Download - Pr. Buda Gabriela
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian”
Proiect pentru dobândirea certificatului
competenţelor profesionale nivel III
Specializare: Tehnician în gastronomie
Îndrumător: Elev:
Prof. Beca Felicia Buda Gabriela Andreea
2008
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Colegiul Economic „ Dionisie Pop Marţian”
Bucătăria din Oltenia
Specializarea: Tehnician în gastronomie
Îndrumător: Elev:
Prof. Beca Felicia Buda Gabriela Andreea
2008
2
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................4
1. CARACTERISTICILE BUCĂTĂRIEI DIN OLTENIA...........5
1.1 UTILAJE ŞI USTENSILE FOLOSITE IN BUCĂTĂRIA DIN OLTENIA..............51.2 TEHNOLOGII SPECIFICE BUCĂTĂRIEI DIN OLTENIA................................71.3 REŢETE CULINARE DIN REGIUNEA OLTENIEI..........................................71.4 NOŢIUNI LEGATE DE IGIENA DIN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ....................................................................................................................11
2. EVENIMENTE GASTRONOMICE........................................13
3. PROMOVAREA BUCĂTĂRIEI DIN OLTENIA...................15
3.1 PROMOVAREA PRIN ŢINUTĂ ŞI COMPORTAMENT..................................153.1 PROMOVAREA BUCĂTĂRIEI PRIN PUBLICITATE....................................163.2 PUBLICITATEA PRIN INTERMEDIUL TELEIZIUNII...................................183.3 PUBLICITATEA PRIN INTERMEDIUL REVISTELOR..................................19
BIBLIOGRAFIE..........................................................................21
ANEXA NR.1................................................................................22
ANEXA NR. 2...............................................................................24
3
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Argument
Am ales acest subiect deoarerce Oltenia a reuşit de-a lungul vremii sa îsi păstreze
tradiţia, oamenii au ştiut să transmită urmaşilor gustul mâncării tradiţionale şi chiar dacă
aceştia au îmbunătăţit mâncărurile ei totuşi au lăsat nealterată arta culinară specifică.
Legăura de sânge, istoria comună şi apropierea geografică ce au făcut ca românii din
Muntenia şi Oltenia sş formeze vreme de secole un singur regat, au determinat
asemănarile existente între obiceiurile culinare ale locuitorilor acestor doua mari regiuni.
Cu toate ca exista similitudini evidente între cele doua bucătării, în Oltenia s-au păstrat şi
multe obiceiuri, produse şi chiar tehnologii specifice acestei regiuni, cum este spre
exemplu tehnica pregatirii bucatelor "la ţest" în oale de pamânt sau pregătirea saramurii
de pui, care aici este o supă cu carne de pui prajită la grătar.
În lucrarea de faţă, este prezenă pentru început o scurtă caracterizare a „Bucătăriei din
Oltenia” precum şi materiile prime folosite în această regiune. Mai sunt prezentate
utilajele de care nu se poate lipsi nici un bucătar sau chiar orice om de rând la prepararea
mâncărurilor, precum şi câteva reţete specifice zonei la care sunt ataşate câteva imagini
cu preparatul respectiv pentru a se putea vedea aspectul acestuia.
Normele de igienă nu puteau lipsi de aici pentru că se ştie că igiena este un factor foarte
important în alimentaţie şi acestea trebuie respectate cu stricteţe iar cei ce nu o fac ar
trebui aspru sancţionaţi. Festivalurile gastronomice sunt întru-n număr destul de mare,
sunt şi acestea prezentate în cele ce urmează, au şi ele un rol destul de important deoarece
acestea pot atrage mulţi vizitatori dornici de a vedea prestaţiile culinare din zonă. La final
mai este prezentată promovarea bucătăriei din Oltenia, cum se promovează aceasta şi prin
ce mijloace. Eu cred că această bucătărie va fi pe placul tuturor, nu numai din cauza
gustoaselor preparate culinare dar şi datorită faptului că Oltenia este şi o regiune foarte
frumoasă plină de multe tradiţii culinare.
4
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
1. Caracteristicile bucătăriei din Oltenia
Bucătăria din Oltenia păstrează şi astăzi obiceiul de a pregăti mâncarea în oale de
pământ la „ţest”, tehnologie care oferă un gust deosebit mâncărurilor, ele poartă parfumul
bucătăriei noastre tărăneşti. Această bucătarie este cunoscută în ansamblu după
preparatele ei gustoase cum ar fi: ciorbele de praz şi stevie, fiertura oltenească care este o
ciorba de pasăre şi legume fierte în oala de pământ şi spuza pe vatră. Sunt recunoscute
sarmalele gătite în oale de pământ la „ţest”.
Influenţa vecinilor s-a resimţit şi în bucătăria din Oltenia: ghiveciul călugăresc, tocana
călugărească şi altele. Când vorbim de bucătăria oltenească, nu putem să nu amintim
preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne
sau numai cu orez, tochitura oltenească, saramura de peşte şi renumiţii cârnăciori olteneşti. În
bucătăria oltenească se prepară foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, lobodă sau
stevie, se foloseşte adesea carnea de porc sau peşte şi, ceva mai rar, carnea de vită.
Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeamă de varză sau suc de rosii, iar verdeţurile folosite
cu predilecţie sunt pătrunjelul şi leuşteanul. Ciorba de burtă este preferată aici cu hrean şi
oţet, fără usturoi. Trăsătura caracteristică a bucătăriei din această regiune este
condimentarea excesivă, în care predomină ardeiul iute. Datorită acestui fapt, mulţi
oameni spun că încercarea mâncărurilor olteneşti reclamă „un act de curaj”.
1.1 Utilaje şi ustensile folosite in bucătăria din Oltenia
Utilaje: - maşină de gătit
- maşină de curăţat cartofi
- maşină de tocat
- robot de bucătărie
- frigider şi alte spaţii frigorifice
- cântare
- feliator
5
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
- cuptor cu microunde
- mixer
- malaxor
Ustensile: - cuţite de diferite mărimi
- blat polietilenă
- oale de diferite mărimi
- oale din lut
- cratiţe de diferite mărimi
- boluri de diferite mărimi
- linguri din lemn de diferite mărimi
- spumiere
- tacâmuri
- vas gradat
- palete de diferite mărimi
- strcurători de diferite mărimi
- site de diferite mărimi
- tigăi de diferite tipuri şi mărimi
- tăvi de diferite mărimi
- pâlnie
- platouri de diferite dimensiuni
- răzuitoare
6
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
1.2 Tehnologii specifice bucătăriei din Oltenia
Mâncărurile din bucătăria oltenească sunt foarte gustoase. Vara ciorbele se acresc cu
fructe verzi: corcoduşe, agrişe, chiar mere. Preparatele de baza sunt însoţite de garnituri
din legume, orez sau paste făinoase. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii
vara si bulion in timpul iernii. Salatele sunt intr-un sortiment foarte diversificat, se obtin
din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe, oua, branzeturi, "legate" intre ele
cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un "liant" foarte apreciat. Dintre mâncărurile
specifice bucătăriei din Oltenia amintim: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute
cu carne sau numai cu orez, tochitură oltenească, mălai la ţest, jumări de porc, mâncare
de praz, cârnaciori olteneşti, gutui cu piept de pui, mititei, sarmale, purcel la tavă,
pomana porcului, saramură de peşte.
1.3 Reţete culinare din regiunea Olteniei
Ciorbă de burtă
Ingrediente:
700g burtă
2 morcovi
1 pătrunjel
1 ceapă
½ gogoşar în oţet
300 g smântână
2 ouă
60-70 ml oţet 6%
7
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Mod de preparare: Se ia burta şi se spală. Dacă vi se pare că are miros, se pune
câteva ore, chiar o zi, în puţină apă cu câteva linguri de oţet. Se fierbe burta la foc mediu
pana se inmoaie, cam 2 ore. Se scoate si se taie fâşii de 5 cm.lungime şi 1 cm.lăţime. Se
curăţă legumele şi se pun la fiert alături de fâşiile de burtă. După ce aţi fiert legumele le
scoateţi şi puneţi oţetul şi gogoşarul tăiat cubuleţe. O mai fierbeţi încă 5-10 min.
Smântâna se amestecă foarte bine cu cele ouă bătute. Se stinge focul şi se adaugă în
ciorbă amestecând continuu să nu se “brânzească”. Se serveşte fierbinet cu puţin
pătrunjel tocat şi ardei iute în oţet. Pe masă, alături de ciorbă se poate pune smântână
pentru a se putea obţine gustul dorit.
Ciulama de pui
Ingrediente:
1 kg pui
100 g unt
200 g făină
1 ceapă
1 morcov
1 rădăcină de pătrunjel
Piper
Sare
Mod de preparare: Puiul se pune la fiert cu zarzavatul şi cu sarea, se spumează, iar
când este aproape gata, se scoate şi se ţine în alt vas cu apă şi sare pentru ca să se menţină
carnea albă şi să nu se usuce. Separat, într-o cratiţă, se încălzeşte untul, se adaugă făină,
se amestecă pe un foc domol 2-3 minute, apoi se stinge cu apă în care a fiert puiul. Sosul
trebuie să fie gros. El fierbe amestecând mereu 10-15 minute. La masa bucăţelele de pui
8
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
se pun în sos pe o farfurie, se stropesc cu unt topit şi se servesc cu mămăliguţă caldă
alaturi de un pahar cu vin alb.
Saramură de peşte
Ingrediente:
1 crap de 1 kg
1 linguriţă de ulei
Condimente
ardei iute
leuştean şi pătrunjel verde
sare şi piper după gust
Mod de preparare: Se alege un crap mai mare, se curăţă şi se taie capul şi coada, se
despică peştele în două, în lungime, se scot înotătoarele, şira spinării şi oasele mari.
Se unge cu ulei şi se frige la grătar, întâi pe o parte, apoi pe cealaltă;
Între timp se fierbe apa cu sare şi cu condimente, ardei şi pătrunjel verde, toate tocate fin.
Se aşează peştele în castron şi se toarna saramura deasupra, se serveste rece alături de un
pahar cu vin alb.
Purcel la tavă
Ingrediente:
1 purcel de lapte (3-4 kg)
150 g untură
3-4 căţei de usturoi
4 mere
2 gutui
9
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Cimbru
sare si piper dupa gust
Mod de preparare: Purcelul, gata curăţat şi pârlit, se spală bine în apă rece, se freacă cu
mălai şi sare, se clăteşte în mai multe ape reci, dupa care se scurge bine de apă.
Se sărează în interior, se freacă cu cimbru şi mujdei de usturoi, se aşează cu picioarele
îndoite, pe un grătar, într-o tavă mare. În gura purcelului se pune un măr. În tavă se
adaugă jumătate ceaşcă de apă, 2-3 linguri de grăsime şi felii de mere şi gutui.
Se introduce tava la cuptor, la foc potrivit.
Din când în când, se unge purcelul cu sosul din tavă şi se lasă la fript pâna când capătă
crusta crocantă şi aurie. Când este gata, se aşează pe un platou frumos ornat cu bucheţele
de conopidă murată, gogoşari în oţet şi frunze de ţelină. Se serveşte alături de u pahar cu
vin roşu.
Salată de cartofi cu verdeţuri
Ingrediente:
Cartofi noi 1 kg
Fasole verde 200 g
Ridichi de lună 250 g
Ceapă verde 2 legături
Usturoi verde o legătură
Ulei 50 g
Oţet 40 ml
Sare
Mod de preparare: Cartofii se fierb în apă cu sare, se curăţă şi se taie cuburi.
Fasolea se rupe în bucăţi cu lungimea de 3-4 cm şi se fierbe în apă cu sare.
Ridichile de lună se taie feliuţe. Ceapa verde, usturoiul verde, pătrunjelul verde şi
mărarul verde se toacă mărunt. Se amestecă totul şi se adaugă sare, ulei şi oţet subţiat cu
apă. Se serveşte alături de un pahar cu vin alb.
10
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
11
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
1.4 Noţiuni legate de igiena din unităţile de alimentaţie publică.
Respectarea normelor igienico-sanitare constituie un element de bază în asigurarea unui
înalt nivel de servire, în special în alimentaţia publică. Pentru desfăşurarea procesului de
producţie şi servire în condiţiile igienico-sanitare, unităţile culinare sunt prevăzute cu
spaţii de producţii, desfacere, depozitare şi anexe.
Sunt considerate unităţi de alimentaţie publică toate tipurile de unităţi în care se prepară
şi se servesc alimente sub formă de gustări, mâncăruri, dulciuri, băuturi, inclusiv punctele
de desfacere fixe sau mobile din pieţe, târguri, locuri de odihnă şi agrement sau alte
centre.
Fluxul tehnologic trebuie astfel organizat încât vesela întrebuinţată să nu fie preluată
(debarasată) prin ghişeul de distribuţie a preparatelor către salonul de servire. Vesela
pentru servire şi vesela de bucătărie trebuie spălată separat, în spaţii unde nu se execută
operaţiuni de preparare a mâncării. Se recomandă ca aceste spaţii să fie delimitate de
părţile laterale prin paravane de sticlă, plăci fibro-lemnoase etc.
Vesela curată pentru servire trebuie păstrată în rafturi prevăzute cu perdele din pânză
sau tifon, iar vesela de bucătărie pe rafturi speciale sau dulapuri închise.
În toate unităţile de alimentaţie publică se va asigura o ventilaţie normală atât în
încăperile destinate producţiei cât şi în sălile de servire, pentru a se evita pătrunderea
aerului rece din afară în timpul deschiderii uşilor şi a aerului din bucătărie. Ventilaţia se
va realiza prin instalaţii speciale de aerisire.
Deşeurile rezultate din procesul de producţie şi servire se depozitează în containere
metalice închise, care se evacuează imediat ce s-au umplut. Cutiile de colectare a
deşeurilor alimentare cu capac şi pedală, precum şi cutiile metalice depozitare a resturilor
menajere se vor spăla imediat după golire cu peria de paie, cu apă caldă şi detergenţi. Se
vor dezinfecta cu soluţie de var cloros 2%.
Curăţenia în unităţile de alimentaţie publică se efectuează fie în timpul nopţii, după
închiderea unităţii, fie a doua zi dimineaţa, înainte de deschidere.
12
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Dezinfecţia reprezintă combaterea microorganismelor care pot dăuna sănătăţii. Se
poate aplica atât la curăţenia personală cât şi la cea generală.
Prima operaţie în efectuarea curăţeniei zilnice constă în aerisirea sălilor de servire prin
deschiderea ferestrelor şi a uşilor, apoi se trece la curăţirea pardoselii şi a mobilierului.
Dezinsecţia. Insectele pot ataca produsele alimentare, provocând pagube economice şi
totodată pot transmite boli infecto-contagioase.
Principalele insecte care provoacă pierderi sunt gândacii (gândacul de bucătărie roşcat),
gărgăriţele, moliile, muştele (musca de carne).
Protecţia contra insectelor se realizează prin măsuri de prevenire a acestora.
Prevenirea atacului insectelor se realizează prin următoarele metode:
- împiedicarea pătrunderii insectelor în secţiile de producţie, depozitarea de carne
etc.;
- curăţenia strictă la fiecare loc de muncă şi anexe;
- reglarea, condiţiilor de mediu (temperatură, aerisire);
- controlul exigent al materiilor prime şi a materiilor auxiliare, pentru a nu
introduce ouă sau larve de insecte;
Insecticidele se folosesc sub formă de soluţie, paste şi emulsii. Cele mai folosite sunt
DTT şi HCH.
Vasele folosite la prepararea produselor culinare se vor curăţa de grăsimi şi alte resturi.
După aceea, vasele se vor introduce în primul compartiment al bazinului. În acest
compartiment, cu apă la o temperatură de aproximativ 500 C se dizolvă o substanţă pentru
degresat (sodă sau detergent). După spălare se clătesc la jet de apă rece şi se pun la uscat.
Mobilierul tapiţat cu ţesături textile se curăţă cu aspiratorul de praf, iar cel cu materiale
plastice, de tipul dermatinei sau al scaiului, se spală cu apă caldă în care s-a dizolvat un
detergent, şi apoi se clăteşte tot cu apă caldă. Spălarea se face cu cârpe moi din ţesătură
din bumbac. Mobilierul se şterge de praf , tocurile de uşi, ferestre, lambriurile exterioare
din lemn se curăţă cu benzină şi se lustruiesc cu pastă de mobilă.
Curăţenia grupurilor sanitare (trebuie inclusă şi măturarea şi stropirea) se asigură în
orice unitate de personalul special angajat, care se va ocupa de efectuarea şi menţinerea
curăţeniei, de existenţa hârtiei igienice, a tabletelor dezodorizante la WC-urile pentru
bărbaţi, la chiuvete se va avea grijă să fie săpun de toaletă, prosoape de hârtie şi coş
13
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
pentru gunoi. Trebuie să existe în permanenţă soluţie de bromocet 2 % pentru
dezinfectarea WC-urilor, perii speciale pentru WC.
Fiecare lucrător este obligat să întreţină în permanenţă starea de curăţenie la locul său
de muncă de la începutul activităţii până la sfârşitul programului de lucru.
Fiecare lucrător este obligat să poarte echipamentul de protecţie, să protejeze alimentul
în mod real.
Lucrătorul nu trebuie să se deplaseze cu echipamentul de protecţie pe el în afara
unităţii şi să nu împrumute echipamentul la o altă persoană.
2. Evenimente gastronomice
Festivalurile sunt obiective turistice care atrag foarte mulţi turişti în zona de
desfăşurare. În regiunea Olteniei avem festivaluri gastronomice incepând cu luna martie.
1-29 martie, Ziua Tradiţiei. Manifestări de comemorare a celor ce au slujit cultura
vâlceană, cu aniversarea în 2003 a 35 de ani de la înfiintarea Centrului Judeţean de
Conservare şi Valorificare a Traditiei şi Culturii Populare Vâlcea, organizarea Salonului
naţional al cărţii de etnologie
naţională. Aici sunt prezentate şi
preparate culinare.
În luna mai, festivalul de Folclor
Pastoral (expoziţie de tradiţii
pastorale, târg de artizanat şi
animale) din oraşul Novaci, situat
la picioarele Carpaţilor
Meridionali, între Râmnicu-Vâlcea şi Târgu Jiu. Festivalul dă semnalul plecarii turmelor
catre munte de unde nu mai revin decât la sfârşitul toamnei, aici sunt prezentate şi
preparate culinare şi sunt organizate concursuri. Sărbătoarea Liliacului la Ponoare,
localitate aproape de mănăstirea Tismana şi localitatea Baia de Aramă. Sărbătoarea se
desfăşoară în padurea de liliac salbatic care ocupa 20 hectare si este o rezervatie naturala.
Sărbatoarea Teiului, în comuna Carpen, satul Cleanov, judetul Dolj, la 20 kilometri sud
14
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
de Craiova. Toate aceste sărbători legate de apicultură se explică prin prezenţa, în sudul
Olteniei, a unor păduri masive de salcâm şi tei,
parfumând aerul pe întinderi mari.
În luna iunie are loc Festivalul national ‘Căluşul
Românesc’, se desfăşoară la Slatina, Caracal, Vâlcele şi
Oporelu, precum si în alte vetre căluşereşti din judetul
Olt. Păstrează obiceiul căluşului, dezvoltând şi la copii
dragostea pentru acest obicei. 8 iunie 2003, Sărbătoarea Căpşunului, sărbătoarea
cultivatorilor de căpşuni, organizată la Buneşti, judetul Vâlcea. 22 iunie 2003, ‘Ziua
Olarului‘, sărbătoare organizată în comuna Lungeşti, judeţul Vâlcea, la care participă
meşteri populari din Vâlcea şi judeţele alăturate.
În luna iulie, Sărbătoarea Secerişului, la Cernateşti, pe un drum local la sud de Strehaia
sau Filiaşi. Festival de folclor, ‘Cântecul vailor’, Dragoteşti, judeţul Gorj, Sărbătoarea
Pâinii, sărbătoare câmpenească organizată la sfârşitul sezonului secerişului, în această
regiune cunoscuta pentru întinderile de culturi de cereale, sărbatoare desfăşurată la
Scorniceşti, judetul Olt, la 26 kilometri nord est de Slatina.
În luna august, Sărbătoare Câmpenească, Ostroveni, judeţul Dolj. Festivalul Dansurilor
şi Costumelor Populare, Tismana. Localitatea este recunoscută pentru portul popular,
mănăstirea cu acelaşi nume situată în vecinătate si rezervatia naturala de castani
comestibili. 31 august 2003, Festivalul ‘La Izvorul Fermecat‘, unde participă ansambluri
folclorice pastoreşti. Festivalul are loc în oraşul Babeni, judeţul Vâlcea.
În luna septembrie, Festivalul de muzică populară ‘Corabia de Aur‘, ce se ţine pe
malurile Dunării. ‘De la Drăgăneşti la vale‘, cel mai
mare festival de doine şi balade, are loc în localitatea
Drăgăneşti, la 35 km de Slatina. 8 septembrie 2003,
Festivalul dansului popular vâlcean ‘Brâul de aur‘,
sărbătoare anuală organizată la Bărbăteşti, judeţul
Vâlcea.
În luna octombrie are loc Festivalul de interpretare vocala a muzicii populare vâlcene
‘Ilie Zugravescu‘, Voiceşti, judeţul Vâlcea, în luna noiembrie Sarbatoarea Sfântului
Andrei, satul Pocruia, comuna Tismana, judetul Gorj, iar în luna decembrie festivalul
15
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
‘Din Moşi-Strămoşi‘, obiceiuri populare prilejuite de sărbătoarea naşterii Mântuitorului
Iisus Cristos şi de întâmpinarea Anului Nou, organizat la Râmnicu Vâlcea. La toate
aceste festivaluri au fost orgnizate prezentări culinare.
3. Promovarea bucătăriei din Oltenia
Promovarea se exprimă prin ansamblul de acţiuni şi mijloace de informare şi atragere a
cumpărătorilor potenţiali.
Către punctele de vânzare în vederea satisfacerii nevoilor, dorinţelor acestora şi implicit
a creşterii eficienţei economice şi a activităţii firmei.
O imagine conform obiectivelor unităţii de alimentaţie publică se creează prin acţiuni
cu caracter promoţional.
La creerea imaginii concurează amplasamentul, echipamentul, numele, materiale de
publicitate. Transmiterea imaginii se realizează prin punerea în aplicare de către serviciul
de marketing-vânzări, a mijloacelor de comunicare pe toată durata funcţionării unităţii.
Mijloacele de comunicare includ: publicitatea, promovarea vânzăriilor, relaţiile cu
clienţii, manifestăriile expoziţionale, sponsorizarea, pagini de internet.
3.1 Promovarea prin ţinută şi comportament
Comportamentul personalului trebuie înscris într-o conduită specifică fiecărei firme,
care se defineşte prin politica de produs a acesteia.
Obiectivele utilizării personalului sunt strâns legate de obiectivele de ansamblu a
politicii de produs ale firmei. Un comportament profesional adecvat, un zâmbet sincer şi
o atenţie particulară pot să contracareze unele neâmpliniri ale firmei.
Principalele reguli de comportament profesional se referă la: salut, ţinută fizică, ţinută
vestimentară, ţinută decorativă, prezentare, conversaţie şi gestică.
Salutul face parte din prima manifestare de ospitalitate constituind o procedură a
protocolului.
Ţinuta fizică face parte din patrimoniul fiecărei persoane, de aceea pentru lucrătorii din
alimentaţie publică aceasta trebuie să fie corectă, adică poziţia dreaptă degajată, poziţie
naturală a umerilor şi a mâinilor.
16
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Ţinuta vestimentară a lucrătorului din alimentaţie publică se recomandă să fie în
permanenţă îngrijită, curată şi călcată. În timpul serviciului este necesar să se poarte
uniforma corepunzătoare şi ecusonul.
Ţinuta decorativă se recomandă să fie fără exagerări în purtarea frezei, coafurii,
manichiurii, fardului şi a bijuteriilor.
Pentru o comunicare plăcută se cere de la lucrător o bună pregătire profesională, cultură
generală, tact, atenţie, politeţe.
Respectul opiniei personale, obligă pe oricine să asculte cu politeţe pe interlocutorul
său fără să renunţe la propria opinie şi la afirmarea acesteia, atitudine care trebuie făcută
cu mult calm şi tact.
Întreg personalul care intră în contact direct cu clienţii trebuie să manifeste un
comportament profesional adecvat..
3.1 Promovarea bucătăriei prin publicitate
Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regulă pentru prezentarea
convingătoare a produsului sau serviciului către cumpărător sau utilizator. Pentru mulţi
dintre cei implicaţi ca : beneficiari de reclamă, agenţi de publicitate sau consumatori,
publicitatea reprezintă elementul de comunicare principal în mixul de marketing. De fapt,
publicitatea este cel mai evident element şi poate fi lesne de identificat.
Întregul mix de marketing conţine căi de comunicare potenţiale sau reale folosite în
întregime, când sunt descoperite, pentru a stimula cumpărarea şi consumul.
De pildă, se recurge la folosirea materiilor prime de calitate pentru a se evidenţia
diferiţi calitatea produsului; Chiar şi procesul de distribuţie poate comunica unele
elemente despre o marcă; la fel şi preţul. Faptul că preţul produsului nostru este mai
scăzut sau mai ridicat decât al concurenţilor reprezintă un mesaj posibil care comunică
pieţei şi alte lucruri. Ca preţ relativ, poate produce o marjă mai mică şi un volum mai
mare de vânzări sau o marjă mai mare şi un volum mai mic al vânzărilor, dar fiecare din
aceste posibilităţi poate duce, mai mult sau mai puţin, la obţinerea unui profit. Ca
modalitate de comunicare, poate lămuri unele aspecte referitoare la calitate, segment de
piaţa, utilizare finală şi altele. În această privinţă, preţul trebuie să fie compatibil cu
17
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
strategia aplicată celorlalte elemente ale mixului de marketing, inclusiv promovarea din
care face parte publicitatea.
Publicitatea asigură legătura între produse sau servicii şi oameni. Pentru a fi eficientă,
în acest sens ea trebuie să corespundă produselor şi să fie relevantă pentru oameni în
exprimarea şi susţinerea unui avantaj competitiv. Aceasta este versiunea generalizată sau
generică a strategiei pentru care este concepută fiecare reclamă. Specificul mărcii,
specificul nevoilor consumatorilor şi specificul avantajului competitiv determină strategia
pentru care este concepută o reclamă sau o campanie publicitară. Totuşi, indiferent de
gradul său de specificitate, nu strategia este cea care concepe publicitatea. Pentru fiecare
strategie, există un principiu, un număr nedeterminat de soluţii creative posibile.
Fiecare instrument promoţional are propriile lui caracteristici şi costuri. Specialiştii în
marketing trebuie să cunoască bine aceste caracteristici atunci când vor să-şi aleagă
instrumentele promoţionale.
Deoarece există mai multe forme şi multe utilizări ale publicităţii este dificil să se facă
generalizări referitoare la calităţile ei distincte ca şi competentă a mixului promoţional.
Totuşi pot fi remarcate următoarele caracteristici ale acesteia: prezentare publică, puterea
de influenţare, expresivitate sporită, caracterul impersonal.
Publicitatea este un mijloc de comunicare destinat publicului larg. Caracterul său public
conferă produsului căruia i se face reclama un fel de “legitimaţie” şi totodată, sugerează
că oferta referitoare la produsul respectiv este standardizată. Deoarece există mai multe
persoane care recepţionează acelaşi mesaj, cumpărătorii ştiu că motivele pentru care ei
achiziţionează produsul vor fi înţeleşi de către marele public.
Reclama e un mijloc de comunicare influent, care permite vânzătorului să repete un
mesaj de foarte multe ori. De asemenea, ea permite cumpărătorului să recepţioneze şi să
compare mesajele venite din partea diferiţilor concurenţi. Publicitatea pe scară largă
făcută de un anumit vânzător spune ceva pozitiv despre mărimea, puterea şi succesul
acestuia.
Publicitatea oferă ocazia de a se realiza o prezentare a firmei şi produselor ei, prin
intermediul utilizării artistice textului tipărit, a sunetului şi a culorii.Totuşi uneori,
expresivitatea acestui instrument publicitar poate slabi mesajul sau poate distinge atenţia
publicului de la el.
18
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Publicitatea nu poate fi tot atât de insistentă ca un agent de vânzări al unei firme.
Auditoriul nu se simte obligat să fie atent sau să-i răspundă în vreun fel. Publicitatea este
capabilă doar de monolog, nu de dialog cu auditoriul.
Publicitatea poate fi utilizată atât pentru a crea o imagine pentru un produs , cât şi
pentru a impulsiona vânzările .
Publicitatea este o modalitate eficientă de a realiza contactul cu cumpărători numeroşi
şi dispersaţi geografic, la un preţ foarte mic pentru fiecare expunere. Anumite forme de
publicitate, cum ar fi reclama la TV, pot necesita un buget foarte mare, în timp ce alte
forme, cum ar fi reclama realizată în ziare, pot fi realizate cu un buget mic. Publicitatea
poate avea un efect asupra vânzâtorilor prin simpla ei prezenţă.
3.2 Publicitatea prin intermediul teleiziunii
Ca mijloc de publicitate televiziunea a apărut la mijlocul secolului XX determinând o
adevărată revoluţie în domeniu. În prezent, datorită avantajelor sale, televiziunea atrage
cele mai mari investiţii din publicitate.
Avantajele utilizării publicităţii prin intermediul televiziunii:
asigură o audienţă ridicată, televiziunea adresându-se unei audienţe de masă;
oferă oportunităţi extraordinare în ceea ce priveşte creaţia, datorită faptului că pot
fi combinate imaginile în mişcare cu sunetul;
oferă flexibilitate în ceea ce priveşte durata materialelor publicitare, aceasta
putând fi de orice dimensiune (de la 15 secunde până la 30 de minute sau mai
mult);
oferă credibilitate investitorului;
oferă flexibilitate în ceea ce priveşte planificarea difuzării materialelor
publicitare;
prin difuzarea materialelor publicitare în cadrul anumitor emisiuni de televiziune
se poate transmite mesajul către segmente bine determinate ale populaţiei,
reducându-se astfel pierderile generate de transmiterea mesajului către
nonprospecţi;
19
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunile în cadrul cărora este difuzat,
imaginea acestora se transferă asupra produsului sau serviciului promovat
Dezavantajele utilizării publicităţii prin intermediul televiziunii:
costul deosebit de ridicat al acestui tip de publicitate;
costurile înregistrează o tendinţa crescătoare, în condiţiile în care audienta la
momentul difuzării materialelor publicitare este în scădere;
odată cu inventarea telecomenzii şi-a făcut apariţia fenomenul de
"zipping"(navigare), fenomen ce consta în schimbarea postului pe perioada
difuzării materialului publicitar;
difuzarea unui număr mare de materiale publicitare determina reducerea
eficacităţii acestora. Consumatorul este bombardat cu un număr mare de reclame
ceea ce îl determina sa nu mai acorde o atenţie ridicata acestora;
mesajul transmis prin intermediul televiziunii este perisabil, daca nu este repetat
are toate şansele sa fie uitat de consumator;
existenta unui număr mare de posturi de televiziune a determinat o creştere a
concurentei intre acestea, ceea ce a determinat a scădere a auditorului.
3.3 Publicitatea prin intermediul revistelor
Revistele au început să fie folosite ca mijloc de publicitate la începutul secolului XX,
fiind în prezent unul dintre cele mai importante mijloace de publicitate.
Avantajele utilizării publicităţii prin intermediul revistelor:
revistele oferă o segmentare precisă a audienţei, reducându-se astfel pierderile
generate de costul transmiterii mesajului către nonprospecţi;
publicitatea prin intermediul revistelor are o viaţă lungă datorită faptului că
revistele sunt păstrate o perioadă mare de timp;
datorită tehnologiei avansate din domeniul printării calitatea imaginilor din reviste
este deosebită;
poate fi folosită pentru a obţine un răspuns direct de la consumatori;
cititorii revistelor caută să se informeze, caută mesajul, sunt deschişi să
recepţioneze mesajul;
20
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
investitorul poate prezenta detalii legate de produsul său, apariţia într-o revistă de
specialitate conferindu-i şi o anumită autoritate;
prin includerea în interiorul revistei a unui mecanism special se poate asocia sunet
imaginii.
Dezavantajele utilizării publicităţii prin intermediul revistelor:
de regulă, materialele publicitare trebuie puse la dispoziţia editurii cu o perioadă
destul de mare de timp înainte de apariţia revistei ceea ce face ca investitorul să
nu poată reacţiona rapid la modificările de pe piaţă;
deşi se adresează unui public bine definit, de cele mai multe ori o revista nu este
citită de majoritatea celor care alcătuiesc segmentul ţintă. De aceea se impune
utilizarea altor reviste care se adresează aceluiaşi segment.
21
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
BIBLIOGRAFIE
C. Florea „Îndruma pentru unităţile de alimentaţie publică”,
editura „Tehnică”, Bucureşti 1988
Radu Anton Roman „Bucate, vinuri şi obiceiuri Româneşti”,
editura „Paideia”, Bucureşti 2001
Sanda Marin „Carte de bucate”, editura „Humanitas”
Bucureşti
Ştefan Sgander, Prof. Economist Constanţa Brumar „A.B.C.-
ul bucătarului”, editura „Diasfera” Bucureşti
adroltenia.ro
eco-oltenia.ro
vulpeabucătar.ro
22
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
ANEXA Nr.1
Fişă tehnologică
Denumirea preparatului Grupa de preparate
“Mazăre cu carne de vită” “Mâncăruri de bază din
legume şi carne de vită”
Caracteristici ale preparatului:
Mazărea cu carne de vită ocupă locul 2 în cadrul
meniului de dejun. Din punct de vedere nutritiv,
conţine 20% proteine şi un conţinut scăzut de
grăsimi, între 6 şi 8%. Preparatul se digeră
uşor, datorită legumelor dar şi a cărnii care este mai
uşor digerabilă decât cea de oaie, miel sau porc.
Materii prime şi auxiliare folosite:
Carne de vită, ceapă, făină, ulei, roşii, mazăre verde, pastă de tomate, supă de oase sare,
zahăr şi mărar verde
Vase şi ustensile necesare:
Blat de lemn, bol, farfurie, cuţit, strecurătoare, cratiţă, lingură de lemn.
Verificarea calitativă a materiilor prime şi auxiliare:
Legumele – trebuie să fie proaspete, să îşi păstreze culoarea şi forma, să nu aibă miros
străin, să fie bine pătrunse termic.
Carnea – trebuie să aibă un aspect plăcut, să îşi păstreze forma, să fie de culoare brun-
cenuşie, gust plăcut, fără miros străin, să fie bine pătrunsă termic.
Operaţii pregătitoare:
După ce zarzavatul a fost spălat şi curăţat, carnea se curăţă de pieliţe, se spală şi se
porţionează în 10 bucăţi. Ceapa se toacă, mazărea verde se trece prin jet de apă rece dacă
este din conservă, dacă nu se fierbe în apă cu sare. Mărarul se toacă mărunt, pasta de
tomate se diluează cu 50ml apă rece, roşiile se spală, se opăresc, se decojesc şi apoi se
taie felii.
23
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
Tehnica preparării:
Se înăbuşă carnea în ulei cu 100ml supă de oase. Bucăţile de carne se scot, iar în jiul
format se înăbuşă ceapa. Se adaugă făina dizolvată în 50ml apă rece, pasta de tomate,
supa rămasă şi se fierb 30 de minute. Sosul obţinut se strecoară peste carne şi se mai fierb
90 de minute. Se adaugă mazărea, zaharul, sarea şi se mai fierb încă 30 de minute. Spre
sfârşitul fierberii se adaugă roşiile şi jumătate din cantitatea de mărar verde.
Prezentare şi servire:
Preparatul se serveşte cald, montat estetic pe farfurie cu mărar verde deasupra. Ca şi
garnitură s-ar potrivi cartofii natur împreună cu o salată de crudităţi. Preparatul se poate
servi alături de un vin roşu.
Condiţii de calitate:
Indicii de calitate verificaţi trebuie să corespundă standardelor în vigoare.
24
Bucătăria din Oltenia – Buda Gabriela Andreea
ANEXA Nr. 2M
.P. şi auxiliare
Verificarea calitativă
Dozare
Pregătire
preliminară
Ulei
Carne
Zahăr
Mazăre
Mărar
Făină
Pastă de
tomate
Ceapă
Roşii
TocareC
urăţire
Porţionare
Înăbuşire
Carne
Fierbere
Fierbere
Prezentare şi servire
Supă de oase
Sare
Opărire
Decojire
Tăiere
Tocare
Diluare
Fierbere
Strecurare
Sos
Adăugare
Form
area preparatului
Jiu
Sch
emă teh
nologică d
e ob
ţinere a p
reparatu
lui
“Mazăre cu
carne d
e vită”
25