Download - Prezentare A8
RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE
CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A
ELEVILOR
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!
SERVICIILE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE ÎN CARIERĂ ÎN
ROMÂNIA
1. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE și instituțiile sale subordonate:
A. Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.), CJAP
B. Școala:
Ore de Consiliere și orientare profesională
Consilierea asigurată de fiecare disciplină de studiu
Cabinete de Asistență Psihopedagogică din școli
C. Centrele de Consiliere și Orientare Profesională
D. Parteneriate școli - ONG-uri/alte instituții, proiecte finanțate din fonduri structurale
2. ALTE ORGANISME PARALELE de asigurare a consilierii și orientării în carieră:
A. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a Carierei din cadrul AJOFM;
B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, pentru categoria de vârstă 14 - 35 ani, aflate în subordinea Direcțiilor județene pentru tineret;
C. Centrul Național de Resurse pentru Orientarea Profesională (Euroguidance);
D. Asociația Națională de Orientare Școlară și Profesională;
E. Institutul de Științe ale Educației
CONTEXT
Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai 2014 – octombrie 2015 în
cadrul activității A.8.Realizare studiu de cercetare si diseminarea
acestuia, activitate care a constat în:
Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului;
Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare;
Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute;
Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare pe baza
anchetelor realizate;
Organizarea a trei seminarii de diseminare a studiului.
TEMA CERCETĂRII
Aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si
calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor
desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile factorilor
implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori,
directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale)
Aprecierea abilităților și cunoștințelor dezvoltate de grupul țintă ca
urmarea a participării la proiect.
Ipoteze de cercetare
Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind
importante de către majoritatea factorilor educaționali;
Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a
elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât
pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice;
METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE
1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar
Instrumente:
două chestionare pentru elevi (înainte și după participarea la activitățile proiectului)
2. Interviul semi-structurat
Instrumente:
un ghid de interviu pentru cadrele didactice;
un ghid de interviu pentru părinţi;
un ghid de interviu pentru reprezentanţii comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă);
un ghid de interviu pentru reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (licee si universități).
EȘANTION Elevi – pentru ancheta pe bază de chestionar (câte 400 de elevi
din județul Gorj)
Cadre didactice, părinți, reprezentanții instituțiilor de învățământ, reprezentanții comunității locale – pentru interviurile semi-structurate (câte 8 persoane din fiecare categorie)
Profil liceu %
Tehnic 30,46
Economic 16.46
Uman 22.60
Real 25.06
Teologic 4,91
Clasa a XI-a 61,48
Clasa a XII-a 38,52
Raport privind rezultatele
anchetei pe bază de
chestionar pentru elevi
In vederea alegerii unui traseu educaţional/profesional optim, consideri că
elevii au nevoie de consiliere şi orientare profesională?
Item %
Da 90
Nu 5.1
Nu știu 3.6
Item %
Da 80,5
Nu 8.15
Nu știu 11.36
Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare
profesională desfășurate în liceul tău?
Cu toate ca la întrebările anterioare
majoritatea elevilor au exprimat opinii variate cu privire la activitatea de consiliere desfășurată la nivelul instituției de învățământ pe care o frecventează, un procent semnificativ, 41,5%, recunosc că nu au frecventat astfel de activități.
Jumătate din elevii chestionați (58,5%) au beneficiat de servicii de consiliere școlară, cel mai mare procent fiind înregistrat la elevii de la liceele tehnice, iar la liceele teoretice un procent relativ scăzut.
Nevoia de consiliere şi orientare profesională este mai pronunțată la elevii cu profil tehnologic și la cei cu profil real.
Cine a susținut activităţile de consiliere şi
orientare profesională la care ai participat?
Daca ai participat la aceste activităţi, descrie pe scurt cum
te-a ajutat, în plan personal și/sau școlar, activităţile de
consiliere şi orientare profesională la care ai participat?
Aproximativ jumătate dintre elevi nu au participat la
activități de consiliere și orientare in cariera. Pentru
elevii participanți la aceste activități cunoașterea
personala are ponderea cea mai mare (17%), urmată de
conturarea unei imagini despre cariera(15%) și alegerea
meseriei/facultății(10%). Dintre cei participanți la
activitățile de consiliere desfășurate în cadrul liceului
doar 4.1% au afirmat că aceste activități nu le-au fost de
ajutor.
Ce tip de activităţi de consiliere şi orientare profesională
s-au desfășurat în liceul tău?
Item %
Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; 68,3
Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate; 40.8
Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar
de asistență psihopedagogică;
12.3
Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea scolii
postliceale/facultăţii;
25.1
Vizite de studiu/orientare la scoli postliceale/facultăți/firme; 12
Şedinţe de consiliere în cadrul Cabinetul școlar de asistență
psihopedagogică;
6.1
Activităţi de voluntariat; 39.1
Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie; 19.2
Nu s-au desfășurat astfel de activități.
3.9
În ce măsură participarea la activităţile desfăşurate în
cadrul proiectului TRANSEL te-a ajutat la definitivarea
opţiunilor tale privind viitorul tău socio-profesional
(alegerea studiilor superioare, a profesiei viitoare)?
În ce măsură consideri că activitățile
proiectului TRANSEL te-au ajutat:
În foarte mare
măsură
%
În mare măsură
%
Într-o
oarecare
măsură %
În mică
măsură
%
În foarte
mică
măsură
%
1. Să te cunoști mai bine (teste de
interese, aptitudini, personalitate)
28.4 45.2 22.6 1.5 1.5
2. Să comunici/să-ți dezvolți
competențe sociale
21.8. 45.7 24.4 7.1 1
3. Să realizezi un CV, să te prezinți la
un interviu
18.8 44.4 28.9 6.3 1.5
4. Să deții informații despre facultăți,
profesii/meserii
23.6 47.2 22.6 5.8 0.8
5. Să iei o decizie privind alegerea
școlii postliceale/ facultății/profesiei
19.9 43.1 27.7 6.3 2.5
Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să
o practici după finalizarea studiilor (liceu/școala
postliceală/facultate)?
Care sunt principalii factori care stau la
baza acestei opțiuni?
Principalii factori pe care respondenții îi ia în considerare ca determinanți
pentru alegerea carierei sunt aspirațiile personale coroborate cu rezultatele
școlare, ceea ce denotă realism și maturitate în evaluarea oportunităților
viitoare.
In rândul elevilor de la liceele teoretice o pondere însemnată o au aspirațiile
personale, rezultatele școlare, perspectiva împlinirii personale, dar și
recomandările persoanelor semnificative.
Elevii de la liceele tehnologice au optat într-o proporție mai mare pentru
rezultatele școlare, urmat de modelul din familie.
Este de remarcat faptul că Alegerile prietenilor/colegilor nu reprezintă un
motiv pentru alegerea carierei pentru elevii de liceu, înregistrându-se un
procent foarte mic.
Ce așteptări ai de la viitoarea
ocupație?
Item %
1. Recunoaștere profesională; 53.8
2. Salariu mare; 65.7
3. Timp liber; 32.2
4. Formare/dezvoltare profesionala continua; 29.3
5. Relații/contacte; 19.8
6. Dezvoltare personală (încredere în sine, inițiative, toleranța). 26
Speranţa obţinerii unor venituri consistente și recunoaşterea profesională
sunt în top-ul aşteptărilor elevilor, formarea/dezvoltare profesionala continua şi
dezvoltarea personală regăsindu-se şi ele în expectanţele elevilor, dar la un nivel
mai redus.
În ce măsură consideri că anii de studiu din liceu
te-au pregătit pentru susținerea examenului de
bacalaureat?
Aproximativ 70% dintre elevii
care au absolvit clasa a XII-a sunt de părere că anii de liceu le-au oferit pregătirea necesară pentru susținerea examenului de bacalaureat, iar 20% dintre elevi susțin moderat acest punct de vedere. Există și un procent de 7% care consideră că anii de liceu i-au pregătit pentru susținerea examenului de bacalaureat într-o mică și foarte mică măsură.
Te rugăm să precizezi la ce facultate te-ai înscris
sau te vei înscrie în următoarea perioadă:
Universităţile din România sunt în top-ul preferinţelor viitorilor absolvenţi, cele două unităţi de învăţământ din Timișoara și Tg. Jiu, datorită în primul rând a proximităţii lor, înregistrând cel mai mare număr de opţiuni, la distanţă mică situându-se structurile de învăţământ superior din Bucureşti.
Facultăţile de stat se bucură de încrederea absolvenţilor de liceu din România, probabil şi pentru facilitatea pe care o oferă prin neplata taxelor de şcolarizare.
Forma de învăţământ ZI oferă cea mai completă ofertă educaţională, acesta fiind probabil principalul motiv pentru care viitori studenţi optează în acest sens.
Ai promovat examenul de bacalaureat?
Promovarea
examenului de
Bacalaureat rămâne
un obstacol greu de
depăşit pentru liceeni,
puțin peste jumătate
dintre elevii
chestionați reuşind să
obţină un rezultat
favorabil la acest
examen al vieţii.
În ce măsură ești mulțumit(ă) de rezultatele
obținute la examenul de bacalaureat?
Aproximativ 50%
dintre elevi se
declară mulțumiți,
17% dintre elevi
susțin că sunt
mulțumiți într-o
oarecare măsură,
iar 30% sunt
nemulțumiți de
rezultatele la
examenul de
bacalaureat.
Care consideri că este factorul decisiv ce a
contribuit la obținerea rezultatelor
nemulțumitoare la examenul de bacalaureat?
40% dintre elevi au
confirmat că lipsa de interes este principalul factor de insucces la examenul de bacalaureat, un procent de 6.7 % au susținut că profesorii nu și-au dat interesul, iar 3.4% dintre elevii chestionați au considerat că modificările din sistemul de învățământ au avut un rol decisiv în obținerea rezultatelor nemulțumitoare la examenul de bacalaureat.
În prezent ai un loc de muncă?
Cei mai mulţi nu au un
loc de muncă în prezent, ținând cont că, marea majoritate a lor își continuă studiile (în liceu sau în facultate). Faptul că printre tinerii absolvenți se regăsesc şi tineri care au reuşit să intre pe piaţa muncii creează o perspectivă optimistă asupra acestui aspect.
CONCLUZII
Din datele obţinute în urma finalizării cercetării a rezultat faptul că
elevii au conturată o idee asupra profesiei pe care vor să o urmeze,
alegerea acesteia fiind bazată pe aspiraţiile personale coroborate cu
rezultatele şcolare. Părinţii, cadrele didactice şi consilierii proiectului
sunt principalii factori direcţionali în alegerea profesiei spre care se
îndreaptă actualii şi viitorii absolvenţi şi, cu toţii şi-au exprimat
speranţa unei comunicări mai eficiente cu reprezentanţii mediului de
afaceri local, cu scopul de a echilibra balanţa între cerinţele
investitorilor şi bagajul educaţional al absolvenţilor.
Reprezentările elevilor despre nevoile
personale de consiliere si orientare
Elevii au fost solicitați sa-si exprime opinia si asupra
nevoile personale de consiliere. Majoritatea
respondenților considera ca au nevoie de sprijin în special
în luarea deciziei cu privire la alegerea
profesiei/facultății (aproximativ 80%), minimizând
importanța pe care o are factorul consiliere pe termen
lung, prin dimensiunile sale: planificarea carierei și
redactarea unui CV/scrisori de intenție sau/si pregătirea
și prezentarea la un interviu.
Importanța serviciilor de consiliere şi
orientare profesională pentru reușita în
viață
Importanța serviciilor de consiliere şi orientare
profesională are semnificație pentru elevi, pentru părinții
acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate
socială. Astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia
este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul
socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor
de orientare școlară și profesională a elevilor este
condiționată de contextul socio-economic.
Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de
consiliere şi orientare profesională din şcoală
De observat faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare
profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al
elevilor cu lumea muncii este redus.
Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată
de către specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane
avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a
personalităţii (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu
cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această activitate şi cadrele
didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele didactice pot
descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după
caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei.
Modalități de implicare a angajatorilor în
consilierea şi orientare profesională a
elevilor:
Reprezentanţii comunităţii locale consideră că angajatorii ar
putea contribui la consilierea și orientarea profesională a
elevilor prin implicare directă, care să constea în
organizarea de cursuri de specializare în anumite domenii şi
practică în unităţi.
În urma realizării interviurilor se detaşează o concluzie clară
şi anume faptul că, cooptarea reprezentaţilor comunităţii
locale în activităţile de orientare şi consiliere este imperios
necesară pentru a întregi acest proces de sprijinire a
viitorilor absolvenţi pentru accesul pe piaţa muncii.
Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de
învăţământ referitoare la orientarea școlară și
profesională a elevilor:
Ca reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ,
intervievaţii au susţinut mai multe direcţii de optimizare a acestor activităţi, printre care: necesitatea unor programe de formare continuă pe această temă, în care specialiștii să susțină cursuri mai mult concrete și mai puțin teoretice, testarea elevilor din punct de vedere psihologic, coordonarea activităților de orientare de către CJRAE începând de la învățământul primar și continuând cu cel gimnazial și liceul, o participare mai largă a reprezentanților agenților economici și a reprezentanților AJOFM în liceele tehnologice.
Nevoile părinților referitoare la orientarea
școlară și profesională a elevilor:
Interogaţi direct cu privire la serviciile de consiliere şi orientare
şcolară, părinţii au recunoscut în unanimitate importanţa acestui
demers pentru viitorul copiilor lor, în special pentru cei care nu şi-au
format o idee clară cu privire la ceea ce doresc să facă în viitor.
Părinţii consideră că ar apela la serviciile de consiliere în special în
situaţiile dificile, când copiii lor ar manifesta deviaţii de
comportament sau ca suport motivaţional şi pentru orientarea în
carieră. Pentru a îmbunătăţii serviciile de consiliere şi orientare
şcolară, părinţii au sugerat să se folosească teste aptitudinale
specifice şi programe speciale pentru a-i ajuta în orientarea
profesională cu participarea unor specialişti din afara instituţiei.
Nevoile cadrelor didactice în vederea
îmbunătățirii serviciilor de consiliere şi orientare
profesională furnizate elevilor la şcoală:
Cadrele didactice (cu sau fără funcție de conducere), recunosc nevoia de a fi consiliați în plan personal si profesional.
Profesorii participanţi la interviuri au susţinut ideea că activitatea de consiliere trebuie să fie corelată cu profilul și opțiunile elevilor, fiecare disciplină școlară oferind elevului o bază informațională care îl poate sprijini în depistarea domeniului pentru care are înclinații, iar asimilarea cunoștințelor este nu numai facilă, ci și stârnește interes către studiu aprofundat.
Aceste servicii, oferite în principal de profesorii consilieri, îi ajută să descopere oportunitățile de învățare şi abilitățile care îi recomandă pentru o anumită carieră, le structurează şi organizează atât resursele personale cât şi forma și conținutul cunoștințelor dobândite la orele de curs, între acestea existând o intercondiționare biunivocă.
Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au recunoscut că pentru a susţine la nivel optim orientarea profesională a elevilor au nevoie de sprijin permanent, care să constea în materiale şi teste specifice, în specialişti care să susţină cursuri de formare prezentate într-un mod cât mai practic, asigurarea unui cadru legal, crearea unor activități de voluntariat sau parteneriat cu diferite instituții.
RECOMANDĂRI
Aşa cum se desprinde şi din concluziile studiului, facilitarea comunicării între toţi jucătorii de pe piaţa muncii, coroborată cu adaptarea posibilităţilor aptitudinal-intelectuale ale elevilor la cerinţele angajatorilor prin intermediul programelor de orientare şi consiliere, reprezintă reţeta succesului pentru întregul mecanism socio-economic pe care-l numim generic - COMUNITATE LOCALĂ.
Importanța deosebită a serviciilor de consiliere și orientare profesională este dată de faptul că aduce multiple beneficii în plan școlar și social, și anume: crește motivația școlară, reduce absenteismul și abandonul școlar, duce la creșterea performanțelor școlare, a rezultatelor la examenele naționale, crește gradul de adaptare școlară și de integrare socio-profesională și crește satisfacția cu viața a cetățenilor, în general.
Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general și se impun următoarele recomandări:
extinderea serviciilor de informare si orientare profesionala în toate scolile, inclusiv în cele din zone defavorizate;
normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ;
modificarea cadrului legislativ privind numărul de elevi cu care ar trebui să lucreze un profesor consilier școlar;
întâlniri tematice ale acestora cu elevii, incluse în programele școlare;
suplimentarea numărului de consilieri;
colaborarea profesorilor cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor;
regândirea programelor școlare ale diferitelor discipline școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră;
alocarea unui buget de timp la nivelul fiecărei discipline, materii, programe pentru orientarea şcolară şi profesională;
desfășurarea activităților de orientare școlară și profesională în mediul muncii, nu doar în mediul școlar.
VĂ MULȚUMIM!
Studiul de cercetare: http://www.transel.ro/resurse/