-a
informat părintele Eftimie. Ultimul stareţ grec, auzind de legile lui Cuza, a încărcat argintăria şi alte
obiecte de valoare ale mănăstirii şi a încercat să le transporte peste Dunăre. A fost însă oprit de
guvern, iar obiectele redate mănăstirii. Ce s-a întîmplat cu ele, nu mai ştie nimeni acum.
Cert este că, după aproape 150 de ani, lăcaşul de cult de la Răchitoasa şi-a recăpătat statutul
pierdut. Şi vrea să o ia de la capăt.
Biserica “Sf. Fecioară” Bacău
Biserica Sfânta Fecioară a fost construită în secolul al XV-lea de un grup de călugări franciscani
veniţi de la Şumuleu Ciuc, sub patronatul Margaretei Muşat (Losonczi Margit), prima soţie a
domnitorului Alexandru cel Bun (domn al Moldovei între 29 iunie 1400 - 1 ianuarie 1432).
Margareta Muşat a fost fiica palatinului Ladislau (Ştefan) Losonczi, voievod al Transilvaniei între
anii 1376-1391.
Episcopul Bernardino Quirini, care îşi avea reşedinţa la Bacău şi care a fost numit în 1590
de către papa Sixt al V-lea ca episcop catolic pentru catolicii din Moldova şi Ţara Românească, a
trimis la Roma o relaţie din care reiese că în vremea aceea erau 216 familii de catolici cu 1692 de
suflete, şi două biserici, una închinată Sfintei Fecioare Maria şi construită din piatră, şi alta din
lemn, închinată Sfântului Nicolae.
În perioada în care Bernardino Quirini a fost episcop (1590-1604), Biserica Sf. Fecioară a
devenit catedrală episcopală. În Biserica Sf. Fecioară au fost înmormântaţi 4 episcopi: Bernardino
31
Quirini (decedat la 17 septembrie 1604), Ieronim Arsengo (decedat în luna aprilie 1610), Valerian
Lubienecki (decedat la sfârşitul anului 1617) şi Marcu Bandulovic-Bandini (decedat la 27
ianuarie1650).
În anul 1676, în timpul unor inundații devastatoare, Biserica Sf. Fecioară a fost înghițită de
apele Bistriței În anul 1839, sub conducerea noului episcop Petru Rafael Arduini, a început
construcţia unei biserici noi, care dăinuie şi astăzi, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica Sf. Nicolae a fost
dată în folosinţă cultului la 6 decembrie 1846 şi sfinţită de episcopul Paul Sardi. De o parte şi de
alta a intrării în biserică sunt amplasate două statui reprezentându-i pe Sf. Francisc de Assisi şi pe
Sf. Iosif cu pruncul Iisus în braţe.
1.2.4 Orase si statiuni
Bacau
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind
mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata între spatarul Raducanu
cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe
ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens, avem urmatoarele
argumente, prezentate de conducatorii bacauani la începutul anului 1943, atunci când maresalul
Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii localitatilor din
România, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca
fiind de sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act
oficial dateaza înca din 1399. În arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte
documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi - delegata
a Institutului de Cultura Italiana, la începutul secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o
harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de
mirare, având în vedere ca la doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar
în alte localitati din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce
atesta clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor
aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densuseanu în lucrarea sa "Dacia preistorica", iar teritoriul
Bacaului cuprindea localitati înca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din
latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.
Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la
straslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost întinse paduri în
care traiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C. Sturza - directorul
ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale "Mihai I", membru în Ateneul cultural local si 32
organizatorul Muzeului "Moldova" din Bacau, detinatorul unei importante colectii de documente
istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda în muzeul sau o piesa interesanta si pretioasa - un cap
de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar unic în felul sau, gasit tocmai aici, în coasta
Bacaului, în satul Solont. Domnia sa mai arata ca un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul
Vasluiului, iar un altul în tinutul Bîrladului.
Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în "Ispisoace si Zapise" de
Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de stefan cel
Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi;
documentele moldovenesti publicate de N. Iorga.
Conform datelor recensamântului din 1930, municipiul Bacau numara în acel an 31.138 de
locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a.
Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-
catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara înfloritoarea comunitate evreiasca
din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamânt, din 18 martie
2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 români,
1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte
etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni
religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500
de adepti.
Obiective turistice -Bacau
· Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului.
Aceasta a devenit celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor
Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii.
· Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e
amplasata în centrul orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale
României se afla în Parcul Cancicov.
· De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a
locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost
zidita în anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost
renovata de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi.
· Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici
cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
Insula de agrement Este o insula artificiala, creata în mijlocul unui lac format de
râul Bistrita, amenajata pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor
în aer liber. Se pot face plimbari cu barca în jurul insulei.
33
Teatrul George Bacovia În Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a avut loc
în 1946, când s-a pus în scena o piesa de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spatiu
propriu, reprezentatiile se tineau în niste baraci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat
actuala cladire, construita în 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace.
Tescani. În localitate functioneaza un centru cultural, în conacul lasat prin testament statului
român de compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti.
Ateneul Mihail Jora
Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune în preajma Craciunului.
Moinesti
Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si în
lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat ca târg. În
aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la instaurarea
comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses
Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelica.
Onesti
Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau
si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m
pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46° 13'N
(latitudine) si 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau.
Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la "Selistea lui Oana la
Trotus". Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia
Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului
34
muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii si a început
constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. În 1956
comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-
Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la
vechea denumire (prin lege adoptata în 1996)
Posibilităţi de cazare
În municipiul Bacău funcţionează 5 hoteluri, 2 hosteluri şi 12 pensiuni.
Căi de acces
Rutier
Accesul rutier în municipiul Bacău se poate face prin intermediul drumurilor europene E85
(pe ruta Suceava – Bucureşti), E60 (dinspre Piatra Neamţ) şi E574 (dinspre Oneşti) şi prin
intermediul drumului naţional 2G (dinspre municipiul Moineşti).
Municipiul Bacău este conectat spre oraşe din toate zonele ţării prin rute regultate de
transport rutier în comun.
Feroviar
Municipiul Bacău este amplasat pe Magistrala feroviară 500 București (nord) - Ploiești (sud)
- Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani.
Aerian
În municipiul Bacău funcţionează unul dintre cele trei aeroporturi internaţionale din
Regiunea Nord Est, asigurând conexiuni aeriene cu destinaţii internaţionale din Italia, Belgia,
Spania, Marea Britanie.
Slanic Moldova
35
Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor
Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâuluiSlanic. Orasul se desfasoara
într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras în estul României
(Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira
(Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km
sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima
intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii,
si bogat în aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4.
Posibilităţi de cazare
Stațiunea dispune de 5 hoteluri, 14 vile si 16 pensiuni, 1 complex turistic, 1 camping şi de
un complex sanatorial.
Căi de acces
Rutier
Accesibilitatea direct în staţiune se poate realiza numai rutier, fiind legată de DN 12B de la
Onesti sau Miercurea-Ciuc până laTârgu Ocna pe DN 12A; apoi Târgu Ocna – Slănic-Moldova pe
DN 12B
sau
de la Bacău DN 11 (drumul spre Braşov) până la Oneşti, apoi Oneşti-Târgu Ocna – Slănic-
Moldova pe DN 12B
Transportul în comun este asigurat de microbuze cu trasee care leagă localităţile limitrofe ,
Tg. Ocna,Oneşti şi Bacău
Din staţiune există plecări cu curse regulate către Salina de la Târgu Ocna
Feroviar
Legătură indirectă: gara Salina (Târgu Ocna), pe linia Adjud – Ciceu, apoi cursa auto până
în staţiunea Slănic Moldova.
36
Târgu Ocna
Târgu Ocna
Diversitatea resurselor turistice de care dispune orașul Târgu Ocna determină
posibilitatea practicării unor variate forme de turism:
Turismul de tratament balnear – este favorizat de existența factorilor naturali de cură, a
bazei de tratament din Complexul Balnear Măgura și amenajările pentru tratament realizate de către
societatea Salină Târgu Ocna la nivelul orizontului IX. Factori naturali balneoterapeutici:
izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, slab bicarbonatate, hipotona,
recomandate pentru tratarea de afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, ginecologice
cronice, reumatismale și ale căilor respiratorii;
mediul de salină (Salina Târgu Ocna), al cărui microclimat este recomandat pentru
tratarea afecțiunilor cronice respiratorii (în principal astm, bronșită cronică)
bioclimatul sedativ, de cruțare, cu ușoare nuanțe de stimulare.
La baza pantei Dealului Măgura apar la zi, de-a lungul unui aliniament, șapte izvoare de ape
minerale, ale căror captări au fost amenajate și utilizate de peste 100 de ani (anul 1888).
Amenajarile exterioare, realizate din lemn, sunt acoperite, au aspect de chioșcuri, iar apele curg
liber pe conducte de plastic, în buvete. Sunt afișate la vedere compoziția mineralogică a apelor și
recomandările terapeutice. Analizele realizate de către Institutul Național de Recuperare, Medicină
Fizică și Balneoclimatologie – INRMFB au arătat că acestea au conținuturi cuprinse între 4,139 -
12,793 g/I și prezintă interes terapeutic pentru cura internă și externă, după cum sunt prezentate în
tabelul următor. Indicațiile terapeutice ale izvoarelor*
37
Salina este situată la circa 2 km de oraș, în masivul de sare Vâlcele-Slatinele, la 240 m
adâncime și reprezintă, prin microclimatul de salină, un important factor natural de cură utilizat în
terapia afecțiunilor respiratorii. Recunoașterea și utilizarea în scop terapeutic a mediului de salină,
cu precădere în ultimele decenii, a pornit de la o serie de observații începând încă din secolul al
XIX-lea, și anume: absența îmbolnăvirilor de bronșită cronică și astm la minerii din minele de sare
de la Wieliczka precum și vindecarea rapidă a acestor boli la noii angajați, ameliorarea până la
dispariție a crizelor de astm la bolnavii astmatici refugiați în timpul celor două războaie mondiale în
pestera dezvoltată în sare Kluttert, utilizată ca adăpost în timpul bombardamentelor. Caracteristica
principala a microclimatului salinelor este constantă parametrilor fizici, chimici și microbiologici
(fără variații zilnice sau sezoniere), spre deosebire de aerul de la exterior. Parametrii climatici
pentru salinele din România sunt: temperatura, de aprox. 12° – 13°, umiditatea relativă, de cca. 60 –
80 %, curenții de aer cu viteze , reduse, practic insesizabile, presiunea aerului este similară celei de
la exterior sau cu diferențe mici. Toate aceste caracteristici determina un bioclimat caracterizat
printr-un inconfort termic de racire slab, cu indice de stres cutanat hipotonic moderat și pulmonar
echilibrat. În concluzie, bioclimatul de salină are caracter sedativ de cruțare, cu valori foarte reduse
ale indicilor de stres, ușor răcoros ca temperatură și echilibrat sub aspectul umezelii.
Posibilităţi de cazare
Stațiunea dispune de 5 case de vacanţă, 1 hotel, 1 motel şi 6 pensiuni.
Căi de acces
Rutier
Accesul rutier în staţiune se poate realiza prin intermediul DN 12 A de la Onesti sau
Miercurea-Ciuc. De la Bacău se ajunge pr DN 11 (drumul spre Braşov) până la Oneşti, apoi
Oneşti-Târgu Ocna pe DN 12A.
Feroviar
Legătură directă: staţiile Salina (haltă) şi Tîrgu Ocna, pe linia Adjud – Ciceu.
38
Municipiul Moineşti
Municipiul Moineşti
Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1467. Numele orașului apare și în
lucrarea Descriptio Moldaviae a savantului umanist Dimitrie Cantemir. În 1832 este atestat ca târg.
În această perioadă s-a format o comunitate evreiască puternică. A rezistat până la instaurarea
comunismului. Printre evreii născuți în Moinești se numără Moșe David Iancovici, Mordechai
Bernstein, Tristan Tzara și Moses Rosen, fost șef-rabin al cultului mozaic. Din orașul Moinești a
emigrat, în 1882, primul grup de evrei sioniști care a inițiat colonia evreiască Roș Pina în Palestina.
Orașul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelică.
La intrarea în orașul Moinești se află un monument realizat în memoria lui Tristan
Tzara (100 de ani de la naștere) și a curentului dadaist inițiat de el. Monumentul „Dada” se
dorește a fi semn de prețuire a «moineșteanului universal» pe pământ românesc și a fost realizat de
sculptorul german de origine română Ingo Glass. Monumentul se află la șoseaua Moinești-Bacău
(patru construcții din oțel și beton, vopsite în roșu cărămiziu; dimensiuni: 25 m lungime, 2,6 m
lățime, 10 m înălțime, 120 tone).
Posibilităţi de cazare
Municipiul Moineşti dispune de 6 pensiuni turistice.
39
Căi de acces
Rutier
Municipiul Moineşti este amplasat pe drumul naţional 2 G, care face legătura între
municipiul Bacău şi ruta Miercurea Ciuc – Oneşti (Dn12A).
Feroviar
Accesul feroviar în Moineşti se realizează indirect, prin intermediul staţiei CFR Comăneşti.
Accesul rutier în şi din Comăneşti se realizează prin intermediul microbuzelor care funcţionează cu
o frecvenţă ridicată.
Dărmăneşti
Dărmăneşti
Încadrat de munţii Nemira, Ciuc şi Berzunţi, la confluenţa râului Uz cu râul Trotuş, arealul
turistic Dărmăneşti cuprinde obiective turistice cu un potenţial de dezvoltare încă neexploatat.
Cadrul natural de excepţie, cu rezervaţii naturale şi cu zone sălbatice cum rar se mai întâlnesc,
tradiţiile unice şi păstrate cu sfinţenie de dărmăneşteni, dintre care jocul ursului este, fără îndoială, o
comoară transmisă ca o moştenire intrinsecă de la generaţie la generaţie, ospitalitatea şi mărinimia
locuitorilor oferă văii Uzului valenţe de zonă turistică de excepţie.
Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei
sudică. Cu înălţimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uşor accesibili
iubitorilor muntelui, munţii Nemira ascund frumuseţi încă nedescoperite de publicul larg. Floră de
excepţie, cu specii extrem de valoroase cuprinse în Rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile
Nemirei, grote despre care se spune să duc până în fundul pământului, bălţi sălbatice care oferă
peisaje de excepţie, pietre sculptate de Crivăţul Nemirei ce amintesc de Sfinxul şi Babele din
40
Bucegi, poteci de puţini umblate şi legende ce vin din moşi-strămoşi, acestea sunt câteva din
bogăţiile cu care farmecă munţii Nemirei oaspeţii bine-voitori ai Dărmăneştiului.
Lacul Bălătău este un lac de baraj natural format în 1883, similar Lacului Roşu, pe valea
Izvorului Negru care izvorăşte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin
apartenenţa sa la Rezervaţia Naturală Munţii Nemira, inclusă în reţeaua ecologică europeană.
Tot în Dărmăneşti se găseşte, tronând peste Valea Uzului, Castelul Prinţesei Marina Ştirbei,
numită şi “Prinţesa Aviaţiei Române”. Prinţesa, prima femeie româncă care a pilotat un avion şi
prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele României, implicându-se foarte mult în salvarea
vieţilor răniţilor din cel de-al II-lea Război Mondial. Prinţesa Ştirbei a fost deosebit de îndrăgită de
dărmăneştenii de odinioară, mai ales de copiii cărora, potrivit poveştilor care încă mai dăinuie în
casele localnicilor, le împărţea dulciuri când venea la Castel, aterizând pe un aerodrom amenajat pe
un plai din apropiere. Castelul din Dărmăneşti era reşedinţa de vară a prinţesei şi a prinţului George
Ştirbei, iar pe timpul Războiului a fost transformat de Prinţesă în sanatoriu.
Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu
un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul
1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti,
Târgu Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău. Pe lângă peisajele
deosebite din zona lacului situat între munţii Nemirei şi munţii Ciucului, barajul este un loc preferat
de pescarii sportivi din Dărmăneşti, din judeţul Bacău şi nu numai.
Posibilităţi de cazare
Oraşul Dărmăneşti dispune de 1 hotel, 1 motel şi 2 pensiuni.
Căi de acces
Rutier
Accesul rutier în Dărmăneşti se poate realiza prin intermediul DN 12A, care tranzitează
oraşul şi care îl leagă direct de Onesti şi Miercurea-Ciuc.
De la Bacău la Dărmăneşti se ajunge via Moineşti prin intermediul drumului DN 2G, care
intersectează DN12A la Comăneşti.
Transportul local în comun este asigurat de microbuze. De asemenea, din Dărmăneşti se
poate ajunge prin curse regulate spre destinaţii precum Comăneşti, Slănic Moldova, Oneşti, Bacău.
Feroviar
Accesul feroviar în Dărmăneşti se realizează prin intermediul staţiei CFR Valea Uzului,
amplasată pe linia Adjud – Ciceu.
41
1.3. Turism de agrement si balnear
Sanatoriul Balnear Slănic Moldova
Amplasat în centrul staţiunii Slănic Moldova, Sanatoriul Balnear oferă servicii de recuperare
medicală pentru adulţi şi copii, în regim de spitalizare şi ambulatoriu, cu predilecţie pe profilele de
patologie respirator şi hepato-digestiv.
Serviciile medicale oferite de Sanatoriul Balnear Slănic Moldova cuprind diverse tipuri de
proceduri, în funcţie de terapia recomandată de medicul curant:
PNEUMOTERAPIE: ultrasonoaerosoli şi inhalaţii cu ape minerale prelevate zilnic din
regiunea Izvoarelor Staţiunii Slănic Moldova;
MAGNETOTERAPIE: magnetodiaflux;
ELECTROTERAPIE: ultrasunete, unde scurte, ionizări, curenţi diadinamici, faradici,
exponenţiali, interferenţiali, TENS, STOCH, trabert, stimulare rusească;
MASOTERAPIE: masaj regional/segmentar cu unguent terapeutic;
FOTOTERAPIE: UV, solux;
TERMOTERAPIE: aplicaţii parafină:
HIDROTERAPIE: băi cu bule, băi galvanice 4 celulare;
Eficienţa tratamentului balnear oferit de Sanatoriul Balnear Slănic Moldova este susţinută şi
de asocierea cu tratamente prescrise de medicii curanţi bazate pe:
aeroterapie – aerul bogat în aerosoli şi ioni negativi de care se bucură staţiunea Slănic
Moldova, situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali (masivul Nemira) la înălţimea de 530 m,
pe valea pârâului Slănic;
42
crenetoterapie – cură cu apele minerale din Slănic Moldova (20 de izvoare şi sonde de mică
adâncime), cloruro-bicarbonatate, sodice, carbogazoase, uşor sulfuroase, atermale, de diverse
compoziţii şi concentraţii cu o mineralizare totală între 0,5 - 17gr/l; mofetoterapie – la mofetele din
Slănic Moldova – emisii de gaz terapeutic, cu concentraţii de CO2 mai mari de 70% de utilizat în
afecţiuni vasculare; speleoterapie – în Salina Tg-Ocna, situată la 18 km distanţă de Slănic Moldova.
Agrement si balnear - Parcul din Slănic Moldova
Parcul Central din Slănic Moldova are o suprafaţă de 4,16 ha şi oferă posibilitatea turiştilor
de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind, în acelaşi timp, la imaginea pozitivă a
staţiunii. Atent şi permanent îngrijit de administraţia locală, Parcul din staţiune cuprinde alei
amenajate cu bănci printre copaci falnici şi flori colorate, un foişor realizat în acelaşi stil arhitectural
cu întregul ansamblu al Cazinoului, fântâni arteziene şi cascade antropice, busturi ale unor
personalităţi culturale româneşti, un modern spaţiu de joacă pentru copii, internet wireless etc.
Clădirea Cazino este o emblemă a staţiunii Slănic Moldova, alături de alte clădiri de
importanţă deosebită, precum Pavilionul Central Racoviţă şi alte vile turistice. Clădirea Cazino este
inclusă în grupa A a monumentelor istorice, având valoarea naţională şi universală (Cod LMI 2004
- BC II-m-A-00901). Datând din anul 1894, Cazinoul Slănic Moldova a fost construit de meşteri
italieni, beneficiind în anii următori de o serie de modificări. Începând cu anul 1948 Cazinoul a
devenit sediul Casei de Cultură şi al Bibliotecii Orăşeneşti. În anul 1960 clădirii i se adaugă două
terase destinate amenajării unui bufet, braserie şi pensiune. Clădirea Cazinou a fost restaurată în
perioada 1986-1989 pentru a i se reda forma iniţială, fiind amenajată în totalitate a ca edificiu
cultural-educativ.
43
Agrement si balnear - Izvoarele minerale Slănic Moldova
Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru cele 20 de izvoare de ape carbonatate,
bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale, izvoare
descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut
primele instalaţii balneare. De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost
confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena, Frankfurt.
Specialiştii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains.
Botezată “Perla Moldovei”, Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive
(gastrite cronice hipo- şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, afecţiuni stomacale
postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipaţie cronică), boli hepatobiliare
(dischinezie biliară, colicistită cronică cu sau fără calculi, stări postoperatorii în boli ale ficatului),
boli metabolice şi nutriţionale (diabet melitus, forme uşoare şi intermediare, obezitate), boli ale
rinichiului şi urinare (stări de după tratamentul infecţiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni
sau dereglări renale).
IZVORUL 1
Caracterizare chimică: Apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbo-gazoasă, bicarbonatată,
iodurată.
Indicaţii terapeutice: Cură internă.
Afecţiuni gastrice: Gastroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al
ficatului.
44
Afecţiuni hepatobiliare: Colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită
cronică.
Boli metabolice: gută, obezitate, dislipidemii.
Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.
IZVORUL 1-BIS
Caracterizare chimică: Apă slab sulfuroasă, borică, carbo-gazoasă, bicarbonatată, iodurată şi
hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă, afecţiuni gastrice, colecistită cronică, constipaţii, ulcer
gastric şi duodenal, sechele după ficat operat, boli metabolice.
IZVORUL 3, NUMIT “REGELE IZVOARELOR MINERALE” DIN SLĂNIC
MOLDOVA.
Caracterizare chimică: Apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi,
surmenaţi, hipertensivi. Afecţiuni ale tubului digestiv
IZVORUL 5
Caracterizare chimică: Apă oligominerală, feruginoasă, carbo-gazoasă şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură externă. Inflamaţii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii,
pulverizanţi.
IZVORUL 6
Caracterizare chimică: Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Concentraţie foarte mare, trebuie folosită cu mare prudenţă, după
investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de
nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.
IZVORUL 8
Caracterizare chimică: Apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă
şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric.
Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi
metabolism, colecistite cronice, hipotone.
IZVORUL 10
Caracterizare chimică: Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Concentraţie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenţă după
investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, însotite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de
nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.
45
IZVORUL 14
Caracterizare chimică: Apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi,
surmenaţi, hipertensivi. Afecţiuni ale tubului digestiv.
Se recomandă bolnavilor cu anemie feriprivă şi celor care nu suportă sulful.
IZVORUL 15
Caracterizare chimică: Apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Afecţiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Apă de elecţie
pentru vârstnici cu afecţiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.
IZVORUL CIUGET – Apă unică în ţară.
Caracterizare chimică: Apă alcalină, slab clorurată, carbo-gazoasă şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Boli hepatobiliare, hepatice cronice, diabet, gută, litiaze renale.
IZVORUL SONDA 2
Caracterizare chimică: Apă alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie şi hipotonă.
Indicaţii terapeutice: Cură internă. Afecţiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive, afecţiuni
hepatice.
Precauţii terapeutice la: debilităţi, nevrotici şi la cei proaspăt operaţi de stomac şi ficat.
Turism montan aferent arealului Târgu Ocna
Se poate practica în aria limitrofă a oraşului Târgu Ocna, în Munţii Berzunţi şi Nemira, prin
drumeţii montane, unde există o reţea de poteci, dintre care unele sunt marcate. Pot fi menţionate:
vârfurile Şandru Mare (1639m) şi Nemira (1648m) – rezervaţie naturală complexă; masivele
46
muntoase Cerbu (886m) şi Puf (1046m) cu poteci marcate pentru amatorii de drumeţii; Vârful
Lacos (1236m) – punct de belvedere; culmea Berzunţi, cu Vârful Măgura (982m); pasul Oituz
(863m); Dealul Perechiu (rezervaţie naturală acoperit cu vegetaţie abundentă, cu diverse elemente
termofile); văile săpate în Munţii Trotuş şi afluenţii săi Uz, Dofteana, Slănic, Oituz, Caşin şi
Tazlăul Mare.
Arealul turistic Dărmăneşti
Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu
un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul
1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti,
Târgu Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău. Pe lângă peisajele
deosebite din zona lacului situat între munţii Nemirei şi munţii Ciucului, barajul este un loc preferat
de pescarii sportivi din Dărmăneşti, din judeţul Bacău şi nu numai.
Încadrat de munţii Nemira, Ciuc şi Berzunţi, la confluenţa râului Uz cu râul Trotuş, arealul
turistic Dărmăneşti cuprinde obiective turistice cu un potenţial de dezvoltare încă neexploatat.
Cadrul natural de excepţie, cu rezervaţii naturale şi cu zone sălbatice cum rar se mai întâlnesc,
tradiţiile unice şi păstrate cu sfinţenie de dărmăneşteni, dintre care jocul ursului este, fără îndoială, o
comoară transmisă ca o moştenire intrinsecă de la generaţie la generaţie, ospitalitatea şi mărinimia
locuitorilor oferă văii Uzului valenţe de zonă turistică de excepţie.
Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei
sudică. Cu înălţimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uşor accesibili
iubitorilor muntelui, munţii Nemira ascund frumuseţi încă nedescoperite de publicul larg. Floră de
47
excepţie, cu specii extrem de valoroase cuprinse în Rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile
Nemirei, grote despre care se spune să duc până în fundul pământului, bălţi sălbatice care oferă
peisaje de excepţie, pietre sculptate de Crivăţul Nemirei ce amintesc de Sfinxul şi Babele din
Bucegi, poteci de puţini umblate şi legende ce vin din moşi-strămoşi, acestea sunt câteva din
bogăţiile cu care farmecă munţii Nemirei oaspeţii bine-voitori ai Dărmăneştiului.
Lacul Bălătău este un lac de baraj natural format în 1883, similar Lacului Roşu, pe valea
Izvorului Negru care izvorăşte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin
apartenenţa sa la Rezervaţia Naturală Munţii Nemira, inclusă în reţeaua ecologică europeană.
Tot în Dărmăneşti se găseşte, tronând peste Valea Uzului, Castelul Prinţesei Marina Ştirbei,
numită şi “Prinţesa Aviaţiei Române”. Prinţesa, prima femeie româncă care a pilotat un avion şi
prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele României, implicându-se foarte mult în salvarea
vieţilor răniţilor din cel de-al II-lea Război Mondial. Prinţesa Ştirbei a fost deosebit de îndrăgită de
dărmăneştenii de odinioară, mai ales de copiii cărora, potrivit poveştilor care încă mai dăinuie în
casele localnicilor, le împărţea dulciuri când venea la Castel, aterizând pe un aerodrom amenajat pe
un plai din apropiere. Castelul din Dărmăneşti era reşedinţa de vară a prinţesei şi a prinţului George
Ştirbei, iar pe timpul Războiului a fost transformat de Prinţesă în sanatoriu.
Agrement si balnear - Cheile şi Cascada Slănicului
Cheile Slănicului se întind pe o lungime de aproximativ 400m, paralel cu şoseaua asfaltată,
la o cotă inferioară. Formată din roci de dimensiuni mari coborând în trepte domoale, cascada
reprezintă o porţiune din Cheile Slănicului care stabilesc demarcaţia dintre muntele Pufu (malul
48
stâng) şi muntele Dobru (malul drept). Peisajul Cascadei este completat de pădurea de foioase de pe
maluri.
O punte construită peste cascadă facilitează trecerea pe malul stâng al râului, la aleea cu dale
din beton ce se întinde în amonte şi în aval şi oferă turiştilor posibilitatea de a surprinde o privelişte
deosebit de frumoasă asupra cascadei şi cheilor.
Atracții turistice - Agrement si balnear - TRASEUL 300 de scări
Traseul porneşte din staţiune, din apropierea zonei izvoarelor, chiar din dreapta izvorului
denumit „300 de scări”. Scările urcă prin pădure uneori abrupt şi în serpentine, alteori mai domol.
Din loc în loc sunt zone în care se poate vedea staţiunea şi munţii Nemira. La coborâre, unele
porţiuni sunt ceva mai abrupte dar practicabile chiar şi pentru turiştii care vin la odihnă în staţiune,
cu toate că unii turişti preferă să se întoarcă pe scări la punctul de plecare. Traseul revine în staţiune
prin zona Popasului, aproape de Cascadă şi continuă de-a lungul Cheilor Slănicului până în zona
izvoarelor.
Traseul 300 de scări” este cunoscut şi ca „Traseul 5” şi reprezintă de fapt o plimbare prin
pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic Moldova şi
de-a lungul Cheilor Slănicului. Fiind destinat relaxării active a turiştilor, traseul „300 de scări” nu
necesită pregătire fizică deosebită şi nici echipamente specializate pentru drumeţii montane, cu atât
mai mult cu cât porneşte şi se încheie în preajma zonei izvoarelor.
49
Scările (treptele), mai mult sau mai puţin 300 la număr, sunt în general din piatră dar pe
alocuri sunt completate cu unele din beton. Traseul prin pădure nu este dificil şi este accesibil atât
vara cât şi iarna. Durata medie a traseului complet este de 2,5 – 3 ore.
Agrement si balnear - Trasee montane în Munţii Nemira
Traseele din munţii Nemira atrag iubitorii de munte datorită peisajelor deosebite şi
sălbăticiei locurilor. Mai puţin exploataţi din punct de vedere turistic în comparaţie cu alţi munţi şi
cu înălţimi mai modeste (vârful cel mai înalt având 1649 m), munţii Nemira oferă în permanenţă
turiştilor surpriza descoperirii unor locuri minunate. Accesul spre traseele din munţii Nemira se
poate face din Dărmăneşti (localitatea Sălătruc, în apropiere de Barajul Poiana Uzului), din comuna
Dofteana, din Slănic Moldova (din staţiune şi din zona popasului turistic), din comuna Oituz
(localitatea Poiana Sărată), din pasul Oituz şi din judeţul Covasna (comunele Lemnia, Breţcu şi
Estelnic).
Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei
sudică, şi se încadrează în zona munţilor sedimentari estici. Culmea principală este orientată pe
direcţia nord-sud iar treimea mijlocie a culmii principale reprezintă chiar linia de separare dintre
judeţele Bacău şi Covasna.
50
Agrement si balnear - Mediul de salină – Salina Târgu Ocna
Salina Târgu Ocna este amplasată pe valea Trotuşului, într-un cadru natural deosebit din
apropierea oraşului Tg. Ocna. Începuturile exploatării sării în zonă se pierd în negura vremii, însă,
cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 şi este constituită de un hrisov domnesc din
care rezultă plata unei cantităţi de 2000 ocale de sare pentru construcţia unui pod de piatră. Există o
veche legendă conform căreia în zonă se găseau păduri seculare unde îşi aveau sălaşul haiduci şi
tâlhari. Se spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare,
descoperirea scăpându-l pe acesta de pedeapsă.
Deşi sarea se extrăgea cu siguranţă dinainte (în perioada 1407-1434, pecetea localităţii
reprezenta un miner cu un ciocan de tăiat sarea în mână), exploatarea sării la Tg. Ocna este
înregistrată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, acesta întărind spre sfârşitul vieţii sale,
privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Până în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, exploatarea sării la Târgu Ocna s-a realizat în ocne sub formă de
clopot. În perioada 1870-1968, în minele Moldova Veche (mina Carol I) şi Moldova Nouă (mina
Carol II) exploatarea sării s-a efectuat în camere trapezoidale. La N-E de mina Moldova Nouă, a
fost deschisă mina Pilot, în care se realiza exploatarea la două orizonturi, utilizându-se metoda
camere mici şi pilieri pătraţi, aplicată experimental pentru întâia dată în România. În această mină a
fost amenajată şi a funcţionat în perioada 1974-2005, prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna,
cunoscută sub denumirea de Sanatoriu. Din anul 2005, potenţialul turistic al Salinei Târgu Ocna s-a
concentrat la orizontul IX al minei Trotuş, aici fiind amenajată o bază modernă de turism şi
agrement.
51
În anul 1992, în inima masivului de sare, a fost realizată prima biserică ortodoxă subterană
din Europa, cu hramul Sf. Varvara – ocrotitoarea minerilor. În faţa altarului se află catapeteasma
constituită din 24 de icoane. Iconostasele, scaunul împărătesc, aplicele şi frumosul candelabru, ce
asigură iluminarea bisericii, au fost meşteşugite din sare de mineri – artizani.
Amplasată la 240m adâncime şi desfăşurată pe o suprafaţă de 13.000 mp, locaţia oferă
condiţii optime pentru relaxare, activităţi sportive pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de
câmp, tenis de masă şi reculegere în lăcaşul sfânt al bisericii. Lacul cu apă sărată şi cascada
completează un peisaj deosebit. Pentru copii sunt amenajate spaţii de joacă dotate cu leagăne,
tobogane şi balansoare, toboganele gonflabile fiind locul preferat al micuţilor vizitatori. Jocurile
mecanice constituie o atracţie pentru turişti, indiferent de vârstă iar cunoscătorii se pot delecta cu o
partidă de biliard. În subteran există spaţiu pentru gimnastică şi un punct de prim ajutor. Nou
înfiinţatul „Muzeu al sării”, tot în subteran, oferă informaţii despre geneza, evoluţia exploatării şi
prelucrării sării, virtuţile sale terapeutice şi cuprinde exponate interesante legate de activitatea de
exploatare a sării.
În spaţiile turistice din subteran există acoperire pentru telefonie mobilă şi internet wireless.
Serviciile turistice ale Salinei Tg. Ocna s-au diversificat prin amenajarea, în anul 2010, la suprafaţă,
o modernă bază de agrement care cuprinde un ştrand cu apă sărată, şezlonguri şi umbrele de soare,
duşuri, cabinet medical, terasă şi magazin. Accesul în subteran se face doar cu autobuze şi
microbuze puse la dispoziţie de administraţia salinei. Salina dispune de o parcare exterioară păzită
pe care o pune la dispoziţia vizitatorilor.
CARACTERISTICILE MEDIULUI SUBTERAN
TEMPERATURA: constantă, 120C;
UMIDITATE: circa 50%;
ÎNĂLŢIMEA CAMEREI: 8 m;
SUPRAFAŢĂ UTILĂ: 8.900 m2;
ALTITUDINE: 138 m;
DIFERENŢĂ DE NIVEL: 136 m;
LIPSA CURENŢILOR DE AER;
AEROSOLI SALINI.
52
Agrement si balnear - Izvoarele de apă minerală din Târgu Ocna
Cele şapte izvoare minerale din Târgu Ocna izvorăsc la poalele dealului Măgura, în Parcul
Balnear Măgura şi sunt amenajate modern în apropierea Centrului Balnear. Prima amenajare a
izvoarelor a fost realizată în anul 1888. Analizele realizate de către Institutul Naţional de
Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB au arătat că acestea au conţinuturi
cuprinse între 4,139 -12,793 g/I şi prezintă interes terapeutic pentru cura internă şi externă.
IZVORUL NR. 1
Tipul de cură: internă
Indicaţii terapeutice: enterocolite cronice nespecifice, dischinezii biliare, sechele postoperatorii ale
căilor biliare, constipaţie atonă.
IZVOARELE 2 – 7
Tipul de cură: externă
Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare,
afecţiuni musculo-articulare posttraumatice, afecţiuni ginecologice cronice, afecţiuni ale căilor
respiratorii ORL (sub formă de aerosoli).
53
CAPITOLUL II
STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU
2.1 Obiectivele cercetarii de piata
Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind metode,
procedee si tehnici specifice - se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor în vederea adoptarii
deciziilor de marketing.
Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca
cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele etape:
· definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei cercetari de
piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si definirea problemei
trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata problema sa nu fie
identificata.
· stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului
cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori alaturi de
obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare contribuie la
îndeplinirea scopului principal al cercetarii.
· identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se stabileste
numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de vedere al
sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare. Informatiile primare sunt
cele obtinute direct, de regula pe piata, în mod special pentru realizarea cercetarii.
Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar
care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor cercetarii. Atât informatiile primare cât si
cele secundare pot fi interne si externe.
· culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele folosite
pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va realiza acest
lucru.
· prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date, care este
evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor. Urmeaza
apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode grafice. Baza initiala
de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti suporti folositi în faza de
culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele
initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate.
· analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative
54
· interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a semnificatiei
informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru a oferi decidentilor
informatii care sa usureze actul decizional.
· prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, când se
face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se scoate în
evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor. În aceasta etapa
toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau studiului de piata.
Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia turistica
în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se aplica unui
esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau de masa care s-ar
aplica asupra populatiei totale a judetului.
Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui
chestionar se refera la urmatoarele aspecte:
- identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta fluxurile
turistice din judetul Bacau
- identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau
- preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement
- perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice
- modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada
- realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul urmatorilor 5 ani
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea
Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este supus
cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.
Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:
· Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?
· Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?
· Care sunt metodele de esantionare folosite?
Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:
n =
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati
55
t = coeficientul " Student" care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste în
tabele statistice)
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia valoarea
0,5)
Δω = eroarea limita admisa
În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste 90%.
Coeficientul "Student" se preia din urmatorul tabel:
Probabilitatea
de garantare
a rezultatelor
95% 95,5% 96% 96,5% 97% 97,55 98% 98,5% 99%
t(Student) 1,96 2 2,05 2,11 2,17 2,24 2,33 2,43 2,58
Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o
probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.
n = = = 3200 persoane
Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din
urmatoarele metode cunoscute:
· Esantionare probabilistica sau aleatoare - presupune ca membrii colectivitatii au
aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta poate fi:
- esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are
sanse egale sa fie selectat
- esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri
omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare grup
- esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri
neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri selectionatela
întâmplare
· Esantionare neprobabilistica - selectarea membrilor esantionului se face cel putin
în parte subiectiv. Aceasta poate fi:
- esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care se pot
obtine mai usor informatiile
- esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie de
judecata cercetatorului
- esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un numar
prestabilit de persoane, din categorii diverse
56
Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse
egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.
2.3 Aplicarea chestionarului
Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un
formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu
scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa
raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice
neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara
ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau
1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?
Da __ Nu__
2. Cine va însoteste în excursie?
a) nimeni
b) sotul/ sotia/copiii
c) prieteni
d) grup turistic organizat
e) numai copii
3. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul oraselor?
a) acord total
b) acord
c) indiferent
d) dezacord
e) dezacord total
4. Pentru destinatiile interne care sunt formele de turism preferate?
a) turism montan
b) turism de litoral
c) turism balnear
d) turism de week-end
e) turism pentru tineret
57
5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca destinatie
turistica?
5. raportul pret/calitate al serviciilor oferite
a) obiectivele turistice oferite
b) calitatea serviciilor de cazare si alimentatie
c) amplasarea geografica
d) publicitatea realizata prin mijloacele mass media
6. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Bacau?
a) trenul
b) autoturismul personal
c) avionul
d) autocarul
7. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?
a) prin intermediul unei agentii de turism
b) on line
c) calatoresc pe cont propriu
d) prin sindicat
8. Care sunt principalele d-voastra asteptari cu privire la calitatea serviciilor turistice?
9. Ce forme de agrement preferati?
a) parcuri de distractie
b) plimbari in aer liber
c) shopping
d) cazinouri
e) activitati culturale
10. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?
a) politete
b) promptitudine
c) solicitudine
d) disponibilitate
e) profesionalism
11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?
a) da cu siguranta
b) probabil ca da
c) nu stiu
d) probabil ca nu
58
e) sigur ca nu
12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ?
a) foarte bune
b) bune
c) satisfacatoare
d) proaste
e) foarte proaste
13. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului Bacau ?
a) se va dezvolta foarte mult
b) va ramane la nivelurile actuale
c) nu exista infrastructura corespunzatoare
d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente
e) va inregistra un regres
14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau ?
a) foarte buna
b) buna
c) satisfacatoare
d) nesatisfacatoare
15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in judetul
Bacau ?
16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul
Bacau ?
a) turism de agrement
b) turism sportiv
c) turism itinerant
d) turism cultural
e) turism de afaceri
17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau ?
a) discutii cu prietenii
b) o experienta anterioara
c) publicitatea televizata
d) oferta agentiei de turism
18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?
a) 200-400 lei
b) 400-600 lei
59
c) 600-800 lei
d) peste 800 lei
19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau alimentatie?
20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau ?
2.4 Interpretarea chestionarului
In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia
turistica in judetul Bacau.
In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului
insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si
turismul montan, urmate de turismul balnear.
Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost
obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de
transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin
intermediul unor agentii de turism.
Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie
si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul
si solicitudinea.
Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru
dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult.
Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite
la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism.
Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.
60
CAPITOLUL III
Conceperea unui circuit in judetul Bacau
Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau
PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau
Numar de persoane :20
Plecare : Piatra Neamt
Durata excursiei : 3 zile
Pretul excursiei : 500 lei
Cazare 2 nopti, hotel Unirea ***
Transport cu autocarul
Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii
Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în cele mai
bune conditii a programului turistic si anume:
1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia dosarul actiunii (delegatia,
stampila, programul actiunii împreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata împreuna cu
instructiunile de lucru referitoare la derularea programului.
2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia:
- sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care urmeaza
sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de catre ghid.
- sa -si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului
- sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor facute.
- sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale localitatilor.
3.2 Începerea actiunii
În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care
preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului.Pentru acesta , ghidul:
61
- se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii acestora, pentru
a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp
- la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism
si le ureaza bun venit
- verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective
- asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport.
- în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si
diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.
3.3 Desfasurarea programului turistic
Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma prestarii
serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta:
1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru
continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a
turistilor(prin intermediul receptiei)
2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor
actiunilor înscrise în program.
3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce se
viziteaza sau se întalnesc pe traseu.
4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului:
- verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de kilometri
parcursi, orele de sosire, plecare)
- verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.
3.4 Încheirea actiunii
Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului turistic sa
se faca în cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta
ghidului îi revin urmatoarele atributii:
- rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere
- urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului
- verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de
identitate
- asigura prezenta turistilor la punctul de plecare
62
3.5 Intocmirea documentatiei
Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi
anexa) :
1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate, numarul de
persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala. Se intocmeste in
trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid.
2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe zile si
servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de turism, ghidului
si soferului.
3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice, pornind
de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din prestatii auto,
asigurari, comision, TVA.
4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii
respective. Se completeaza in doua exemplare, unul se inmaneaza turistului, iar celalalt ramane la
carnet.
5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri.
6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea respectiva ;
se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre decontare de la
caseria unitatii de turism.
In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind
desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei,
eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de
imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si justifica si eventualele
depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care nu au participa la actiune,
seria eventualelor cecuri anulate.
3.6 Organizarea campaniei publicitare
Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic "
Excursie de 3 zile la Bacau" trebuie parcurse urmatoarele etape :
a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing
b. Selectionarea pietelor tinta
c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta
d. Alegerea mediului publicitar
e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii
a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing
63
In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele roluri :
cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica, extinderea pietei,
cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de
servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori, cresterea numarului de persoane care
au o atitudine favorabila fata de produsul turistic respectiv.
b. Selectionarea pietelor tinta
O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o descentralizare
a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod deosebit spre
identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la produsul turistic, mai
degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti.
Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de ani
orientat spre turismul cultural si de agrement.
c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta
Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea care-l
determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel comportamental,
adica la actul final de cumparare a produsului.
Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt :
· Cresterea numarului de turisti care viziteaza orasul Bacau cu 30%
· Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila desspre
orasul Bacau cu 10%
· Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice cu
5%
· Castigarea de noi segmente de consumatori
d. Alegerea mediului publicitar
Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare format
dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai folosite
medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul,
tipariturile.
Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si care ia
diferite forme in functie de mediul suport.
e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii
In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare :
· Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara
· Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop
· Cheltuielile publicitare ale concurentilor
64
· Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic
· Obiectivele urmarite prin campania publicitara
Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care :
- 1400 lei afisaje
- 500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale
- 500 - videoclip transmis prin canalele de televiziune locale
65
BIBLIOGRAFIE
1.1. Draica Constantin - Ghid practic de turism international si intern, Editura All Back,
Bucuresti 2004
1.2. Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica,
Bucuresti 2003
1.3. Cristureanu Cristiana - Economia si politica turismului international, Editura Abeona,
Bucuresti 2002
1.4. Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006
1.5. Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura Oscar Print,
Bucuresti 2003
1.6. Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura Oscar Print,
Bucuresti 2002
1.7. Camelia Suzana Ilie - Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar
Print, Bucuresti 2007
1.8. Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2006
1.9. Gabriela Stanciulescu si colaboratorii - Tehnologia turismului, manual clasa XI si XII,
Editura Niculescu, Bucuresti 2002
1.10. Virgil Balaure - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005
1.11. Gabriela Stanciulescu - Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti 2000
1.12. Nicolae Lupu - Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006
1.13. Sue Baker, Pam Bradley - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All
Back, Bucuresti 2002
1.13.1.1.1.1.1. http://www.cazarelapensiune.ro/judet-bacau/obiective-turistice-judet-
bacau.html
1.13.1.1.1.1.2. http://bacaulturistic.ro/atractii-turistice/
66