Download - PUZ Sector 6_Memoriu Pezentare 2013-2014-1
VOLUMUL I
MEMORIU
PREZENTARE
P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6
BENEFICIAR : PRIMĂRIA SECTOR 6, MUNICIPIUL BUCUREȘTI PROIECTANT: SC ALTER EGO CONCEPT SRL DATA: 2012
1
member of
©2012 Alter Ego Concept
VOLUMUL I – MEMORIU DE PREZENTARE
„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”
FOAIE DE CAPĂT
DENUMIREA PROIECTULUI:
P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6
BENEFICIAR:
PRIMĂRIA SECTORULUI 6, BUCUREȘTI
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ALTER EGO CONCEPT S.R.L.
PROIECTANTI DE SPECIALITATE:
STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE:
INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI, BUCUREȘTI
DOCUMENTATIE TEHNICA NECESAERA OBTINERII AVIZULUI DE GOSPODARIREA APELOR:
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
RAPORT DE MEDIU – PUZ COORDONATOR SECTOR 6:
P.F.A. drd. ing. Tatiana Dimache
STUDIUL TRANZITARII UNDELOR DE VIITURA SI AL STABILIRII REGIMULUI DE
INUNDABILITATE PE RAUL DAMBOVITA IN ZONA POLDERULUI GIULESTI SARBI:
S.C. AQUAPROIECT S.A.
NR.CONTRACT:
35/2009
DATA:
decembrie 2012
2
member of
©2012 Alter Ego Concept
VOLUMUL I – MEMORIU DE PREZENTARE
„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”
LISTĂ SEMNĂTURI
ŞEF PROIECT
urb. Marius Găbureanu
ŞEF PROIECT DE SPECIALITATE – Studiu istoric de fundamentare pentru „Plan Urbanistic Zonal
Sector 6”
Arh. Iosef Kovacs
ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – Documentatie tehnica necesara obtinerii Avizului
de Gospodarirea Apelor „Plan Urbanitic Zonal Sector 6”/ Studiul tranzitarii undelor de viitura si al
stabilirii regimului de inundabilitate pe raul Dambovita in zona polderului Giulesti-Sarbi
conf. ing. dr. ing. Alexandru Dimache
sef lucrari dr. ing. Iulian Iancu
ing. Mihai Pop
ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – RAPORT DE MEDIU, PUZ
COORDONATOR SECTOR 6
Drd. Ing. Tatiana Dimache
COLECTIV PROIECTARE
urb. Ruxandra Nedelcu
urb. Mariana Uglea
urb. Roxana Rusu
urb. Alexandru Stanciu
urb. Radu Vânturache
Data:
decembrie 2012
3
member of
©2012 Alter Ego Concept
VOLUMUL I – MEMORIU DE PREZENTARE
„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”
CUPRINS MEMORIU DE PREZENTARE
CUPRINS:
1. INTRODUCERE
1.1.Date de recunoaștere a documentației 4
1.2. Obiectul PUZ 4
1.3. Surse de documentare 6
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluția zonei 6
2.2. Încadrare în municipiul București 9
2.3. Elemente ale cadrului natural 10
2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 16
2.5. Circulația rutieră și feroviară 18
2.6. Ocuparea terenurilor și asigurarea cu echipamente publice 25
2.7. Echipare edilitară 50
2.8. Probleme de mediu ( evidențierea valorilor de patrimoniu ce
necesită protecție, gestionarea deșeurilor, riscuri naturale și antropice)
58
2.9. Concluzii-disfuncționalități și măsuri 76
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. Prevederi P.U.G. București 81
3.2. Zonificare funcțională a teritoriului administrativ. Bilant teritorial 81
3.3. Modernizarea circulației rutiere și feroviare 94
3.4. Dezvoltarea echipării edilitare 106
3.5. Protecția mediului (organizarea sistemului de spații verzi, protejarea
bunurilor de patrimoniu prin instituirea și definirea zonelor de protecție
ale siturilor arheologice și monumentelor istorice)
114
3.6. Obiective de utilitate ublică 124
4. CONCLUZII-MĂSURI ÎN CONTINUARE 133
ANEXE
ANEXA NR.1 LEGISLATIVĂ 135
ANEXA NR.2 SCHEME AJUTĂTOARE MEMORIU PREZENTARE 138
4
member of
©2012 Alter Ego Concept
MEMORIU DE PREZENTARE
„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”
1. INTRODUCERE:
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei:
• Denumirea lucrării: P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6
• Beneficiar: Primăria Sectorului 6.
• Proiectant: S.C. Alter Ego Concept S.R.L. cu sediul in București, B-dul Iuliu Maniu
nr.7, Bucureşti, înamtriculată sub nr. J40/9205/2006, telefon +40 21 315
85 65, fax +40 21 315 85 66,
e-mail: [email protected], www.alterego-concept.ro
• Data elaborării:
noiembrie 2012
1.2. Obiectul P.U.Z.:
Lucrarea de față se refera la PLANUL URBANISTIC ZONAL COORDONATOR AL
SECTORULUI 6 din MUNICIPIUL BUCUREȘTI și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de
dezvoltare ale sectorului pentru perioada valabilității documentației respective.
În conținutul documentației se va regăsi tratarea următoarelor categorii de probleme:
- probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati si prioritati de
interventie la nivelul teritoriului administrativ al sectorului 6
- zonificarea funcțională a teritoriului sectorului 6 și stabilirea regimului juridic al acesteia printr-un
sistem de reglementari și servituți adecvate;
- volumul și structura potențialului uman, resurse de muncă;
- potențialul economic al sectroului 6;
- organizarea circulațiilor și a transporturilor;
- echiparea tehnico-edilitară;
- reabilitarea, protecția și conservarea mediului;
- reabilitarea, protecția și conservarea patrimoniului construit;
- condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
În urma studiului și a propunerilor de soluționare a categoriilor de probleme menționate mai sus,
materialul oferă instrumente de lucru necesare elaborării, aprobării cât și urmăririi aplicarii Planului
Urbanistic Zonal în urmatoarele domenii: proiectare, administrație centrală și locală, agenți economici,
colectivități sau persoane particulare beneficiare.
Obiectivele lucrării constau în:
Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, interdicţii temporare şi permanente de construire,
a zonelor expuse la riscuri naturale;
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere;
Evidențierea fondului construit valoros și a modului de valorificare a acestuia;
Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate;
Fundamemtarea realizării unor investiții de utilitate publică.
Planul Urbanistic Zonal urmăreşte introducerea constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice,
crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea
activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi
accentuate implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură
edilitară, fiind conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului.
5
member of
©2012 Alter Ego Concept
În baza P.U.Z. se pot emite Certificate de urbanism şi Autorizaţii de construire pentru obiective ce
nu ridică probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuinţe prin completare în cadrul zonelor
rezidenţiale, în care prescripţiile de construibilitate – regim de aliniere şi înălţime, P.O.T., C.U.T.,
echipare edilitară, accese etc. – rezultă clar din documentaţia P.U.Z.). În caz contrar se va solicita
elaborarea P.U.Z. sau P.U.D., după caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdicţie temporară de
construire se vor elabora documentaţii P.U.Z..
Scopul P.U.Z.-ului este de a introduce constrîngeri şi permisivităţi urbanistice, de creare a
condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, a premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor
economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare locală. De asemenea vor fi accentuate
implicaţiile dezvoltării urbanistice asupra sistemului de circulaţii şi a reţelei de infrastructură edilitară, fiind
conturate măsurile pentru dezvoltarea armonioasă a sectorului. Prin Planul Urbanistic Zonal se identifică
zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale sau
planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu
claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 6.
Principalul obiectiv al P.U.Z. Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București constă în
crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificării urbanistice, în vederea realizării
dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a arealului de implementare,
în corelație cu zonele adiacente și cu prevederile P.U.Z.-urilor aprobate în perioada 2005-2012 în cadrul
teritoriului administrativ al sectorului 6.
P.U.Z. Coordonator al Sectorului 6, Municipiului București constituie documentatia care stabilește
obiective, acțiuni și măsuri de dezvoltare pentru teritoriul administrativ al sectorului pe perioada următoare
(5-10 ani), in baza analizei multicriteriale a situației existente.
Prin P.U.Z.-ul, de fata, s-au stabilit obiectivele, acțiunile, prioritățile și reglementarile de urbanism
(permisiuni si restricții) necesare a fi aplicate în utilizarea rationala a teritoriului.
Principalele obiective pe termen mediu (5-10 ani ) sunt următoarele:
Intărirea mixității funcționale și diferențierea acestor zone mixte în funcție de amplasare și rolul lor
în cadrul sectorului, raportate la municipiul Bucuresti.
Dezvoltarea direcționată a zonelor mixte în lungul arterelor importante de legătura intre sectorul 6
si celelalte sectoare (1, respectiv 5), precum și pe arterele de legatură între centrele urbane la nivel
local (de sector).
Înlocuirea funcțiunilor incompatabile și transformarea lor în zone mixte, dinamice și capabile să
asigure reconversia funcționala dorită, în vederea atragerii de investiții.
Sistematizarea și extinderea rețelei stradale astfel încât să raspundă cerințelor de dezvoltare a
sectorului.
Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile, precum și a celei de canalizare.
Dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor care să includă toate etapele unui
sistem eficient (colectare selectivă la sursă), valorificarea deșeurilor refolosibile, transport si depozitare
conformă cu normele în vigoare.
Încurajarea parteneriatelor public-privat în vederea înființării de servicii alternative și realizarea de
investiții.
Posibilitatea accesării de fonduri interne și externe pentru reabilitarea monumentelor istorice,
ansamblurilor și siturilor arheologice.
Reglementări ale intervențiilor de conservare si protecție ale siturilor arheologice, monumentelor și
ansamblurilor istorice.
Lucrarea de față se va alinia la „Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de
guvernare 2010–2012, Sector 6” prin intermediul căruia sunt urmărite următoarele obiective pe termen
scurt și mediu:
Susținerea creșterii economice la nivelul unității administrativ teritoriale.
Proiecte și măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii școlare preuniversitare.
Proiecte și măsuri care vizează protecția familiei.
Proiecte și măsuri care vizează protecția copilului și familiei.
6
member of
©2012 Alter Ego Concept
Integrarea familiilor de romi în comunitate.
Proiecte și măsuri ce vizează protecția socială a persoanelor vârstnice si a persoanelor cu
dizabilități.
Realizarea infrastructurii de date spatiale în vederea asigurării suportului informațional necesar
adoptării unor decizii fundamentate cu privire la limitele unităților administrative teritoriale,
infrastructura de interes public, situații de urgență, urbanism și amenajarea teritoriului, protecția
mediului, prevenirea dezastrelor.
Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural național; restaurarea, protejarea și
promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate și a rețelelor de cooperare culturală,
având în vedere potențialul patrimoniului cultural de a susține dezvoltarea socială și economică.
Promovarea valorilor culturii române in circuitul cultural.
Dezvoltarea serviciilor și sistemelor societății informaționale.
Creșterea gradului de acces la serviciile publice informatizate internațional.
Elaborare studii și proiecte aferente obiectivelor de investiții în domeniul infrastructurii rutiere și
tehnico-ediliatre.
Protejarea și dezvoltarea durabilă a resurselor naturale și a mediului.
1.3. Surse documentare:
În scopul întocmirii prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de surse documentare
referitoare la contextul teritorial, stadiul actual al dezvoltării și propuneri de perspectivă pentru sectorul 6.
1.3.1. Studii și proiecte elaborate anterior:
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU ) Sector 6, Programul Operational Regional
2007-2013, Axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1-Planuri integrate de dezvoltare urbană,
Sub-domeniul: Centre urbane;
Planul de Amenajare a Teritoriului Național: PATN;
Planul de Amenajare a Teritotiului Județean Ilfov;
Raport anual privind starea mediului în Municipiul București, pe anul 2009;
Concept Strategic Bucuresti 2035.
1.3.2. Studii de fundamentare întocmite concomitent cu prezentul PUZ:
Studiu de fundamentare istorică pentru Plan Urbanistic Zonal Sector 6, municipiul Bucuresti
elaborat de Institutul Național al Patrimoniului, București –octombrie 2012.
1.3.3. Date statistice
Date privind unitățile de învățamânt, sursa Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
Date statististice, Consiliul Local Sector 6 - Documentar Sectorul 6: Direcția Regională de
Statistică a Municipiului București.
1.3.4. Proiecte de investiții elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei
Îndeplinirea Planului de acțiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor Programului de
guvernare 2010–2012 , SECTOR 6.
Inchidere inel Median de circulații in zona de nord/tronsonul lacul Morii-Șoseaua
Colentina/Autostrada urbană (teritoriul de referință nr.7).
PUZ-LINIA 5 METROU-Tronson 1: Drumul Taberei- Răzoare.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII:
2.1. Evoluția zonei:
Structura și evoluția sectorului 6 este strâns legată de evoluția municipiului București.
7
member of
©2012 Alter Ego Concept
Sfârșitul secolului XVIII, prin Planul de la 17891 atestă prezența drumului “Podu de Pământ”, ca
fiind cel mai vechi traseu de circulație de pe teritoriul sectorului 6. În prezent acesta are numele de Calea
Plevnei. Totodată acest plan atestă caracterul rural al zonei studiate, termenul de „tramă stradală” nefiind
potrivit pentru caracterizarea acestei epoci.
Mijlocul secolului XIX, prin planul de la 18522 indică configurația principalelor trasee ce au
constituit nucleul de dezvoltare al limitelor administrative pentru actualul sector 6. Traseele căilor de
comunicație din planul de la 1852 au prezentat suportul pe care s-au operat modernizările și extinderile
ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în secolul XX. Regularizările succesive nu au
făcut decât să producă îndreptările traseelor, crearea de aliniamente ordonate prin lărgirea acestei trame
inițiale. În procesul de modernizare, dat fiind spațiile foarte ample cuprinse între căile de comunicație din
epocă, a existat tendința firească de îndesire a acestei rețele de străzi, ce s-a produs prin devoltarea unor
fundături si străpungeri practicate prin mijloace administrative, de expropriere, reglementare a parcelarului
și reintroducerea parcelelor în circuitul public prin licitații.
Chiar dacă pe planul de la 1846, regăsim doar o mică parte din sectorul 6, corelând informația cu
istoricul evoluției continue a orașului vedem că limitele sectorului sunt de fapt conturate chiar de cîteva din
axele de comunicație reprezentative în contextul dezvoltării istorice urbane a municipiului București.
Aici putem aminti:
- “Drumul de Pământ” – actuala Calea Plevnei continuată de Calea Giulești.
- “Drumul Craiovei” – actuala Calea 13 Septembrie continuata de bulevardul Ghencea.
- Ulițele ce leagă drumurile amintite mai sus – actualele strada Pandurilor, continuată de strada
Tudor Vladimirescu, strada Geniului, bulevardul Cotroceni si șoseaua Grozăvești.
- De la aceeași dată mai găsim actuala stradă Drumul Sării, strada Sebastian și o parte din actualul
bulevard Timișoara.
- În zona Conacului Golescu, pe același plan, este reprezentată calea de acces către conac,
identificată în prezent prin Aleea Țibleș.
- În planul de la 1846 vedem un parcelar caracterizat prin loturi cu suprafețe mari și medii de teren,
cu forme neregulate care în cea mai mare parte sunt plantate cu vii sau livezi.
- Marii proprietari ai acestei zone sunt Zinka Golleaska, Mănăstirea Cotroceni si Kostake Penkovici.
- Ponderea parcelelor construite este concentrată în lungul Drumului de Pământ și în special în zona
Malmaison (Kazarme de Kavaleri, Pharmazonu).
Planurile de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX, indică o dezvoltare slabă a tramei
stradale în teritoriul analizat, concentrându-se în special în zona actualei parcelări Grant. Cea mai
importantă intervenție ce apare la sfîrșitul secolului XIX este sistematizarea râului Dîmbovița și
amenajarea Splaiului Independenței. Numele de Splaiul Independenței, pe planul de la 18993, îl regăsim
pentru drumul de pe partea vest al rîului în zona Cazărmii Malmaison.
Pe planul de la 1899 se observă regularizarea traseulului uliței din spatele Mănăstirii Cotroceni –
actuala șosea Grozăvești. Pe același plan sunt trasate liniile de cale ferată din zona Gării de Nord (la
început având numele de Gara Târgoviștei). Liniile de cale ferată ajungeau la Gara Filaret și stațiile
intermediare – Stația Cotroceni și “Gara Dealu Spirei”.
Trama stradală care formează parcelarea Grant apare pentru prima dată pe planul de la 1899.
Trama stradală din zona menționată anterior are un caracter regulat. Străzile noi sunt trasate paralel cu
aleea care asigura accesul de pe “Podul de Pământ” la Conacul Golescu (acces reprezentat și pe planul
Borroczyn). La 1899, în partea de vest a conacului este marcată o lotizare pe care scrie „prop. Grant”, ce
nu există în prezent, pe locul acesteia fiind stabilită actuala bază sportivă a Clubului Sportiv Studențesc.
O tramă stradală nouă găsim în zona Ciurel, între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții.
Parcelarul își schimbă atât forma morfologică cât și regimul de proprietate, într-o mare măsură.
1 Planul reprodus după exemplarul având cota H.S. 92 aflat la Cabinetul de Hărți al Bibliotecii Academiei Române –
PLANUL/Orașului Capitală și Reședință (Domnească) București, din Valahia Mare (Țara Românească) ocupat cu începere din 9
noiembrie 1789 de către Trupele Austriece Regale și Imperiale, aflate sub comanda Alteței Sale feldmareșalul Prinț de saxa
Coburg. Scara este de 1400 de stânjeni (austrieci), desenat de ing. Purcel Oberlieutnant. 2 PLANUL BUCUREȘTIULUI/Ridicat, tras chi publicat /DIN PORUNCA PREA ÎNĂLTZATULUI DOMN STĂPÎNITOR/BARBU
DIMITRIE ȘTIRBEIU W.W./MAIOR BARON RUDOLF ARTUR BORROCZYN/1852, din colecția proprie a S.C. ALTEREGO
CONCEPT S.R.L.. 3 PLANUL ORAȘULUI BUCUREȘTI, LUCRAT DE INSTITUTUL GEOGRAFIC AL ARMATEI PENTRU PRIMĂRIA CAPITALEI
ÎN AL XXXIII-LEA an al Domniei M.S. Regele CAROL I /1895-1899/ scara 1: 5000.
8
member of
©2012 Alter Ego Concept
Proprietațile Mănăstirii Cotroceni, sunt trecute ori în proprietatea Comunei, ori în proprietatea Ministerului
de Război. Pracelarul este dezvoltat pe adâncime și se poate observa o tendință de divizare a acestuia, dar
fără a avea la bază principiile unor reguli de parcelare bine stabilite.
Pe planul de la 1899, apare și începutul de parcelare din partea de nord a actualelor străzi Calea
Crângași-Calea Giulești.
Prima jumătate a secolului XIX nu aduce mari schimbări în zona studiată, din punct de vedere a
tramei stradale și a parceralului, față de situația regăsită pe planul de la 1899.
Pe planul de la 19114 față de planul de la 1899 nu apar străzi noi, apar doar modificări în ceea ce
privește evoluția parcelarului. De exemplu pe actualul amplasament al Politehnicii, este reprezentată o
lotizare foarte riguroasă, care abia pe planul de la 1935 vedem că erau destinate Școlii de Horticultură.
La 1911 sunt reprezentate pe planurile din acea vreme liniile de tramvai existente. În zona studiată
existau linii de cale ferată pe Calea Plevnei (începând de la Cazarma Malmaison), strada Basarabilor
(actuală Orhideelor). Altă linie exista pe Splaiul Independenței începând de la fosta Uzina de Tramvaie
Electrice (astăzi zona Uzinei Electrice Grozăvești) pe la Piața Operei (fosta Gara Centrală) și în continuare
pe B-dul Regina Elisabeta.
Planul de la 19355, figurează trasări noi de străzi, de exemplu în zona Cimitirului Ghencea–Drumul
Sării, apare lotizarea pentru ansamblu de locuințe destinate militarilor angajați ai armatei, chiar dacă
aceasta conform limitei desenate pe plan se situează în afara limitei municipiului București. Tot pe planul
de la 1935, apare partea de sud a parceralui Grant și dispare lotizarea trasată pe planurile anterioare din
sud-vestul conaclului Golescu, fapt care poate sugera că această lotizare a fost preluată dintr-un proiect de
lotizare avut ca intenție, dar niciodată transpus în realitate.
O altă noutate a acestui plan este apariția denumirii Splaiul Independenței pe tronsonul care poartă
acest nume și în prezent.
Tot ca noutate, al planului de la 1935, apare linia de tramvai cu stațiile aferente de la Splaiul
Independeței pe actuala Șosea Cotroceni și în continuare pe Bulevardul Iuliu Maniu (la 1935 șoseaua
Bolintin), ceea ce denotă că actuala zona Iuliu Maniu, era o zonă dezvoltată, în principal datorită
activităților adiacente Armatei.
De asemenea la 1935 exista o linie tramvai și pe actuala Calea Crângași.
La 1943, pe PLANUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL CIRCUMSCRIPŢIEI
ADMINISTRATIVE CU COM. URBANE NEREŞEDINŢE DE JUDEŢ ŞI COM. RURALE6, este
reprezentată trama stradală din actualul cartier Militar şi Giuleşti, tramă stradală ce s-a păstrat până în
prezent.
După 1945 teritoriul sectorului 6 suferă schimbări majore prin amenjarea marilor ansambluri de
locuințe colective, în special in zona Drumul Taberei.
Un plan semnificativ care arată dezvoltarea postbelică a Bucureştiului este Planul scara 1: 10 000
de la 1985, întocmit de IGFCOT. La nivelul tramei stradale apar intervenţii majore: se observă întreruperea
traseului străzii Calea Crângaşi cu Lacul Dâmboviţa și apare trama stradală din cartierul Drumul Taberei
amplastă pe fostele domenii militare.
După 1990, sistemul tramei stradale se dezvoltă cu precădere în continuarea cartierului Drumul
Taberei, dar și în prelungirea Cartierului Militari sau Giulești. Noile străzi propuse vin în continua străzile
principale existente.
Cele mai vechi construcții, mărturii ale evoluției sectorului sunt Conacul Golescu și Biserica Sf.
Gheorghe (biserica Malmaison) realizate pe la mijlocul secolului XIX .
Alte clădiri, de la sfârșitul secolului XIX, reprezentative pentru sectourl 6 sunt - Uzinele
Hidraulice de la Grozăvești, Fabrica de țigarete „Belvedere” (Regia Monopolurilor Statului) și Spitalul
Militar Regina Elisabeta (azi Spitalul Militar).
O construcție reprezentativă de la sfârșit de secol XIX început de secol XX este Universitatea
Politehnică.
4 PLANUL ORAȘULUI BUCUREȘTI EDIȚIA OFICIALĂ 1911, SCARA 1:5000 5 BUCUREȘTI MUNICIPIUL ȘI ÎMPREJURIMILE, LIBRĂRIA SOCEC & CO S.A. , SCARA 1: 15000 6 PLANUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI AL CIRCUMSCRIPŢIEI ADMINISTRATIVE CU COM. URBANE NEREŞEDINŢE
DE JUDEŢ ŞI COM. RURALE/Întocmit cu ultimele modificări aduse nomenclaturii străzilor şi în conf. cu Legea Nº 99 publ. în
M.Of. Nº 45 din 23 Febr. 1943/Scara 1: 15000
9
member of
©2012 Alter Ego Concept
Din prima jumătate a secolului XX avem actualul sediu al Academiei Naționale de Educație Fizică
și Sport, fostele grajduri regale și parcelarea pentru locuințe destinate militarilor din zona Cimitirul
Ghencea–Drumul Sării.
În a doua jumătate a secolului XX, coroborat cu politica de industrializare comunistă, sectorul 6 își
schimbă foarte mult configurarea spațial-volumetrică și funcțională. Aici se dezvolta una din marile
platforme industriale ale municipiului București – platforma industrială Militari, iar odata cu aceasta sunt
realizate marile ansambluri de locuințe colective.
După 1990 asistăm la extinderea intravilanului şi odată cu aceasta la dezvoltarea sectorului de
locuinţe individuale și servcii, prin schibarea utilizarii funcționale in principal a fostelor terenuri
industriale, sau prin construirea pe terenurile libere de construcții situate, în general, la periferia orașului.
În concluzie, suprafața intravilanului municipiului Bucuresti si teritoriul administrativ al sectorului
6, ca parte componenta a acestuia, prezintă următoarea evoluție istorică:
- în 1852, pe planul Borroczyn limita suprafaței actuale a sectorului era inclusă în limita
administrativă a municipiului București și avea o suprafață de aproximativ 100ha;
- în perioada 1852-1938 suprafața intravilanului Municipiului București a crescut cu 430 ha;
- în perioada 1938-1950 suprafața capitalei s-a mărit la 615 ha;
- în perioada 1950-2011 suprafața intravilanului a crescut cu 2760 ha.
2.2. Încadrare în municipiul București:
Sectorul 6 se află situat în partea de vest a Bucureştiului la o altitudine medie de 85 m. Pe teritoriul
său se află altitudinea maximă a capitalei 94,63 m localizată pe Bulevardul Iuliu Maniu.
Oraşul Bucureşti, și respectiv sectorul 6 ca parte a orașului București, este un pol major de
manifestare a fenomenelor de dezvoltare şi creştere economico-socială. Totodată exercită o influenţă mare
asupra teritoriului imediat înconjurător. Urbanizarea, respectiv dezvoltarea şi modernitatea se desfăşoară
în legătură cu extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier.
Unitățile teritorial-administrative învecinate cu limita sectorului 6 (Domnesti, Chiajna, Chitila),
care fac parte din localitățile ce formează prima coroană de aşezări din jurul municpiului București, se afla
practic în mare parte într-un continuum spaţial cu teritoriul sectorului 6. Conform PATJ Ilfov, aceste
localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al căror statut administrativ a
fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin modificarea arbitrară a organizării
teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi
edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea
constitui rezerva necesară de spaţiu pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le
generează în propriul său mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului
judeţului – în care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.
Teritoriul administrativ al Sectoriului 6 are o suprafață de 3.900,00 ha conform Planului Cadastral
emis de către O.C.P.I. București, mai 2011.
Limita administrativă a sectorului 6 prezintă următoarele vecinătăți:
- Pe direcția nord-est-sud sectorul este delimitat de către Calea Giulești-Magistrala CFR-Calea
Plevnei-Strada Mircea Vulcănescu-Strada Constantin Noica-Șoseau Cotroceni-Bulevardul
Geniului-Drumul Sării-Strada Antiaeriană și Prelungirea Ghencea;
- Pe direcția nord-vest-sud sectorul 6 este delimitat de către limita administrativă a comunelor
Chitila, Chiajna, Domnești și de Șoseaua de Centură.
Sectorul 6 are o populație de 316.459 locuitori, conform Buletinului Statistic elaborat de
Institutul Național de Statistică, în 2011 și este format din 6 cartiere: Cartierul Ghencea, Cartierul
Drumul Taberei, Cartierul Crângași, Cartierul Giulești, Cartierul Regiei și Cartierul Militari.
Limitele acestor cartiere sunt următoarele:
1) Cartieru Drumul Taberei:
Limitele estică și nordică sunt date de calea ferată, care ajunge mai apoi până în Gara Progresu, în
extremitatea sudică a Capitalei.
Ca limită vestică sunt străzile Valea Lungă, Bulevardul Timișoara, Valea Oltului.
10
member of
©2012 Alter Ego Concept
Întinderea sudică a cartierului Drumul Taberei este delimitată de străzile: Prelungirea Ghencea,
Brașov (până la Tricodava), 1 Mai (fosta Compozitorilor), Aleea Haiducului și apoi Bulevardul Drumul
Taberei, până la intersecția cu calea ferată de la Răzoare.
2) Cartierul Militari
la nord Comuna Chiajna şi cartierul Crângaşi;
la est cartierul Cotroceni;
la sud cartierul Drumul Taberei;
la vest Şoseaua de Centură.
3) Cartierul Ghencea la est Drumul Sării şi Şoseaua Antiaeriana;
la sud străzile Nandru, Drumul Cooperativei şi Mateiu Caragiale;
la vest Şoseaua de Centură a Capitalei;
la nord B-dul 1 Mai (fost Compozitorilor) şi Drumul Taberei.
4) Cartierul Crângași
Calea Crângaşi - în sud şi vest
străzile Mehadia şi George Vâlsan (fosta Flămânda) - în nord
Calea Giuleşti - în est.
5) Cartieru Giulești
Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. În prezent, cartierul este delimitat de:
în partea de est de Bd. Constructorilor;
în nord de Calea Giuleşti şi strada Butuceni (ambele create pe un traseu expropriat pentru
amenajarea unor linii de cale feratã);
în nord-est de liniile de cale ferata Triajul 16 Februarie;
în nord-vest de calea ferata dinspre Roşiorii de Vede;
în sud şi sud-vest de râul Dâmboviţa şi Lacul Mori.
1) Cartierul Regiei:
Cartierul alcătuit, în mare parte, din cămine studenţeşti, este aşezat de o parte şi de alta a râului
Dâmboviţa şi este delimitat:
la nord de Şoseaua Virtuţii;
la vest de Calea Crângaşi;
la sud de Bulevardul Iuliu Maniu;
la est de Şoseaua Orhideelor, Calea Giuleşti şi Bulevardul Regiei.
2.3. Elemente ale cadrului natural:
2.3.1. Așezare geografică:
Bucureștiul se află în sud-estul țării, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud.
Municipiul București se află situat în zona Câmpiei tabulare a Vlăsiei (conform Al. Roșu –
Geografia Fizică a României). Câmpia Vlăsiei face parte din Câmpia Română. La est de capitala, se află
Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitata de Câmpia Burnazului.
2.3.2. Relief:
Sectorul 6, parte componenta a Municipiului Bucuresti, este format din relief de tip ses, fiind situat
în Câmpia Vlăsiei componenta a Câmpiei Romane, la distanta egala fata de regiunea colinară din nord
(Subcarpatii) și de fluviul Dunarea, în sud. El s-a dezvoltat într-o zona de câmpuri netede, principalul
contrast de relief fiind dat de valea râului Dambovița care îl strabate în partea de N-E. Modificări
importante apar la scara microreliefului, induse pe de o parte de întreaga gamă a construcţiilor cu caracter
edilitar şi rezidenţial, pe de altă parte de amenajarea teritoriului la nivelul infrastructurii de transport şi
comunicaţie.
11
member of
©2012 Alter Ego Concept
2.3.3. Condiţii climatice:
Conform P.A.T.N. Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural, sectorul analizat se află situat în zona
III–Zona de tranziție între nuanțele oceanice submediteraneene și continentale.
Poza nr.1: Zonele bioclimatice
Sursa: PATN Secțiunea a- V-a- Zone de risc natural
Din punct de vedere al precipitatiilor, in zona, s-au înregistrat valori mai mici de 600 mm pe an cu
temperaturi multianuale de peste 10oC, conform hartă: temperaturi, precipitații și inundații, PATN-
Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural.
Poza nr.2: Temperaturile, preciptațiile și inundațiile
Sursa: PATN - Secțiunea a-V-a: Zone de risc natural
La nivel local, sectorul 6, ca parte a municipiului Bucuresti deşi este aşezat într-o zonă de climă
temperată si este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici
dau variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.
Zona de est a Sectorului 6 ce face parte din zona centrală la nivel municipal, are cea mai mare
concentrare de clădiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală
12
member of
©2012 Alter Ego Concept
de 11°C, vânt sub 2 m/s, umiditatea de 3-6%, mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de
vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.
Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, Gara de Nord (cel mai mare
nod feroviar al tarii), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva zile
însorite, având o temperatură medie anuală sub 11°C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.
Noua zonă rezidenţială, Drumul Taberei, are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi
puternice uneori, cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii
de 77%, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550-600 mm pe an.
Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1-2 nivele) cu suprafeţe verzi şi mari zone
industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură şi de frig, dar cu
contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor este sub 500 mm pe an in aceasta
sub zona a sectorului.
Temperatura medie multianuală înregistreaza valori de 10oC-11°C. Temperatura medie a lunii
ianuarie este curpinsa intre -5oC si -3
oC. Temperatura medie a lunii iulie este cuprinsa intre 20
oC si 23
oC.
Valorile maxime si minime inregistrate au oscilat intre extremcle de -32,2oC
in ianuarie 1942 si de 41,1°C
in august 1945. Zona se situeaza in aria regiunilor cele mai calde din Romania, frecventa medie a zilelor
tropicale depasind 30 de zile pe an. La fel si cea a zilelor geroase de 30-40 zile pe an, în care temperatura
maxima a zilelor de iarna este de sub 0oC. Iernile sunt destul de blânde cu putine zăpezi și temperaturi
ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de
pana la 45°C) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura intre iarna-vara sa fie de
pana la 60 oC.
Încalzirea atmosferei se dătoreaza în principal următoarelor cauze:
- diminuarea radiatiei terestre, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a
efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze, etc;
- pierderi de caldura ale cladirilor, surse termice și încalzirea urbana;
- diminuarea curentilor de aer datorita prezentei "barierelor" create de cladiri, fapt care conduce la
diminuarea evaporarii transpiratiei prin care se pierde caldură.
Regimul precipitatiilor atmosferice este reprezentat prin valori medii multianuale de 500-600 mm
(cu o medie anuala de 550 mm). In ceea ce privesc extremele, luna mai reprezinta luna cea mai ploioasa
unde se inregistreaza valori de 96,99 mm, iar in februarie si aprilie, considerate cele mai seletoase lune se
inregistreaza valori de 33,3-34 mm. In perioada calda a anului principalele precipitatii au un caracter de
aversa, fiind adesea insotite de fenomene electrice.
Tabel nr.1: Precipitații Atmosferice
PRECIPITATII ATMOSFERICE LA STATIA METEOROLOGICA BUCURESTI-FILARET
(cantitatea lunara si anuala - mm)
1901-2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Medie
lunara
1901-2007
Ianuarie 39,5 19,6 14,3 40,6 37,1 63,1 35 31,7 35,11 mm
Februarie 33,3 66,8 18,2 25,3 20,2 61 30,4 17,1 34,04 mm
Martie 38,1 65,1 26,1 43,3 34,5 31,6 65,7 44,4 43,60 mm
Aprilie 46 54,6 28,3 39,6 15,6 17 61,8 3,5 33,30 mm
Mai 68,1 31,7 6,9 11,5 108,4 99,5 408 41,8 96,99 mm
Iunie 85,5 123,6 60 28,1 52,8 90,7 39,2 82,1 70,25 mm
Iulie 59,2 38 84,9 53,2 58,8 125,8 59 24,3 62,90 mm
August 50 16,4 61,2 6,3 92,5 105,4 64,8 105,8 62,80 mm
Septembrie 40,6 29,4 48,1 148,7 27,6 316,5 45,5 31,8 86,03 mm
Octombrie 42,9 3,1 93 104,8 22,4 115,3 25 65,9 59,05 mm
Noiembrie 47,8 53 60,1 64,6 65,9 50,9 25,4 80,9 56,08 mm
Decembrie 41,4 21,2 70,7 73,9 46,2 32,3 12,2 81,2 47,39 mm
Anual 567,7 522,5 571,8 641,9 582 1109 504,8 610,5
Sursa: Proiect Inchidere inel median de circulație la zona de nord/ autostrada urbană: PUZ și studii de fezeabilitate.
Tronsonul Lacul Morii-Siseaua Colentina.
13
member of
©2012 Alter Ego Concept
Tabel nr. 2: Caracteristici Climatice
Caracteristici climatice Valori
Izoterme luna ianuarie -5o C – 3
o C
Izoterme luna iulie 20o C – 23
o C
Iziterme anuale/numar de zile fara inghet 10o C – 11
o C/ 200 – 210 zile
Frecventa medie a zilelor tropicale cca. 30 de zile
Frecventa medie a zilelor de iarna 30 – 40 de zile
Prima / ultma zi de inghet dupa 21 octombrie/dupa 1 mai
Amplitudinea medie termica anuala >24o C
Regim de vanturi dominante E, NE, SE, N
Media precipitatiilor anuale cca. 600 mm
Precipitatii minim absolute cca. 400 mm
Precipitatii maxim absolute 800 – 900 mm
Precipitatii luna februarie (cea mai secetoasa) 30 mm
Precipitatii luna iunie (cea mai ploioasa) 80 – 90 mm
Grosimea medie anuala a stratului de zapada >60cm
Numar zile cu sol acoperit de zapada >50 zile
Sursa: Proiect Inchidere inel median de circulație la zona de nord/autostrada urbană: PUZ și studii de
fezeabilitate; Tronsonul Lacul Morii-Siseaua Colentina.
Numărul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineața (nebulozitatea medie anuala) este între 5-6 zile
din 10), durata medie de stralucire a soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.
Poza nr.3: Durata medie anuală de strălucire a soarelui
Sursa: http://www.energie-solara.com.ro
2.3.4. Conditii geotehnice:
Solul
Variabilitatea spatiala si cea temporală a factorilor pedogenetici naturali au determinat aparitia
diferitelor tipuri de soluri.
14
member of
©2012 Alter Ego Concept
In cadrul Campiei Bucurestiului predomina solurile silvestre brun-roscate (BR), la care se adauga
cernoziomurile argiloiluviale levigate umede (CLF) si cernoziomurile cambice gleizate (CCg).
Solurile brun-roscate sunt specifice zonei forestiere de campie. Materialul parental este alcatuit din
loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si uneori argile. Acestea se caracterizeaza prin fertilitate
ridicata pentru padurile de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnica adecvata
si cantitati sporite de ingrasaminte organice si minerale.
Cernoziomurile sunt raspandite sub forma insulara. Materialul parental este alcatuit din loess si
depozite loessoide. Acestea sunt cunoscute ca soluri cu un continut ridicat in humus.
La toate acestea, in zona supusa studiului, mai ales in cadrul vailor Dambovita si Colentina se
adauga prezenta lacovistilor, strans legate de excesul de umiditate, pe fondul unei adancimi mai mici a
nivelului hidrostatic al panzei freatice, dar si a unor perioade ploioase. Excesul de umiditate provoaca
totodata si aparitia crovurilor.
Fenomenele de degradare a calitatii terenurilor si solurilor sunt legate de actiunea unor cauze
naturale si mai ales antropice. In aceasta zona cu o tendinta de dezvoltare catre un caracter urban
predominant, activitatea antropica detine o pondere importanta asupra calitatii solului.
Poza nr.4: Harta solurilor, județul Ilfov
Sursa: PATJ ILFOV
Apa
Apele subterane sunt de doua tipuri: ape freatice si ape de adancime. Apele subterane de adancime
se prezinta sub forma ascensionala sau arteziana si sub forma de zacamant. Structura permeabila a
subteranului prezinta interes prin cantonarea unor resurse acvifere, valorificabile diferentiat prin foraje de
captare de apa potabila.
15
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr.5: Harta hidrogeologică
Sursa: PATJ ILFOV
Acestea sunt caracterizate dupa cum urmeaza:
o Apa freatica este cantonata in stratul aluvionar de la baza depozitelor argilo-loessoide, constituind
asa-numitul "acvifer de tip Colentina" (nisipuri cu pietrisuri), identificat si captat prin puturi forate
sau sapate la 6-12 m adancime, cu niveluri freatice stabilizate frecvent intre 8-10 m adancime si
apa freatica cantonata in nisipurile si pietrisurile specifice "Stratului de Fratesti". Ambele niveluri
acvifere au un potential valorificat diferentiat, tinand mai mult cont de organizarea pe plan
administrativ, unde sunt folosite pentru uz gospodaresc si mai putin pentru potabilitate.
o Complexul acvifer de medie adancime este cantonat in structura de tip „multistrat” a depozitelor
argiloase – nisipoase, cunoscuta prin identificarea si captarea prin foraje pe intervalul 25-70m
adancime a „nisipurilor acvifere de Mostistea”, caracterizat printr-un potential exploatabil de
interes deosebit prin debitele captate (2-5 l/s) si prin apa de buna calitate (apa predominant
potabila).
Rețeaua hidrografică
Râul Dambovita constituie principalul curs de apa care tranziteaza aria Municipiului Bucuresti pe o
distanta de aprox. 22 km, din cei 237 km lungime totala, avand o directie generala de scurgere NV-SE,
parasind orasul in amonte de confluenta cu Raul Colentina, afluent de stanga. Regimul natural de scurgere
al Raului Dambovita este modificat prin derivatia de ape in Ciorogarla (amonte de Bucuresti), prin
realizarea bazinului de acumulare Lacul Morii si prin regularizarea cursului acesteia. In regimul actual de
scurgere, debitul mediu multianual al Raului Dambovita variaza intre cca. 2,0 m3/s la intrare si 17,0 m
3/s la
iesirea din Judeul llfov.
Lacul Morii, a fost amenajat in anii '80 si face parte din sistemul complex al Capitalei de aparare
impotriva inundatiilor el este deasemenea utilizat si ca rezervor-tampon, din care sunt alimentate raul si
canalul colector pe parcursul urban al acestora. Lacul Morii are o suprafaţă la nivel normal de retenţie de
256 ha şi un volum de 14,2 mil. m3.
Pânza freatică se află la baza depunerilor de loess şi loessoide (-20 m şi -30 m) şi din ea se
alimentează cu apă potabila platformele industriale şi locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de
alimentare.
16
member of
©2012 Alter Ego Concept
Modificările antropice puternice datorate construcţiilor (locuinţe, platformele industriale, drumuri
etc.) au determinat destructurarea profilului de sol iniţial (brun roşcat) şi apariţia aşa-numitelor „protosoluri
antropice".
Vegetatia
Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa in amestec cu
cea a zonei padurilor de foioase. Efectul cel mai important asupra mediului ecologic il constituie gradul
ridicat de antropizare, ceea ce a determinat inlocuirea pe mari suprafete a ascociatiilor vegetale naturale-
initiale prin spatii destinate constructiilor de locuinte si a cailor de comunicatie, pentru arealul urban.
Vegetatia existenta este alcatuita din prezenta culturilor agricole si a pajistilor secundare stepizate, alaturi
de vegetatia naturala forestiera a padurilor de stejar (Quercus robur) in amestec cu tei (Tilia sp.) si carpen
(Carpinus betulus). Alaturi de acestea, caracteristic zonei mai pot fi intalnite si alte specii precum cele de
stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), artar tataresc (Acer tataricum),
salcam (Robinia pseudacacia), etc. In cadrul zonelor de lunca, vegetatia locala este formata din zavoaiele
de plop, arin si salcie, impreuna cu asociatii vegetale acvatice (hidrofile) si palustre (papura, trestie).
Pajistile detin un caracter secundar, fiind puternic degradate, cu specii de graminee (Festuca, Stipa).
Distribuţia spaţială a biodiversităţii floristice din intravilanul Sectorului 6 a scos în evidenţă cea
mai ridicată valoare a indicatorului diversitatea speciilor (DS) numai în incinta Grădinii Botanice, cu un
indice DS > 400 specii de arbori. Pentru celelalte arii, indicele DS este restrâns numai la câteva specii
predominante care alcătuiesc vegetaţia arealelor de conectivitate.
Grădina Botanică reprezintă prin localizare şi funcţionalitate, verdele urban pentru sectorul 6, unde
perturbările induse de activitatea umană sunt minime, putând oferi adăpost speciilor mai sensibile la
factorii de stres urban şi de unde ulterior pot recoloniza. Suprafaţa sa de 175 000 m2
scoate în evidenţă
indicele de protecţie de 6% din suprafaţa totală a fondului natural urban.
2.4 Populația. Elemente demografice și sociale:
Conform datelor statistice oferite de Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, la 1
iulie 2009 populația totală stabilă din sectorul 6 era de 371 861 locuitori, reprezentând circa 19% din
totalul populației stabile din București.
Grafic nr. 1: Evoluția populației pe grupe de varstă în sectorul 6
Sursa: Prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar
Sectorul 6.
0-14 ani 15-59 60-85 peste
2000 49466 282512 69801
2005 37396 253009 68991
2009 42536 239796 72793
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
nu
mar
pe
rso
ane
Evolutia populatiei pe grupe de varsta 2000-2009
17
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Ponderea populației tinere din sectorul 6, raportat la totalul populatiei tinere din București este de
18,10%;
- Ponderea populației adulte este de 17,95% raportat la totalul populației adulte din municipiul
București;
- Procentul populației în vârstă este de 19,48% din totalul populației în vârstă din municipiul
București.
Conform „Concept strategic București 2035” densitatea populației este generată de politicile de
densificare prin cartiere de locuințe colective.
- Cartierul Drumul Taberei are o densitate de circa 40.000 locuitori/km;
- Cartierul Militari are o densitate de 30.000 locuitori/km.
Conform studiilor efectuate pentru fundamentarea documentației „Concept strategic București
2035”, s-a remarcat că localizarea populației tinere în ansamblurile de locuințe colective este cu precădere
întâlnită în zonele periferice ale muncipiului București, și implicit al sectorului 6. Localizarea populației
tinere este necorelată cu localizarea unităților de învățământ, culturale, muzeale etc., conform „Concept
strategic Bucuresti 2035”. Aceeași documentație menționează faptul că zonele în care populația tânără este
cea mai prezentă sunt zonele în care nivelul de sărăcie cât și lipsa echipării cu utilități publice este ridicat.
Poza nr. 6: Densitatea populației în sectorul 6 (pe km2) în 2006.
Sursa: Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km
2) din documentația
Concept strategic București 2035
18
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr.7: Ponderea populației tinere în teritoriu
Sursa: Prelucrare după diagrama cu densitatea populației (/km
2) din documentația
Concept strategic București 2035
Zonele cu cea mai mare pondere de populație tânră din sectorul 6, sunt complexele studențești
Regie, Grozăvești și Leu in jurul nucleului universitar Politehnica. Aceasta situație este atipică deoarece
ponderea mare a populației tinere din aceste zone are caracter sezonier (octombrie-iunie).
2.5. Circulaţia rutieră și feroviară:
Analiza circulației rutiere și feroviare pentru sectorul 6 al municipiu București trebuie raportată la
contextul în care se integrează municipiul București la nivel internațional, național, regional și local.
2.5.1. Circulatia rutieră și pietonală
Sistemul major de circulatie al Municipiului București este dezvoltat pe o structură radial-
concentrică de-a lungul axelor de circulație, cu rol în preluarea principalelor drumuri ce converg spre
București.
Sistemul major de circulație al Bucureștiului cuprinde: artere inelare ( inelul central ( I), inelul
principal ( II), inelul median ( III), artera de centură ( IV), artere radiale diametrale (diametrala nord- sud,
diametrala est-vest, diametrala NV-SE, diametrala SV-NE) și artere radiale tangente la zona centrală (
tangenta SV-SE, tangenta NE-SV, tangenta NV, E).
Rețeaua stradală principală ( sistemul major de circulație) are o lungime de 453 km din care 216,052
km ( 47,6%) sunt aferenți rețelei stradale a sectorului 6. (Conform PIDU sector 6)
19
member of
©2012 Alter Ego Concept
Relațiile de legătura rutieră actuale ale sectorului 6 cu celelalte sectoare componente 1 și 5, precum
si cu Artera de centură, se realizează prin intermediul următoarelor artere de circulatie rutieră de categoria I
și II:
- Legătura cu sectorul 1 se face prin intermediul arterei Calea Crângași-pasajul denivelat superior
Grant, pasajul denivelat superior Grozăvești-Basarab, Șoseaua Cotroceni;
- Relaționarea cu sectorul 5 se face prin intermediul Bulevardului Ghencea.
Relaționarea sectorului cu Soseaua de Centură se face prin 2 puncte: primul punct se află la
intesecția B-dului Iuliu Maniu cu autostrada A1, cel de al doilea punct aflat la intesecția Prelungirii
Ghencea cu Soseaua de Centură, ieșirea spre Domnești.
Rețeaua rutieră a sectorului cuprinde atat străzile principale cu rol major în preluarea fluxurilor de
circulație (rețea majoră), cât şi străzi secundare care asigură dirijarea fluxurilor de circulaţie spre rețeaua
majoră.
Sistemul de circulație rutier pe întreg teritoriu administrativ al Sectorului 6, este organizat în 556
artere, conform Adresă nr.3557/27.02.2007 emisă de către Direcția Evidență Imobiliară și cadastrală a
Primăriei Municipiului București.
Conform prospect arteră categorie de circulatie realizat și prezentat comparativ existent/propus, în
cadrul documentației P.U.Z. Coordonator Sector 6 au rezultat următoarele categorii de artere existente
diferențiate între ele în funcție de rolul acestora în cadrul sistemului major de circulatie și în funcție de
prospect, în baza articolului nr. 5-prospectele arterelor de circulație pe categorii și funcțiuni urbane- Anexa
66/2006 HCGMB nr.66 din 06.04.2006:
- 11 artere categoria I (2% din total) –prospect min 35.00 m: Bd-ul Geniului, Bd. Iuliu Maniu, Bd.
Timisoara-tronsonul Valea Oltului- str. Brașov, Calea Giulești –tronsol Bd.ul Constructorilor- str.
Finta, Calea Plevnei, Sos. Pasajul Lujerului, Sos. Virtuții-tronson Uverturii-Iuliu Maniu, Splaiul
Independenței, Str. Brașov, Str. Precizei, Drumul Taberei;
- 22 artere categoria II –prospect min 24.00 m (4% din total);
- 473 artere categoria III- prospect min.12,00m-13,00m (85% din total);
- 50 artere categoria IV- prospect min 5,00m (9% din total)
Starea drumurilor din cadrul sectorului 6, după îmbrăcămintea părtții carosabile se prezintă astfel
conform PIDU:
- asfaltate 219 strazi:
- asfalt degradat-1 stradă;
- asfalt partial-1 stradă;
- asfalt și ballast-6 străzi;
- asfalt și balast 2 străzi;
- asfalt și beton-35 străzi;
- asfalt, beton și balast-1 stradă;
- asfalt și bolovani-5 străzi;
- asfalt, bolovani de râu și beton-1 stradă;
- asfalt, piatră de râu-5 străzi;
- balast-116 străzi;
- balast și beton-8 străzi;
- balast și bolovani-5 străzi;
- balast și pământ-20 străzi;
- balastru 1 stradă;
- beton-85 străzi;
- beton și macadarn-1 stradă;
- beton și piatră de râu-2 străzi;
- bolovani-14 străzi;
- pământ-7 străzi;
- pământ și piatră-1 stradă;
- pavele, asfalt și beton-1 stradă;
- piatră cubică-3 străzi;
- piatră de râu-16 străzi.
20
member of
©2012 Alter Ego Concept
Din totalul de 556 artere , 104 (18,7%) străzi sunt în administrația Primăriei Municipiului
București, conform, Anexa nr.1 la HCGMB nr.43/2011.
Disfuncționalițăți
Din analiza structurii reţelei de străzi se observă urmatoarele disfuncționalități:
- Străzile de categoria a III-a - prospect 12-13,00 m au ponderea cea mai mare din totalul celor 556
de artere;
- Străzile de categoria I-a și a II-a se continuă în multe situații cu străzi de categoria a III-a sau chiar
a IV-a;
- În urma analizei situației existente și a vizitelor pe teren au fost identificate următoarele 3 zone
lipsite de o rețea coerentă de drumuri publice:
1) zona Giulești, Giulești-Sârbi, zonă delimitată de următoarele repere: la nord drumul Săbăreni, la
sud și est Calea Giulești, la vest str. Răsadniței;
2) zonă delimitată de arterele: la est, str. Valea Oltului, la sud, Prelungirea Ghencea, la vest,
Șoseaua de Centură si la nord str. Preciziei;
3) zona delimitată la sud de Bd. Iuliu Maniu, la vest de Drumul Osiei, la nord de Drumul Ciorogârla-
str. Crivățului, la vest Șoseaua de Centură.
4. Din structura rețelei de străzi fac parte și intersecțiile rezultate la întâlnirea străzilor de aceiași
categorie sau categorii diferite.
Au fost identificate astfel un număr de 17 intersecții cu probleme de trafic, din punct de vedere al
fluidizării traficului:
1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții
2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu
3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor
4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu
5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor
6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea
7.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării
8.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni
9. Drumul Taberei- Drumul Sării
10. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare)
11.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei
12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari
13.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței
14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași
15. Calea Giulești- Drumul Săbăreni
16. Str. Brașov- Drumul Taberei
17.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea
18.Prelungirea Ghencea – Șoseaua de Centură
- Conform adresei nr. 20211 din 26.06.2009, emisă de către Direcția Generală de Poliție a
Municipiului București, Brigada de Poliție Rutieră, s-au identificat artere cu rmătoarele tipuri de
probleme:
o artere cu trafic intens strada Brașov, strada Ceahlău, b-dul Constructorilor, Șoseaua Cotroceni, Calea
Crângași, P-ța Danny Huwe, strada Dreptății, b-dul Ghencea, Calea Giulești, P-ța
Leu, strada Lt. Av. Găină, b-dul Iuliu Maniu, b-dul G-ral Vasile Milea, strada
Mionești, strada Constantin Noica, strada C-tin Titel Petrescu, strada Preciziei,
strada Romancierilor, Drumul Sării, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-dul
Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, strada Valea Lungă, strada
Valea Oltului, strada Veteranilor, Șoseaua Virtuții, strada Lt. Col. C-tin
Marinescu.
21
member of
©2012 Alter Ego Concept
o artere cu partea carosabilă ocupată de vehicule staționate neregulamentar strada Dreptății, strada Mionești, strada Preciziei, strada Sibiu, Drumul Taberei, b-
dul Timișoara, b-dul Uverturii, strada Valea Cascadelor, B-dul 1 Mai.
Relațiile dintre funcţiunile existente pe teritoriul administrativ al sectorului 6 sau dintre sector,
municipiu București şi teritoriul de influență, generează fluxuri de circulaţie, fluxuri care în desfaşurarea
lor sunt preluate de reţeaua de străzi prin elementele geometrice ale acestora.
Cum fluxurile sunt generate sau atrase de centrele de interes, încep să apară în anumite zone din
oraș probleme de preluare a acestora de străzi, în condiții de fluiență și siguranță.
Fluxurile de circulație preluate de rețeaua de străzi și care se interferează sunt de diferite tipuri și
anume:
- locale – generate de relațiile dintre zonele de locuit, cele cu locuri de muncă, de recreere și sport,
administrative, etc. În aceasta categorie intră traficul de aprovizionare și cel de transport public de
calatori;
- de penetratie – generat de relația sectorului cu teritoriul de influență;
- de tranzit – categorie în care intră traficul de lung parcurs și al cărui traseu trece prin Municipiul
Bucuresti traversandu-l pe diferite strazi, relația cea mai importantă fiind cea care se înscrie pe
direcția B-dului Iuliu Maniu.
O altă problemă este rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie rutieră, cu
interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a
fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje
etc.).
Transportul urban de suprafață și subteran
În sectorul 6 sistemul de desfăşurare a transportului public de călători de suprafaţă este organizat
pe mai multe tipuri de mijloace de transport şi anume:
- cu tracţiune electrică: tramvaie şi troleibuze;
- autobuze.
Situatia existentă se prezintă astfel:55 de linii de tramvai, troleibuz sau autobuze din care:
- 12 linii de tramvai;
- 10 linii de troleibuz;
- 33 linii de autobuz.
Parcul de vehicole din sectotul 6 are pe inventar:
- 82 tramvaie;
- 65 troleibuze;
- 90 autobuze.
Reţeaua se înscrie, în cea mai mare proporţie, pe străzi de categoria I şi a II-a, care au atât în plan
orizontal, cât şi vertical, elementele geometrice care să permită vehiculelor, care prin construcţie impun
anumite condiţii, să circule. Traseele desfăşurate pe reţeaua de transport public, indiferent de tipul de
mijloc de transport care circulă pe fiecare traseu, au porţiuni de suprapunere, lucru determinat de mărimea
fluxurilor de călători ce se deplasează pe direcţiile respective.Se observă următoarele suprapuneri legate de
principale fluxuri urbane de circulație, respectiv de penetratie și de tranzit:
- suprapuneri ale liniilor de autobuz și trolebuz pe Bd. Iuliu Maniu și Drumul Taberei-lini directe
între periferia municipiului București și nucleu central, lungime aproximativa traseu;
- suprapuneri ale liniilor de tramvai și autobuz: Sos. Virtuții, Calea Giulești-tronsonul
Bd.Constructorilor, capăt linie tramvai 41. Bd. Ghencea- tronson Drumul Sării, str. Brașov.
Pe raza sectorului 6 au fost identificate 4 terminale de tramvai (pe Bd. Ghencea, str. Preciziei și
Calea Giulești) și 2 terminale de autobuz (pe Iuliu Maniu, ieșirea spre A1 și Bd. Timișoara) și o autogară
(Autogara Militari).
In sectorul 6, R.A.T.B. detine urmatoarele instalatii fixe si unitati administrative:
22
member of
©2012 Alter Ego Concept
1. CALEA GIULESTI
a) Pe Calea Giulesti se regasesc linii de tamvai, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai,
linii de autobuz si capat de linie impreuna cu toate instalatiile aferente-racord electric, canal si
apa.
b) In trotuarele Caii Giulesti de la stadionul “Valentin Stanescu” pana la str. Carpenului-trasee de
cabluri electrice c.c. subterane si centra de alimentare pentru reteaua de contact tramvai.
c) In spatele blocului nr. 111 de pe Calea Giulesti nr. 147-substatie electrica de tractiune si trasee
de cabluri electrice c.c. subterane.
d) Calea Giulesti nr. 250-Depoul de Tramvaie-Giulesti.
2. CALEA CRANGASI
a) Pe Calea Carangasi se regasesc linii de tamvai stalpi care sustin reteaua de contact si linii de
autobuz.
3. SOSEAUA VIRTUTII
a) Pe Soseaua Virtutii se regasesc linii de tamvai stalpi pentru sustinerea retelei de contact
tramvai, linii de autobuz.
b) In zona Pod Ciurel-Splai Independentei-substatie electrica de tractiune, cabluri electrice c.c.
subterane si centra de alimentare.
4. BULEVARDUL IULIU MANIU
a) In trotuarele din zona intersectiei cu Soseaua Cotrocani-Bulevardul Geniului-Soseaua
Grozavesti se ragasesc trasee de cabluri electrice c.c. subterane si centre de alimentare.
b) Pe Bulevardul Iuliu Maniu-linii de troleibuz, stalpi pentru sustinerea retelei de contact
troleibuz, centra de alimentare, linii de autobuz si doua capete de linie, impreuna cu toate
instalatiile aferente-racord electric, canal si apa.
c) Strada Lujerului (str. Vagonetului nr. 1)-substatie electrica de tractiune si trasee de cabluri
electrice c.c. subterane.
d) In trotuarele din str. Lujerului- traseu de cabluri electrice c.c. subterane.
5. BULEVARDUL TIMISOARA
a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, centre de
alimentare si linii de autobuz.
b) Bulevardul timisoara nr. 62-Garaj de troleibuze “Bujoreni” si in incinta garajului, substatie
electrica de tractiune si cabluri electrice c.c. subterane.
c) In zona CET VEST-capat de linie tramvai impreuna instalatiile aferente-racord electric, canal
si apa.
d) Strada Valea Cascadelor- linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de
contact, centre de alimentare, trasee de cabluri electrice c.c. subterane si linii pentru autobuze.
6. BULEVARDUL PRECIZIEI
a) Pe Bulevardul Preciziei se regasesc linii de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea
retelei de contact tramvai, trasee de cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare.
b) Bulevardul Preciziei nr. 2-4 – Garajul de autobuze “Militari” si in incinta garajului, substatie
electrica de tractiune si trasee de cabluri electrice c.c. subterane.
c) Bulevardul Preciziei nr. 19-21 – capat de linie tramvai impreuna cu instalatiile aferente-racord
electric, canal si apa-Depul de tramvaie “Militari” si in incinta depoului, substatie electrica de
tractiune, trasee de cabluri electrice c.c. subterane si centre de alimentare.
7. STRADA BRASOV
a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai si troleibuz,
trasee de cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de autobuz.
b) Intre blocurile de locuit de pe Aleea Sandulesti-substatie electrica de tractiune si cabluri
electrice c.c. subterane.
c) Aleea Compozitorilor nr. 8-substatie electrica de tractiune si cabluri electrice c.c. subterane.
23
member of
©2012 Alter Ego Concept
8. DRUMUL TABEREI
a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz, trasee cabluri electrice c.c. subterane,
centre de alimentare, linii de troleibuz si autobuz.
9. BULEVARDUL GHENCEA
a) Linie de tramvai in zona proprie, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, trasee
cabluri electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de troleibuz si autobuz.
b) Langa stadionul Steaua-Terminal Multimodal-GHENCEA-bucla de intoarcere a tramvaielor,
capat linii autobuze impreuna cu instalatii aferente-racord electric, apa si canal, stalpi pentru
sustinerea retelei de contact tramvai, substatie electrica de tractiune, trasee cabluri electrice c.c.
subterane si centre de alimentare.
10. SOSEAUA COTROCENI
a) Pe Soseaua Cotroceni nr. 58, langa Gradina Botanica- substatie electrica de tractiune, trasee
cabluri electrice c.c. subterane, stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz, centre de
alimentare si linii de autobuz.
11. INTRAREA GHEORGHE CARANDA
a) Langa sediul A.D.P. Sector 6-substatie electrica de tractiune si trasee cabluri electrice c.c.
subterane.
12. VALEA ARGESULUI SI VALE IALOMITEI
a) Capat de linie troleibuz si autobuz impreuna instalatiile aferente-racord electric, canal si apa-
stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz si centru de alimentare.
13. PASAJ BASARAB-GROZAVESTI
a) Sub pasajul Basarab-Grozavesti, intersectie Calea Giulesti-Calea Plevnei - P.M.B. a
modernizat si amplasat pentru R.A.T.B., linii de tramvai, stalpi pentru sustinerea retelei de
contact tramvai, substatie electrica de tractiune, trasee cabluri electrice c.c. subterane, centre de
alimentare. Aceste instalatii nu sunt inca predate de P.M.B. spre administrarea R.A.T.B.
14. BULEVARDUL 1 MAI
a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai, centre de alimentare si linii autobuz.
15. BULEVARDUL VASILE MILEA
a) Linii tramvai, stalpi pentru sustinerea retelei de contact tramvai si troleibuz, trasee cabluri
electrice c.c. subterane, centre de alimentare si linii de troleibuz si autobuz.
b) Langa Statia Electrica-RENEL-substatie electrica de tractiune si trasee de cabluri electrice c.c.
subterane.
16. STRAZILE SIBIU, VALEA OLTULUI SI DRUMUL SARII
a) Stalpi pentru sustinerea retelei de contact troleibuz.
17. Din cauza lucrarilor la Magistrala 5 de metrou-Drumul Taberei-Hasdeu, R.A.T.B. va infiinta
noi linii de troleibuz pe urmatoarele artere de circulatie:
a) STRADA MOINESTI-intre b-dul Timisoara si b-dul Iuliu Maniu.
b) STRADA SIBIU- intre b-dul Timisoara si Drumul Taberei.
Din punct de vedere al transportului subteran pe raza sectorului 6 se află 2 linii de metrou respectiv
Linia M1 ( Magistrala M1) și Linia M3 ( Magistrala M3), cu Depoul Militari:
- Linia M1 : Magistrala 1 este cea mai veche magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă
oficial pe 19 decembrie 1979. Magistrala formează o "centură" ce leagă orașul de la vest la est,
având o lungime de 31,7 km și 22 de stații.Pe raza sectorului 6 se află o porțiune din tronsonul 1:
Semănătoarea- Timpuri Noi, cu 3 stații: Semănătoarea, Grozăvești și Crângași;
24
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Linia M3: Magistrala 3 A fost construită în două părți. Primul tronson — inițial un fragment al
magistralei 1 – leagă cartierul Militari cu stația de corespondență Eroilor, asigurând o legătură între
partea de vest a municipiului Bucuresti, respectiv platforma industrială Militari și centrul urban al
orașului. Tronsonul a fost deschis în august 1983 și conține patru stații (Politehnica, Armata
Poporului – astăzi Lujerului, Păcii și Industriilor – astăzi Preciziei; mai târziu s-a deschis o stație
suplimentară Gorjului).
Poza nr.8: Rețeaua de transport urban de suprafață
Sursa: Primăria sectorului 6
Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Primaria Sectorului 6 Bucuresti
2007-2013, RATB acopera intreaga suprafață a Sectorului 6. Principalele disfuncționalități semnalate la
nivelul transportului urban sunt următoarele:
- Inexistenta unei linii care sa faca legatura dintre Sectorul 6 si partea de Est a orașului București;
- Inexistenta unei magistrale de metrou care sa faca legatura cu cartietul Drumul Taberei.
O altă problemă majoră este absența unor linii de transport în comun, care să facă legătura între
municipiul București și comunele limitrofe sectorului 6 – Domnești, Clinceni, Chiajna etc.
2.5.2. Circulatia feroviară:
Teritoriul administrativ al sectorului 6 este străbătut de următoarele linii CF conform adresei nr.
P5/16/01.02.2010 emisa de către Compania Naționala de Căi Ferate CFR-SA, Regionala CF Bucuresti-
Divizia Patrimoniu:
25
member of
©2012 Alter Ego Concept
1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni:
- Linia ferată București Vest-Antestația Cotroceni între stația CFR București Vest și pasajul la nivel
str. Lujerului;
- Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS”, cu punct de racord din stația CFR București Vest,
amplasată paralel cu linia ferată prezentată la punctul 1, având limita de terminare în pasajul la
nivel str. Lujerului.
2. Liniile ferate din Antestația Cotroceni:
- Linia ferată colectoare Dealul Spirii face legătura dintre antestația Cotroceni și zona trafic greu,
prin pasajul Vasile Milea, intersecția Răzoare.
Starea de funcționare a acestor linii se prezintă astfel, conform aceleași adrese:
1. Linii ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni:
- Liniile ferate existente pe distanța de circulație București Vest-Antestația Cotroceni, aparțin
domeniului public al statului, concesionat de CNCF “CFR” S.A. și este gestionat de Sucursala
Regională Căi Ferate București. Liniile se află în stare bună de funcționare;
- Linia ferată industrială colectoare ”MOBINS” cuprinsă între stația CF București Vest și pasajul
Moinești este funcțională, cu o uzură tehnică de aproximativ 50%. Porțiunea de linie industrială
colectoare ”MOBINS” cuprinsă între pasajul Moinești și pasajul str. Lujerului este nefuncțională,
cu un grad de uzură tehnică de aproximativ 70%;
- Liniile ferate din Antestația Cotroceni - aceste linii ferate prezintă un grad de uzură tehnică de
aproximativ 50%;
- Linia ferată colectoare Dealul Spirii este proprietatea CNCF “CFR” S.A., gestionată de Sucursala
Regională de Căi Ferate București-linia prezintă o uzură tehnică de aproximativ 50% și este
închisă, colmatată cu pământ în zona APACA. Sectorul 6 beneficiază de o singură gară urbană:
Gara Cotroceni- nefuncțională.
Suprafața totală de teren deținută de Sucursala CREIR CF București, pe raza sectorului 6 este de
435.209,18 mp formată din: 427.122,18 mp aferenti liniilor și instalațiilor CF, precum și o suprafață de
8.087,00 mp-terenuri în proprietate CFR (se va consulta Plan reglementări Urbanistice, zonificare
funcțională). In proporție de 50 % linile de cale ferată de pe raza sectorului 6 sunt nefuncționale.
Disfuncționalități
Au fost identificate 4 treceri la nivel cu CF fără bariere astfel:
1) km 5+785 – Valea Cascadelor
2) km 4+545- Moinesti
3) km 3+150- Răsăritului
4) km 3+350- Lujerului
2.6. Ocuparea terenurilor:activități economice,situația platformelor industriale, locuirea,
relaționare între funcțiuni, asigurarea cu echipamente publice:
2.6.1. Principalele funcțiuni ce ocupă teritoriul administrativ al sectorului 6:
Suprafața totală a sectorului 6 din municipiul București este de 3.900,00 ha.
Pe zone funcționale, bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în sectorul 6 se prezintă astfel:
26
member of
©2012 Alter Ego Concept
Tabel nr. 3
UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
PUZ COORDONATOR
SECTOR 6 APROBAT
IN 2005
SUPRAFATA
ha %
C - ZONA CENTRALA
CA - SUBZONA CENTRALA SITUATA
IN AFARA LIMITELOR ZONEI
PROTEJATE 0,80 0,02
CA2 - SUBZONA CENTRALA
DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE
CONSTITUIRE
0,80 0,02
CB - ZONE SITUATE IN AFARA
PERIMETRULUI CENTRAL CARE
GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE
DE IMPORTANTA
SUPRAMUNICIPALA SI MUNICIPALA
255,99 6,56
CB1 - SUBZONA SERVICIILOR
PUBLICE DISPERSATE IN AFARA
ZONELOR PROTEJATE
136,15 3,49
CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI
PRINCIPALI 119,84 3,07
TOTAL - C 256,78 6,58
M2 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN
AFARA LIMITELOR ZONEI
PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND
REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU
SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI
MAXIME DE P+14 NIVELURI CU
ACCENTE INALTE
620,61 15,91
M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN
AFARA LIMITELOR ZONEI
PROTEJATE, AVAND REGIM DE
CONSTRUIRE CONTINUU SAU
DISCONTINUU SI INALTIMI MAXIME
DE P+4 NIVELURI
519,62 13,32
TOTAL - M 1.140,23 29.24
A - ZONA DE ACTIVITATI
PRODUCTIVE
A1 - SUBZONA PARCURILOR DE
ACTIVITATI 73,27 1,88
A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR
PRODUCTIVE SI DE SERVICII 68,90 1,77
A2a - SUBZONA UNITATILOR
PREDOMINANT INDUSTRIALE 0,00 0,00
A2b - SUBZONA UNITATILOR
INDUSTRIALE SI DE SERVICII 68,90 1,77
A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI SI
MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE
SERVICII 8,09 0,21
TOTAL - A 150,26 3,85
L - ZONA DE LOCUIT
L1 - SUBZONA LOCUINTELOR
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU
MAXIM P+2+M NIVELURI 403,84 10,35
L1a - SUBZONA LOCUINTELOR 338,00 8,67
27
member of
©2012 Alter Ego Concept
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU
MAXIM P+2E+M NIVELURI SITUATE
IN AFARA PERIMETRELOR DE
PROTECTIE, PE PARCELARI
TRADITIONALE, SPONTANE
L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI
COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2
NIVELURI SITUATE ÎN NOILE
EXTINDERI SAU ENCLAVE
NECONSTRUITE
35,93 0,92
L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE
LOTURI SUBDIMENSIONATE CU /
SAU FARA RETELE EDILITARE
29,91 0,77
L2 - SUBZONA LOCUINTELOR
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU
P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE
BAZA UNOR LOTIZARI ANTERIOARE
42,51 1,09
L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI
COLECTIVE MICI REALIZATE PE
BAZA UNOR LOTIZARI URBANE
ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI
SITUATE IN AFARA ZONEI
PROTEJATE
42,51 1,09
L3 - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE MEDII (P+3-P+4
NIVELURI) SITUATE IN ANSAMBLURI
PREPONDERENT REZIDENTIALE
265,12 6,80
L3a - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4
NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI
PREPONDERENT REZIDENTIALE
SITUATE IN AFARA ZONEI
PROTEJATE
265,12 6,80
L4 - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10
NIVELURI, SITUATE IN
ANSAMBLURI PREPONDERENT
REZIDENTIALE
204,13 5,23
L4a - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10
NIVELURI SITUATE IN ANSAMBLURI
PREPONDERENT REZIDENTIALE
204,13 5,23
TOTAL - L 915,60 23,48
V - ZONA SPATIILOR
VERZI
V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 47,00 1,21
V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-
PARCURI, GRADINI, SCUARURI,
PRECUM SI PLANTATII DE
ALINIAMENT ALE ARTERELOR
PRINCIPALE SAU SECUNDARE,
PLANTATII AFERENTE
PROMENADELOR PIETONALE,
AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE
47,00 1,21
28
member of
©2012 Alter Ego Concept
V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI
CU ACCENTE DE INALTIME 0,00 0,00
V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE DE FOLOSINTA
SPECIALIZATA 111,68 2,86
V2a - GRADINI BOTANICE SI
ZOOLOGICE 111,68 2,86
V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PENTRU AGREMENT 90,56 2,32
V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI
DE DISTRACTII, POLI DE AGREMENT
(LACUL MORII)
40,36 1,03
V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 50,20 1,29
V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PENTRU PROTECTIA CURSURILOR
DE APA 38,36 0,98
V8 - SUBZONA SPATIILOR,
PADURILOR SI FASIILOR PLANTATE
DE PROTECTIE SANITARA (IN JURUL
GROPILOR DE GUNOI)
89,26 2,29
SPATIU VERDE DISPERSAT IN
TERITORIU 624,02 16,00
TOTAL - V 1.000,88 25,66
T - ZONA
TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR
RUTIERE 14,12 0,36
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR
FEROVIARE 43,52 1,12
TOTAL - T 57,64 1,48
G - ZONA DE
GOSPODARIE
COMUNALA
G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI
AMENAJARILOR PENTRU
GOSPODARIE COMUNALA 12,35 0,32
G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 106,70 2,74
G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN
AFARA ZONEI PROTEJATE 106,70 2,74
TOTAL - G 119,05 3,05
S - ZONA CU
DESTINATIE SPECIALA
S1 - SUBZONA CU DESTINATIE
SPECIALA CU CARACTER URBAN
FORMATA DIN: UNITATI MILITARE,
UNITATI APARTINAND SERVICIILOR
SPECIALE, PENITENCIARE, UNITATI
DE PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA
CONTRA INCENDIILOR, UNITATI DE
POLITIE
146,57 3,76
TOTAL - S 146,57 3,76
R - ZONA
ECHIPAMENTELOR
TEHNICE MAJORE
R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI
INSTALATIILOR AFERENTE
ECHIPARII TEHNICE MAJORE 39,40 1,0
TOTAL - R 39,40 1,0
LACURI 19,42 0,5
CAI DE COMUNICATIE 54,16 1,4
TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100
29
member of
©2012 Alter Ego Concept
Cea mai mare pondere în structura sectorului 6, cu aproximativ 29%, sunt cele caracterizate prin
mixitate funcțională, situate în lungul traseelor principale de circulație, zona mixtă conținând instituții,
servicii și echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale,
sociale, colective și personale, comerț, hoteluri, restaurante, recreere) activități productive mici-nepoluante
și locuințe.
Zonele funcționale destinate spațiilor verzi, indiferent de natura acestora, urmează zonelor mixte,
ocupând circa 26% din suprafața totală.
Zona de locuințe are o pondere de 23% in totalul sectorului 6, din care locuințele colective ocupă
mai mult de jumătate din suprfață. În sectorul 6 ponderea locuințelor colective medii cu inălțimi de maxim
P+5 este cu 7 % mai mare decât cea a locuințelor colective înalte.
Grafic nr. 2: Distribuția suprafețelor de teren pe Unități Teritoriale de Referință conform P.U.Z.
Coordonator Sector 6 aprobat în 2005
LEGENDA
C – ZONE CENTRALE;
M – ZONE MIXTE;
A – ZONE DE ACTIVITATI PRODCTIVE;
L – ZONE DE LOCUIT;
V – ZONA SPATIILOR VERZI;
T – ZONA TRANSPORTURILOR;
G – ZONA DE GOSPODARIRE COMUNALA;
S – ZONE CU DESTINATIE SPECIALA;
R – ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE
În prezent sectorul 6 dispune de teren liber de construcție, teren cu mare valoare pentru conturarea
viitoare a dezvoltării configurativ-spațiale și funcționale a acestuia.
C
7%
M
29%
A
4% L
23%
V
26%
T
1%
G
3% S
4%
R
1%
LACURI 1%
CAI DE COMUNICATIE
1%
30
member of
©2012 Alter Ego Concept
2.6.2. Activitățile economice:
Pe teritoriul sectorului 6, conform datelor statistice furnizate de către Primăria sector 6, în intervalul
2005-2008, erau active unități economice cu proprietate majoră de stat și proprietate majoritară privată, în
timp numărul unităților economice majoritare de stat diminuându-se.
Tabel nr. 4: Numărul unitatilor locale active pe clase de marime si forme de proprietate
Total
Micro
0-9
salariați
Mici
10-49
salariati
Mijlocii
50-249
salariati
Mari 250
si peste
2005
Total 15.182 13.763 1.095 271 53
Proprietate majoritara de stat 34 3 13 13 5
Proprietate majoritara privată 15.148 13.760 1.082 258 48
2006
Total 16.283 14.626 1.307 289 61
Proprietate majoritara de stat 26 2 8 11 5
Proprietate majoritara privată 16.257 14.624 1.299 278 56
2007
Total 17.329 15.533 1.427 307 62
Proprietate majoritara de stat 22 3 5 8 6
Proprietate majoritara privată 17.307 15.530 1.422 299 56
2008
Total 18.392 16.602 1.407 323 60
Proprietate majoritara de stat 21 2 2 12 5
Proprietate majoritara privată 18.371 16.600 1.405 311 55
Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
În intervalul de timp 2005-2008 numărul societăților cu capital majoritar de stat au scăzut cu circa
38%, în timp ce societățile economice cu capital majoritar privat au crescut cu aproximativ 21%. La nivelul
numarului total de unități economice, în acelasi interval, de timp creșterea a fost de circa 21%.
Grafic nr.3: Evoluția numărului de unități economice în sectorul 6 in perioada 2005-2008
Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
1200
1250
1300
1350
1400
1450
1500
2005 2006 2007 2008
numar unitati economice
31
member of
©2012 Alter Ego Concept
Pe teritoriul sectorului 6 numărul unitaților pe clase de mărime și activități ale economiei naționale
se prezintă astfel:
Tabel nr. 5: Numărul unitatilor locale active pe clase de marime si activități ale economiei naționale
CAEN REV. 1 Total
Micro
0-9
salariați
Mici
10-49
salariati
Mijlocii
50-249
salariati
Mari
250 si
peste
2005
Total 15.182 13.763 1.095 271 53
Industria prelucrătoare 1419 1089 217 83 30
Energie electrică și termică, gaze și apă 13 7 2 2 2
Construcții 1118 943 137 34 4
Comerț cu ridicata și cu amănuntul,
repararea și întreținerea autovehiculelor,
motocicletelor și a bunurilor personale și
gospodărești
6113 5619 418 68 8
Hoteluri și restaurante 290 250 35 5 -
Transport și depozitare 688 590 74 20 4
Poștă și telecomunicții 149 139 7 3 -
Tranzacții imobiliare, închirieir și activități
de servicii prestate în principal
întreprinderilor
5.392 5.126 205 56 5
2006
Total 16.283 14.626 1.307 289 61
Din care: 1441 1100 234 77 30
Industria prelucrătoare
Energie electrică și termică, gaze și apă 10 5 2 2 1
Construcții 1266 1058 160 41 7
Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea și întreținerea autovehiculelor,
motocicletelor și a bunurilor personale și
gospodărești
6214 5659 475 72 8
Hoteluri și restaurante 332 275 46 11 -
Transport și depozitare 767 650 92 19 6
Poștă și telecomunicții 169 149 12 6 2
Tranzacții imobiliare, închirieir și activități
de servicii prestate în principal
întreprinderilor
6.084 5.730 286 61 7
2007
Total 17.329 15.533 1.427 307 62
Industria prelucrătoare 1486 1119 257 83 27
Energie electrică și termică, gaze și apă 15 11 1 1 2
Construcții 1460 1216 198 39 7
Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea și întreținerea autovehiculelor,
motocicletelor și a bunurilor personale și
gospodărești
6370 5770 507 86 7
Hoteluri și restaurante 349 284 58 7 -
Transport și depozitare 879 778 78 18 5
32
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poștă și telecomunicții 186 163 13 7 3
Tranzacții imobiliare, închirieir și activități
de servicii prestate în principal
întreprinderilor
6.584 6.192 315 66 11
2008
Total 18.392 16.602 1.407 323 60
Industria prelucrătoare 1302 985 225 74 18
Energie electrică și termică, gaze și apă 16 10 2 2 2
Construcții 1745 1499 192 47 7
Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
repararea și întreținerea autovehiculelor,
motocicletelor și a bunurilor personale și
gospodărești
6414 5836 474 90 14
Hoteluri și restaurante 385 317 61 7 -
Transport și depozitare 909 815 70 17 7
Poștă și telecomunicții 1364 1256 76 27 5
Tranzacții imobiliare, închirieiri și activități
de servicii prestate în principal
întreprinderilor
6257 5884 307 59 7
Sursa: Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
Cel mai mare numar de unități economice activeaza în domeniul comerțului, urmate de unitațile
economice ce presteaza activități în domeniul tranzacțiilor imobiliare, închirieri și activități de servicii
prestate în principal.
Grafic nr. 4: Evoluția numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in perioada
2005-2008
Sursa: Prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
2005 2006 2007 2008
Evolutia numarului de unitati economice pe activitati ale economie nationale
Industria prelucrătoare
Energie
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
Poștă și telecomunicții
33
member of
©2012 Alter Ego Concept
În anul 2005 circa 40% din unitățile economice din sectorul 6 prestau activități de comerț, urmate
la o diferență de aproximativ 5% de cele din tranzacții imobiliare și servicii.
Grafic nr. 5: Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 2005
Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
În 2008 conform datelor statistice se constată o scădere de aproximativ 2% a numarului unităților
economice din comerț și o creștere cu aceeași valoare procentuală a unitatilor economice ce activeaza in
domeniului tranzacțiilor imobiliare și serviciilor.
În scădere este și numărul unităților economice din domeniul industriei prelucrătoare, tendință de
scădere normală raportat la evoluția factorilor economici naționali.
Grafic nr. 6: Ponderea numărului de unități economice pe activități ale economiei naționale in 200
Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
9,35%
0,09%
7,36%
40,26%
1,91%
4,53%
0,98%
35,52%
Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2005
Industria prelucrătoare
Energie
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
Poștă și telecomunicții
Tranzacții imobiliare si servicii
8,85% 0,06%
7,77%
38,16%
2,04%
4,71%
1,04%
37,36%
Distributia unitatilor economice pe activitati ale economiei nationale in 2008
Industria prelucrătoare
Energie
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
34
member of
©2012 Alter Ego Concept
Cea mai mare cifra de afaceri in 2008 au avut-o unitățile din domeniul comerțului, avand aproape
50% din totalul cifrei de afaceri inregistrata ca total. Industria prelucratoare a avut circa 15% din totalul
inregistrat.
Grafic nr. 7: Ponderea cifrei de afaceri pe activități ale economiei naționale in 2008
Sursa: prelucrare după Direcția Regională de Statistică a Municipiului București, Documentar Sectorul 6
În 2008 cele mai mari investiții s-au făcut în activitățile de comerț (1016 milioane lei), urmate de
investițiile în activitățile industriei prelucrătoare (828 milioane lei) și de construcții (519 milioane lei). Cele
mai mici investiții au fost în domeniul hotelier și a restaurantelor (32 milioane lei).
Investițiile din 2008 indică direcția de dezvoltare a profilului economic al sectorului 6, spre
activități de comert cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, industriei
prelucrătoare și construcțiilor. Acest interes indică direcția de reglementare din punct de vedere urbanistic a
sectorului, cu marcarea terenurilor destinate dezvoltării a astfel de activități economice.
2.6.3. Evidențierea situației platformelor industriale:
Conform datelor din Memoriu de sinteză aferent P.U.G. București, începând cu anul 1990, sub
impactul măsurilor de reformă economică şi a procesului de privatizare, industria bucureşteană s-a aflat
într-un proces continuu de restructurare spontană. Această restructurare spontană s-a manifestat în cadrul
platformelor industriale din Municipiul Bucureşti cu intensităţi şi direcţii diferite. Efectele s-au materializat
în modificări substanţiale ale forţei de muncă (număr) dar mai ales în gradul de încărcare a terenului cu
locuri de muncă (densităţi) producându-se dezechilibre în structura de ocupare a terenurilor la nivelul
municipiului și respectiv la nivelul sectorului 6, schimbare care are loc și în prezent.
Concluziile studiilor şi cercetărilor derulate pentru municipiul Bucureşti ilustrează dificultăţile pe
care le au platformele industriale în adaptarea la schimbare, şi care sunt generate de structura funcţională în
primul rând dar şi de mărimea întreprinderilor. În continuare prezentăm situația concluziilor acestor studii
cu referire strictă la platformele industriale din sectorul 6, cu evidențierea situației existente.
În 1998, în categoria platformelor cu potenţial important de viabilitate a fost inclusă și zona
industrială Plevnei-Orhideelor. Aceste platformă avea ca particularitate descreşterile de salariaţi sub media
înregistrată de întreaga industrie bucureşteană, fiind caracterizată prin predominarea întreprindrilor de talie
mică. Platforma Plevnei-Orhideelor a fost inclusă în categoria celor cu potențial de viabilitate datorită
specializării în industria alimentară, datorită predominanţei întreprinderilor de acest tip (Spicul, Libertatea,
Bere Griviţa, Fabrica de ţigarete). Având un rol strategic în economia urbană, industria alimentară s-a
bucurat în ultimul timp de o conjunctură favorabilă, de o cerere constantă în creşterea care îi conferă o
15,53%
5,51%
10,21%
49,62%
3,53%
0,48%
6,47%
8,67%
2008
Industria prelucrătoare
Energie
Construcții
Comerț
Hoteluri și restaurante
Transport și depozitare
Poștă și telecomunicții
Tranzacții imobiliare
35
member of
©2012 Alter Ego Concept
evoluţie ascendentă. În cadrul acestei platforme, un rol pozitiv l-a jucat şi procesul de privatizare stimulat
de specificul sectorial al întreprinderilor, concretizat în cadrul celor două întreprinderi de panificaţie.
Totuși datorită amplasării în cadrul orașului, și a evoluției pieței imobiliare, aceasta a suferit schimbări
radicale, schimbânduși profilul de activitate.
Societațile comerciale menționate anterior, fie și-au închis activitatea, fie și-au mutat locul de
producție.
S.C. SPICUL SA fondata in 1848, mai intai s-a numit Moara de apa Ciurel, functionand pe directia
moraritului pana in 1931, cand s-a reprofilat pe panificatie. A fost nationalizata in '48.
Are mai multe intreprinderi, dar fabrica de pe Orhideelor (mai degraba terenul pe care se afla) a fost
cumparata de compania spaniola Hercesa, care intentioneaza sa construiasca acolo blocuri si care a
demolat-o in septembrie 2008.
Pentru Fabrica de țigarete „Belvedere” inscrisă în lista monumentelor istorice există propuneri de
conversie funcțională, în special în direcția unui centru cultural.
Platformele cu potenţial modern de viabilitate sunt cele mai bine reprezentate numeric.
Componenţa acestei categorii este foarte diferenţiată: din punct de vedere al taliei, platformele
incluse se desfăşoară pe tot ecartul de variaţie, de la cele mici cu mai puţin de 5 mii de salariaţi (Giuleşti-
Constructorilor) la cele mai mari platforme industriale cu 20-30 mii de salariaţi (Militari). Aceeaşi
particularizare se remarcă şi în cazul profilului sectorial, platformele aparţinând tipului dominant de o
ramură industrială (Ghencea) sau celui diversificat (Militari). Din punct de vedere al evoluţiei numărului de
salariaţi, acetse platforme se caracterizează prin descreşteri sub medie. În unele cazuri există o poziție
conflictuală a platformelor industriale cu zonele rezidenţiale învecinate cauzată nu numai de localizarea
specifică dar şi de produsele cu impact asupra mediului realizate în cadrul acestora (Ghencea prin Siderma
şi Munplast). Potenţialul moderat de viabilitate a fost justificat în cea mai mare parte a cazurilor prin
descreşterile peste medie a volumului forţei de muncă, care au afectat platforma Giuleşti-Constructorilor de
exemplu.
Printre platformele industriale cu potenţial redus de viabilitate este menționată cea din
Giuleşti. Trăsătura comună tuturor este legată de specializarea industrială sau dominanţa construcţiilor de
maşini, care se distinge ca fiind ramura industrială aflată în plină criză structurală şi funcţională la nivelul
industriei bucureştene. Platforma industrială Giulești este specializată în producerea utilajelor și
echipamentelor. Specializarea în producerea de utilaje chimice pentru care cererea s-a redus substanţial şi
de echipamente feroviare care se adresează de asemenea unui sector economic aflat în dificultate,
accentuează caracterul de vulnerabilitate în cazul platformei Giuleşti. Pierderea pieţelor de desfacerea
tradiţionale, decalajul tehnologic, structura sortimentală inadecvată cererii noilor parteneri, randamentul
scăzut sunt elemente care converg spre definirea unei conjuncturi nefavorabile pentru evoluţia acestor
platforme. Primul efect a fost resimţit la nivelul forţei de muncă, care s-a redus cu ponderi care depăşesc
media, antrenând până la 50 % din personal în toate cele trei cazuri. Activitatea de pe platforma Giulești
avea influiențe negative asupra mediului înconjurător.
Tabel nr. 6: Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru platformele industriale din sector 7
Intreprinderea Salariati Suprafaţa
totală a
incintei
Densitate
Locuri de
muncă/ha
CUT POT
% Observatii Adresa
Anul 1998 2008 1998 2008 1998
Platforma Militari
Victoria 535 - 70391 76.0 - 0,37 68
Urbis 1.996 763 67675 294.9 112,7 0,41 39 Astazi face parte
din grupul suedez
ASSA ABLOY,
activeaza in
domeniul
Bdul
Preciziei nr.5
7 Date preluate din Memoriu de sinteză aferent PUG București, acestea fiind analizate raportat la situația actuală
36
member of
©2012 Alter Ego Concept
feroneriei.
Mod Conf 1.943 1 - - - - - Activitate
suspendata din
2009
Bdul Iuliu
Maniu nr.7
Spicul 928 - 25.984 357.1 - 0,88 91 Construcții
demolate, se
doreste
dezvoltarea unui
complex
rezidential
Sos.
Orhideelor
ConfexStyle 600
Triconf 1.025 12 15.752 650,7 7,6 1,15 81 Confectii
imbracaminte
Bdul Iuliu
Maniu nr.7
AMA 44 - 1.036 424,7 - 0,81 42 - -
Modstar SA 197 6 3.627 543,1 16,5 0,41 41 Fabricarea altor
articole de
imbracaminte
Bdul Iuliu
Maniu nr.7
Firos SA 888 73 43.123 205,9 16,9 0,82 95 Fabricarea
mortarului
Bdul
Timisoara
Setum SA 326 137 46.400 70,3 29,5 0,59 96 Fabricarea de usi
si ferestre din
metal
B-dul
Preciziei Nr.
32
Legume fructe
SA
250 34 43.159 57,9 7,87 0,36 89 Comert cu ridicata
al fructelor si
legumelor
Bdul Iuliu
Maniu nr.15
Cesarom SA 1.885 637 119.780 157,4 53,1 0,66 82 In anul 2004,
CESAROM
devenit membru
al grupului
austriac
Lasselsberger
Blvd.
Preciziei nr. 1
Stilconf SA 600 - 12.649 474,3 - 0,69 41 Fabricarea altor
articole de
imbracaminte
Bdul Iuliu
Maniu nr.7
Frigocom SA 162 2 32.127 50,4 0,62 0,41 38 Inchirierea si
subinchirierea
bunurilor
imobiliare proprii
sau inchiriate
Bdul
Timisoara Nr.
58
UMEB SA 1.244 349 169.714 73,3 20,56 1,02 93 Fabricarea
motoarelor,
generatoarelor si
transformatoarelor
electrice
Bdul
Timisoara Nr.
6A
Electrotehnica
Group SA
629 9 43.743 143,8 2,0 0,98 94 Instalarea
masinilor si
echipamentelor
industriale
Bdul
Timisoara Nr.
76E
Total 13.252 695.160 190.6
Platforma Plevnei-Orhideelor
Fca Tigarete 1.032 - 68104 151,5 - 1,1 31 - Bd. Regiei,
Nr. 2
37
member of
©2012 Alter Ego Concept
IFMA SA 937 423 56.000 167,3 75,5 0,48 Fabricarea
echipamentelor de
ridicat si
manipulat
Calea
Giulesti
Nr. 6-8
Plevnei SA 1.040 171 47.318 219,8 36,1 0,94 37 Fabricarea painii;
fabricarea
prajiturilor si a
produselor
proaspete de
patiserie
Calea Plevnei
nr.145
Semanatoarea
SA
1.663 - 367.015 45,3 - 0,49 43 In prezent
complex de
birouri si servicii
SEMA PARK
Spl.
Independentei
nr.319
Total 4.672 - 543.109 86,0
Concluzii
Prezența zonelor industriale este în general bine corelată cu traseele de trafic greu și cu limitările
accesului acestuia în zona centrală.
Marile platforme industriale respectiv zonele de activități industriale, sunt concentrate în
principal în zonele periferice a sectorului 6:
- Zona bulevardului Iuliu Maniu de la intersecția cu str. Valea Cascadelor spre vest;
- Strada Preciziei;
- Strada Liniei;
- Bulevardul Timișoara.
Există o tendință de conversie a acestor zone industriale, cu precădere a zonelor industriale (de
mici dimensiuni) situate în zona centrală, pe primul inel de circulație, datorită atractivității crescute a
terenurilor din aceste zone pentru dezvoltarea funcțiunilor de birouri sau comerciale și de agrement.
Zona Orhideelor unde pe fostele zone de activități s-au dezvoltat până în prezent complexul
comercial Carrefour, Bricostore, ansamblu de locuințe colective Orhideea Gardens etc, fosta platformă
industrială Semănătoare, unde s-a dezvoltat ansamblul de birouri și servicii Sema Park. Tendința de
conversie funcțională începe să prindă contur și în zona marilor platforme industriale de la activități de
producție la dezvoltarea activităților terțiare, ansambluri de birouri, depozitari. De asemenea încep să existe
tendințe de dezvoltare a funcțiunii de locuire (in special locuire colectivă), ceea ce impune stabilirea unor
reglementări urbanistice complexe care să împiedice apariția unor conflicte interfuncționale.
38
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr. 9: Zone industriale
Sursa: prelucrare cartograma zone industriale din documentatia „Concept strategic Bucuresti 2035”
Trebuie să menționăm că și în documentația CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035, publicat
pe pagina de internet a Primariei Municipiului Bucuresti, zona industrială actuală a sectorului 6 este
marcată ca fiind una din cele două zone ale municipiului București in care se prevede o tendință de
creștere a sectorului a activităților industriale.
2.6.4.Locuirea:
Acest capitol reprezintă sintetic situația privind locuirea din perspectiva corelării elementelor
succinte demografice ale sectorului 6 cu o evaluare a tendințelor de evoluție și a impactelor asupra locuirii.
Se constată că presiunea de concentrare a activităților la nivelul municipiului București a condus pe
de o parte la expansiunea incoerentă a urbanului în teritoriului adiacent municipiului, cât și la o
restructurare urbană haotică, cu consecințe negative în ceea ce privește consistența zonelor tradiționale de
locuit și pierderea identității orațelor.
Sectorul 6 la începutul perioadei postbelice avea cateva zone de locuințe destinate în principal
cadrelor militare exemplu zona Răzoare sau parcelarea Grant cu locuințe destinate angajaților CFR. În zona
Cartierului Militari, ansamblurile de locuințe individuale aveau caracteristicile unor dezvoltări rurale.
Realizarea marilor ansambluri timid începută în anii ’50 s-a accelerat în anii următori, prin
realizarea ansamblului de locuințe colective Drumul Taberei, atingând apogeul după cutremurul din 1977
cu realizarea cartierelor de locuințe colective Militari, Crângași de exemplu, dar și prin ample operațiuni de
îndesire cu impact în sensul diminuarii calității ansamblurilor realizate în urma unor astfel de operațiuni.
39
member of
©2012 Alter Ego Concept
Noile realități socio-economice de după 1990 au generat pe de o parte transferul fondului locativ
din domeniul public în cel privat, iar pe de altă parte, tendința tot mai accentuată, în special după anul 2000
de mobilitate a populației către locuințele individuale, fie în zonele adiacente orașului, fie în zonele libere
din interiorul centurii Bucureștiului, fie prin înlocuirea fondului mediocru de locuințe de la periferia
intravilanului.
Schimbarea raportului privat/public a transferat responsabilitatea întreținerii marii majorități a
imobilelor asupra micilor proprietari, cu consecințe majore asupra posibilităților de întreținere a fondului
de locuințe.
Diversitatea formelor de locuire s-a accentuat după 1990 în ceea ce privește modul de locuire. În
teritoriul sectorului 6 s-au dezvoltat atât ansambluri de locuințe colective noi, precum și locuințe
individuale. Majoritatea construcțiilor colective noi au fost constituite în areale destructurate (zona
periferică a bdului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea).
Locuințele individuale în sectorul 6 s-au dezvoltat prin înlocuirea fondului construit existent (zona
dintre b-dul Iuliu Maniu și Lacul Morii, precum și zona cartierului Giulești), dar și în teritoriul dintre zona
constituită a sectorului și șoseaua de centură a Bucureștiului.
Poza nr. 10: Concentrarea locuintelor colective si individuale
Sursa: prelucrare cartogramele locuire in regim colectiv si locuire in regim individual, din documentatia
Concept strategic Bucuresti 2035
Coroborat cu tendințele de îmbătrânire și scădere a populației stabile atât la nivel național cât și la
nivelul municipiului București și respectiv sectorul 6, se sugerează o scădere a presiunii pe termen foarte
lung asupra cererii de locuințe orientând probabil problematica locuirii către creșterea calității vieții și a
40
member of
©2012 Alter Ego Concept
actului locuirii urbane (creșterii ponderii spațiilor verzi la nivelul ansamblurilor de locuințe, scăderea
nivelului de poluare, o oarecare scădere a mobilității fizice la nivelul orașului).
Sectorul 6 pare pentru moment a avea asigurat fondul de locuințe, evident pentru cea mai mare
parte a populației la standardele locuințelor colective ale anilor ’80
Poza nr.11: Densitatea locuirii
Sursa: Prelucrare dupa cartograma densitatea locuirii din documentatia Concept strategic Bucuresti 2035
Toatele elementele de analiză asupra locuirii orientează către următoarele concluzii:
- Necesitatea de continuare a reabilitării termice și în unele cazuri consolidarea, pentru clădirile de
locuit colective;
- Scăderea dramatică a calității spațiilor comune (publice) din cadrul ansamblurilor de blocuri;
- Neglijarea totală a unei programări a realizării unor dotări suplimentare pentru învățământul
preșcolar, dar și a unor centre comerciale cu profil complex, situație care se perpetuează și în
ansamblurile nou constituite de locuințe individuale în principal;
- Reducerea drastică a spațiilor verzi, inclusiv a celor din incinta ansamblurilor de blocuri;
- Inițierea construirii de locuințe colective pe terenurile industriale supuse reconversie;
- Reconfigurarea fluxurilor zilnice ale locuitorilor spre și dinspre locurile de muncă, prin schimbarea
structurii activităților economice;
- Creșterea gradului de motorizare constituie una dintre presiunile majore asupra tramei stradale ,
structurată pentru altă încărcare și distribuție a punctelor de origine-destinație ale fluxurilor de
circulație;
- Neasigurarea spațiilor publice adiacente noilor ansambluri de locuințe colective.
41
member of
©2012 Alter Ego Concept
Principalele raporturi de interdependență între starea raportului dintre locuirea din sectorul 6 și alte
domenii relaționate vizează reconfigurarea integrată a rețelelor publice de transport urban și în principal cu
dezvoltarea metroului și a nodurilor intermodale de transport de persoane, precum și dezvoltarea integratăa
rețelelor de servicii și dotări aferente(educație, sănătate, loisir, comerț) incluzând și sistemele de
management al deșeurilor menajere, dezvoltarea integrată a rețelelor edilitare.
2.6.5.Relaționări între funcțiuni:
Funcțiunea de bază a sectorului 6 este cea de locuire, pe lângă această suprapunând cele două tipuri
majore de funcțiuni – de proximitate și funcțiuni municipale – și prin atribuirea unui grad de importanță
caracteristic fiecărei funcțiuni s-au putut determina principalele arii de centralitate ale sectorului.
Procesul dinamic al ultimilor ani a influiențat apariția unora în detrimentul altora, deși o cauzalitate
directă în acest sens nu se poate determina. Se înregistrează o tendință generală de mutare a multor
funcțiuni în ansambluri comerciale sau de tip mall care a atras după sine într-o fază incipientă o pierdere de
polarizare a centrului orașului.
În sectorul 6 astfel de centre s-au dezvoltat în zona bulevardului Iuliu Maniu – Mall Cotroceni
(lângă stația metrou Politehnica), centru comercial Miltari. O alta zona cu pronuntat caracter de centralitate
este zona de pe Splaiul Independenței (Sema Parc).
Noile noduri cu caracter de centralitate s-au dezvoltat în principal la periferie, acolo unde exista o
mare rezerva de teren liber, sau pe amplasamentul fostelor zone de activități industriale.
În ceea ce privește polii propuși prin PUG-ul din 2000 se poate observa un stadiu important de
neîmplinire al acestora.
Mai trebuie semnalată slaba deservire a zonelor periferice, a zonelor cu probleme de sărăcie și o
lipsă de adaptare la realitate de ocupare a terenului. Zonele cu densitate mare sau zonele cu populație
tânără dominantă nu au o deservire specializată adecvată.
Relaționarea dintre funcțiuni la nivelul distribuirii spațial-teritoriale este una echilibrată.
Principalele preocupări trebuind să vizeze tendința de conversie a fostelor zone de activități industriale,
care dezvoltă ansambluri de locuințe ce rămân să se învecineze cu zonele de activități industriale existente.
2.6.6.Asigurarea cu servicii zonei:
2.6.6.1.Dotări și servicii în domeniul învățământului:
Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor culese de pe site-ul
INSSE, din informaţiile primite de la Consiliu Local Sector 6 și de pe site-ul Inspectoratului Școlar al
Municipiului București.
Reţeaua de educaţie de stat din Sectorul 6, include un sistem complet, de la învăţământul preşcolar
până la cel superior, academic.
Tabel nr.7: Unități școlare pe niveluri de educație comparativ sector 6 cu Municipiul București
Unitati de invatamant Nr unitati Municipiul Bucuresti 2010-2011
Nr. unitati
Sector 6
2010-2011
% din
total
Municipiul
Bucuresti
invatamant preșcolar 217 28 13
invatamant primar si gimnazial 182 31 17
invatamant postgimnazial 116 14 13
Sursa: Unitati scolare pe niveluri de educatie, judete si localitati. INSSE Baza TEMPO 2010
Pe teritoriul sectorului 6 învățământul superior este reprezentat de Universitatea Politehnică cu
campusul aferent, Academia Națională de Educație Fizică și Sport, Universitatea Ecologică, Institutul
Teologic Penticostal și Facultați ale Universității București.
42
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr. 12: Localizare unitati de invatamant pe raza sectorului 6
Sursa: Elaborare schemă- rețeaua unităților de invățământ preuniversitar deb stat din municipiul
București în anul școlar 2011-2012 - http://www.ismb.edu.ro/Subpagini/Retea.html
Principalela disfuncționalitați ale rețelei de invățământ sunt următoarele:
- răspândirea neuniforma a unităților de învățământ pe teritoriul Sectorului 6;
- cele mai multe unități de învățământ sunt concentrate în Cartierul drumul Taberei, urmat de
Cartierul Militari;
- din analiza dispunerii unităților de învățământ în cadrul teritoriului administrativ al sectorului 6 se
observă lipsa unităților de învățământ în cadrul noilor extinderi ale sectorului, respectiv în
Cartierele Ghencea și Giulești;
- se observă o necorelarea noilor dezvoltări de cartiere de locuințe cu dezvoltarea infrastructurii
educaționale (de exemplu zona prelungirea Ghencea).
Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 –
2012, Sector 6” proiectele și măsurile ce vizează dezvoltarea infrastructurii școlare sunt următoarele:
- Sporirea numărului de locuri în gradinițe pentru cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani:-
supraetajarea prin mansardare a 5 clădiri de grădinițe (nr.111,210,217,218,273) – realizat;
- Finalizarea lucrărilor de construire a 4 clădiri noi (S+P+2E) în incintele unitatilor de
invatamant: (Scolile nr.198, 142, 311, si Gradinita nr.41)-nerealizat din cauza lipsei fondurilor
43
member of
©2012 Alter Ego Concept
preluarea de la ISMB a 3 investitii sistate in vederea continuarii lucrarilor de executie a 3 cladiri
cu functiunea de gradinita (Gradinitele208, 210, 229);
- Expertize, proiectare si executie mansardare la 2 gradinite (nr. 57, 230)-nerealizat din cauza
lipsei fondurilor;
- Intocmirea de expertize S.F. si proiecte consolidare si modernizare (Gh. Asachi, E. Cuza, Scoala
nr.160, Gradinita nr.208)- nerealizat din cauza lipsei fondurilor;
- Lucrari de consolidare,modernizari, extinderi si reabilitari constructii (cămine la
M.Eliade,cantină M.Eliade)-realizat;
- Intocmirea documentatiilor tehnico-economice in vederea executarii a 8 sali de sport si a doua
bazine de inot prin programul derulat de Compania de Investitii – CNI –S.A.- C.N.I. a sistat
programul.
2.6.6.2. Dotări şi servicii în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale:
Conform informații statistice Primăria sectorului 6 situația unităților de sănătate se prezintă astfel:
- 3 spitale;
- 2 centre medicale;
- 3 policlinici;
- 4 dispensare
- 61 de farmacii.
Tabel nr. 8: Unități de sănătate Sector 6 comparativ cu Municipiul București
PUBLIC PRIVAT
Municipiul
Bucuresti Sector 6 % din total
Municipiul
Bucuresti Sector 6
% din
total
spitale 54 3
dispensare
4
policlinici 2 3
134
crese 19
farmacii 58
891
centre medicale
93
case de batrani
Sursa: Unitati de săntate, judete si localitati. INSSE Baza TEMPO 2010
Tabel nr. 9: Rețeaua de sănătate sector 6
Unitati de sanatate
Tip unitate de sanatate Localizare Suprafata mp
1. Spitalul clinic de obstetrica si ginecologie Calea Giulesti, Nr. 5 2.561,00
2. Spitalul Clinic de Copii Cotroceni Splaiul Independentei, 200 1.105,00
3. Spitalul Witing Str. Witing, 37 7.160,00
4. Camin privat pentru Batrani Calea Giulesti, 471 1.143,00
5. Centrul Medical Doris Iuliu Maniu, 11 3.628,00
6. Policlinica Cetatea Histria Cetatea Histria, 12 6.639,00
7. Policlinica Drumul Taberei 34 Pravat, 12 2.762,00
8. Policlinica Regiei Bd. Regiei, 8 3.578,00
9. Policlinica APACA
6.581,00
10. Hyperclinica Medlife Drumul Taberei, 24 827
11. Centru de plasament Nr.5 Uverturii, 81 5.612,00
44
member of
©2012 Alter Ego Concept
12. Centru de plasament Nr.8 Aleea Tibles, 64 4.620,00
13. Centru de plasament Cotroceni (Punctul 2)
14. Centru de Plasament
Str.Gen.
Popovat, nr. 71 186
15. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 4 13.000,00
16. Centru de Plasament Aleea Istru nr. 6 8.242,00
Total 67.644,00
Sursa: Date statistice furnizate de către Primăria Sectorului 6
Poza nr. 13: Localizare unitati de sănătate sector 6
Sursa: Eelaborare schemă-rețeaua unităților de sănătate de stat și private din sectorul 6, Primăria
sectorului 6
Din punct de vedere al rețelei unităților de sănătate situația se prezintă astfel:
- în cartierul Drumul Taberei se află 2 centre de plasament și 3 policlinici ( 2 de stat și una privată);
- Cartierul Militar este reprezentat printr-un centru medical privat și un centru de plasament;
- În cartierul Regiei se află 3 spitale, o policlinică și 3 centre de amplasament;
- Cartierele Giulești și Ghencea nu au nici o unitate de sănătate.
45
member of
©2012 Alter Ego Concept
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa,
solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.
Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului;
alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea
serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de
schimbarea stilului de viaţă.
Conform Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector
6” proiectele si măsuri ce vizează dezvoltarea infrastructurii de sănătate sunt următoarele:
- realizarea unui nou spital pe terenul în suprafață de 11.382, 00 mp din Bd. Vasile Milea care să
asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă, în special pentru cazurile care necesită o
abordare multidisciplinară în domeniul terapiei; crearea unei entităţi compacte, autonome, de
urgenţă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic şi tratament) care să facă posibilă
eficientizarea serviciului medical (prin reducerea timpului necesar şi a costurilor pentru stabilirea
diagnosticului); optimizarea serviciilor medicale în ceea ce priveşte cazurile acute;
- realizarea unui centru de”tip respiro“ pentru persoanele cu dizabilități.
2.6.6.3.Dotări pentru turism:
În cadrul sectorului 6 turismul este foarte slab dezvoltat, aproape nul. Pe teritoriuil Sectorului 6
structurile de cazare sunt reprezentate 11 unități de cazare astfel: 5 hoteluri de 3 stele, 2 hotelui de 2 stele, o
pensiune și un motel, 2 hosteluri.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Primaria Sectorului 6 Bucuresti prevede ca
obiectiv crearea de noi hoteluri în zona Militari, respectiv în zona de acces/ieșire de pe autostrada A1.
Cea mai importanta investiție în sectorul turistic din sectorul 6 este hotelul de 5 stele – Hotel Spa
Resort Premier Palace, situat vis-a-vis de stadionul Steaua, pe bulevardul Ghencea.
2.6.6.4.Servicii comerciale:
În cadrul sectorului există 6 mari centre comerciale și 8 piețe agroalimentare repartizate astfel: 2
piețe agroalimentare în cartierul Militari, 5 în cartierul drumul Taberei și una în Cartierul Giulești.
În anul 2008 in sectoru 6 De asemenea exista 1281 de firme care desfasoara activitati comerciale,
conform PIDU Sector 6.
Una din cele mai ample suprafețe comerciale din muncipiul București, este localizată la capătul
cartierului Militari, atrăgând trafic important care traversează tot sectorul pe traseul bulevardului Iuliu
Maniu.
Celelelate mari centre comerciale, polarizatoare sunt după cum urmează:
- Mall Cotroceni – zona stație de metrou Politehnica, Bdul Vasile Milea intersectie cu Bdul
Timișoara;
- Mall Plaza Romania - bdul Timișoara cu Șos. Pasajul Lujerului;
- Complex comercial Carrefour Orhideea și Bricostore – șos Orhideelor, zona stației de metrou
Grozăvești;
- Hipermarket Cora Lujerului –intersecție Bdul Iuliu Maniu cu Șos. Pasajul Lujerului, zona stației de
metrou Lujerului.
Ponderea arterelor comerciale est scăzută. Se observă o tendință de dezvoltare a marilor centre comerciale
în zone deservite de transport de mare capaciate.
Primăria Sectorului 6, conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor
Programului de guvernare 2010 – 2012, Sector 6 dorește amenajarea unor noi piețe agroalimentare în
zona Grozăvești și Giulești.
2.6.6.5.Asigurarea cu spații verzi:
Dotări pentru sport și agrement: stadioane, baze sportive, parcuri, ștranduri. În categoria „spaţiu verde”
intră:
- Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate;
- Amenajările sportive publice;
- Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică;
- Bazele de agrement, parcurile de distracţie;
46
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă;
- Culoarele de protecţie faţă de infrastructură;
Rolul spaţiilor verzi:
- Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane;
- Oferă adăpost speciilor de animale;
- Reprezintă suport pentru plante;
- Oferă stabilitate ecosistemului urban;
- Este o sursă pentru educaţie;
- Reprezintă un spaţiu pentru recreere.
Conform Raportului anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009, în anul
2004, suprafaţa de spaţiu verde în municipiul București era de 17.082.024 m², în timp ce suprafaţă
parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m².
În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o
accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a
spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a
scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m² la 9,38 m² (9 m²/locuitor minima stabilită de către
Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 %
din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m² pe locuitor (norma
recomandată este de 8 m² parc pe locuitor, 6 m² grădină publică pe locuitor).
Grafic nr. 8: Evoluția spațiilor verzi administrate de Administrația Domeniului Public sector 6 în perioada
1989-2008
Sursa: Prelucrare după tabel Evoluția spațiilor verzi administrate de Primariile de sector –A.D.P.
sectoarele 1-6 din Raport anual privind starea mediului în Municipiul București pe anul 2009
Față de anul de referință 1989, suprafața de spațiu verde administrată de Primăria sectorului 6 prin
A.D.P. a înregistrat o scădere de circa 26% până în anul 2001. În următorii 4 ani, comparativ cu situația
anului 2001, suprafața de spațiu verde administrată de primărie a crescut constant până în 2005 cu circa
41%. Într-un singur an, din 2005 pană în 2006 suprafața de spațiu verde scade cu aproximativ 16%,
ajungand la suprafața de 3333500 mp de spațiu verde administrat de Primaria sector 6 prin A.D.P.
În 2011 indicele de spațiu verde pe cap de locuitor, pe sectoare în Municipiul București se prezintă
astfel:
1989 1995 2001 2005 2006 2008
spatiu verde 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
47
member of
©2012 Alter Ego Concept
Tabel nr.10: Indicele de spaţiu verde public pe sectoare
Sector Suprafață ocupată cu spatiu verde
Mp/ cap de locuitor
Sector 1 77,19
Sector 2 12,43
Sector 3 16,27
Sector 4 21,12
Sector 5 12,80
Sector 6 17,71
Sursa: Cadastrul Verede al Municipiului București-Registrul Spațiilor Verzi
Sectorul 6 are un indice de 17,71 mp spațiu verde/cap de locuitor și se află pe locul patru dintre
sectoarele municipiului Bucuresti d.p.d.v. al indicelui de spațiului verde.
Situația parcurilor din Sectorul 6 se prezintă conform tabelului:
Tabel nr.11: Parcuri din sector 6
Nr.Crt. Denumire parc Localizare Suprafața (mp)
1 Parc Drumul Taberei Drumul Taberei - Str. Brașov 150.789,00
2 Parc Crângași Șos. Virtuții – Calea Crângași 79.928,00
3 Parc Giulești B-dul Constructorilor - Calea Giulești 49.544,00
4 Parc Insula Lacul Dâmbovița Aleea Lacul Morii 32.722,00
5 Parc Grozăvești Șos.Grozăvești - B-dul Vasile Milea –
B-dul Iuliu Maniu 67.158,00
6 Parc Cărămidari - 29.110,00
7 Parc Giulești-Cinema Calea Giulești 33.108,00
8 Parc Sf. Andrei (Parva) Str. Valea Ialomiței - Aleea Parva -
9 Parc Istru Aleea Istru -
10 Parc Podul Grand-Nicolae Filimon Podul Grand - Calea Giulești 19.111,00
11 Parc Geniului Răzoare Sos Panduri – B-dul Geniului -
12 Parcul „1 Decembrie 1918” (Pacii) B-dul Iuliu Maniu 12.300,00
13 Total 473.770,00 Sursa: Cadastru OCPI 2011-proiect PUZ. Coordonator sector 6
Tabel nr. 12: Scuaruri amenajate din sector 6
Nr. Crt. Localizare Suprafata mp
1. Scuar amenajat Drumul Valea Doftanei 8.575,00
2. Scuar amenajat Str. Sandulesti 3.768,00
3. Scuar amenajat Drumul Taberei, 38 4.405,00
4. Scuar Orizont Str. Mihaela Ruxandra Marcu 804,00
5. Scuar amenajat Intr. Dr. Taberei 3.378,00
6. Scuar amenajat-Campus Grozavesti Splaiul Independentei 8.916,00
7. Scuar amenajat Intersectie Calea Giulesti-Calea Crangasi 9.138,00
8. Scuar amenajat Str. Lujerului 8.607,00
9. Scuar amenajat pentru copii
933,00
10. Scuar amenajat Str. Arinii Dornei 12.074,00
11. Scuar amenajat pentru copii Str. Baia de Aries 545,00
12. Scuar amenajat Calea Crangasi 8.032,00
13 Total 69.175,00 Sursa: Cadastru OCPI 2011-proiect PUZ. Coordonator sector 6
48
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr. 14: Localizare parcuri sector 6
Sursa: Elaborare schemă-rețeaua parcuri publice din sectorul 6, Primăria sectorului 6
Deasemenea în sectorul 6 se mai regăsec 3 stadioane, un strand si un complex sportiv:
- Stadioane: Steaua, Giulești, Regiei- Stadionul Sportului Studențesc;
- 1 Strand: Ștrand Dâmbovița;
- 1 Complex sportiv: Complexul bazei sportive Steaua.
Se remarcă deservirea echilibrată cu spații verzi publice în cadrul teritoriilor urbanizate anterior 1989
(cartierul Drumul Taberei, Cartierul Regiei, cartierul Crangasi), în timp ce zonele recent urbanizate nu
sunt deservite de spații verzi publice.
Conform Planului de actiuni pe anul 2010 pentru realizarea obiectivelor Programului de
guvernare 2010 – 2012, Sector 6 și a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2013, principale
proiecte și măsuri urmărite de către Consiliul local sector 6 pentru protejarea si dezvoltarea durabila a
resurselor naturale si a mediului sunt următoarele:
- proiect de realizare a unei zone de agrement în cartierul Crângași, în jurul Lacului Morii;
- proiect amenajare Parc ANL Brâncuși;
- proiect amenajare Parc Drumul Taberei;
- proiect parc c ultural zona Giulești Sîrbi;
- reamenjarea serelor din cadrul sectorului și privatizarea acestora;
49
member of
©2012 Alter Ego Concept
- mărirea spațiilor verzi din cadrul ansamblurilor de locuințe colective, prin dărâmarea garajelor și
a părcărilor ilegal amplsate.
Elemente de peisaj:
Structura cadrului urban al sectorului 6 este definit de elemente specifice macropeisajului și
peisajului urban al periferiilor, de elemente ale cadrului natural și elemente antropice.
Teritoriul sectorului 6 poate fi clasificat în următoarele tipologii, funcție de tipul și gradul de urbanizare
existent:
1) peisaje urbane centrale și semicentrale;
2) peisaje urbane periferice;
3) peisaje urbane de penetrație și tranzit.
Peisajul periferic, după cum este menționat și în documentația „Concept Strategic București 2035”,
„oferă o imagine deconcetrată a unei panoplii de contraste care însumează vulnerabilitățo de ordin spațial,
funcțional, ambiental, între elemente noi și vechi, și merg până la situații în care capătă contrast chiar
modurile oamenilor de a privi spațiile”.
Unul din elementele periferiei urbane a sectorului 6, dar și a teritoriului periferic bucureștean, care
conturează direcția de dezvoltare a peisajului periferic, este centura rutieră a acestuia. Peisajul adiacent
centurii rutiere „este unul rezultat fără concept prealabil, fără o viziune legată de peisaj, fără coerență
urbanistică și cu ignorarea deplină a resurselor pe care aceste teritorii le reprezintă”.
Pe lângă centura rutieră, peisajul sectorului 6, este definit și de peisajul principalelor intrări rutiere
în București existente în această zonă, toate dispuse radial concentric urmărind structura urbană a orașului:
- autostrada A1 București-Pitești prin b-dul Iuliu Maniu;
- drumul de legătură cu comuna Chiajna prin b-dul Uverturii;
- intrarea prin Prelungirea Ghencea.
Penetrația de pe Prelungirea Ghencea este caracterizată de un peisaj periferic urban difuz, definit
de dispersia periferică accentuată a dezvoltărilor recente. Peisajul din zona prelungirea Ghencea este unul
hibrid, cu slabă continuitate structurală, predominant rezidențial unde lipsește spațiul plantat public.
Din punct de vedere calitativ, peisajul adiacent penetrațiilor rutiere este deficient în special în zona
periferiei apropiate, unde lipsește orice preocupare pentru compoziția tablourilor peisagere secvențiale,
pentru tratamentul vegetației însoțitoare, pentru amenajarea spațiului public și semipublic, împrejmuiri, etc.
Spațiul urban din sectorul 6, definit de elemente antropice, este caracterizat in principal de:
- peisajul industrial – la periferia vestică a sectorului, pe platforma industrială Militari, în zona b-
dului Iuliu Maniu, strada Preciziei, peisaj industrial ce trece printr-un proces de reconfigurare
spațială generat de reconversiile funcționale ce au loc în teritoriu;
- peisajul rezidențial - definit de cele două tipologii de locuințe – ansambluri de locuințe colective și
ansambluri de locuințe individuale; Reprezentativ pentru peisajul rezidențial al locuirii colective
este cartierul Drumul Taberei, care prin compoziția elementelor ansamblului, al raportului spațiu
liber –spațiu construit, definesc un peisaj specific de ansamblu rezidențial din perioada anilor ’70.
- Elemente importante în conturarea peisajului sectorului 6 sunt Lacul Morii și cursul de apă
Dâmbovița. Teritoriul adiacent acestora este unul cu potențial de dezvoltare a zonelor de agrement.
În conturarea peisajului urban vin edificiile semnal, semnificante la nivelul locului, zonei,
ansamblului sau orașului chiar.
Analiza construcțiilor în cadrul peisajului urban poate fi făcută pe trei paliere:
- Context – epocă, context geografic, economic, politic, cultural și social;
- Expresie – funcțiune, tehnici de construire;
- Simbol.
În sectorul 6 printre edificiile semnal in cadrul peisajului urban reprezentative sunt in general
construcțiile ansamblurilor comerciale –Carrefour Orhideea, Cora Lujerului, Afi Palace Cotroceni. Printre
edificiile semnal importante la nivelul orașului chiar, este Pasajul Basarb.
Concluzii
Punctele slabe reperate în sectorul 6 sunt următoarele:
- În sectorul 6 persistă inexistența unei planificări scenografice a peisajului periferic corelat cu axele
de penetrație în oraș;
- Conflict sau melanj nefericit între modul urban și cel rural de folosire a terenului;
- Lipsa punctelor de atractivitate publică în spațiu liber în zonele periferice;
50
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Dominanța spațiului public înterior (de tip mall).
Amenințările asupra peisajului urban din sectorul 6 sunt generate în principal de:
- Presiunea dezvoltarilor imobiliare abuzive și expansiunea acestora fără suportul infrastructurii;
- Lipsa interesului autorităților pentru intervenții peisagistice și lipsa promovării proiectelor
peisagere.
2.7. Echipare edilitară
2.7.1. Alimentarea cu apă-canalizare:
Alminetarea cu apă a sectorului 6 se face de către firma S.C. APA NOVA S.A. Aceeași societate
furnizează și serviciile de canalizare.
Conform informațiilor primăriei sectorului 6, lungimea rețelei de apă de pe teritoriul administrativ
al acesteia este de 341,428 km și de 345,87
9 km cea de canalizare.
Tabel nr.13: Lungime tipuri conductă apă
Lungime tipuri conducta apa [km] Stare
Transport 102,02 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa intre 30
si 50 ani;
Distributie 239,40
State tehnica buna ; vechime ,in functionare cuprinsa intre 30
si 50 ani; Tronsoanele cu probleme au fost inlocuite
cuconducte din PEHD;
Bransamente 78,17
Stare tehnicabuna ; vechime in functionare cuprinsa intre 30
si SO ani; Bransamentele avariate au fost inlocuite.
Sursa: Date Primăria sectorului 6
Tabel nr. 14: Lungime tipuri conductă canalizare
Lungime tipuri conducta canalizare [km] Stare
CANALIZARE MEI\JAJERA, din care: 1,17 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Canal de serviciu (nevizitabil) 1,14 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Conducta de refulare 0,03 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
CANALIZARE PLUVIALA, din care: 11,74 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Canal colector secundar (semivizitabil) 0,85 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Canal de serviciu (nevizitabil) 10,89 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
CANALIZARE UNITARA, din care: 322,96 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Canal colector 20,00 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Cana colector principal (vizitabil) 18,00 Stare tehrtica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si SO ani;
8 Nu conține lungimea branșamentelor 9 Nu conține lungimea racordurilor
51
member of
©2012 Alter Ego Concept
Canal colector secundar (semivizitabil) 31,99 Stare tehnica buna; vechime in functionare Icuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Canal de serviciu (nevizitabil) 261,56 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Conducta de refulare 1,41 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
RACORDURI 71,09 Stare tehnica buna; vechime in functionare cuprinsa
intre 30 si 50 ani;
Sursa: Date Primăria sectorului 6
Reţeaua de distribuţie a apei potabile în Bucureşti este de tip inelar. Conductele sunt confecţionate
predominant din fontă, oţel azbociment, P.V.C.
Cea mai mare parte a locuitorilor din sectorul 6 locuiesc în imobile destinate locuințelor colective.
Numărul total al locuințelor din sectorul 6, conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al Primăriei
Sector 6 2009-2015, era conform datelor statistice existente la data elaborarii acestuia, de 155.233 locuințe.
Dintre acestea 132.233 sunt locuințe colective (85%).
Tot P.I.D.U. 2009-2015 al Primăriei Sector 6, ne arată ca, conform datelor statistice existente în
2009, 98% din totalul locuințele și 88% din totalul locuințelor individuale colective erau racordate la
rețeaua de apă și canalizare.
Structura clienților conectate la rețelele de apă și canalizare în sectorul 6 se prezintă ca în tabelul
următor:
Tabel nr. 15: Lungime tipuri conductă canalizare
Categorie clienti Numar
clienti apa
Numar clienti apa
si canalizare
Numar clienti
canalizare Total
Agenti Economici si Institutii
Publice 87 1473 104 1664
Asociatii de Locatari/Proprietari 0 1989 0 1989
Casnici 689 5814 99 6602
Total 776 9276 203 10255
Sursa: Date furnizate de Primăria Sectorului 6
Din acest tabel rezultă ca sunt clienți care nu sunt racordați la rețeaua de apă și canalizare, deși
ponderea acestora este mică raportat la numărul total de clienți.Se observă ca la categoria agenților
economici și instituțiilor publice numărul celor racordați doar la rețeaua de canalizare este mai mare decat
a celor racordați la rețeaua de apă, în timp ce numărul clienții casnici racordați la canalizare este de circa 3
ori mai mică raportat la numarul celor racordați doar la rețeaua de apă.
In perioada 2005-2011 s-au realizat extinderi pe următoarele străzi:
Tabel nr.16: Extinderi rețea de canalizare
Nr.
Crt. Tip artera Denumire artera Tip retea
1. Strada Apostol Gh. Constantin, serg. Apa
2. Intrare Apostol Gh.Constantin, serg. Apa si Canalizare
3. lntrare Ciclistilor Apa si Canalizare
4. Intrare Colaborarii Apa si Canalizare
5. Intrare Flondor Tudor, comp. Apa
6. Intrare Fosnetului Canalizare
7. Intrare lerbei Apa si Canalizare
8. Strada Liniei Apa
52
member of
©2012 Alter Ego Concept
9. Bulevard Maniu luliu Apa si Canalizare
10. Strada Margelelor Apa
11. Strada Marinescu Constantin, It. col. Apa
12. Strada Oncescu Nicolae Apa
13. Strada Orsova Apa si Canalizare
14. Strada Rasadnitei Canalizare
15. Drum Sabareni Apa si Canalizare
16. Strada Spartachiadei Apa si Canalizare
17. Strada Strigaturii Apa si Canalizare
18. Strada Sudului Apa
19. Strada Tatarus Apa si Canalizare
20. Strada Valsan George Apa
21. Strada Zboina Neagra Apa
Sursa: date Primăria sectorului 6
Pe teritoriul administrativ al sectorului 6 există străzi pe care nu există rețea de apă sau canalizare,
pentru unele dintre acestea existând proiecte de extindere a retelei pentru care a fost emise autorizații de
construire în 2011.
Tabel nr. 17: Strazi lipsite de rețea de apă și canalizare
Nr.
Crt. Tip artera Denumire artera
Lipsă rețea de apa Lipsă rețea de
canalizare
1. Alee Arheologilor X
2. Alee Bistra X
3. Alee Baraganu X
4. Alee Bratescu Constantin X
5. Alee Bujoreni X
6. Alee Crăiești X
7. Alee Culcer V. Ioan, g-ral X X
8. Alee Dreptatii X
9. Alee Hamului X X
10. Alee lliu Victor X
11. Alee Lacul Morii X X
12. Alee Obcina Mica X
13. Alee Poiana Cernei X
14. Alee Poiana Mare X
15. Alee Sandulesti X
16. Alee Sandava X
17. Alee Tibles X
18. Alee Timisul de Jos X
19. Alee Tincani X X
20. Alee Topoloveni X
21. Alee Valea Calugareasca X
22. Alee Valea Crisului X
23. Alee Valea Rosie X X
24. Alee Valea Siretului X
25. Bulevard Milea Vasile, g-ral X
26. Cale Apeductului X
27. Cate Plevnei X
28. Drum Belsugului X
53
member of
©2012 Alter Ego Concept
29. Drum Carului X
30. Drum Ciorogarla X X
31. Drum Coasta Cerbului X X
32. Drum Coasta Grindului X X
33. Drum Coasta Magurii X X
34. Drum Drumul la Rosu
proiect extindere
retele AC in
executie
35. Drum Fantana Alba X X
36. Drum Fantana Babii X X
37. Drum Fantana Domneasca
extindere retele ac 2011
in proiect B3-PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
38. Drum Fantana Mare X X
39. Drum Fantana Oilor
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
40. Drum Fantana Zanelor
extindere retele ac 2011
in proiect B3-PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
41. Drum La Chiajna
extindere retele ac 2011
in proiect B3-PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
42. Drum Manastirea Govora X X
43. Drum Manastirea Varatec X X
44. Drum Osiei X
45. Drum Podu Cristinii
extindere retele ac 2011
in proiect B3 - PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
46. Drum Podu Dambovitei
extindere retele ac 2011
in proiect B3 - PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
47. Drum Podu Doamnei
X
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
48. Drum Podu Pitarului
extindere retele ac 2011
in proiect B3-PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
49. Drum Podu Ursului
extindere retele ac 2011
in proiect B3-PMB
extindere retele ac
2011 in proiect B3
-PMB
50. Drum Rotii X X
51. Drum Valea Cricovului X X
52. Drum Valea Danului X
53. Drum Valea Doftanei X X
54. Drum Valea Furcii X X
55. Drum Valea Larga X X
56. Drum Valea Ursului X X
57. Intrare Agudului X X
58. Angelinei X
59. Intrare Barsanei X X
49. Intrare Blejoi X X
54
member of
©2012 Alter Ego Concept
60. Intrare Caiacului X X
61. Intrare Calelor X
62. Intrare Calendarului X X
63. Intrare Canalul Arges X X
64. Intrare Caranda Gheorghe, It. Av. X
65. Intrare Caravanei X X
66. Intrare Catlabuga X
67. Intrare Cerisor X X
68. Intrare Chitila Triaj X X
69. Intrare Cismelei X X
70. Intrare Dambovitei X X
71. Intrare Drumulla Rosu
proiect extindere retele
AC in executie
proiect extindere
retele AC in
executie
72. Intrare Dusului X
73. Intrare Floare Galbena X X
74. Intrare Flotei X
75. Intrare Ghioceilor X
76. Intrare Golfului X
77. Intrare Hotarului X
78. Intrare Ialomitei X X
79. Iridului X
80. Intrare Istmului
X extindere retele ac
2011 in proiect
B3-PMB
81. Intrare Jarului X X
82. Intrare Mandriei X X
83. Intrare Margelelor X
84. Intrare Miorita X X
85. Intrare Mohor Vasile, sold X
86. Intrare Moinesti X
87. Intrare Movilelor X X
88. Intrare Oboiului X X
89. Intrare Ochiuri X
90. Intrare Panificatiei X X
91. Intrare Patrarului
proiect extindere reteIe
AC in executie
proiect extindere
reteIe AC in
executie
92. Intrare Paulis X X
93. Intrare Perelor X X
94. Intrare Piersicilor X X
95. Intrare Poltava X X
96. Intrare Porumbilor X X
97. Intrare Protonilor X X
98. Intrare Puntii X X
99. Intrare Razoare X X
100. Intrare Rocilor X X
101. Intrare Sapei X X
102. Intrare Severin Emanoil Mihail, g-ral. dr. X X
103. Intrare Siminicea X
55
member of
©2012 Alter Ego Concept
104. Intrare Stolojani X
105. Intrare Targului X
106. Intrare Tihuta X X
107. Intrare Trecatorii X
108. Intrare Valea Lupului X X
109. Intrare Varsei X X
110. Intrare Vijeliei X X
111. Intrare Vorona X X
112. Intrare Vulpeni X
113. Piata Celibidache Sergiu, comp. X X
114. Piata Huwe Danny, ziarist X X
115. Prelungire Ghencea X
116. Sosea Ciurel X X
117. Strada Acvariului X
118. Strada Ada-Kaleh X X
119. Strada Alesd X X
120. Strada Ametistului X
121. Strada Amnarului X
122. Strada Anghel Mihail, frt. X X
123. Strada Apele Vii X
124. Strada Asau X
125. Strada Astafei Petre X X
126. Strada Begoniei X X
127. Strada Binoclului X
128. Strada Boisoara X
129. Strada Boja X
130. Strada Borneanu Alexandru, sit. X X
131. Strada Bostanilor X
132. Strada Bradisului X
133. Strada Brandza Dimitrie, dr. X
134. Strada Bursucani X X
135. Strada Butiri Florin, erou X X
136. Strada Calciu Marin X
137. Strada Calnic X
138. Strada Centurii X
139. Strada Chitila Triaj X
140. Strada Cicalov Valeriu X X
141. Strada Cornului X
142. Strada Cutieru I. Alexandru, sergo X X
145. Strada Dagata X
146. Strada Dambovita X
147. Strada Danescu Constantin, sit. X
148. Strada Dedulesti X X
149. Strada Donitei X X
150. Strada Drajna X
151. Strada Drenajului X X
152. Strada Fagadau X
153. Strada Fratilor X
154. Strada Ghercu S. Constantin, sergo X X
56
member of
©2012 Alter Ego Concept
155. Strada Grandea H. Grigore
extindere retea
publica de
canalizare in 2011-
PS 6
156. Strada Harap Alb X X
157. Strada Inspiratiei X X
158. Strada Ivasiuc Alexandru X
159. Strada Luncii X
160. Strada Marinescu Constantin, It. col. X
161. Strada Montana
X extindere retea
publica de
canalizare in 2011
162. Strada Munitiei X
163. Strada Murguta X
164. Strada Nicodim X
165. Strada Oboga X
166. Strada Padurea Tauzului X X
167. Strada Patrarului
proiect extindere
retele AC in
executie
Strada Pestera Dambovicioara X
168. Strada Pirotehniei X
169. Strada Poiana Lacului
X proiect extindere
retele AC in
executie
170. Strada Politehnicii X
171. Strada Popa Victor lon, dramaturg X X
172. Strada Popescu Stoian X
173. Strada Popovat Petre, g-ral. X
174. Porumbelului X
175. Pravat X
176. Strada Preocuparii X X
177. Strada Ranetti Gheorghe, scriitor X
178. Strada Reveriei X
179. Strada Sabiutei
extindere retea
publica de
canalizare in 2011
180. Strada Sadinei X X
181. Strada Sandulescu C. Amilcar X X
182. Strada Sfeclei X
183. Strada Spilcutei X X
184. Strada Szabo Gabriela, atleta
proiect extindere retele
AC in executie
proiect extindere
retele AC in
executie
185. Strada Topor lon, pit. X
186. Strada Vadului X X
187. Strada Valea Mare X
188. Strada Vieru lon, serg. X X
189. Strada Violetelor X
190. Strada Zalic, It. X
Susa: date furnizate de Primăria Sectorului 6
57
member of
©2012 Alter Ego Concept
Trebuie să menționăm că strazile lipsite de rețele se concentrează preponderent în zona Lacul
Morii, zona Giulești, zonele periferice adiacente Bd-ului Iuliu Maniu și Prelungirea Ghencea.
Pentru o parte din străzile menționate ca fiind lipsite de rețele nu este necesar să se facă extinderi,
construcțiile existente sau cele viitoare având posibilitatea de a se racorda la rețelele de apă și canalizare
existente pe străzile adiacente.
Una din principalele componente a rețelei de apă de pe teritoriului sectorului 6 o reprezintă
apeductele Roșu-Bragadiru, care obligă la stabilirea unor culoare de protecție de minim 10,00 metri stânga
- dreapta. Aducțiunile de apă (apeductele) au fost executate ca investiții publice, de mare importanță pentru
alimentarea cu apă a Municipiului București.
În vederea respectării constrângerilor “Master Planului de Canalizare/S.E.A.U. Glina” aferent
Municipiului București, avizat conform H.C.G.M.B. nr. 113.2012, pentru diferitele zonări, se fac
următoarele precizări (după caz) pentru canalizarea pluvială:
- Dacă rețeaua de canalizare din zona studiată este prevazută/executată în sistem separativ,
amenajările terenurilor trebuie să prevadă racorduri individuale pentru ape pluviale, distincte de
racordurile pentru evacuarea apelor uzate menajere;
- Dacă rețeaua de canalizare din zona studiată este prevazută/executată în sistem unitar, gestiunea
apelor pluviale se va face cu prioritate în incinta parcelelor cu S ≥ 1000 m², cu scopul reducerii
volumelor de apă pluviale deversate la canalizarea publică și combaterii inundațiilor provaocate de
punerea sub presiune a canalizării. Apele pluviale astfel stocate pot fi folosite pentru udarea
spațiilor verzi aferente parcelei, cu scop gospodăresc sau pot fi infiltrate în pânza freatica (cu
acordul A.N.A.R.);
- Pentru parcelele edificabile din zone cu terenuri actualmente permeabile (foste agricole, etc.) cu S
≥ 1ha, debitul total de apă evacuat la canalizarea publică în sistem unitar (ape uzate menajere,
tehnologice si pluviale) nu poate depăși 10 l/s și ha. La amenajarea acestor terenuri (mari spații
comerciale, ansambluri rezidențiale, zone de agrement, etc.) se va aloca teren pentru construirea
unei retenții de ape pluviale excedentare de tip lagună, amenajată peisagistic ca spațiu verde, apele
stocate putând fi utilizate în scop de agrement, udare spații verzi/uz gospodăresc sau infiltrate în
sol.
2.7.2. Alimentarea cu energie electrică:
Alimentarea cu energie electrica in sectorul 6 se face de catre ELECTRICA SA. Conform datelor
din PIDU 2009-2015 pentru Sector 6, reteaua de distributie a energiei electrice are o lungime de 18.565
km, din care:
- 165 km de 110kv;
- 9.200 km de 6-20 kv;
- 9.200 km de 220 kv , din care 4.350 km rețea aeriană.
Reteaua de ilumint public este administrată de SC LUXTEN LIGHTING SA. De asemenea rețeaua
acoperă un număr de 519 strazi din totalul de 557, ceea ce reprezinta 93,18%.
Alimentarea cu energie electrică se face cu ajutorul termocentralelor electrice care sunt în număr
de 2 în Sectorul 6: CET Grozăvești cu o suprafață totală de 69.779,00 mp și CET București Vest cu o
suprafață de 323.532,00 km.
Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe
colective și 23.562 locuinte individuale) sunt racordate la rețeaua de energie electrică 129.298 locuințe
colective (98%) și 19.530 locuințe individuale (83%).
2.7.3. Alimentarea cu energie termică:
RADET dispune de o retea de distributie a energiei termice ce acopera 62,64% din suprafata
strazilor (134,343 km din totalul de 216,052 km) si de asemenea acopera un numar de 233 de strazi, ceea
ce reprezintă 41,83 % din numărul total de străzi (557). Rețeaua de termoficare are o lungime totală de
1.357 km, din care:
- 514 km canale principale;
- 843 km canale secundare.
Din totalul rețelei de termoficare 80% are peste 25 de ani vechime, necesitand lucrari de
modernizare. În ultimii ani s-a pus mare accent pe alimentarea cu energie termică și de aceea se încearcă
58
member of
©2012 Alter Ego Concept
schimbarea tubulaturii rețelei și modernizarea punctelor termice pentru a se reduce pierderile de agent
termic.
Primaria Municipiului București a început un program de contorizare a scărilor de bloc, program
cu finanțare externă.
Sectorul 6, în ceea ce privește alimentarea cu energie termică este împărțit în 3 mari zone:
- Militari cu 32 de puncte termice;
- Crângași cu 29 de puncte termice;
- Drumul Taberei cu 37 de puncte termice.
Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe
colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de energie termică 102.266 locuințe
colective (77%).
2.7.4. Alimentarea cu gaze naturale:
Gazele naturale sunt furnizate de catre DISTRIGAZ SA. Reteaua de distributie a gazelor naturale
se întinde pe 180,523 de stradă din totalul de 216,052 km, ceea ce repreinta 83,56%. De asemenea se
intinde pe 394 strazi ceea ce inseamna 70.74%. Reteaua de distributie a gazelor naturale are o lungime de
2.947,321 km din care 70% are peste 15 ani vechime. Toate blocurile din sector sunt racordate la rețeaua
de distribuție a gazelor naturale dar, înregistrarea consumului se face pe contoare de scară sau de bloc.
Pentru modernizarea și extinderea rețelei s-au executat, se execută și se vor executa un număr de 42 de
lucrări ce se vor desfășura pe 38,049 km.
Conform PIDU 2009-2015 pentru sectorul 6, din totalul de 155.795 locuințe (132.233 locuințe
colective și 23.562 locuințe individuale) sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale 119.987
locuințe colective (90%) și 18.200 locuințe individuale (77%).
2.7.5. Rețeaua de telcomunicatii:
În prezent, pe teritoriul sectorului 6, ca pe întreg teritoriul municipiului Bucuresti, furnizează rețele
și servicii de comunicații electronice mai multe societăți comerciale. Cele mai importante dintre acestea
sunt: Romtelecom S.A., Orange Romania S.A, Vodafone Romania S.A., Cosmote Romania S.A., UPC
Romania S.A., RCS&RDS S.A. Aceste societăți oferă rețele de comunicații electronice și servicii de date,
telefonie fixă sau/și mobilă (în diverse tehnologii digitale), cablu TV sau acces Internet pentru
administrația publică, persoane juridice și populația sectorului.
Administratorul rețelei de telefonie SC ROMTELECOM SA, deține o rețea cu o lungime de
13.796,698 km din care:
- 4.519,928 km canal subteran;
- 2.856,825 km canal aerian;
- 6.419,945 km canalizații telefonice.
Printre principalele disfuncționalități in ceea ce privește rețeaua de telecomunicații o reprezintă
prezența unor mari aglomerări de tronsoane de cabluri și rezerve de cabluri, inclusiv joncțiuni de cabluri.
2.8. Probleme de mediu :Riscuri naturale și antropice,Evidențierea valorilor de patrimoniu ce
necesită protecție:
2.8.1. Lucrări de gospodărire a apelor10
a) Lucrări hidrotehnice
Obiectivele principale ale amenajării râului Dâmbovița în București pe sectorul Lacul Morii – Pod
Vitan, în lungime de cca 10 km, au fost cele de realizare a unor lucii de apă curată, asigurarea colectării și
scurgerii apelor menajre și pluviale și tranzitarea debitelor maxime de inundații.
Soluția de amenajare adoptată, comportă realizarea separării apelor poluate menajere și pluviale
(până la debitul maxim corespunzător frecvenței de 1:3) care se va conduce prin 2 colectoare casetate
10
Conform date din „Documentație tehnică pentru obținerea avizului de gospodărirea apelor la obiectivul: PUZ
Coordonator sector 6, municipiul București”, AQUAPROIECT SA, 2012
59
member of
©2012 Alter Ego Concept
amplasate sub albia amenajată, de cele convențional curate, care vor curge prin albia biefată de deasupra
(prin cuve).
Schema hidrotehnică este următoarea:
a) Biefarea albiei în 8 sectoare prin 8 noduri hidrotehnice
b) Nodurile hidrotehnice sunt echipate cu câte 3 stavile clapet cu înălțimea de 1,40 m și lățimi
variabile. Pe teritoriul sectorului 6 sunt amplasate nodurile hidrotehnice Grozăvești și Ștefan
Furtună:
Nod hidrotehnic NNR (mdMN) Echipate cu:
1. Grozăvești 74,80 1 stavilă x 28,00m x 2,85m
2. Ștefan Furtună 73,70 3 stavile x 6,25m x 1,40m
b) Lucrări de drenaj
1. Acumularea Lacul Morii.
Pentru stabilitatea lucrărilor din frontul de barare, în afara drenajului local, s-au
luat măsuri speciale pentru controlul influenţei acumulării asupra regimului apelor
subterane. In zona adiacentă acumulării, prin modificarea drenajului natural către râul Dâmboviţa precum
şi prin eventualele infiltraţii din lac, a apărut pericolul ridicării
nivelurilor apelor subterane peste cotele anterioare, cu efect asupra stabilităţii
construcţiilor din zonă, în special pe malul stâng, mai jos şi unde s-a construit un cartier de blocuri.
Pentru prevenirea acestui fenomen s-a executat un sistem de drenaj perimetral organizat dupa cum
urmează (planşa 10):
Mal stâng.
• Drenaj intre Şoseaua Ciurel şi strada Mehadia (ICEM); L = 675 m. Sistemul constă din puţuri forate
autodescărcătoare racordate la o conductă Dn 300, care descarcă apa colectată prin două puncte (C3 şi
C6) în canalul colector de canalizare Boanca (planşele 10 şi 11).
• Drenaj în zona ICEM. Sistemul constă din puţuri forate autodescărcătoare, galerie
drenantă vizitabilă şi o galeria de legătură nedrenantă. Galeria drenantă (L=1950 m) descarcă în prezent
în canalul Boanca în zona strazii Mehadia, unde este executată o staţie de pompare nefinalizată.
Tronsonul din zona Institutului Pasteur (L=1200 m) executat în 1988, nu funcţionează, întrucât nu este
realizată subtravesarea apeductului din zona strada Agnita.
Tot pe malul stâng a fost executată la coada lacului, de către IELIF o reţea de
canale de desecare racordate la o staţie de pompare cu funcţionare intermitentă
(planşele 10 şi 12).
Mal drept
• sistem de drenaj în zona întreprinderii Semănătoarea format.dintr-o galerie drenantă vizitabilă, în
lungime de 500 m, situată la cota 74 mdMN;
• 2 tronsoane de galerii drenante (unul paralel cu strada Dâmboviţa cu lungime de
450 m şi unul de la strada Boja către B-dul Uverturii cu lungime de 690 m) (planşa
16).
Cele doua tronsoane sunt racordate la o galerie de legătură. Evacuarea apei a
fost proiectată să se facă prin două staţii de pompare (în prezent nefinalizate dar şi
nenecesare).
Fată de solutiile prevăzute în etapa de proiectare, prin inspectiile tehnice s-a putut constata că
drenajul a fost executat si pus în funcțiune numai parțial, că solutiile tehnice au fost modificate în timpul
executiei, că nu au fost echipate statiile de pompare, iar pentru tronsoanele executate nu a fost întocmită o
documentatie postexecuție astfel încât să fie clar stabilit traseul si modul efectiv de functionare al
drenajului realizat.
2. Albia amenajata a raului Dambovita
In condiţii neamenajate, râul Dâmboviţa juca rolul de dren natural al apelor freatice din malul stâng,
malul drept fiind servit de drenul adiacent galeriei de metrou (magistrala 1), până în zona Timpuri Noi –
Mihai Bravu ,unde metroul subtraversează r. Dâmboviţa şi urmează alt traseu.
În condiţiile realizării colectorului menajer, care practic a anulat albia naturală a râului, s-a impus
realizarea unui dren urban vizitabil care să colecteze apele freatice. Acest dren s-a realizat adiacent
colectorului menajer, având aceiaşi pantă longitudinală cu acesta, lăţimea camerei de recepţie fiind de 1,20
60
member of
©2012 Alter Ego Concept
m iar înălţimea identică cu cea a colectorului (plansa nr. C4 – scara 1:100). Până în zona subtraversării
metroului( Timpuri Noi – Mihai Bravu) drenul este prevăzut numai pe partea stângă iar în aval de aceasta
pe ambele părţi. În aval de N.H. Vitan unde casetele colectoare sânt pozate pe malul stâng al râului, drenul
este proiectat diferit, pe malul drept fiind realizat ca o construcţie independentă. Pe malul stîng apele
colectate din acest dren sunt pompate în cuva de apă curată prin intermediul a trei staţii de pompare
amplasate în cadrul nodurilor hidrotehnice Eroilor, Operetă, Timpuri Noi. Staţiile de pompare sunt
echipate fiecare cu 2 pompe care refulează apa în bief.
2.8.2. Riscuri naturale și antropice
a. Riscuri seismice
Conform P.A.T.N., Sectiunea a- V-a, Zone de risc natural, Sectorul 6 al Municipiului Bucuresti se
incadreaza in:
acceleratia terenului ag=0,24
61
member of
©2012 Alter Ego Concept
perioada de colt Tc=1,6 sec, conform normativ P100-1-2004
gradul de seismicitate este 81 (gradul 8 cu o perioada de revenire de 50 ani
Riscul seismic reprezintă un factor de restrictivitate pentru întregul ecosistem urban, chiar dacă
frecvenţa seismelor de amploare nu este foarte ridicată.
62
member of
©2012 Alter Ego Concept
La nivelul sectorului 6, dezechilibrele generate de riscurile seismice sunt legate în primul rând de
dimensiunea ridicata a pagubelor pe care le pot produce, cu reflectare directă în calitatea factorilor de
mediu prin accentuarea dimensiunii unor riscuri tehnogene.
Zona de câmpie şi luncă impune o serie de restricţii determinate în special de apariţia unor riscuri
geomorfologice şi hidrologice. Pantele reduse, prezenţa argilelor şi predominarea rocilor care au în
compoziţia lor elemente solubile se constituie în factori importanţi care contribuie la dezvoltarea zonelor
supraumectate sau cu crovuri.
Analizand Harta seismica a Capitalei intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizica Pamantului reiese faptul sectorul 6 se afla in zona cu efecte puternice din punct de vedere
seismic.
O situaţie critică în acest sens se remarcă în zona Giuleşti-Sârbi, arealul străzilor: Bozilor-Sadinei-
Podul Ilfovăţului şi Cărămidăriei. În perioada 1974—1989, o mare parte a regiunii Giuleşti-Sârbi era
acoperită cu terenuri de culturi agricole. Porţiunea aflată în imediata proximitate a arealului mai sus amintit
se prezenta ca o depresiune agricolă al cărei sol prelua în timp scurt excedentul de ape meteorice. După
anul 1990, suprafaţa agricolă a fost revendicată de foştii proprietari care au executat supraînălţări ale
terenurilor, cu înălţimi cuprinse între 0,5 - 2 m. Aceste supraînălţări se pot observa de-a lungul arterei de
circulaţie Drumul Săbăreni, dar şi pe arterele laterale: Drumul Podul Dâmboviţei, Drumul Podul Pitarului,
Drumul Podul Lacului. Drumul Podul Doamnei, strada Cărămidăriei etc.
b. Riscuri pedologice
Un alt aspect al riscurilor naturale din sectorul 6 este legat de calitatea solurilor. Aceasta este
afectată de dimensiunea ridicată a riscurilor geomorfologice (deflaţie, tasări) contribuind la scăderea
productivităţii terenurilor si apariţia riscurilor pedologice.
c. Riscuri de inundabilitate
O problemă importantă pentru zona rezidenţială din sectorul 6 este cea a inundabilitatii si vizează
preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate ale precipitaţiilor care cad într-o perioadă foarte
scurtă de timp.
Căile de comunicaţie, pasajele, subsolurile locuinţelor P, P + 1 etc. se caracterizează prin creşterea
riscului de inundare, generat de lipsa reţelelor de canalizare sau de incapacitatea acestora de a prelua debite
însemnate de apă.
Reale probleme de risc hidrologic la nivelul comunităţii urbane din sectorul 6 (în special carierele,
Crângaşi-Giuleşti ş i Militari) sunt ridicate de acumularea Lacul Morii în condiţiile unei funcţionări
deficitare.
Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de disfuncţionalitate
prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.
Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste Sectorul 6 se
face in conformitate cu normele in vigoare.
În conformitate cu Legea nr. 57512001, aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii ce
variaza intre 100-150 mm in 24 de ore cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa.
In plus trebuie mentionat si tratat cu maxima atentie faptul ca zona depresionara Giulesti Sârbi
– este un spatiu prevazut in planul de apărare a Capitalei la inundatii ca polder natural inundabil.
Datorită efortului de investiţie solicitat pentru a atenua viiturile în conformitate cu clasa I-a de
importanţă (conform STAS 4273-83 şi 4068/2-88) pentru r. Dâmboviţa, s-a adoptat principiul etapizării
gradului de apărare, lucrările din prima etapă apărând Capitala potrivit clasei a II-a de importanţă (deşi
acumulărule Văcăreşti şi Lacul Morii sunt verificate şi pentru p = 0,01% pentru reducerea pericolului de
rupere).
Referitor la tranzitarea viiturii cu p = 0,01% se mentioneaza ca-n aval de N.H.Dragomiresti
capacitatea raului Dambovita (amenajata cu diguri) poate prelua 170 mc/s,diferenta ce se traduce printr-un
volum de 4,43 mil.mc ajungand in polderul natural Giuilesti – Sarbi.Volumul total ce intra in polderul
natural in situatia existenta este de 4,8 mil.mc. intrucat in calcul intra si aportul de volum al paraului
Boanca avand izvoarele in zona Rudeni.
Intrucat dupa anul 2005 volumul polderului natural inundabil a fost afectat datorita unor depuneri
de materiale rezultate din demolari - S C AQUAPROIECT S A a realizat in anul 2009 la comanda
63
member of
©2012 Alter Ego Concept
A.N.Apele Romane – ABA Arges Vedea Pitesti studiul :REABILITAREA LUCRARILOR
HIDROTEHNICE DE APARARE LA INUNDATII A MUNICIPIULUI BUCURESTI SITUATE PE
SECTORUL ACUMULARE VACARESTI - ACUMULARE LACUL MORII - TINAND CONT DE
STADIUL ACTUAL AL ACESTORA SI DE RESTRICTIILE GENERATE DE GRADUL DE
DEZVOLTARE URBANA - JUDETELE ILFOV, DÂMBOVITA SI GIURGIU.
Studiul a aratat ca datorita deponiilor realizate in polderul natural inundabil, nivelul apei in incinta
a crescut majorandu-se astfel zona inundabila. Pentru a compensa deficitul de volum in poldertul Giulesti
Sarbi studiul recomanda realizarea unei acumulari nepermanente in zona Arcuda.
Analizand Modelul Numeric al Terenului la nivelul anului 2012 aferent zonei Giulesti Sarbi – se
constata ca depunerile de materiale au continuat si dupa anul 2009 cand s-a realizat studiul sus amintit.
hazarde climatice pentru semestrul cald: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se
incadreaza in zone cu vulnerabilitate medie si mare la furtuni cu grindina, zone cu vulnerabilitate mare la
valuri de caldura, mare la ploi torentiale si fenomene orajoase, precum si vulnerabilitate mare la ceata si
depuneri acide. Pentru proictele viitoare se vor avea in vederile prevederile: NP082-04/2005 "Cod de
proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului", si PDI77-2001:
"Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si sernirigide (metoda analitica)".
hazarde climatice pentru semestrul rece: din punct de vedere al hazardului climatic, Sectorul 6 se
incadreaza in zone cu vulnerabilitate mare la bruma si inghet, medie la polei, la chiciura si vulnerabilitate
mare la viscol. In proiectare se vor avea in vcdere prevedrile STAS 1709/1-93: Adancimea de inghet din
complexul rutier. Prescriptii de calcul; STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet -
dezghet si STAS 6054-77: Adancimi maxime de inghet; zonarea teritoriului Romaniei, NP082-0412005
"Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea vantului" si cod european
pentru incarcari din zapada, Eurocod 1, ENI991-1-3.
În sectorul 6. principalele categorii de riscuri tehnogene sunt: exploziile, incendiile, deversările de
substanţe periculoase, emisiile continue in aer, apă şi pe sol, provenite de la diverse industrii şi activităţi
asociate, degradarea solurilor si apelor freatice prin infiltraţii din haldele de deşeuri şi accidentele de
trafic. Sursele potenţiale de risc tehnogen din teritoriul sectorului 6 cuprind:
- obiective cu risc de accident tehnologic: unităţile industriale CET Grozăveşti, CET Vest. Urbis
SA. Cesarom SA, SC Energo SA, SC Firos SA, SC Turbomecanica SA. SC Vicotira SA, SC
Semănătoarea SA;
- obiective cu risc de explozie / incendiu: benzinării, GPL, unităţi industriale, service auto, spălătorii,
depozite lemne, depozite materiale de construcţii;
- puncte cu risc de accident rutier: străzile cu trafic intens, intersecţiile de străzi cu trafic intens
(Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Virtuţii, bulevardul Timişoara, etc.);
- obiective cu risc de infiltraţie a substanţelor poluante: halde de deşeuri (cartierul Giuleşti – Sârbi).
Planurile de urbanism ar trebui să se conformeze unui Plan de Prevenire a Riscurilor Tehnologice,
în vederea gestionării şi „recuceririi” funciare a perimetrelor expuse riscurilor, ţinând seama de faptul că în
prezent, activităţile economice cu grad ridicat de risc s-au diversificat şi înmulţit, iar măsurile de prevenire
şi restrângere a surselor de pericol sunt aproape nule.
2.8.3. Gestionarea deșeurilor:
Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând
seama de pericolul potenţial pentru sanătate şi mediu, precum şi de faptul că conţin o serie
de materiale reciclabile a căror valorificare are drept scop economisirea de resurse naturale şi
diminuarea consumurilor materiale şi energetice.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi
eliminare.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale,
care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat,
trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a
acestor deşeuri. În cadrul sectorului 6, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale
este realizată de S.C. URBAN S.A. Aceasta acopera 83.56% din suprafata stradala aSectorului 6.
64
member of
©2012 Alter Ego Concept
Pe raza Municipiului Bucureşti se află depozitul ecologic, Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri
ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.
Conzluzii:
Teritoriul administrativ al sectorului 6 poate fi împărţit, din punct de vedere al construibilităţii, în
două categorii:
- Terenuri bune pentru construit (fără restricţii), în care se încadrează cea mai mare parte a
sectorului (zona de terasă aproximativ plană şi perfect stabilă);
- Terenuri cu restricţii pentru construit – zone inundabile;
- Au mai fost identificate Zone cu execs de umiditate sau pe care apa persistă mult timp şi care
sunt localizate în Cartierul Giulești-Sârbi, respectiv în zona delimitatî de străzile.
Identificare zone cu interdicții de construire
Conform adresei nr. 45287 din 21.05.2009 emisă de către Ministerul Mediului este identificată o
suprafață de 176,77 ha în Cartierul Giulesti, respectiv în partea de nord a Lacului Morii, ca zonă
inundabilă a albiei majorte a acumulării Lacul Morii, zonă în care se interzice amplasarea construcțiilor
pănă la elaborarea unui studiu de fezebilitate întocmit de cître Administrația Națională a Apelor Române.
2.8.4. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție
2.8.4.1. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție conform Listă Monumente Istorice
ediția 2010 publicată în Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004
A. VALORI ARHEOLOGICE
Pe raza sectorului 6 se găsesc 5 situri arheologice.
Tabel nr. 18: Siturile arheologie incluse pe lista monumentelor istorice LMI 2010 sunt următoarele:
SITURI ARHEOLOGICE conform Listă Monumente Istorice ediția 2010 publicată în
Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004
Numar
identificare pe
plan
Reglementari
Urbanistice
(plan nr.03)
Nr.crtî
n LMI
2010
Cod LMI Denumire Adresa Datare
1 88 B-I-s-A-17884
Manastirea
Chiajna -
Giulesti
În Cartierul
Giulesti, pe malul
nordic al
Dambovitei,
suprapus de
Soseaua de centura
si de str. Poiana
Trestiei; carou
cadastral:
3-4; UT (*)
Situl arheologic se află
pe un martor de terasă
înaltă. Săpăturile
arheologice au început
în anul 1958, când
P.I.Panait a găsit în
imediata apropiere a
mănăstirii fragmente
ceramice neolitice
aparţinând culturii
Boian, epocii
bronzului, cultura Tei,
sec. IV e.n. şi din
secolul X e.n.
2 95 B-I-s-A-17886 Militari -
Campul Boja
În Cartierul
Militari, pe malul
sudic al Lacului
Dambovita, intre
Aleea Lacul Morii
la N si str.
Dambovitei la S,
Aşezări din mai multe
epoci, sec. XVIII-XIX,
sec. IX, sec. VI-VII p.
Chr., sec. III p. Chr.,
sec. IV-III a. Chr.,
Latene, cultura geto-
dacică, Epoca
65
member of
©2012 Alter Ego Concept
strapuns de canalul
Arges spre
V;carou
cadastral:9-10 si
11-12; PO 11-12;
NM (*)
bronzului, cultura Tei,
Neolitic
3 104 B-I-s-A-17887 Dealul Ciurel
Cartierul Militari,
pe malul sudicestic
al Lacului
Dambovita, intre
acesta, str.
Dambovita la S si
Sos. Virtutii la
E;carou cadastral:9
11-12; NM (*)
Asezări din mai multe
epoci, sec. XVI-XVII,
sec. IX-XI, sec. VI-
VII, Latene, cultura
geto- dacică, Hallstatt,
Epoca bronzului,
cultura Glina III.
Situl arheologic se află
în partea de V a
municipiului
Bucureşti, în cartierul
Militari, la S de Lacul
Dâmboviţa. Suprafaţa
sa este de aproximativ
30.000 m2. Vestigiile
arheologice se află de-
a lungul terasei înalte a
Dâmboviţei
De-a lungul timpului
au fost identificate şi
cercetate urme de
locuire din epoca
bronzului (cultura
Glina), prima epocă a
fierului, sec. VI-VIII,
X-XI şi sec. XVIII-
XIX.
4 111 B-I-s-B-17888
Universitatea
Politehnica
din Bucuresti
Intre bd. Iuliu
maniu la S,
Universitatea
Politehnica la N si
str. Baia de Aries
la V;carou
cadastral:9 13-14;
LK (*)
Necropolă, sec. XVI-
XVIII, așezare sec.
XVI-XVIII, așezare
Epoca bronzului.
Aşezarea se afla pe
terasa superioară a
Dâmboviţei. Aici au
fost descoperite urme
de locuire aparţinând
epocii bronzului,
cultura Tei. , secolele
IX-XI şi XV-XVI. În
acest areal se află
vechea vatră a satului
Grozăveşti.
5 115 B-I-s-B-17889
Tunel de
refugiu al
Conacului
Golescu
Grant
Str. Tibles 64, pe
malul stang al
Dambovitei, intre
str. Zinca Golescu
si str. Adrian
Fulga; carou
cadastral 9-10; IH
(*)
sec. XVIII-XIX
66
member of
©2012 Alter Ego Concept
6 116 B-I-s-B-17890 Vatra satului
Cotroceni
Cartierul
Cotroceni, pe
malul drept al
Dambovitei, intre
Bd. Iuliu Maniu si
vasile Milea la S si
Sos. Grozavesti la
E; carou cadastral;
13-14;IH(*)
sec. XVI - Satul
Cotroceni se afla între
satul Grozăveşti şi
satul Lupeşti. Actul
domnesc emis în iunie
1660 de Gheorghe
Ghica Voievod, evocă,
într-un caz de danie
satul Cotroceni.
Săpăturile arheologice
au început în anul
1977 pe terenul
învecinat Mănăstirii
Cotroceni. Stratigrafia
terenului a relevat
urme de locuire din
epoca bronzului,
cultura Glina şi secolul
al XIX-lea.
Pentru fiecare sit arheologic se va consulta Studiul istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de Institutul Național al Patrimoniului București atașat documentației de urbanism P.U.Z.
Sector 6, respectiv fișele arheologice aferente
B. VALORI ARHITECTURALE, MEMORIALE ȘI SIMBOLICE VALOROASE
În limita teritoriului administrativ al sectorului 6 se află 2 situri, 1 ansamblu,
12 monumente istorice de importanță locală (grupa B) grupate astfel pe principalele programe de
arhitectură și 14 monumente de for public din care 3 memoriale, conform LMI ediția 2010, publicată în
Monitorul Oficial nr.17 din iulie 2004 și conform Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic
Zonal elaborat de Institutul Național al Patrimoniului (I.N.P.) București, octombrie 2012.
SIT- PARCELAREA GRANT, Cod LMI B-II-S-B-17914, Şos. Giuleşti nr.1 -3.
Poza nr.15- Parcelarea Grant
Sursa : Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,
Bucuresti 0ctombrie 2012
În 1911, în timpul ministeriatului P.P. Carp, Direcțiunea Generală a Regia Monopolurilor Statului
R.M.S. a angajat și construit, la Belvedere (fosta moșie Goleasca, apoi proprietatea Grant), prin Societatea
de Locuințe Eftine, un număr de două sute de locuințe pentru personalul Manufacturii de Tutun
„Belvedere”, împreună cu lucrările edilitare pentru noile străzi, cu instalații de iluminat și sanitare. Un
studiu pentru asemenea îmbunătățiri se făcuse și în anul 1890, sub directoratul lui Grigore N. Manu, dar nu
a fost pus în operă din lipsa fondurilor. Știm că terenuri ale moșiei Golescu-Grant au fost vândute pentru
realizarea parcelărilor necesare muncitorilor Regiei de tutun în 1877 și 1891. Au fost executate case cu
parter și case cu parter și etaj cuprinzând câte una, două sau patru locuințe grupate, toate având curte și
67
member of
©2012 Alter Ego Concept
grădină. Contemporane sunt casele construite pentru personalul Fabricii de Timbre de la Filaret și de la
Imprimeria Centrală a Monitorului Oficial.. Un impact puternic îl au căminele studențești din complexul
ridicat în anii 60-90. În timp ce rețeaua stradală este relativ bine conservată, fondul construit este afectat de
implantări, modificări inadecvate și de vecinătăți agresive.
PARCURI ȘI GRADINI :
GRĂDINA BOTANICĂ- Cod LMI B-II-a-B-18508, Sos. Cotroceni 62
Poza nr.16 Fostul restaurant proiectat de arh. Octav Doicescu (actualul Pavilinul administrativ)
Sursa : Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti
0ctombrie 2012
Poza nr.17 ZCP nr.85- Grădina Botanică, conform PUZ Zone Construite protejate, aprobat prin
HCGMB nr.279/2000
• PROGRAMUL DE CULT reprezentat prin:
68
member of
©2012 Alter Ego Concept
1) Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884,
Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei, suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana
Trestiei, carou cadastral 3−4 UT;
2) Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI
B-II-m-B-19406, Calea Plevnei nr.122
Mânăstirea Chiajna monument istoric inclus pe
lista LMI 2010 nr. 88 Cod LMI B-I-s- A-17884,
Cartierul Giuleşti, pe malul nordic al Dâmboviţei,
suprapus de Şoseaua de centură şi de str, Poiana
Trestiei, carou cadastral 3−4 UT;
Poza nr. 18- Mânăstirea Chiajna
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru
Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,
Bucuresti 0ctombrie 2012
Ruinele Mănăstirii "Chiajna" de la Giuleşti, Drumul Săbăreni f.n. Ruinele mânăstirii Chiajna sunt
subiect al multor legende și mituri urbane dar și al unor opinii științifice diferite. Astfel, Alexandru
Odobescu atribuie ctitorirea mănăstirii Doamnei Chiajna (sec. XVI) de unde ar proveni și denumirea
secundară a vestigiilor. După Nicolae Iorga, biserica ar fi fost construită în timpul primei domnii a lui
Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi pentru zidirea acesteia, domnul a cerut, probabil, concursul meşterului
Ratner. De asemenea se spune, că ar fi fost ridicată de Nicolae Mavrogheni Voevod (1786-1790). După is-
toricul Aristide Ştefănescu, monumentul a fost construit de meşteri originari din zona dalmată, din sudul
Dunării. Decoraţia faţadelor este realizată în tradiţia vechii arhitecturi a Ţării Romaneşti, carcteristică
secolului al XVIII-lea. Biserica apare în două planuri cartografice: harta austriaca de la 1770 şi cea
întocmită de Schmidt, în 1791. În timpul ciumei din vremea domnitorului Mihai Şuţu (1791-1793), lacaşul
a fost părăsit. Se pare că Mitropolitul Cosma al Ţării Româneşti ar fi murit de ciuma chiar în această
biserică. Clopotul cel mare al mănăstirii ar fi fost aruncat în apele revărsate ale Dâmboviţei, iar arhiva ar fi
fost arse în întregime. Lacaşul a fost bombardat de turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia se temeau ca
biserica - solid construită - să nu serveasca drept fortăreaţă pentru români. În. anii 1946-1948, o comisie
condusă de episcopul Antim Nica a efectuat săpături arheologice şi a propus restaurarea mănăstirii.
Autorităţile comuniste au refuzat însă această cerere. Bazat pe o informaţie oferită de preotul N. Popescu,
arhitectul Virgiliu Popescu a întocmit, în 1958, schiţele unei restaurări a monumentului, care însă nu a fost
realizată. Muzeul.de Istorie a Municipiului Bucureşti a iniţiat două campanii de săpături arheologice în
cursul anilor 1970-1971. Începând din 2008 a fost reluată viața monahală, mănăstirea având hramul
„Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”.
69
member of
©2012 Alter Ego Concept
Biserica „Sfântul Gheorghe” monument istoric inclus
în lista LMI 2010, nr.crt. 1697, Cod LMI B-II-m-B-
19406, Calea Plevnei nr.122
Poza nr.19- Biserica „Sfântul Gheorghe”
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru
Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,
Bucuresti 0ctombrie 2012
Terenul de pe moșia Grozăvești pe care se afla cimitirul cu o biserică de lemn, aparținea, cf. unor
acte din 1817 și 1853, Mânăstirii Sf. Sava. În Ghidul Bucureștii din 1889 al lui Ion P. Licherdopol,
bisericuța apare cu denumirea Adormirea Maicii Domnului, datând din 1838 și având drept ctitori pe
Vasile și Chiriac –“farmazoni” (francmasoni). O relatare din anul 1901, a unui supraviețuitor al luptelor cu
turcii din 13 septembrie 1848 din Dealul Spirei și de la bariera de la Podul de Pământ (Calea Plevnei) –
Cotroceni informează că “soldații noștri s-au îngropat cu mare pompă într-o groapă comună în curtea
bisericii Malmezon”. Actuala biserică s-a ridicat din temelie între anii 1906-1908, cu sprijinul material al
mai multor enoriași, în principal al Elisabetei P. Nichifor și a fost sfințită la 1909 în vremea Regelui Carol I
și a Mitropolitului Athanasie Mironescu. După distrugerile cauzate de cutremurul din 1940, biserica este
consolidată cu tiranți de întărire a bolților (1943) iar pictura este înlocuită cu una nouă între 1954-1963, de
către Nicolae Stoica. După cutremurul din 1977, au fost făcute reparații, pictura a fost refăcută de Petre
Achițenie iar biserica a fost resfințită în 1984. Ample lucrări de reabilitare au avut loc după 1992, prin grija
preotului Protosinghel Varlolomeu Bogdan. Biserica are plan triconc (22 x 7,5-11m), cu abside poligonale
și pridvor amplu.
• PROGRAMUL DE LOCUIT reprezentat prin:
1) Conacul Golescu-Grant (Palatul Belvedere) monument istoric inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619,
Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str. Ţibleş nr.64;
2) Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr. 208
3) Casă Calea Plevnei 224, Cod LMI B-II-m-B-19414
4) Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI B-II-m-B-19415
5) Casă, Calea Plevnei 230, Cod LMI B-II-m-B-19416
6) Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI, B-II-m-B-19417
7) Calea Plevnei 244 Farmacie Cod LMIB-II-m-B-19418,
70
member of
©2012 Alter Ego Concept
1) Conacul Golescu-Grant
(Palatul Belvedere) monument istoric
inclus in lista LMI 2010 nr.crt. 2619,
Cod LMI B-IV-m-B-20955, Str.
Ţibleş nr.64;
Poza nr.20- Conacul Golescu-Grant
Sursa Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic
Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti 0ctombrie 2012
2) Casă de târgoveț, COD LMI B-II-m-B-18822, Calea Giulești nr. 208.Monumentul istoric cu
denumirea Casă de târgoveț, construită în anul 1904 este neidentificabil. În anul 1904 (probabil data
inscripționată pe frontonul casei astfel precum se procedează) porțiunea Șoselei Giulești unde se află astăzi
nr. poștal 208 nu exista încă.
3) Casă Calea Plevnei 224,
Cod LMI B-II-m-B-19414
Poza nr.21-Casă Calea Plevnei nr.224
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic
Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti 0ctombrie 2012
Casă Calea Plevnei 224, Cod LMI, B-II-m-B-19414, este o construcție datată aproximativ la sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX și care, împreună cu proprietatea vecină de la nr. 224A
formează din punct de vedere arhitectural un corp comun. Casa are un singur nivel și sunt vizibile
intervenții ulterioare asupra ei (obturarea unei ferestre pe fațada de la stradă și adăugarea unui mic vestibul
la intrarea din curte). Fațadele nu mai păstrează elemente decorative, cu excepția unui fronton trilobat cu
lucarnă, poziționat median deasupra fațadei dinspre stradă.
71
member of
©2012 Alter Ego Concept
4) 4) Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI B-II-m-B-19415
Poza nr.22- Casă Calea Plevnei nr.224A
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic
Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti 0ctombrie 2012
Casă Calea Plevnei 224 A Cod LMI, B-II-m-B-19415, este o construcție datată aproximativ la
sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX și care, împreună cu proprietatea vecină de la nr. 224
formează din punct de vedere arhitectural un corp comun. Casa are un singur nivel și sunt vizibile
intervenții ulterioare asupra ei (practicarea unei noi intrări la fațada dinspre stradă). Fațadele nu mai
păstrează elemente decorative, cu excepția unui fronton trilobat cu lucarnă, poziționat median deasupra
fațadei dinspre stradă.
5) 5) Casă Calea Plevnei 230, Cod LMI B-II-m-B-19416
Poza nr.23- Casă Calea Plevnei nr.230
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic
Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti 0ctombrie 2012
Casă, Calea Plevnei 230 , Cod LMI B-II-m-B-19416,, este una dintre construcțiile monument
istoric din București de la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului XX, cu arhitectură tipică
pentru destinația de locuință unifamilială și în stilul estetic al epocii, eclectic. Casa are un singur nivel iar
fațadele la stradă sunt decorate cu ancadramente cu console și ghirlade în stuc la ferestre, lesene și o
cornișă profilată, cu un motiv geometric.
72
member of
©2012 Alter Ego Concept
6) Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI, B-
II-m-B-19417
Poza nr.24-Casa Calea Plevnei nr.232
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru
Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P.,
Bucuresti 0ctombrie 2012
Casă Calea Plevnei 232 , Cod LMI B-II-m-B-19417, este o construcție datată aproximativ la
sfârșitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului XX, cu o arhitectură pentru destinația de
locuință unifamilială și având la origine, probabil, elemente ale stilului estetic al epocii, eclectic. Casa are
un singur nivel, fiind atașată calcanului casei vecine, de la nr. 230. Fațadele nu mai păstrează aspectul
originar.
7) Calea Plevnei 244 Farmacie
Cod LMIB-II-m-B-19418
Poza nr.25- Casă Calea Plevnei nr.244
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan
Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti
0ctombrie 2012
Farmacie, Calea Plevnei 244 Cod LMI,B-II-m-B-19418, Prima jum. sec. XX. Casa de pe Calea
Plevnei nr. 244 cu farmacie la parter este o construcție datată aproximativ la începutul secolului XX.
Influențele stilistice care se observă în arhitectura ei sunt cele de factură neoromânească (cartuș din simili-
piatră cu motive florale tipice, ancadramente cu arcuri simplificate în acoladă, motivele frunzei de acant și
al torsadei la cornișă ș.a.), casa nefiind propriu-zis un exponent autentic al stilului. Din punct de vedere al
elevației casa are parter și etaj, iar podul este astăzi vizibil redus prin refacerea șarpantei și a învelitoarei
mai jos decât nivelul originar. O parte din cornișa decorată s-a prăbușit. Arhitectura imobilului denotă
73
member of
©2012 Alter Ego Concept
apartenența la tipul de casă cu destinație mixtă: comercială la parter și locuință la etaj. Intrarea este
praticată printr-un gang cu o ușă metalică cu adaosuri din fier forjat, armonizate stilistic cu restul casei.
• PROGRAMUL INDUSTRIAL reprezentat prin:
1) Fabrica de „Țigarete Belvedere” ansamblu inclus pe lista LMI 2010, nr. crt. 1091,
Cod LMI B-II-a-B-188821, Sos. Giuleşti nr 1−3
Poza nr.26- Fabrica de „Țigarete Belvedere”
Sursa Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de I.N..P,
Bucuresti 0ctombrie 2012
Cea mai veche construcţie a fabricii se pare că a fost un depozit de tutun ce funcţiona pe moşia
Goleştilor de la „Belvedere”, la 1864. În anul 1872, la “Manufactura de Tutun Belvedere” erau instalate 4
maşini de făcut ţigări fără carton şi 12 maşini de tăiat tutun. In 1879 Statul - Direcţia Generală a Regiei
Monopolurilor Statului – preia definitiv administrarea monopolului tutunului şi trece la dezvoltarea atât a
culturii tutunului cât şi a producţiei prin construcţia de noi clădiri şi dotarea cu instalaţii. În 1885 se
votează în Parlament "Legea pentru aprobarea cheltuielilor Administraţiei Regiei Tutunului" urmată de
altele în 1887 şi 1888 când se aprobă devizul de construcţie a Manufacturii de Tutun Bucureşti, construcţie
iniţiată în 1890, având sisteme de încălzire cu aburi şi curent electric, necesare procesului de fabricaţie şi,
mai târziu, sisteme de condiţionare a aerului şi de absorbire a prafului. La începutul sec. XX, la
Manufactura de Tutun Belvedere lucrau cca 1250 angajaţi. Astăzi se păstrează cea mai mare parte a
clădirilor de la 1890, o serie de construcţii mai recente precum şi construcţii parazitare sau provizorii
2) Fabrica de pâine, Calea Plevnei 145, Cod LMI, B-II-m-B-19413, sf. sec. XIX;
• PROGRAMUL EDILITAR reprezentat prin:
Staţia de pompe Grozăvești, monument istoric inclus in lista LMI 2010, nr.crt.1215,
Cod LMI B-II-m-B 18947, Splaiul Independenţei 235−237
• PROGRAMUL MILITAR reprezentat prin:
1) Fost pavilion militar A, COD LMI B-II-m-B-19129, Bd. Iuliu Maniu nr.9
2) Fosta Manutanţă a Armatei, Calea Plevnei 143, Cod LMI, B-II-m-B-19412, 1877- 1878.
Din terenul iniţial al armatei, pe care se afla şi cazarma de cavalerie Malmaison, în 1878 s-a
desprins o porţiune dedicată expres construcţiei ansamblului industrial militar pentru producerea pâinii - pe
care, în 1891 a început construirea Manutanţei Centrale a Armatei, brutărie care asigura pâinea ostaşilor.
Planul orașului ridicat de maiorul Borroczyn 1846-1852 nu prezintă relevanţă deosebită pentru ansamblul
studiat, etapele principale de dezvoltare ale ansamblului putând fi amplasate în timp, cu începere din 1878.
Lucrarea colonelului Hârjeu referitoare la istoria armatei geniului (autorul a fost comandantul respectivei
arme la 1902) oferă cele mai sigure repere pentru datarea componentelor vechi ale ansamblului.
Cea mai veche construcţie încă existentă este construită în 1882 iar cea mai recentă, în anii ’20 ai secolului
XX. Lipsa documentelor de atestare face ca identificarea perioadelor de construcţie să se facă pe bază de
74
member of
©2012 Alter Ego Concept
intervale temporale generate de interpretarea planurilor orașului, fotografiilor de epocă si ale tehnicilor
constructive.
1. Poarta de intrare de la nr. 145 împreună cu împrejmuirea din cărămidă de la Calea Plevnei
2. Fosta administraţie a manutanţei (astăzi tribunalul militar)
3. Silozul de făină
4. Cazarma manutanŃei (actualul sediu ROMPAN)
5. Pavilionul administrativ, actualmente locuinţă, Calea Plevnei 143
6. Fosta remiză ecvestră, (în prezent clădirea administrativă) nr. cadastru C7
7. Fostul grajd/depozit al remizei ecvestre, (în prezent clădire de producţie panificaţie), nr. cadastru C3
8. Fosta secţie 1 producţie, nr. cadastru C11
9. Centrala termică împreună cu cosul de fum
10. Moara veche, nr. cadastru C33
11. Silozul de grâu vechi, nr. cadastru C44
12. Vechiul pavilion de cazare a personalului (astăzi depozite ale armatei)
13. Castelul de apă metalic
14. Fragmentul de zid din vechea cazarmă Malmaison
• PROGRAMUL DE SĂNĂTATE:
Spitalul Militar, COD LMI B-II-m-B-
19408, Calea Plevnei nr.134
Poza nr.27- Spitalul Militar
Sursa: Studiu istoric de fundamentare pentru Plan
Urbanistic Zonal elaborat de I.N.P., Bucuresti octombrie
2012
• MONUMENTE DE FOR PUBLIC:
Dintre monumentele de for public clasate și înscrise pe Lista monumentelor istorice, ediția 2010, în
sectorul 6 se află următoarele:
1) B-III-m-B-19972, Monumentul infanteristului 1916-1918, Şos. Cotroceni f.n;
2) B-III-m-B-19973, Bustul dr. D. Grecescu, Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;
3) B-III-m-B-19974, Bustul prof. D. Brândză (1), Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;
4) B-III-m-B-19974, Bustul prof. D. Brândză (2), Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;
5) B-III-m-B-19976, Bustul prof. dr. Em. Teodorescu, Şos. Cotroceni 62, în Grădina Botanică;
6) B-III-m-B-19977, Placă marcând revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Şos. Cotroceni 62, în
Grădina Botanică;
7) B-III-m-B-19988, Două statui "Muncitori", Şos. Giuleşti 16
8) B-III-m-B-20010, Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, Bd. Maniu Iuliu f.n., colţ cu
Bd. Geniului ;
9) B-III-m-B-20011, Monumentul lui Panait Donici, Bd. Maniu Iuliu 1 -3;
10) B-III-m-B-20012, Obelisc George Caranda, Bd. Maniu Iuliu 1 -3;
75
member of
©2012 Alter Ego Concept
11) B-III-m-B-20061, Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, Bd. Uverturii f.n. la
intersecţia cu str. Dealul Ţugulea;
Următoarele monumente fac parte din categoría memoriale:
1) B-IV-m-B-20080, Complex funerar: osuar şi morminte individuale, cimitirul eroilor cazuţi în
primul război mondial, Bd. Ghencea 20, Cimitirul Ghencea Militar;
2) B-IV-m-B-20081, Mormântul eroilor ucişi la 8 noiembrie 1945Bd. Ghencea 20, Cimitirul
Ghencea Militar
3) B-IV-m-B-20082, Mormântul lui Nicolae Tonitza, Bd. Ghencea 20, Cimitirul Ghencea Militar,
2.8.4.2. Evidențierea valorilor de patrimoniu construit identificate în cadrul studiului de
fundamentare istorica cu propunere de clasare:
Conform Studiu istoric de fundamentare pentru Plan Urbanistic Zonal elaborat de Institutul
Național al Patrimoniului (I.N.P.) București, octombrie 2012 au fost identificate 18 valori de patrimoniu
construite propuse pentru clasare astfel:
Numar
identificare pe
plan
Reglementari
Urbanistice
Denumire Adresa Datare
Stil
arhitectural
Clădiri pentru instituții administrative, culturale și militare
1 Teatrul Giulesti Calea Giulesti nr.16 1927-1929
Arhitect
Horia
Creangă,
stil modern
6 Trezoreria Sector 6 Calea Giulesti nr.3
Stil de
inspirație
românească,
adaptat
3
ANEFS - Fostele
Grajduri Regale
(valoare urbanistică și
arhitecturală)
Str. Constantin Noica nr.140 1937-1940
Arh. Nicolae
Nenciulescu,
Alexandru
Iosif și
Gheorghe
Lungu
7 Fortul 17 Domnesti
Soseaua de Centura in zona
comunei Domnesti din
judetul Ilfov
1886 -1900
8 Bateria 17-18
Intre Fortul 17 Domnesti si
Fortul 18 Chiajna, pe
Soseaua de Centura
1886 -1900
4 Institutul Politehnic Sec XIX
16
Fosta academie
“Ștefan Gheorghiu”,
azi Unversitatea
Politehnică București
2 Cazarma Malmaison Calea Plevnei
Arhitectura rezidențială
3
Ansamblu de foste
locuințe tip, astăzi
Ambulatoriul pentru
Splaiul Independenței nr.200 Sec. XX
Stil modern
76
member of
©2012 Alter Ego Concept
copii Cotroceni și
Căminul 303
9
Ansamblul de locuinte
tip Vasile Milea-
Drumul Taberei-Bd.
Timisoara
Cvartalu de locuinte tip
cuprins intre Bd. Timisoara
la N, str. Vasile Milea la V,
Bd. Drumul Taberei la S si
blocuri bara din a doua jum.
A sec. XX la E.
jum. Sec. XX
Arhitectura industrială
15 Uzina Electrică
Grozăvești
Splaiul Independenței nr.229-
231 jum sec.XX
17 Castel apă Str. Sibiu
Arhitectura religioasă
5
Biserica "Sfintii
Apostoli Petru si Pavel
-Belvedere" -
"C.A.M." - "Regie"
str. Căvurnarilor nr. 1 1934-1940
10 Biserica "Buna
Vestire" - Flamanda Calea Giulesti nr. 111A 1921-1923
11
Biserica "Adormirea
Maicii Domnului" -
Giulesti-Sarindar
din Cimitirul Vechi, Calea
Giulesti nr. 455A/Drumul
Fântâna Oilor
mij. Sec.
XVIII
12
Biserica "Sf. Nicolae"
- Giulesti-Sarbi -
Veche
Calea Giulesti nr. 506 / str.
Răsadniței
13 Biserica Sf. Ilie -
Grant Falciu nr.55 1907-1918
14
Biserica "Adormirea
Maicii Domnului" -
Militari I
str. Orșova nr.4 1866
2.8.4.4. Concluzii referitoare la elementele ce necesită protecție și la natura acestora:
Conform Studiului istoric de fundamentare pentru P.U.Z. Sector 6 elaborat de către Institutul
Național al Patrimoniului- București, în vederea stabilirii zonelor de protecție aferente siturilor
arheologice, moumentelor istorice de arhitectură, ansamblurilorși monumentelor de for public și memoriale
înscrise în LMI 2010 trebuie:
1. delimitarea prin coordonate Stereo 70 a siturilor arheologice și stabilirea zonelor de protecție
Acțiunea de delimitare a siturilor arheologice este de a colecta informaţii despre potenţialul
arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit (inclusiv prezenţa sau absenţa acestuia, caracterul,
distribuţia spaţială, datarea, integritatea, starea de conservare şi calitatea relativă), pentru a îl putea evalua
în context, în vederea formulării unei strategii de asigurare a înregistrării, conservării, restaurării sau
managementului respectivelor resurse arheologice, conform Studiu istoric de fundamentare pentru P.U.Z.
2. Delimitarea prin coordonate Stereo 70 zonelor de protecție aferente monumentelor istorice conform
Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
3. Propuneri de elemente de regulament diferite pentru zonele de protecție datorită caracteristicilor ce
derivă din natura monumentului, ansamblului sau sitului istoric, cât și din caracteristicile fondului
construit adiacent
4. Instituirea unei Zone Construite Protejate Plevnei-Vulcanescu cu RLU aferente, cu o suprafață de
32,3 ha. În vederea instituirii Zonei Construite Protejate Plevnei-Vulcănescu este necesară elaborarea
unei documentații de urbanism tip P.U.Z. împreună cu un studiu istoric aferent. Pînă la elaborarea
PUZ, aceasta zona va avea instituit regim de protecție, iar autorizatiile de construire în aceasta zona
se vor emite în baza avizului favorabil al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
77
member of
©2012 Alter Ego Concept
2.9. Concluzii – disfuncții și măsuri:
Tabel nr. 19: Disfuncționalități-Măsuri
DOMENII DISFUNCTIONALITATI MASURI
Căi de comunicatie
rutieră si feroviara,
transport public in
comun.
Zone lipsite de conectivitate la
principalele fluxuri urbane, in general
este vorba de zonele periferice ale
sectorului, zone unde exista suprafete
mari de teren neconstruit: Au fost
identificate 3 zone mari astfel:
1. Zona de vest a sectorului 6, zona
delimitata de urmatoarele artere: la sud
Bd. Iuliu Maniu, la vest Drumul Osie, la
nord.canalul Arges, la vest Artera de
Centura- Cartierul Militari
2. Zona de sud-vest a sectorului,
delimitată de arterele: la est Drumul
Valea Larga , la sud Prelungirea
Ghencea, la vest Artera de Centură, la
nord Str. Preciziei- cartierul Ghencea
lipsa sau discontinuitatea
trotuarelor pe numeroase străzi
zone cu străzi nedefinite clar,
cu un profil transversal
subdimensionat:
1. Zona Giulesti Sarbi delimitata
astfel:
Nord Drumul Sabareni, la sud si est
Calea Giulesti, la vest Str. Rasadnitei
2. Zona de vest delimitata astfel: la
sud Prelungirea Ghencea, la est- Valea
oltului, la vest- Drumul Valea Larga, la
nord Bd. Timisoara
3. Zona centrala de vest delimitata
astfel: la nord Str. Liniei, la est Sos.
Pasajul Lujerului, la sud Bd. Timisoara,
la vest Valea Cascadelor.
lipsa unor poli urbani in zonele
periferice ale sectorului, respectiv in cele
3 mari zone anterioare, care să
redistribuie fluxurile de circulatie
3 intersectii cu probleme de
fluidizare a traficului intre
principalele artere de penetratie in
sector si Soseaua de Centura:penetratia
Autostrazii Bucuresti Pitesti de-a lungul
canalului Arges, Prelungirea Ghencea si
Prelungirea Bd.-ului Timisoara.
Lipsa spatiilor de parcare publice
separarea pe direcția vest-est a
sectorului 6 de către calea ferată și lipsa
legăturilor amenajate pe directia nord-
sud .
18 intersecții cu probleme de
Propunere retea de drumuri, pe
categorii , de legătura intre zone cu co
conectivitate redusă și fluxurile majore,
raportate la planul castral emis de OCPI
Bucuresti.Sunt propuse 174 de artere
noi, preluate ca traseu din PUZ 2005
din care 18 artere categoria II
(prospect 24,00m) și 156 artere
categoria III (prospect 9-13,00m)
Sistematizarea rețelei stradale
sub aspectul necesarului de circulație
rutieră impus de normativele în vigoare
Realizare de noi poli urbani (
poli de echilibru) care să redistribuie
zonele de inters și fluxurile de circulatie
Transformarea unor artere
majore de circulatie în bulevarde urbane
prin extinderi, modificari profiluri
existente și mărirea capacității de
circulatii a arterelor existente:
•Se propune transformarea unui număr
de 5 artere de categoria II ( prospect
24,00m) în artere de categoria I
(prospect min 35,00m):
Bd. Ghencea, Bd. Timisoara-tronson
Valea Cascadelor Artera de centură,
Calea Giulesti, Sos. Virtutii, Prelungirea
Ghencea, Valea Cascadelor , Str. Brasov,
tronson Bd. Timisoara- Bd. Ghencea
• Transformarea unui număr de 14
artere categoria a III-a (prospect 12-
13m) în artere categoria a II-a –
prospect 24 m: str. Boja, Mehadia,
Mehedinți Simion, lot.col Marinescu
Constantin, Pomilor, Preciziei,
Rasadnitei, Valea oltului, vasile Mohor
• Transformarea celor 57 de artere
categoria a IV-a-prospect sub 5,00m în
artere categoria III-prospect 12-13m.
Rezolvarea nodurilor de
legătură între artera de centură și
arterele de penetrație Bd. Timisoara,
Prelungirea Ghencea, Iuliu Maniu
prin pasaje superioare, brate de
descărare,în urma studiilor de
specialitate Transformare Gară Cotroceni
într-o gară urbană .
Prelungirea liniilor de transport
in comun pe principalele artere de
78
member of
©2012 Alter Ego Concept
DOMENII DISFUNCTIONALITATI MASURI
fluidizare a traficului: 1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos.
Virtuții
2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu
Maniu
3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor
4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu
5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor
6.Str. Brașov- Prelungirea Ghencea
7.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării
8.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni
9. Drumul Taberei- Drumul Sării
10. Bd. Timisoara- Str. Progresului (
Nod Răzoare)
11.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei
12. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona
comercială Militari
13.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței
14.Bd. Constrictorilor- Calea Crângași
15. Calea Giulești- Drumul Săbăreni
16. Str. Brașov- Drumul Taberei
17.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea
18. Str. Boișoara- Chibzuinței- ing.
Pascal Cristian
Au fost identificate
4 treceri la nivel cu calea ferată fără
bariere, pe directia nord-sud astfel:
km 5+785 – Valea Cascadelor, km
4+545- Moinesti, km 3+150- Răsăritului,
km 3+350- Lujerului
În proporție de 50 % starea de
funcționare a linilor de cale ferată de
pe raza sectorului 6 este nefuncțională.
Singura gară de pe raza
sectorului 6 este Gara Cotrocei, gara
functionala doar pentru fluxul de
mărfuri
Rezervarea spatiilor necesare
dezvoltării rețelei de comunicație rutieră,
astfel încât terenurile să rămână libere
pentru a fi utilizate în vederea realizarea
căilor de comunicați rutieră.
Inexistenta unor linii de transport
in comun care să faca legătura intre
zonele de interes existente ale sectorului
si zonele periferice. Nereferim strict la
cele 3 zone mari identificate
Necorelarea între transportul
public și cel pe cale ferată pentru
întărirea mixității intermodale.
legatura (artere categoria II, prospect
min. 24,00m) intre cele 3 zone mari
periferice ale sectorului
Propuneri de amenajări ale celor
4 traversări de cale ferată prin barieră
semaforizată și/sau pasaje subterane și
supraterane
Propuneri de amenajări
intersecții ( propuneri de sensuri
giratorii) pasaje rutiere superioare
Trasarea cu caracter orientativ a
noilor artere de circulatie si lărgirea
celor existente, ceea ce implică
identificarea proprietarilor, calculul
suprafetelor aproximative necesare
exproprierii.
Identificarea instrumentelor de
implementare a planului de reglementari
( R.L.U., caiet profiluri transversale
sistem de circulatie)
Identificarea unor terenuri în
apropierea centrelor de interes pentru a
se construi parcaje
Studii privind rezolvarea
intersecțiilor drumurilor noi propuse cu
apeductele în vederea găsirii soluțiilor
optime de fluidizare a traficului ( pasaje
superioare, drumuri paralele cu
apeductele).
Deservire slabă a celor 3 mari
zone periferice urbanizate ale sectorului
6, cu tipuri de spatii verzi publice cu
acces nelimitat: parcuri, gradini
Diversificarea amenajărilor
peisagistice cu noi tipologii de spatiu
verde specializat: parcuri urbane de
cartier, parc tematic, gradină arheologică
79
member of
©2012 Alter Ego Concept
DOMENII DISFUNCTIONALITATI MASURI
Spatii plantate,
agrement si sport
Lipsa unor suprafete impădurite
in partea de nord est a sectorului
impotriva vînturilor dominante din nord-
vest, sud-est.
Nevalorificarea axei Dâmboviței,
ca axă de legătură între zona centrala a
Municipiului Bucuresti si zona periferica
a sectorului 6
Peisaj adiacent penetrațiilor lipsit
de preocupări pentru compozitia
tablourilor peisagere secventiale
etc
Dezvoltarea unor coridoare
naturale in lungul rețelei de apă a
Damboviței
Reglementarea si amenajarea
peisagistică a principalelor 3 intrări in
sector, respectiv în Municipiul Bucuresti
Propunere de noi zone destinate
cimitirelor cu rol in conturarea retelei de
spatii verzi
Reabilitarea si intretinerea celor
18 parcurilor existente , si a celor 3 baze
sportive.
Extinderea suprafetelor spatiilor
verzi cu rol de agrement si imbunatatirea
microclimatului- zona de agrement lacul
Morii
Reabilitarea zonelor adiacente
căilor rutiere urbane prin amenajarea
aliniamentelor verzi
(plantări de arbori, arbuşti) în proporţie
de 80%.
Realizarea a 3 noi parcuri: 1 in
zona Giulesti Sarbi, 1 in Militari, 1 in
Ghencea.
Probleme de
mediu
Tendința necontrolata si
nereglementata de conversie funcțională
a marilor zone industriale
12 monumente istorice, 5 situri
arheologice, 2 situri, 1 ansamblu si 13
monumente de for public lipsite de zone
de protectie
Identificarea a 18 valori de
patrimoniu construit care se pot clasa
Inexistenta perdelelor de
protectie necesare intre zonele de
locuinte si cimitire: zona Giulesti –Sîrbi,
zona de cimitire aflate pe Prelungirea
Ghencea
Zone cu excess de umiditate
localizate în cartierul Giulesti Sârbi
Zonă inundabilă a albiei majore
localizată in zona cartierului Giulesti
Sârbi
Zonă cu posibilități de inundare
Obiective cu risc de accident
tehnologic: unitățile CET Grozăvești,
CET Vest, URBIS SA, Cesarom SA, SC.
Energo Sa, SC Firos SA, SC.
Turbomecanica SA, SC. Vicotira SA,
SC. Semănătoarea SA
Obiective cu risc de
incendiu:benzinările, service-urile-auto,
depozitele de materiale de constructii
Recuperarea si configurarea
siturilor industriale eliberate recent sau a
celor eliberate in viitor, în vederea
dezvoltarii de proiecte urbane de
amploare
Stabilirea unor reglementari
urbanistice complexe care sa impiedice
aparitia unor conflicte functionale
Stabilirea zonelor de protectie
amonumentelor istorice, ansamblurilor si
siturilor arheologice conform Legii
422/2001-legea monumentelor istorice
Stabilire zone de protecție cu
interdicție de construire,precum și lucrări
de apărare impotriva
inundatiilor,dimensionate corespunzător
clasei de importanță.
Realizare prevederi de prevenire
a riscurilor tehnologice.
80
member of
©2012 Alter Ego Concept
DOMENII DISFUNCTIONALITATI MASURI
Activitatea de colectare a
deseurilor de catre SC URBAN SA
acopera 83,56 % din suprafata stradala a
sectorului 6.
Asigurarea cu
servicii a
sectorului
Răspândirea neuniformă a
unitatților de invatămât preuniversitar de
stat: concentrare de unitati de invatamant
preunivesitare in cartierele reprezentative
ale sectorului, Drumul Taberei si Militari
Noile extinderi ale sectorului
sunt lipsite de unitati de invatamant
preuniversitar de stat
Lipsa unitatilor de sanatate
publica in cartierele Giulesti, ghencea,
precum si in cele 3 mari zone de
extindere ale sectorului.
sporirea numărului de locuiri in
unitatile de invatamant de stat existente
prin proiecte de extinderi, mansardare
identificarea terenurilor
proprietate publica ale consiliului local
in vederea dezvoltarii de noi unitati de
invatamant, in cele 3 mari zone de
extindere ale sectorului
realizare proiect spital in Bd.
Vasile Milea.
Echipare edilitară Zona Lacul Morii, Giulesti si
zonele periferice adiacente Bd. Iuliu
Maniu si Prelungirea Ghencea sunt
lipsite de retele de apa si canalizare, gaze
naturale.
Extinderea retelei de canalizare
in urmatoarele zone ale Sectorului 6:
Giulesti Sarbi, Uverturii – case,
Prelungirea Ghencea. Extinderea retelei
de alimentare cu apa in zonele: Cartier
Rosu,Giulesi Sarbi, Prelungirea Ghencea
Reabilitarea a 70% din lungimea
totala a actualei retele de canalizare.
Reabilitarea a 83% din lungimea
totala a actualei retele de alimentare cu
apa
Reabilitarea a 76% din lungimea
totala a retelei de alimentare cu energie
termica
Extinderea relelei de alimentare
cu gaze in Cartierul Rosu.
Relationare intre
functiuni
Segregare functionala generată de
crearea marilor ansambluri rezidentiale
in proximitatea platformelor industriale.
Incurajarea continuarii
operatiunii urbanistice de conversiei
functionala a platformelor industriale și
promovarea mixitatii functionale
controlate
Dezvoltare
economică
Slaba dezvoltare a structuri
lor turistice si dotarilor aferente.
Promovarea mixitatii functionale
controlate.
Populatie,
Elemente
demografice
Concentrare populatie tânără (0-35 ani)
in zonele periferice ale sectorului.
asigurea cu echipamente publice
a cestor zone si realizarea unui sistem
coerent de drumuri publice.
Elaborarea de studii in vederea
stabilirii necesarului de echipamente si
resurse materiale.
81
member of
©2012 Alter Ego Concept
3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ:
3.1. Prevederi P.U.G. București:
Din prevederile PUG Bucuresti 2000, pentru zona studiată, ce fac referință la circulația rutiera și a
mijloacelor de transport în comun, au fost preluate următoarele propuneri de dezvoltare ale circulației
rutiere:
- Inchidere inele principale de circulație și diametrala E-V:Drumul Express, inel media, soseaua de
penetrație;
- Lărgirea profilului Prelungirii Ghencea;
- Propunere pasaj denivelat superior la intersecția următoarelor bulevarde:Drumul Taberei cu Strada
Brașov, Prelungirea Ghencea cu Strada Broșov și continuarea acestei străzi înspre sectorul 5,
Prelungirea Ghencea- Șoseaua de Centură, cu prevedere nod descărcare în centură;
- Propunere pasaj subteran: traversare pasaj subteran Bd.-ul Timișoara- strada Brașov ( prelungire
pasaj Lujerului), pasaj subteran Grozăvești- Șos. Cotroceni- Bd-ul Geniului, nod Răzoare;
- Continuare și lărgire profil Bd. Timișoara porțiunea cuprinsă între Valea Cascadelor și Soseaua de
centură și realizarea unui nod descărcare în centura municipiului Bucureștiului;
- Prelungire linie tramvai pe Bd. Timișoara porțiunea cuprinsă între Valea Cascadelor și Soseaua de
centură , realizare terminal RATB tramvai, autobuz;
- Prelungire linie tramvai strada Brașov, continuare sector 5;
- Modificare profil Bd. Iuliu Maniu: porțiunea cuprinsă între soseaua de centură și intersecție Valea
Cascadelor-realizare locale de descărcare;
- Modificare profil existent strada Preciziei, Sos.Virtuții;
- Continuare profil Calea Giulești , cu realizarea descărcării în centură.
3.2. Zonificare funcțională a teritoriului administrativ al sectorului 6. Bilanţ teritorial:
Suprafaţa actuală a teritoriului administrativ al Sectorului 6, municipiul București, măsoară
3.900,00 ha.
Zonele funcționale ale sectorului 6 sunt următoarele:
- Zona centrală;
- Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă
supramunicipală şi municipală.
- Zona mixtă - conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general
(servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri,
restaurante, recreere), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe;
- Zona de locuințe și alte funcțiuni complementare locurii;
- Zona parcurilor și locurilor de recreere;
- Zona activităților productive (Zona comercială și depozite);
- Zona căilor de comunicații rutiere/ feroviare și a construcțiilor aferente;
- Zona de gospodărie comunală;
- Zona echipamentelor tehnice majore;
- Zona cu destinație specială.
Comparativ cu zonificarea funcțională propusă prin PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005,
actualizarea acestei documentații de urbanism, păstrează structura funcțională, diferențe inregistrandu-se în
distribuția procentuală a acestor zone funcționale, fiind generate de o reorganizare a teritoriului raportat la
tendințele de dezvoltare actuale.
1) Zona centrală
Pe raza teritoriul administrativ al sectorului 6 această zonă ocupă o pondere de 7,46 % din
suprafata totala a teritoriului administrativ, având o suprafață de 290,94 ha. Zona se află localizată în
partea de nord-est a sectorului, respectiv la granița dintre sectorul 6 și 1. Zona face parte dintr-un țesut
urban valoros din punct de vedere al evoluței istorice a tramei stradale –respectiv zona definită de Spitalul
Militar, cazarma Malmaison.
82
member of
©2012 Alter Ego Concept
Se caracterizează prin clădiri cu puține niveluri (dominant P+1 - P+3 niveluri şi unele inserţii mai
înalte), alcătuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament sau retrase de la aliniament.
Comparativ cu documentația PUZ aprobată în 2005, terenul aferent zonei centrale a crescut cu
aproximativ 1%, raportat la suprafața administrativă totală a sectorului 6. Subzona centrală destructurata
sau in curs de constituire – CA2 a crescut ca suprafață de la 0,8 ha la 23,47 ha.
Grafic nr. 9: Distribuția comparativă a suprafeței zonei centrale intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat
în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
2) Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcţiuni complexe de importanţă
supramunicipală şi municipală - Zona mixtă
Conform P.U.G. București această zonă conţine unele dintre cele mai importante nuclee strategice
de dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi capitalei un nou
prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate
şi parţial imediat accesibile investitorilor.
În cadrul sectorului 6 această zonă are o pondere totală de 31,16 % din suprafața totală a
sectorului 6 și o suprafață de 1.215,35 ha .
Marea majoritate a zonele centrale ce conțin funcțiuni complexe de importanță supramunicipală şi
municipală sunt localizate la intersecțiilor principalelor artere majore de circulație.
Zona mixtă se caracterizează prin locuințe colective cu sau fără parter comercial, având un regim
de construire continuu sau discontinuu și înălțimii medii ( P+3-4 niveluri) sau mari ( peste 4 niveluri).
Zona, cuprinde pe lângă locuire și instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes
general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri,
restaurante, recreere), mici activităţi productive manufacturiere .
Conform P.U.G .București această zonă este o continuare a zonei centrale. Zona se regăsește în
cele mai multe dintre situații de o a parte și de alta a arterelor de circulație, formând linearităţi de servicii.
Zona mixtă se definește prin două tipuri de zone mixte determinate de principalele etape de
evoluție a sectorului 6:
- Este vorba de o zona mixtă caracteristică perioadei anilor 80 definită de locuințele colective
amplasate pe principalele artere de circulatie;
- Zona mixtă dezvoltată după anii 90 prin intermediul documentatiilor de urbanism
1 2
C 256,78 290,94
230,00
240,00
250,00
260,00
270,00
280,00
290,00
300,00
sup
rafa
ta H
a
C
83
member of
©2012 Alter Ego Concept
Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonelor mixte prin
actualizarea acelei documentații crește cu aproximativ 2,6 %, creșterea fiind generată în principal de
tendința de dezvoltarea spațială și funcțională a teritoriului sectorului 6, spre mixitate funcțională.
Subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu cladiri având regim de construire
continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte, crește cu aproximativ 100
ha față de zonificarea funcțională din PUZ aprobat în 2005. Această creștere are loc în principal pe
terenurile fostei platforme industriale Militari, dar și pe zonele cu terenuri libere din Cartierele Ghencea și
Giulești.
Grafic nr. 10: Distribuția comparativă a suprafeței zonei mixte intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în
2005 si PUZ Coordonator Sector 6 actualizare 2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
3) Zona de activități productive
Zona de activități productive prin PUZ Coordonator Sector 6, va cuprinde o suprafață de 86,87 ha,
adică 2,25% din suprafața totală a sectorului 6.
Grafic nr. 11: Distribuția comparativă a suprafeței zonei mixte intre PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în
2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
1 2
M 1.110,23 1.215,35
1.040,00
1.060,00
1.080,00
1.100,00
1.120,00
1.140,00
1.160,00
1.180,00
1.200,00
1.220,00
1.240,00
sup
rafa
ta H
a
M
1 2
A 130,26 87,86
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
140,00
sup
rafa
ta H
a
A
84
member of
©2012 Alter Ego Concept
Suprafața destinață zonelor de activități productive s-a micșorat semnificativ ( cu circa 30% față de
suprafață reglementată prin PUZ aprobat în 2005). Această scădere se datorează în principal tendinței de
transfer a activităților de producție din zona municipiului București către teritoriile din zona sa
metropolitană. De asemenea transferul de terenuri aferente zonelor de activități productive, în principal
către zonele cu mixitate funcțională, are loc și sub presiunea existentă pe piața imobiliară. Cele mai
semnificative schimbări al zonelor de activități productive pe teritoriul sectorului 6, au avut loc în zona
Platformei Industriale Militari, Platforma Industrială Semănătoarea și zona adiacentă Șos. Orhideelor.
4) Zona de locuit
Aceasta zona este a treia zonă ca mărime, 20% din suprafata administrativă a sectorului 6 și are o
suprafață de 776,81 ha.
Zona se compune din diferite tipuri de ţesut urban (subzone), diferenţiate din următoarele puncte
de vedere:
a) funcţional
caracterul locuinţelor: individuale, colective mici sau medii , locuinţe hibride de tip vagon (care sunt de
fapt locuinţe colective pe orizontală);
caracterul ţesutului urban : omogen rezidenţial cu echipamente publice aferente (mixat în proporţii şi
modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale, servicii, mică producţie manufacturieră, mică producţie
agricolă de subzistenţă;
b) morfologic
tipul parcelarului: rezultat din evoluţia localităţii în timp, creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin
extinderea localităţii pe terenuri agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni
urbanistice);
configuraţia în raport cu spaţiul stradal
- spontan ordonată în raport cu traseul liber (rezultat din evoluţia în timp) al străzilor, datorită
efectului diferitelor reglementări urbanistice anterioare;
- geometric ordonată în raport cu trasee prestabilite fie de tip străpungeri (noi bulevarde şi pieţe ale
tramei majore sau străzi / fundături care valorifică pentru construcţii miezul unor insule), fie de
tipul celor din noile lotizări sau din noile mari ansambluri;
- diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o parcelă (construcţii
principale – construcţii secundare – anexe)
- atitudine de tip urban sau cu reminiscenţe rurale (parcele înguste şi foarte adânci rezultate din
diviziunea unor proprietăţi agricole, permiţând numai construcţia locuinţelor tip vagon, dispuse, nu
prin cuplare, ci prin retragere pe aceeaşi limită de nord a fiecărei parcele şi oferind astfel în
imaginea străzii serii de calcane);
c) volumetria
regim de construire (continuu sau discontinuu), înălţime mică (P-P+2 niveluri), medie (P+3-4 niveluri),
mod de terminare al volumelor (terasă, acoperiş)
d) spaţiul liber continuu (vizibil din circulaţiile publice – notă caracteristică pentru marea majoritate a cartierelor
rezidenţiale cu locuinţe individuale sau colective mici ale Bucureştilor, în care grădinile de faţadă vizibile
prin gardurile transparente conferă Capitalei atributul de “oraş–grădină”), discontinuu (vizibil accidental –
în cazul fronturilor continue), abuziv discontinuu şi marcând o evidentă scădere a nivelului civilizaţiei
anumitor locuitori (prin înlocuirea în ultimii ani a unora dintre împrejmuirile transparente către stradă cu
ziduri opace, contrar regulamentelor urbanistice anterioare).
Comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de locuit a scăzut cu
aproximativ 3%, transferul făcându-se către zona mixtă.
85
member of
©2012 Alter Ego Concept
Grafic nr. 12: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de locuit între PUZ Coordonator Sector 6
aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
Notă: 1-PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005, 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
5) Zona spațiilor verzi
Zona „verde” este a doua ca mărime din suprafața sectorlui aproximativ 27,23% si are o suprafață
de 1.061,93 ha.
Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal şi
municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii
plantate de protecţie şi păduri de diferite tipuri.
Suprafața totală de spații verzi se modifică comparativ cu PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în
2005, o dată la nivelul structurii acesteia prin reorganizarea zonelor si subzonelor funcționale, precum și
prin propunerea de noi spații verzi.
Grafic nr. 13: Distribuția comparativă a suprafeței zonei verzi între PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în
2005 si PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
1 2
L 915,60 774,03
700,00
750,00
800,00
850,00
900,00
950,00
sup
rafa
ta H
a
L
1 2
Series1 1.000,89 1.093,85
940,00
960,00
980,00
1.000,00
1.020,00
1.040,00
1.060,00
1.080,00
1.100,00
1.120,00
Axi
s Ti
tle
V
86
member of
©2012 Alter Ego Concept
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, actualizare 2012
Tabel nr. 20: Structura spațiilor verzi – comparație între principalele documentații de urbanism PUG
municipiul București
UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA,
ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE
DESTINATE SPATIILOR VERZI
PUG municipiul Bucuresti aprobat in 2000
Suprafata
subzona
(ha)
POT
reglementat
(%)
Spatiu
Verde (ha)
V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT 163,53 15% 139,00
V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI,
SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE
ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE
SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE
PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI
LOCALE AMBIENTALE
163,53 15% 139,00
V1b - AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE 0,00 15% 0,00
V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI CU
ACCENTE VOLUMETRICE INALTE 0,00 15% 0,00
V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE
FOLOSINTA SPECIALIZATA 111,68 15% 94,93
V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 111,68 15% 85,20
V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
AGREMENT 88,28 30% 61,80
V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE
DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL
MORII)
0,00 30% 0,00
V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 88,28 30% 61,80
V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
PROTECTIA CURSURILOR DE APA 35,64 15% 30,30
V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI
FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE
SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI) 89,24 0% 89,24
SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE
CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE
INFRASTRUCTURA TEHNICA
39,89 0% 39,89
TOTAL - SUPRAFATA UNITATI TERITORIALE
DE REFERINTA, ZONE SI SUBZONE
FUNCTIONALE SPATIU VERDE 891,74 - 741,13
87
member of
©2012 Alter Ego Concept
Puz Coordonator Sector 6 aprobat în 2005
UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA,
ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE
DESTINATE SPATIILOR VERZI
PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005
Suprafata
subzona
funcțională/
Unitate
administrativ
teritorială
(ha)
POT
reglementat
%
Spatiu
Verde
rezultat
din
aplicarea
POT-ului
(ha)
V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT 47,00 15% 39,95
V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI,
SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE
ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE
SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE
PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI
LOCALE AMBIENTALE
47,00 15% 39,95
V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI CU
ACCENTE VOLUMETRICE INALTE 0,00 15% 0,00
V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE
FOLOSINTA SPECIALIZATA 111,68 15% 94,93
V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 111,68 15% 94,93
V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
AGREMENT 90,56 30% 63,39
V3a - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE
DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL
MORII)
40,36 30% 28,25
V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 50,20 30% 35,14
V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
PROTECTIA CURSURILOR DE APA 38,36 15% 32,61
V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI
FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE
SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI) 89,26 0% 89,26
SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE
CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE
INFRASTRUCTURA TEHNICA
37,97 0% 37,97
SPATII VERZI DISPERSATE IN TERITORIU 586,05 0% 586,05
TOTAL - SUPRAFATA UNITATI TERITORIALE
DE REFERINTA, ZONE SI SUBZONE
FUNCTIONALE SPATIU VERDE 1.000,88 - 944,16
Notă: Formulă de calcul pentru:
88
member of
©2012 Alter Ego Concept
Spatiu Verde rezultat din aplicarea POT-ului=Suprafață subzonă funcțională-(Suprafață Subzonă
Funcțională X POT/100)
Pentru Subzonele funcționale destinate spațiilor verzi în calculul Procentului de ocupare al terenului
(P.O.T) intră construcțiile, circulațiile și platformele.
Puz Coordonator Sector 6-2012
UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA,
ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE
DESTINATE SPATIILOR VERZI
PUZ Coordonator Sector 6 - 2012
Suprafata
subzona
ha
POT
reglementat
%
Spatiu Verde
ha
V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT 70,31 15% 59,76
V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE CU
ACCES NELIMITAT-PARCURI, GRADINI,
SCUARURI, PRECUM SI PLANTATII DE
ALINIAMENT ALE ARTERELOR PRINCIPALE
SAU SECUNDARE, PLANTATII AFERENTE
PROMENADELOR PIETONALE, AMENAJARI
LOCALE AMBIENTALE
68,59 15% 58,30
V1m - SUBZONA SPATIILOR VERZI CU
ACCENTE VOLUMETRICE INALTE 1,72 15% 22,41
V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PUBLICE DE
FOLOSINTA SPECIALIZATA 17,41 15% 14,80
V2a - GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE 17,41 15% 14,80
V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
AGREMENT 282,97
V3a1 - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE
DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL
MORII)
25,6 30% 17,92
V3a2 - BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE
DISTRACTII, POLI DE AGREMENT (LACUL
MORII)
217,38 10% 195,65
V3b - COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE 39,99 30% 27,99
V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU
PROTECTIA CURSURILOR DE APA 38,36 15% 32,61
V8 - SUBZONA SPATIILOR, PADURILOR SI
FASIILOR PLANTATE DE PROTECTIE
SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE GUNOI) 21,33 0% 21,33
SUBZONA SPATIILOR VERZI ALE
CULOARELOR DE PROTECTIE FATA DE
INFRASTRUCTURA TEHNICA
37,97 0% 37,97
SPATII VERZI DISPERSATE IN TERITORIU 625,50 0% 625,50
TOTAL - SUPRAFATA UNITATI TERITORIALE
DE REFERINTA, ZONE SI SUBZONE
FUNCTIONALE SPATIU VERDE 1.093,85 - 971,41
89
member of
©2012 Alter Ego Concept
6) Zona căilor de comunicație rutieră
Zona transporturilor cuprinde zona transporturilor rutiere și feroviare . Această zonă are o suprafață
de 71,17 ha și o pondere de 2% din suprafața teritoriului administrativ.
Grafic nr. 14: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de transporturi între PUZ Coordonator Sector 6
aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, 2012
Față de PUZ Coordonator Sector 6 aprobat în 2005, suprafața zonei de transporturi a crescut cu
circa 0.34%. S-a înregistrat creștere pe subzona transporturilor rutiere, unde suprafața s-a dublat prin
actualizarea documentației P.U.Z. din 2005. Diferența se datorează introducerii tuturor autogărilor în
subzona transporturilor rutiere,numărul acestora crescând din 2005 până în prezent.
7) Zona de gospodărie comunală
Zona reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea populaţiei cu
transport în comun, pieţe comerciale, echipare edilitară, cimitire şi salubritate.
Aflată în prezent în restructurare, această zonă va fi şi în continuare compusă din incinte specifice
(G), dar va dispune şi de diferite sedii / birouri şi spaţii funcţionale, inserate în interiorul altor zone
funcționale respectând regulamentul acestora.Zona este alcătuită din următoarele subzone:
- subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală;
- subzona cimitirelor.
Această zonă are o pondere de 3% din suprafața sectorului 6 de 3.900,00 ha și o suprafață totală de
112,40 ha.
1 2
T 57,64 71,17
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00su
pra
fata
Ha
T
90
member of
©2012 Alter Ego Concept
Grafic nr. 15: Distribuția comparativă a suprafeței zonei de gospodărie comunală între PUZ Coordonator
Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, 2012
Suprafața zonei de gospodărie comunală a scăzut nesemnificativ, scăderea fiind generată de
corecțiile ce s-au adus la subzona funcțională a cimitirelor raportat la informațiile cadastrale ale OCPI.
8) Zona cu destinație specială
Zona este alcătuită din următoarele subzone funcționale:
- subzona cu destinaţie specială cu caracter urban formată din:
- unităţi militare;
- unităţi aparţinând serviciilor speciale;
- penitenciare;
- unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;
- unităţi de poliţie.
În cazul sectorului 6 această zonă are o pondere de 3,76 % și ocupă o suprafață de 146,57 mp.
La nivelul zonei cu destinație specială nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de reglementări.
Grafic nr. 16: Distribuția comparativă a suprafeței zonei cu destinație specială între PUZ Coordonator
Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, 2012
1 2
G 119,05 112,40
108,00
110,00
112,00
114,00
116,00
118,00
120,00
sup
rafa
ta H
a
G
1 2
S 146,57 146,57
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
140,00
160,00
sup
rafa
ta H
a
S
91
member of
©2012 Alter Ego Concept
9) Zona echipamentelor tehnice majore
Zona conţine construcţii şi instalaţii aferente infrastructurii tehnice majore, la nivel teritorial,
naţional şi regional, inclusiv sediile unor regii cu arii de competenţă supramunicipală. Nu fac parte din
această categorie infrastructura de transporturi şi nici reţelele tehnice de importanţă locală care sunt
reglementate în cadrul zonei de gopsodărie comunală și transporturi.
Această zonă ocupă o suprafață de 39,40 ha și are o pondere de 1,01% din suprafața totala
administratică a sectorului 6.
Grafic nr. 17: Distribuția comparativă a suprafeței zonei echipamentelor tehnice majore între PUZ
Coordonator Sector 6 aprobat în 2005 si PUZ Coordonator Sector 6-2012
Notă: 1–PUZ Coordonator Sector 6 aprobat in 2005 / 2-PUZ Coordonator Sector 6, 2012
La nivelul zonei echipamentelor tehnice majore nu s-au înregistrat modificări de suprafață și de
reglementări.
Bilanţ teritorial
UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
PUZ
COORDONATOR
SECTOR 6
APROBAT IN
2005
PUZ
COORDONATOR
SECTOR 6
REACTUALIZAT
SUPRA
FATA
Ha
% SUPRAFA
TA Ha %
C - ZONA CENTRALA
CA - SUBZONA CENTRALA
SITUATA IN AFARA LIMITELOR
ZONEI PROTEJATE 0,80 0,02 23,47 0,60
CA2 - SUBZONA CENTRALA
DESTRUCTURATA SAU IN CURS DE
CONSTITUIRE
0,80 0,02 23,47 0,60
CB - ZONE SITUATE IN AFARA
PERIMETRULUI CENTRAL CARE
GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE
DE IMPORTANTA
SUPRAMUNICIPALA SI
MUNICIPALA
255,99 6,56 267,47 6,86
CB1 - SUBZONA SERVICIILOR
PUBLICE DISPERSATE IN AFARA
ZONELOR PROTEJATE
136,15 3,49 185,69 4,76
CB3 - SUBZONA POLILOR URBANI
PRINCIPALI 119,84 3,07 81,78 2,10
TOTAL - C 256,78 6,58 290,94 7,46
1 2
R 39,40 39,40
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
40,00
45,00
sup
rafa
ta H
a R
92
member of
©2012 Alter Ego Concept
ZONA MIXTA CONTINAND
INSTITUTII, SERVICII SI
ECHIPAMENTE PUBLICE,
SERVICII DE INTERES
GENERAL (SERVICII
MANAGERIALE, TEHNICE,
PROFESIONALE, SOCIALE,
COLECTIVE SI PERSONALE,
COMERT, HOTELURI,
RESTAURANTE,
RECREERE) ACTIVITATI
PRODUCTIVE MICI-
NEPOLUANTE
M2 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN
AFARA LIMITELOR ZONEI
PROTEJATE, CU CLADIRI AVAND
REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU
SAU DISCONTINUU SI ÎNALTIMI
MAXIME DE P+14 NIVELURI CU
ACCENTE INALTE
620,61 15,91 702,83 18,02
M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN
AFARA LIMITELOR ZONEI
PROTEJATE, AVAND REGIM DE
CONSTRUIRE CONTINUU SAU
DISCONTINUU SI INALTIMI
MAXIME DE P+4 NIVELURI
519,62 13,32 512,52 13,14
TOTAL - M 1.140,23 29,24 1.215,35 31,16
A - ZONA DE ACTIVITATI
PRODUCTIVE
A1 - SUBZONA PARCURILOR DE
ACTIVITATI 73,27 1,88 23,27 0,60
A2 - SUBZONA ACTIVITATILOR
PRODUCTIVE SI DE SERVICII 68,90 1,77 59,78 1,53
A2a - SUBZONA UNITATILOR
PREDOMINANT INDUSTRIALE 0,00 0,00 59,78 1,53
A2b - SUBZONA UNITATILOR
INDUSTRIALE SI DE SERVICII 68,90 1,77 0,00 0,00
A3 - SUBZONA UNITATILOR MICI
SI MIJLOCII PRODUCTIVE SI DE
SERVICII 8,09 0,21 4,82 0,12
TOTAL - A 150,26 3,85 87,86 2,25
L - ZONA DE LOCUIT
L1 - SUBZONA LOCUINTELOR
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI
CU MAXIM P+2+M NIVELURI 403,84 10,35 321,32 8,24
L1a - SUBZONA LOCUINTELOR
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI
CU MAXIM P+2E+M NIVELURI
SITUATE IN AFARA
PERIMETRELOR DE PROTECTIE,
PE PARCELARI TRADITIONALE,
SPONTANE
338,00 8,67 321,32 8,24
L1c - LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI
COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2
NIVELURI SITUATE ÎN NOILE
EXTINDERI SAU ENCLAVE
NECONSTRUITE
35,93 0,92 0,00 0,00
L1e - LOCUINTE INDIVIDUALE PE
LOTURI SUBDIMENSIONATE CU /
SAU FARA RETELE EDILITARE
29,91 0,77 0,00 0,00
L2 - SUBZONA LOCUINTELOR
INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI
CU P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE
BAZA UNOR LOTIZARI
ANTERIOARE
42,51 1,09 29,90 0,77
L2a - LOCUINTE INDIVIDUALE SI
COLECTIVE MICI REALIZATE PE
BAZA UNOR LOTIZARI URBANE
ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI
SITUATE IN AFARA ZONEI
PROTEJATE
42,51 1,09 29,90 0,77
L3 - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE MEDII (P+3-P+4
NIVELURI) SITUATE IN
ANSAMBLURI PREPONDERENT
REZIDENTIALE
265,12 6,80 262,53 6,73
L3a - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE MEDII CU P+3-P+4
NIVELURI FORMAND ANSAMBLURI
PREPONDERENT REZIDENTIALE
265,12 6,80 262,53 6,73
93
member of
©2012 Alter Ego Concept
SITUATE IN AFARA ZONEI
PROTEJATE
L4 - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10
NIVELURI, SITUATE IN
ANSAMBLURI PREPONDERENT
REZIDENTIALE
204,13 5,23 160,28 4,11
L4a - SUBZONA LOCUINTELOR
COLECTIVE INALTE CU P+5-P+10
NIVELURI SITUATE IN
ANSAMBLURI PREPONDERENT
REZIDENTIALE
204,13 5,23 160,28 4,11
TOTAL - L 915,60 23,48 774,03 19,85
V - ZONA SPATIILOR VERZI
V1 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE CU ACCES NELIMITAT 47,00 1,21 70,31 1,80
V1a - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE CU ACCES NELIMITAT-
PARCURI, GRADINI, SCUARURI,
PRECUM SI PLANTATII DE
ALINIAMENT ALE ARTERELOR
PRINCIPALE SAU SECUNDARE,
PLANTATII AFERENTE
PROMENADELOR PIETONALE,
AMENAJARI LOCALE AMBIENTALE
47,00 1,21 68,59 1,76
V1m - SUBZONA SPAȚIILOR VERZI
CU ACCENTE VOLUMETRICE
INALTE
0,00 0,00 1,72 0,04
V2 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PUBLICE DE FOLOSINTA
SPECIALIZATA 111,68 2,86 17,41 0,45
V2a - GRADINI BOTANICE SI
ZOOLOGICE 111,68 2,86 17,41 0,45
V3 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PENTRU AGREMENT 90,56 2,32 282,97 7,26
V3a - BAZE DE AGREMENT,
PARCURI DE DISTRACTII, POLI DE
AGREMENT (LACUL MORII)
40,36 1,03 242,98 6,23
V3b - COMPLEXE SI BAZE
SPORTIVE 50,20 1,29 39,99 1,03
V4 - SUBZONA SPATIILOR VERZI
PENTRU PROTECTIA CURSURILOR
DE APA
38,36 0,98 38,36 0,98
V8 - SUBZONA SPATIILOR,
PADURILOR SI FASIILOR
PLANTATE DE PROTECTIE
SANITARA (IN JURUL GROPILOR DE
GUNOI)
89,26 2,29 21,33 0,55
SPATIU VERDE DISPERSAT IN
TERITORIU si CULOARE DE
PROTECTIE FATA DE
INFRASTRUCTURA TEHNICA
624,02 16,00 663,47 17,01
TOTAL - V 1.000,89 25,66 1.093,85 28,05
T - ZONA
TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR
RUTIERE 14,12 0,36 27,65 0,71
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR
FEROVIARE 43,52 1,12 43,52 1,12
TOTAL - T 57,64 1,48 71,17 1,82
G - ZONA DE GOSPODARIE
COMUNALA
G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI
AMENAJARILOR PENTRU
GOSPODARIE COMUNALA 12,35 0,32 36,30 0,93
G2 - SUBZONA CIMITIRELOR 106,70 2,74 76,10 1,95
94
member of
©2012 Alter Ego Concept
G2a - SUBZONA CIMITIRELOR DIN
AFARA ZONEI PROTEJATE 106,70 2,74 76,10 1,95
TOTAL - G 119,05 3,05 112,40 2,88
S - ZONA CU DESTINATIE
SPECIALA
S1 - SUBZONA CU DESTINATIE
SPECIALA CU CARACTER URBAN
FORMATA DIN: UNITATI MILITARE,
UNITATI APARTINAND
SERVICIILOR SPECIALE,
PENITENCIARE, UNITATI DE
PROTECTIE CIVILA SI DE PAZA
CONTRA INCENDIILOR, UNITATI
DE POLITIE
146,57 3,76 146,57 3,76
TOTAL - S 146,57 3,76 146,57 3,76
R - ZONA
ECHIPAMENTELOR
TEHNICE MAJORE
R - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI
INSTALATIILOR AFERENTE
ECHIPARII TEHNICE MAJORE 39,40 1,0 39,40 1,01
TOTAL - R 39,40 1,0 39,40 1,01
LACURI 19,42 0,5 19,42 0,50
CAI DE COMUNICATIE 54,16 1,4 78,16 2,00
TOTAL SUPRAFATA SECTOR 6 3.900,00 100 3.900,00 100
3.3.Modernizarea circulaţiei:
3.3.1.Modernizarea circulației rutiere:
Municipiul București este dezvoltat radial concentric de-a lungul axelor de circulatie, cu rol în
preluarea principalelor drumuri naționale ce converg spre București. Pentru a-și asigura o dezvoltare
urbană coerentă, Bucureștiul are nevoie de o conectare cât mai rapidă la principalele culoare europene de
transport.
Conform Conceptului Strategic Bucuresti 2035 , această racordare trebuie să aibă în vedere două
principii esențiale: echilibrarea exigențelor de accesibilitate cu exigențele de calitate a mediului de viață
urbană și o limitare a satisfacerii mobilității la pragul la care ea este durabilă.
Judeţul Ilfov, împreună cu municipiul Bucureşti, se află la intersecţia a două coridoare de transport
pan-europen, coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX, precum şi în proximitatea coridorului VII – Dunărea.
Coridoarele rutiere si feroviare care traversează România sunt următoarele:
Coridoare rutiere
▪ IV: Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti –
Cernavodă – Constanţa – Agigea cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş – Orşova – Drobeta Turnu
Severin – Craiova – Calafat
▪ IX: Albiţa – Mărăşeşti – Buzău – Bucureşti
Coridoare feroviare
▪ IV: Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu – Copşa Mică –Braşov – Ploieşti –
Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – cu ramura de la Arad spre Timişoara – Caransebeş –
Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova – Calafat
▪ IX: Ungheni – Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – Bacău – Adjud – Mărăşeşti – Focşani– Buzău – Ploieşti –
Bucureşti – Videle – Giurgiu
▪ VII: Dunărea de la Baziaş – Cernavodă Port – Brăila Port - Sulina Port cu o ramură spre Cernavodă
Port – Poarta Albă – Constanţa Port şi o altă ramură spre Poarta Albă – Midia – Năvodari
Proiectul P.U.Z. Coordonator Sector 6, din punct de vedere al infrastructurii rutiere urmărește
atingerea principalele obiective:
- Transformarea unor artere majore de circulatie în bulevarde urbane prin extinderi, modificari
profiluri existente și mărirea capacității de circulatii a arterelor existente: Bd. Iuliu Maniu, Bd.
Timisoara – zona cuprinsă între Drum express și Soseaua de centură, str. Preciziei, Sos. Virtuții,
Calea Giulești, Bd. Constructorilor, Sos. Giulești;
- Inchiderea inelelor rutiere principale și a diametralei E-V (Splaiul Independenței- Sos. Virtuții-
Autostrada București Pitești);
95
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Dezvoltarea coerentă a rețelei rutiere în vederea realizării conectivității zonelor lipsite de artere de
circulație la principalele fluxuri urbane;
- Stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate;
- Eliminarea trecerilor la nivel cu liniile de cale ferata (pasaje rutiere);
- Promovarea unor proiecte de pasaje supraterane și subterane;
- Crearea condițiilor în cadrul sistemului de organizare a circulației pentru mijloacele de transport
public (benzi proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc);
- Amenjarea peisagistică a intrărilor în oraș și reglementarea acestora.
Sistemul rutier al sectorului 6, cel existent, inclusiv propunerile de modernizare și cele de extindere
s-au materializat într-un caiet cu profiluri stradale ( profiluri existente, profiluri propuse).
Profilurile stradale nou propuse prin proiectul P.U.Z. Sector 6 2012 , preiau axele propuse prin
P.U.G. Municipiul, respectiv prin P.U.Z. Sector 6, 2005, raportate la situația planului cadastral emis de
către O.C.P.I. în 2011 Bucuresti. Toate profilurile nou propuse respectă Anexa HCGMB nr 66 din 2006,
Norme pentru dimensionarea arterelor de circulație.
Intervențiile de extindere a drumurilor publice s-au realizat cu precădere în cele 3 zone lipsite de
un sistem coerent de drumuri publice, identificate la faza de analiză.
Propunerile de extindere, lărgire artere de trafic din cadrul sectorului 6, nu recomandă
implementarea lor la orizontul de timp imediat aprobării proiectului P.U.Z., dar trebuie precizat că, prin
prevederile sale, P.U.Z.-ul are rolul de a ”conserva” strategic acele spații necesare ulterioarelor lărgiri sau
reamenajări de circulație, în acord cu permanenta dezvoltare a orașului. Fiecare propunere de artere noi
reclamă, înainte de materializarea sa , un alt tip de studiu de trafic de detaliu, specific fazelor de proiectare.
Propunerile de organizare ale sistemului major de circulație la nivelul teritoriului administrativ al
sectorului 6 se împart în 5 categorii mari de intervenții, cu impact supramunicipal ,municipal și local:
- Modificări în ceea ce privește categoria arterei;
- Modificări în ceea ce privește fluidizarea traficului și sporirea capacității de trafic; - Inchiderea principalele inelor rutiere și a diametralei E-V (Splaiul Independenței- Sos. Virtuții-
Autostrada București Pitești);
- Propuneri pasaje rutiere superioare sau subterane;
- Propuneri de noi artere de circulație categoria II (prospect min 24,00m) si III (prospect min
12-13,00m), artere de legătură a zonelor lipsite de conectivitate la fluxurile majore de
circulație, conform Anexei 66/2006 și în conformitate cu planul cadastral emis de către
OCPI Bucuresti - (toate aceste propuneri sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma
studiilor de specialitate).
Toate modificările făcute asupra sistemului major de circulație ale sectorului 6 s-au făcut în baza
P.U.G.-ului Municipiului București și prin consultarea Serviciului de proiectare Urbană-direcția
sistematizarea circulației. Modificările sunt detaliate în Caietul de profiluri existente/profiluri propuse
aferent documentației.
I. Modificări în ceea ce privește categoria:
- modificări de profiluri existente din categoria II (prospect min 24,00m) în categoria I (prospect
min. 35,00m) pentru următoarele 5 artere:
Tabel nr.21: Artere categoria II în artere categoria I
Nr.crt. Denumire arteră Lungime (m)
1 Bd. Ghencea-tronson terminal tramvai/ str. Brașov 795
2 Bd. Timisoara tronson arteră de centură/ Valea Oltului 2.538
3 Bd. Timisoara - str. Brasov 2.731
4 Sos. Virtuții tronson Calea Crângași (str. Falciu) - Bd. Uverturii 2.640
5 Prelungirea Ghencea tronson Str. Brașov- Valea Oltului 1.518
6 Prelungirea Ghencea tronson Valea Oltului - Artera de centură 3.295
7 Valea Cascadelor tronson Preciziei- Bd. Timisoara (pentru realizare drum
express)
1.289
96
member of
©2012 Alter Ego Concept
- modificări de profiluri existente din categoria III ( prospect min 12-13,00m) în categoria II
(prospect min 24,00m) pentru următoarele 14 artere:
Tabel nr.22: Artere categoria III în artere categoria II
Nr.crt. Denumire arteră Lungime
(m)
1 Str. Mehadia : Bd. Constructorilor,prelungire Calea Crângași 400
2 Str. Lot.col Marinescu Constantin: Bd.1 Mai-Str. Haiducului- Drumul Sării 830
3 Str. Pomilor: str. Dudului-Intr. Godeni 836
4 Str. Preciziei-tronson Valea Cascadelor/ capăt linie tramvai 2.400
5 Str. Preciziei-tronson capăt linie tramvai-Bd. Iuliu Maniu 671
6 Str. Răsadniței 1.763
7 Str. Scluptorilor 672
8 Str. Valea Oltului 1.531
9 Str. Vasile Mohor: Str Mehadia-Intr. Godeni 755
10 Drumul Săbărenilor : capăt tramvai Calea Giulesti-limita sector 6 cu prelungire pana
in comuna Chiajna
2.728
11 Intr. Godeni : Calea Giulești-str. Vasile Mohor 457
12 Str. Agnita: Calea Giulești-str. Pomilor 420
13 Str. Fântâna Zânelor 3.000
14 Drumul Osiei 541
- modificări de profiluri existente din categoria IV (prospect 4,50-5,00m) în categoria III
(prospect 9-13,00 m în funcție de planul cadastral al sectorului 6) pentru 57 de artere: Calea
Apeductului, Albiței, Atmosferei, Begoniei, Bostanilor, Boziilor, Bunicuței,Carămidăriei, Cetatea
Ciceului, Chemării, Constelației, Copacului, Corcodușului, Cotul Siretului, Cucuruzului, Dragata,
Drenajului, Eucaliptului, Fiordului, Gheorghe Spacu ( fostă intrare), Inspirației, Podul Ilfovățului,
Liniei, Luncii, Parafinei, Pătrarului, Petuniei, Poiana Lacului, Prăvăț, Oboiului, Ranetti Gheorghe,
plt. Topor Ion , Valea Cibinului, Valea Ialomiței, Vijeliei, lt. Zalic, Zâmbetului, Drumul la Rosu,
Drumul Gării, Drumul Osiei, Drumul Podul Pitarului, Drumul Valea Furcii, Drumul Valea
Doftanei, Drumul Coasa Grindului, Drumul Coasta Henti, Drumul Fântâna Babii, Str. Fântâna
Domnească; Intrări: Bacriului, Blejoi, Catlabuga, Drumul La Rosu, Dușului, Frasinului, Giulești
Sărindar, Mărgelelor, Răsadniței.
II. Modificări în ceea ce privește sporirea capacității de circulație:
- Sunt propuse următoarele modificări de largiri, reorganizari ale prospectului initial prin modificari
ale spatiilor verzi, crearea de noi benzi de circulație, micșorări trotuare ale arterelor de categoria I
existente pentru fluidizarea traficului.
-
Tabel nr.23: Modificari, reorganizări profiluri artere existente categoria I
Nr.crt. Denumire arteră Lungime (m)
1 Bd. Geniului 1.198
2 Sos. Grozăvești: Sos. Cotroceni-Pasaj Basarab 464
3 Bd. Iuliu Maniu-tronosn Arteră centură Valea Cascadelor 3.601
4 Bd. Iuliu Maniu-tronosn Valea Cascadelor- Pasaj Lujerului 2.238
5 Str Brașov-tronson Bd. Timisoara-Bd. Ghencea, prelungire sector 5
(închidere inel median)
1.465
- Sunt propuse următoarele modificări de largiri, reorganizari ale prospectului inițial prin modificari
ale spatiilor verzi, crearea de noi benzi, micsorari trotuare ale arterelor de categoria II existente
pentru fluidizarea traficului.
Tabel nr.24: Modificări, reorganizări artere existente categoria II
97
member of
©2012 Alter Ego Concept
Nr.crt. Denumire arteră Lungime (m)
1 Bd. Constructorilor 1.435
2 Bd. Ghencea-Drumul Sării Terminal tramvai 1.179
3 Bd. Regiei 600
4 Calea Giulești-tronson Bd. Constructorilor- Drumul Săbăreni
( capăt tramvai 41)
1.727
5 Bd. Uverturii 1.650
III. Inchiderea principalele inele rutiere și a diametralei E-V: Inelul median si Drumul express
Tabel nr.25: Inele rutiere
Nr.crt. Denumire arteră Lungime (Km)
1 Drum express-tronson zona de nord 2km
2 Drum express-tronson zona de sud 4,5km
3 Inel median-teritoriul de referinta 7 2km
Poza nr.28: Schemă intervenții majore artere existente
98
member of
©2012 Alter Ego Concept
IV. Propuneri de pasaje rutiere superioare și subterane prin proiecte elaborate anterior/
concomitent PUZ
Proiectul propune un număr de 7 pasaje superioare localizate astfel conform tabelului alăturat:
Tabel nr.27: Pasaje supraterane
Nr.crt. Localizare pasaj Preluări din
documentații de
urbanism suport
Lungime
rampă (m)
aproximativ
1 Pasaj Drum Express-Bd. Iuliu Maniu- Valea
Cascadelor-traversare CF
Conform PUG 900
2 Pasaj Drum Express peste Prelungirea Ghencea Conform PUG 400
3 Pasaj Str. Brașov-Prelungirea Ghencea Conform PUG 400
4 Pasaj Str. Brașov- Drumul Taberei Conform PUG 400
5 Pasaj Bd. Constructorilor- Calea Giulești- Conform doc PUZ Inel
Median teritoriul de
referință nr.7
800
6 Pasaj Drum Express- prelungire Calea Giulești-
Drumul Săbăreni
Conform PUG 1400
7 Pasaj Drum Express traversare râul Dâmbovița Conform PUG 700
Deasemenea sunt propuse un număr de 3 pasaje subterane astfel:
Tabel nr.26: Pasaje subterane
Poza nr.29: Localizare pasaje subterane și supraterane
Nr.crt Localizare Preluări din documentații de
urbanism suport
1 Prelungire pasaj subteran Lujerului cu ieșire în strada
Brașov
Conform PUG
2 Pasaj subteran Drumul Taberei Conform PUG
3 Pasaj subteran Sos. Cotroceni-Bd. Geniului-ieșire str.
Progresului
Conform PUG
Pasaje supraterane
Pasaje subterane
99
member of
©2012 Alter Ego Concept
În urma analizei situației existente ai fost identificate 18 intersecții existente cu probleme de
fluidixare a traficului, pentru care sunt necesare studii de trafic si evidențierea solutiilor optime. Proiectul
propune soluționarea acestor intersecții cu caracter informativ prin girații sau intersecții semaforizate
astfel:
- Giratii propuse prin proiect: Str. Brașov- Prelungirea Ghencea, str. Boisoara- Chibzuintei-ing.
Pascal Cristian;
- Girații propuse prin alte documentații de urbanism elaborate anterior sau concomitent PUZ sector
6:
o 1.Bd. Constructorilor- Calea Crângași ( Documentatie PUZ Inel Median teritoriul de
referință nr.7);
o Drumul Taberei- Drumul Sării (PUZ Nod Intermodal Răzoare, proiect aprobat cu HCL
nr.12 din 17.01.08)
- Intersecții semaforizate:
1.Str. Lujerului-Bd. Iuliu Maniu- Sos. Virtuții
2.Str. Valea Cascadelor- Bd. Iuliu Maniu
3.Str. Preciziei-Str. Valea Cascadelor
4. Str.Preciziei- Iuliu Maniu
5.Bd. Timisoara- str. Valea Cascadelor
6.Prelungirea Ghencea- Drumul Sării
7.Bd. Iuliu Maniu- Sos. Cotroceni
8. Bd. Timisoara- Str. Progresului ( Nod Răzoare)
9.Bd. Iuliu Maniu-Drumul Osiei
10. Bd. Iuliu Maniu- Acces zona comercială Militari
11.Sos. Virtuții- Splaiul Independenței
12. Calea Giulești- Drumul Săbăreni
13. Str. Brașov- Drumul Taberei
14.Valea Oltului- Prelungirea Ghencea
Poza nr.30: Schema localizare intersectii propuse pentru solutionare
Intersecții intre artera de centura si penetratiile in oras
Intersectii artere majore de circulatii
Intersectii la nivel CF
100
member of
©2012 Alter Ego Concept
V. Propuneri de noi artere de circulație categoria II (prospect min 24,00m) si III (prospect min.
12-13,00m), artere de legătură a zonelor lipsite de conectivitate la fluxurile majore de circulație,
conform Anexei 66/2006 și în conformitate cu planul cadastral emis de către OCPI Bucuresti - (toate
aceste propuneri sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate)
Documentația de urbanism PUZ Coordonator Sector 6, propune un număr de 174 artere noi de
categoria II și III, cu o lungime totală de 78 Km.
Toate aceste propunerile respectă traseele cu caracter orientativ prevăzute prin PUZ-ul de Sector
din 2005. Față de situatia prevăzută în 2005 s-au adus doar corecții ale acestor trasee datorită, planului
cadastral emis de către OCPI București.
S-au propus astfel:
- 18 artere de categoria II cu un prospect de 24,00m, cu o lungime de 15,7km (9,7% din totalul
de 174 artere);
- 156 artere de categoria III cu un prospect de 12,00-13,00m, cu o lungime de 62,48 km (90,2%
din totalul de 174 artere).
Tabel nr. 27: Artere categoria II si III propuse pe zone de dezvoltare sector 6
Nr.crt. DENUMIRE LUNGIME (m) PROSPECT (m) CATEGORIE
ZONA B-dul Ghencea - B-dul Timisoara
1 DP 1 1576 23 II
2 DP 2 1576 13 III
3 DP 3 666 26 II
4 DP 4 330 13 III
5 DP 5 404 13 III
6 DP 6 1903 29 II
7 DP 7 910 23 II
8 DP 8 1580 13 III
9 DP 9 294 13 III
10 DP 10 1258 13 III
11 DP 11 288 13 III
12 DP 12 621 13 III
13 DP 13 330 13 III
14 DP 14 307 13 III
15 DP 15 366 13 III
16 DP 16 347 13 III
17 DP 17 1655 29 II
18 DP 18 1409 13 III
19 DP 19 397 13 III
20 DP 20 1526 23 II
21 DP 21 668 23 II
22 DP 22 732 13 III
23 DP 23 826 13 III
24 DP 24 198 13 III
25 DP 25 460 13 III
26 DP 26 485 13 III
27 DP 27 193 13 III
28 DP 28 852 13 III
29 DP 29 413 13 III
30 DP 30 244 12 III
31 DP 31 248 12 III
32 DP 32 246 12 III
33 DP 33 297 13 III
34 DP 34 297 13 III
101
member of
©2012 Alter Ego Concept
35 DP 35 135 13 III
36 DP 36 232 13 III
37 DP 37 218 13 III
38 DP 38 431 13 III
39 DP 39 496 13 III
40 DP 40 143 13 III
41 DP 41 289 13 III
42 DP 42 292 13 III
43 DP 43 145 13 III
44 DP 44 301 13 III
45 DP 45 762 13 III
46 DP 46 398 13 III
47 DP 47 376 13 III
48 DP 48 365 13 III
49 DP 49 180 13 III
50 DP 50 150 13 III
51 DP 51 191 13 III
ZONA B-dul Timisoara - B-dul Iuliu Maniu
1 DP 52 478 13 III
2 DP 53 146 13 III
3 DP 54 577 13 III
4 DP 55 485 13 III
5 DP 56 476 29 II
6 DP 57 506 13 III
7 DP 58 332 13 III
8 DP 59 3732 13 III
9 DP 60 408 13 III
10 DP 61 728 13 III
11 DP 62 344 13 III
12 DP 63 663 13 III
13 DP 64 597 13 III
14 DP 65 492 13 III
15 DP 66 369 13 III
16 DP 67 391 8 IV
17 DP 68 124 9 IV
ZONA B-dul Iuliu Maniu (cartierul Militari, zona Politehnica)
1 DP 69 569 12 III
2 DP 70 149 12 III
3 DP 71 163 12 III
4 DP 72 163 12 III
5 DP 73 147 12 III
6 DP 74 313 12 III
7 DP 75 260 12 III
8 DP 76 284 12 III
9 DP 77 306 12 III
10 DP 78 935 24 II
11 DP 79 398 12 III
12 DP 80 374 12 III
13 DP 81 387 24 II
14 DP 82 386 12 III
15 DP 83 356 24 II
16 DP 84 441 12 III
102
member of
©2012 Alter Ego Concept
17 DP 85 299 24 II
18 DP 86 102 12 III
19 DP 87 177 12 III
20 DP 88 60 12 III
21 DP 89 139 12 III
22 DP 90 77 12 III
23 DP 91 107 12 III
24 DP 92 152 12 III
25 DP 93 118 12 III
26 DP 94 346 12 III
27 DP 95 240 12 III
28 DP 96 156 12 III
29 DP 97 159 12 III
30 DP 98 104 12 III
31 DP 99 303 13 III
32 DP 100 143 13 III
33 DP 101 303 13 III
34 DP 102 579 13 III
35 DP 103 286 9 IV
36 DP 104 60 8 IV
37 DP 105 145 9 IV
38 DP 106 408 9 IV
39 DP 107 184 9 IV
40 DP 108 172 13 III
41 DP 109 215 13 III
42 DP 110 129 13 III
43 DP 111 544 13 III
44 DP 112 271 13 III
45 DP 113 254 13 III
46 DP 114 478 13 III
47 DP 115 397 13 III
48 DP 116 382 13 III
49 DP 117 351 13 III
50 DP 118 252 13 III
51 DP 119 520 13 III
52 DP 120 1916 13 III
53 DP 121 229 13 III
54 DP 122 122 13 III
55 DP 123 206 13 III
56 DP 124 191 13 III
57 DP 125 206 13 III
58 DP 126 193 13 III
ZONA CRANGASI - GIULESTI
1 DP 127 489 12 III
2 DP 128 1495 12 III
3 DP 129 666 12 III
4 DP 130 689 12 III
5 DP 131 105 12 III
6 DP 132 1350 12 III
7 DP 133 370 12 III
8 DP 134 531 12 III
103
member of
©2012 Alter Ego Concept
9 DP 135 323 12 III
10 DP 136 191 12 III
11 DP 137 100 12 III
12 DP 138 328 12 III
13 DP 139 106 12 III
14 DP 140 95 12 III
15 DP 141 198 12 III
16 DP 142 415 12 III
17 DP 143 380 12 III
18 DP 144 147 12 III
19 DP 145 341 12 III
20 DP 146 182 12 III
21 DP 147 780 12 III
22 DP 148 230 12 III
23 DP 149 123 12 III
24 DP 150 422 24 II
25 DP 151 2355 24 II
26 DP 152 793 12 III
27 DP 153 323 12 III
28 DP 154 456 12 III
29 DP 155 215 12 III
30 DP 156 472 12 III
31 DP 157 277 12 III
32 DP 158 628 12 III
33 DP 159 551 12 III
34 DP 160 389 12 III
35 DP 161 704 12 III
36 DP 162 187 12 III
37 DP 163 181 12 III
38 DP 164 177 12 III
39 DP 165 228 12 III
40 DP 166 76 12 III
41 DP 167 177 12 III
42 DP 168 170 12 III
43 DP 169 176 12 III
44 DP 170 194 12 III
45 DP 171 326 24 II
46 DP 172 165 24 II
47 DP 173 769 12 III
48 DP 174 807 24 II
TOTAL 78012
104
member of
©2012 Alter Ego Concept
Poza nr.31: Localizare drumuri propuse
Artere categoria III
Artere categoria II
105
member of
©2012 Alter Ego Concept
3.3.2.Propuneri de extindere a mijloacelor de transport în comun
Poza nr.32: Schema propunere extindere trasee mijloace de transport in comun
106
member of
©2012 Alter Ego Concept
În privința mijloacelor de transport în comun, principalele măsuri urmărite de documentația PUZ
Coordonator e Sector 6 sunt următoarele:
- prelungirea liniilor existente/crearea de noi linii de transport în comun în zonele de dezvoltare ale
sectorului 6, pe arterele de categoria a II-(prospect min. 24,00m): ne referim strict la cele 3 mari
zone identificate la faza de analiză a situatiei existente, zona de sud-vest, zona de vest și zona de
nord-vest:
o Drumul Gării, Calea Giulești-prelungire, cu un posibil terminal la intersecția Căii Giulești
cu str. Entuziasmului;
o Str. Fântâna Zânelor cu un posibil terminal la intersecția străzii cu Drumul Gării;
o Drumul la Rosu- Lacul Morii- Str. Vasile Mohor;
o Prelungire linii de transport in comun în zona de sud vest a sectorului pe arterele de
categoria a –II-a cu descărcare în Bd. Timișoara și Prelungirea Ghencea.
- realizarea unei legături între gara urbană Cotroceni și principalele fluxuri de circulatie;
- mutarea terminalului de autobuz și tramvai amplasat pe Bd. Timisoara la intersecția acestui
bulevard cu artera de centură.
3.3.3.Organizarea circulatie feroviare:
Calea ferată reprezintă un mijloc de transport călători de mare capacitate care împreună cu celelalte
sisteme se poate pune la punct un sistem de transport eficient, fluent și atractiv pentru călători, favorizând
dezvoltarea unui sistem integrat de transport.
Se propune amenajarea celor 4 traversări la nivel cu CF fără bariere astfel:
1.km 5+785 – Valea Cascadelor- propunere pasaj suprateran la traversare CF-drum express
2.km 4+545- Moinesti- rezolvare prin barieră semaforizată
3.km 3+150- Răsăritului- rezolvare prin barieră semaforizată
4.km 3+350- Lujerului- rezolvare prin pasaj subteran.
Propunerile sunt cu caracter orientativ și vor fi definitivate în urma studiilor de specialitate
realizate pentru fieare intersecție în parte. Deasemenea se propune reabilitarea zonei Gării Cotroceni si
transformarea ei într-o gară urbană.
3.4.Dezvoltarea echipării edilitare
3.4.1.Alimentare cu apă și canalizare:
- Se vor executa rețelele noi necesare pentru a asigura alimentarea cu apă și canalizarea zonelor unde
se propun noi străzi;
- Se vor asigura distanțele necesare pentru execuția, exploatarea și protecția sanitară a conductelor;
- Se vor monta vanele necesare pentru a asigura alimentarea cu apă continuă a consumatorilor
branșați la o rețea inelară;
- Se vor prevedea hidranți de incendiu necesari pentru a asigura stingerea unui posibil incendiu;
- Se vor monta apometre pentru înregistrarea debitelor de la consumatori;
- Se vor asigura, prin sistematizarea pe verticală și gurile de scurgere amplasate pe străzi, scurgerea
apelor de ploaie în canalizarea existentă sau nou propusă;
- Se va face o atentă coordonare a tuturor rețelelor edilitare din zonă, în primul rând pentru a păstra
calitatea apei potabile și pentru a asigura o intervenție rapidă în cazul unei defecțiuni;
- Toate lucrările propuse se vor executa numai în baza proiectelor de specialitate și având la bază
toate avizele necesare de la forurile competente.
REȚELE DE ALIMENTARE CU APĂ Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din zonele propuse se va asigura printr-un sistem
centralizat de alimentare care se va moderniza și extinde în viitor.
Distribuția apei potabile se va realiza printr-o rețea care va acoperi toata trama stradală.
Aceasta va fi echipată cu vane de aerisire și de golire, precum și cu hidranți pentru incendiu
exterior. Rețelele de distributie vor asigura apa necesară utilizatorilor în cantitatea, calitatea și la presiunea
cerută, conform normativelor în vigoare. Pentru sectorizarea rețelei, se vor prevedea cămine de vane.
Pentru combaterea eventualelor incendii, pe rețeaua de apă se vor prevedea hidranți exteriori.
Amplasarea rețelelor de apă se va face urmărind trama stradală (atât drumurile existente cât și cele propuse
107
member of
©2012 Alter Ego Concept
prin PUG), pe domeniul public. Conducta de distribuție apă se va îngropa cu respectarea adâncimii minime
de înghet de 90 cm peste generatoarea superioara, cât și cu respectarea distanțelor minime față de rețelele
subterane existente (gaze, cabluri electrice, telefonice, etc.).
Pe zonele de străzi situate la cote superioare presiunii de serviciu din conducta de apa se vor
prevedea la o viitoare extindere a rețelei secundare de distribuție apă, stații de pompare, cuve prefabricate
din polietilenă D= 1,00 m, echipate cu (1+1) electropompe submersibile, automatizate funcție de nivelele
de apă din cuvă.
În zonele în care rețeaua de alimentare cu apă propusa subtraverseaza drumurile/autostrada se
propune protectia acesteia în teava metalica, cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor în
vigoare.
Dupa executarea tronsoanelor de apa propuse se vor asigura lucrari de refacere a zonei carosabile,
sau necarosabile, cu respectarea structurii zonei existente afectate.
ZONE DE PROTECTIE DE SIGURANTA:
Pentru rețelele de aducțiune (apeducte) se impun prin legislația în vigoare, precum și prin
Regulamentul Local de Urbanism următoarele reglementări:
- Dimensiunea zonei de protecție sanitară cu regim sever la aducțiunea de apă este de 10,0 m stânga-
dreapta de la generatoarele exterioare ale acestora.
- În zona de protecție sanitară cu regim sever sunt interzise: execuția construcțiilor, amenajărilor de
orice fel sau activități care nu sunt legate de exploatarea și transportul apei potabile, conform HGR
nr. 930/2005.
- Pentru terenurile proprietate privată aflate în limita zonei de protecție severă a aducțiunilor, se
poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.
În vederea gestionării corecte a propunerilor de extindere a rețelelor de aprovizionare cu apă,
pentru zonele în care se propun noi dezvoltări – prelungirea Ghencea, periferia cartierului Militari, cartierul
Giulești – este obligatoriu ca autoritățile administrative locale să comande întocmirea unor proiecte de
specialitate care să coordoneze extinderea rețeleleor de apă și cu celelalte rețele din zonă.
REȚEA DE CANALIZARE
Retelele de canalizare menajera vor fi situate între marginea carosabilului si limita proprietatilor,
cu respectarea distantelor impuse fata de retelele subterane si aeriene existente, conform SR EN 8591/1-97.
În zonele în care reteaua de canalizare propusa subtraverseaza drumurile/autostrada se propune
protectia acesteia în teava metalica, cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor în vigoare.
Dupa executarea tronsoanelor de canalizare propuse se vor asigura lucrari de refacere a zonei
carosabile, sau necarosabile, cu respectarea structurii zonei existente afectate.
Rețelele proiectate de alimentare cu apa si canalizare respecta standardele si normativele în
vigoare, si anume:
- SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale;
- STAS 1478/1990 – Alimentari cu apa la constructii civile si industriale;
- SR 1846-1/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;
- SR 1846-2/2006 – Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape meteorice;
- STAS 9470/73 - Ploi maxime. Frecvente, durate, intensitati;
- STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat si beton precomprimat;
- SR 8591/97 – Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;
- HG 930/2005 – Hotarâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica”;
- OMS 536/1997 – Normative de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei;
- NTPA-001/2002 - Normativul privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali”.
3.4.2.Alimentare cu energie electrică
Principalele lucrari de investitii în domeniul alimentarii cu energie electrica urmaresc în special o
crestere a sigurantei în exploatare prin modernizari si retehnologizari ale instalatiilor energetice.
108
member of
©2012 Alter Ego Concept
Sunt prevazute, de asemenea, o serie de lucrari în scopul amplificarii retelelor electrice pentru
deservirea noilor zone ale municipiului propuse pentru dezvoltarea urbanistica.
Principalele directii de strategie de dezvoltare sunt:
- reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie de 110 KV, medie si joasa tensiune;
- restructurarea si automatizarea retelelor de distributie.
În urmatorii ani municipiul Focsani va cunoaste o dezvoltare urbanistica importanta. Este avut în
vedere în primul rând o crestere a spatiului locativ precum si a cererii unor unitati economice sau de interes
social. Alimentarea cu energie electrica a noilor zone rezidentiale sau de alt interes se va face prin
extinderea retelelor de medie si de joasa tensiune. Acestea vor urmari trama stradala existenta sau care se
propune prin actualul Plan Urbanistic Zonal.
Posturile de transformare noi vor fi amplasate în centrele de greutate ale zonelor pe care le vor
deservi. La proiectarea tramei stradale se va tine cont de suprafata necesara amplasarii posturilor de
transformare pe domeniul public. Retelele de medie si joasa tensiune se vor realiza etapizat, cu înscriere
într-o schema finala stabilita pentru o perioada de minimum 20-25 ani.
Se vor adopta solutii „autostructurate” care vor permite preluarea sporului necesar de energie, fara
a fi necesare modificarea elementelor esentiale (si implicit a caracteristicilor tehnico-constructive
principale) ale retelelor existente.Solutiile propuse de alimentare cu energie electrica a consumatorilor au
fost stabilite luând în considerare urmatoarele:
- categoriile de utilizare ale terenurilor, pe zone si subzone;
- procentul de ocupare al terenului;
- indicatorii de fiabilitate;
- suprafete si volume construite minime;
- asigurarea de conditii optime pentru exploatare;
- evolutia consumului în urmatorii 10 ani;
- zonele de protectie si siguranta.
Astfel, pentru zonele în care este posibil a fi amplasati consumatori casnici, solutia de alimentare
cu energie electrica propusa, este prin retele de distributie de medie si joasa tensiune subterane si posturi de
transformare în cabina.
Pentru zonele în care ponderea consumatorilor de tip industrial este mare, s-a propus extinderea
retelei de medie tensiune, de tip aerian, astfel încât sa fie posibila racordarea consumatorilor etapizat. În
functie de tipul consumatorului si de consumul acestuia furnizorul va stabili punctul de racordare la retea.
Toate arterele de circulatie, propuse în actualul PUZ, vor fi prevazute cu instalatii de iluminat
public, utilizându-se corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau sodiu.
ZONE DE PROTECTIE DE SIGURANTA:
Latimea zonei de protectie si de siguranta pentru LEA de înalta tensiune (IT) este:
- LEA 110kV - 37m;
- LEA 400kV – 75m.
Pentru a se putea construi este necesar sa se respecte distanta minima de siguranta de 4m între
conductorul extrem al liniei, la deviatia maxima si cea mai apropiata parte a cladirii fara sa constituie
traversare.
Se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de LEA 20kV si LEA
110kV. Se interzice traversarea de catre LEA 20kV si LEA 110kV a conductelor supraterane de transport
gaze. Zona de protectie, pentru o statie de transformare, este delimitata de împrejmuirea instalatiilor,
echipamentelor si a anexelor tehnologice ale acestora.
Zona de siguranta a unei statii electrice, tinând seama de tensiunea cea mai înalta a acesteia, se
stabileste astfel:
- Pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai înalta de 110kV:
o Statie de tip exterior-zona extinsa în spatiu delimitate la distanta de 20m de împrejmuirea
statiei;
o Pentru o statie electrica cu tensiunea cea mai înalta de 220kV/400kV: zona extinsa în
spatiu delimitata la distanta de 35m de împrejmuirea statiei, pe fiecare latura a acesteia.
Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie si de siguranta este delimitata de
conturul fundatiei stâlpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate.
109
member of
©2012 Alter Ego Concept
Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si
sunt simetrice fata de axul liniei – 24m.
Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3m între conductorul extrem al
LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa constituie traversare.
LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, în culoare amplasate în zonele de protectie ale
drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora.
Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1m în exteriorul
conductoarelor extreme ale liniei.
Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza în jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica
de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai înalt stâlp fata de limita zonei explozive.
În cazul instalarii în pamânt a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie coincide cu zona
de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m.
La realizarea de obiective noi, se va obtine în mod obligatoriu avizul de amplasare de la Societatea
de Distributie a Energiei Electrice.
- NTE 003/04/00-Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste
1000V;
- NTE007/08/00-Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;
- ANRE 4.1.207.0.01.09/03/07 – Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de
siguranta aferente capacitatilor energetice;
- PE132/2003- Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica;
- PE 106/2003- Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune;
- STAS 2612/1987: Protectia împotriva electrocutarilor. Limite admise;
- STAS 12217/1988: Protectia împotriva electrocutarilor la utilaje si echipamente electrice mobile;
- STAS 297/1/1988: Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale;
- STAS 297/2/1992: Culori si indicatoare de securitate;
- SR 2970/2005: Stâlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii aeriene.
Conditii tehnice generale de calitate;
- SR EN 12843/2006 : Produse prefabricate din beton;
- SR EN 13369:2004 Regului comune pentru produse prefabricate de beton;
- PE 009/93: Norme de prevenire si dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul
energiei electrice si termice;
- NTE 401/03/00: Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor în
instalatii electrice de distributie de 1-110KV;
- 1-RE-Ip 30/2004: Îndreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamânt;
- NTE 001/03/00: Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor
electroenergetice împotriva supratensiunilor;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice aprobate.
3.4.3.Telecomunicații
Pentru asigurarea de servicii de telecomunicatii în zonele de extindere a intravilanului se propune
extinderea retelelor de comunicatii electronice subterane, în lungul drumurilor existente sau propuse.
Având în vedere disfunctionalitatile semnalate în situatia existenta si anume dispunerea cablurilor
pe stalpi, se propune preluarea retelelor de comunicatii în canale subterane speciale, având ca efect:
- rezolvarea problemelor generate de amplasarea aeriana a cablurilor de comunicatii electronice;
- ridicarea standardului de servicii de telefonie, transmisii de date, CATV;
- asigurarea accesului egal al tuturor locuitorilor si persoanelor juridice la servicii de comunicatii de
o calitate îmbunatatita si a posibilitatii de a alege pe oricare din furnizorii de servicii de
telecomunicatii care opereaza în sectorul 6.
3.4.4.Alimentare cu energie termică
Propunerile de dezvoltare a sistemului de alimentare cu energie termică se va înscrie în strategia de
investiții a RADET.
Obiectivele specifice ale proiectelor de investiţii vor viza:
- creşterea eficienţei energetice cu respectarea directivelor UE privind mediul înconjurător;
110
member of
©2012 Alter Ego Concept
- reducerea costurilor tehnologice şi de exploatare pentru asigurarea suportabilităţii serviciului la
client;
- asigurarea corectitudinii şi transparenţei în relaţiile comerciale cu clienţii, dar şi cu furnizorii de
energie termică şi utilităţi;
- asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului de furnizare a energiei termice.
Activităţile RADET vor viza:
- modernizarea si retehnologizarea retelelor termice de transport si distributie;
- modernizarea, optimizarea si eficientizarea functionarii centralelor termice proprii RADET;
- modernizarea, retehnologizarea si optimizarea functionarii punctelor termice aflate în exploatarea
RADET;
- realizarea sistemului dispecer de supraveghere si conducere operativa a sistemului de termoficare
din Municipiul Bucuresti;
- contorizarea energiei termice pe întregul lant tehnologic, pâna la client si contorizarea tuturor
consumurilor proprii RADET;
- montarea, în subsolurile consumatorilor racordati la punctele termice modernizate, a
echipamentelor pentru echilibrarea hidraulica a acestora;
- extinderea retelelor de transport si atragerea de noi clienti.
3.4.5.Alimentare cu gaze naturale
Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii consumatori ai sectorului 6, va
urmari trama stradala (atât drumurile existente cât si cele propuse prin PUZ), va avea o configuratie
telescopica, se va pozitiona îngropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare.
La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atât prevederile
normativului I6/98, cât si SR 8951/1-97 privind distantele minim admise fata de cladiri si de alte retele
aeriene sau subterane.
Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa în conformitate cu proiectele de specialitate
ce se vor întocmi ulterior.
Alimentarea cu gaze naturale a terenurilor nou introduse în intravilan se va face treptat, tinând cont
de necesitatile fiecarui trup în parte, de posibilitatile financiare ale beneficiarilor si de solutiile optime de
introducere a gazelor naturale în zonele respective.
În cazul în care utilizatorii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomanda montarea de arzatoare
automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 si 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR
CERT care respecta Norma europeana 90/396/EEC. Aceste arzatoare utilizeaza placi ceramice radiante
care asigura ardere completa în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca. 1000ºC. Aceasta ardere
reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparatie cu arzatoarele utilizate în prezent.
Sistemul complet de automatizare asigura întreruperea gazului atunci când se detecteaza lipsa de
oxigen, lipsa tirajului la cos sau când scade presiunea din reteaua de gaze; se asigura, de asemenea,
protectia la aprinderi accidentale, functionarea la presiune constanta, aprinderea piezoelectrica fara
conectare la priza electrica si posibilitatea reglarii temperaturii ambiante.
În calcule curente, pentru încalzirea unei gospodarii individuale (mediul rural) se are în vedere un
debit instalat de 2,47 Nmc/h, debit ce reprezinta: 0,67 Nmc/h pentru prepararea hranei si trei sobe de
teracota cu un debit de 0,6 Nmc/h fiecare sau o centrala termica cu 1,8 Nmc/h, debit minim care poate fi
majorat astfel încât sa fie asigurata sarcina termica necesara pentru încalzirea fiecarei locuinte.
Conductele retelei de distributie vor fi din teava de polietilena de înalta densitate în conformitate
cu proiectele de specialitate ce se vor întocmi ulterior. Acestea se vor poza la o adâncime de 0,9 m
masurata de la generatoarea superioara a conductei la suprafata solului si vor fi amplasate în lungul
strazilor numai pe teritoriul domeniului public în urmatoarea ordine de preferinta: în zone verzi, sub
trotuare, sub alei pietonale, sub zona carosabila.
În conformitate cu Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004, diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:
- Conducte de distributie, minim Ø 2” pentru conducte de otel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte
de polietilena;
- Bransamente si instalatii de utilizare, minim Ø 1” pentru conducte de otel, respectiv Dn 32 mm
pentru conducte de polietilena.
111
member of
©2012 Alter Ego Concept
Pe portiunile de drum care traverseaza canale de desecare, viroage, conductele de gaze naturale se
vor monta suprateran si vor fi realizate din otel.
La amplasarea conductelor de gaze se vor respecta Normele tehnice 58/4.02.2004, cu privire la
distantele minime între conductele de gaze si alte instalatii, constructii, obstacole.
Pe strazile cu carosabil modernizat vor fi prevazute doua conducte, câte una pe fiecare parte a
strazii, aceasta solutie prezentând avantajele:
- se va reduce spargerea carosabilului atât pentru executia conductelor de distributie cât mai ales
pentru executia bransamentelor;
- elasticitate mai mare în exploatare, deoarece în caz de necesitate se poate separa (scoate din
functiune) numai jumatate din strada respectiva;
- realizarea de bransamente scurte si fara a stânjeni circulatia rutiera din zona de lucru, ceea ce
conduce la o exploatare mai sigura si costuri minime pentru abonat.
În vederea asigurarii unei bune exploatari a sistemului de distributie se prevede ca acesta sa aiba o
configuratie inelara ramificata, care va acoperi cu conducte toate strazile localitatii. Eventualele traversari
de drumuri se vor realiza prin foraje orizontale, conductele se vor monta în tuburi de protectie, iar
eventualele traversari de ape se vor executa în solutie supraterana. Conductele de distributie a gazelor vor fi
coordonate cu celelalte retele tehnico-edilitare existente sau propuse, pe aceleasi trasee, direct în sol sau în
galerii tehnice. Detalierea retelelor de gaze, dimensionarea si amplasarea exacta a conductelor vor face
obiectul proiectelor de specialitate elaborate de specialistii agreati. Atât în faza de proiectare cât si la
realizarea si exploatarea retelelor de gaze naturale se vor respecta distantele minime de protectie dintre
acestea si alte instalatii sau constructii, zone în care se interzic orice fel de lucrari.
Distantele minime dintre conductele subterane de gaze naturale si diferite instalatii, constructii sau
obstacole Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 aparute în MO 173 bis din 27.02.2004
Tabel nr. 28
Nr.
crt.
Instalatia, constructia sau
obstacolul
Distanta minima în
[m]
de la conducta de gaze
din PE de:
Distanta minima în [m]
de la conducta de gaze
din OL de:
P.J. P.R. P.M. P.J. P.R. P.M.
1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de
terenuri susceptibile a fi construite 1 1 2 2 2 3
2 Cladiri fara subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
3 Canale pentru retele termice,
canale pentru instalatii telefonice 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5
5
Conducte de apa, cabluri de
forta, cabluri telefonice montate
direct în sol, sau caminele
acestor instalatii
0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6
6
Camine pentru retele termice,
telefonice si canalizare, statii sau
camine subterane în constructii
independente
0,5 0,5 1 1 1 1
7 Linii de tramvai pâna la sina cea
mai apropiata 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2
8 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5
9 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
10
Linii de cale ferata, exclusiv cele din statii,
triaje si incinte industriale
- în rambleu
1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*
- în debleu, la nivelul terenului 3** 3** 3** 5,5** 5,5** 5,5**
112
member of
©2012 Alter Ego Concept
Nota: Distantele exprimate în metri se masoara în proiectie orizontala între limitele exterioare ale
conductelor sau constructiilor.
*) – De la piciorul taluzului
**) – Din axul liniei de cale ferata
Se va solicita si acordul SNCFR.
Distantele de siguranta pentru statiile de reglare – masurare Conform Normelor tehnice privind
proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 aparute în
MO 173 bis din 27.02.2004
Tabel nr. 29
Nr.
crt.
Destinatia constructiilor
învecinate
Distantele de siguranta [m], pentru statii de capacitate:
Până la 6.000 [m3/h]
6.000 … 30.000
[m3/h]
Peste 30.000
[m3/h]
Presiunea la intrare [bar]
<2 2...6 >6 <2 2...6 >6 <6 >6
1
Cladiri industriale si
depozite de materiale
combustibile
- grad I-II rezistenta la
foc, categoria A, B
pericol de incendiu
7 10 12 11 13 18 22 27
- grad III-V rezistenta la
foc 7 10 15 12 15 20 25 30
- categoria C, D, E
pericol de incendiu 7* 10 12 10 12 15 20 25
2
Instalatii industriale în
aer liber
- categoria A, B, C, D,
E, pericol de incendiu
7 10 13 11 13 18 18 27
3
Cladiri civile (inclusiv
cele administrative de
pe teritoriul unitatilor
industriale)
- grad I-II rezistenta la
foc
7* 10 12 10 12 15 20 25
- grad III-V rezistenta la
foc 7 12 15 12 15 20 25 30
4
Linii de cale ferata
- curenta 20 20 20 20 20 20 25 30
- de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25
5 Marginea drumurilor
carosabile 4 5 8 4 6 10 6 10
6 Linii electrice de înalta
tensiune 20 20 20 20 20 20 20 40
*) Statii de capacitate pâna la 1.000 m3 (si presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al
cladirii învecinate cu conditia ca peretele cladirii sa fie rezistent la explozie, sa nu aiba goluri
(ferestre, usi pe o lungime care depaseste cu 5 m limitele statiei în ambele directii si pe o înaltime de 3
m deasupra statiei).
Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de
persoane (gradinite, scoli, dispensar, camin cultural, primarie etc.) sa fie echipate cu încalzire centrala si cu
centrale termice proprii, realizându-se astfel o crestere a confortului si sigurantei în exploatare, o micsorare
a numarului de puncte de foc si, deci, a pericolului de incendiu si accidente. De asemenea, exista astfel
posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer. Centralele termice vor fi realizate cu
113
member of
©2012 Alter Ego Concept
respectarea normelor PSI, ISCIR si cele de siguranta în domeniul utilizarii gazelor naturale. Aceste centrale
vor fi corelate cu o alimentare corecta cu apa pentru umplerea instalatiei si pentru prepararea apei calde
menajere, precum si cu o canalizare capabila sa preia debitele sporite de apa uzata.
Centralele termice vor fi alimentate de preferinta cu gaze naturale, pentru consumatorii importanti
fiind recomandata si realizarea de gospodarii de combustibil lichid (pastrarea acestor gospodarii acolo unde
exista) pentru perioadele de vârf de consum a gazelor, când presiunea scade în retele.
Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90% dotate cu arzatoare
automate, cu grad redus de poluare. Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice,
precum si masinile de gatit cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat în recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS
ROMANIA sau SHELL GAS.
Instalatiile de utilizare a gazelor naturale se vor racorda la retelele de distributie printr-un
bransament la capatul caruia se monteaza postul de reglare echipat cu regulator de debit, îmbinare
electroizolanta si armaturile respective, toate protejate într-o firida (metalica sau din zidarie) amplasata la
limita proprietatii.
În scopul micsorarii numarului de racorduri la conducte si de traversari ale strazilor se recomanda
sa se execute un bransament pentru doi consumatori alaturati, numarul de posturi de reglare urmând a se
stabili de la caz la caz. În instalatiile de utilizare vor fi admise numai aparate de utilizare si arzatoare
standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.
Reglementari
- Aparatele de utilizare a gazelor naturale vor fi standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în
conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare;
- Peretii noilor cladiri trebuie sa fie executati din zidarie de caramida de 35 cm grosime, sau similar,
cu strat exterior de termoizolatie pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a caldurii
corespunzator, obtinându-se un consum scazut de combustibil, precum si reducerea poluarii
datorita arderii combustibililor;
- Randamentul cazanelor utilizate pentru încalzirea centrala (pentru o cladire sau un grup de cladiri)
trebuie sa fie peste 90%, urmând a se acorda o atentie deosebita realizarii unui ansamblu corect
calculat si executat arzator-cazan-cos. Cosul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de
vedere al prevenirii incendiilor;
- Pentru evitarea poluarii solului si apelor de suprafata si subterane, în cazul alimentarii cu
combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se vor amplasa în cuve de beton armat sau
vor fi realizate cu pereti dubli;
- În cazul folosirii gazului petrolier lichefiat (GPL) înmagazinat în recipiente pentru alimentarea
instalatiilor de încalzire centrala si pentru prepararea hranei, atât la instalatiile deja existente, cât si
la cele care pot aparea în viitor, se vor respecta prescriptiile tehnice ale ISCIR nr. C8- 1997 pentru
proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, si verificarea recipientelor stabile de stocare si
alimentare în instalatii de gaze petroliere lichefiate, cu capacitatea pâna la 5000 litri.
În conformitate cu aceste prescriptii tehnice, distantele minime obligatorii în metri pentru
instalarea recipientelor sunt:
Tabel nr. 30: Distante în metri, capacitati în litri
Nr.
crt Obiective ≤3000 3001...5000
1 Autocisterna 3 3
2 Cladiri de locuit si anexe, spatii de productie, ateliere,
depozite (altele decât cele cu regim special) 5 7,5
3
Cladiri publice: sali de spectacole, hoteluri, scoli,
spitale, biserici, birouri, cladiri administrative, inclusiv
prizele de aer ale acestora, canalizari, alte obiective cu
destinatie similara
15 15
4 Linii electrice de joasa si medie tensiune (masurarea se
face de la proiectia în plan a acestora), cale ferata. 15 20
114
member of
©2012 Alter Ego Concept
5 Linii electrice de înalta tensiune (masurarea se face de
la proiectia în plan a acestora) 20 20
6 Limita de proprietate 3 3
La întocmirea PUZ si PUD se va tine seama de aceste distante pentru a se asigura instalarea corecta
a recipientelor.
Se vor respecta în principal urmatoarele reglementari:
- Legea fondului funciar nr. 18 / 1991 cu completarile ulterioare;
- Legea petrolului nr. 134 / 1995, ale carei prevederi se aplica si gazelor naturale;
- Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nr. 213 / 1998;
- Normativul departamental nr. ND 3915 – 94 pentru proiectarea si construirea conductelor
colectoare si de transport gaze naturale;
- Normativ departamental PSI în industria extractiva de petrol si gaze 1986 (în curs de revizuire)
- STAS 8591 – 97 Amplasarea în localitati a retelelor edilitare subterane executate în sapatura;
- STAS 9312 - 87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte - Prescriptii de proiectare;
- Ordinul 462 – 93 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului – anexa 2 – Norme de
limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere;
- Normativul I 6 – 98 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
- Normativul experimental I 6 PE/2000 pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a
gazelor naturale cu conducte din polietilena;
- Normativul I 31 – 99 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL);
- HG 538 / 1999 privind conditiile de emitere a acordului de utilizare si consum al gazelor naturale;
- Normativul P 118 – 99 de siguranta la foc a constructiilor
- HG 678 / 1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere
a incendiilor.
- Normele tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale 58/4.02.2004 aparute în MO 173 bis din 27.02.2004.
În cazul utilizarii pentru încalzire si prepararea hranei a gazelor petroliere lichefiate (GPL) în
sistem mic-vrac se vor respecta prevederile Normativului I 31-99 pentru proiectarea si executarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. În tabelul de mai sus sunt indicate distantele minime
de siguranta dintre depozitele de GPL cu recipiente fixe si obiectivele învecinate.
Pentru eliberarea autorizatiilor de construire în zona conductelor de transport gaze naturale sau alte
fluide combustibile se va solicita în mod obligatoriu avizul tehnic din partea detinatorului.
3.4.6.Gospodărie comunală
În prezent pe teritoriul sectorului 6 din municipiul Bucuresti, nu este necesar să se facă lucrări
specifice de gospodărire a apelor.
3.5.Protecția mediului:
3.5.1.Reglementarea terenurilor inundabile
Referitor la modificările intervenite în regimul natural al apelor subterane freatice datorită unor
factori antropici – se recomandă trecerea sub observaţie a nivelului apelor freatice la fundaţiile clădirilor
aflate în zona de influenţă a lucrărilor efectuate pe râul Dâmboviţa, la metrou şi pe râul Colentina şi
cartarea zonelor cu nivel freatic periculos.
Pentru Sectorul 6 al municipiului București, reale probleme de risc hidrologic la nivelul
comunităţii urbane (în special carierele, Crângaşi-Giuleşti şi Militari), ridică Lacul Morii în condiţiile unei
funcţionări deficitare. Riscul de rupere a digurilor şi barajelor conturează regiunea Lacul Morii ca areal de
disfuncţionalitate prin accentuarea riscului de inundaţie în cazul funcţionării deficitare.
Se interzice amplasarea constructiilor de locuit principale (permanente) in zonele inundabile cu
risc mai mare de 1%.
115
member of
©2012 Alter Ego Concept
Amplasarea altor constructii de importanta redusa in zonele inundabile este permisa numai pe
riscul beneficiarului si cu dovedirea de catre acesta a luarii in calcul la proiectare a riscului la inundatii si
elaborarii unui plan de evacuare in caz de risc. Pentru reducerea pagubelor materiale, aceste cladiri se
recomanda sa fie executate fara subsol si cu nivelul parterului peste cota de inundabilitate.
Amplasarea constructiilor de importanta normala in zonele inundabile se poate face numai dupa
realizarea lucrarilor de protectie la inundatii (indiguiri etc.).
Amplasarea constructiilor din clasa I si II de importanta pe terenuri situate sub cota de
inundabilitate este interzisa.
PUZ – ul coordonator aferent sectorului 6 al Municipiului Bucuresti va tine cont de gradul actual
de inundabilitate in zona polderului natural inundabil Giulesti Sarbi (spatiu prevazut in planul de aparare al
capitalei la inundatii) – conform studiului de inundabilitate ce insoteste documentatia de aviz.
Se vor respecta intocmai prevederile din avizul de gospodarirea apelor.
3.5.2.Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi
Conform documentației „Cadastrul verde al Municipiul București – Registrul Spațiilor Verzi”,
publicat pe pagina de internet a Primariei Municipiului București, pe teritoiul administrativ al sectorului 6
din municipiul București a fost identificată o suprafață de 17,0 ha terenuri degradate.
În vederea recuperării acestor terenuri, prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6 se propune
amenajarea acestora ca spații verzi, acestea fiind încadrate în zona spațiilor verzi marcate distinct pe
planșa de Reglementări Urbanistice, atât prin culoare verde, cât și prin simbolul specifica acestor zone „V”.
Încadrarea terenurilor degradate în zona spațiilor verzi reprezintă o măsură strategică care va ajuta
și la creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor, și va fi unul din instrumentele administrației
publice locale în procesul de sistematizare a spațiilor verzi.
3.5.3.Organizarea sistemelor de spații verzi :
Propunerea de organizare a sistemelor de spații verzi de pe teritoriul administrativ al sectorului 6,
este subordonată legislației în vigoare și anume Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea
spațiilor verzi din intravilanul localităților (republicată) și OUG 114 /2007 a legislației de mediu.
Strategia de sistematizare a sistemului de spații verzi vizează creșterea suprafeței de spațiu verde
pe cap de locuitor – de la 17,71 mp/ locuitor în prezent la minim 26 mp/locuitor până în 2013.
În acest sens prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6, s-a optat pentru păstrarea terenurilor
unităților terotoriale de referință reglementate prin documentații de urbanism anterioare aprobate conform
legislației în vigoare ca fiind destinate amenajării de spații verzi, aducându-se corecții în ceea ce privește
tipurile de spații verzi coroborat cu activitățile permise pe acele terenuri.
Sistemul de spații verzi se propune a fi structurat pe principiul unei „pânze de păianjen”, unde
rețeaua de căi de comunicații va alcătui „pânza de păianjen”, iar în acestă rețea se vor amplasa tipurile de
spații verzi – „nuclee” verzi legate prin „coridoare verzi”.
Propunerea Dezvoltării sistemului de spații verzi a avut în vedere următoarele principii:
- identificarea și păstrarea spațiilor verzi compacte situate pe terenurile aparținând domeniului public
(parcuri, grădini, scuaruru, baze sportive etc.);
- identificarea terenurilor degradate de pe teritoriu sectorului 6 care pot fi amenajate ca spații verzi;
- identificarea zonelor deficitare și propunerea extinderii suprafețelor de spațiu verde.
Extinderea suprafețelor de spațiu verde reglementate prin actualizarea PUZ Coordonator Sector 6,
se propune a se face în principal pe terenuri domeniu public. Acolo unde nu se poate propunerea extinderea
spațiilor verzi se face pe terenuri proprietate privată afectate de riscuri naturale, culoare de protecție
stabilite prin legislația în vigoare etc.
Sistemul de spații verzi va fi alcătuit din următoarele tipuri de terenuri:
- parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar;
- scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit,
în jurul unor dotări publice;
- grădina botanică;
- bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanță;
- spații verzi aferente louințelor de tip condominiu;
- pădure de agrement;
116
member of
©2012 Alter Ego Concept
- spații verzi pentru protecția cursurilor de apă și lacurilor;
- culoare de protecție față de infrastructura tehnică
Poza nr.33: Schema propunere extindere sistem de spații verzi în sectorul 6
117
member of
©2012 Alter Ego Concept
Tabel nr. 31: Structura sistemului de spații verzi în sector 6 conform propunerilor stabilite prin PUZ
Coordonator Sector 6
Categorie spatiu verde
EXISTENT
PROPUS
Cadastrul Verde al mun.
Bucuresti - Registrul
Spatiilor Verzi
PUZ Coordonator Sector 6
ha
% ha %
din total
suprafata
teritoriu
administrativ
sector 6
din total
spatii
verzi
din total
suprafata
teritoriu
administrativ
sector 6
din total
spatii
verzi
Spatii verzi publice cu acces nelimitat: Parcuri 47,00 1,21% 7,15% 70,31 1,76% 6,42%
Spatiu
verde dispersat
in
teritoriu*
Spatii verzi publice cu acces nelimitat:
Gradini, scuaruri, fasii plantate
610,00 15,64% 92,85%
625,50 17,00% 57,13%
Spatii verzi
publice de
folosinta
specializata
Spatii verzi aferente dotarilor publice:
crese, gradinite,
scoli, unitati sanitare sau de protectie
sociala, institutii,
edificii de cult, cimitire
Gradini botanice si
zoologice, muzee in
aer liber, parcuri
expozitionale, zone
ambientale si de
agrement pentru animalele dresate in
spectacolele de circ
17,41 0,45% 1,68%
Baze sau parcuri
sportive pentru practicarea sportului
de performanta
39,99 1,03% 3,65%
Spatii verzi pentru agrement: baze de
agrement, poli de agrement, complexuri si
baze sportive 242,98 6,23% 22,21%
Spatii verzi pentru protectia lacurilor si
cursurilor de apa 38,36 0,98% 3,50%
Culoare de protectie fata de infrastructura
tehnica 37,97 0,97% 3,47%
Paduri de agrement 21,33 0,55% 2,01%
TOTAL SPATII VERZI 657,00 16,85% 100,00% 1093,85 28,05% 100,00%
Suprafata de spatii verzi pe cap de locuitor in
sectorul 6 (**calculata la
un nr. de 371.861 locuitori, populatie stabila in
2009, conf. INSSE)
17,71mp/locuitor
28,56mp/locuitor**
*NOTA: spatiu verde EXISTENT a fost preluat insumat din cadastru verde al Municipiului Bucuresti, unde suprafata de spatiu verde nu este reprezentata detaliat, ci are un total de 610,00 ha.
SUPRAFATA TERITORIULUI
ADMINISTRATIV SECTOR 6
3.900,00 100%
Comparativ cu situația existentă a sistemului de spații verzi identificată și menționată în „Cadastrul
Verde al Municipiului București – Registrul Spațiilor Verzi”, actualizarea documentației PUZ Coordonator
118
member of
©2012 Alter Ego Concept
Sector 6 vine cu propuneri de îmbunătățire în vederea atingerii minimului de 26 mp spațiu verde/locuitor
stabilit pentru a fi atins până în 2013.
În acest sens propunerile din PUZ identifică noi zone cu potențial de dezvoltare a unor spații verzi
compacte (de exemplu în zona Lacul Morii - Giulești), precum și identificarea în zona Pelungirea Ghencea
a terenurilor ce vor fi amenajate ca spațiu verde.
Comparactiv cu situația existentă în teren, PUZ Coordonator Sector 6 actualizat aduce o creștere de
circa 10% a suprafeței de spațiu verde raportat la suprafața totală a teritoriului administrativ al sectorului 6
– de la 16,85% la 27, 23%.
În consecință va crește și suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor de la 17,71 mp/locuitor la
28,56 mp/locuitor.
Cea mai mare creștere va fi la categoria de spații verzi destinată parcurilor va crește de aproximativ
de doua ori față de situația existentă (de la 47,00 ha la 94,95 ha).
Conform „Cadastrul Verde al Municipiului Bucuresti - Registrul Spatiilor Verzi” in sectorul 6 au
fost inventariati arborii dupa cum urmeaza:
arbori izolati – 267188 buc.
arbori in parcuri – 12699 buc.
arbori in paduri – 0 buc.
In cadul sectorului 6 sunt 0,75 arbori/locuitor putin sub media de 0,88 de la nivelul intregului oras.
3.5.4.Protejarea bunurilor de patrimoniu prin instituirea Definirea zonelor de protecție ale
siturilor arheologice și monumentelor istorice incluse in LMI ediție 2010
Valorile de patrimoniu construit, care trebuie protejate, precum şi zonele lor de protecţie, sunt
identificate şi delimitate în Planurile operaţionale ale Studiu istoric și preluate în Planul de Reglementări
Urbanistice aferent documentației de urbanism P.U.Z. Sector 6 ( plan nr. U03)
La baza definirii zonelor protejate de pe teritoriul sectorului 6 au stat :
- Legea 422/2001 republicată în 2006 privind protejarea monumentelor istorice:
- Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
- Ordonanţa 43/2000, Legea 422/2001, 453/2001, Legea 182/2002- Legile care fac referire la
protecția patrimoniului arheologic
Delimitarea siturilor arheologice și a zonelor de protecţie din Bucureşti, sectorul 6, a fost realizată pe
baza descrierilor din L.M.I. 2010, pe baza bibliografiei de specialitate, precum și prin cercetare de teren,
periegheză, prin identificarea urmelor de locuire posibile și prin identificarea prin puncte GPS .
Aceste date au fost coroborate cu informațiile existente deja, ducând la precizări cu privire la delimitarea
acestora. Cu privire la zonele de protecție, acestea au fost delimitate, în general, pe limitele de parcele, și,
acolo unde a fost posibil, pe repere geografice, conform descrierilor din fișele analitice
3.5.4.1.Situri arheologice:
În baza studiului de fundamentare istorică au fost au fost delimitate in coordonate Stereo 70 cele 5
situri arheologice identificate in LMI 2010. Fiecărui sit arheologic i s-a instituit zona sa de
protecție in coordonate Stereo 70.
Pentru toate siturile arheologice existente in LMI, se aplică, în cazul intervenției asupra
terenurilor aferente, cercetarea arheologică, în vederea potențialei descărcari de sarcină
arheologică, iar in zonele de protecție ale acestora, supraveghere arheologică, în vederea
inregistrării datelor arheologice, și în cazul descoperirii unor structuri arheologice importante,
transformarea acestora în cercetare arheologică.
3.5.4.2.Zone de protecție ansambluri arhitecturale, monumente de arhitectură, de for public
și memoriale :
Pentru toate zonele de protecție instituite și delimitate prin Studiul istoric aferente ansamblurilor
arhitecturale, monumentelor de arhitectură, de for public și memoriale intervențiile în aceste zone se vor
face respectând legislația în vigoare. Autorizarea intervențiilor se va face pe baza și în conformitatea cu
avizul M.C.P.N.
Asupra monumentului istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi îl pun în valoare;
119
member of
©2012 Alter Ego Concept
În zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune
în valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la aceasta
Pentru 3 zone de protecție au fost instituite reguli particulare de protecție :
1. B-II-s-B-17914, Parcelarea Grant, Şos. Giuleşti 1 -3 - Se vor respecta obligatoriu regulile care au guvernat construirea edificiilor, inca din momentul trasarii
parcelarii, trama stradala , caracterul si valoarea urbanistica.
- Nu se vor admite comasarile de parcele pentru a impiedica realizarea unor cladiri de mari dimensiuni.
- Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
- Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum,
supraîncărcarea anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
2.Cod LMI,B-II-m-B-19406, Biserica Sf. Gheorghe, Calea Plevnei 122
Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra clădirii monument istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentul istoric; vor fi
protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile masive,
de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea;
Zona de protecţie a monumentului istoric:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentele istorice;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
3.Cod LMI, B-II-m-A-19650, Ruinele Mănăstirii "Chiajna" de la Giuleşti
Propuneri pentru R.L.U. :
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile
masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea;
- în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în
valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la acesta;
Pentru cele 15 propuneri de clasare , până la declanșarea procedurii de clasare , imobilul propus
pentru clasare împreună cu zona sa de protecție propusă prin Studiul de fundamentare istorică, au
caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilul propus pentru clasare și zona sa de protecție autorizarea intervențiilor se va face pe
baza și în conformitate cu avizul M.C.P.N.
120
member of
©2012 Alter Ego Concept
Teatrul Giulești, azi Opera Comică pentru Copii – Calea Giulești nr. 16
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U.:
- asupra clădirii teatrului sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi il pun în
valoare;
- volumele nou edificate în zona de protecţie a teatrului nu vor obtura semnificativ vizibilitatea sau accesul
la acesta;
Obiectul protecţiei:
Trezoreria Sectorului 6 – Calea Giulești nr. 3, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona sa de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona sa de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U.:
- asupra imobilului sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi il pun în valoare;
- volumele nou edificate în zona de protecţie a teatrului nu vor obtura semnificativ vizibilitatea sau accesul
la acesta;
Fostele grajduri regale, Str. Constantin Noica, nr. 140, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, ansamblul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra ansamblului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- asupra ansamblului propus pentru clasare sunt permise doar intervenţii care conservă, restaurează şi pun
în valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.
- în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în
valoare ansamblul propus pentru clasare; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la
acesta;
Fortul 17 Domnești
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U.:
- asupra ansamblului fortului, format din fortul propriu-zis şi anexele istorice, sunt permise intervenţii care
conservă, restaurează şi le pun în valoare; sunt permise lucrări de reconversie funcţională;
- volumele nou edificate în zona de protecţie a ansamblului fortului nu vor obtura vizibilitatea ansamblului
sau accesul la acesta;
Bateria 17 – 18
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U.:
- asupra ansamblului bateriei, format din bateria propriu-zisa şi anexele istorice, sunt permise intervenţii
care conservă, restaurează şi le pun în valoare; sunt permise lucrări de reconversie funcţională;
121
member of
©2012 Alter Ego Concept
- volumele nou edificate în zona de protecţie a ansamblului bateriei nu vor obtura vizibilitatea ansamblului
sau accesul la acesta;
Institutul Politehnic Bucuresti
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate.
Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U.:
- Asupra ansamblului sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare calitatile
ansamblului, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
- Dezvoltarile ulterioare vor respecta conceptul initial al proiectului si se vor incadra spatial volumetric si
arhitectural in caracteristicile ansamblului
- Se va pastra functiunea actuala de invatamant
Ansamblul de foste locuințe tip, astăzi Ambulatoriul pentru copii Cotroceni și Căminul 303 –
Splaiul Independenței nr. 200, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Ansamblul Drumul Taberei – Vasile Milea – cvartal de locuințe tip cuprins între Bd.
Timișoara la N, str. Vasile Milea la V, Bd. Drumul Taberei la S și blocuri bară din a doua jum. a
sec. XX la E.
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Asupra ansamblului sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare calitatile
ansamblului, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
Uzina Electrică Grozăvești – Splaiul independenței nr. 229-231, sector 6
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel-Belvedere” – “C.A.M.” – “Regie”, Str. Cărvunarilor, nr.
1, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
122
member of
©2012 Alter Ego Concept
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
Biserica „Sf. Ilie - Grant” , str. Fălchiu nr. 55, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
Biserica „Buna Vestire”-Flămânda, Calea Giulești nr. 111A, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
123
member of
©2012 Alter Ego Concept
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Giulești-Sărindar, din Cimitirul Vechi, Calea
Giulești nr. 455A / Drumul Fântâna Oilor, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
Biserica „Sf. Nicolae”-Giulești-Sârbi – Veche, Calea Giulești nr. 506/ Str. Răsadniței, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va
face pe baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
124
member of
©2012 Alter Ego Concept
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”- Militari I, Str. Orșova, nr. 4, sector 6
Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilul propus pentru clasare împreună zona lui de
protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zonă construită protejată.
Asupra imobilului propus pentru clasare și în zona lui de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe
baza şi în conformitate cu avizul M.C.P.N.
Propuneri pentru R.L.U. :
- Incinta împrejmuită a bisericii:
Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în
valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.
În incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici
dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate
palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care
scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;
- Zona de protecţie:
Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;
servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi
petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.
Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea
anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.
Intervenţii:
- volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil;
- vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil;
- se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni;
- aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv la
împrejmuiri;
3.6.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ:
Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localitati este realizarea obiectivelor care sa
serveasca tuturor locuitorilor comunitatii respective. Pentru asigurarea conditiilor de realizare a
obiectivelor de utilitate publica propuse, sunt necesare urmatoarele elemente de baza:
- rezervarea terenurilor pentru obiective;
- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;
- stabilirea circulatiei terenurilor, în functie de necesitatile de realizare a obiectivelor.
Obiectivele de utilitate publica cuprind următoarele domenii:
- institutii publice si servicii;
- gospodarie comunală;
- cai de comunicatie;
- protejarea monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice;
- protejarea monumentelor naturale
Noile obiective de utilitate publică propuse concret prin operațiunea de actualizare a PUZ
Coordonator Sector 6, vizează în principal rețeaua de căi de comunicație propusă.
Obiectivele de utilitate publică noi din sectorul 6 vor fi generate de propuneri de modificare a
prospectelor căilor de comunicație existente, cât și de trasee de căi de comunicație noi.
125
member of
©2012 Alter Ego Concept
Tabel nr. 32: OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
DOMENII
CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN
LOCAL SUPRAF.
TEREN
(ha)
LUNGIME
(m) municipal sectorial
INSTITUȚII PUBLICE SI
SERVICII
Învățământ superior
UNIVERSITATEA
POLITEHNICĂ X
Învățământ preșcolar
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
40 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
41 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
57"H. CLINTON" X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
87 "SPIRIDUŞII" X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
94 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
111 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
170 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
195 "PRICHINDEL" X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
197 "ZÂNA FLORILOR" X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
208 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
209 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
210 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
217 "FLUTURAŞUL" X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
218 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
229 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
230 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
246 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
250 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
272 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
273 X
GRĂDINIŢA DE COPII NR.
274 X
126
member of
©2012 Alter Ego Concept
GRĂDINIŢA NR. 309
"PARADISUL PITICILOR" X
GRĂDINIŢA DE COPII
M.AP.N. NR. 1 X
Învățământ primar și gimnazial
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 59 "DIMITRIE
STURDZA"
X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 117 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 142 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 153 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 156 "SFÂNTUL MARE
MUCENIC GHEORGHE"
X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 157 "ION DUMITRIU" X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 160 "SFÂNTA TREIME" X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 161 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 163 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 164 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 167 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 168 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 169 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 172 "SF. ANDREI" X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 174 "CONSTANTIN
BRÂNCUŞI"
X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 176 "SFINŢII
CONSTANTIN ŞI ELENA"
X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 193 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 197 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 198 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 205 "ADRIAN
PĂUNESCU"
X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 206 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 279 "SFINŢII X
127
member of
©2012 Alter Ego Concept
ARHANGHELI MIHAIL ŞI
GAVRIL"
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 309 X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 310 "REGELE MIHAI I" X
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
NR. 311 X
Învățământ postgimnazial
COLEGIUL NAŢIONAL
"ELENA CUZA" X
COLEGIUL TEHNIC "PETRU
MAIOR" X
COLEGIUL TEHNIC DE
POŞTĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII
"GHEORGHE AIRINEI"
X
LICEUL "MARIN PREDA" X
LICEUL TEORETIC "TUDOR
VLADIMIRESCU" X
COLEGIUL NAŢIONAL
"GRIGORE MOISIL" X
LICEUL TEORETIC "EUGEN
LOVINESCU" X
LICEUL ECONOMIC
"COSTIN C. KIRIŢESCU" X
COLEGIUL TEHNIC "CAROL
I" X
COLEGIUL TEHNIC "IULIU
MANIU" X
GRUP ŞCOLAR
INDUSTRIAL "P. PONI" X
LICEUL "MIRCEA ELIADE" X
LICEUL ORTODOX "SF.
ANTIM IVIREANU" X
COLEGIUL TEHNIC
"GHEORGHE ASACHI" X
DOMENII
CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL
SUPRAF.
TEREN
(ha)
LUNGIME
(m)
municipal sectorial
INSTITUȚII PUBLICE
SI SERVICII
INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
Spitalul clinic de obstetrica
si ginecologie
X
Spitalul Clinic de Copii
Cotroceni
X
Spitalul Witing X
128
member of
©2012 Alter Ego Concept
Camin privat pentru
Batrani
X
Centrul Medical Doris X
Policlinica Cetatea Histria X
Policlinica Drumul Taberei
34
X
Policlinica Regiei X
Policlinica APACA X
Hyperclinica Medlife X
Centru de plasament Nr.5 X
Centru de plasament Nr.8 X
Centru de plasament
Cotroceni
X
Centru de Plasament X
Centru de Plasament X
Centru de Plasament X
DOTARI SPORTIVE
Complex sportiv Steaua X
Stadion Giulești X
Stadionul Regiei X
Ștrand X
DOMENII
CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL
SUPRAF.
TEREN
(ha)
LUNGIME
(m)
municipal sectorial
ELEMENTE DE MEDIU
PARCURI
Grădina Botanică X
Parc Drumul Taberei X
Parc Crângași X
Parc Giulești X
Parc Insula Lacul
Dâmbovița
X
Parc Grozăvești X
Parc Cărămidari X
Parc Giulești-Cinema X
Parc Sf. Andrei (Parva) X
Parc Istru X
Parc Podul Grand-Nicolae
Filimon
X
Parc Geniului Răzoare X
Parcul Păcii X
LACURI
Lacul Morii X
Râul Dâmbovița X
DOMENII
CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL
SUPRAF.
TEREN
(ha)
LUNGIME
(m)
129
member of
©2012 Alter Ego Concept
municipal sectorial
GOSPODĂRIE
COMUNALĂ
9 cimitire X
INFRASTRUCTURA
MAJORĂ
Apeducte X
Puncte Termice (RADET) X
CET GROZĂVEȘTI X
CET BUCUREȘTI VEST X
Retea apa industriala
(ELCEN)
X
Retea conducte păcură
(ELCEN)
X
Conducte transport gaze X
DOMENII
CATEGORII DE INTERES DIMENSIUNI
NAȚIONAL JUDEȚEAN LOCAL
SUPRAF.
TEREN
(ha)
LUNGIME
(m)
municipal sectorial
CAI DE
COMUNICAȚIE
DRUMURI EXISTENTE
452 strazi X
104 strazi X
DRUMURI PROPUSE
DRUM EXPRES X
DP 1 X 1576
DP 2 X 1576
DP 3 X 666
DP 4 X 330
DP 5 X 404
DP 6 X 1903
DP 7 X 910
DP 8 X 1580
DP 9 X 294
DP 10 X 1258
DP 11 X 288
DP 12 X 621
DP 13 X 330
DP 14 X 307
DP 15 X 366
DP 16 X 347
DP 17 X 1655
DP 18 X 1409
DP 19 X 397
DP 20 X 1526
DP 21 X 668
130
member of
©2012 Alter Ego Concept
DP 22 X 732
DP 23 X 826
DP 24 X 198
DP 25 X 460
DP 26 X 485
DP 27 X 193
DP 28 X 852
DP 29 X 413
DP 30 X 244
DP 31 X 248
DP 32 X 246
DP 33 X 297
DP 34 X 297
DP 35 X 135
DP 36 X 232
DP 37 X 218
DP 38 X 431
DP 39 X 496
DP 40 X 143
DP 41 X 289
DP 42 X 292
DP 43 X 145
DP 44 X 301
DP 45 X 762
DP 46 X 398
DP 47 X 376
DP 48 X 365
DP 49 X 180
DP 50 X 150
DP 51 X 191
DP 52 X 478
DP 53 X 146
DP 54 X 577
DP 55 X 485
DP 56 X 476
DP 57 X 506
DP 58 X 332
DP 59 X 3732
DP 60 X 408
DP 61 X 728
DP 62 X 344
DP 63 X 663
DP 64 X 597
DP 65 X 492
DP 66 X 369
DP 67 X 391
DP 68 X 124
DP 69 X 569
DP 70 X 149
DP 71 X 163
DP 72 X 163
DP 73 X 147
DP 74 X 313
131
member of
©2012 Alter Ego Concept
DP 75 X 260
DP 76 X 284
DP 77 X 306
DP 78 X 935
DP 79 X 398
DP 80 X 374
DP 81 X 387
DP 82 X 386
DP 83 X 356
DP 84 X 441
DP 85 X 299
DP 86 X 102
DP 87 X 177
DP 88 X 60
DP 89 X 139
DP 90 X 77
DP 91 X 107
DP 92 X 152
DP 93 X 118
DP 94 X 346
DP 95 X 240
DP 96 X 156
DP 97 X 159
DP 98 X 104
DP 99 X 303
DP 100 X 143
DP 101 X 303
DP 102 X 579
DP 103 X 286
DP 104 X 60
DP 105 X 145
DP 106 X 408
DP 107 X 184
DP 108 X 172
DP 109 X 215
DP 110 X 129
DP 111 X 544
DP 112 X 271
DP 113 X 254
DP 114 X 478
DP 115 X 397
DP 116 X 382
DP 117 X 351
DP 118 X 252
DP 119 X 520
DP 120 X 1916
DP 121 X 229
DP 122 X 122
DP 123 X 206
DP 124 X 191
DP 125 X 206
DP 126 X 193
DP 127 X 489
132
member of
©2012 Alter Ego Concept
DP 128 X 1495
DP 129 X 666
DP 130 X 689
DP 131 X 105
DP 132 X 1350
DP 133 X 370
DP 134 X 531
DP 135 X 323
DP 136 X 191
DP 137 X 100
DP 138 X 328
DP 139 X 106
DP 140 X 95
DP 141 X 198
DP 142 X 415
DP 143 X 380
DP 144 X 147
DP 145 X 341
DP 146 X 182
DP 147 X 780
DP 148 X 230
DP 149 X 123
DP 150 X 422
DP 151 X 2355
DP 152 X 793
DP 153 X 323
DP 154 X 456
DP 155 X 215
DP 156 X 472
DP 157 X 277
DP 158 X 628
DP 159 X 551
DP 160 X 389
DP 161 X 704
DP 162 X 187
DP 163 X 181
DP 164 X 177
DP 165 X 228
DP 166 X 76
DP 167 X 177
DP 168 X 170
DP 169 X 176
DP 170 X 194
DP 171 X 326
DP 172 X 165
DP 173 X 769
DP 174 X 807
TOTAL X 78012
133
member of
©2012 Alter Ego Concept
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
Categorii principale de intervenție, care să susțină materializarea programului de dezvoltare
În vederea implementării propunerilor de dezvoltare spațială a sectorului 6, stabilite prin
operațiunea de actualizarea documentației PUZ Coordonator Sector 6 se menționează ca fiind necesare
următoarele măsuri pe categorii principale d eintervenție:
- Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza:
o Înlocuirea partiala, în zonele în care este necesar, a conductelor de distributie a apei si cele
de canalizare;
o Extinderea sistemului de canalizare în zonele nou dezvoltate;
o Modernizarea strazilor de pe raza sectorului coroborat cu reglementările din PUZ;
o Continuarea reabilitarii trotuarelor cu pavele, care permit interventii rapide la
infrastructura de sub trotuare si care, prin refacere nu afecteaza calitatea trotuarelor;
o Fluidizarea si eficientizarea traficului prin:
Amenajarea corespunzatoare a retelei de stazi, atât din punct de vedere fizic, cât si
din punct de vedere functional;
Crearea de parcaje în puncte cheie ale sectorului;
Încurajarea transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport;
Dezvoltarea sistemului de transport în comun existent si crearea de trase noi în
periurban si urban.
- Recuperarea terenurilor degradate Pentru preîntâmpinarea avansarii degradarilor din zonele inundabile – în zonele în care
sistematizarea existenta este depășită din punct de vedere fizic, sunt necesare măsuri de
consolidare prin lucrari specifice de colectare a apelor pluviale.
Recuperarea terenurilor afectate de inundatii se va face prin lucrari de reconstrucție ecologică.
In sectorul 6 exista 17,00 ha terenuri degradate.
- Organizarea sistemelor de spatii verzi și agrement
Spațiile verzi sunt insuficiente în raport cu numarul de locuitori si natura constructiilor, suprafata
de spatiu verde pe cap de locuitor (17,71 mp/loc) fiind în afara valorii normate de 26mp/loc.
Principalele obiective si masuri privind necesitatea dezvoltarii si ameliorarii sistemului de spatii
verzi se refera la:
o reamenjarea parcurilor existente;
o amenajarea de noi spatii verzi în special în zona Giulești si Ghencea unde se vor dezvolta
în principal functiunea de locuire ( pentru zonele unde se solicită elaborarea unor
documentatii de urbanism suplimentare, se vor prevedea si rezerva terenurile necesare
amenajarii de noi scuaruri parcuri etc.);
o instalarea retelelor de hidranti în spatiile verzi;
o conservarea tuturor suprafetelor spatiilor verzi si întretinerea corespunzatoare a acestora;
o extinderea plantarilor de garduri vii, arbusti, flori si gazon;
o toaletarea si taierea arborilor uscati;
o extinderea retelei de hidranti pentru udat;
o asigurarea unei stari fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi;
o reabilitarea fondului construit valoros si stabilirea unor reguli clare de construire în zonele
cu arhitectura valoroasa specifica zonei, pentru pastrarea caracterului peisajului construit
existent – caracterul peisajului rezidential, peisajului turistic,
o identificarea traseelor pietonale si pentru biciclisti incluzând-ule în reteaua bandourilor
verzi;
o identificarea si rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea sistemului de spatii verzi;
o extinderea sistemului de spatii verzi prin obligarea noilor investitii, considerate
conventional poluatoare.
- Delimitarea zonelor protejate și a zonelor de protectie
134
member of
©2012 Alter Ego Concept
o Zona protejata cuprinde monumente istorice de arhitectura. Zonele protejate pe o raza de
100 m în jurul monumentelor istorice situate în intravilan au restrictie de construire
conditionata de obtinerea avizului favorabil al Directiei pentru Cultura și Patrimoniu
National A Municipiului București si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale în
vigoare.
o În conformitate cu normele de igiena privind mediul de viata al populatiei aprobate de
Ministerul Sanatatii cu ordinul 536/1997, zonele protejate, specifice localitatii urbane
studiate sunt zonele de locuit pentru care prin P.U.Z. s-au prevazut fata de alte functiuni cu
risc sanitar sau disconfort, urmatoarele distante – 50 m în jurul cimitirelor.
Obiectivele si activitatile economice de producție industrială se vor putea amplasa fata de zonele
de locuit la distante stabilite prin studii de specialitate – si studiul de impact.
Din punct de vedere sanitar, în cazul municipiului București și implicita a sectorului 6, prioritatile
în interventie sunt:
- Înlăturarea construcțiilor construite ilegal în zona de protecție sanitară cu regim sever al
apeductelor;
- Pentru terenurile proprietate privată aflate în limita zonei de protecție severă a aducțiunilor, se
poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.
- Zone propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitarea urbană Pe teritoriul sectorului 6, zone care trebuie supuse unor ample programe de reabilitare și
restructurare urbană sunt fostele zone de activități industriale înglobate si asimilate tendințele de
dezvoltare urbană.
- Crearea și dezvoltarea serviciilor publice de bază Renovarea cladirilor publice (ex. primarie, politie, etc. si amenajari de parcuri, piete, spatii pentru
organizarea de târguri etc);
Investiții în sisteme de producere și furnizare de energie din surse regenerabile ca parte
componentă a unui proiect integrat (în situația în care este vorba de un proiect de renovare a unei
cladiri publice).
- Protejarea patrimoniului cultural de interes local și natural
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural;
Dezvoltarea infrastructurii turistice, având la baza caracteristicile locale (este posibila exploatarea
turismului stiintific pe baza specificitatii seismice a zonei; de asemenea, poate fi exploatata si
promovata prezenta unei culturi de specialitate a vinului);
Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitate de
valorificare a acestora si punerea lor la dispozitia comunitatii;
Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
Pentru trecerea la aplicarea prevederilor cuprinse în Planul Urbanistic General sunt necesare, în
continuare, urmatoarele masuri:
- avizarea si aprobarea Planului Urbanistic Zonal în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001
cu modificarile si completarile ulterioare;
- elaborarea de studii de specialitate si proiecte de executie pentru obiectivele de utilitate publica
propuse a se executa în aceasta perioada;
- asigurarea fondurilor materiale necesare realizarii obiectivelor de utilitate publica propuse în
documentatie;
- obiectivele de utilitate publica se vor executa în functie de necesitatile si optiunile populatiei;
Sef proiect:
Urb. Marius Găbureanu
Întocmit:
Urb. Ruxandra Nedelcu
Urb. Mariana Uglea
Data: februarie 2013 Urb. Roxana Rusu
135
member of
©2012 Alter Ego Concept
ANEXA NR. 1 LEGISLATIVĂ:
- Legea nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului - text actualizat la
data de 13.12.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 69/2004 ,
Legea nr. 289/2006 , Ordonanţa nr. 18/2007 , Ordonanţa nr. 27/2008 , Legea nr. 242/2009 , Legea
nr. 345/2009, O.U.G. nr. 7/2011 , Legea nr. 162/2011 , O.U.G. nr. 81/2011 , Legea nr. 221/2011 ,
O.U.G. nr. 85/2012
- HG nr. 525 din 27.06.1996, republicată în 2002 pentru aprobarea regulamentului general de
urbanism- text actualizat la data de 24.05.2011. Actul include modificările din următoarele acte:
Hotărârea nr. 490/2011
- Ordin MLPAT NR. 13/N/10.0403.1999 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind
metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” – Indicativ GP038/99
- Ordin MLPAT NR. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „GHID PRIVIND
ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM” Indicativ
GM-007-2000
- Ordin MLPAT nr. 176/N/16 .08.2000 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind
metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal” – Indicativ GM-010-
2000
- Ordin MTCT nr. 562 din 20.10.2003 pentru aprobare Metodologie de elaborare și conținutul-cadru
al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)
- Legea nr. 171 din 4.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a II-a Apa. Text actualizat la data de 27.01.2006. Actul include modificările din
următoarele acte: Legea nr. 20/2006
- Legea nr. 5 din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III-a – zone protejate
- Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național-
Secțiunea a V-a – Zone de risc natural
- Legea nr.363 din 21.09. 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea I - rețele de transport
- Legea nr.819 din 25 05.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse
turistice
- Ordinul MDRT nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea METODOLOGIE din 30 decembrie
2010 de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism
- Legea nr. 451/8.07.2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la
20 octombrie 2000
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrărilor de construcții. Text actualizat la data de
31.10.2012. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 122/2004 , Legea nr.
52/2006, Legea nr. 376/2006, Legea nr. 117/2007, Legea nr. 101/2008, O.U.G. nr. 214/2008 ,
O.U.G. nr. 228/2008 , Legea nr. 261/2009 , Ordonanţa nr. 6/2010 , O.U.G. nr. 85/2011 , Legea nr.
269/2011, Legea nr. 133/2012 , Legea nr. 154/2012
- Legea nr. 18 din 19.02.1991 privind fondul funciar. Text actualizat la data de 26.11.2012. Actul
include modificările din următoarele acte: Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr.
102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 358/2005, Legea nr. 341/2006 , Legea nr. 247/2005 ,
O.U.G. nr. 209/2005 , Legea nr. 340/2007 , Legea nr. 47/2007, Legea nr. 67/2010 , Legea nr.
71/2010 , Legea nr. 158/2010 , Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr. 81/2011, Legea nr. 76/2012
- Legea nr. 215 din 23.04.2001 privind administrația publice locale. Text actualizat la data de
27.07.2012. Actul include modificările din următoarele acte:Legea nr. 131/2008 , Legea nr.
35/2008 , O.U.G. nr. 20/2008 , O.U.G. nr. 66/2008 , O.U.G. nr. 105/2009 , Legea nr. 375/2009 ,
Legea nr. 59/2010 , Legea nr. 264/2011, Legea nr. 13/2012 , Legea nr. 74/2012 , Legea nr.
133/2012
- Lege nr. 247 din 19.07.2005 - privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele
măsuri adiacente*). Text actualizat la data de 09.07.2012.
136
member of
©2012 Alter Ego Concept
- Legea nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Republicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 05/07/2011.
- Legea nr.213 din 17.11.1998 privind bunurile de utilitate publică. Text actualizat la data de
01.10.2011. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 30/2000 , O.U.G. nr.
206/2000, Legea nr. 241/2003 , Legea nr. 71/2011
- Legea nr. 7 din13.03.1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. Text actualizat la data de
26.11.2012.
- Legea nr. 138 din 27.04.2004 privind îmbunătățirile funciare. Text actualizat la data de 17.11.2012.
Actul include modificările din următoarele acte:,O.U.G. nr. 39/2009 ,Legea nr. 281/2010.,O.U.G.
nr. 65/2011 , O.U.G. nr. 82/2011
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Text actualizat la data de 08.06.2011. Actul
include modificările din următoarele acte:, Hotărârea nr. 498/2001 , Legea nr. 587/2002 , Legea nr.
123/2007
- Legea nr. 114 din 11.10.1996 – legea locuinței. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include
modificările din următoarele acte:, O.U.G. nr. 44/1998,Legea nr. 145/1999 ,Ordonanţa nr.
73/1999,O.U.G. nr. 127/1999 ,O.U.G. nr. 17/2000 ,O.U.G. nr. 295/2000 ,O.U.G. nr. 22/2000
,O.U.G. nr. 98/2000.,Ordonanţa nr. 76/2001,Legea nr. 206/2002 , O.U.G. nr. 42/2005 , Legea nr.
62/2006, O.U.G. nr. 215/1999 , Legea nr. 230/2007 , O.U.G. nr. 210/2008 , O.U.G. nr. 57/2008 ,
Legea nr. 310/2009, Legea nr. 170/2010 , Legea nr. 71/2011
- OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protecția mediului. Text actualizat la data de 16.10.2012.
Actul include modificările din următoarele acte: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 88 din 31/01/2006, Legea nr. 265/2006, O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr.
164/2008, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012
- Ordin MMP nr. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si privat.
- Lege nr. 191 din 16.04.2002 privind grădinile zoologice şi acvariilor publice. Text actualizat la
data de 02.03.2007. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 12/2007
- HG nr.1076 din 8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe. Text actualizat la data de 29.10.2012. Actul include modificările din
următoarele acte: Hotărârea nr. 1000/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 729 din
29/10/2012.
- Ordin MMGA nr. 995 din 21 09. 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră
sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe
- Ordin MMGA nr. 117 din 2.02.2006, pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
- Ordin MMP nr. 799 din 6.02.2012, privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor
tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de
gospodărire a apelor
- HG nr. 930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea
zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică
- Legea apelor nr. 107 din 25.09.1996. Text actualizat la data de 16.08.2012. Actul include
modificările din următoarele acte: Hotărârea nr. 83/1997, Hotărârea nr. 948/1999, O.U.G. nr
107/2002, Legea nr. 112/2006, Legea nr. 310/2004, O.U.G. nr. 12/2007, O.U.G. nr. 130/2007,
Legea nr. 192/2001, O.U.G. nr. 3/2010, O.U.G. nr. 64/2011, O.U.G. nr. 71/2011
- Legea nr. 466 din 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor
- Ordinul MMP nr. 799 din 06.02.2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al
documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor
- Ordinul MMGA nr. 2 din 4.01.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de
amplasament
- Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele
urbane. Text actualizat la data de 25.03.2012. Actul include modificările din următoarele acte:
Legea nr. 47/2012
- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Versiune consolidata la data de:
15/02/2011.
137
member of
©2012 Alter Ego Concept
- OG nr. 43 DIN 30.01. 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri
arheologice ca zone de interes național. Text actualizat la data de 15.02.2011. Actul include
modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 13/2007 , Legea nr. 329/2009, O.U.G. nr. 12/2011
- OG nr. 47 din 30.01.2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care
fac parte din Lista patrimoniului mondial. Text actualizat la data de 01.11.2001 avându-se în
vedere următoarele acte: Legea nr. 564/2001.
- Ordin MCC nr. 2260 din 18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi
inventariere a monumentelor istorice.
- OG nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor. Text actualizat la data de
17.07.2011. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 295/2000 , Ordonanţa nr.
79/2001, Ordinul nr. 1959/2002, Ordonanţa nr. 26/2003, O.U.G. nr. 84/2003
- Decizia nr. 11/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 96 din 02/02/2004, Ordonanţa nr.
21/2005, Ordonanţa nr. 38/2006, Ordonanţa nr. 132/2000, Legea nr. 130/2007, Ordonanţa nr.
7/2010, Ordonanţa nr. 5/2011 , O.U.G. nr. 8/2011
- Ordin MT nr.47 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor
edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.
- Ordin MT nr. 49 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi
realizarea străzilor în localităţile urbane
- OUG nr. 12 (r1) din 07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. Text actualizat la data de 04.11.2012. Actul include
modificările din următoarele acte: Legea nr. 155/2005 , O.U.G. nr. 111/2005 , O.U.G. nr. 92/2006,
Legea nr. 46/2007, O.U.G. nr. 62/2009, O.U.G. nr. 21/2011, Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr.
55/2011, O.U.G. nr. 10/2012, Legea nr. 188/2012
- Ordin ANRE nr. 4 din 09.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protecție și de siguranță aferente capacităților energetice – revizia I
- Ordin MS nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind
mediul de viaţă al populaţiei
- Ordin ANRM nr. 196 din 10.10.2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice
actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de
transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului
- HGR nr.930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea
zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică
- Legea nr. 123 din 2012 energiei electrice și a gazelor naturale
- Legea energiei electrice nr. 13 din 2007. Text actualizat la data de 22.12.2008.
138
member of
©2012 Alter Ego Concept
ANEXA NR.2. SCHEME AJUTĂTOARE PENTRU MEMORIU PREZENTARE P.U.Z.:
3.1. Scheme ajutătoare Stadiul Actual al Dezvoltării:
3.1.1. Poza nr.6 - Densitatea populației în Sector 6 ( capitol 2.4. Populația. Elemente demografice și
sociale)
3.1.2. Poza nr. 7- Ponderea populației tinere (capitol 2.4. Populația. Elemente demografice și sociale)
3.1.3. Poza nr. 9- Evidențiere zone industriale ( capitol 2.6.1.2. Evidențierea situației platformelor
industriale)
3.1.4. Poza nr.10-Concentrarea locuințelor colective și individuale ( capitol 2.6.1.3. Locuire)
3.1.5. Poza nr.11-Densitatea locuirii ( capitol2.6.1.3. Locuire)
3.1.6.Poza nr.12- Rețea unități de învățământ preuniversitare de stat (capitol 2.6.3.1. Dotări și servicii în
domeniul învățământului)
3.1.7. Poza nr.13-Rețea unități de sănătate de stat ( capitol 2.6.3.2. Dotări și servicii în domeniul sănătății și
asistenței sociale)
3.1.8. Poza nr.14-Rețea spații verzi publice ( capitol 2.6.4.Asigurarea cu spații verzi)
3.3. Scheme ajutătoare Propuneri de Dezvoltare Urbanistică:
3.3.1. Poza nr.28-Intervenții majore artere existente (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)
3.3.2. Poza nr.29-Propuneri pasaje subterane și supraterane (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)
3.3.3.Poza nr.30-Localizare intersecții propuse pentru soluționare prin documentații de urbanism ulterioare
(capitol 3.3.1. Modernizarea circulației rutiere)
3.3.4. Poza nr.31-Localizare artere noi propuse categoria II și III (capitol 3.3.1. Modernizarea circulației
rutiere)
3.3.5.Poza nr.32-Propuneri de extindere a mijloacelor de transport în comun (capitol 3.3.2. Modernizarea
circulației rutiere)
3.3.6. Poza nr.33-Structura sistemului de spații verzi în sector 6 (capitol 3.5. Protecția mediului).