PROPUNERI
Reforma instituțională a statului român
Reforma administrației publice
Reforma instituțională statului român
La peste 20 de ani de la căderea comunismului, procesul de transformare economică și instituțională din România este unul lent.
Dacă din punct de vedere economic, România este într-o permanentă tranziție spre economia de piață și întâmpină neajunsuri în ceea ce privește respectarea mecanismelor care stau la baza acesteia: competitivitate, proprietate privată, libertate economică, din punct de vedere instituțional ne aflăm într-un impas și mai grav.
De peste 20 de ani asistăm la atitudini și comportamente discreționare ale instituțiilor și responsabililor acestora care se manifestă prin: Gestionarea banului public și orientarea fondurilor bugetare spre clientela
politică prin intermediul contractelor încheiate cu administrația publică centrală sau locală
Managementul deficitar al proprietății de stat Corupție la nivel instituțional fără sancționări aspre din partea sistemului judiciar
Existența unui aparat birocratic care funcționează în lipsa unor criterii de eficiență a determinat eșecul cvasi-permanent al proiectelor de reformare a fiecărei instituții a statului, pe fondul unei puternice opoziții a sistemului birocratic.
Reforma administrației publice
Reforma instituțională statului român
Nu putem contesta că au fost făcuți câțiva pași în sensul unei mai bune funcționări a instituțiilor, dar, de cele mai multe ori, acest lucru s-a întâmplat acolo unde mecanismele Uniunii Europene au pus presiune.
Pe fond însă, statul român a rămas unul greoi, cu mecanisme întortocheate, dificil de măsurat și de evaluat și care nu funcționează în favoarea cetățeanului, ci mai degrabă în detrimentul lui.
Guvernul României proclamă cu orice ocazie sintagma ”reforma statului” și pretinde că acționează în numele ei. Dar, în viziunea Guvernului, reforma se limitează la patru dimensiuni: Reforma sistemului de pensii publice Reforma educației naționale Reforma salarizării bugetare Descentralizarea administrației publice, centrate, în principal, pe reformarea
instituțiilor, din punct de vedere structural, sau din perspectiva re-armonizării legislative.
Reforma administrației publice
Reforma instituțiomală a statului român
Nu legile lipsesc în România, ci justa lor aplicare în interesul cetățeanului.
De altfel, cetățeanul – în mod normal, destinatar final și principal beneficiar - este și cel care lipsește aproape în totalitate din proiectele Guvernului de reformare a statului. Lipsesc totodată și instrumentele în baza cărora mecanismele de funcționare a instituțiilor și modul în care acestea sunt aplicate să poată fi evaluate din perspectiva eficienței lor.
În 2010, instituția Avocatului Poporului sesiza în Raportul de activitate pentru 2009 înaintat Parlamentului și Președintelui țării faptul că ”există cazuri în care, în instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, funcţionarii publici sunt nesiguri pe ei, iar capacitatea managerială de implementare a responsabilităţilor descentralizate nu este consolidată. Cu toate că s-au înregistrat reale progrese, încă este nevoie de eforturi considerabile pentru ameliorarea calităţii serviciilor prestate către cetăţeni” (sursa: www.avp.ro).
Cetățenilor români le sunt încălcate în permanență drepturi fundamentale precum: dreptul la proprietate privată (1568 petiții depuse la Avocatul Poporului în 2009), dreptul la informaţie (1396), dreptul la un nivel de trai decent (947), accesul liber la justiție (833), dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (sursa: www.avp.ro).
Reforma administrației publice
Reforma instituțională statului român
În acest context, nivelul de încredere în instituțiile statului este unul foarte scăzut, românii tinzând să aibă încredere în instituțiile tradiționale, precum Biserica și Armata într-o măsură mult mai mare decât în cele care presupun asocierea cu domeniul politic.
Încrederea scăzută în instituțiile statului poate fi un semn că autoritatea acestora începe să își piardă din legitimitate. Încrederea presupune de asemenea un anumit grad de previzibilitate, iar românii simt că nu pot avea încredere într-un stat care crește peste noapte taxele și impozitele sau reduce cu un sfert salariile unor categorii sociale.
Încrederea presupune performanță din partea instituțiilor statului, performanță reflectată în prosperitate economică și o creștere a nivelului de trai, dar și prin calitatea serviciilor instituțiilor statului. Însă evaluări asupra serviciilor realizează în acest moment doar cetățenii atunci când se pot exprima în sondaje, pentru că alte instrumente reale de evaluare a eficienței politicilor guvernamentale nu există.
Reforma administrației publice
Reforma instituțională statului român
În România, cetățeanul este un simplu spectator care privește de pe margine deciziile statului și acționează, de cele mai multe ori conștiincios, în favoarea acestuia plătindu-și impozitele și taxele și respectând legile. Nu are inițiative civice și nu se implică în funcționarea societății pentru că niciodată statul nu l-a stimulat să facă acest lucru și nu i-a demostrat că implicarea lui se transpune într-o mai bună funcționare a instituțiilor.
În consecință, modernizarea și reformarea statului din perspectivă instituțională și a mecanismelor de funcționare se impune neîntârziat împreună cu un sistem integrat de măsurare a eficienței politicilor publice.
Reforma administrației publice
În scopul evaluării politicilor publice și a activității administrative, propunem constituirea
OBSERVATORULUI MODERNIZĂRII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
care va furniza date privind starea actuală a administrației, progresul modernizării, direcții de acțiune și strategii.
În acest sens, este necesară demararea unui proiect amplu de cercetare, în scopul obţinerii indicatorilor ce vor fi
utilizați în analiză.
Reforma administrației publice
Necesitatea evaluării modernizării
Reforma administrativă are în centru principiul evaluării, care trebuie tratat prioritar în contextul eforturilor de modernizare, constituind un fundament al democrației administrative.
Reforma trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor, în același timp având în vedere o utilizare eficientă a bugetului – prin analiza costuri/beneficii a politicilor publice vizate, lucru esențial cu atât mai mult în perioade de recesiune
Transparența este esențială în demersul de centrare a acțiunii publice în jurul cetățeanului; în acest scop, propunem demararea „Observatorului modernizării administrației publice”, barometru trimestrial care să fie accesibil cetățenilor
Dialogul cu cetățenii este un motor indispensabil al modernizării, având următoarele avantaje: Asigură o mai mare mobilizare a publicurilor țintă a politicilor publice
Contribuie la îmbogățirea conținutului programelor publice
Contribuie la creșterea legitimității acțiunilor întreprinse
Ajută la a răspunde la noi probleme
Reforma administrației publice
Necesitatea evaluării modernizării
Evaluarea trebuie să aibă în vedere multiple paliere ale activității administrative: nivelul politicilor publice, cel al personalului furnizor de servicii și palierul acțiunilor administrative propriu-zise.
Evaluarea, precum alte mijloace de realizare a modernizării, permite o mai bună gestiune a resursei umane, fără a bulversa structurile juridice sau a le modifica neconform cu structurile românești.
Evaluarea înseamnă și o apreciere globală a acțiunilor publice la care se referă activitatea administrativă, lucru care reclamă elaborarea unui sistem normativ care să permită creerea de sens politic. Altfel spus, evaluarea devine un principiu de integrare a acțiunii administrative în logica specifică a sistemului, fără a face compromisuri organizaționale.
Pentru ca o reformă să poată fi implementată, este esențială compatibilizarea structurii comprehensiunii problemelor cu cea a sistemelor de acțiune
Funcția evaluării nu trebuie redusă la aceea de mecanism de control, ci trebuie utilizată ca un instrument care să reînnoiască dezbaterea publică, în afara oricărui proiect normativ. Așadar, în timp ce o procedură de control judecă în termeni pozitiv/negativ, evaluarea presupune mai degrabă poziționarea pe o scală a intensității.
Evaluarea este „cheia de boltă” a unei mecanici democratice sistemice, în care pluralismul actorilor și valorilor, necesitățile de coordonare bugetară, gestiunea și căutarea transparenței vizavi de utilizatori și explicitarea cadrelor de decizie fuzionează într-o sinteză armonioasă.
Reforma administrației publice
Necesitatea evaluării modernizării
O precauție esențială privind evaluarea este găsirea celui mai bun mod prin care datele obținute în urma acesteia pot fi utilizate în circuitul politico-administrativ. Evaluării politicilor publice trebuie să îi corespundă evaluabilitatea programelor și posibilitatea concretă ca viața politică să fie evaluată și sancționată.
În cuvintele lui Jean-Louis Quermonne, expert în științe politice: „Procesul de evaluare nu va fi cu adevărat finalizat până când nu va alimenta dezbaterile democratice. Și trebuie, de asemenea, să iasă de sub controlul Parlamentului”.
Așadar, evaluarea constituie, pe de o parte, un instrument care însoțește complexitatea pieței politice, iar, pe de altă parte, un instrument de gestiune care permite intervenția.
Ideea separării sistemului politic de cel administrativ este absurdă, în contextul în care sectorul administrației publice constituie un loc de schimburi permanente între politic și social.
În acest proces nu trebuie neglijate savoir-faire-ul persoanelor care își desfășoară activitatea în administrație, precum și opiniile și sugestiile utilizatorilor acestor servicii.
Un efect al evaluării se va dovedi a fi responsabilizarea serviciilor publice, observarea unei anumite etici a vieții publice. Identificarea responsabilității și a răspunderii pentru acțiunile publice ar trebuie să se găsească în centrul vieții politice și vine în echilibrarea analizei sociale.
Reforma administrației publice
Procesul evaluării
Este necesară constituirea unui board, având ca misiune gestiunea evaluării sistemului administrativ și elaborarea de strategii de modernizare, după modelul Direction générale de la modernisation de l'Etat (DGME) (Direcția Generală pentru modernizarea Statului din Franța).
Parteneriat public-privat, în scopul constituirii unor indicatori relevanți pentru analiză și a măsurării acestora, care să focalizeze acțiunea publică
Modernizarea statului trebuie concentrată în jurul unor indicatori reprezentativi, transversali
Realizarea unui barometru lunar sau trimestrial – „Observatorul administrației publice”; rezultatele obținute trebuie făcute publice, pentru realizarea transparenței vizavi de cetățeni în ceea ce privește performanța și evoluția administrației
Reforma administrației publice
Procesul evaluării
Pe parcurs, acest barometru va înregistra îmbunătățirea și evoluția serviciilor publice, ducând la o creștere a încrederii și satisfacției utilizatorilor – va constitui un mijloc de măsurare și ilustrare a reformei
Rezultă o dinamică a modernizării administrației publice
Stabilirea unui consens între cetățeni (utilizatori) și stat (furnizor), ținând cont de opiniile acestora în elaborarea strategiilor de reformă și modernizare, țintind adaptarea serviciilor oferite nevoilor indivizilor.
Identificarea nevoilor și așteptărilor indivizilor privind administrația publică
Pe lângă construirea și măsurarea obiectivelor, este importantă conturarea obiectivelor ce urmează a fi atinse
Formularea unor recomandări pentru atingerea obiectivelor urmărite de măsurarea fiecărui indicator
Asigurarea fiabilității indicatorilor prin colaborarea cu IRES, un institut independent
Reforma administrației publice
Propuneri de dimensiuni pentru analiză
Indicatorii vor fi stabiliți în urma unui proces de cercetare multistadial, presupunând atât metode cantitative, cât și metode calitative, având drept populație țintă atât personalul administrativ, cât și utilizatorii acestor servicii. Acest proces va fi descris în secțiunile ce urmează.
Cu toate acestea, există câteva dimensiuni generale de care acest demers trebuie să țină cont, precum: Primirea – timpul de așteptare până când utilizatorul este întâmpinat fizic sau
telefonic Actele de identitate - timpul mediu necesar eliberării unor acte de identitate,
factori care influențează acest proces Angajare/Șomaj – procesul de solicitare a unor indemnizații de șomaj, primirea
ofertelor de angajare, timpul necesar tratării fiecărui dosar Sănătate/Urgențe – timpul mediu de așteptare în caz de urgență; timpul trecut
între vizitarea unui medic generalist și a unui medic specialist Securitate – timpul necesar pentru intervenția forțelor de ordine Educație – Satisfacția față de orientarea pe parcursul studiilor, satisfacția față de
numărul de cursuri asigurate pentru fiecare elev Pensionare – rata fiabilității datelor privind pensionarea, urmărirea personalizată
a drepturilor de pensionare
Reforma administrației publice
Propuneri de dimensiuni pentru analiză
Dintr-o altă perspectivă, dimensiunile urmărite ar trebui să includă: Interesul Imaginea instituțiilor publice Eficiența percepută Timpul Satisfacția
Există multiple precauții privind măsurarea unor indicatori fiabili, deoarece atât indicatorii temporali, cât și cei de satisfacție sunt susceptibili unor influențe exterioare. Așadar, în analiză trebuie introdus contextul în care cetățenii apelează la anumite servicii, pentru a ține cont de cât mai mulți factori relevanți.
În Franța a fost realizat un asemenea studiu, rezultatele obținute ducând inclusiv la simplificarea procedurilor administrative pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor în funcție de context.
Reforma administrației publice
Precauții
Este foarte importantă evitarea acumulării de informație inutilă, care să nu fie exploatată, de aceea este importantă selecția atentă a indicatorilor utilizați.
Un indicator relevant trebuie să semnaleze disfuncționalități și să reveleze necesitatea de a acționa; trebuie să creeze consens pentru acțiune în rândul actorilor implicați.
În mod aparent paradoxal, punctul de pornire al unui indicator trebuie să fie negativ pentru a putea furniza datele pentru o reformă reală.
Așadar, un indicator nu trebuie doar să ofere informație, ci să constituie o premisă pentru creșterea performanței politicilor publice.
Indicatorii trebuie să descopere punctele vulnerabile ale sistemului, fără a culpabiliza sau acuza – scopul este de a focaliza atenția în jurul unui obiectiv comun; măsurile care se impun în urma analiza acestuia ar trebui să constituie punctul de interes, nu indicatorul în sine.
Este esențial ca indicatorii construiți să aibă următoarele caracteristici: Să facă obiectul unui dialog social aprofundat și constant la toate nivelurile Să fie în număr limitat Să fie măsurabili obiectiv Să fie comprehensibili pentru toți Să fie urmăriți și evaluați constant
Reforma administrației publice
Recomandări
Crearea unui organism cu rol de mediere – consolidarea rolului acestuia pentru a-l transforma în garantul includerii utilizatorilor în acțiunea de modernizare a statului
Facilitarea schimburilor cu alte instituții și organizații cu preocupări similare
Animarea unei rețele de corespondenți
Comunicarea datelor publicului
Utilizarea rezultatelor evaluării pentru reformarea fiecărei ramuri a administrației publice
Introducerea în analiză a specificităților fiecărui nivel al sistemului administrativ – central, județean și local.
Reforma administrației publice
Etapele proiectului de evaluare
Etapa I
Sondaj de opinie privind percepţiile asupra gradului de modernizare a
administrației publice
Instrumentul utilizat: chestionarul
Volumul eșantionului: 3000 de indivizi de 18 ani și peste, utilizatori ai
serviciilor publice
Etapa II
Studiu calitativ de construcție a indicatorilor
Instrument utilizat: interviul de profunzime
Populația cercetată: 200 funcționari publici
Reforma administrației publice
Etapa III
Studiu cantitativ al clientilor sistemului administrativ
5 anchete a cate 2000 de subiecti de testare a a relevantei si fiabilitatii
indicatorilor pe cateva domenii cruciale ale functiei publice
Etapa a IV a
Studiu calitativ privind relevanța și măsurabilitatea indicatorilor de vizibilitate,
eficiență și consens
Instrument utilizat: focus grupul
Populația cercetată :
100 persoane cu funcții de conducere în diverse departamente din administrația
județeană;
100 persoane cu funcții de conducere în diverse departamente din administrația
locală.
Reforma administrației publice
Etapa V
Studiu cantitativ: Observatorul modernizării administrației publice
Instrument utilizat: chestionarul si ghid de interviu
Volumul eșantionului: 3000 de indivizi cu vârsta de 18 ani și peste
Aplicare lunar sau trimestrială
Reforma administrației publice
Indicatorii de imagine/ vizibilitate
Necesitatea unei reforme a instituțiilor administrative
Percepția populației cu privire la necesitatea reformei instituțiilor administrative
la toate cele 3 nivele: local, regional și central;
Resimțirea procesului de modernizare
În ce măsură cetățenii resimt procesul de modernizare a administrației publice;
Tendințele de utilizare a serviciilor publice
Preferințele populației în utilizarea serviciilor publice: on-line vs. la ghișeu;
Preferințele utilizatorilor în materie de zi și de oră.
Reforma administrației publice
Indicatorii de imagine/ vizibilitate
Cunoaşterea serviciilor de administrație on-line;
Gradul de cunoaștere a serviciilor de e-administrație existente la nivel local,
regional și central.
Așteptările cetățenilor cu privire la calitatea serviciilor publice;
Toleranța publică vizavi de non operabilitatea sistemului de administrație
Disponibilitatea populației de a face o reclamație;
Vizibilitatea şi identificarea instituțiilor administrative
Recunoașterea și amplasarea fizică
Reforma administrației publice
Indicatori de eficiență
Direcția de Finanțe
Direcția de Taxe și Impozite
Poliția
Direcția de Asistență și Protecție
Socială
Serviciile medicale de stat
Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (CNAS)
Serviciile educaționale de stat
Registrul Auto Român (RAR)
Agenția Locală pentru Ocuparea
Forței de Muncă (ALOFM) sau
(AJOFM)
Transportul în comun
Poșta Română
Casa de Pensii
Serviciul de Evidență a Populației
Serviciul de eliberare a
pașapoartelor
Acest tip de indicatori este utilizat în măsurarea eficienței percepute a aparatului
administrativ, respectiv a unor servicii publice precum:
Reforma administrației publice
Indicatori de eficiență
Profesionalismul funcționarilor publici;
Adecvarea orarului;
Receptivitatea funcționarilor publici;
Amabilitatea funcționarilor publici;
Transparența procesului;
Simplitatea procedurii;
Durata procedurii;
Corectitudinea procedurii;
Vizibilitatea informațiilor de interes general;
Interoperabilitatea sistemului (standardizarea procedurii întregului aparat
administrativ);
Reforma administrației publice
Indicatori de eficiență
Calitatea serviciilor publice;
Satisfacția față de activitatea instituțiilor administrative;
Timpul de așteptare;
Gradul de adecvare a serviciilor publice la nevoile cetățenilor;
Promptitudinea răspunsului dat solicitărilor;
Gradul de accesibilitate (în ce măsură cetățenii au acces nediferențiat la
serviciile publice);
Gradul de corupție al funcționarilor publici;
Posibilitatea de a face o reclamație;
Calitatea răspunsului primit în cazul unei reclamații;
Reforma administrației publice
Indicatorii de consens
Natura indicatorilor prezentați mai sus este una inductivă. Mai precis aceștia sunt propuși și
stabiliți prin documentare și relevanță teoretic-descriptivă.
Unul dintre obiectivele finale ale proiectului este construirea unui set de indicatori
semnificativi în evaluarea și monitorizarea modernizării administrației publice.
În altă ordine de idei, se urmărește stabilirea unor indicatori agregați, așa-numiți indicatori de
consens, care să combine, pe de-o parte, percepţii ale populaţiei privind modernizarea
administrației publice, iar, pe de altă parte, nivelul efectiv de modernizare a aparatului
administrativ.
Reforma administrației publice
IRESEste un think tank independent
Functionam ca un laborator de idei si cercetare consacrat chestiunilor de interes publicFurnizam o productie originala de idei, reflectie si consultanta
Ne mentinem autonomia intelectuala si nu ne asociem grupurilor de interese specificeVenim cu solutii si propunem politici publice
Suntem o platformă pentru de schimb de idei si comunicare publicăUrmarim animarea dezbaterii publice pe teme importante
Suntem interesati de impactul public al ideilor și proiectarea viitorului
Presedintele IRES este prof.univ.dr. Vasile Sebastian Dancu