Henry Marsh este un neurochirurg britanic de marc[. igi desf[goarl
activitatea la st. Georget Hospital din sudul Londrei, in cadrul uneia
dintre cele mai mari unit6[i spitaliceqti specializate in neurochirurgie
din Marea Britanie.Activitatea lui profesionala a constituit subiectul a doui filme
documentare realizate de BBC qi distinse cu premii: Your Life in Their
Hands (2004), respectiv The English Surgeon (2007), acesta din urmiavand ca temi activitatea in domeniul neurochirurgiei desf[quratl de
Henry Marsh in Ucraina. Lucrarea sa autobiografici, Sd. nufaci rd'u,
a primit PEN AckerleyPrize,respectiv South Bank Sky Arts Award 9i a
fost nominalizati pentru Guardian First Book Award, Wellcome Book
Prize, Duff Cooper Prize, Costa Biography Award, respectiv Slightly
Foxed Best First Biography Prize.
Evenimentele gi scenariile clinice din aceasti carte s-au intimplat in
realitate, dar o parte dintre nume Ei alte caracteristici de identificare au
fost uneori modificate, pentru a proteja intimitatea colegilor qi a
pacienlilor.O versiune anterioard a capitolului ,,Pineocitom" a apirut inifial la
adresa www.granta.com.
HenryMarsh
Si nu faci rauPovegti despre viagd, moame
gi operagii pe creier
taducere din limba englezi de
Irina Brareg
rilTft0eq]3ntl
Do No HarmStories of Life, Death, and Brain Surgery
Henry MarshCopyright @ 2014 Henry Marsh
lilT[0eq ]lIltl'Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucureqti, RomAniatel. 021 319 6390; O3l 425 1619; O752 548 372
Sd nufaci rd.u
Pove;ti despre viapa, moarte ;i opera{ii pe creier
HenrY Marsh
Copyright @20L6 GruP Media Literapentru versiunea in limba romAni
Toate drePturile rezervate
Editor: Vidragcu qi fiiiCoordonator editorial: Doru Someqan
Redactor: Carmen $tefania NeacquCorector: Citilina Cilinescu
Coperti: Claudia Pascu
Tehnoredactare gi prepress: Anca Suciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiMARSH, HENRYSi nu faci riu. Povegti despre via{i, moarte qi operalii pe
creier / Henry Marsh; trad.: Irina Brateq. - Bucureqti: Litera,2016
ISBN 978-606 -33-0827 -7
I. Marsh, HenrY
II. Brateq, Irina (trad.)
CUPRINS
Prefa;d:......... ...... 11
Capitolul 1. Pineocitom ....................... 13
Capitolul 2. Anevrism ..........................25
Capitolul 3. Hemangioblastom r..ir.r..i............ ........... 50
Capitolul 4. Melodram[ ................... ..........................64
Capitolul 5, Tic douloureux ............. ..........................78
Capitolul 6. Angor animi .......... ............ 90
Capitolul 7. Meningiom ................. .... 103
Capitolul 8. Papilom de plex coroid .......................125
Capitolul 9. Leucotomie ................. ......................... 129
Capitolul 10. Traumd ...... 139
Capitolul 11. Ependimom ............... .....152Capitolul 12. Glioblastom .............. .....162Capitolul 13. Infarct .......I73Capitolul 14. Neurotmesis.............. ..... 185
Capitolul 16. Adenom pituitar ............201
Capitolul 17. Empiem .....2O7
Capitolul 18. Carcinom ........................214
Capitolul 19. Mutism akinetic ............222
Capitolul 20. Hubris .......229
Capitolul 22. Astrocitom ................. ....254
Capitolul 23. Tirosin-kinazl. ........... ....264
Capitolul 24. Oligodendrogliom ........274
Capitolul 25. Anesthesia dolorosa .,....284
Lui Kate,iilrd de care acqastd cartena arfifost suisd, niciodatd.
Dac[ suntem bolnavi gi ne aflflm in spital, temindu-ne pentruvia(a noastri, aqteptAnd o opera[ie inspiimAnti.toare, trebuie siavem incredere in medicii care ne trateazi - cel pulin, viafaeste foarte dificili dacl nu facem acest lucru. Nu este surprin-zitor c[ investim medicii cu calitili supraomeneqti, pentru a nedepiqi temerile. Daci intervenlia reuqeqte, chirurgul este unerou, dar daci di greq, este un ticilos.
Realitatea, bineinfeles, este total diferiti. Medicii sunt oa-meni, ca qi noi. Multe dintre lucrurile care se intAmpl[ in spitalfin de intimplare - atit de ghinion, cit qi de noroc; succesul qiegecul sunt adesea in afara controlului medicului. A qti cind s[nu operezi este la fel de important ca a gti cum si operezi gi esteo competenfi mai greu de dobAndit.
Viafa unui neurochirurg nu este niciodati plictisitoare gipoate aduce recompense extraordinare, dar are un preq. in modinevitabil, faci gregeli qi trebuie si invefi si triieqti cu ocazio-nalele consecin{e infioritoare. Trebuie si invefi sd fii obiectivin leglturl cu ceea ceyezi, qi totuqi s[ nu-!i pierzi umanitatea.Povestirile din aceasti carte se referl la incercirile mele - qi laeEecurile ocazionale - de a gisi un echilibru intre detagareanecesari gi compasiunea pe care le presupune o carieri in
11
Si nu faci rdu
chirurgie, un echilibru intre speranli qi realism. Nu vreau s5
subminez increderea publicului in neurochirurgi sau in profe-
sia medical[, dar sper ca aceast[ carte a mea s[ ajute oamenii
si infeleagn dificultnqile - adeseori de naturi umani mai cu-
rAnd decAt de naturi tehnicl - cu care se confrunti medicii.
L2
Pineocitom
subst. tumoare neobi;nuitd, cu cre;tere lentd, a glandeipineale.
Adesea sunt nevoit s[ incizez creierul qi este un lucru pe caredetest si-lfac. Cu ajutorul unei pense diatermice, coagulez va-sele de sAnge roqu, frumoase qi labirintice, care se afl[ pesuprafafa strilucitoare a creierului. Practic incizia cu un scalpelmic gi fac o gauri prin care pltrund cu un aspirator fin - cumcreierul are consistenfa gelatinei, aspiratorul este principalulinstrument al neurochirurgului. Privesc prin microscopul chi-rurgical, ficAndu-mi drum in jos prin substan{a albl qi moale acreierului, ciutflnd tumoarea. Ideea c[ aspiratorul meu semigc[ prin gAndirea inslqi, prin emo(ie qi rafionament, c[amintirile, visele qi reflecfiile sunt alcltuite din gelatin[ este purqi simplu prea ciudatl ca si infeleg. Tot ceea ce v[d in fafa ochi-lor este materie. $i totuqi, qtiu ci dac[ mi abat in zona greqiti,in ceea ce chirurgii numesc cortexul elocvent, voi avea in fa[aochilor un pacient infirm atunci cind voi face vizita la reani-mare dupl operafie pentru a vedea ce am realizat.
Chirurgia pe creier este periculoasl, iar tehnologia modern[a redus riscul doar intr-o oarecare m[sur[. Pot folosi o formide GPS pentru chirurgia pe creieq un sistem numit Navigare
13
Sd nu faci rau
Computerizatd,incadrul ciruia, la fel ca satelitii care orbiteaz[in jurul P[mintului, camerele cu infraroqu sunt orientate cltrecapul pacientului. Camerele Pot,,vedea" instrumentele din mAi-
nile mele, pe care se afll mici bile reflectorizante. Un calculator
conectat la camere imi arati apoi pozilia instrumentelor mele
in creierul pacientului pe o tomografie ficuti cu pulin timpinainte de operafie. Pot opera cu pacientultreaz, sub anestezie
local[, astfel incit s[ pot identifica zonele elocvente ale
cortexului, stimulAnd creierul cu un electrod. Anestezistul meu
ii d[ pacientului lucruri simple de f[cut, astfel incAt s[ putem
vedea dac[ provoc vreo leziune pe mlsuri ce se desfiqoarioperafia. Dac[ operez Pe mlduva spinlrii - care este qi mai
vulnerabili decAt creierul - pot folosi o metodi de stimulare
electricl, cunoscuti sub denumirea de potenfiale evocate, pen-
tru a mi preveni daci sunt pe cale s[ provoc paralizia.
in ciuda acestei intregi tehnologii, neurochirurgia continuisi fie periculoasi, qi este in continuare nevoie de competenle 9i
experienll atunci cAnd instrumentele mele p[trund in creier
sau in miduva spinirii, qi trebuie si qtiu cAnd si mi opresc.
Adesea este mai bine s[ laqi boala pacientului s[-qi urmeze
cursul qi s[ nu operezideloc. $i apoi mai este qi soarta - norocul
sau ghinionul - qi, pe misurl ce dobAndesc din ce in ce mai
multi experienfl, mi se pare ci soarta devine din ce in ce
mai importanti.Am avut un pacient pe care trebuia s[-l operez de o tumoare
la glanda pineall. in secolul al XVII-lea, filosoful dualistDescartes, care afirma ci mintea gi creierul sunt entit[fi com-
plet separate, plasa sufletul omenesc in glanda pineal[. Aici,spunea el, este locul in care creierul material comunic[ intr-unmod magic qi misterios cu mintea qi cu sufletul imaterial. Nuqtiu ce ar fi spus dacl i-ar fi putut vedea pe pacienfii mei
74
Pineocitom
privindu-qi creierele pe un monitor video, a$a cum se intimpl[uneori cAnd operez sub anestezie locali.
Tumorile glandei pineale sunt foarte rare. Pot fi benigne qipot fi maligne. Cele benigne nu au in mod necesar nevoiede tratament. Cele maligne pot fi tratate cu radioterapie qichimioterapie, dar se pot dovedi fatale chiar ;i aqa. in trecuterau considerate inoperabile, dar lucrurile s-au schimbatdatorit[ neurochirurgiei moderne, microscopice. Acum seconsideri de obicei c[ e necesar s[ se opereze, micar pentru ase obflne o biopsie qi a se confirma tipul tumorii, astfel incAt s[pofi decide cum sa tratezi mai bine pacientul. Glanda pinealleste adinc ingropati in mijlocul creierului, astfel incAt operaliaeste, a$a cum spun chirurgii, o provocare. Neurochirurgiiprivesc tomografiile creierului in care apar tumori ale glandeipineale atAt cu team5., cAt qi cu emolie, ca alpinigtii care privescun vArfinalt, pe care speri s[-l cucereasc[.
Acestui pacient i-a fost foarte greu s[ accepte c5. are o boalipotenfial letal[ qi c[ nu mai avea control asupra viefii sale. Eradirectorul unei companii foarte importante. Crezuse c[ dure-rile de cap care incepuser[ si-l trezeasci noaptea erau provo-cate de stresul de a fi fost nevoit s[ concedieze atAt de mulqiangajafi, ca urmare a crizei financiare din 2008. S-a dovedit ciavea o tumoare a glandei pineale gi hidrocefalie acutl.Tumoarea obstrucliona circulalia normali a lichidului cere-brospinal la nivelul creierului, iar lichidul blocat m[rea pre-siunea din craniu. Firi tratament, avea s[ orbeasci qi si moariin citeva slptimAni.
Avusesem multe conversalii tensionate cu el in zilele de di-naintea operafiei. I-am explicat c[ riscurile operafiei, printrecare se num5rau decesul gi un accident vascular cerebral major,erau p{ni la urm[ mai mici decflt riscurile pe care le implicaneefectuarea operafiei. igi nota laborios in smartphone-ul slu
15
Si nu faci riu
tot ce spuneam, ca gi cum scriind cuvintele lungi - hidrocefalie
obstructivi, ventr.iculostomie endoscopic[, pineocitom, pine-
oblastom - ar fi revenit cumva in pozi(ia in care delinea el
controlul gi s-ar fi salvat. Anxietatea sa, combinati cu senti-
mentul meu de egec profund in urma unei operafii pe care o
ficusem cu o siptimini mai devreme, insemna c[ imi era
groazl la gAndul de a-l opera.
il vizusem in seara de dinaintea operafiei. CAnd discut cu
pacienfii in seara de dinaintea operafiei, incerc si nu stiruiasupra riscurilor operafiei care ii aqteapti, pe care le voi fidiscutat deja in detaliu la o intilnire anterioari. incerc s[-iliniqtesc qi si-i fac s[ le fie mai pufin fricl, deqi acest lucruinseamn[ ci in schimb devin eu mai anxios. Este mai ugor sifaci operalii grele daci i-ai spus pacientului dinainte ci ope-
rafia este extrem de periculoasi gi ci e foarte probabil s[ nu
reuqeasci - poate atunci m-aq simli responsabil intr-unmod mai pufin dureros, in cazul in care chiar se intimpllacest lucru.
Sofia sa era aqezati alituri de el, ar[tind ingroziti.,,Este o opera(ie relativ simpli", i-am asigurat, cu fals
optimism.,,Dar tumoarea ar putea fi canceroasi, nu-i aqa?", m-a intre-
bat ea.
Pufin reticent, i-am spus ci ar putea fi. [-am explicat ciaveam s[ iau o secfiune congelatl in cursul operafiei - o mos-
tri care avea s[ fie examinatl imediat de un patolog. Daci ra-
porta ci tumoarea nu e canceroasi, nu mai trebuia s[ incerc siscot qi cea mai mici urmi de tumoare. Iar daci tumoarea era
ceea ce se cheam[ germinom, nu aveam si fiu nevoit si o inde-
plrtez deloc, iar soful siu putea fi tratat - 9i probabil vinde-cat - cu radioterapie.
16
Pineocitom
,,Prin urmare, dacl nu este cancer gi nu este germinom,atunci operafia este siguri", a spus ea, dar in vocea ei se simfeanesiguranfa.
Am ezitat, nedorind si o sperii. Mi-am ales atent cuvintele.,Da - devine mult mai pufin periculos dac[ nu incerc s[ inde-pirtez totul."
Am mai discutat pufin inainte s[ le urez noapte bunl qi siplec acasi.
A doua zi dimineafa, devreme, stlteam in pat qi m[ gAndeamIa tAn[ra pe care o operasem siptimAna trecuti. Avusese otumoare la miduva spinirii, intre vertebrele cervicale qase giqapte, qi - degi nu qtiu de ce, intrucAt operafia plruse si sedesfaqoare farl evenimente - s-a trezit din operalie paralizatipe partea dreapti a corpului. Probabil incercasem s[ indep[rtezprea mult din tumoare. Am fost probabil prea sigur pe mine.Nu fusesem suficient de temltor. imi doream din suflet caaceasti urmltoare operafie, operafie a tumorii glandei pineale,s[ meargi bine - s[ aibi un final fericit, toatl lumea si triiascflfericit[ pAni la sfArqitul viefii, astfel incAt s[ m[ pot simfi dinnou impicat cu mine.
Dar qtiam ci oricAt de tare regretam qi oricAt de bine ar fimers operafia de gland[ pineali, nimic din ce puteam face nuavea si anuleze rlul pe care i-l ficusem acelei tinere. Orice ne-fericire a mea era nimic in compara[ie cu ceea ce triiau ea qifamilia ei. Nu exista nici un motiv pentru care aceastl urmitoa-re opera{ie a tumorii pineale s[ meargfl bine, doar pentru c[speram eu cu atAta disperare ci avea s5. se intAmple astfel saupentru c[ operafia anterioar[ avusese un rezultat dezastruos.Rezultatul operafiei tumorii glandei pineale - indiferent dac[tumoarea era maligni sau nu, dacl puteam indepirta tumoareasau daci era lipitl firi speranfi de creier gi totul se termina