Download - Relatii Publice Si Comunicare - 223
Administratie Publica, Anul III, sem. 1 Relatii publice, comunicare,MULTIPLE CHOICE 1.
Relatiile publice pot fi privite ca:a. b. c.
practic social proces de comunicare ambele
ANS: C2.
O firma de relatii publice furnizeaz numai: a. organizarea de evenimente publice b. consultant pentru relatiile cu guvernul si cu alte autoritti publice c. consiliere n crearea imaginii institutionale d. a+b+c ANS: D
3.
Relaiile publice de corporaie utilizeaz numai a. un set de practici de comunicare integrate b. o important competen etic fa de publicul intern, extern i angajai c. a+b ANS: C
4.
Printre cele mai importante aplicaii ale comunicrii n relaiile publice se afl numai:a. b. c.
campania de relaii publice campania electoral a+b
ANS: C5.
Agentul de relaii publice scrie numai pentru:a. b.
a informa publicul a convinge publicul s aib o atitudine favorabil fa de
c.
firma pe care o reprezint; a informa si a convinge publicul.
ANS: B6.
n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare de:a. b. c. d.
consilierea de imagine promovarea i organizarea evenimentelor strngerea de fonduri a+b+c
ANS: D7.
Principalul scop al mijloacelor de comunicare n mas este s poat informa:a. b.
un singur individ ct mai muli indivizi n acelai timp
ANS: B8.
Funcia metalingvistic a comunicrii se manifesta cnd: a. atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat; b. urmrete modul n care funcioneaz canalul de contact; c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul. ANS: A
9.
ntr-o ierarhie, un salariat tinde s urce pn la nivelul su de incompeten. Acest principiu a fost formulat de:a. b. c.
Peter McGregor Johary
ANS: A10.
Publicul ostil are: a. o prere hotrt opus celei a emitorului; b. o prere fidel celei a emitorului; c. o atitudine neutr. ANS: A
11.
Grupurile sau instituiile cu interese comune poart denumirea de: a. publicuri b. grupuri int c. grup focusat ANS: A
12.
Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a. capacitatea de a asculta n conversaia cu un interlocutor individual sau n cazul unei discuii n grup b. puterea de a lucra n echip; pentru a rezolva o problem sau pentru a alctui un plan de aciune c. a+b ANS: C
13.
Relaiile publice ale instituiilor publice opereaz numai n domeniul: a. educaiei b. sntii c. proteciei sociale d. culturii e. a+b+c+d ANS: E
14.
n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a. mesajul politic b. mesajul de prestigiu c. mesajul care urmrete schimbarea de comportament d. a+b+c ANS: D
15.
Comunicatul de pres este o tire transmis de o persoan public: a. prin intermediul mass-media b. redactat de agentul de relaii publice c. a+b ANS: C
16.
n perioada actual, relaiile publice se desfoar numai prin aplicaii particulare precum: a. campaniile de sensibilizare public b. poziionarea informaiilor n mass-media c. a+b ANS: C
17.
Cel mai important mijloc de comunicare n mas este: a. presa scris b. radioul c. televiziunea d. internetul e. toate acestea la un loc ANS: E
18.
Funcia fatic a comunicrii se manifesta cnd: a. atrage atenia asupra limbajului, codului utilizat b. urmrete modul n care funcioneaz canalul de contact c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ANS: B
19.
Comunicarea intern din cadrul organizaiei poate fi:a. b. c.
formal informal de ambele feluri
ANS: C20.
Locul public reprezint numai: a. spaiul fizic, cu identitate teritorial i administrativ unde apar practici publice b. contexte sociale n care apar practici publice c. ambele ANS: C
21.
Relaiile publice, ca proces de comunicare, implic numai: a. un emitent b. un receptor
c. d.
un grup de suport a+b+c
ANS: D22.
Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la: a. curiozitatea, dorina de a culege ct mai multe informaii pentru a clarifica o problem b. discreia, capacitatea de a pstra secretul informaiilor comunicate de client, pn la alctuirea programului final c. a+b ANS: C
23.
Planificarea stabilete numai: a. obiectivele b. mijloacele prin care se desfoar procesul de relaii publice c. a+b ANS: C
24.
n relaiile publice, tipologia mesajelor se refer numai la: a. mesajul comercial b. mesajul utilitar c. a+b ANS: C
25.
Comunicatul de pres are numai urmtoarea caracteristic de baz: a. emitorul este o organizaie sau o persoan public b. redactorul i transmitorul este specialistul n relaii publice c. destinatarul mesajului transmis este publicul - int, prin intermediul presei d. a+b+c ANS: D
26.
Serviciile oferite de majoritatea agenilor de relaii publice cuprind numai: a. comunicare de marketing, consiliere de imagine pentru manageri b. cercetarea i evaluarea publicurilor, comunicarea de criz c. analiza mass-media, relaii comunitare
d.
a+b+c
ANS: D27.
Comunicarea direct este procesul n care emitorul i receptorul se afl:a. b. c.
n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul; se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet; la distant.
ANS: A28.
n comunicare se pornete de la premisa c: a. politeea este norma; b. lipsa de politee este excepia negativ; c. se accept ambele ipoteze. ANS: A
29.
Tipuri culturale de comunicatori n organizaie sunt numai:a. b. c. d. e.
brfitorii eminenele cenuii secretarele i portarii preoii toate aceste categorii
ANS: E30.
Publicul intern este reprezentat de: a. angajai i management; b. management; c. grupuri sociale interesate de serviciile organizaiei. ANS: A
31.
Relaiile publice sunt legate de apariia marilor trusturi industriale de la sfritul sec. al XIX-lea n S.U.A., Marea Britanie i Germania i sunt determinate de: a. rolul presei b. rolul TV c. rolul radioului ANS: A
32.
Triunghiul ncrederii reprezint:a. b. c.
relaia trilateral ntre grupuri sau instituii implicate n activitatea de construire a credibilitii a+b
ANS: C33.
Grupurile ctre care se dirijeaz n mod preferenial informaia, n scopul de a le obine ncrederea n exclusivitate sunt denumite: a. publicuri b. grupuri int c. publicuri si grupuri int ANS: B
34.
Evaluarea reprezint un numr de metode i de tehnici de determinare numai a gradului:a. b. c.
n care au fost realizate obiectivele planificate s-a probat eficiena procesului de relaii publice a+b
ANS: C35.
Dosarul de pres este un pachet de informaii: a. destinate mass-media b. trimise jurnalitilor prin pot sau nmnat la nceputul unei conferine de pres c. a+b ANS: C
36.
Serviciile oferite de majoritatea agenilor de relaii publice cuprind numai:a. b. c. d.
managementul evenimentelor, relaia cu autoritile publice comunicarea cu angajaii, identitate de corporaie relaii financiare a+b+c
ANS: D
37.
Comunicarea indirecta este procesul n care emitorul i receptorul se afl:a. b. c.
n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul la distan i se comunic prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet la distan
ANS: B38.
Comunicarea n grup este condiionat i de mrimea grupului. Grupul restrns are:a. b. c.
cel puin 5 persoane ntre 5 i 20 de persoane ntre 20 i 60 de persoane
ANS: A39.
Rolurile interne n reuniunile organizaiei sunt numai de:a. b. c. d.
preedinte moderator facilitator toate aceste roluri
ANS: D40.
Transparena n comunicarea publica se refer la:a. b.
garantarea caracterului public al informaiei refuzul unui grup de a achiziiona produsele i serviciile unei companii, dac aceasta a adus ofense sau prejudicii publice
ANS: A41.
Prin programele de relaii publice, diverse instituii i grupuri urmresc a. s obin consimmntul public b. pentru aplicarea programelor lor c. a+b ANS: A
42.
Calitile cerute unui bun practician de relaii publice se refer numai la:a. b. c.
politeea, atenia acordat partenerilor e discuie, fr a face comentarii jignitoare la adresa spuselor acestora umorul n situaiile dificile sau care iau prin surprindere a+b
ANS: C43.
Relaiile publice din domeniile divertismentului i turismului in seama numai de:a. b. c.
varietatea mare de public de instabilitatea acestuia fa de serviciile oferite a+b
ANS: C44.
n relaiile publice se utilizeaz numai:a. b. c.
evaluarea organizaiei n ansamblu evaluarea final a+b
ANS: C45.
Dosarele de pres pot fi numai: a. destinate evenimentelor b. destinate prezentrii organizaiei c. dosarele de pres-suport d. a+b+c ANS: D
46.
Un program de comunicare pentru contracararea crizei trebuie s conin ca elemente cheie numai:a. b. c. d.
un plan de comunicare o echip de criz un singur purttor de cuvnt pe perioada crizei a+b+c
ANS: D
47.
Limbajul paraverbal reprezint un mod de comunicare realizat numai prin intermediul:a. b. c. d. e.
tonalitii vocii ritmul vorbirii accentelor pauzelor toate acestea la un loc
ANS: E48.
Comunicarea n grup este condiionat de mrimea grupului. Grupul mic are:a. b. c.
cel puin 5 persoane ntre 5 i 20 de persoane ntre 20 i 60 de persoane
ANS: B49.
Ageniile de presa, aprute nc din 1835, transmit informaiile stocate numai:a. b. c. d.
ziarelor televiziunii radioului tuturor mijloacelor
ANS: D50.
O organizaie poate transmite publicului mesaje, numai de tipul: a. reclamelor b. informativ c. de aprare d. din toate tipurile ANS: D
51.
Relaiile publice exprim:a. b. c.
efortul pentru obinerea unui acord ntre grupuri sau instituii care se asociaz pentru a promova interese comune a+b
ANS: C52.
n relaiile publice trebuie s se in cont numai de:a. b. c.
calitatea serviciilor pe care le ofer de corecta informare a publicului a+b
ANS: C53.
Procesul de relaii publice se desfoar numai n urmtorii timpi strategici: a. cercetare, planificare b. comunicare i evaluare c. a+b ANS: C
54.
n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:a. b. c. d.
punerea publicului pe primul plan asumarea responsabilitii depline adoptarea unui stil onest a+b+c
ANS: D55.
Un dosar de pres conine numai: a. o scrisoare acroant, programul conferinei b. comunicate de pres, list faptic c. obiecte - cadou d. a+b+c ANS: D
56.
Un program de comunicare al unei organizaii non-profit se caracterizeaz numai prin:a. b. c.
accesul egal la informaii transparena mesajului a+b
ANS: C
57.
Funcia emotiv a comunicrii se realizeaz cnd mesajul transmis: a. evideniaz strile i emoiile emitorului b. ncearc manipularea receptorului c. n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ANS: A
58.
Statutul individului n grup reprezint:a. b. c.
poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat poziia asumat n grup, cu privire la regulile i comportamentul pe care trebuie s-l respecte poziia pe care o deine n mod formal si poziia asumat n grup
ANS: A59.
Puterea recompensatoare a mesajului consta n capacitatea emitorului de a:a. b. c.
atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerinele sale de a-l sanciona pe receptor pentru neconformarea la cerinele sale atribui receptorului recompense si de a-l sanctiona pe receptor
ANS: A60.
Printre tehnicile de comunicare cu i prin mass-media se afl numai:a. b. c. d.
comunicatul de pres dosarul de pres conferina de pres toate acestea
ANS: D61.
Relaiile publice i publicitatea sau reclama: a. se interfereaz? b. se confund?
c.
se exclud?
ANS: A62.
Relaiile publice ca practic organizaional implic un efort continuu i sistematic numai de:a. b. c. d. e.
analiz planificare implementare evaluare a comunicrii interne i externe dintr-o organizaie a+b+c+d
ANS: E63.
Planul de aciune reprezint un document prin care i elaboreaz numai:a. b. c. d.
obiectivele mijloacele calendarul de aciune pentru o campanie de comunicare public a+b+c
ANS: D64.
n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:a. b. c. d.
luarea de poziie deschis evitarea situaiilor de tipul fr comentarii desemnarea unui purttor de cuvnt a+b+c
ANS: D65.
Conferina de pres este o manifestare la care o organizaie convoac jurnaliti de la diferite publicaii, posturi de radio i televiziune, pentru a prezenta numai: a. o problem deosebit de important b. o problem care a strnit interesul publicului c. a+b ANS: C
66.
Schema restrns a comunicrii include numai: a. emitorul b. mesajul c. receptorul d. codul e. toate aceste componente ANS: E
67.
Funcia conativ, persuasiv sau retoric a comunicrii se realizeaz cnd mesajul transmis:a. b. c.
evideniaz strile i emoiile emitorului ncearc manipularea receptorului n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul
ANS: B68.
Rolul individului n grup reprezint: a. poziia pe care o deine n mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat b. poziia asumat n grup, cu privire la regulile i comportamentul pe care trebuie s-l respecte c. poziia pe care o deine n mod formal si poziia asumat n grup ANS: B
69.
Funcia adaptativ const n:a. b.
adaptarea receptorului la cerinele emitorului tendina unui individ de a pstra o bun imagine despre sine
ANS: A70.
O firma de relaii publice furnizeaz numai: a. servicii de promovare i publicitate b. consultan pentru prezentri i discursuri publice c. organizarea unor investigaii de cercetare i evaluare a publicului vizat d. a+b+c ANS: D
71.
Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai:a. b. c.
utilizarea unor reele eficiente de furnizori i distribuitori consolidarea culturii de orga a+b
ANS: C72.
Cele mai utilizate tehnici de cercetare sunt numai:a. b. c. d.
cercetarea de arhiv, documentarea cercetarea on-line, analiza de coninut interviul, focus-grup a+b+c
ANS: D73.
n situaii de criz, comunicarea organizaiei cu publicurile ei va ine cont numai de:a. b. c. d.
organizarea unui centru pentru strngerea i diseminarea informaiilor flux de informaii din partea organizaiei ctre publicuri organizaia trebuie s fie accesibil pentru mass-media a+b+c
ANS: D74.
n istoria relaiilor publice au funcionat numai: a. modelul agentului de pres i modelul informrii publicului b. modelul comunicrii bilaterale asimetrice i modelul comunicrii bilaterale simetrice c. a+b ANS: C
75.
Proxemica stabilete zonele care departajeaz interlocutorii. Care distana este corect?a. b. c.
intim - 0, 50 m intim - 1, 20 m intim - 3 m
ANS: A76.
Funcia poetic a comunicrii se realizeaz cnd:a. b. c.
mesajul transmis este cel vizat n centrul ateniei se afl contextual n care se produce mesajul ncearc manipularea receptorului
ANS: A77.
Formarea grupului este determinat numai de:a. b. c.
adoptarea unei inte comune stabilirea unor relaii constante n interiorul grupului ambele
ANS: C78.
Cea mai cunoscuta tehnica de manipulare este numai: a. piciorul n ua b. ua n nas c. falsa ofert d. programarea neurolinvistic e. toate acestea ANS: E
79.
Printre tehnicile de comunicare cu i prin mass-media se afl numai: a. comunicatul de pres b. dosarul de pres c. conferina de pres d. toate acestea ANS: D
80.
O firma de relaii publice furnizeaz numai:a. b. c. d.
consultan pentru comunicarea n situaii de criz consultan pentru relaiile cu comunitatea analiza presei a+b+c
ANS: D
81.
Printre recomandrile legate de practicile de relaii publice se numr numai: a. dezvoltarea unor relaii pozitive i durabile cu parteneri de afaceri b. cunoaterea nevoilor i intereselor clienilor c. investiii durabile n formarea profesional a angajailor d. a+b+c ANS: D
82.
Un program de comunicare public trebuie s ofere informaii numai: a. despre cine, ce spune b. pe ce canal, cui c. cu ce efect d. a+b+c ANS: D
83.
Printre tehnicile de comunicare utilizate n mod curent, n relaiile publice, se afl numai: a. comunicatul de pres; broura b. mapa de pres; buletinul informativ c. raportul anual; discursul d. a+b+c ANS: D
84.
Relaiile publice contemporane se ncadreaz n:a. b. c.
paradigma comunicrii bilaterale asimetrice paradigma comunicrii bilaterale simetrice paradigma comunicrii bilaterale asimetrice si simetrice
ANS: B85.
Kinezica se ocup de: a. comunicarea gestual b. comunicarea verbal c. comunicarea nonverbal ANS: A
86.
Funcia referenial sau cognitiv a comunicrii se actualizeaz cnd: a. mesajul transmis este cel vizat b. n centrul ateniei se afl contextul n care se produce mesajul c. evideniaz strile i emoiile emitorului ANS: B
87.
Gndirea de grup este un fenomen care apare n cadrul grupurilor: a. cu grad mare de coeziune b. n care loialitatea fa de grup primeaz c. care ndeplinesc ambele condiii ANS: C
88.
Atitudinea emitorului i a receptorului n comunicarea public, poate fi: a. activ b. pasiv c. de ambele feluri sau combinate ANS: C
89.
Comunicarea intrapersonal este o form de comunicare social n care: a. doi participanti si transmit o serie de mesaje; b. emittorul si receptorul reprezint aceeasi persoan; c. schimburile comunicationale se realizeaz n interiorul organizatiei. ANS: B
90.
Proxemica este stiinta care studiaz: a. gesturile ca form a comunicrii nonverbale; b. utilizarea spatiului de ctre indivizi n timpul contactelor interpersonale; ANS: B
91.
Kinezica este stiinta care studiaz: a. gesturile ca form a comunicrii nonverbale; b. utilizarea spatiului de ctre indivizi n timpul contactelor interpersonale. ANS: A
92.
Emblemele sunt gesturile care: a. nsotesc si subliniaz mesajele verbale; b. nlocuiesc cuvintele n pantomim, n comunicarea surdo-mutilor.
ANS: B93.
Ilustratorii sunt gesturile care: a. nsotesc si subliniaz mesajele verbale; b. nlocuiesc cuvintele n pantomim, n comunicarea surdo-mutilor. ANS: A
94.
Tiparul a aprut n 1438 n: a. China b. Coreea c. Europa ANS: C
95.
Inventarea telegrafului se datoreaz lui: a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: A
96.
Inventarea telefonului se datoreaz lui: a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: B
97.
Inventarea televiziunii se datoreaz lui: a. Samuel Morse; b. Graham Bell; c. I. L. Baird. ANS: C
98.
Comunicarea direct este procesul n care: a. emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n acelai loc n care este transmis mesajul; b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale. ANS: A
99.
Comunicarea indirect este procesul n care: a. emitorul i receptorul se afl n acelai timp i n acelai
b.
loc n care este transmis mesajul; comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale.
ANS: B100.
Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. este o intercaiune continu; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A
101.
Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. are aspect redundant; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A
102.
Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversaii: a. actualizeaz frecvent funcia fatic; b. este inevitabil; c. este ireversibil. ANS: A
103.
Stilul autoritar aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale; c. nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat. ANS: A
104.
Stilul democratic aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale;
c.
nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat.
ANS: B105.
Stilul permisiv aparine liderului care: a. mparte dictatorial sarcinile de lucru, nu discut obiectivele comune i nu ine cont de opiniile membrilor grupurilor; b. discut sarcinile cu membrii grupului, las loc autoadministrrii sarcinilor individuale; c. nu intervine n sarcinile de grup care acioneaz dup bunul plac, fr a fi supravegheat. ANS: C
106.
Conducerea autocrat defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membriloe echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: A
107.
Conducerea consultativ defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membriloe echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: B
108.
Conducerea de grup defineste liderul care: a. rezolv singur sarcinile si decide singur dup ce solicit informatii de la membrii; b. ia decizii singur, dup consultarea membrilor informati sau a tuturor membrilor echiperi; c. discut cu toti membrii grupului, solutia adoptat fiind cea propus de grup. ANS: C
109.
Organizatia este numai: a. un grup institutional formal, cu o structur bine definit, stabil, cu norme,
b. c.
pozitii si roluri specifice relatiilor dintre membrii si; un grup institutional formal, care are stabilite relatiile de autoritate, putere, responsabilittile, canalele si formele de comunicare; a+b.
ANS: C110.
Birocratia este numai un model: a. legal; b. rational; c. a+b. ANS: C
111.
Birocratia nu tolereaz implicarea personal, emotionalitatea, pasiunea, entuziasmul numai datorit: a. impersonalittii; b. impartialittii; c. a+b. ANS: C
112.
Valorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: a. distanta fat de putere; evitarea incertitudinii; b. colectivism vs. individualism; feminitate vs. masculinitate; c. a+b. ANS: C
113.
Din cultura de ntreprindere fac parte numai: a. valorile si conceptele mentale, ritualurile, miturile; b. eroii, ceremonialurile si simbolurile; c. a+b. ANS: C
114.
Comunicarea intern n organizatie este numai: a. formal; b. informal; c. a+b. ANS: C
115.
Tipurile culturale de comunicatori n organizatie sunt numai: a. brfitorii, eminentele cenusii, secretarele si portarii;
b. c.
povestitorii, spionii, cabala; a+b.
ANS: C116.
n cadrul reuniunilor, presedintele: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: A
117.
n cadrul reuniunilor, moderatorul: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: B
118.
n cadrul reuniunilor, facilitatorul: a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o nchide, orienteaz discutiile; b. pregteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficient si concentreaz discutiile; c. ntocmeste lista nscrierilor la cuvnt si i invit n ordinea nscrierii. ANS: C
119.
Comunicarea de mas se caracterizeaz prin: a. existenta unui suport tehnic pentru transmiterea mesajului de la emittor la receptor; b. n rol de emittor se afl o mas mare de indivizi, neomogen, cu preocupri diferite; c. a+b. ANS: C
120.
Comunicarea nu mai este deschis si interlocutorul se raporteaz cum vrea la continutul mesajului primit sunt caracteristici ale comunicrii: a. interpersonale;
b. c.
n organizatie; de mas.
ANS: C121.
Teoria glontului magic sustine numai faptul c: a. fiecare destinatar din rndul publicului recepteaz mesajul n mod uniform; b. reactiile sale sunt imediate si directe; c. a+b. ANS: C
122.
Functia presei de construire a semnificatiei se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. ANS: A
123.
Functia cultivrii mediatice se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. ANS: B
124.
Functia presei de stabilire a ordinii de zi se refer la faptul c: a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeaz publicului o anumit idee despre ceea ce recepteaz; b. prin cultivarea mediatic a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea real a situatiei; c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii. ANS: C
125.
Manipularea prin comunicare presupune: a. informarea receptorului; b. influentarea receptorului. ANS: B
126.
Puterea recompensatoare, exercitat n actul manipulrii, const n: a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: A
127.
Puterea coercitiv, exercitat n actul manipulrii const n: a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: B
128.
Puterea referential, exercitat n actul manipulrii, const n: a. capacitatea emittorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale; b. capacitatea emittorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: C
129.
Puterea legitim, exercitat n actul manipulrii, const n: a. acceptarea de ctre receptor c emittorul are dreptul s-i pretind s asculte; b. acceptarea de ctre receptor a influentei emittorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emittorul. ANS: A
130.
Puterea expertului, exercitat n actul manipulrii, const n: a. acceptarea de ctre receptor c emittorul are dreptul s-i pretind s asculte; b. acceptarea de ctre receptor a influentei emittorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului; c. identificarea receptorului cu emittorul, pe baza dorintei receptorului de a
deveni una cu emittorul. ANS: B131.
Atitudinea receptorului de adoptare sau de respingere a mesajului manipulator este numai: a. emotiv; b. cognitiv; c. intentionat; d. a+b+c. ANS: D
132.
Manipulrile mici constau n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ. ANS: A
133.
Manipularea medie const n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ. ANS: B
134.
Manipulrile mari constau n: a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup s se supun vointei manipulatorului; b. modificri severe ale situatiilor sociale, care pot ntrece si asteptrile manipulatorilor; c. presiunea pe care o exercit ntreaga cultur n interiorul creia trieste un individ. ANS: C
135.
Comunicarea politic este:
a. b. c.
o varietate a comunicrii publice; comunicare de mas; comunicare interpersonal.
ANS: A136.
Auditoriul este sinonim cu: a. publicul receptor; b. audienta; ANS: A
137.
Audienta nseamn: a. publicul receptor; b. totalitatea receptorilor unui mesaj transmis prin intermediul unui mijloc de comunicare n mas. ANS: B
138.
Publicul ostil este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: A
139.
Publicul neutru este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: B
140.
Publicul indecis este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus;
d.
cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia.
ANS: C141.
Publicul sustintor este: a. hotrt opus celei a emittorului n problema pe care acesta o prezint; b. neinteresat de spusele vorbitorului; c. interesat de discurs, dar nu este sigur dac este binevoitor sau dezaprobator fat de problema expus; d. cstigat definitiv de partea emittorului, transformndu-se n sutintor fidel al acestuia. ANS: D
142.
Tehnica impromptu-ului de expunere a discursului nseamn: a. memorarea discursului; b. aparenta improvizatie; c. o real improvizatie, un discurs nepregtit. ANS: C
143.
Exordiul, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: A
144.
Propunerea, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: B
145.
Naratiunea, ca parte a discursului: a. este introducerea, prin care se urmreste captarea bunvointei auditoriului; b. prezint tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentat; c. prezint, ntr-o form concis, subiectul comunicrii. ANS: C
146.
Confirmarea, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii;
b. c. d.
cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea.
ANS: A147.
Refutatia, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: B
148.
Digresiunea, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: C
149.
Peroratia, ca parte a discursului: a. realizeaza argumentarea problematicii; b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile; c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea; d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea. ANS: D
150.
Logoreea, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: A
151.
Grandilocventa, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila;
b. c. d.
exprimare bombastica; originalitatea cu orice pret; greseli de logica.
ANS: B152.
Fantezia, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: C
153.
Incoerenta, ca greseala de structura a discursului, inseamna: a. vorbarie inutila; b. exprimare bombastica; c. originalitatea cu orice pret; d. greseli de logica. ANS: D
154.
Cnd a cptat termenul de birotic o accepiune uzual? a. anii 50; b. a doua jumtate a anilor 70; c. prima jumtate a anilor 90. ANS: B
155.
Cum este perceput conceptul de birotic, n prezent? a. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaiilor i comunicaiilor ntre organizaii; b. ansamblu de tehnici i mijloace care au ca obiectiv automatizarea activitilor de birou i n principal prelucrarea i comunicarea cuvintelor, textelor i imaginilor; c. una din prile vizibile ale informaticii fr a se substitui ns acesteia sau telecomunicaiilor. ANS: C
156.
Care este obiectul principal al biroticii? a. informaia; b. comunicarea; c. biroul.
ANS: A157.
Cum se realizeaz comunicarea informaiilor? a. prin procedee orale; b. prin procedee scrise; c. prin procedee orale i scrise. ANS: C
158.
La ce se refer conceptul de sistem informaional? a. ansamblul sistemelor de circulaie a informaiilor materializate sau nematerializate, precum i la prelucrarea informaiilor necesare structurii de conducere a unitii; b. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaiilor i comunicaiilor ntre organizaii; c. ambele variante sunt corecte. ANS: A
159.
Ce este secretariatul? a. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni specializai reunii sub o autoritate ierarhic subordonat la rndul ei conducerii unitii i care are prevzute atribuii cu caracter permanent pentru efectuarea lucrrilor specifice muncii de secretariat; b. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcional, un grup de oameni nespecializai, nesubordonai vreunei autoriti ierarhice; c. nici una dintre variante nu este corect. ANS: A
160.
Care este obiectivul biroticii? a. creterea calitii, productivitii i flexibilitii muncii de birou prin informatizarea activitilor; b. coordonarea personalului; c. repartizarea sarcinilor la nivelul compartimentelor. ANS: A
161.
Cte principii cunoate birotica? a. 3; b. 5; c. 4.
ANS: B162.
Care sunt elementele procesului de comunicare? a. emitorul i mesajul; b. canalul i receptorul; c. emitorul, mesajul, canalul i receptorul. ANS: C
163.
Ce trebuie avut n vedere n privina caracteristicilor fluxului de informaii? a. coninut, frecven i lungime; b. vitez, fiabilitate i cost; c. coninut, sens, frecven, lungime, vitez, fiabilitate i cost. ANS: C
164.
Care sunt funciile sistemului informaional? a. de documentare; b. operaional; c. decizional, operaional i de documentare/instruire. ANS: C
165.
Care sunt deficienele sistemului informaional? a. distorsiunea i redundana; b. filtrajul i suprancrcarea canalelor; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
166.
De cte tipuri sunt procesrile informaionale? a. de 2 tipuri; b. de 4 tipuri; c. nu sunt mai multe tipuri de procesri informaionale. ANS: B
167.
Care este structura sistemului birotic? a. echipament, programe i informaii; b. grafice, schie i desene tehnice; c. calcule, situaii i rapoarte. ANS: A
168.
Cum se clasific comunicaiile n funcie de modul de transmitere? a. verbale i non-verbale; b. formale i informale; c. operatorii i informaionale. ANS: A
169.
La ce se refer cele mai semnificative bariere comunicaionale? a. exprimare i recepie i bariere mixte; b. context; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
170.
Cte modaliti de amplificare a eficacitii comunicrii exist? a. 2; b. 6; c. nici una. ANS: B
171.
Care sunt tipurile de oboseala, ca disfunctionalitate ce apare in munca de birou? a. neurosenzoriala; b. musculara; c. psihica, musculara si neurosenzoriala. ANS: C
172.
Care sunt limitele maxime admisibile pentru zgomot? a. 70 db in secretariate si centre de calcul si 50-60 db in servicii financiarcontabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; b. 50 db in secretariate si centre de calcul si 20-30 db in servicii financiarcontabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare; c. 100 db in secretariate si centre de calcul si 80 db in servicii financiarcontabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare. ANS: A
173.
Ce intensitate situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile? a. 130 db; b. 110 db; c. 120 db.
ANS: B174.
Ce este organizatia? a. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul economic; b. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul politic; c. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite domenii: economic, social, cultural, politic etc. ANS: C
175.
Cum se numeste reprezentarea grafica a structurii unei organizatii? a. organigrama; b. grafic; c. ambele variante sunt acceptate. ANS: A
176.
Ce reprezinta documentul constitutiv? a. regulamentul de organizare si functionare; b. un act normativ care reglementeaza functionarea compartimentelor si este adoptat de conducerea organizatiei respective la nivelul superior al competentelor; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
177.
Ce atributii au secretariatele? a. executarea lucrarilor de registratura generala unde nu exista un compartiment specializat de registratura; b. intocmirea contabilitatii firmei; c. preluarea sarcinilor managerului. ANS: A
178.
Cum poate fi organizata activitatea de secretariat? a. partial descentralizata si partial centralizata; b. centralizata si descentralizata; c. centralizata, partial centralizata si partial descentralizata. ANS: C
179.
Care este rolul secretariatului in sistemul informational al organizatiei? a. canal informational;
b. c.
emitator de informatii; ambele variante sunt corecte.
ANS: C180.
Cum este definita functia de secretar? a. in fisa postului; b. prin lege, printr-o definitie universal valabila; c. ambele variante sunt corecte. ANS: A
181.
Care este pozitia asistentului manager in structurile ierarhice? a. subaltern; b. colaborator apropiat al directorului; c. secretar/a. ANS: B
182.
Ce avantaj are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa? a. contacte variate; b. obligatii sociale sau mondene; c. deplasari frecvente dictate de un exercitiu executiv al functiei. ANS: A
183.
Ce constrangere are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa? a. necesitatea adaptarii la un program flexibil; b. responsabilitati ce confera un statut profesional ridicat; c. putere de influenta sporita si un anume grad de exercitare a deciziei in cadrul firmei. ANS: A
184.
Care sunt criteriile de care se tine cont in selectarea personalului de secretariat? a. pregatirea profesionala; b. calitati si aptitudini personale; c. pregatirea profesionala, cunostinte de cultura generala, dar si anumite calitati si aptitudini individuale. ANS: C
185.
In ce consta abilitatea secretarilor in relatiile interpersonale? a. stabilirea si mentinerea relatiilor de lucru; b. sprijinirea si supervizarea personalului din subordine;
c.
ambele variante sunt corecte.
ANS: C186.
Care sunt obligatiile personalului de secretariat, printre altele, prin natura functiei privind relatiile interpersonale? a. cunoasterea unor reguli de protocol; b. comportament si conduita uzuala; c. cunoasterea si respectarea unor reguli de protocol la care se adauga cele de comportament si conduita uzuala. ANS: C
187.
Care este sfera corespondentei oficiale? a. probleme cu continut economic; b. probleme cu continut administrativ; c. probleme cu continut economic, juridic, administrativ, diplomatic etc. ANS: C
188.
Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei oficiale? a. domeniul de activitate; b. criteriul accesibilitatii; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
189.
Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie respectate? a. nivelul ierarhic; b. efectul psihologic; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
190.
Ce este indicat, daca destinatarul se face vinovat de ceva? a. sa se formuleze admonestari; b. sa fie invocate o serie de posibile masuri coercitive; c. este neindicat sa se formuleze admonestari sau sa fie invocate posibile masuri coercitive. ANS: C
191.
Ce caracteristici prezinta stilul corespondentei oficiale? a. caracteristicile stilului oficial-administrativ; b. caracteristicile stilului oficial-juridic;
c.
ambele variante sunt corecte.
ANS: A192.
Care sunt particularitatile stilului corespondentei oficiale? a. lexicale si stilistice; b. gramaticale si stilistice; c. lexicale, gramaticale, sintactice si stilistice. ANS: C
193.
Ce este determinant pentru succesul unei scrisori? a. canalele de transmitere; b. stilul si forma; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
194.
Cate forme de aranjare a textului in pagina exista in uzanta internationala? a. 2 forme; b. 4 forme; c. 3 forme. ANS: C
195.
Ce tip de coli se folosesc pentru scrisorile oficiale? a. cu dimensiuni standardizate A4; b. cu dimensiuni A3; c. cu dimensiuni A5. ANS: A
196.
Care sunt mentiunile ce se fac pe plic? a. indicatii speciale de atentionare; b. indicatii pentru posta; c. adresa destinatarului, a expeditorului, indicatii speciale de atentionare si pentru posta. ANS: C
197.
Care este structura scrisorii oficiale, dupa uzantele internationale? a. antet, referintele, continut, incheiere; b. formula de salut, continut, semnatura; c. antet, numarul si data, referintele, adresa destinatarului, formula de salut, formula de adresare, obiectul scrisorii, continutul, formula de incheiere,
formula de salut, semnatura, referiri, anexe. ANS: C198.
Ce functii revin secretariatului? a. de tratare a informatiilor; b. reprezentare; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
199.
Care este acceptiunea notiunii de informatie, in activitatile administrative? a. este echivalenta cu notiunea de informatie stiintifica; b. constituie punctul de plecare al unei cercetari; c. orice angajat care vorbeste, efectueaza o semnalizare, scrie o cerere, un raport, elibereaza o chitanta, o schita etc., emite informatii. ANS: C
200.
Ce presupune tratarea informatiei scrise? a. aplicarea intregii game de tehnici specifice de secretariat; b. aplicarea anumitor tehnici specifice de secretariat; c. neaplicarea vreunei tehnici specifice de secretariat. ANS: A
201.
In ce consta valoarea informatiei documentare? a. in dimensiune; b. in perenitate; c. in sursa. ANS: B
202.
Cui trebuie sa furnizeze secretariatul orice document sau informatie detinuta de acesta? a. la solicitarea managerului; b. colaboratorilor externi; c. la solicitarea managerului, a personalului sau colaboratorilor externi. ANS: C
203.
Cu ce trebuie sa fie dotat biroul secretariatului? a. o serie de publicatii cu rol informativ, din domeniul telecomunicatiilor sau transporturilor; b. publicatii de genul revistelor de scandal;
c.
ambele variante sunt corecte.
ANS: A204.
Cum poate interveni secretariatul in degrevarea timpului managerului? a. in legatura cu comunicarile telefonice; b. in legatura cu contactele directe; c. in ambele cazuri. ANS: C
205.
De ce depinde rezolvarea pozitiva a situatiilor, cu privire la functia secretarului de filtrare a convorbirilor telefonice si a solicitarilor de contacte directe? a. de imputernicirea pe care conducatorul o acorda secretariatului; b. de abilitatea secretariatului; c. ambele situatii. ANS: C
206.
In ce consta functia de asistare directa a managerului? a. participarea secretarului la o serie de intalniri oficiale ale managerului; b. programarea actiunilor managerului; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
207.
Cine participa la sedinta? a. managerul si secretarul; b. cativa colaboratori ai managementului pana la un numar destul de numeros al angajatilor in functie de scopul urmarit; c. secretarul si cativa angajati. ANS: B
208.
Care este scopul sedintelor, consfatuirilor si intalnirilor de lucru? a. schimbul de pareri si analiza situatiei periodice; b. prezentarea de oportunitati si oferte promotionale; c. ambele cazuri ANS: C
209.
Ce avantaj prezinta conferintele desfasurate prin intermediul echipamentelor de comunicare? a. sprijinirea proceselor de decizie in grup; b. posibilitati limitate de valorificare a ideilor;
c.
perceperii mesajului nonverbal sau posibilitatea unor negocieri prin comunicarile neoficiale realizate pe timpul pauzelor.
ANS: A210.
Care sunt situatiile oficiale specifice in care secretariatul isi exercita functia de reprezentare? a. negocierile; b. relatiile cu reprezentantii presei; c. ambele cazuri. ANS: C
211.
In ceea ce priveste functia de reprezentare a secretariatului, cum poate aceasta influenta organizatia? a. pozitiv; b. negativ; c. ambele variante sunt posibile. ANS: C
212.
Ce este protocolul? a. regulile care guverneaza ceremonialul; b. ofera fiecarui participant prerogativele, privilegiile si imunitatile la care are dreptul; c. ambele variante sunt corecte. ANS: C
213.
In ceea ce priveste salutul, care este regula de baza? a. barbatii saluta primii femeile; b. subalternii saluta pe superiorii in grad; c. ambele sunt reguli de baza privind salutul. ANS: C
214.
Cum poate fi insusita arta conversatiei? a. nu poate fi insusita dupa anumite formule; b. poate fi insusita dupa anumite formule; c. nu se cere vreo pregatire in mod special. ANS: A
215.
Care este rolul tinutei vestimentare in activitatea de relatii cu publicul? a. nu are vreo importanta;
b. c.
are o deosebita importanta; exista uniforma general valabila.
ANS: B216.
Care este rolul organizarii si participarii la mese? a. realizarea unor contacte mai stranse intre participanti; b. discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munca; c. ambele constituie un rol al unor astfel de intalniri. ANS: C
217.
Cand se organizeaza bufetul? a. cand se invita un numar mic de persoane; b. cand exista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane; c. cand exista un buget restrans. ANS: B
218.
Care este motivul pentru respectarea punctualitatii in sosirea la masa? a. se pot servi unele mancaruri fixe care se pregatesc la minut; b. pentru a evita ca ceilalti invitati sa astepte pe cel intarziat; c. in ambele situatii. ANS: C
219.
Cand au loc cocktail-urile? a. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00; b. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00; c. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00. ANS: A
220.
Cand se organizeaza receptiile? a. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00; b. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00; c. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00. ANS: A
221.
Care sunt imprejurarile pentru care se organizeaza cocktail-urile? a. ziua nationala; b. prezenta in tara a unei delegatii straine; c. ambele ocazii.
ANS: C222.
Care sunt imprejurarile pentru care se organizeaza receptiile? a. prezenta in tara a unei delegatii straine; b. in cinstea unei delegatii de inalt nivel; c. ziua nationala. ANS: B
223.
Cand se organizeaza ceaiurile? a. dimineata intre orele 10.30-11.30; b. dupa-amiaza, incepand cu orele 16.00 pana la orele 18.00; c. ambele variante sunt posibile. ANS: C