Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE Proiect: Dezvoltarea capacității administrative a MCI de implementare a
unor acțiuni stabilite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare
tehnologică și Inovare 2014-2020 (SIPOCA 27)
Raport sintetic de evaluare panel
BIOECONOMIE (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu
domeniul Sănătate și alimentație din Roadmap ESFRI
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
Cuprins
Introducere ..................................................................................... 3
1 ”Landscape”-ul IC-urilor din domeniul Bioeconomie ................................ 5
1.1 Infrastructuri de Cercetare analizate ............................................. 5
1.2 Considerații generale în analiza de ”landscape” ................................ 6
2 Rezultatele analizei de ”landscape” în domeniul Bioeconomie .................... 9
2.1 Dezvoltări științifice identificate .................................................. 9
2.2 Propuneri privind actualizarea roadmap-ului național ......................... 9
2.3 Modalități de implicare a IC-urilor în rezolvarea problemelor societale.... 11
2.4 Posibilități de implicare a IC-urilor în sistemul European Innovation Partnerships ................................................................................. 12
2.5 Posibilități de creare a unor consorții de tip ERIC-RO ......................... 13
3 Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de realizare și susținere a roadmap-ului național al IC .................................................................. 14
4 Concluzii ................................................................................... 19
Anexa: Rezultatele evaluării propunerilor de IC ....................................... 20
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE Introducere
Acest raport sintetic a fost generat în urma analizei de ”landscape” a IC-urilor din
domeniul domeniul Bioeconomie aflate în diverse stadii de dezvoltare în România,
ținând cont deopotrivă de principiile ESFRI (European Strategy Forum on Research
Infrastructures) și de specificitățile cercetării românești. Ca o linie generală, s-a
considerat că ciclul de viață a unei IC cuprinde următoarele etape: fezabilitate –
construcție – operare – decomisionare. Faza premergătoare fezabilității (definirea
programului de cercetare, coagularea comunității științifice, identificarea
utilizatorilor) nu este considerată parte a ciclului de viață a unei IC, fiind de obicei
adresată prin programe și proiecte de cercetare care pot sau nu să conducă la o
propunere viabilă de IC.
O foaie de parcurs (”roadmap”) națională trebuie să cuprindă întreaga varietate
pentru a produce efecte coerente pe termen lung și a evita sincopele, ținând seama
de faptul că o anumită flexibilitate în abordarea de noi direcții de cercetare este
necesară pentru a ține pasul cu progresul științei și tehnologiei. Astfel, IC-urile
mature, operaționale, sunt foarte importante în stimularea cercetării prezente, dar
deopotrivă de importante pentru stimularea cercetării viitoare sunt IC-urile aflate în
faza de construcție și/sau fezabilitate. În general, este de așteptat ca faza de
implementare (fezabilitate și construcție) a unei IC să se finalizeze în maxim 10 ani
de la debutul propunerii, atingând stadiul de IC reper. Faza operațională a IC-urilor
reper se extinde pe o durată de 25-40 ani, timp în care își dezvoltă pe deplin
programul științific și produce impact nu doar asupra comunității științifice ci și
asupra societății și economiei în general.
Fezabilitate•Plan de
implementare•Studiu de
fezabilitate•Analiza cost-
beneficiu
Construcție•Structura de
guvernanță•Construcția IC•Definirea serviciilor
și modalităților de acces
•Testarea funcționalității
Operare•Servicii către
utilizatori•Acces deschis la
date•Acces deschis la
infratsructură
Decomisionare•Inchidere•Re-orientare
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE De-a lungul ciclului de viață, IC-urile prezintă caracteristici și nevoi diferite în
funcție de etapa în care se află, motiv pentru care monitorizarea progresului și
suportul acordat trebuie adaptate la specificul fazei de dezvoltare. Deși cele mai
importante investiții se fac în faza de construcție a unei IC, nu trebuie neglijate
modernizările periodice ale IC-urilor aflate în faza de operare deoarece doar prin re-
tehnologizare și modernizare acestea își pot păstra poziția de ”leadership” în
domeniul lor științific.
În Bioeconomie, România a făcut progrese semnificative în ultimii ani. Acestea au
fost stimulate de maturizarea ofertei științifice românești în acest domeniu, inclusiv
datorită oportunităților de investiții în laboratoare și echipamente, pregătire a
resurselor umane și creării de parteneriate.
În ansamblu, o dificultate evidentă a panelului în realizarea analizei de ”landscape”
a fost slaba înțelegere de către aplicanți a principiilor ce descriu și guvernează o IC.
Multe dintre aplicații descriu ansamble de laboratoare din diverse instituții, a căror
colaborare este justificată ca IC. De cele mai multe ori a fost necesară o analiză
dincolo de componența dosarelor pentru a identifica elementele neclare, lipsă sau
deficitar descrise, și a delimita propunerile viabile și importante de cele
nerelevante. O consultare mai largă (de exemplu prin interviuri ale coordonatorilor
propunerilor și implicarea unor experți din străinătate) este necesară pentru
procesul de realizare a foii de parcurs național. Limbajul bombastic, afirmațiile
neverificabile, promisiunile exagerate, abordarea de tip ”proiect de cercetare” din
multe aplicații ridică un semnal de alarmă privind înțelegerea noțiunii de IC, ca și a
rolului ”roadmap-ului” național ca document strategic și nu ca autoritate
finanțatoare.
Este de menționat de asemenea faptul că în acest proces s-a analizat componenta
românească a unor (eventuale) IC-uri de tip ESFRI/ERIC, și nu IC-ul european.
Fără pretenția că analiza de ”landscape” este completă dar cu încrederea ca IC-urile
relevante pentru momentul actual au fost identificate, panelul dorește să sublinieze
dinamica acestora și să recomande reluarea procesului de realizare a ”roadmap-ului”
național cu o frecvență constantă de 3 ani.
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE 1 ”Landscape”-ul IC-urilor din domeniul Bioeconomie
1.1 Infrastructuri de Cercetare analizate
Prin aplicarea “Metodologiei de implementare a procedurii de elaborare a foii de
parcurs naționale a Infrastructurilor de Cercetare – IC de interes național”, aprobată
prin decizia CRIC, a fost evaluată documentația primită spre analiză pentru IC din
lista de mai jos (în ordine alfabetică):
Tabel 1 Lista propunerilor de IC analizate
Nr.
crt
.
Denumire IC Acronim
1 Animal Nutrition Biobasis/ Biobaza pentru Nutriție
Animală AnimBio
2 Infrastructura de cercetări avansate privind calitatea
produselor agroalimentare AqRI
3 Centrul de cercetare irigații și tehnologii avansate CCITA
4 Infrastructura Europeană de Cercetare - Platforme de
Screening Open Acess pentru Chimia Biologică EU-OPENSCREEN
5 Infrastructura de cercetare europeană pentru siguranța
alimentară prin depistarea fraudelor alimentare EURALIM
6 Centrul de cercetări transdisciplinare aplicative pentru
științe, tehnologii, inginerie electrică, mecanică și
energetică pentru industia alimentară
FoodStream
7 Infractructura de Cercetare pentru Nutriție și Patologie
Animală și Comparată INPAC
8 Infrastructure for promoting Metrology in Food and
Nutrition METROFOOD
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
9 Platformă de cercetare, formare și consultanță în
utilizarea bioresurselor microbiene din România MIBIRO
10 Infrastructura inter-regională de cercetare
transdisciplinară pentru nanobiotehnologii emergente RoRIC-NeXT-BioNAN
1.2 Considerații generale în analiza de ”landscape”
Din analiza acestor propuneri, precum și din studiul situației pe plan european a IC-
urilor de tip ESFRI / ERIC, panelul dorește să transmită CRIC următoarele:
• Roadmap-ul national al infrastructurilor de cercetare trebuie să se alinieze
tendințelor europene dar, în același timp, să țină seama și de capacitățile
reale și de interesele proprii ale României. Astfel, nu toate propunerile
analizate de acest panel au fost considerate realiste și/sau relevante. Totuși,
o serie de IC-uri identificate de acest panel care nu s-au alăturat unei
initiative europene de tip ESFRI, au fost considerate relevante și importante
pentru cercetarea științifică și pentru mediul economic din România, motiv
pentru care susținem introducerea lor pe roadmap-ul national al IC.
• Deși menite să servească nevoilor societale, principalul scop al IC-urilor este
de a promova dezvoltarea și implementarea excelenței în știință. În acest
context, activitățile economice și de altă natură decât cele de cercetare și
inovare trebuie să reprezinte max. 20% din totalul activităților unei IC.
Sustenabilitatea IC-urilor în faza de operare nu se poate, deci, baza pe
veniturile provenite din activități economice, ci trebuie asigurată din: a) o
finanțare de bază asigurată de MCI și alte ministere cu interes în preluarea și
utilizarea rezultatelor cercetării; b) proiecte de cercetare obținute pe bază
de competiție din programe de cercetare naționale și internaționale; c) surse
”in-kind” asigurate de instituțiile care operează IC-ul; d) participația la
activitățile și structurile centrale ale eventualei IC europene de tip ERIC; e)
max. 20% din contracte economice.
• Atragem atenția asupra IC-urilor distribuite, care sunt construite și operate
de consorții de instituții de CD. Pentru acestea recomandăm CRIC să
investigheze care sunt mijloacele de constituire a unor structuri legale supra-
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE instituționale, care să poată aplica și derula contracte de finanțare ca entități
de sine stătătoare. Există diverse modele în Europa, de la așa-numitele ”Joint
Research Units” până la clustere, dar varianta optimă trebuie stabilită și în
relație cu legislația românească. Ca exemplu, participarea în consorțiu la
competițiile ” Programul Operațional Competitivitate 2014-2020; Axa
prioritară 1- Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul
competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor; Acțiunea 1.1.1 - Mari
infrastructuri de CD” nu sunt în acest moment acceptate, motiv pentru care
IC distribuite nu pot utiliza această formă de finanțare pentru construcție sau
modernizare.
• Pe lângă celelalte criterii (deja incluse în metodologie), nivelul de maturitate
a unei IC este definitoriu pentru includerea pe roadmap-ul national.
Roadmap-ul trebuie să cuprindă atât IC-urile mature, operaționale, și care pot
avea nevoie de re-tehnologizare, cât și pe cele în curs de construcție (active)
sau în stadiu de coagulare (emergente), care trebuie impulsionate pentru a se
organiza în mod coerent și eficient. Fiecare dintre acestea este importantă în
peisajul IC-urilor naționale și asigură, pe diverse orizonturi de timp,
dezvoltarea cercetării de vârf. Roadmap-ul national nu trebuie, însă, să
cuprindă IC-uri aflate în faza de idee, a căror fezabilitate nu este dovedită,
care nu răspund unei problematici științifice bine definite, sau care nu au un
program operațional și o comunitate științifică semnificativă interesată.
• Clasificarea după punctaj a propunerilor analizate nu reprezintă, din
punctul nostru de vedere, o procedură corectă de realizare a roadmap-ului
național deoarece IC-urile aflate în diverse stadii de maturitate nu pot fi
realmente comparate folosind aceleași criterii.
• În acest context, propunem CRIC realizarea roadmap-ului național similar
roadmap-ului ESFRI, și anume introducerea a 3 categorii de IC-uri:
o IC reper: IC-uri care sunt deja operaționale și care trebuie re-
tehnologizate și/ sau menținute într-o stare de funcționare adecvată.
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE o IC active: IC-uri care sunt în stadiu de pregătire, cu un grad de
maturitate ridicat (existența unui studiu de fezabilitate / apartenența
la o IC de tip ESFRI sau cel puțin la o rețea de instituții europene care
intenționează să se constituie într-o IC de tip ESFRI sau într-o retea de
tip I3 / definite ca fiind de importanță strategică la nivel
guvernamental), și cu o structură și o guvernanță bine definite.
o IC emergente: IC-uri aflate în faza de coagulare, cu un grad mic de
maturitate (stadiu de realizare a studiului de fezabilitate, dar bine
conectată international și cu interes exprimat de o comunitate
științifică semnificativă), în proces de stabilire a structurii și
guvernanței, și cu potențial ridicat de a ajunge proiecte active / reper
pana la următorul roadmap.
• La această grupare pe cele 3 categorii de IC-uri propuse a face parte din
roadmap-ul național se consideră util a se face precizarea ariei de relevanță
acolo unde IC-urile își manifestă unicitatea și orientarea tematică către un
portofoliu bine definit de servicii cu acces deschis pentru comunitatea
științifică și alte părți interesate:
o Internațională / Europeană, de tip ESFRI/ERIC;
o Națională (la nivelul României, din perspectiva SNCDI 2014-2020);
o Regională intrafrontalieră (la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare -
http://www.fonduri-ue.ro/por-2014) sau transfrontalieră (prin
programele Cross Border Cooperation -
https://ec.europa.eu/neighbourhood-
enlargement/neighbourhood/cross-border-cooperation_en).
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE 2 Rezultatele analizei de ”landscape” în domeniul Bioeconomie
În urma realizării unor întâlniri on-line, pentru analiza aspectelor de natură a
calitativă specifice evaluării IC menționate în lista de mai sus, panelul de evaluatori
face următoarele recomandări specifice:
2.1 Dezvoltări științifice identificate
Se identifică următoarele dezvoltări științifice și provocări emergente de
cercetare, ținând cont de aspecte legate de inovare, dar adresând în același timp și
aspecte legate de impactul socio-economic al IC analizate:
a) Cercetări privind calitatea produselor agroalimentare (AqRI)
b) Cercetări de nutriție animală (AnimBio)
c) Cercetări privind efectele compușilor chimici asupra sistemelor biologice (EU-
OPENSCREEN)
d) Cercetări în domeniul ingineriei alimentare (MIBIRO, FoodSTREAM)
e) Cercetări în domeniul metrologiei analizelor produselor alimentare
(METROFOOD)
f) Cercetări în domeniul nanobiotehnologiilor emergente (RoRIC-NeXT-BioNAN)
2.2 Propuneri privind actualizarea roadmap-ului național
Se propune actualizarea foii de parcurs (roadmap), pornind de la proiectele
menționate în Raportul de strategie al CRIC din decembrie 2016 și din Raportul
intermediar privind IC din România – iulie 2017, atât pentru proiectele pentru care
România se află deja în parteneriat european sau conduce astfel de parteneriate,
cât și pentru proiectele identificate ca urmare a prezentei activități a panelului
Bioeconomie (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniul
Sănătate și alimentație din Roadmap ESFRI și care se regăsesc în lista prezentată mai
jos, astfel:
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
Tabel 2 Lista IC-urilor propuse pentru roadmap-ul național 2017
Tip IC Domeniul
ESFRI Mod de intervenție Acronim IC
Aria de
relevanță
IC-u
ri a
ctiv
e
BIOECONOMIE
Construcție și
operaționalizare
conform
angajamentelor
asumate prin
participarea la
ESFRI/ERIC și/sau a
studiilor de fezabilitate
și a planurilor de
implementare
1. EU-
OPENSCREEN
2. METROFOOD
3. MIBIRO
Europeană
(ESFRI)
IC-u
ri e
mer
gent
e
Realizarea studiilor de
fezabilitate, planurilor
de implementare/
construcție și a analizei
cost-beneficiu
1. RoRIC-NeXT-
BioNAN
2. AnimBio
3. FoodStream
4. AqRI
Națională
Justificare: Introducerea pe roadmap-ul national a tuturor IC-urilor identificate mai
sus permite dezvoltarea și exploatarea investițiilor făcute și respectarea
angajamentelor internaționale, dar și îmbrățișarea unor noi direcții de cercetare.
Numărul mare de IC-uri propuse de acest panel pentru roadmap-ul national reflectă
faptul că România are, în acest domeniu, un potențial ridicat de cercetare și o ofertă
pe măsură.
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE • Domeniul BIOECONOMIE (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) este
corelat cu domeniul Sănătate și alimentație din Roadmap ESFRI. În acest
context, au fost identificate un număr semnificativ de potențiale IC în
România, mai precis au fost analizate 10 aplicații, din care 7 se înscriu în
definiția CRIC a IC naționale. Aceste IC-uri se află în diverse stadii de
maturitate, care nu sunt corect reflectate de punctajele rezultate în urma
aplicării criteriilor din grila de evaluare. Recomandările acestui panel pentru
roadmap-ul național sunt făcute ținând seama de cele 3 nivele de maturitate
definite mai sus.
• Dintre IC din domeniul BIOECONOMIE identificate, sunt foarte bine integrate
in IC ESFRI active trei dintre ele: EU-OPENSCREEN, METROFOOD, MIBIRO.
2.3 Modalități de implicare a IC-urilor în rezolvarea problemelor societale
Se identifică următoarele modalități, prin care IC din domeniul BIOECONOMIE
(domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniul Sănătate și
alimentație din Roadmap ESFRI pot să contribuie la dezvoltarea societală și să
întărească dialogul dintre comunitățile de cercetare și societate pentru abordarea
marilor provocări: sănătatea populației, schimbările demografice, bunăstarea,
siguranța alimentară, bioeconomie și agricultură sustenabilă, economia circulară,
transport integrat nepoluant, acțiuni privind climatul și mediul, o societate
reflexivă, incluzivă și inovativă, precum și protejarea libertății și securității
cetățenilor:
• Toate IC-urile identificate contribuie direct la rezolvarea provocării societale
”societate reflexivă, incluzivă și inovativă” prin asigurarea suportului necesar
efectuării de cercetări dedicate:
o IC-urile sunt platforme de cercetare care asigură implementarea
politicii europene care privește economia bazată pe cunoaștere.
o IC-urile asigură integrarea comunității științifice românești în
comunitatea științifică europeană de vârf, desfășurarea de proiecte de
cercetare de excelență în domenii prioritare
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE o IC-urile contribuie la transpunerea în practică a priorităților naționale
din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare Şi Inovare
o IC-urile susțin utilizarea științei de excelență pentru asistarea deciziilor
necesare dezvoltării – administrații locale, regionale, naționale
o IC-urile au un rol major în dezvoltarea și implementarea de noi
tehnologii în domeniul mediului și transferul lor spre economie
• IC-urile identificate în domeniul ESFRI domeniul Bioeconomie contribuie
direct la rezolvarea provocărilor societale ”sănătatea populației” și
”agricultură sustenabilă”, furnizând date științifice, soluții și tehnologii
inovative de obținere a unor produse alimentare sigure şi optimizate, fără a
răspunde însă și altor provocări precum cele legate de dezvoltarea sectoarelor
horticol, forestier şi piscicol.
• IC-urile identificate în domeniul ESFRI Bioeconomie contribuie indirect la
rezolvarea provocării societale ”acțiuni privind climatul și mediul”, furnizând
date științifice, soluții și tehnologii inovative de obținere a unor produse
alimentare prietenoase cu mediul susținând astfel contracararea efectelor
schimbărilor climatice.
2.4 Posibilități de implicare a IC-urilor în sistemul European Innovation
Partnerships
Se identifică posibilitatea funcționării IC din domeniul furnizând date științifice,
soluții și tehnologii inovative de obținere a unor produse alimentare prietenoase
(domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniul Sănătate și
alimentație din Roadmap ESFRI - în sistemul European Innovation Partnerships,
orientată către marile provocări societale
(http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip) și se fac
următoarele recomandări:
• Toate aceste infrastructuri sunt deschise colaborării cu mediul privat,
relevante pentru toate cele cinci EIP-uri existente. Participarea lor la EIP-uri
este, însă, prematură deoarece EIP-urile nu sunt deocamdată funcționale,
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE conform raportului de expertiză independentă: ”The Expert group
recommends improvements in the execution of the current EIPs and is calling
for a second iteration of EIPs based on modified targets and approach”. În
această situație, nu recomandăm trasarea unor obiective și alocarea de
resurse pentru participarea la EIP-urile existente.
2.5 Posibilități de creare a unor consorții de tip ERIC-RO
Pentru IC din domeniul Bioeconomie (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) –
corelat cu domeniul Sănătate și alimentație din Roadmap ESFRI, care nu are caracter
de unicitate în România, se identifică posibilitatea de creare a unor consorții de
tip ERIC-RO, prin care să se constituie rețele cu adevărat unice și cu un potențial
științific foarte ridicat, împreună / în colaborare cu:
• Dacă prin termenul ”de tip ERIC-RO” se înțelege un consorțiu de agenții de
finanțare din România (analog structurilor de tip ERIC la nivel European în
care agenții de finanțare din diverse țări, cel puțin trei, semnează un acord
prin care asigură în comun rersurse financiare pentru construcția și operarea
unei IC), atunci recomandăm re-activarea planurilor sectoriale ale Ministerului
Cercetării și Inovării, Ministerului Agriculturii și dezvoltării rurale, Ministerului
sănătății care să asigure sustenabilitatea financiară și preluarea rezultatelor
cercetării de la IC-urile identificate.
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE 3 Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de realizare și susținere a
roadmap-ului național al IC
Se propune către CRIC următoarea abordare strategică pentru IC din domeniul
Bioeconomie (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniul
Sănătate și alimentație din Roadmap ESFRI
1) Revizuirea roadmap-ului national al IC-urilor o dată la 3 ani, făcând o analiză
completă a IC-urilor existente și noi
a) Păstrarea pe roadmap a acelor IC care dovedesc progres real
b) Trecerea dintr-o categorie în alta a IC-urilor în funcție de atingerea
indicatorilor din planul operational
c) Excluderea de pe roadmap a acelor IC care nu dovedesc progres (conform
planului operational) sau nu se dovedesc viabile.
2) Revizuirea metodologiei de realizare a roadmap-ului national al IC, astfel:
a) Redefinirea domeniilor roadmap-ului national al IC după domeniile ESFRI și
cele specifice Romaniei, nu după cele de specializare inteligentă
b) Organizarea unor ”info days” pentru explicarea principiilor unei IC, precum și
a metodologiei de selecție pentru roadmap-ul național
c) Organizarea unei sesiuni de primire a propunerilor pentru noi IC, cu o durată
de cel puțin 1 lună
d) Realizarea unui set complet de formulare, explicite și bine organizate, pentru
dosarele de IC, care să permită evaluarea corectă și obiectivă a propunerilor
i) Structurarea mai clară a Fișei de Infrastructură, cu instrucțiuni și limită de
text; eliminarea repetițiilor; obligativitatea unui abstract în limba engleză
(pentru promovare ulterioară)
ii) Introducerea unui formular conținând planul operational al IC (indicatori
măsurabili pe ani), de exemplu:
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
Tabel 3 Exemplu privind formularul
planului operațional al IC, de considerat pentru următorul proces de realizare a roadmap-ului național al IC
Indicator* n-2 n-1
n
(an
curent)
n+1 n+2 ... n+5 ... n+25 ... n+26 ... n+27
Este/nu este parte a unei IC de tip
ESFRI/ERIC NU NU DA DA DA DA DA DA DA
Este/nu este parte a unei rețele
internaționale DA DA DA DA DA DA DA DA DA
Stadiul de dezvoltare: studiu
fezabilitate / construcție / testare
/ operațional
studiu
fezabil
itate
studiu
fezabilit
ate
constructie construct
ie
testar
e
operațion
al
operațion
al
decomisio
nare
decomisio
nare
Valoarea echipamentelor de CD 0 0
Număr total personal care
operează IC
0 0
Număr de cercetători care
operează IC
0 0
Număr de zile de acces la
infrastructură oferite
0 0
Valoare contracte de CD generate 0 0
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
Valoare contracte economice
generate
0 0
etc.
*Pentru fiecare dintre indicatori trebuie atașat un document doveditor al situației curente (chiar și o declarație pe propria
răspundere dacă nu există altceva)
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE
iii) Introducerea unui formular mai detaliat privind costurile de construcție și
de operare a IC
iv) Introducerea unui formular în care să fie listate echipamentele majore din
cadrul IC (existente și care urmează a fi achiziționate), cu specificarea
unicității și a valorii acestora
v) Înlocuirea CV-urilor cu o listă de personal din care să reiasă și cuantumul
de timp alocat de fiecare persoană special pentru IC (pe lângă experiența
și rolul fiecăreia)
e) Organizarea selecției în două etape:
i) Analiza dosarelor pentru respingerea propunerilor care nu se încadrează
în definiția unei IC și pentru identificarea punctelor tari și punctelor slabe
ale fiecărei propuneri
ii) Interviu cu responsabilul de IC pentru clarificarea punctelor slabe și
încadrarea propunerii la gradul de maturitate potrivit
(a) Raportul de evaluare întocmit în urma discuțiilor panelului trebuie
înaintat responsabilului de IC cu toate observațiile și recomandările
relevante, în vederea îmbunătățirii pe viitor a activității acestei IC.
f) Renunțarea la punctaje numerice care duc la o ierarhizare forțată, utilizarea
a cinci categorii de încadrare a propunerilor de IC după gradul de maturitate
și progres: 3 categorii care sunt incluse pe roadmap (IC reper, active și
emergente) și 2 care nu sunt incluse pe roadmap: a) IC inactive - IC-uri care
s-au regăsit în roadmap-ul anterior (în categoria a, b sau c) dar au fost
abandonate sau nu dovedesc progresul promis (de exemplu indicatorii sunt
mult inferiori celor asumați în planul operațional); b) Proiecte nerelevante -
propuneri care nu se incadrează în definiția IC națională
3) Demararea unor programe speciale pentru finanțarea construcției și operării
IC-urilor de pe roadmap-ul national (în funcție de stadiul de dezvoltare al
fiecăreia și de necesitățile acesteia) care să permită:
Raport sintetic de evaluare panel BIOECONOMIE a) Respectarea angajamentelor internaționale;
b) Eficientizarea investițiilor deja făcute în infrastructură și resurse umane, prin
impulsionarea dezvoltării coerente, sustenabile și previzibile a IC-urilor active
până la faza de exploatare a acestora;
c) Menținerea IC-urilor reper la nivelul de excelență cerut de comunitatea
utilizatorilor, prin re-tehnologizare când este necesar.
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
4 Concluzii
În concluzie, propunem CRIC:
1. Introducerea pe roadmap-ul national al IC pentru domeniul Bioeconomie, a celor 3 IC-
uri active și 4 proiecte de IC emergente, conform Tabel 2 Lista IC-urilor propuse pentru
roadmap-ul național 2017, cu justificările prezentate în secțiunea Rezultatele analizei
de ”landscape” în domeniul Bioeconomie;
2. Modificarea metodologiei de realizare a roadmap-ului național al IC conform
recomandărilor din secțiunea Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de
realizare și susținere a roadmap-ului național al IC.
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
Anexa: Rezultatele evaluării propunerilor de IC
Propunerile de IC analizate sunt prezentate mai jos în ordinea: a) domeniului ESFRI deservit;
b) gradului de maturitate; c) punctajului obținut la evaluare.
Tabel 4 Lista IC-urilor selectate, a categoriilor de maturitate și a punctajelor obținute
Nr.
crt. Acronim IC
Grad
maturitate
Punctaj
Observații și recomandări
EU-
OPENSCREEN
IC activ
121
EU-OPENSCREEN este IC
românească ce contribuie la IC de
tip ESFRI cu același nume. A primit
finanțare de la Uniunea Europeană
prin programul FP7-
INFRASTRUCTURES-2010-1 și are
studiu de fezabilitate, așadar
recomandăm includerea sa pe
roadmap-ul național ca IC activ.
METROFOOD IC activ
121
METROFOOD este IC românească
ce contribuie la IC de tip ESFRI cu
același nume. A primit finanțare
de la Uniunea Europeană prin
programul de cercetare și inovare
Horizon 2020 și are studiu de
fezabilitate, așadar recomandăm
includerea sa în roadmap-ul
național ca IC activ.
MIBIRO IC activ
117
MIBIRO este IC românească ce
contribuie la IC MIRRI-ESFRI.
Rețeaua este formată din 5
organizații de cercetare ce
formează un consorțiu, fiind unicul
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
reprezentant al României care a
aderat deja la rețeaua pan-
europeană MIRRI-ESFRI, așadar
recomandăm includerea sa în
roadmap-ul național ca IC activ.
RoRIC-NeXT-
BioNAN
IC
emergent
96
RoRIC-NeXT-BioNAN este o
propunere de IC nouă, un
Consorțiu Național constituit
recent, printr-un Acord de
parteneriat, prin care se
urmărește corelarea activităților a
5 infrastructuri de cercetare,
dezvoltate prin eforturi
concentrate la nivelul fiecărei
instituții partenere.
Fiind într-un stadiu incipient de
organizare dar operațională,
recomandăm includerea în
roadmap-ul national ca IC
emergent.
AnimBio
IC
emergent
94
AnimBio este o propunere de IC
nouă, localizată într-o singură
locație care concentrează
majoritatea echipamentelor,
metodologiilor / know-how-ului și
a personalului din domeniul
nutriției animale din Romania. IC
poate fi conectată cu ușurință
într-o rețea pan-Europeană de
infrastructuri convergente prin
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
urmare recomandăm includerea în
roadmap-ul national ca IC
emergent.
FoodStream
IC
emergent
94
FoodStream este o propunere de
IC nouă, aflată în faza de
construcție, motiv pentru care
recomandăm introducerea pe
roadmap-ul național ca IC
emergent.
AqRI
IC
emergent
86
AqRI este o propunere de IC nouă,
aflată în faza de construcție,
motiv pentru care recomandăm
introducerea pe roadmap-ul
național ca IC emergent.
EURALIM
Proiect
nerelevant
0 Nu este asigurat caracterul de
unicitate la nivel național.
IC poate avea o contribuție
importantă la obiectivele
strategice. Aceasta este însă
realizată preponderent nu prin
activități axate pe obiectul
principal de activitate
(instrumentar analitic, dezvoltare
de metode) ci prin analize,
mapping-uri, realizate deja de alți
actori CDI.
CV-urile, considerate individual,
sunt bune și foarte bune. Au însă
un caracter unilateral: un număr
mare de chimiști/ fizicieni
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
(corelat cu obiectul de activitate
al institutului care deține IC), la
care se adaugă câte un specialist
(în general mai tânăr) din diverse
domenii: agronomie, industrie
alimentară, horticultură,
biotehnolgie, mediu. Acesta indică
o abordare transversală, în
condițiile în care în fiecare din
aceste domenii există unități CDI
care abordează subiecte specifice
acestor domenii. De asemenea,
proporția proiectelor
internaționale este relativ redusă.
În aceste condiții, nu recomandăm
includerea ICEMSCLIM în roadmap-
ul național.
CCITA Proiect
nerelevant
0 Nu are maturitatea necesară
încadrării ca IC. Tipurile de
infrastructuri de cercetare în
funcție de criteriul maturității
implică situarea acesteia în 4
stadii: etapa de proiect,
construcție, operare și
decomisionare. CCITA este doar în
stadiul de propunere de proiect de
cercetare. Totodata, definiția IC
implică existența unei Mase Critice
(MC) de specialiști, capabilă să
susțină funcționarea, dezvoltarea
experimentelor și obținerea
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
saltului de cunoaștere în domeniul
de excelență și unicitate al
infrastructurii operaționale. CCITA
nu poate asigura această Masă
Critică de specialiști (definită la 10
specialiști) în planificarea
înființării a 4 laboratoare ce vor
implica 129 de echipamente sau
seturi de instrumente științifice.
În aceste condiții, nu recomandăm
includerea ICEMSCLIM în roadmap-
ul național.
INPAC Proiect
nerelevant
0 Nu are maturitatea necesară
încadrării ca IC. Tipurile de
infrastructuri de cercetare în
funcție de criteriul maturității
implică situarea acesteia in 4
stadii: etapa de proiect,
construcție, operare și
decomisionare. INPAC este doar în
stadiul de propunere de proiect de
cercetare.
Nu se respectă caracterul de
unicitate la nivel național, acesta
fiind asigurat doar parțial. De
exemplu, în domeniul Nutriție
animală se suprapune major cu
INCDBNA, în domeniul Control și
inovare în calitatea și igiena
alimentelor se suprapune cu
Raport sintetic
de evaluare panel BIOECONOMIE
Universitatea ”Dunărea de Jos„
Galați, cu INCDBA-IBA București,
cu institutele ANSVSA, etc.
În ceea ce privește domeniul
nutriția animală există o
necorelare între titlul
infrastructurii și CV-urile echipei –
doar o mică parte din acestea sunt
specifice domeniului (foarte puțini
nutriționiști).
În aceste condiții, nu recomandăm
includerea ICEMSCLIM în roadmap-
ul național.