Download - Potentialul Turistic Din Muntii Macin
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
1/17
Universitatea Dunarea de Jos
Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea: Geografia Turismului
Potentialul turistic din Muntii Macin
Student:
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
2/17
Cuprins
1. Asezare si limite...3
2. Alcatuire geologica..43. Relief4
4. Clima5
5. Hidrografie...5
6. Solurile.77. Flora si fauna7
8. Turismul in Muntii Macin9
9. Trasee turistice...1410. Anexa 1. Obiectivele turistice naturale din Muntii Macin...15
11. Anexa 2, Obiectivele turistice antropice din Muntii Macin.16
12. Bibliografia..17
2
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
3/17
1. Asezare si limite
Muntii Macin sunt situati in partea de nord-vest a Dobrogei fiind inconjurati pe
trei parti de Dunare. Au aparut in orogeneza hercinica avand aceeasi varsta cu Muntii
Scotiei, Vosgi. Avand initial o inaltime de aproximativ 3000 de metri, in prezent nudepasesc 500 metri (Varful Tutuiatul - 467 m altitudine). Sunt grupati in trei creste si
anume: Creasta Principala cu o lungime de aproximativ 50 km, in mare parte impadurita ;
Culmea Pricopanului - punct de atractie principal - de aproximativ 16 km lungime,paralela cu prima si o a treia culme, perpendiculara pe creasta principala, taiata de drumul
national Braila -Macin -Constanta1.
Limitele geografice ale acestor munti sunt stabilite intre 2807 si 2827longitudine estica si 4501 si 4521 latitudine nordica, suprafata de teren ocupata de ei
fiind de aproape 500 km, fiind situati in intregime in judetul Tulcea.
Limita de nord este marcata de Dunare, pana la care se interpun lacurile Jijila si
Crapina si baltile dintre ele. Limita de est o constituie, foarte clar, vaile Luncavita si Taita
cu Pasul Teilor(187 m) si localitatile Luncavita, Nifon, Hamcearca si Balabancea de peacestea, vai care despart muntii de dealurile Niculitelului. Limita de sud se situeaza in
culoarul depresionar in care se gasesc localitatile Traian, Mircea Voda, Horia, culoarul cedesparte muntii de Podisul Babadagului prin pasul Carapelit sau Iaila(192 m). Limita de
vest a muntilor o formeaza, ca si la nord, Dunarea, aici prin Bratul Macin ce-i separa de
balta Brailei, desecata si amenajata in prezent pentru agricultura2.
Fig. 1 Asezarea geografica si limitele Muntilor Macin
1 www.alpinet.org/despre-muntii-macinului2 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987
3
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
4/17
2. Alcatuire geologica
Dobrogea, in care se include si Muntii Macin, face parte, din punct de vedere
morfostructural din unitatile de platforma-fata de Carpati, care se incadreaza unitatilor de
orogen, existand astfel o deosebire de esenta intre cele doua compartimente cu evolutiepaleogeografica atat de diferita.
Muntii Macin reprezinta una dintre cele trei subunitati, cu evolutie tectonica si
stratigrafica diferita, ale horstului dobrogean bine delimitat, celelalte doua fiind zonatriasica a Tulcei si zona Babadagului, bazin sedimentar mai nou, finalizat in cretacic. Sub
aspect tectonic, suprafata ocupata de munti este incadrata de trei falii majore cu directii
contrare: falia Galati-Tulcea-Mahmudia si falia Peceneaga-Camena, orientate NV-SE, sifalia Dunarii sau Macin, orientate N-S, prima si ultima fiind cele mai active sub raport
seismic.
Singura substanta minerala utila cunoscuta in Muntii Macin este caolinul, care se
exploateaza in carierele din munti si dealul Orliga, de langa orasul Macin. In schimb,
rocile si depozitele de formatiuni geologice utile se gasesc din belsug: gresii si gresiicuartitice, algila caolinoasa, granite, porfire si sisturi verzi.3
3. Relieful
Relieful Muntilor Macin este caracterizat, in general, prin existenta unor niveluri
etajate, prezenta reliefului de munti insulari inecati in aluviuni recente, existenta unor vai-
culoare disproportionate fata de cursurile de apa care le dreneaza, intrepatrunderea unortrepte de abraziune si prezenta unor inaltimi periferice izolate.
Relieful este foarte accidentat in V, SV si centrul parcului si mai plan in partea
estica.Este alcatuit din formatiuni paleozoice, cu desfasurare in NV-SE, care s-au
reflectat in relief. Climatul arid a favorizat dezvoltarea unui relief rezidual (varfuri i
culmi fragmentate pe cuartite in pozitie aproape verticala; mase de grogotisuri), scoarta
de alterare groasa si culmi rotunjite (pe granite). Se separa in sectorul central CulmeaPricopan (cea mai inalta si omogena, cu relief rezidual, Dealul Megina-Priopcea (vest) si
Dealul Boclugea (est) in care se intercaleaz vai longitudinale sau depresiuni (Jijila,
Greci, Cerna-Mircea Voda in vest si Luncavita, taita superioara in est).Altitudinea acestor munti se incadreaza intre 7 si 467 m (Vf. Tutuiatul). Parcul
national ocupa zona centrala cea mai inalta a Muntilor Macin. Acesta cuprinde cea mai
mare parte din culmea principala a Muntilor Macin (Culmea Macinului), precum si un
lant secundar al acestora (Culmea Pricopanului).Din punct de vedere geomorfologic, in cadrul parcului se individualizeaza
Culmea Pricopanului, cu relief de tip alpin, reprezentat prin creste stancoase ascutite, ce
ating altitudinea de 370 m in Varful Suluc. Procesele de dezagregare a rocilor sunt active,existand numerosi martori de eroziune, cu aspect ruiniform, care imprima in peisaj o
mare varietate de forme. In celelalte zone ale parcului varfurile sunt in general mai putin
3 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987
4
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
5/17
proeminente, insa versantii sunt adesea stancosi si abrupti, local fiind acoperiti de
grohotisuri, indeosebi pe rama vestica a Culmii Macinului4.
Desi cu inaltimi reduse si uneori cu aspect de dealuri, Muntii Macin seindividualizeaza in cadrul peisajului geografic nord-dobrogean prin inaltimi stancoase si
ascutite, prin versanti abrupti din care pornesc grohotisuri spre baza lor5.
4. Clima
Parcul National Muntii Macinului se incadreaza in climatul temperat-continental,
cu influente de ariditate determinate de circulatia maselor de aer din est. Muntii
Macinului se situeaza intr-un climat accentuat continental, cu influente submediteraneenein zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul ariei protejate. Clima se
caracterizeaza prin veri foarte calduroase si secetoase, toamne lungi si uscate si ierni
geroase si cu putina zapada. Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10-11C
si cu cantitati medii de precipitatii ce nu depasesc 500 mm, incadrandu-se astfel in
extremele valorilor termice si de precipitatii din tara, fiind cei mai arizi munti dinRomania. Cantitatea precipitatiilor scade de la nord la sud. Conditiile de vegetatie sunt
mai favorabile in zona nordica si centrala a parcului, unde precipitatiile sunt maiabundente si zona are caracter forestier, fiind mai scazute in sud si sud-est, unde se
intalneste zona stepei. Vanturile frecvente sunt predominante din nord si nord-est, fara sa
produca doboraturi masive de arbori.Perioada de calm atmosferic se inregistreaza toamna si iarna, in rest vanturile sunt
frecvent intalnite pe crestele muntilor.
In general vorbind, aria Muntilor Macin se intalneste un climat continentalexcesiv6.
5. Hidrografia
Reteaua hidrografica se caracterizeaza prin alimentarea in principal pluviala, rauri
mici si debite mici. Vaile Luncavita si Jijila s-au dezvoltat pe linii de sinclinal, in timp ceparte din Taita s-a dezvoltat pe linie de falie. Fac parte din grupa raurilor dobrogene, rauri
scurte. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte
mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit,consecinta a continentalismului climatic. Cursurile de apa se incadreaza atat in bazinul
hidrografic al Dunarii (raurile Jijila, Luncavita, Cerna, Sorniac), cat si in cel al Marii
Negre (raul Taita). Datorita climatului arid, debitele cursurilor de apa sunt reduse,
majoritatea acestora avand un caracter temporar. In perioadele ploioase, in specialprimavara, se formeaza pe vaile stancoase cascade temporare7.
Bratul Macin al Dunarii(Dunarea veche) margineste la est Balta Brailei. Are
lungimea de 98 km si latimea medie de 250 m. Bratul Macin transporta doar 13% din cei
4 www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html5 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 19876 www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUI7 www.alpinet.org/despre-muntii-macinului
5
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
6/17
6000 m/s, cat reprezinta debitul mediu al Dunarii la Vadul Oii, inainte de nasterea sa, are
panta mica de 0,019 si prezinta un grad avansat de colmatare. Nivelurile maxime sunt
atinse in perioadele martie-aprilie, dupa topirea zapezilor, si iunie-iulie, iar nivelurileminime in septembrie-octombrie.
Ghiolul Iglita de langa comuna Turcoaia, la poalele impozantului Iocobdeal, a
fost amenajat pentru crescatorie piscicola.Lacul Jijila, situat intre dealurile Bugeacului si dealul Orliga, in nord-vestul
depresiunii cu acelasi nume, colecteaza in principal apele Vaii Jijila. Are o suprafata de
12.3 km si adancime maxima de 2 m.Lacul Crapina este sitat in nordul muntilor in vecinatatea localitatilor Vacareni si
Luncavita. Din acest lac se pescuiesc cantitati importante de peste. Suprafata sa este
apreciabila-29,4 km.
Taita este cel mai important curs de apa din aceasta zona. Bazinul sau superiorculege apele de pe versantii estici ai muntilor Macin si de pe cei vestici ai Dealurilor
Niculitelului. Are o lungime totala de 52 km, suprafata bazinului hidrografic fiind de 580
km. Se varsa in lacul Babadag la 110 km, dup ace a parasit limita muntilor langa comuna
Horia, iar lacul, la randul sau, isi trimite apele in lacul Razim prin canalul Enisala. Taitaisi are izvoarele in Dealul Cornetului(294 m), ce apartine de Dealurile Niculitelului, se
uneste cu apele Paraului Curaturi in amonte in satul Nifon si separa cele doua unitatigeografice.
Curaturi, micul affluent al Taitei isi are obarsiile sub zona inalta a muntilor intre
varfurile Ioanesul si Moroianu. Are lungime de 5 km si culege apele dintr-un bazinhidrografic de 34 km8.
Fig.2 Raul Taita Fig. 3 Bratul Macin (Dunarea Veche)
6. Solurile8 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987
6
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
7/17
Datorita conditiilor fizico-geografice particulare, in special a diversitatii
climatului substratului geologic, reliefului si vegetatiei, Muntii Macinului se remarcaprintr-o mare varietate a tipurilor de sol. Solurile prezente in parc sunt din clasa
molisolurilor (34%) si din clasa cambisolurilor (66%). Repartitia solurilor este stans
legata de clima si vegetatie, dar si de structura litologica. Profunzimea solurilor scadeodata cu panta si altitudinea, influentand in acest fel bonitatea statiunii, tipul si
complexitatea ecosistemelor. Desi in aceasta regiune predomina solurile balane si
cernoziomurile carbonatice specifice stepei in continuare vor fi succint prezentate doarsolurile zonale pe care se dezvolta padurile nord dobrogene9.
7. Flora si fauna
Lumea faunistica a acestui sector e variata avand in vedere existenta atat a
spaltiilor deschise, cat mai ales a celor mai extinse paduri din Dobrogea. Capriorul atinge,pe alocuri densitati apreciabile (60-90 exemplare pe efective din toata Dobrogea sunt in
Codrul de la sud de Babadag(120 exemplare in 2003) apoi in regiunile Alba-Celic (107exemplare) si Atmagea (100 exemplare). In spatiile deschise Depresiunea Nalbant,
Bestepe-Malcioc el e rar(sub 20 exemplare). In padurile din Muntii Macinului si dindepresiunea Niculitelului si intalneste cerbul efectivul sau fiind de 56 exemplare (2003).
Totodata in padurile din Vestul Podisului Babadag s-a colonizat cerbul lopatar ale carui
efective ajung la 123 exemplare intre Carjelari si Topolog si 95 exemplare laAtmagea(migraza pana aproape de Ciucurova si Fantana Mare). Mistretul are cele mai
mici efective 42 exemplare in 2003 in spatiile forestiere situate de o parte si de alta a
drumului Luncavita-Nifon. Dintre canine, semnificative sunt populatiile de sacali sivulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, langa Enisala si in regiune
Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros in padurea Babadagului, Enisala si Niculitel.
Jderul de copac se observa mai des in regiunile Niculitel, Carada, Camena, Alba-Celic, casi in Padurile dintre Hamcearca si Luncavita. Pisica salbatica se intalneste in paduriledintre satele Greci, Luncavita sau Hamcearca (20 exemplare in 2003), in padurea de la
Babadag exista cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). In spatiile deschise
iepurele are efective mari cate (700 ex.) in arelele: Fagarasu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi si Bestepe-Sarinasuf. Ariile largi de raspandire are nevastuica si dihorul comun.
Foarte rar se intalneste dihorul galben. Dintre rozatoare intalnim: chitcanul comun,
soarecele de camp, soarecele gulerat, soarecele de padure, sobolanul de camp, popandaul,soarecele de misuna iar la Malcoci a fost identificat soarecele saritor de stepa, orbetele
mic, hamsterul dobrogean, cartita. Pasari, un numar foarte mare de specii: ghionoaiele,
ciocanitoarele, ciuful de padure, pitigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, canepaerul,
sturzul cantator, uliul pasarar, soarecele comun, porumbelul de scorbura, cotofana, gaita,prepelita, potarnichea. Raportat la extindere Dobrogei numai in Podisul Dobrogei de
Nord cuibaresc ciocanitoarea neagra, ciocanitoarea cu spatele alb,pitigoiul sur, silvia de
zavoi, pitulicea mica, canarasul, sturzul de vasc, mierla de paiatra etc. O specie cecuibareste in podisul de la Babadag si din Muntii Macinului(singurul loc din tara) cu
efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e sorecarul mare. Muntii Macinului
constituie singurul loc din tara unde cuibareste soimul dunarean. Dintre reptile
9 www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html
7
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
8/17
mentionam: testoasa, testoasa cu coada, soparla de camp, gusterul vargat dobrogean,
soparla, gusterul, serpi. Amfibienii sunt reprezentati de: broasca de pamant bruna,
broasca raioasa verde, brotacelul10.
Din punct de vedere floristic muntii Macin reprezinta limita nordica a speciilor
mediteraneene, balcanice si pontice, limita sudica a speciilor central europene sicaucaziene, si limita vestica a catorva specii asiatice. Toate comunitatile de plante din
zona sunt considerate rare la nivel european. Anumite asociatii floristice formeaza
comunitati unice care se intalnesc numai in aceasta parte a lumii(de ex. AsociatiaGymnospermo-Celtetum). Acesti munti conserva comunitati de plante si specii
reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a
Platoului Dobrogean. Numarul speciilor de plante variaza in aceasta regiune intre 1779 si
1911 functie de referinte. Ele reprezinta peste 19% din flora europeana si suntcomparabile cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre argumentele cele
mai importante pentru infiintarea acestui Parc, si totodata o remarcabila parte a valorii
ecologice a cestor munti, o reprezinta prezenta numarului mare de specii de flora
amenintate(>72) de statut national si international. 1,4% sunt considerate acum"extincte", 17% "vulnerabile" sau "rare"(conform Listei Rosii). Un exemplu al
importantei acestei arii la nivel de comunitati ecosistemice, il reprezinta padurea de fag sicarpen dobrogean , care este unica in Romania. Un alt exemplu, la nivel de specie, este
cel al clopotelului dobrogean, Parcul Muntii Macinului fiind singurul Parc din lume care
ofera protectie acestei specii endemice, intalnita numai in aceasta regiune. In total aceastaarie detine 27 de specii de plante endemice. In orice caz se pare ca datele existente sunt
putine si ca ar putea exista mai multe specii decat cele inregistrate pana in prezent11.
In componenta arboretelor intalnite in prezent in munti intra gorunul, stejarul
pufos, carpenul, teiul argintiu, ulmul, mojdreanul, paltinul de camp, artarul, parulpaduret.
Subarboretul(arbustii) este reprezentat in muntii Macin prin porumbar, peducel,
scumpie, soc, maces, corn, lemn cainesc.Plantele ierboase intalnite frecvent sunt rogoz-paros, vinarita, margica, iar pe
culmile stancoase si aride se vor intalni specii rare de origine asiatica sau mediteraneana
ca, comunita, sclipetii asiatici si militeaua sudica12.
8. Turism in muntii Macin
Potentialul turistic
10 www.wikipedia.org/11 www.wikipedia.org/12 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987
8
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
9/17
Elementele care exprima potentialul turistic al muntilor Macin pot constitui
factori determinanti pentru dezvoltarea drumetiei in cadrul acestei frumoase zone a tarii.
Obiectivele turistice usor accesibile de pe traseele de picior marcate sau nemarcate de pesoselele modernizate sau de pe alte drumuri, sunt formate din elemente ale potentialului
turistic natural(peisaj geografic, rezervatii naturale, monumente ale naturii), precum si de
elemente ale potentialului turistic antropic(monumente istorice si de arhitectura,obiectivele culturale si de arta culturala)13.
In muntii Macin sunt demne de luat in consideratie singularitatea reliefului de tip
Inselberg, vechimea si modul in care apare morfologia de amanunt. Aceasta zonamontana se infatiseaza ca o carte deschisa de geologie, ca un laborator de geomorfologie.
Valoarea lor peisagistica este deosebita.
Potential turistic natural este reprezentat de urmatoarele obiective: VfTutuiatul(467 m), Vf Capusa(433 m) si zona invecinata, Vf Moroianu(434 m), Vf
Priopcea(410), Vf Sulucu Mare(370 m) si culmea Pricopanului spre nord-vest, Punctul
fosilier Dealul Bujoarele(rezervatia naturala geologica), padurea Valea Fagilor(rezervatie
naturala botanica), Lacul Sarat, Popina Blasova(rezervatie naturala), broasca testoasadobrogeana(monument al naturii).
Rezervatii naturale
In Podisul Dobrogei de Nord exista patru rezervatii forestiere, trei rezervatiibotanice, doua rezervatii paleontologice si o rezervatie mixta, dar si Parcul National
Muntii Macin.
Padurea Valea Fagilor de la Luncavita(154 ha)
Arboretele de fag (fagus sylvatica, fagus taurica) in amestec, in principal cu
carpenul(carpinus betulus) si teiul argintiu (tila tomentosa) se dezvolta intr-o vale ingustasi umeda la altitudini de 350-400m. Mai apar jugastrul(acer compester) artarul, ulmul,
gorunul. Se intalnesc chiar si exemplare de fag cu grosime de 0,8m di o inaltime de
30m.Subarboretul e slab reprezentat fiind alcatuit din: alun, corn. In covorul ierbaceusemnalam:ferigile, pchivniul, obsiga de padure, vinarita, malaiul cucului, coada
cocosului. Celelalte rezervatii forestiere sunt:Padurea Niculitel (11 ha), Padurea Dealul
Bujorului de la Babadag(50,8 ha), si Padurea Varful Secarul de la Atmagea(43,5 ha),
toate reprezentand paduri termofile cu specii de stejar brumariu, carpen, tei, alaturi decare apar stejarul pufos, carpinita, mojdreanul. In rezervatiile botanice si numara palcurile
de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langa localitate Fantana Mare (0,30
ha) si asociatii ierboase de stepa de la Kornu Tarla langa Babadag(2ha).
Dealul Pietrosul de la Agighiol(167m, 9,7 ha)
E situat la nord se lacul Razim si reprezinta unul dintre celebrele puncte fosiliere
din tara incluznd o bogata fauna de amoniti triasici, specifici domeniului alpin.Alcatuit
exclusiv din calcare, cenusii si negre dealu adaposteste peste 100 de specii de amoniti,
13 Ionica Soare Turism, tipologii si destinatii; Ed. Transversal, Targoviste 2007
9
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
10/17
cefalopode, conodonte si brahiopode. Fauna de cefalopode are afinitati cu cea din restul
domeniului alpin european, dezvoltata in aceeasi faciesuri si in Himalaya, divedind
unitatea paleogeografica a intregului domeniu.
Dealul Bujoarele de la Turcoaia(207m, 8 ha)
Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezinta singurul punct din Romania care
contine fosile paleozoice. Acestea se gasesc in sisturile argiloase, transformate in filite si
in calcare cenusii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22sunt brahipode, urmate de brioziare, moluste, crustacei si astracode. Asociatia din Dealul
Bujoarele e de tip renan si are afinitati cu Koblontianul di perimetrul Bosforului,
constituind o veriga importanta pt stabilitatea paleogeografiei Devonianului din aceasta
parte a Europei.
Rezervatia mixta capul Dolosaman de la Jurilovca(56m, 125 ha)
Cuprinde un pinten calcaros ce domina lacul Razim si adaposteste o vegetatiespecifica stepei pastrata pe masivele calcaroase N-Dobrogene. Aceasta vegetatie e
derivata din unitati de tipul Stipo(ucrainiacae) si Festucetum(valesiacae), Stipetumcapillate si din unitati ale Pimpinello-Thymion.
Rezervatia Nationala Muntii Macin (1132 ha)
Aria protejata Muntii Macin este situata intr-una dintre cele mai remarcabile
regiuni naturale ale Europei, si poate fi considerata ca fiind o componenta cheie a
mostenirii naturale a Romaniaie si a intregii lumi. Bogatia biodiversitatii sale, marimea sasi amplasarea, dau acesteia posibilitatea de a deveni una dintre cele mai importante arii
protejate din regiune. In orice caz planurile pentru statutul ariei protejate trebuie sa fie in
concordanta cu necesitatile si asteptarile comunitatii locale care nu poate fi separata denatura Muntilor Macin. Prezenta acestora, interesul si activitatile lor au o legatura
importanta si un potential impact asupra succesului si sustinerii oricarei arii protejate sau
Romania are una dintre padurile temperate cele mai importante din punct de vedere
biologic din lume. Muntii Macin sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.
Unicitatea lor este rezultatul combinatiei dintre caracterul geologic intrinsec si
specificitatea si locatia lor biogeografica. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristicepentru stepa ponto-balcanica, paduri sub- mediteraneene si balcanice, impreuna cu un
numar mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice si comunitatile din muntii
Macinului sunt complet diferite de cele din muntii Carpati(unde se afla deja in derulareinitiative de protejare a ecosistemelor specifice in cadrul altor Parcuri Nationale
romanesti). Din punct de vedere geografic muntii Macinului se situeaza la o altitudine
joasa intr-o pozitie unica din punct de vedere biogeografic. Recunoasterea caracteruluireprezentativ si unic la nivel national a Muntilor Macinului precum si a valorii
internationale conferite in special prin prezenta numeroaselor specii amenintate cu
disparitia, s-a materializat prin constituirea Parcului National Muntii Macinului, in
suprafata totala de 11.321 ha, incluzand doua lanturi muntoase principale: Pricopan-
10
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
11/17
Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin
depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin,
cuartul si recent depozitatele straturi de loess. Din suprafata totala a parcului, 11.291 haapartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10.160 ha sunt paduri, 940 ha sunt
terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei,
restul de 30 ha fiind pasune comunala ce apartine Consiliului Local Macin14
.
Fig. 4 Parcul National
Muntii Macin
Potentialul turistic
antropic este reprezentatprin urmatoarele
obiective: Castrul Roman
Arubium de langaMacin(sec I e.n.), cetatile
romane de la Troesmis
langa Turcoaia(sec III-IV
e.n.), cetatea romana-bizantina Dinogetia de
langa Garvan(sec IV),
Hanul Vechi si Geamiadin Macin(sec XVIII), casa memoriala Panait Cerna(din localitatea Cerna), casele cu
arhitectura specifica romaneasca(la Luncavita, Vacareni, Garvan si Jijila).
La acestea se adauga cele cateva dotari turistice existente(hoteluri, popasuri).
Monumente istorice si de arhitectura
Din cele mai vechi timpuri, dacii au format populatia majoritara a zonei, lamijlocul secolului I i.e.n., statul dac condus de Burebista ingloband si aceste meleaguri.
La scurt timp dupa moartea acestuia(44 i.e.n.), a inceput stapanirea romana si apoi cea
bizantina pana la inceputul secolului al VII-lea e.n.. La un moment dat, in timpul luiDiocletian, Dobrogea romana a fost transformata intr-o provincie a imperiului Scythia
Minor cu capitala la Tomis si anexata la Moesia, jucand un rol defensiv deosebit de
important.
14 www.wikipedia.org/
11
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
12/17
Numeroase izvoare istorice scrise, cum sunt operele lui Herodot, ale lui Ptolemeu
si ale lui Ovidiu completeaza informatiile despre vremurile indepartate privind partea de
nord-vest a Dobrogei, zona muntilor Macin15.Cetatea Arrubium
Castrul roman Arrubium ale carui ruine se situeaza pe teritoriul orasului Macin,
este atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplomemilitare. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliare (ala)
formata din dardani.
Mai tarziu existenta castrului roman este semnalata si de alte patru documenteistorice: Tabula Peutingeriana, harta intocmita de un autor anonim probabil in perioada
260 - 271 e.n., Itinerarium Antonini, scris in anii 212 - 218 e.n., forma ajunsa la noi
datand din timpul imparatului Diocletian (284 - 305), in care sunt indicate cetatile romane
de pe malul drept al Istrului (Dunarii) de la Turtucaia pana la varsarea in Marea Neagra,Notitia Dignitatum, din primul sfert al secolului V, care contine o lista a functiilor
militare si civile din rasaritul si apusul Imperiului Roman si Cosmographia, o descriere a
lumii facuta in secolul al VII-lea de geogarful din Ravenna, autor necunoscut. Se pare ca
numele cetatii este de provenienta celtica.La Macin au fost descoperite inscriptii (ala I Dardanorum, ala II Hispanorum
Aravacorum), stalpi militari cercetati de Constantin Moisil - unul dintre acestia datanddin timpul lui Diocletian, tigle stampilate si doua mari tezaure monetare romane
imperiale care au adus informatii pretioase despre cetatea romana si de faptul ca legiunea
a V-a Macedonica, stabilita la cetatea mai sudica Troesmis, situata la mai putin de 20 dekm, avea in sarcina pana in anul 167 si paza cetatii Arrubium. In secolele I - II e.n.,
cetatea a cunoscut o mare dezvoltare sociala si economica16.
Cetatea Troesmis
Troesmis a fost o cetate getica aflata in nord-vestul Dobrogei de astazi, pe malul
Dunarii, langa Balta, si fostul catun Iglita.Printre numeroasele vestigii arheologice aflate in acest vast complex, sunt de
mentionat valuri de aparare, un canal, doua apeducte, un mythraeum s.a. Pana azi, ruinele
nu au fost cercetate sistematic si exhaustiv pe intreaga lor suprafata. Troesmis a fost de-alungul intregii perioade antice un important punct strategic si de aceea el este mentionat
in principalele izvoare geografice, uneori ca sediu al unor legiuni romane. Cea mai veche
mentiune a sa este in Ponticele lui Ovidius, in forma Troesmen (acuzativul lui Troesmes),
in 4.9.79 si 4.16.1517.
Cetatea romano-bizantina Dinogetia
Dinogetia a fost o asezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata dePtolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1) pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului (pe
teritoriul actualei localitati Garvan, la 11 km de orasul Galati). It. Ant. (225, 5) o atesta pe
malul drept, intre Arrubium si Noviodunum. Se pare ca la inceput Dinogetia romana a
15 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198716 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198717 www.wikipedia.org/
12
http://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isacceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sirethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isaccea -
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
13/17
fost in stanga Dunarii, la Barbosi, iar de la inceputul sec. IV d.C. s-a stramutat pe popina
de la Bisericuta (Garvan), unde a dainuit pana la sfarsitul sec. VI.
Localitatea mai este amintita de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) si de Geogr. Rav. (IV, 1,17). Sapaturile arheologice incepute de Gh. Stefan in 1939 si continuate din 1949 de un
colectiv, au descoperit aproape in intregime incinta cetatii refacuta, cel mai probabil, in
timpul lui Diocletian18
.
Hanul Vechi din Macin, monument arhitectonic, marturie a orasului de alta data si
activitatilor sale comerciale, este situat in centrul orasului si urmeaza a fi restaurant siintrodus in circuitul turistic.
Geamia din Macin, asezata in imediata apropiere a centrului orasului, a fost
edificata in secolul al XVIII-lea. Monumentul istoric ne aminteste vremurile cand acestepamanturi romanesti au fost in stapanirea Imperiului Otoman.
Case cu arhitectura specific romaneasca se intalnesc frecvent in vechile sate
Luncavita, Vacareni, Garvan si Jijila. Sunt caracteristice motivele florale traforate inlemn sub streasina, puternic stilizate. Acelasi gen de traforaje este intalnit si la unele case
din comuna Greci19.
Obiective turistice cu valuare istorico-culturala din Tulcea
Tulcea, situat la intersectia de drumuri, la hotarul dintre uscat si zona deltei, face
parte din categoria celor mai vechi localitati de tip urban din tara. Inceputurile istoriei
acestei localitati sunt plasate in neolitic, marturii stand descoperirile de pe Dealul
Taberei. Tot aici se gasesc urmele unui asezamant fortificat din epoca fierului. Sapaturilearheologice au localizat vechia Aegyssus pe Dealul Hora, astazi Dealul Monumentului
Independentei. Tot in Tulcea se poate vizita Muzeul Delta Dunarii cu mai multe sectii:
Sectia de Sitiintele Naturii, Sectia de Arheologie, Sectia de Arta, Sectia de Etnografie siArta Populara. Alte obiective turistice sunt: Monumentul Independentei, Biserica
Catedrala Sf Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe, Primaria Veche, Statuia ecvestra a lui
Mircea cel Batran, Bustul lui Spiru Haret, faleza Dunarii, lacul Ciuperca, lacul Zaghen,Padurea Bididia. Orsul Babadag, mentionat documentar in 1263 drept Vicus Novus, avea
sa decada sub stapanire bizantina pentru a renaste mai apoi, turcii folosindu-l drept
resedinta a pasalelor si a inaltilor demnitari. Din acele timpuri au ramas Moscheea lui Ali
Gazi Pasa, construita in sec.XVII si care detine un minaret cu o inaltime de 23m. Aceastamoschee este cel mai vechi monument arhitectural musulman din Romania. Moscheea
gazduieste o parte din colectia de obiecte de arta orientala, ce apartine Muzeului Deltei
Dunarii din Tulcea. Puncte de atractie sunt si mormintele lui Ali Gazi Pasa si cel al luiBaba Sar Saltic Ded, care suscita interesul prin stilul constructiilor20.
18 Vasile Cucu, Marian Stefan Romania, ghid atlas al monumentelor istorice; Ed. Sport-turism,
Bucuresti 197919 Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 198720 Cotet P., Popovici I., Simion G. Tulcea. Ghid turistic; Ed. Pentru turism, Bucuresi, 1975
13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diocle%C5%A3ianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Garv%C4%83n,_Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diocle%C5%A3ian -
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
14/17
9. Trasee turistice
a. Luncavita(DN 22) DJ 222 A Creasta principala Vf Capusa Valea Morsu Greci.
b. Greci Vf Tutuiatul Vf Moroianu Vf Teica Vf Almanlia Saua Oancea
Cerna.c. Nifon Saua Oancea Dealul lui David Cismeaua lui Pomac Mircea
Voda(DN 22 D)
d.Macin Vf Vraju Sulucu Mare Dealul Imbulzita Vf Capusa Vf Tutuiatule. Popasul turistic Culmea Pricopanului Vf Sulucu Mare.
f. Greci Valea Morsu Vf Tutuiatul.
Anexa 1. Obiectivele turistice naturale din Muntii Macin
14
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
15/17
Varful Capusa Varful Tutuiatul
Padurea Valea Fagilor Varful Moroianu
Broasca testoasa dobrogeana Popina Blasova
Anexa 2. Obiectivele turistice antropice din Muntii Macin
15
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
16/17
Cetatea romana Troesmis Castrul roman Arrubium
Cetatea romano-bizantina Dinogetia Casa memoriala Panait Cerna
Statuia lui Mircea cel Batran Casa cu specific romanesc
16
-
7/29/2019 Potentialul Turistic Din Muntii Macin
17/17
Bibliografia
1. Cotet P., Popovici I., Simion G. Tulcea. Ghid turistic; Ed. Pentru turism,
Bucuresi, 1975
2. Ionica Soare Turism, tipologii si destinatii; Ed. Transversal, Targoviste
20073. Mihail Gabriel Albota Muntii Macin; Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1987
4. Vasile Cucu, Marian Stefan Romania, ghid atlas al monumentelor istorice;
Ed. Sport-turism, Bucuresti 19795. www.alpinet.org/despre-muntii-macinului
6. www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.html
7. www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUI8. www.wikipedia.org/
17
http://www.alpinet.org/despre-muntii-macinuluihttp://www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.htmlhttp://www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUIhttp://www.wikipedia.org/http://www.alpinet.org/despre-muntii-macinuluihttp://www.parcmacin.ro/cadrul-natural/geomorfologia.htmlhttp://www.studentie.ro/PARCUL_NATIONAL_MUNTII_MACINULUIhttp://www.wikipedia.org/