Download - primarie blejoi
-
7/23/2019 primarie blejoi
1/105
1
STRATEGIA LOCALA DEDEZVOLTARE DURABILA A
COMUNEI BLEJOI
2008-2015
-
7/23/2019 primarie blejoi
2/105
2
COMITETUL DE COORDONARE
DUMITRU ADRIANprimar
EFTEMIE IONconsilier personalLIXANDRU VASILICAinspector principal urbanisticBRATU DANIELA-NICOLETAinsp.spec.resurse umane si integrare europeana
MAINEA PAULconsilier juridicVASILESCU DOINAconsilier localdirector scoalaBATIESCU STELIANAeducatoare gradinitaSTOICA IULIANjuristDEDIU IONadministrator, om de afaceri
CONSULTANTUL PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI
S.C. MAGNA DEVELOPMENT S.R.L.
-
7/23/2019 primarie blejoi
3/105
3
GRUPURILE DE LUCRU
INFRASTRUCTURA
MEDIU
BASAG-COJOCARU
CAMELIAreferent IAurbanism
STOICA PAUL-IONreferent superior 1
mediu
VLAD PETREom deafaceriadministratorfirma
CALOTA CONSTANTIN
- om de afaceriadministrator firma
BURLACU MARIAN -
OM DE AFACERIADMINISTRATOR
FIRMA (Ploiestiori)
ECONOMIC
S.C. STAR T.D.
BLEJOI
S.C. HANUL
SOFERILOR BLEJOI
S.C. KAPRONI BLEJOI
Materiale constructie -
ION DANIEL -
Tantareni;
Transport -
TANASESCU AL ICA-Blejoi;
Constructii Blejoi -
UNGUREANU
GHEORGHE
Imobiliare -ENACHEFLORIN-Bucuresti;
Auto -PLESA DAN- Motormania;
Administratie locala -
DRAGOMI R
GHEORGHE-Blejoi.
SOCIAL SIADMINISTRATIE
PUBLICA
Viceprimarul comunei-
PREDESCU VIOREL
Secretarul comunei -
LUPU SORIN;
Asistenta sociala -
NEAGU ELENA
Director gradinita -
IORDACHIOIU ANICA
Medic dispensar -
ALEXANDRU CARMEN
Bibliotecar comuna -
POPESCU GEORGETA
Sport si activitatisportive - IVANCIU
BOGDAN
Biserica Blejoi - preot
SAVELOVICI ANTON
Biserica Ploiestiori -
preot TODERASCU
NELUTU-DAN
Serv.pt. Situatii deurgenta Blejoi - NICA
ADRIAN
REPREZENTANTIISPECTRULUI POLITIC
BURTEA ION
membru PNL;
DRAGOMIR
GHEORGHE membru
PNL;
TOADER MARIN membru PNL;
PAVEL CONSTANTIN
membru PDL;
GRIGORE IULIA
membru PDL;
CONSTANTIN ION
membru PSD;
COJOCARU VASILE
membru PSD;
TURCEA CONSTANTIN
membru PSD;
MARZEA ELENA
membru PSD.
-
7/23/2019 primarie blejoi
4/105
4
Cuvant inainte
Preocupata de bunastarea comunitatii locale, Primaria a procedat la constituirea
unui grup de initiativa avand ca scop declansarea procesului consultativ privind elaborarea
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.
Sarcina de a elabora Strategia de Dezvoltare Durabila pentru urmatorii 7 ani apare
intr-un context favorabil dat de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si
disponibilitatea fondurilor nationale si europene (fonduri structurale) pentru reducerea
decalajelor economice si sociale existente intre statele membre.
Ca membrul al Uniunii Europene, Romania are sansa de a dispune de resurse
suplimentare pentru a construi orase mai frumoase, mai curate si mai sigure, locuri unde
activitatile economice trebuie sa balanseze degradarea mediului si inechitatile sociale.
Strategia elaborata cu ajutorul efectiv al comunitatii locale prin dezbaterile din
sedintele publice, participarile in Comitetul de Coordonare si Grupurile de Lucru, precum si
sugestiile din actiunea 3 idei pentru dezvoltarea comunei reprezinta un documentcomplex care prezinta vizunea de dezvoltare a comunei nostru in context european.
Domeniile strategice (infrastructura, mediul, economia, socialul si administratia
publica locala) abordate in acest document sunt prioritati pe termen scurt si mediu si sunt
detaliate prin masurile si actiunile propuse.
Este sarcina noastra principala de a implementa strategia intr-un mod pragmatic
care vizeaza adaptarea permanenta la noile conditii date de evolutia comunitatii locale
avand in vedere orizontul mare de timp - de 7 ani. Pentru aceasta, Comitetul de Coordonare
si Grupurile de Lucru infiintate pentru fiecare din domeniile strategice trebuie sa aiba o
activitate permanenta de actualizare a strategiei si de adaptare astfel incat resursele sa fie
concentrate in directia realizarii prioritatilor asa cum decide comunitatea locala. Ramane in
responsabilitatea noastra sa ne adaptam evolutiei societatii si economiei, iar Comitetul de
Coordonare si Grupurile de Lucru sa faca fata provocarilor ce vor veni.
Comuna noastra ofera oportunitati foarte bune pentru dezvoltarea de activitati
economice in industria prelucratoare, industria chimica, comert, servicii si turism, constructii
sau agricultura. Avem nevoie de personal calificat in toate domeniile. Numai asa putem
atinge productivitatea la calitatea ceruta de piata unica europeana.
-
7/23/2019 primarie blejoi
5/105
5
Trebuie sa investim in viitor, in generatia de maine si sa exploatam avantajele
competitive pe care le avem: pozitionarea geografica si asocierea intercomunitara pentru
dezvoltare locala, terenuri extravilane si intravilane.
Un instrument principal al dezvoltarii durabile si coerente a comunei este Planul de
Urbanism General care va fi refacut si actualizat, astfel incat dezvoltarea pe care o vizam sa
nu afecteze mediul, sa nu produca dezechilibre sociale sau sa afecteze arhitectura
traditionala a comunei.
Strategia ne ajuta sa construim viitorul. Un viitor mai bun pentru noi si copii nostri.
Un viitor in care fiecare locuitor isi va gasi locul unde se poate dezvolta si performa pe piata
muncii, isi va gasi locuinta dorita, va beneficia de servicii sociale de calitate si va gasi
placerea spatiilor publice pentru recreere si refacere.
De abilitatea si determinarea noastra in procesul de punere in practica a acestuidocument depinde atingerea obiectivului final: o comuna ospitaliera mai curata si mai
sigura.
In numele Grupului de Initiativa,
Adrian Dumitru
Primar Blejoi
Ianuarie 2008
-
7/23/2019 primarie blejoi
6/105
6
CUPRINS
CAPITOLUL 1DEZVOLTAREA DURABILA ............................................................................................... 9
1.1 Istoric ............................................................................................................................................ 9
1.2 Concept ..................................................................................................................................... 14
1.3 Agenda Locala 21 ....................................................................................................................... 16
1.4 Principii ....................................................................................................................................... 17
1.5 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................................... 17
1.6 Scopul Strategiei ........................................................................................................................ 18
1.7 Metoda de elaborare a Strategiei .............................................................................................. 18
1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC) .................................................................................................... 19
1.7.2 Grupurile de Lucru (GL) ............................................................................................................... 20
1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii ............................................................................... 22
CAPITOLUL 2PREZENTAREA COMUNEI ............................................................................................. 23
2.1 Istorie, traditii si asezarea geografica ................................................................................... 23
2.2 Clima ..................................................................................................................................... 24
2.3 Resurse primare si secundare ............................................................................................... 25
2.3.1 Resurse hidrografice ................................................................................................................... 25
2.3.2 Flora si fauna ............................................................................................................................... 25
2.3.3 Solul ............................................................................................................................................. 25
2.4 Organizarea spatiala............................................................................................................. 27
2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului ......................................................................... 27
2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric ....................................................................................... 29
2.4.3 Serviciile comunitare de interes public ....................................................................................... 30
2.5 Mediu .................................................................................................................................... 36
2.5.1 Aerul ............................................................................................................................................ 36
2.5.2 Apa ............................................................................................................................................... 37
2.5.3 Solul .............................................................................................................................................. 37
2.5.4 Deseuri ......................................................................................................................................... 37
-
7/23/2019 primarie blejoi
7/105
7
2.6 Economia locala .................................................................................................................... 37
2.6.1 Forta de munca ............................................................................................................................ 38
2.6.2 Industrie ....................................................................................................................................... 38
2.6.3 Agricultura .................................................................................................................................... 39
2.6.4 Turism .......................................................................................................................................... 39
2.6.5 Comert si servicii .......................................................................................................................... 39
2.7 Capitalul social ...................................................................................................................... 40
2.7.1 Populatia ...................................................................................................................................... 40
2.7.2 Starea de sanatate ....................................................................................................................... 40
2.7.3 Educatia formala si informala ...................................................................................................... 41
CAPITOLUL 3ANALIZA SWOT ............................................................................................................. 43
3.1 SWOT Infrastructura .................................................................................................................. 44
3.2 SWOT Mediu .............................................................................................................................. 45
3.3 SWOT Economie ......................................................................................................................... 46
3.4 SWOT Social ............................................................................................................................... 47
3.5 SWOT Administratie publica locala ............................................................................................ 48
CAPITOLUL 4PROBLEMELE COMUNITATII ......................................................................................... 49
4.1 Infrastructura si Mediu ............................................................................................................... 49
4.2 Economic .................................................................................................................................... 50
4.3. Social si Administratia Publica Locala (APL) .............................................................................. 50
4.4 Rezultatele analizei problemelor comunitatii ............................................................................ 51
CAPITOLUL 5VIZIUNEA ...................................................................................................................... 53
CAPITOLUL 6OBIECTIVELE STRATEGICE ............................................................................................ 54
6.1 Consideratii generale .................................................................................................................. 54
6.2 Obiectivele strategice ................................................................................................................. 55
6.2.1 Obiectivul 1 - Cresterea nivelului de competitivitate si atractivitate ......................................... 56
6.2.2 Obiectivul 2Reducerea poluarii aerului, solului si a apelor ..................................................... 59
6.2.3 Obiectivul 3Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului .............................. 60
-
7/23/2019 primarie blejoi
8/105
8
de afaceri .............................................................................................................................................. 60
6.2.4 Obiectivul 4Dezvoltarea sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatii .................. 64
6.2.6 Obiectivul 5 - Imbunatatirea capacitatii APL pentru atragerea de fonduri si ............................. 69
management de proiecte, inclusiv planificare strategica .................................................................... 69
6.3 Principii ................................................................................................................................. 73
6.4 Cadrul legislativ considerat in elaborarea strategiei ............................................................ 81
6.5 Strategia de atragere fonduri pentru proiecte ..................................................................... 82
CAPITOLUL 7PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ......................................................................................... 83
7.1 Domeniile Strategice .................................................................................................................. 83
7.2 Grupurile de Lucruconstituire si primele activitati ................................................................ 90
CAPITOLUL 8STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE SI EVALUARE ...... 95
CAPITOLUL 9PORTOFOLIU DE PROIECTE ......................................................................................... 101
9.1 Domeniul strategicInfrastructura ......................................................................................... 102
9.2 Domeniul strategicMediu ..................................................................................................... 104
9.3 Domeniul strategicEconomic ............................................................................................... 104
9.4 Domeniul strategicSocial ...................................................................................................... 104
9.5 Domeniul strategicAdministratia Publica Locala .................................................................. 105
-
7/23/2019 primarie blejoi
9/105
9
CAPITOLUL 1DEZVOLTAREA DURABILA
1.1 Istoric
Fondatorul Institutului International pentru Mediu si DezvoltareIIED (International
Institute for Environment and Development cu sediul la Londra - Marea Britanie) Barbara
Word a creat si introdus termenul de dezvoltare durabila in 1971.
Prima intalnire a comunitatii internationale a fost in 1972 la Conferinta de la
Stockholmprivind mediul uman (Stockholm Conference on Human Environment), pentru a
dezbate problema mediului global si a necesitatilor de dezvoltare. In urma conferintei au
rezultat: Declaratia de la Stockholm, ce contine 26 de principii si Planul de Actiune pentru
Mediul Uman, cu cele trei componente: (i) programul pentru evaluarea mediului global(Earthwatch), (ii) activitatile pentru managementul mediului si (iii) masurile de sprijin.
La Stockholm s-a stabilit ca pentru a realiza un management mai rational al
resurselor, care sa conduca astfel la imbunatatirea mediului, statele trebuie sa adopte o
abordare integrata si coordonata a planurilor lor de dezvoltare, pentru a se asigura ca
dezvoltarea lor este compatibila cu necesitatea de a proteja si imbunatati mediul in
beneficiul propriei populatii.
Necesitatea reorientarii eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a
concretizat dupa 11 ani de la Conferinta de la Stockholm, respectiv in 1983, cand Natiunile
Unite au infiintat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare, cunoscuta sub denumirea
de Comisia Brundtland.
In anul 1987, Comisia Brundtland, abordand temele: interdependenta omului cu
mediul inconjurator; nevoia pentru o viziune globala si pentru principii comune; legaturile
dintre dezvoltarea economica, sociala si protectia mediului, a creat un document intitulat
Viitorul nostru comun, unde se precizeaza:
Dezvoltarea durabila este un proces al schimbarii, in care se exploateaza resursele,se alege directia de investitie, se orienteaza tehnologiile de dezvoltare si in care institutiile au
actiuni convergente, sporind un viitor potential pentru nevoile si dorintele umane.
In iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite pentru
Mediu si Dezvoltare, la care au participat reprezentanti ai 170 de state (dintre care 115 sefi
de stat) printre care si Romania. Cu aceasta ocazie, pe plan international, a fost recunoscuta
oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economica si protectia mediului in obiectivul de
dezvoltare durabila si s-a afirmat importanta, in continua crestere, a dreptului international
al mediului, ca mecanism de codificare si promovare a dezvoltarii durabile.
-
7/23/2019 primarie blejoi
10/105
10
In urma conferintei au rezultat Declaratia de la Rio, care contine 27 de principii si
Agenda 21, care constituie un plan de actiune pentru dezvoltarea durabila cu incepere din
secolul al XXI-lea. Agenda 21 are 40 de capitole destinate unor domenii de programe
specifice, structurate in termenii: bazei de actiune, obiectivelor de realizat, activitatilor care
trebuie efectuate si modalitatilor de implementare.
Cele 40 de capitole ale Agendei 21 si cele 27 de principii ale Declaratiei de la Rio au
definit dezvoltarea durabila ca fiind dezvoltarea care indeplineste necesitatile generatiei
prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si indeplini propriile
necesitati.
Prin Planul de implementare se urmareste aplicarea de masuri concrete la toate
nivelurile si intarirea cooperarii internationale, in baza responsabilitatilor comune, dar
diferentiate, exprimate in Principiul 7 al Declaratiei de la Rio si integrarea celor trei piloni ai
dezvoltarii durabile: dezvoltare economica, dezvoltare sociala si protectia mediului la nivel
local. In acest sens, eforturile sunt cu precadere axate pe:
eradicarea saraciei;
modificarea modelelor de productie si consum;
protejarea sanatatii;
protejarea si managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea
economica si sociala.
Capitolul 28 al Agendei 21 contine un apel catre toate comunitatile locale ca acestea
sa-si creeze propria lor Agenda 21 (Agenda Locala 21), care preia scopurile generale ale
Agendei 21 si le transpune in planuri si actiuni concrete pentru propriile localitati.
Conform prevederilor stabilite in cadrul Conferintei de la Rio, fiecare autoritate
locala are obligatia de a elabora propria strategie locala de dezvoltare durabila.
In acelasi an in multe state s-au infiintat comisii si s-au intocmit strategii pentru
dezvoltarea durabila. In ciuda acestor consecinte pozitive, obiectivul global al Agendei 21,
care a facut apel la o schimbare radicala a sistemelor de valori conventionale dominante
existente si a proceselor institutionale, nu a putut fi atins.
Evaluarea progresului realizat la 5 ani de la Conferinta de la Rio (New York, 1997) a
evidentiat o serie de deficiente, legate in particular de echitatea sociala si saracie. Aceste
aspecte au fost evidentiate prin:
reducerea asistentei oficiale acordate pentru dezvoltare si cresterea datoriilor
internationale;
esecul imbunatatirii transferului de tehnologie, constructiei capacitatilor pentru
participare si dezvoltare;
esecul coordonarilor institutionale;incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de productie si consum.
-
7/23/2019 primarie blejoi
11/105
11
Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Natiunilor
Unite pentru dezvoltare (PNUD), suntetizeaza patru componente esentiale ale paradigmei
dezvoltare durabila:
a) Productivitatea- populatia trebuie sa-si sporeasca productivitatea si sa participe deplin la
procesul de generarea veniturilor, cresterea economica reprezentand un subsistem al
modelelor de dezvoltare umana;
b) Echitatea- populatia trebuie sa aiba acces echitabil la optiuni;
c) Durabilitatea- accesul la optiuni trebuie asigurat nu numai pentru generatiile prezente, ci
si pentru generatiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie
reintregite;
d) Imputernicirea- omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica
viata. Pentru realizarea conditiilor compatibilitate a celor patru cerinte, strategia dezvoltarii
durabile include, ca un element esential, simultaneitatea progresului in toate cele patru
dimensiuni.
Pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta Uniunea Europeana,
statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24
martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora
politicile comunitare, pe fondul a doua provocari majore care afectau economia si
societatea: globalizarea si dezvoltarea cu repeziciune a societatii informationale. Strategia
propune o dezvoltare dubabila propunand o Europa fondata pe cunoastere, competitivitate
si cooperare inter-regionala, concentrarea eforturilor asupra planurilor nationale de
dezvoltare, integrarea pietelor financiare si coordonarea politicii macroeconomice,
modernizarea si intarirea modelului social european.
Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este
reflectarea gandirii strategice pentru economie si societate la nivel comunitar. Gandit initial
pentru a ajuta Europa sa devina cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere pana
in 2010, Agenda Lisabona a suferit in martie 2005, la jumatatea drumului, o revizuire prin
care accentul a fost mutat pe cresterea economica bazata pe progres tehnologic si pe
ocuparea fortei de munca.
Activitatea de cercetare dezvoltare-inovare ramane insa cea mai cunoscuta
componenta a Agendei Lisabona si principala actiune-cheie a acesteia, careia ii este atasata
cea mai cunoscuta dintre actiunile concrete ale Agendei, si anume angajamentul luat de
tarile membre UE de a cheltui din bugetul public 1% din PIB pentru cercetare dezvoltare si
de a facilita cheltuieli private pentru cercetare dezvoltare de 2% din PIB.
-
7/23/2019 primarie blejoi
12/105
12
Noua Agenda Lisabona urmareste acum trei obiective majore:
sa promoveze cresterea economica bazata pe cunoatere si inovare;
sa faca din Europa un loc mai atractiv pentru investitii si munca;
sa ofere locuri de munca mai multe si mai bune.
Cercetarea-dezvoltarea-inovarea raman asadar in centrul Agendei Lisabona ca factor al
cresterii economice.
In 16 iune 2001 la Gteborg Consiliul European a subliniat importanta cruciala a
capacitatii tarilor candidate de a implementa si aplica acquis-ul si a adaugat ca tarile
candidate trebuie sa depuna eforturi substantiale pentru consolidarea si reformarea
structurilor lor administrative si juridice. Pe baza progresului inregistrat pana la acea data,
Consiliul European a reafirmat rolulfoii de parcurs ca un cadru de lucru pentru finalizarea
cu succes a negocierilor de extindere.
Agenda Gteborg defineste orientarile Uniunii Europene care fac referire la politica
de coeziune economica si sociala: principiile strategiei de extindere, adoptarea strategiei de
dezvoltare durabila si reforma politicii de coeziune economica si sociala, directiile politicii de
coeziune economica si incurajarea reformei structurale, principiile de orientare a politicii de
coeziune economica si sociala in Orientul Mijlociu si Balcanii Occidentali.
In anul 2001, Parlamentul si Consiliul Europei au adoptat Decizia nr.1411/2001/EC
pentru a crea cadrul privind cooperarea in vederea promovarii unei dezvoltari durabile in
mediul urban. Aceasta decizie se adreseaza atat tarilor membre ale Uniunii Europene cat sicelor din Europa Centrala si de Est (art.6).
In perioada 26 august6 septembrie 2002 s-a desfasurat la Johannesburg, Summitul
Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila unde s-au reunit aproximativ 21.000 de
participanti: sefi de state si guverne (104 sefi de state), delegatii nationale, lideri ai unor
ONG-uri, oameni de afaceri etc. Scopul acestui eveniment major a fost sa atraga atentia
asupra necesitatii demararii unui plan de actiune pentru conservarea resurselor naturale ale
planetei si imbunatatirea standardelor de viata, in conditiile in care lumea se confrunta cu
degradarea continua a mediului inconjurator si cresterea populatiei, si implicit cresterea
nevoilor de hrana, apa, locuinte, energie, asistenta sanitara si securitate economica.
Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabila ca fiind un element
central al agendei internationale si a dat un nou impuls pentru aplicarea practica a masurilor
globale de lupta impotriva saraciei si pentru protectia mediului. S-a aprofundat si intarit
intelegerea conceptului de dezvoltare durabila, in special prin evidentierea importantelor
legaturi dintre saracie, mediu si utilizarea resurselor naturale.
Principalele rezultate ale summit-ului au fost:
Declaratia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabila;
-
7/23/2019 primarie blejoi
13/105
13
Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabila.
Prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru
progresul si intarirea celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea
economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel local, national, regional siglobal.
In data de 10 aprilie 2009, la Palatul Parlamentului Sala Drepturilor Omului, s-a
desfasurat conferinta cu tema Strategia Lisabona principala platforma de promovare a
reformelor structurale, eveniment organizat de Departamentul pentru Afaceri Europene al
Guvernului (DAE).
Conform prevederilor Cadrului Strategic National de Referinta, peste 56% din totalul
fondurilor structurale si de coeziune pentru perioada 2007-2013 sunt alocate sustineriiobiectivelor Lisabona si, implicit, prioritatilor Programului National de Reforme (PNR) -
ceea ce reprezinta un sprijin consistent acordat implementarii acestora.
Conferinta a atras atentia asupra capacitatii scazute de adaptare a administratiei
publice romanesti la cerintele mediului socio-economic, precum si la standardele impuse de
statutul de stat membru al Uniunii Europene (UE).
Datorita ritmului lent de implementare in cursul anului 2008, recomandarile
specifice pentru Romania, publicate la 28 ianuarie 2009, au ramas practic aceleasi cu cele
formulate in decembrie
2007. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:
Imbunatatirea eficientei, eficacitatii si a gradului de independenta a administratiei publice
atat la nivel central, cat si local, prin consolidarea capacitatii de control si aplicare a
reglementarilor;
Inasprirea politicii fiscale (in sensul limitarii cheltuielilor) si implementarea de
urgenta a unui cadru financiar pe termen mediu (programare bugetara multi-anuala),
revizuirea structurii cheltuielilor bugetare si orientarea lor catre domenii ce asigura crestere
economica, printre altele prin reducerea si redirectionarea ajutorului de stat catre obiective
orizontale si cresterea salariilor in functie de cresterea productivitatii;
Implementarea urgenta de masuri prin care sa se reduca substantial procedurile
administrative si intarzierile in procedurile de obtinere a autorizatiilor, pentru a
imbunatati mediul de afaceri si a elimina sursele de coruptie;
Asigurarea calitatii si a corelarii sistemului educational si de formare profesionala cu
nevoile pietei muncii, diminuarea fenomenului de abandon scolar si facilitarea accesului
persoanelor tinere la piata fortei de munca, inclusiv prin instruire la locul de munca.
-
7/23/2019 primarie blejoi
14/105
14
Conferinta a decis continuarea celore patru domenii prioritare ale Strategiei Lisabona:
investitiile in capitalul uman si modernizarea pietei muncii
Pentru a asigura faptul ca fiecare (tanar) european are capacitatea de a reusi intr-o lume
globalizata, UE trebuie sa puna un accent mai mare pe accesul la invatamantul de inalta
calitate. In acelasi timp, nevoile tot mai dinamice ale pietei muncii impun oamenilor sa
investeasca tot mai mult in dezvoltarea propriilor abilitati si competente.
Un nivel sporit de mobilitate in spatiul comunitar precum si o migratie reglementata
UE va trebui sa creasca participarea forOei de munca prin consolidarea stimulentelor si prin
investitii in politici favorabile familiei, de exemplu prin stimulente financiare si/sau o mai
buna conciliere a vietii cu munca. Cresterea ratelor de ocupare va constitui o prioritate a
Uniunii Europene si a statelor membre.
Deblocarea potentialului de afaceri
Pentru ca noile idei sa fie transformate in crestere economica si locuri de munca, UE va
trebui sa devina un loc si mai atractiv pentru demararea si desfasurarea unei afaceri,
precum si pentru activitati si investitii in cercetare.
Investitiile in cunoastere si inovare
Dintr-o perspectiva pe termen lung, cea mai buna cale pentru a mentine si a spori
standardul nostru de viata pe baza activitatii a mai putine persoane este aceea de a creste
productivitatea.
Energia si infrastructura
Prin urmarirea politicilor sale in domeniul schimbarilor climatice si al energiei, UE a
transformat aceasta provocare intr-un obiectiv de politici cheie. A anticipat deja mutatia
structurala intre cerere si oferta, angajandu-se la o reducere substantiala a emisiilor de gaze
cu efect de sera, prin promovarea eficientei energetice si printr-o crestere considerabila a
ponderii surselor regenerabile in mixul energetic.
1.2 Concept
Dezvoltarea durabila este un concept holistic, care combina aspectele sociale,
economice si naturale, fiind implicata in doua probleme mari ale omenirii: capacitatea de a
crea si cea de a distruge.
-
7/23/2019 primarie blejoi
15/105
15
Domeniile principale ce caracterizeaza dezvoltarea durabila sunt:
- domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele: veniturile
familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate si eficienta
- domeniul natural (mentinerea unei baze naturale a vietii, prin reducerea incarcarilor cudeseuri a eco-sistemului) care are reperele: sanatatea ecosistemului, prevenirea poluarii,
biodiversitate si resursele naturale
- domeniul social (nevoile societatii) care are reperele: participare, consultare, egalitate,
mobilitate sociala si dezvoltarea institutiilor.
Conceptul de dezvoltare economica durabila reprezinta acea forma de dezvoltare
economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente, de consum, sa
nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare. Preocuparile tot mai
accentuate privind dezvoltarea economica durabila sau viabila, sunt legate de un complex
de probleme cu care se confrunta, in prezent omenirea, si anume: saracia in mijlocul
belsugului; degradarea mediului inconjurator, extinderea necontrolata a urbanizarii;
nesiguranta ocuparii unui loc de munca; instrainarea tineretului; inlaturarea valorilor
traditionale; inflatia, somajul, crize monetare, economice si geografice etc.
Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de largire a posibilitatilor prin
care generatiile prezente si viitoare isi pot manifesta pe deplin optiunile in orice domeniu
economic, social, cultural sau politic, omul fiind asezat in centrul actiunii destinate
dezvoltarii. Dezvoltarea economica durabila presupune existenta unor conditii economice,
culturale si de mediu favorabile. Daca din perspectiva istorica, conditiile economice au avut
un rol covarsitor in evolutia speciei umane, celelalte conditii nu mai pot fi, astazi, ignorate,
componenta economica reprezentand, insa factorul esential al dezvoltarii.
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de
interactiunea dintre populatie, progres economic si potentialul de resurse naturale,
evidentiindu-se ca probleme esentiale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de
atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitatii lor reciproce in timp si spatiu. Trebuie sa
fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrarile si iesirile sale, seafla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale
generatiilor care coexista si se succed.
Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua
aspiratii umane: necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si
protectia si imbunat atirea starii mediului, ca singura cale pentru bunastarea at at a
generatiilor prezente, cat si a celor viitoare.
-
7/23/2019 primarie blejoi
16/105
16
1.3 Agenda Locala 21
lume mai buna. Agenda 21 reprezinta un document programatic care traseazaliniile de dezvoltare, astfel ca fiecare generatie sa beneficieze de o lume, daca nu mai buna,
cel putin la fel de buna ca a noastra.
Procesul aplicarii Agendei Locale 21 incurajeaza participarea intregii comunitati
(mediul de afaceri, organizatii guvernamentale si neguvernamentale si participarea
individuala a cetatenilor), intrucat dezvoltarea durabila se refera la o planificare pe termen
lung, ce recunoaste interdependenta dintre factorii sociali, economici si de mediu, care
afecteaza sanatatea si calitatea vietii.
Principiile care stau la baza intocmirii strategiei de dezvoltare durabila sunt:
progresul social, conditionat de recunoasterea si admiterea nevoilor fiecarui individ;protejarea eficienta a mediului;
utilizarea rationala a rezervelor naturale;
pastrarea unui nivel ridicat de crestere economica si ocupare a fortei de munca
Avantajele Agendei Locale 21 sunt:
dezvoltare descentralizata
promovarea de proiecte cheie pentru comunitatea locala
asigurarea cadrului pentru finatarea proiectelor locale de infrastructura
promovarea parteneriatului public-privatimplicarea tuturor actorilor locali
Instrumentele programului Agenda Locala 21 sunt:
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila
Planul Local de Actiune
Portofoliul de Proiecte Prioritare
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila este un document pe termen lung, realizat prin
efortul participativ al administratiei publice, institutiilor si societatii civile, mediului deafaceri, intr-un cuvant comunitatea locala.
Planul Local de Actiune reprezinta planificarea reala pe termen mediu si lung in vederea
indeplinirii obiectivelor prevazute in strategia locala. Masurile respective se concretizeaza
prin actiuni, programe si proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor si planificarea in
timp.
Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe si proiecte care raspund la
problemele comunitatii locale, si care pot contine indicatorii de implementare, ce urmeaza a
fi realizati in viitorul apropiat.
-
7/23/2019 primarie blejoi
17/105
17
1.4 Principii
In aplicarea Agendei Locale 21 pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabila a comunei Blejoi am aplicat urmatoarele principii:
respectul acordat individului, a demnitatii sale, apararea drepturilor individuale,
asigurarea unui climat de dezvoltare a personalitatii si calitatilor individuale;
protectia drepturilor copilului si ale adolescentului;
crearea unui mediu social citadin care sa dezvolte conditii de perfecta egalitate in
fata legii si sanse egale in toate domeniile, in special in educatie-formare si cultura;
acceptarea diversitatii individuale, etnice, rasiale ca baza a multiculturalismului local
si a pluralismului religios;
organizarea si amenajarea teritoriului, prin care sa se asigure protectia sanatatii si
integritatii fizice si psihice a locuitorilor; respectarea naturii si a biodiversitatii;
cunoasterea, respectarea si cultivarea traditiei istorice locale;
realizarea coeziunii sociale la nivelul comunitatii locale si a solidaritatii morale intre
generatii;
facilitarea accesului la informare corecta si completa; transparenta informationala;
responsabilitate sociala si politica, implicand atragerea tuturor actorilor sociali-
economici, politici, culturali, educationali in proiectarea si implementarea Agendei
21;
coeziunea sociala ca factor fundamental al dezvoltarii
realizarea de parteneriate intre institutiile publice, intre institutiile publice si
organizatii si institutii private care vizeaza dezvoltarea durabila a comunei si
elaborarea de politici publice pe domenii in cadrul acestor parteneriate
sprijinirea initiativei private in domeniile sanatatii, culturii, artei, sportului
principiul sanselor egale in accesul la educatie, cultura, sanatate, privind accesul la
munca, sport si agrement; intre femei si barbati si incurajarea integrarii in munca a
persoanelor cu nevoi speciale
principiul sanselor egale in accesul la utilitatile si serviciile urbane, indiferent de locul
de rezidenta
grija pentru persoanele cu nevoi speciale, pentru copii, pentru persoanele de varsta
a treia
promovarea interesului comunitar astfel ca nimeni sa nu poate utiliza pozitia sa
publica pentru a-si sustine interesele personale in detrimentul interesului altui
individ / grup / sau al comunitatii in ansamblul ei.
1.5 Planul National de Dezvoltare (PND)
PND este instrumentul fundamental prin care Romania isi propune sa recupereze
ramanerile in urma in domeniile socio economice fata de Uniunea Europeanareprezentand un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare.
PND reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiaramultianuala elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio
-
7/23/2019 primarie blejoi
18/105
18
economica a Romaniei in conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene.
Prin PND au fost stabilite sase prioritati nationale de dezvoltare:
cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
protejarea si imbunatatirea mediului
dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative
dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii
PND reflecta prioritatile stringente de dezvoltare ale Romaniei la nivel national,
regional si local si propune sustinerea acestora prin investitii publice concentrate, alocate pe
baza de programe si proiecte.
1.6 Scopul Strategiei
Strategia locala de dezvoltare durabila a comunei Blejoi reprezinta un document
complex care ofera viziunea si drumul pe care il parcurge comunitatea locala pentru a crea
o lume mai buna. Este un document de lucru flexibil si dinamic elaborat printr -un procesparticipativ al comunitatii locale in concordanta cu prioritatile nationale de dezvoltare
cuprinse in PND. Aici ne regasim aspiratiile, dorintele si eforturile in transformarea comunei
in cel mai dorit loc in care oricine ar dori sa traiasca o viata sanatoasa, indreptata spre
valorile de familie, cu grija si respect pentru viitorul generatiilor urmatoare.
Strategia a fost elaborata pe experienta acumulata in cadrul proiectului Agenda
Locala 21, aplicand o metodologie proprie administratiei publice locale a comunei Blejoi si
reprezinta un document programatic care raspunde nevoilor cetatenilor si ii
responsabilizeaza atat in faza de conceptie cat si in cea de implementare a lui.
In actiunile noastre privind transformarea comunei Blejoi vom folosi strategia pentru
a demonstra finantatorilor locali, nationali, europeni sau internationali coerenta actiunilor
noastre si convergenta proiectelor pentru care vom primi co-finantare.
Strategia este documentul care ne arata calea spre o dezvoltare durabila. Deabilitatea in a folosi capacitatatea comunitatii noastre, perseverenta, profesionalismul,
reconcilierea indiferent de convingerile politice sau confesionale si indiferent de varsta,
educatie sau pozitie sociala, va depinde succesul punerii in practica a strategiei si realizarea
obiectivului o lume mai buna.
1.7 Metoda de elaborare a Strategiei
Strategia Locala de Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioda 2008 2015 afost elaborata pornind de la principiul de baza conform caruia acest document trebuie sa
raspunda aspiratiilor comunitatii locale. Astfel procesul de elaborare a strategiei a fost bazat
-
7/23/2019 primarie blejoi
19/105
19
pe participarea comunitatii inca din prima faza de elaborare, printr-o larga implicare si
dezbateri publice.
Primul pas in elaborarea strategiei a fost constituirea unui Grup de Initiativa (GI) la
nivelul Primariei Blejoi care a procedat la selectarea unui consultant extern cu experienta in
elaborarea de strategii de dezvoltare.
In numele GI, Primarul comunei Blejoi a lansat prin mass-media locala (presa scrisa si
vorbita) Indemnul la Participare care reprezinta o chemare adresata comunitatii locale
pentru a participa la procesul de elaborare a strategiei, specificand importanta strategiei si
viziunea de dezvoltare durabila.
Faza principala a elaborarii strategiei a fost implicarea si responsabilizarea
comunitatii locale care s-a facut prin interviuri structurate purtate de Consultant cu actorii
principali implicati in viata comunei, precum si prin intermediul unor chestionare adresate
potentialilor repondenti din randul institutiilor locale (agentii, institutii, ONG-uri, sectorulparticular). Chestionarele au fost elaborate special pentru cele trei domenii strategice:
infrastructura si mediu, economic, social si administratie publica locala.
Cercetarea de birou (care s-a focalizat pe studierea istoriei comunei si a statisticilor
socioeconomice), urmata de interviuri, chestionare, actiunea 3 idei pentru dezvoltareacomunei si intalnirile publice cu comunitatea locala sunt reperele elaborarii strategiei.
Prima intalnire publica a fost prilejul ideal pentru prezentarea primei schite de
strategie si un prilej de dezbateri pentru imbunatatiri si optimizari. De asemenea, cea de-a
doua intalnire publica a fixat obiectivele strategice si optiunile comunitatii pentrudezvoltarea durabila pe termen lung.
Un rol important in elaborarea strategiei l-au jucat si Comitetul de Coordonare (CC),
ales la prima intalnire publica, precum si Grupurile de Lucru (GL) constituite cu acelasi prilej.
1.7.1 Comitetul de Coordonare (CC)
Componenta
CC are in componenta sa reprezentanti ai institutiilor de pe plan local implicate in
dezvoltarea comunitatii, precum si persoane fizice cu renume in comunitatea locala. In el si-
au gasit locul toti cei care au dorinta de a crea ceva pentru comuna Blejoi inainte de a avea
vreun beneficiu din apartenenta in sine. CC este format din membri neretribuiti si s-a
constituit in prima sedinta publica organizata de Grupul de Initiativa de la nivelul Primariei
Blejoi.
Este o organizatie consultativa a Autoritatii Publice Locale, fara inregistrare juridica.
Nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant de venituri si cheltuieli.
-
7/23/2019 primarie blejoi
20/105
20
Rol
CC are rolul de a coordona procesul de elaborare participativa a Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 20082015 si de a facilita implementareaei. Dezvoltarea comunitara este un proces orientat spre satisfacerea nevoilor comunitatii in
baza utilizarii resurselor existente in comunitate si a implicarii pe larg a membrilorcomunitatii in procesul de identificare a necesitatilor prioritare si de solutionarea lor.
Dezvoltarea comunitatii trebuie sa duca la o dezvoltare economica echilibrata,
echitabila din punct de vedere social si care induce degradari de mediu minime.
Obiective
Mobilizarea comunitatii in participarea la procesul de elaborare a Strategiei.
Coordonarea Grupurilor de Lucru (responsabile de elaborarea directiilor strategice de
dezvoltare a comunei Blejoi si strategiile sectoriale).
Validarea strategiei, a planului de actiune (pentru implementarea strategiei) si aportofoliului de proiecte prioritare.
Mediatizarea pe scara larga a strategiei si colectarea recomandarilor comunitatii locale
asupra documentului final.
Secretariat
CC si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de comunicare
(telefon, fax, internet, calculator, etc). Aceasta este Sala de consiliu, pusa la dispozitie de
catre Consiliul Local. Secretarul CC este Dna. Raluca Fricosu. Secretarul este persoana care
convoaca sedintele CC, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. CC sepoate intruni trimestrial, ori prin vointa a din membrii sai. CC ia decizii valide numai in
plen, prin vot majoritar (majoritate simpla, adica +1 din numarul celor prezenti la sedinta).
Sedintele CC sunt valide daca participa +1 din numarul de membri initial declarat. Daca
aceasta participare nu se realizeaza, sedinta se reprogrameaza prin grija Secretarului CC.
Deciziile se inscriu si se arhiveaza prin grija Secretarului in procesele verbale.
CC activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de
elaborare a strategiei cat si in cea de implementare. CC are o organizare flexibila si deschisa.
In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare, precum si Presedintele CC. Functia
de Presedinte este o functie onorifica si nu este remunerata. Activitatea pe care o
desfasoara CC este o activitate bazata pe voluntariat desfasurata in beneficiul comunitatii
locale (comuna Blejoi).
1.7.2 Grupurile de Lucru (GL)
Componenta
GL sunt formate din specialisti in domeniul in care activeaza GL. GL este format din
membri neretribuiti care desfasoara o activitate pe baza de voluntariat in beneficiul
comunitatii locale (comuna Blejoi). GL nu deruleaza activitati finaciare si nu are bilant devenituri si cheltuieli.
-
7/23/2019 primarie blejoi
21/105
21
Rol
GL are rolul de a dezbate intr-un mediu avizat problemele comunitatii locale si de a
identifica solutii.
Obiective
Mobilizarea specialistilor pentru a participa la sedintele GL
Elaborarea Schitelor Strategice Sectoriale care stau la baza intocmirii Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi pe perioada 20082015.
Secretariat
Fiecare GL si-a stabilit un Secretariat intr-o locatie care dispune de mijloace de
comunicare (telefon, fax, internet, calculator, etc). Secretarul GL este persoana care
convoaca sedintele GL, intocmeste si arhiveaza procesele verbale ale intalnirilor. GL seintruneste ori de cate ori este cazul.
GL activeaza atata timp cat are un rol in dezvoltarea comunitatii, atat in faza de
elaborare a Schitelor Strategice Sectoriale, cat si in cea de implementare a Strategiei. GL are
o organizare flexibila si deschisa. In prima sedinta a CC s-au stabilit regulile de functionare
ale GL.
Pentru inceput se recomanda organizarea a trei Grupuri de Lucru:
1) Infrastructura si mediu (cai de comunicatie si transport, comunicatii si tehnologia
informatiei, fondul imobiliar, organizarea spatiala si infrastructura edilitara, servicii publice,
calitatea factorilor de mediu: apa aersolsubsol, spatii verzi, managementul deseurilorurbane, industriale, epurarea apei);
2) Economic (mediul de afaceri, forta de munca, industrie, agricultura, turism, comert,
servicii, zone functionalerezidentialainstitutii publice si serviciicomertindustrie);4) Social si Autoritatea Publica Locala (populatie, protectia sociala, starea de sanatate,
educatia formala si informala, cultura si arta, confesiuni, societatea civila, sport si agrement,
siguranta si pacea sociala, optimizarea activitatii APL in vederea apropierii de nevoile
cetateanului si imbunatatirea vizibilitatii APL in comunitate);
GL Infrastructura si mediu studiaza sectorul de infrastructura (infrastructura rutiera CF,telefonie, servicii publice, etc.) si mediu (calitatea factorilor de mediu: apa aer sol subsol, spatii verzi, managementul deseurilor urbane, industriale, epurarea apei) si va
elabora Schita strategica sectoriala pentru imbunatatirea acestor sectoare.
GL Economic studiaza stadiul economiei locale prin prisma imbunatatirii competitivitatii in
familia europeana. Schita strategica sectoriala va cuprinde imbunatatiri in domeniile:
agricultura, afaceri, turism, etc.
GL Social si Autoritatea Publica Locala studiaza situatia privind starea membrilor
comunitatii comunei Blejoi, situatia din educatie, cultura, culte, arta si sport, precum si
-
7/23/2019 primarie blejoi
22/105
22
optimizarea activitaii APL in vederea apropierii de nevoile cetateanului si imbunatatirea
vizibilitatii APL in comunitate. GL va propune imbunatatiri in aceste doua sectoare prin
Schita Strategica Sectoriala.
Dupa elaborare si discutare in sedinte publice, Strategia Locala de Dezvoltare
Durabila a comunei Blejoi va fi dezbatuta si aprobata in sedinta Consiliului Local, devenindastfel documentul de baza in transformarea comunei.
1.8 Actorii implicati in dezvoltarea comunitatii
O parte dintre actorii implicati in dezvoltarea locala (administratia publica locala,
institutii, mediul de afaceri, organizatiile neguvernamentale, societatea civila, asociatiile
profesionale) au participat in mod activ la procesul de elaborare a Strategiei Locale de
Dezvoltare Durabila a comunei Blejoi.
Lista acestora este urmatoarea:
1. Membrii Consiliului Local
2. Personal primarie Blejoi
3. Pensionarii din comuna Blejoi
4. Intreprinzatori privati (nu exista o asociatie la nivel local)
5. Profesori si invatatori din scolile generale
-
7/23/2019 primarie blejoi
23/105
23
CAPITOLUL 2PREZENTAREA COMUNEI
2.1 Istorie, traditii si asezarea geografica
Istorie
Primul document care atesta asezarea de la Blejoi dateaza din perioada 1 septembrie
148631 august 1487. Este vorba de un hrisov al lui Vlad Calugarul prin care ratifica unuianume Stan Costisatul si fratelui sau Vlaicu o jumatate din mosia Ogretin cumparata de la
Baico din Blejoi. Urmatorul document refertitor la Blejoi este din toamna anului 1582.
Voievodul Mihnea Turcitul intarea prin el o ocina in Manailesti-Blejoi, lui Serban si fiilor lui,
din partea vatafului Dumitru, din Valea Blejoi, pana in malul Teleajenului. In 6 septembrie
1594, un act de la Mihai Viteazul confirma unui anume Staico o ocina la Blajoiu de Sus si la
Blajoiu de Jos.
Satul Tantareni isi trage numele de la romanii macedoneni stabiliti o data cu bulgarii
din orasul Sliven, prin 1831, pe mosia boierului Cantili, romani porecliti tantari pentru capronuntau te in loc de ce.
In timpul razboiului Crimeii (1853-1856), Blejoiul a avut si el de suportat
repercusiunile acestuia. Venirea si instalarea generalului Burlo, comandantul unei brigazi
austriece, a determinat rechizitii masive de locuinte ale locuitorilor. Dupa plecarea trupelor
straine, in 1862, se infiinteaza la Ploiestiori o rafinarie rudimentara. Inzestrata cu un
sistem nou de alambic de incalzire cu aburi si injector, fabrica isi procura materia prima dincele doua puturi ce existau la Baicoi.
In 1865 ia fiinta Fabrica de gaz si comerciu cu pacura, proprietatea primeiCompanii romane de petrol, infiintate de catre Ion Ghica si T.Mehedinteanu.
Prin 1872 satul Strambeni, aflat undeva in nordul actualului sat Blejoi, era mentionat
in DTSR Frunzescudoar ca o mosie impadurita, cu o locatie izolata. In primavara lui 1887,
in urma unor inundatii catastrofale provocate de topirea precipitata a zapezilor, satul
Strambeni a fost maturat de furia apelor.
In 1890 se construieste la Ploiestiori o fabrica de petrol ce aducea titeiul de prelucrat
de la Poiana Varbilau. Fabrica detinea o tehnologie noua la acea vreme, constand dintr-un
un sistem american de alambic incalzit cu pacura si un sistem de depuratie cu aer.
De retinut este ca intr-o vreme asezarea purta numele Strambeni-Blejoi si facea
parte din plasa Targsor. Ploiestiorii aveau doua catune: Ploiestiorii Dimitriului (Bereasca de
Jos) si Ploiestiorii Eforiei (ai Manastirii Margineni), care impreuna cu Targsoreanca si Moara
Noua formau o comuna de sine statatoare cu resedinta in Ploiestiori si faceau parte, de
asemenea, din plasa Targsor.
-
7/23/2019 primarie blejoi
24/105
24
Incepand din 1908 la Blejoi functiona o statie de cale ferata a liniei Ploiesti Valeni,care functiona sub auspiciile Directiei Cailor Ferate prahovene, iar in 1907 a fost construit
Podul de peste Teleajen. De amintit este ca prin anii 1950-1960 Ploiestiorii figurau drept
cartier al Ploiestiului.
Asezare geografica
Comuna Blejoi este plasata in zona de
centru-sud a Romaniei, dezvoltata intre limitele
administrative reprezentate la E de comuna
Bucov, la N de orasul Boldesti-Scaieni, la NV de
comuna Paulesti, la V de comuna Aricestii
Rahtivani si la SV de comuna Targusorul Vechi. In
sud, la o distanta de circa 2 km, se invecineaza cu
municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova.
Avand in componenta 3 sate (Blejoi -
resedinta, Ploiestiori si Tantareni), comuna Blejoi are o suprafata de 2024 ha, din care 1612
ha reprezinta suprafata agricola. Beneficiaza de o amplasare strategica, aflandu-se la doar
70 km de Bucuresti, capitala tarii si 55 km de cel mai mare aeroport al Romaniei - Aeroportul
International Henri Coanda topeni si la 113 km de municipiul Brasov.
Ca organizarea administrativa, comuna Blejoi face parte din judetul Prahova, judet
pe a carei suprafata de 4.716 km (1,97% din suprafata tarii) se afla 2 municipii, 12 orase si
86 comune. Prahova se margineste la nord cu judetul Brasov, la vest cu judetul Dambovita,la est cu judetul Buzau, iar la sud cu Ilfov.
Judetul este strabatut in lung de meridianul 26, care trece prin Ploiesti si comuna
Maneciu, si de paralela 45, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil.
Cele doua linii geografice se intretaie pe raza comunei Blejoi.
2.2 Clima
Desi clima este temperat-continentala, diferenta de nivel de peste 2400m intrevarful Omu si altitudinea joasa din campie determina variatii de temperatura. Zona este
ferita insa de viscolele excesive ale iernii si de caldurile caniculare ale verii.
Vanturile dominante sunt cele de nord-est si de sud-vest iar precipitatiile
atmosferice sunt de 550 - 600 mm. Temperatura medie anuala a aerului este de peste 9C.
Temperaturile min -27 grade C si max 36.5 grade C.
-
7/23/2019 primarie blejoi
25/105
25
2.3 Resurse primare si secundare
2.3.1 Resurse hidrografice
Lungimea totala a raurilor
cadastrate pe teritoriul comunei Blejoi
este de 4.412 km. Corpurile de apa de
suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei
sunt: Teleajan, care izvoraste din Masivul
Ciucas si are confluenta cu Iazul Morilor si
Dambul, afluent al Teleajen.
Blejoi se afla deasupra corpului de
apa subterana Conul Prahovei.
2.3.2 Flora si fauna
Flora este caracteristica zonei de ses; aflate la o altitudine de 170 m, satele fac
trecerea de la zona de deal la cea de campie.
In padurile de campie intalnim fazanul, caprioara, cerbul dar si mistretul. Arealul
silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. Fauna piscicola este
reprezenata de: pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar,boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul
apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze s.a. O prezenta
neobisnuita care atrage atentia prin frumusetea ei o reprezinta lebedele aflate intr-un
numar destul de redus pe Teleajen.
2.3.3 Solul
Pe teritoriul comunei Blejoi principalele tipuri de sol sunt :
a) Luvisoluri albice
pseudogleizate
- Textura : Lutonisipoasa
- Suprafata: 576 ha
b) Protosoluri aluviale
- Textura : Textura variata
- Suprafata: 290 ha
c)Soluri brune argiloiluviale
tipice (inclusiv slab luvice)- Textura : Lutoasa
-
7/23/2019 primarie blejoi
26/105
26
- Suprafata: 60 ha
d) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente
- Textura : Lutoargiloasa
- Suprafata: 88 ha
e) Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente
- Textura : Textura variata
- Suprafata: 56 ha
f) Soluri brun-roscate luvice tipice
- Textura : Lutoasa
- Suprafata: 88 ha
g) Soluri brun-roscate tipice (inclusiv slab luvice)
- Textura : Lutoasa- Suprafata: 420 ha
h) Soluri cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine-litice (prundice) si soluri brune eu-
mezobazice rendzinice (prundice)
- Textura : Lutonisipoasa
- Suprafata: 298 ha
Tectonica si seismicitatea. Comuna Blejoi este situata foarte aproape de zona seismica
Vrancea, care de-a lungul timpului a creat numeroase probleme, mai grave si mai putin
grave (seismele din 1940, 1977, 1986 si 1990). Zona este una de seismicitate A (intensitateseismica VIII).
-
7/23/2019 primarie blejoi
27/105
27
2.4 Organizarea spatiala
2.4.1 Incadrare in teritoriu si amenajarea teritoriului
Conform datelor interpretate din imaginile de teledetectie (anul culegerii 2000) prin
metodologia FAO, utilizarea
terenului in comuna era:
a) constructii in agricultura
- Suprafata : 30 ha
b) Sol dezgolit/Pasuni- Suprafata : 65 ha
c) Terenuri arabile cu suprafata
mica (50 ha)
- Suprafata : 356 ha
g) Terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha)
- Suprafata : 24 ha
h) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si medie (2-5 ha)
- Supraata : 5 ha
i) Terenuri arabile cu suprafata medie (2-5 ha)
- Suprafata : 55 ha
j) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mica (
-
7/23/2019 primarie blejoi
28/105
28
l) Paduri
- Suprafata : 3 ha
m) Pasuni
- Suprafata : 116 ha
n) Asociatii de terenuri arabile cu suprafata mare (5-50 ha) si foarte mare (>50 ha)
- Suprafata : 562 ha
o) Zone rezidentiale cu densitate medie a populatiei
- Suprafata : 5 ha
In momentul de fata, conform datelor furnizate de raportarile statistice locale,
utilizarea terenului este:
a) Suprafata agricola: 1623 ha- arabil : 1443 ha
- livezi : 10 ha
- vii : 25 ha
- pasuni : 145 ha
b) Suprafata vetrelor satelor componente: 470 ha
c) Suprafata locuibila: 11,63 ha
Reteaua de strazi
In 2006 s-au atribuit denumiri unui numar de 8 cartiere situate in satul Blejoi. Este
doar primul pas din reimpartirea administrativa a comunei pe cartiere.
Cartierul Crizantema
Cartierul Rozelor
Cartierul Nufarul
Cartierul Magnolia
Cartierul Hortensia
Cartierul OrhideeaCartierul Crinul
Cartierul Parc
In 2007 a fost realizata o asociere cu Consiliul Judetean Prahova pentru elaborarea
unui studiu de circulatie necesar pentru realizarea unei retele stradale care sa asigure
decongestionarea traficului de pe DN1 in zona complexelor comerciale construite in partea
de nord-vest a comunei Blejoi.
Tot in 2007 s-a realizat trecerea din domeniul public al comunei Blejoi in domeniul
public al judetului Prahova a drumului vecinal DE 67 pana la limita cu localitatea Paulesti,
-
7/23/2019 primarie blejoi
29/105
29
avand o lungime de 821 m, in vederea realizarii Proiectului Drum de legatura intre DN 1 B
(Ploiesti-Buzau) si DN 1 (Bucuresti-Brasov). Acesta are ca scop fluidizarea traficului din
partea de vest a comunei (zona complexelor comerciale) prin separarea traficului de tranzit
de traficul din zona comerciala.
In aprilie 2008 au fost finalizate modernizarile drumurilor de interes local situate in
satul Blejoi, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie implementat si obiectivul de investitii
Modernizare drumuri interioare in satele Ploiestiori si Tantareni (proiect ce acopera o
lungime totala a drumurilor de 3.556 m si o suprafata totala de 38.388 mp).
Printre cele mai importante investitii in infrastructura ce se afla in derulare sau se
vor finaliza pana la finele anului 2009, se numara:
ranforsarea sistemului rutier pe strada Islazului si intre Cimitirul Ploiestiori si Poarta 2
Vega (proiectare si executie)
extindere drumuri in sat Tantareni - Cartierul Zavoiului (proiectare si executie)amenajare intersectie semaforizata si acces la Piata Agroalimentara
fluidizarea traficului rutier pe DN 1A (studiu de fezabilitate si proiectare)
2.4.2 Locuinte si patrimoniul cultural istoric
La sfarsitul anului au fost finalizate un numar de 29 locuinte, urmanda ca in urma
proiectelor de investitii Irish Town si Impact sa fie finalizate un numar total de 215 locuinte
noi.
Astazi, comuna are un numar de 2940 gospodarii. In ceea ce priveste suprafata
fondului locativ, estimam circa 120 mp pe casa.
Se afla in discutii aprobarea PUZ in vederea crearii cartierului Parc, unde se doreste
constructia unui numar de unitati intre 8000 si 14400 locuinte.
In 2006 Primaria a primit solicitarile de acordare a subventiei prin Programul
National privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala, conform OUG nr.
51 din 28.06.2006.
In comuna Blejoi exista un numar de 2 biserici, fiecare avand aferent cate un cimitir.
In comuna Blejoi exista un numar de 3 biblioteci, dintre care numai una este publica.
Cu ocazia implinirii unui secol de la nasterea scriitorului Geo Bogza in Blejoi, in 2008
autoritatile au mai facut un pas inainte spre construirea identitatii culturale a comunitatii
locale atribuind bibliotecii numele scriitorului.
In Lista monumentelor de cultura (1956), la pozitia 2320 Monumente deArhitectura, figureaza Casa Cantili Obrocea (azi, in ruina(?)) din Ploiestiori, ridicata pe la1570, formata din conac si zidul de incinta cu poarta. Istoricul N.Iorga spunea despre aceasta
casa ca este o veche cladire din secolul al XVII-lea, avand zidurile ei puternice de palat,
-
7/23/2019 primarie blejoi
30/105
30
impartirea odailor, scarile ei ascunse, formidabile pivnite. Cladirea a fost distrusa debombardamentele aeriene din 31 mai 1944.
In aceeasi lista, la pozitia 2319 Monumente de Arhitectura, gasim si BisericaSfantul Visarion, din cimitirul satului Ploiestiori (azi, in ruina), ctitorita de Constantin
Candescu, fiul marelui stolnic Mihalcea Candescu, intre 1745-1760 si amintita de Bauer inMemoires historiques et geographiques sur la Valachie (1788). Fatadele la exterior sunttratate in stil brancovenesc. Din fresca initiala se mai pastreaza portretele ctitorilor.Tampla
este in pastrarea Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova.
In satul Blejoi mai exista astazi un Conac al Comanestilor, ridicat la inceputul
secolului al XX-lea (1909), cu camere dispuse pe parter inaltat si inconjurate de o prispa cu
parapet si stalpi de lemn in stil popular. In interior se afla decoratii in stil eclectic.
2.4.3 Serviciile comunitare de interes public
2.4.3.1 Transportul public local
Datorita amplasarii comunei Blejoi in imediata vecinatate a municipiului Ploiesti, nu
s-a impus necesitatea organizarii unui transport public local, ci organizarea unui transport
public care sa asigure legatura cu municipiul Ploiesti. Fiind o legatura intre doua unitati
administrativ-teritoriale distincte, transportul public este unul de interes judetean, fiind
organizat de Consiliul Judetean. Traseul care face legatura intre comuna Blejoi si municipiul
Ploiesti este asigurat de doi operatori licentiati de Autoritatea Rutiera Romana, castigatori al
licitatiei organizate de Consiliul Judetean Prahova in anul 2008. Contractul se va incheia in
anul 2011.
Conform graficelor curselor oferite de Programul Judetean de Transport Persoane
prin Servicii Regulate pana la data de 30.06.008, transportul public pe ruta Blejoi-Ploiesti
este asigurat prin intermediul a 2 masini, care realizeaza un numar de 33 curse planificate
pe zi, cu o estimare de 24 minute pentru fiecare transport.
Traseele actuale care fac legatura intre comuna Blejoi si municipiul Ploiesti prezinta
incovenientul ca are ca punct terminus intrarea in Ploiesti, determinand un timp indelungat
de deplasare pentru legatura cu centrul sau cu alte zone ale Ploiestiului si costuri
suplimentare ocazionate de necesitatea folosirii transportului public local al municipiului
Ploiesti. Astfel se creaza o stare de disconfort pentru cetatenii care sunt nevoiti sa se
deplaseze zilnic catre locurile de munca, scoala sau alte puncte de interes.
Pentru rezolvarea problemei Primaria ia in considerare posibilitatea achizitionarii
unui numar de autobuze pentru crearea unui sistem propriu de transport public pe ruta
Blejoi-Ploiesti si retur, care sa actioneze pe fostele trasee 9 si 29. Acesta ar avea ca beneficii
nu doar reducerea costurilor pe care localnicii le platesc pentru parcurgerea traseului, dar si
fluidizarea traficului rutier transportul in comun devenind o alternativa a transportului cu
-
7/23/2019 primarie blejoi
31/105
31
autovehiculul personal. Acest proiect nu va putea fi insa realizat fara un parteneriat cu
Primaria Ploiesti.
2.4.3.2 Serviciul de alimentare cu apa si canalizare
Administrarea si gestionarea serviciului public de alimentare cu apa si canalizare lanivelul comunei Blejoi se realizeaza prin gestiune indirecta (gestiune delegata), de catre
JOVILA Construct SRL.
Reteaua de distributie a apei potabile masoara 29 km de conducte, de acest serviciu
beneficiind un procent de 99.5% din populatia comunei. Prin investitiile efectuate in ultimii
ani s-a realizat modernizarea sistemului de alimentare cu apa, prin inlocuirea conductelor de
alimentare cu apa din metal cu conducte din PVC, pentru imbunatatirea calitatii apei
distribuite. Modernizarile au fost efectuate pentru circa 83% din reteaua existenta.
Totodata, s-a realizat obligativitatea monitorizarii calitatii apei potabile de catre operatorulserviciului de apa si canalizare.
Datorita problemei pe care o reprezinta insuficienta surselor de apa necesare
alimentarii populatiei, in 2006 administratia publica locala a dobandit in urma unei licitatii
organizate de AVAS o statie de captare apa in satul Blejoi. Astfel, comuna beneficiaza acum
de 8 puturi cu apa, proprietate a comunei, asigurand circa 80% din necesarul de apa, restul
fiind asigurat de la Apele Romane.
Reteaua de canalizare masoara 1.2 km, fiind introdusa in anul 2005, odata cu aparitia
centrelor comerciale in zona de vest a comunei. De acest serviciu beneficiaza doar centrele
comerciale si aproximativ 20 de locuinte din zona.
APA POTABILA CANALIZARE
Total Din care cota de dezvoltare Total Din care cota de dezvoltare
2006 1.68 lei/mc 0.05 lei/mc 0.46 lei/mc 0.02 lei/mc
2007 1.83 lei/mc 0.05 lei/mc
2.4.3.3 Sistemul de alimentare cu gaze naturale si termoficare
Sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizeaza prin intermediul GDF SUEZ
ENERGY Romania SA, unui total de 2645 locuinte.
In comuna Blejoi nu exista o retea de termoficare.
-
7/23/2019 primarie blejoi
32/105
32
2.4.3.4 Serviciul de salubrizare
Administrarea si gestionarea serviciului public de salubrizare la nivelul comunei
Blejoi se realizeaza prin contract de prestari servicii de catre Servicii Salubritate Bucuresti
SRL.
In comuna Blejoi, concomitent cu implementarea serviciului public de salubrizare, a
fost initiata o campanie de instiintare a persoanelor fizice si juridice privind modul de
gestionare a deseurilor in comuna, precum si obligatiile ce revin acestora. Astfel, s-au adus
la cunostinta cetatenilor si agentilor economici masurile privind interzicerea depozitarii
deseurilor in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile
urbanistice, precum si obligativitatea de a incheia contracte cu operatorul serviciului de
salubrizare pentru colectarea deseurilor.
In prezent, desi toate persoanele fizice si juridice pot beneficia de seviciul desalubritate, doar circa 60% dintre gospodarii beneficiaza de serviciul de salubritate, pentru
restul ducandu-se inca o campanie de educare si convingere privind necesitatea contractarii
acestui serviciu. Astfel, autoritatile locale au reusit sa asigure un grad de acoperire a
populatiei cu servicii de salubritate, in procent de 93% pana in anul 2009, conform
angajamentelor din dosarul de negociere capitolul 22 Mediu.
In prezent, la nivel local, deseurile nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii
materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decat intr-o foarte
mica masura. Astfel, se pierd mari cantitati de materii prime secundare si resurse
energetice.
Conform metodologiei si pe baza mediilor nationale, cea mai probabila valoare a
cantitatilor generate pe zi de catre populatie sunt 0,4 kg/locuitor.zi in mediul rural. Pentru
necesitati de calcul au fost utilizate aceste valori, deoarece nu exista masuratori specifice in
judetul Prahova. Astfel se poate estima o cantitate de 1.152.000 kg deseuri produse anual in
comuna Blejoi. Acestea se impart astfel:
%
Deseuri ambalaje de hartie si carton 5.55
Deseuri ambalaje sticla 3.99
Deseuri ambalaje metalice 1.95
Deseuri ambalaje plastic 6.26
Deseuri ambalaje lemn 2.24
Deseuri biodegradabile 70.17
Deseuri reciclabile altele decat ambalajele, din care: 9.42
-
7/23/2019 primarie blejoi
33/105
33
- hartie si carton 1.04
-metale 1.52
-deseuri periculoase 0.03
-DEEE 0.5
-altele 6.22
TOTAL 100.00
Depozitarea deseurilor menajere colectate din judetul Prahova se realizeaza in 4
depozite conforme, amplasate in judetul Prahova. Situatia depozitarii deseurilor in depozite
conforme inregistrata este prezentata in continuare:
Depozit conform /
localitate
Capacitate
proiectata
(m3)
Capacitate disponibila
(m3)
An sistare
activitate
2005 2006 2007
Boldesti-Scaieni 1.250.000 363.616 220.000 76.000 2016
Baicoi 63.000 45.000 11.300 0* 2012
Banesti 135.600 77.500 22.000 2.885 2012
Valenii de Munte 170.000 0 0 150.000 2017
* Depozitare sistata ca urmare a epuizarii capacitatii.
Sursa: Planul judetean de gestiune a deseurilor Prahova
Se poate observa astfel problema deosebita cu care se confrunta judetul Prahova,
volumul de depozitare disponibil urmand a se va epuiza in 2-3 ani. Chiar si in ipoteza
realizarii integrale a extinderii planificate cu noi alveole, a introducerii rapide si eficiente a
colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa,
capacitatea de depozitare va fi epuizata pana in 2010-2011. In cazul in care nu se impune
adoptarea urgenta la nivel judetean a unei optiuni de eliminare finala a deseurilor, si
comuna Blejoi va fi afectata de aceasta problema.
Daca in momentul de fata operatorul comunei ce gestioneaza acest serviciu
utilizeaza depozitul de la Boldesti, amplasarea geografica ii permite accesul la oricare dintre
cele 4 depozite (teritoriul deservit de statiile de transfer este pe o raza intre 30 si 50 de km).
-
7/23/2019 primarie blejoi
34/105
34
-
7/23/2019 primarie blejoi
35/105
35
Estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,
valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora revine autoritatilor locale,
ca parte din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si din Planul Regional de Gestionare
a Deseurilor (MASTER PLAN).
La nivel local, Art. 5, Legeea 101/2006 privind salubrizarea localitatilor prevede
urmatoarele Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,
elaboreaza si aproba strategiile locale cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termenmediu si lung a serviciului de salubrizare, tinand seama de prevederile legislatiei in vigoare,
de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului, precum si de
programele de dezvoltare economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste
strategii trebuie sa fie elaborate in conformtiate cu PJGD.
2.4.3.5 Iluminatul public
Administrarea si gestionarea iluminatului public in comuna Blejoi se realizeaza princontract de prestari servicii incheiat cu SC General M.EL. Electric SRL Baicoi.
Serviciul de iluminat public asigura in mare masura satisfacerea cerintelor si a
nevoilor comunitatii locale, contribuind la ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a
calitatii vietii cetatenilor. Astfel, a crescut gradul de securitate individuala si colectiva pe
teritoriul comunei, precum si a gradului de siguranta a circulatiei rutiere si pietonale.
Totodata, s-a realizat marcarea unor evenimente si sarbatori, prin introducerea iluminatului
festiv.
-
7/23/2019 primarie blejoi
36/105
36
In ultimii 3 ani s-a realizat inlocuirea unui numar mare de corpuri vechi de iluminat, cu
consum mare de energie cu corpuri de iluminat economice, conform normelor in vigoare
pentru asigurarea unui iluminat public corespunzator, cu costuri cat mai reduse.
In prezent circa 95% din reteaua stradala beneficiaza de iluminat public, doar unele
zone nou introduse in intravilan nebeneficiind inca de un iluminat public adecvat.
O analiza comparativa a costurilor cu iluminatul public arata o reducere semnificativa
in conditiile cresterii considerabile a numarului de corpuri de iluminat prin extinderea retelei
de iluminat public:
RON / an
2004 93.024
2005 105.915
2006 98.298
2.5 Mediu
2.5.1 Aerul
In vederea amplasarii unei statii automate de monitorizare a calitatii aerului,
Consiliul Local al comunei Blejoi a aprobat in 2006 darea in folosunta gratuita Agentiei de
Protectie a Mediului Prahova, a unui teren in suprafata de 30 mp apartinand domeniului
public al comunei. Aceasta este si astazi pozitionata in imediata apropiere a Primariei.
Sursa pentru graf icele prezentate: Agentia Protect ia Mediului Prahova
-
7/23/2019 primarie blejoi
37/105
37
SO2 NO2
2.5.2 Apa
Nu exista inregistrate probleme de poluare si calitate a apei.
2.5.3 Solul
Se inregistreaza o mica suprafata contaminata cu nitrati aflata in atentia Agentiei deMediu
2.5.4 Deseuri
Nu exista deseuri periculoase.
Nu se aplica colectarea selectiva a deseurilor.
Nu exista vreo prelucrare a deseurilor.
2.6 Economia locala
In comuna activeaza cca. 350 de societati comerciale, din care peste 90% sunt
intreprinderi familiale si microintreprinderi. In fapt, economia locala este dominata de
activitatile de desfacere a marfurilor cu amanuntul si servicii, in fapt de polul comercial creat
pentru a deservi municipiul Ploiesti (Carrefour, concesionari auto). Contributia celor mai
mari contribuabili reprezinta 60% din veniturile prprii la bugetul local. Alaturi de activitatile
de comert, industria prelucratoare este prezenta prin productia de materiale de constructii.
-
7/23/2019 primarie blejoi
38/105
38
Dupa 1996, activitatile agricole s-au diminuat in mod dramatic. Activitatile
traditionale, cum ar fi cresterea pasarilor si a bovinelor devenind nesemnificative, desi
resursele locale ar permite dezvoltarea acestor activitati.
In acelasi timp, pozitionarea geografica a comnunei a determinat aparitia si
dezvoltarea unui sector de activitate, logistica pentru activitati de comert (depozite, spatii,
platforme).
In vederea promovarii investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in
2006 au fost scutite de la plata impozitului pe teren pentru terenul aferent investitiilor
derulate. Scutirea s-a acordat pe toata perioada executarii investitiei, pana la punerea in
functiune.
In vederea realizarii unor investitii publice de interes local sau judetean, Consiliul
Local Blejoi a aprobat asocierea cu Consiliul Judetean Prahova si alte consilii locale din judet,pentru constituirea unei societati comerciale pe actiuni, astfel Consiliul participand cu un
aport de 6600 RON.
In 2006 consilierul juridic din cadrul aparatului propriu al Consiliului Local este
desemnat ca reprezentant al comunei Blejoi in Adunarea Generala a Actionarilor Societatii
Comerciale Infrainvest Prahoha.
2.6.1 Forta de munca
Intrucat astazi nu exista date statistice credibile, ne propunem ca in viitor sa
executam o minitorizare a fortei de munca.
2.6.2 Industrie
Domeniu activitate Nr.firme
Comert produse alimentare 80
Fabricare si productie 43
Transporturi 33
Constructii 18
Altele 117
Total 344
-
7/23/2019 primarie blejoi
39/105
39
Alte forme de comert 53
Comert produse alimentare 80
2.6.3 Agricultura
Islazurile comunale situate in comuna Blejoi sunt deschise pentru pasunatul
bovinelor ce apartin locuitorilor comunei contra unei taxe stabilite anual de catre Consiliul
Local.
Bovine mature Junici
2006 30 20
2007 35 25
Exista in continuare o ferma de pasari cu un efectiv de pana la 90 mii capete.
2.6.4 Turism
In comuna Blejoi functioneaza un numar de doua hoteluri:
Petrom, 24 camere,
Regina Noptii, 30 camere.
Acestea inregistreaza un grad de ocupare de 76%.
Constatam ca oferta turistica este practic inexistenta, obiectivele turistice locale
nefiind puse in valoare. Apropierea de municipiul Ploiesti eclipseaza obiectivele locale si
creeaza dificultati in articularea unei oferte turistice specifice.
2.6.5 Comert si servicii
Apropierea de municipiul Ploiesti si DN1 au favorizat aparitia polului comercial ce
deserveste municipiul Ploiesti a atrage clienti de pe o raza de cca. 30 km. Aceleasi
considerente au dus la concentrarea concesionarilor auto. Dupa dezvoltarea
hypermaketurilor, se pare ca etapa urmatoare va apartine centrelor comerciale (mall-uri),
mai multe proiecte importante fiind demarate, insa puse in acest moment in asteptare.
In anul 2006 s-a aprobat receptia finala a lucrarii Piata Agroalimentara in satul
Blejoi, in valoare totala de 1.189.660,56 lei, investitia fiind cuprinsa in lista de inventar a
bunurilor ce apartin domeniului public al comunei. Peridiocitatea pietei este permanenta, cu
-
7/23/2019 primarie blejoi
40/105
40
un orar de functionare zilnic. Piata beneficiaza de un numar de 34 locuri de parcare si este
sectorizata in patru zone, in functie de specificul produselor comercializate. Suprafata totala
este de 3100 mp, din care este acoperita 768 mp.
Respectarea conditiilor privind exercitarea comertului cu produse si servicii de piata
in zonele publice se face si prin existenta unui cantar de control, a unui spatiu de inchiriere a
cantarelor si echipamentului de protectiie, a unui grup sanitar public, instalatii interioare de
alimentare cu apa si canalizare si a containerelor metalice pentru depozitarea gunoiului
menajer.
2.7 Capitalul social
2.7.1 Populatia
Comuna Blejoi are o populatie de 8151 locuitori, distribuita astfel:
Sat Populatie
0 14 ani 15 59 ani 60 ani si peste Total
Blejoi 630 2567 615 3812
Ploiestiori 409 1918 431 2758
Tantareni 193 1238 150 1581
1232 5723 1196 8151
Se observa ca persoanele in varsta sunt grupate in Blejoi si Ploiestiori, si tot aici esteconcentrata si populatia tanara.
2.7.2 Starea de sanatate
In fapt, furnizorii de servicii medicale pentru populatia comunei se gasesc in
municipiul Ploiesti. Distanta pina la Spitalul Judetean Prahova, mai mica de 3 km, face ca
asistenta medicala locala sa fie doar o extensie a serviciilor acestuia. Se constata insa lipsa
de asistenta pentru persoanele netransportabile si a a celor aflate in dificultate.
Spatiile medicale din satele Blejoi si Ploiestiori au fost trecute din domeniul public in
domeniul privat al comunei, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 110/2005 aprobata cu modificari
prin Legea nr. 236/2006. Astfel, cele 2 dispensare in care isi desfasoara activitatea un numar
de 4 medici de familie si un stomatolog sunt propuse pentru a fi vandute medicilor in urma
unei licitatii.
Farmacia Ploiestiori a fost supusa procedurii de scoatere la licitatie pentru
concesionare, cu obligativitatea realizarii de catre concesionar a modernizarii si extinderii
acesteia.
-
7/23/2019 primarie blejoi
41/105
41
2.7.3 Educatia formala si informala
In comuna se afla 2 scoli generale si 3 gradinite, dar nici un liceu. Aceeasi apropiere
de municipiul Ploiesti face ca preferintele elevilor sa se indrepte catre scoli si licee de laoras.
In 2006 Consiliul Local a realizat un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Blejoi, in
vederea realizarii proiectului Ne place sa ne petrecem timpul liber in mod divers.Obiectivul vizat a fost dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a copiilor, in formarea unei
personalitati autonome si creative. Astfel, Consiliul a cofinantat cu un procent in cuantum
de 10% din valoarea de maxim 10.000 $ a proiectului.
Tot in acelasi an s-a realizat si un parteneriat cu Scoala cu clasele I-VIII Ploiestiori, in
vederea realizarii proiectului Revista scolara Micul jurnalist, scoala obtinand ocofinantare cu un procent in cuantum de 10% din valoarea de maxim 7000 $ a proiectului.
2.8 Adminstratia publica locala
Comnuna Blejoi este o unitate adminstrativ teritoriala parte a Judetului Prahova,
compusa din 3 sate: Blejoi, Ploiestiori, Tantareni.
Adminstratia este exercitata de catre Primarie.
-
7/23/2019 primarie blejoi
42/105
42
Primar
SecretarConducere = 1
Viceprimar
Cabinet primarConsilier contr. = 1
Audit Public InternAuditor sup. II = 1
Compartiment JuridicCons. juridic contr. IV = 1
Compartiment
Administratie PublicaConsilier sup. I =1Inspector sup. II = 1Referent sup. II =3
Referent I contr. = 1Agent agr. deb. contr. =1Agent agr. contr. = 1
Compartiment Urbanism,
Amenjarea Teritoriului,Disciplina in Constructii,
Protectia MediuluiInspector contr. = 1Referent sup. II = 1
Referent sup. III =1
Compartiment Buget,
Finante,Contabilitate,Impozite si Taxe
Inspector asistent III = 1Inspector spec. contr. gr.I = 1
Inspector spec. contr. = 1Referent sup. II = 2Referent contr. gr.I = 1
Referent contr. = 1Casier gr.I = 2
Compartiment
Integrare EuropeanaConsilier contr. = 1
Birou Politie
ComunitaraSef birou gr. asist. III = 1
Referent asist. gr. III (ag.comunitari) = 8
Referent debutant = 2
Pers. contr. = 9
Personal DeservirePers. ingrijire = 1
Paznic = 2Munc. calif. III = 3Pers. spec. protectia impotriva
incendiilor = 1
CulturaBibl