PROIECT
PRIVIND OBIECTIVELE PROPUSE PENTRU MANDATUL DE
MEMBRU AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
2011 - 2017
Înfăptuirea rolului constituţional al Consiliului Superior al
Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să constituie
principala direcţie de acţiune a activităţii Consiliului şi în perioada 2011-
2017.
Asigurarea independenţei justiţiei, fundament al statului de drept,
presupune acţiunea pe două coordonate principale:
– asigurarea unor mecanisme şi proceduri adecvate care să
garanteze respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi protejarea
sistemului judiciar de orice influenţe de natură politică, economică etc.,
respectiv asigurarea independenţei justiţiei la nivel de sistem;
– garantarea independenţei profesionale a fiecărui magistrat
în parte, astfel încât activitatea de înfăptuire a justiţiei să fie subordonată în
exclusivitate aplicării legii.
Pe de altă parte, independenţa justiţiei presupune cu necesitate
eficientizarea funcţionării acesteia ca serviciu public, asigurarea celui mai
înalt standard calitativ posibil în actualele condiţii economice şi sociale.
În acelaşi timp, în realizarea principalului deziderat de asigurare a
independenţei justiţiei, activitatea pe care Consiliul Superior al
Magistraturii o va desfăşura în perioada 2011-2017 trebuie să constituie,
2
2
în mod firesc, o continuare a activităţii acestuia din primii ani de
funcţionare în baza noului cadru legal creat prin dispoziţiile Legii nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi
completările ulterioare.
Prin prezentul proiect îmi propun o prezentare succintă a
principalelor obiective necesar a fi avute în vedere de către Consiliu în
perioada următoare, obiective care vizează atât activitatea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, în considerarea calităţii în care candidez pentru această
funcţie, cât şi a sistemului judiciar, în ansamblul său.
I. OBIECTIVE REFERITOARE LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE
ŞI JUSTIŢIE
Obiectivele generale pe care le voi urmări în calitate de
reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul
Superior al Magistraturii vizează:
- consolidarea cadrului instituţional al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie;
- consolidarea rolului fundamental al instanţei supreme în
asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către
instanţele judecătoreşti.
3
3
În acelaşi timp, intrarea în vigoare a noilor coduri ( civil, penal,
de procedură civilă şi procedură penală) implică stabilirea unor
obiective necesare punerii în aplicare a noilor dispoziţii, atât sub
aspect instituţional, dar şi al creării premiselor unei practici unitare
a instanţelor în aplicarea acestora.
În realizarea obiectivelor generale, pot fi identificate
următoarele direcţii principale de acţiune:
I) Iniţierea unui proiect de lege privind organizarea şi
funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectiv
desprins direct din dispoziţiile art. 126 alin. (4) din Constituţie
care prevăd „ Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege
organică”. Acest act normativ trebuie să aibă ca premisă
asigurarea independenţei justiţiei, ceea ce impune în mod
necesar :
• reglementarea unor garanţii care sa conducă la asigurarea
unui buget propriu şi dimensionat pentru funcţionarea în
condiţii optime a instituţiei;
• reformarea actualei modalităţi de numire în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în
funcţiile de conducere din cadrul acestei instanţe, sens în
care numirea judecătorilor ar trebui făcută de către Consiliul
4
4
Superior al Magistraturii, fie la propunerea ÎCCJ, fie cu
avizul conform al acestei instituţii, în urma verificării şi
constatării înaltului standard profesional şi moral; totodată
numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui ÎCCJ ar trebui să
fie făcută de CSM la propunerea colegiului de conducere,
iar numirea preşedinţilor la propunerea preşedintelui
instanţei, cu consultarea judecătorilor din cadrul secţiei
respective;
• asigurarea unui cadru necesar pentru ca eventuala
răspundere materială şi profesională a judecătorilor să se
realizeze cu respectarea unor garanţii adecvate;
• orice verificare care vizează activitatea profesională a
judecătorilor instanţei supreme ar trebui făcută, fie de către
inspectori cu cel mai înalt grad profesional, fie de către
judecători anume desemnaţi de către preşedintele ÎCCJ;
• schimbarea modalităţii de evaluare a activităţii profesionale
în cadrul ÎCCJ, în considerarea statutul judecătorilor, în
sensul înlocuirii evaluării individuale, aplicabile în prezent, cu
evaluarea de sistem;
• menţinerea dar şi respectarea statutului de demnitar al
judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu
înlăturarea oricăror discuţii de natură a aduce atingere
5
5
drepturilor astfel conferite (ex. indemnizaţie, paşaport
diplomatic, transport, deplasări, locuinţe de serviciu etc.);
• menţinerea dispoziţiilor legale care permit judecătorului
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la eliberarea din funcţie,
accesul, fără examen, în profesii liber ale precum cea de
notar sau de avocat;
• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la
gestionarea bugetului propriu şi înlăturarea oricăror discuţii
referitoare la gestionarea bugetului Înaltei Curţi de către
Ministerul Justiţiei;
• asigurarea cadrului organizatoric şi de reglementare, în
vederea preluării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor curţilor de
apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi
judecătoriilor.
II) Asigurarea cadrului organizatoric al instanţei supreme,
necesar punerii în aplicare a dispoziţiilor noilor coduri; pe baza
studiilor de impact privind punerea în aplicare a noilor coduri,
dar şi a studiilor asupra creşterii volumului de activitate a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sarcină complexă care
impune luarea următoarelor măsuri:
6
6
• suplimentarea numărului de judecători, magistraţi –
asistenţi, personal auxiliar de specialitate;
• repartizarea unui sediu corespunzător pentru Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie; cu privire la acest aspect
poate fi prezentată ca soluţie mutarea sediului acesteia în
actualul Palat de Justiţie, unde în prezent funcţionează
Curtea de Apel Bucureşti, clădire cu valoare de simbol
pentru justiţia din România, dar şi o eventuală măsură
cu caracter temporar, respectiv identificarea unor locaţii
care să permită amenajarea unor sedii separate pentru
funcţionarea adecvată a unor secţii;
• asigurarea din bugetul naţional a resurselor financiare
necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei
supreme (alocarea cu prioritate a unor fonduri pentru
continuarea procesului de informatizare a activităţii
ÎCCJ).
III) Asigurarea ocupării posturilor vacante de judecător,
magistrat asistent şi personal auxiliar de specialitate, cu
respectarea, în principal, a criteriului competenţei profesionale
şi a transparenţei procedurilor de recrutare; în acest sens ar
trebui adoptate proceduri mai rapide de numire atât a
judecătorilor cât şi a magistraţilor asistenţi, dar şi a celuilalt
7
7
personalul, cu respectarea standardelor de competenţă şi
moralitate.
IV) Consolidarea instituţiei recursului în interesul legii,
creşterea rolului şi eficienţei acestui mecanism în unificarea
jurisprudenţei, precum şi asigurarea calităţii şi accesibilităţii
deciziilor pronunţate în interesul legii.
V) Revizuirea competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, prin reducerea competenţei de a judeca în primă
instanţă şi prin limitarea judecării în recurs a chestiunilor de
drept, ceea ce ar permite şi o reformare a procedurilor judiciare
desfăşurate în faţa instanţei supreme şi, în acest cadru, ar putea
fi elaborată, la nivel normativ, o Cartă a procedurii în faţa
Curţii, aşa cum există pentru multe instanţe supreme din state
ale Uniunii Europene ( Franţa, Germania etc.).
VI) Stabilirea, împreună cu Uniunea Naţională a Barourilor
din România, a corpului avocaţilor cu drept de a pune concluzii
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
8
8
VII) Iniţierea unei propuneri legislative privind înfiinţarea
funcţiei de procuror general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
separat de Procurorul General al României.
II. OBIECTIVE REFERITOARE LA SISTEMUL JUDICIAR
Aceste obiective sunt subsumate obiectivului fundamental de îndeplinire
a rolului constituţional şi legal al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant
al independenţei justiţiei.
În acelaşi timp, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să
acţioneze, în limitele competenţelor constituţionale, în colaborare cu
celelalte instituţii din sistemul judiciar, pentru creşterea eficienţei
sistemului judiciar, în acord cu recomandările şi concluziile Comisiei
Europene, rezultate din evaluarea progreselor realizate de România în ceea
ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite în cadrul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Pentru promovarea independenţei judecătorilor şi a sistemului
judiciar, direcţiile principale de acţiune în care ar trebui să se
acţioneze sunt următoarele:
9
9
• consolidarea statutului judecătorilor şi asigurarea
stabilităţii acestui statut, în acord cu demnitatea funcţiei şi
cu importanţa rolului lor în statul de drept;
• refacerea prestigiului social al judecătorului, care trebuie
să constituie un exemplu de profesionalism şi etică
profesională;
• redobândirea încrederii societăţii în justiţie, prin
asigurarea eficienţei sistemului instanţelor judecătoreşti, a
profesionalismului şi integrităţii magistraţilor şi a
personalului auxiliar;
• asigurarea unui sistem de venituri salariale pentru
judecători, în raport de rolul lor şi de responsabilităţile
acestei funcţii;
• raţionalizarea volumului de activitate a judecătorilor,
condiţie indispensabilă pentru îndeplinirea în mod
eficient a atribuţiilor de judecată şi pentru soluţionarea
cauzelor într-un termen rezonabil;
• degrevarea judecătorilor de sarcinile care nu au caracter
judiciar, astfel încât activitatea acestora să fie concentrată
asupra înfăptuirii actului de justiţie şi a creşterii calităţii
acestuia.
În vederea îndeplinirii obiectivului general vizând creşterea
eficienţei sistemului judiciar şi, implicit, a realizării
10
10
condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi
Verificare, este necesar să se acţioneze în următoarele direcţii
principale:
• consolidarea capacităţii administrative a Consiliului
Superior al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii
membrilor săi;
• îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al
Magistraturii în domeniul perfecţionării criteriilor de
selecţie şi promovare a judecătorilor în vederea creşterii
eficienţei activităţii sistemului judiciar;
• pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în mod
corespunzător a noilor coduri;
• asigurarea unei practici judiciare unitare şi în
conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE.
În realizarea celor două obiective generale, pot fi identificate
următoarele obiective specifice.
I. Obiective vizând consolidarea independenţei justiţiei şi a
statutului judecătorilor şi procurorilor
11
11
stabilirea conţinutului şi mijloacelor de asigurare a
independenţei justiţiei, în acord cu standardele general
recunoscute ale Uniunii Europene, prin:
• recunoaşterea de către celelalte puteri a justiţiei ca
domeniu de interes naţional şi asigurarea finanţării
corespunzătoare a sistemului judiciar;
• transferul bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• revenirea integrală în bugetul justiţiei a sumelor încasate
din taxele judiciare de timbru;
• păstrarea reprezentării majoritare a judecătorilor şi
procurorilor în componenţa Consiliului Superior al
Magistraturii, în eventualitatea revizuirii Constituţiei;
aplicarea deplină a principiului constituţional al separaţiei şi
echilibrului puterilor în stat, prin:
• instituirea unui mecanism de dialog şi colaborare între
puterile statului, precum şi a adoptării unui cod de bune
practici în relaţiile instituţionale;
12
12
• promovarea unei propuneri legislative în sensul ca
bugetul justiţiei să fie stabilit după aceleaşi reguli
procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului;
• formularea unei propuneri legislative care să detalieze
procedura de avizare de către Consiliul Superior al
Magistraturii a proiectelor de acte normative privind
activitatea justiţiei şi care să prevadă sancţiunea
nesolicitării avizului;
• formularea unei propuneri legislative care să stabilească
întinderea eficienţei juridice a avizelor conforme ale
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la
bugetele instanţelor şi parchetelor şi să interzică
rectificarea bugetelor justiţiei, fără avizul Consiliului
Superior al Magistraturii;
garantarea statutului
magistratului român, în acord cu standardele general
recunoscute ale Uniunii Europene, prin:
• promovarea unei propuneri de garantare, prin lege
organică, a tuturor elementelor care configurează statutul
magistratului, pentru asigurarea stabilităţii şi
13
13
predictibilităţii în cariera profesională, inclusiv prin
asigurarea unui sistem de venituri salariale în
concordanţă cu rolul şi responsabilităţile funcţiei ;
• întărirea statutului magistratului procuror în vederea
asigurării deplinei independenţe profesionale;
îmbunătăţirea imaginii publice a magistratului român, prin:
• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a instanţelor
judecătoreşti şi a parchetelor cu mecanismele societăţii
civile;
• consolidarea relaţiei cu mass-media, inclusiv prin
creşterea gradului de participare a reprezentanţilor
Consiliului Superior al Magistraturii şi a purtătorilor de
cuvânt de la instanţe şi parchete la activităţile acestora;
• soluţionarea cu celeritate de către Inspecţia Judiciară a
lucrărilor privind semnalările din presă în legătură cu
pretinsa conduită necorespunzătoare a magistraţilor,
precum şi a cererilor referitoare la apărarea
independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale.
II. Obiective care vizează creşterea eficienţei sistemului judiciar
14
14
consolidarea capacităţii administrative a Consiliului Superior
al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii membrilor săi,
prin:
• stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi individuale
actualizate pentru membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
• reorganizarea comisiilor şi colectivelor compuse din
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi
stabilirea unor programe anuale de activitate;
• organizarea unor întâlniri periodice între membrii
Consiliului Superior al Magistraturii şi magistraţi, în care
să se prezinte activitatea desfăşurată şi priorităţile pentru
perioada următoare;
• organizarea unor întâlniri periodice între membrii
Consiliului Superior al Magistraturii şi conducătorii de
instanţe şi parchete pentru dezbaterea problemelor
importante privind sistemul judiciar;
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi
asociaţiile de magistraţi;
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi
reprezentanţi ai societăţii civile;
15
15
• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului
Superior al Magistraturii şi reprezentanţi ai altor profesii
juridice;
• consolidarea independenţei Inspecţiei Judiciare (de
exemplu: sesizarea „proprie” - din oficiu - asupra unor
semnalări din presă, atacarea cu recurs a hotărârilor
apreciate ca fiind nelegale şi/sau netemeinice în materie
disciplinară etc.) şi sporirea eficienţei activităţii Inspecţiei;
• creşterea transparenţei activităţii Inspecţiei Judiciare şi
asigurarea unei practici unitare la nivelul celor două
servicii;
• soluţionarea cu celeritate a acţiunilor disciplinare, cu
respectarea garanţiilor procesuale;
• reexaminarea obiectivelor şi consolidarea capacităţii şi
organizării inspecţiilor judiciare pentru a se asigura
concentrarea suficientă pe investigarea disciplinară;
• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la
funcţionarea Inspecţiei Judiciare pe lângă Plenul CSM.
• introducerea unei evaluări anuale a performanţei
Inspecţiei Judiciare;
• ocuparea posturilor vacante din cadrul Inspecţiei şi
îmbunătăţirea procedurii de selecţie a inspectorilor
16
16
judiciari, pe criterii obiective şi cu asigurarea
reprezentativităţii regionale;
• evaluarea personalului din cadrul aparatului tehnic –
administrativ şi din Inspecţia Judiciară;
• promovarea unei propuneri legislative privind revizuirea
competenţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al
Magistraturii (creşterea competenţelor Plenului,
degrevarea de atribuţiile care nu ţin în mod esenţial de
rolul constituţional al Consiliului Superior al
Magistraturii etc.); stabilirea cvorumului de şedinţă şi,
respectiv, a cvorumului de vot în raport de natura
atribuţiei exercitate;
• revizuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul creşterii
eficienţei activităţii sale;
• creşterea transparenţei organizării şedinţelor Plenului şi
ale Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum
şi a hotărârilor adoptate, prin publicarea pe site-ul
Consiliului a tuturor documentelor relevante, inclusiv în
materie disciplinară, într-un format clar şi accesibil;
• îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi
asigurarea unităţii de practică (la nivelul Plenului,
Secţiilor, precum şi între Secţii);
17
17
• îmbunătăţirea motivării hotărârilor Consiliului Superior
al Magistraturii;
• continuarea procesului de consultare a magistraţilor
asupra anumitor hotărâri ale Consiliului Superior al
Magistraturii, inclusiv prin intermediul Reţelei Naţionale
a Adunărilor Generale;
• cooperarea cu asociaţiile profesionale şi cu societatea
civilă în desfăşurarea unor proiecte sau studii (de
exemplu: evaluarea instituţională a funcţionării
sistemului judiciar, deontologie profesională,
jurisprudenţa CEDO ce vizează România etc.);
• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a Consiliului
Superior al Magistraturii;
• continuarea organizării unor conferinţe de presă, în care
să fie prezentate problemele de interes public ale
sistemului judiciar;
• intensificarea participării reprezentanţilor Consiliului
Superior al Magistraturii la dezbateri publice privind
sistemul judiciar;
• revizuirea paginii de internet a Consiliului, în sensul unei
mai bune structurări a informaţiilor oferite;
• intensificarea relaţiilor internaţionale ale Consiliului
Superior al Magistraturii (multiplicarea contactelor
18
18
directe cu reprezentanţii Comisiei Europene, parteneriate
bilaterale sau multilaterale cu instituţii similare,
continuarea participării active la activităţile derulate de
Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare etc.);
îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii
în domeniul resurselor umane şi creşterii eficienţei activităţii
sistemului judiciar, prin:
• revizuirea strategiei de resurse umane, atât pe termen
scurt, cât şi pe termene mediu şi lung (inclusiv prin
previzionarea fluctuaţiilor de personal, cu accent pe
ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi
modificările de competenţă preconizate);
• redimensionarea schemelor de personal la instanţe şi
parchete, în raport de media încărcăturii de dosare pe o
perioadă relevantă;
• efectuarea demersurilor necesare pentru ocuparea
posturilor vacante de magistraţi, grefieri şi celelalte
categorii de personal;
• stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor
şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi
19
19
calitativi privind activitatea instanţelor şi parchetelor, în
acord cu standardele CEPEJ;
• îmbunătăţirea activităţii de statistică judiciară (indicatori
statistici revizuiţi, preluarea datelor statistice de la toate
instanţele şi parchetele etc.);
• evaluarea proiectului privind stabilirea provizorie a
volumului optim de activitate la instanţe şi efectuarea
măsurătorilor pentru determinarea timpului de
soluţionare a dosarelor;
• stabilirea volumului optim de activitate la nivelul
parchetelor;
• creşterea eficienţei sistemului actual de evaluare a
activităţii profesionale a magistraţilor, în scopul creşterii
responsabilităţii magistraţilor şi a performanţei
sistemului judiciar;
• îmbunătăţirea procedurilor de promovare în funcţii de
execuţie şi funcţii de conducere la instanţe şi parchete;
• continuarea demersurilor de implementare a
proiectului privind transferul sarcinilor administrative
de la judecători la personalul auxiliar (grefieri
principali);
20
20
• continuarea demersurilor de implementare a proiectului
privind îmbunătăţirea managementului instanţelor şi
introducerea conceptului de „manager de instanţă”;
• revizuirea procedurii de transfer, delegare şi detaşare a
magistraţilor;
• continuarea demersurilor pentru implementarea
proiectului privind crearea unui sistem IT integrat de
management al resurselor;
• creşterea capacităţii Institutului Naţional al
Magistraturii în ceea ce priveşte formarea iniţială şi
continuă şi luarea de măsuri în vederea garantării unor
standarde profesionale pentru toţi magistraţii;
• îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al
Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri (curicula,
cercetare ştiinţifică, utilizare de fonduri etc.);
• multiplicarea activităţilor de formare profesională a
magistraţilor, cu accent pe specializarea în domenii
deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii
nou apărute (cauzele instrumentate de către Agenţia
Naţională de Integritate: controlul averilor,
incompatibilităţi, conflicte de interese);
• efectuarea demersurilor necesare (în colaborare cu
Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte
21
21
de Casaţie şi Justiţie) pentru întărirea capacităţii
instituţionale şi logistice a instanţelor şi parchetelor;
pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în
mod corespunzător a noilor coduri, prin:
• implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în
efectuarea studiilor de impact privind noile coduri;
• elaborarea, pe baza studiilor de impact privind punerea
în aplicare a noilor coduri, a unor propuneri de
redimensionare a schemelor de personal ale instanţelor
şi parchetelor şi, ulterior, a unor propuneri de
redistribuire a personalului;
• organizarea, prin intermediul Institutului Naţional al
Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, a
acţiunilor de formare profesională în raport de noile
reglementări;
• colaborarea cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi reprezentanţii altor
profesii juridice în vederea organizării unor acţiuni de
formare comune în raport de noile reglementări;
22
22
asigurarea unei practici judiciare unitare şi în
conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE, prin:
• continuarea organizării de întâlniri profesionale pentru
asigurarea unificării practicii judiciare şi a practicii
administrative (eventual şi la nivel teritorial) între
preşedinţii secţiilor de specialitate de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti,
reprezentanţii Comisiei de unificare a practicii judiciare şi
reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
• analiza tendinţelor practicii judiciare în materiile care
impun intervenţii legislative urgente şi formularea de
propuneri corespunzătoare;
• multiplicarea
activităţilor de formare profesională continuă (atât la
nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat) pentru
asigurarea unei practici judiciare unitare;
• publicarea, în
cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul
Guvernamental, a hotărârilor relevante ale CEDO şi
CJCE;
• consultarea reprezentanţilor altor profesii juridice
(avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori
23
23
judecătoreşti, poliţişti, experţi etc.) cu privire la
problemele de practică neunitară;
• crearea, pe site-
ul Consiliului Superior al Magistraturii, a unui forum de
discuţie pe probleme de practică neunitară;
• continuarea
implementării unor proiecte privind unificarea practicii
judiciare.
Din această perspectivă, necesitatea continuării şi dezvoltării
proiectelor începute de Consiliul Superior al Magistraturii în
perioada 2005-2010, precum şi valorificarea experienţei dobândite în
„administrarea” justiţiei în această perioadă, atât prin prisma „paşilor
înainte” în reformarea justiţiei, dar şi a analizei neîmplinirilor din
această perioadă, constituie premisele prezentului demers.
Închei prin a sublinia faptul că începând cu anul 2003 am
înţeles să mă implic permanent dar mai ales activ în toate
evenimentele importante care au marcat esenţial activitatea Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi
a sistemului judiciar în general, dar şi în acţiuni care au vizat
apărarea statutului şi intereselor judecătorilor instanţei supreme.
24
24
Pentru apărarea independenţei justiţiei şi a reputaţiei
profesionale a judecătorilor, cu prilejul diverselor întâlniri oficiale
sau în mass-media, am recurs întotdeauna la poziţii clare şi ferme,
subliniind, de fiecare dată, importanţa şi rolul judecătorului în
apărarea drepturilor într-o societate democratică.
Consider că, alături de colegii mei magistraţi, am reuşit ca, în
ciuda multor presiuni, să menţinem neştirbit statutul magistratului
ca garanţie pentru un sistem judiciar independent şi puternic.
Judecător
Lidia Bărbulescu
25
25