S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
=============================================================
Denumirea lucrării: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIDenumire proiect:
„INSTALAȚIE BIOGAZ PENTRU 1 MWel”Amplasament: Comuna Slobozia Ciorăști, T 94, P523, județul Vrancea
Beneficiar: S.C. CERT PRODEX S.R.L.Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:
Registrul național al elaboratorilorde studii pentru protecția mediului
www.mmediu.ro
Colectiv de elaborare:ing. Paul Giurcăing. Volodea Fecheteing. Iuliana Fechete
Responsabil lucrare: ing. Paul Giurcă
Director General,ing. Volodea Fechete
Martie 2010
1
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================CUPRINS1. Informatii generale.................................................................................................7
1.1. Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia…………………………..7
1.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere) ............................................................. 7
1.1.1. Date specifice investiţiei, cu etapele acesteia ........................................................... 7 1.1.2. Informaţii privind proiectul ..................................................................................... 12
Informaţii despre activitatea propusă, materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ............................................................................................................................................... 25 1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă ................................................................................................................. 28
1.3.1. Surse şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ............................................. 28 1.3.2. Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor ................................................................... 29 1.3.3. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................. 29
1.4. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. ....................................................................................... 30 BILANT TERITORIAL CONFORM DESTINATIEI TERENURILOR ............................ 33
ZONE FUNCTIONALE ................................................................................................ 33
ZONE FUNCTIONALE ................................................................................................ 33
Elementele componente ale instalaţiei .............................................................................. 34 2. Procese tehnologice ................................................................................................ 42
2.1. Date generale ....................................................................................................... 42
2.1.1. Informaţii de bază ................................................................................................. 42 2.1.2. Amplasare ............................................................................................................... 44 2.1.3. Elementele componente ale instalaţiei .................................................................... 44 2.1.4. Descrierea procesului tehnologic ........................................................................... 44
2.1.4.1. Fluxul de substanţă al substratului .............................................................................................................. 44
2.1.4.1.1. Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului ........................ 44 Fluxul de substanţă al substratului ........................................................................................................................... 45
Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului ........................................ 46 2.1.4.2. Fluxul de substanţă biogaz .......................................................................................................................... 49
2.1.4.2.1. Producţia de gaz ........................................................................... 49
2.1.4.2.2. Stocarea gazului ........................................................................... 49
Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul când procesul
tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea de
stocare/ardere a instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn –
făclie de siguranta, C15, realizat din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se
arde excesul de gaze .................................................................................... 51
2.1.4.2.4.Valorificarea gazului ...................................................................... 53
=============================================================2
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1.4.2.5. Aport energetic suplimentar .......................................................... 58
2.1.4.3.2.Conducerea instalaţiei .................................................................. 59
2.1.4.3.3.Compresorul .................................................................................. 59 2.1.4.5. Necesarul de forţă de muncă ...................................................................................................................... 60
2.1.4.5.1. Faza de construcţie ...................................................................... 60
2.1.4.5.2. Exploatarea ................................................................................... 65
2.1.5. Date tehnice ............................................................................................................. 68 2.1.5.1. Materii prime .............................................................................................................................................. 68 2.1.5.2. Capacităţi de stocare ................................................................................................................................... 69 2.1.5.3. Producerea de energie ................................................................................................................................ 69
2.1.6. Date de mediu ......................................................................................................... 70 2.1.6.1. Emisii ........................................................................................................................................................... 70 2.1.6.2. Măsuri de protecţie contra zgomotului ....................................................................................................... 73 2.1.6.3. Deşeuri ........................................................................................................................................................ 74
2.1.7. Necesarul de energie .............................................................................................. 74 2.1.8. Elemente de securitate a instalaţiei ....................................................................... 75
2.1.8.1. Tipul şi cauza deranjamentelor posibile ...................................................................................................... 75 2.1.8.2. Prevenirea deranjamentelor posibile .......................................................................................................... 76
2.1.9. Tehnica securităţii şi a măsurării ............................................................................ 77 2.1.9.1. Componente de siguranţă relevante ale instalaţiei ..................................................................................... 77 2.1.9.2. Tehnica de conducere a procesului ............................................................................................................. 79
2.1.10. Protecţia muncii .................................................................................................... 80 2.1.10.1. Pregătiri de protecţie constructive ............................................................................................................ 80 2.1.10.2. Preparative tehnice de protectie ............................................................................................................... 80 2.1.10.3. Pregătiri organizatorice de protecţie ......................................................................................................... 81
2.1.11. Protecţia impotriva exploziilor ............................................................................ 84 2.1.11.1. Descrierea substanţelor ............................................................................................................................ 84 2.1.11.2. Pericole de aprindere .............................................................................................................................. 85 2.1.11.3. Impărţirea pe zone .................................................................................................................................... 85 2.1.11.4. Inscripţionarea .......................................................................................................................................... 87 2.1.11.5. Măsuri de protecţie Ex .............................................................................................................................. 87
2.1.12. Măsuri de protecţie la incendii .......................................................................... 88 2.1.12.1. Principii generale ....................................................................................................................................... 88 2.1.12.2. Paza contra incendiilor .............................................................................................................................. 88 2.1.12.3. Stingerea incendiilor ................................................................................................................................. 89
2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ............................................................................................................................ 89
2.2.1. Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice ............. 90 2.2.2. Tehnici generale pentru fermentarea anaerobă ....................................................... 91
2.2.2.1. Creşterea timpului de retenţie în procesul de fermentare anaerobă .......................................................... 93 2.2.2.2. Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil .............................................. 93 2.2.2.3. Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de fermentare anaerobă . 95
2.2.3. Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată ....................................................... 95
2.3. Activităţi de dezafectare ................................................................................................. 99 3. Managementul deşeurilor ...................................................................................... 102
3.1. Managementul deşeurilor în perioada de construcţie ................................................. 102 3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare .................................................. 105
=============================================================3
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================3.3.1 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de construcţie .......... 105 3.3.2 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de funcţionare .......... 106
4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale
acestora ..................................................................................................................... 109
4A. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale
acestora în perioada de realizare a investiţiei ........................................................... 109
4B. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi masuri de reducere ale
acestora în perioada de funcţionare a investiţiei ...................................................... 116
4.1. Apa ............................................................................................................................... 116 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................................... 116 4.1.2. Alimentarea cu apă a obiectivului ......................................................................... 116 4.1.3. Managementul apelor uzate .................................................................................. 122 4.1.4. Prognozarea impactului ......................................................................................... 123 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................ 124
4.2. Emisii în atmosferă ...................................................................................................... 125 4.2.1. Date generale ......................................................................................................... 125 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ...................................................................................... 126 4.2.2.A. Documente de referinţă ..................................................................................... 126 4.2.2.B. Emisii în aer din activitatea instalaţiei analizate ............................................... 130
4.2.2.1. Surse de emisii ........................................................................................................................................... 130 4.2.2.2. Instalaţii de colectare, reţinere şi disperşie în atmosferă .......................................................................... 133 4.2.2.3. Concentraţii şi debite maşice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare ...... 134 4.2.2.4. Prognozarea poluării aerului ..................................................................................................................... 142
Caracterizarea surselor de emisie punctiforme şi a receptorilor - Surse . . . 142 4.2.2.5. Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................................................. 146 4.2.2.6. Evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei ......................................................................................... 146
4.3. Solul ............................................................................................................................ 146 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă ......................................................... 146 4.3.2. Modul de folosire a terenurilor ............................................................................. 149 4.3.3. Surse de poluare a solurilor ................................................................................... 149 4.3.4. Controlul emisiilor pe sol ...................................................................................... 150 4.3.5. Prognozarea impactului ........................................................................................ 151 4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................ 153
4.4. Subsolul ........................................................................................................................ 153 4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................. 153 4.6. Peisajul ......................................................................................................................... 154 4.7. Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................. 155
5. Analiza alternativelor ............................................................................................. 155
5.1. Generalităţi privind fermentarea anaerobă ................................................................... 157 5.1.1. Obiective, beneficii şi limitări ale fermentării anaerobe ....................................... 159
5.1.1.1. Obiective şi limitări .................................................................................................................................... 159 5.1.1.2. Avantaje şi dezavantaje ale FA .................................................................................................................. 161
5.1.2. Mecanismul fermentării anaerobe ......................................................................... 162 5.1.2.1. Hidroliză / lichefiere .................................................................................................................................. 163
=============================================================4
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================5.1.2.2. Formarea acizilor (acidogeneza) ................................................................................................................ 164 5.1.2.3. Formarea metanului (metanogeneza) ....................................................................................................... 164
5.1.3. Factorii care influenţează fermentaţia anaerobă ................................................... 169 5.2. Analiza mărimii impactului ........................................................................................ 173
5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ ............................................................ 176 5.2.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER ................................................ 176 5.2.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre ......................................................... 177 5.2.4. Impactul asupra solului şi subsolului .................................................................... 177 5.2.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective .............................. 178
5.3. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului ........................................ 180 6. Monitorizarea ......................................................................................................... 181
7. Situaţii de risc. Riscuri naturale ............................................................................. 182
8. Descrierea dificultăţilor .......................................................................................... 183
9. Rezumat fără caracter tehnic ................................................................................ 183
10. Anexe .................................................................................................................. 190
=============================================================5
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
1. Informaţii generale
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investiția
propusă de titular, s-a elaborat de către DIVORI PREST S.R.L. la comanda
beneficiarului, în baza contractului de prestări servicii nr. 79 din 30.10.2009.
Informații despre titularul proiectului:
Titularul proiectului este S.C. CERT PRODEX S.R.L., cu sediul social in
Focşani, str.Mureş nr.5, jud.Vrancea;
telefon/ax : 0237/ 226006; e-mail: [email protected]
CUI 6517716; J/39/1041/28.11.1994
administrator: Ing. Tomulescu Costel
Informatii despre autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului:
Autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
este S.C. DIVORI PREST S.R.L. cu sediul în strada Cărăbuş, nr. 19, municipiul
Focșani, județul Vrancea.
Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : drd. ing. Paul Giurcă; Tel.: 0337.103.508; Mobil: 0733.948.045; fax: 0237.230.271
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 68, având competența
de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu), RIM (raport
privind impactul asupra mediului), BM (bilanț de mediu), RA (raport de
amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare adecvată).
Denumirea proiectului:
“Instalaţie biogaz pentru 1 MWel”, comuna Slobozia Ciorăşti, judeţul Vrancea”
Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost
realizat conform:
=============================================================6
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== anexei nr. 4 la HG 445/2009 privind Stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private şi cu prevederilor
art. 12, alin. (1) din cadrul aceleiaşi normativ;
anexei nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a
“Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului
asupra mediului”;
indrumarului ARPM Galaţi, transmis titularului investiţiei
Scopul prezentei documentaţii este acela de a stabili, prin metode specifice,
impactul potenţial asupra factorilor de mediu din zona de amplasare a obiectivului de
investiţie: ” Instalaţie biogaz pentru 1 MWel”, comuna Slobozia Ciorăşti, judeţul
Vrancea”, biogaz obţinut prin fermentarea deşeurilor organice de origine animală
(dejecţii de porci) şi vegetală precum şi măsurile de prevenire şi diminuare a
impactului prognozat.
Întrucât investitia presupune parcurgerea obligatorie a cel puţin următoarelor
etape principale, respectiv:
etapa de demolare a construcţiilor existente pe amplasament
etapa de construire a obiectivului;
etapa de funcţionare/exploatare a obiectivului;
etapa de demontare/dezafectare/demolare/închidere/postînchidere,
prezenta documentaţie face referire la toate aceste etape.
1.1. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie,
funcţionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere)
1.1.1. Date specifice investiţiei, cu etapele acesteia
Proiectul este o investiţie nouă, ce se va realiza pe un teren amplasat in judeţul
Vrancea, comuna Slobozia Ciorăşti, T94, P523, extravilan. Această locaţie este
proprietatea beneficiarului, conform contract de donaţie imobiliară nr. 644/29.04.2009 şi
contractului de comodat nr. 2808/19.05.2009, pe parcela identificată, T94, P 523, nr.
cadastral 368N – poziţionată într-o zonă de unităţi agricole.
=============================================================7
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================In cadrul "Planului Urbanistic General al comunei Slobozia Ciorăşti", destinaţia
iniţială a acestui teren este "unităţi agricole". Suprafaţa totală a terenului este de
38.381 mp, din care o zonă este destinată drumului public cu amenajările sale
existente (1.530 mp), spaţii verzi (680 mp), zonă unităţi agricole (33.393 mp) iar restul
terenului este agricol (1898 mp).
Zona şi amplasamentul Terenul pe care se va face investiţia este situat în extravilanul comunei
Slobozia Ciorăşti, T94, P523, județul Vrancea, într-o zonă cu destinaţie unităţi
agricole conform P.U.G. al comunei Slobozia Ciorăşti,.
Menţionăm că obiectivul propus nu se află in zona sau in vecinătatea ariilor
naturale protejate sau ariilor speciale de conservare declarate şi definite conform
"O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei salbatice" cu modificările și completările ulterioare sau prin
"Legea nr. 259/2006 privind protejarea monumentelor istorice".
Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat Terenul este proprietatea beneficiarului, conform contractului de donaţie
imobiliară, nr 644/29.04.2009 şi contractului de comodat nr. 2808/19.05.2009
Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; Suprafaţa terenului este de 38.381 mp . În prezent terenul figurează ca zonă
unităţi agricole.
Din punct de vedere funcţional, zona cea mai importantă este constituită din
clădiri pentru unităţi industriale de producere a biogazului şi convertirea acestuia in
energie electrică. Aceasta zonă ocupă o suprafaţă de 10.859 mp, adică 28.29 % din
suprafaţa totală. O altă zonă importantă este cea destinată aleilor şi platformelor
carosabile :4365 mp.
=============================================================8
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Evaluarea potenţialului resursei regenerabile (a disponibilităţii resursei
respective) Romania dispune de un potential deosebit in ceea ce priveşte cantitatea de
biomasă. Conform evaluarilor Ministerului Mediului şi Pădurilor, biomasa are cel mai
mare potential de valorificare dintre toate sursele regenerabile de energie aşa cum
se arată in diagrama de mai jos unde sunt reprezentate procentual :
Biomasa
Energie eoliana
Energia solară
Hidrocentrale
Energia termală
Potentialul de productie de energie verde
66%
17%
12%
4%
1%
12345
Ponderea terenurilor agricole este de 0,7 ha /locuitor fată de 0,4 ha/locuitor in
UE-25 astfel incat rezultă o cantitate insemnată de deşeuri fermentabile.Bogata
disponibilitate a deşeurilor organice in Romania se datorează , in parte şi lipsei de
bune practici şi tehnologii moderne de tratare a acestui tip de deşeuri.Mai mult,
fracţia organică din deşeurile menajere este mai mare decat media europeană,
variind intre 50 şi 60%.
Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice.
Biomasa înmagazinează energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor
din care provine. Descompunerea biomasei de origine vegetală sau animală se
=============================================================9
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================realizează în natură prin organisme unicelulare (microorganisme), fără a fi necesar
niciun aport energetic. Biogazul obţinut prin descompunerea pe cale anaerobă a
deşeurilor conţine 50-90 % gaz metan (CH4), 10-40 % CO2 şi 0-0,1% H2,
compoziţie asemănătoare cu a gazului metan brut. În urma cercetărilor făcute între
anii 1942 şi sfârşitul celui de-al doilea război mondial de chimistul Ducelier şi
inginerul agronom Marcel Isman, metoda şi-a făcut apariţia şi în Europa, mii de ferme
fiind echipate cu astfel de instalaţii. Tehnologiile biologice de producere a gazelor
combustibile folosite în prezent în multe ţări de pe glob tind să dezvolte acţiunea unor
microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată convertibilă în metan.
Mecanismul de reacţie Prin fermentaţie (un proces anaerob care se produce în absenţa oxigenului din
aer) se descompune substanţa organică într-un recipient închis (reactor/fermentator).
Ca produse de descompunere se obţin gazul metan CH4 şi dioxidul de carbon CO2.
Pentru asigurarea materiei prime de bază în cadrul tehnologiei utilizate
(substratul de fermentare) format în principal din siloz porumb şi deşeuri organice de
origine animală (dejecţii de la fermele de animale), S.C. CERT PRODEX SRL va
încheia precontract cu furnizori existenţi în zonă.
Zilnic, in cuvele de amestec este pregătit substratul de fermentare, in cantitate
de 112,6 to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.
Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (conform schemei fluxului
tehnologic anexat), in procesul de fermentare trebuie sa acceadă următoarea reţetă:
siloz porumb sau similar: 65 to/zi;
dejecţii lichide porcine sau provenite de la alte animale, 10 to/zi;
apa de proces, pentru hidratarea substratului, obţinută din:
foraj propriu, 21,8 to/zi;
din sedimentarea şi îngroşarea nămolului fermentat, în rezervoarele de stocare, 15,8
to/zi.
Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
=============================================================10
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Din punct de vedere al utilităţilor, investiţia va fi autonomă faţă de reţelele
comunei Slobozia Ciorăşti.
Necesarul de apă potabilă şi tehnologică va fi asigurat dintr-un puţ de
adâncime, cu ajutorul unei pompe, a cărui realizare face parte din proiect.
Necesarul de energie electrică va fi asigurat din producţia proprie.
Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei (cu detalierea calendarului activităţilor) Investiţia va fi realizată în 9 luni de la începerea lucrărilor. Lucrările de
demolare a construcţiilor existente pe amplasament şi cele de construcţie a instalaţiei
sunt estimate la 6 luni, iar pentru începerea producţiei mai sunt necesare 3 luni.
Costurile estimative ale investiţiei; valoarea proiectului;Valoarea estimată a lucrărilor este de 3,05 milioane euro.
Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţieiNumăr de locuri de muncă create în faza de execuţie:
Pentru un timp de construcţie a instalaţiei de biogaz de aproximativ 6 luni, sunt
necesare următoarele forţe umane:
aproximativ 8 zidari – pentru lucrările de zidărie şi de turnare a betonului;
aproximativ 8 lăcătuşi mecanici – pentru lucrările de montaj ale conductelor şi pentru
lucrările la instalaţie.
circa 10 ajutoare pentru lucrările de tinichigerie, de izolaţii şi pentru lucrările efectuate
la sol.
circa 4 electricieni, pentru lucrările cu specific electric.
=============================================================11
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Titularul investiţiei va realiza contractarea lucrărilor de construcţii-montaj cu
furnizorul echipamentelor, dacă acest lucru va fi posibil.
Număr de locuri de muncă create în faza de operare
După timpul afectat construcţiei urmează o perioadă de 2-3 luni pentru
punerea in funcţiune. Din acest moment sunt necesare aproximativ 14-17 persoane
ocupate in activitatea instalaţiei de biogaz.
După finalizare, în faza de operare, obiectivul va utiliza ca personal: lăcătuşi
mecanici, electricieni, operatori, şef de instalaţie, laboranţi chimişti, secretar,
economist, inginer agronom, paznic de noapte și manager general.
1.1.2. Informaţii privind proiectul
Situaţia existentăAmplasamentul propus este situat în extravilanul com.Slobozia Ciorăşti, cu
folosinţă unităţi agricole. Vecinătăţile amplasamentului sunt:
- în partea de est, fosta Fermă nr. 20 pentru creștere vaci de lapte,
actualmente proprietatea S.C. EUROLACT S.R.L., aflată in conservare.
- în partea de nord, drum comunal DC 149 Focșani – Slobozia Ciorăști și
=============================================================12
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Ferma de porci S.C. CONSINTERFIN S.R.L. la peste 100m;
- în partea de sud, terenuri agricole proprietate privată locuitori Slobozia
Ciorăşti;
=============================================================13
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- în partea de vest, drum de exploatare şi zona de protectie CFR, magistrala
500. Distanţa faţă de axul căii ferate este de minim 20 m
Analiza geotehnică
Conform Normativului P100-1/2006, construcţiile se află pe harta de
macrozonare seismică a ţării, in zona cu hazard seismic cu ag= 0,32, perioada de colt
1,0 sec.
Teritoriul comunei este situat la circa 20 km sud de municipiul Focşani, in zona
de câmpie.
Acviferul de adâncime este influenţat direct de apele de suprafaţă, având
direcţia de curgere NV - SE, cu panta de 0,8 - 1 %.
Comuna se caracterizează printr-un climat continental de câmpie cu ierni reci
şi veri călduroase şi uscate.
Vânturile dominante sunt din sectorul N – E.
Din punct de vedere geologic conform hărţii sc. 1 : 200.000 (fragment foaie
Focşani) rezultă că in zona celor două localităţi apar la zi sedimente de vârstă
cuaternară (pleistocen superior şi holocen).
Din studiile intocmite rezultă următoarea litologie specifică in zonă.
=============================================================14
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• 0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos
• 0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben ( lut. loessoid senşibil la
umezire atinge valori de 4 - 6 %, sub incarcarea de 3 daN/cmp;
• 4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip
Căile de comunicatie
Singura cale de comunicaţie existentă in zonă este drumul comunal Dc 149,
dar merită menţionat că pe latura vestică a amplasamentului mai există şi un drum
de pământ.
Profilul transversal al drumului comunal existent la această dată este constituit
din platforma de rulare de 7 m lăţime, spaţii verzi de cca 1,50 m pe fiecare parte.
Starea carosabilului este destul de precară, drumul nefiind reabilitat in ultimii 20 ani.
Analiza fondului construit existent
La aceasta dată, terenul este ocupat cu platforme betonate şi câteva clădiri in stare
avansată de degradare in care se depozitau pesticidele şi ingrăşamintele chimice ce
se foloseau in agricultură inainte de 1990. Aceste clădiri urmează să se demoleze,
cu excepţia fostei clădiri administrative care va fi reabilitată şi refuncţionalizată
conform noilor cerinţe.
Eliminarea deşeurilor rezultate din demolarea lor se va face astfel:
- deşeurile reciclabile (metal, hartie, PVC) se vor preda la REMAT Vrancea;
- materialele inerte - in cantitate de 3 - 5 m3 se vor evacua in locul indicat de
Primaria Sl. Ciorăşti
- deşeurile periculoase conţinând azbest, vor fi preluate de o firmă atestată in
acest scop.
Se vor demola:
- C1 – locuinţă Sc = 143,44 mp
- C2 –şopron Sc = 440,00 mp
- C3 – cabina basculăSc = 14,00 mp
- C4 – cântar basculă Sc = 37,80 mp
- C6 – rampă Sc = 47,50 mp
- C7 – magazie Sc = 1199,00 mp
- C8 – magazie Sc = 180,00 mp
=============================================================15
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- C9 – depozit carburanţi Sc = 54,00 mp
Pentru demolarea clădirilor s-au stabilit urmatoarele etape:
dezafectarea instalaţiilor tehnologice de la basculă şi evacuarea
acestora
evacuarea confecţiilor metalice
evacuarea tâmplăriilor din faţada clădirilor
desfacerea invelitorilor din azbociment
demontarea elementelor acoperişului (ferme metalice sau din lemn)
demolarea elementelor de inchidere din zidărie
demolarea elementelor verticale ale structurii de rezistenţă
demolarea plăcilor de la cota +/-0.00 din beton
demolarea fundaţiilor şi a elementelor de infrastructură
transportul materialelor in afara incintei
Descrierea etapelor de demolareOperatiuni pregatitoare:
Fazele tehnologice de demolare vor fi precedate de următoarele operaţiuni:
imprejmuirea incintei de lucru şi protejarea clădirilor invecinate
montarea unor panouri indicatoare de avertizare
stabilirea unui responsabil cu protecţia muncii şi supravegherea lucrărilor de
mare periculozitate
decuplarea instalaţiei electrice
demontarea instalaţiilor electrice, sanitare
demontarea confecţiilor metalice sau a tâmplăriei din interiorul construcţiei
demontarea elementelor de inchidere vitrate şi opace
desfacerea invelitorilor
Etapa de demolare
Se demolează cu ajutorul excavatorului echipat cu foarfecă demolatoare,
prevăzută cu fălci de tăiere a oţelului beton.
Ordinea de demolare se va constitui ca principiu de sus in jos cu respectarea
elementelor de sprijin in timpul spargerii, respectiv tăierii.
=============================================================16
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Operaţiunile de demolare intodeauna vor fi combinate cu ajutorul tăierilor
oxigaz executate de operatori specializaţi in acest sens. Astfel, după ce corpul de
clădire a fost demolat, bucăţile de material inert care prezintă capete de fier beton,
vor fi tăiate cu flacăra oxigaz de către sudor.
Traseu tehnologic:
Ordinea demolării. Conform dispoziţiei de sus in jos, fragmentarea, respectiv
ruperea, trebuie să respecte dispoziţia de rezistenţă a structurii până la eliberarea
completă a sarcinii.
Materialul rezultat. Molozul, deşeul inert poate fi depus după ce a fost tăiat, in
imediata apropiere (spaţiu stocare temporară în vederea eliminării ) sau poate fi
incărcat direct in mijloacele auto de către incărcătoarele frontale.
Spargerea platformelor şi fundaţiilor şi evacuarea acestora. Aceasta etapă va
fi realizată cu ajutorul ciocanelor hidraulice, excavatoarelor cu cupă. Molozul rezultat
va fi incărcat şi evacuat.
Aceste etape vor continua până la eliberarea completă a suprastructurii,
respectându-se procedurile de depozitare, incărcare şi evacuare analizate anterior.
Dezafectarea şi demontarea constructiilor metalice
În etapa postutilizare a construcţiilor metalice, lucrările mecanice necesare a fi
efectuate sunt:
verificarea atentă, vizuală şi prin măsurători simple, directe, a stării tehnice
(fizice);
analiza posibilităţilor de dezafectare;
analiza posibilităţilor de acces pentru următoarele tipuri de utilaje (agregate de
sudură, macarale, basculante, autocamioane);
stabilirea tehnologiei de demontare şi transport de pe locaţii .
dezafectarea confecţiilor metalice demontabile şi a invelitorilor din azbociment
Succesiunea operaţiilor de demontare este similară, dar in secvenţă cronologică
inversă montajului.
=============================================================17
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Desfiintarea fundatiilor din beton
Caracteristica acestor lucrări este aceea că betonul se prezintă sub formă de
masive (blocuri sau elemente liniare ) ingropate in pământ. Dezafectarea se face prin
demolare cu mijloace mecanice. Pentru a fi spart, betonul trebuie degajat prin
săpătura pământului din jurul betonului in cazul blocurilor, de cel puţin pe o latură la
fundaţiile liniare, până la cota tălpilor fundaţiilor. Spargerea acesteia se va realiza cu
ajutorul excavatorului cu picon. Materialul rezultat va fi incărcat cu excavatorul şi
evacuat. Pentru fundaţiile de dimensiuni mici se poate aplica metoda de dislocare cu
buldozerul.
Se va dezafecta reteaua electrică.
Desfiintarea constructiilor subterane
Desfiinţarea construcţiilor subterane din beton simplu/ armat tip bazine, cuve,
canale,cămine se realizează prin demolarea / spargerea betoanelor cu mijloace
mecanice . Demolarea se execută de la nivelul solului pentru construcţiile cu până la
1,50 m adâncime.
Inainte de executarea propriu zisă a demolării se vor desface toate accesoriile
metalice fixate pe beton (elemente ale cântarului-basculă , corniere pentru bordare
muchii, etc).
Desfacerea accesoriilor metalice se face prin dislocare şi manipulare manuală
sau mecanică (cu macara) pentru accesoriile fără fixare. Pentru accesoriile inglobate
in beton ( suporţi, corniere de bordaj) desfacerea se face prin dislocare din beton cu
spargerea locală a betonului in zonele cu inglobare sau dacă nu se refolosesc, prin
tăiere la faţa betonului.
Accesoriile metalice se sortează pentru valorificare ca fier vechi.
Pentru construcţiile de dimensiuni şi adâncimi mici (canale, cămine)
dezafectarea se poate face şi prin dislocare in ansamblu sau pe tronsoane prin
săpare şi impingere cu lama buldozerului sau excavatorului, după care blocurile de
beton se mărunţesc prin spargere la dimensiuni convenabile transportului.
=============================================================18
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Regimul şi tratarea materialelor rezultate din dezafectarea construcţiilor Materialele recuperabile se conservă, se transportă in depozitul pus la
dispoziţie de beneficiar, pentru utilizare la alte lucrări sau se comercializează.
Confecţiile metalice nerefolosibile se sortează pe tipurile de metal, se
tranşează la dimensiuni gabaritice şi se valorifică la fier vechi.
Deşeurile inerte (moloz, sfărâmături din beton ) se vor depozita in gropi,
funcţie de cerinţele autorităţilor locale.
Deşeurile periculoase sau toxice vor fi predate pe bază de contract unei
societăţi agreate pentru neutralizarea sau distrugerea acestora.
Materialele ca azbocimentul trebuie colecţionate separat şi preluate de firme
specializate în vederea eliminării.
Deşeurile de plăci de azbociment vor fi depozitate temporar pe platformă
betonată şi vor fi acoperite cu folie PVC pănă la evacuarea de pe amplasament.
Zona de stocare temporară va fi semnalizată corespunzător, cu indicatoare montate
in locuri cu vizibilitate.
Cantitati estimate pentru diferite tipuri de deşeuri- moloz construcţii de cărămidă: cca 380 t
- moloz construcţii de beton: cca 230 t
- deşeuri plăci azbociment (cod 17 06 05): cca 37 t
- deşeuri metal: cca 22 t
- deşeuri material lemnos: cca 20 t
Deşeurile generate în perioada de demontare/demolare vor fi gestionate
conform tabelului:
SursaDenumire
deşeu / cod deşeu
Mod de gestionare
Valorificare Eliminare Stocare
Demolări Moloz17.01.07
- Depozitare în locuri amenajate,
cu acceptul Primăriei locale
Temporară, pe platformă special
amenajată, pe amplasament
=============================================================19
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Cărămizi 17.01.02 -
Depozitare în locuri amenajate,
cu acceptul Primăriei locale
Temporară, pe platformă special
amenajată, pe amplasament
Beton17.01.01 -
Depozitare în locuri amenajate,
cu acceptul Primăriei locale
Temporară, pe platformă special
amenajată, pe amplasament
Lemn17.02.01
Valorificarea ca lemn de foc
catre proprii angajati
Temporară, pe platformă special
amenajată, pe amplasament
Deşeu metalic feros
17.04.05
Prin operatori autorizati -
Temporară, pe platformă special
amenajată, pe amplasament
Deşeuri de sticla
17.02.02
Prin operatori autorizati -
Temporară, pe platformă special
amenajată pe amplasament
Pământ17.05.03* - Prin societăţi
autorizateTemporară, pe amplasament
Azbociment17.06.01* - Prin societăţi
autorizateTemporară, pe amplasament
Deşeuri din materiale plastice 17.02.03
Prin operatori autorizati - Temporară, in
cadrul secţiilor
Materiale absorbante15.02.02*
- Prin firme autorizate
Se stochează în recipienti metalici pe amplasament
Activităţi gospodăreşti
Deşeuri menajere.20.03.01
- Prin societăţi autorizate
Temporară, pe amplasament, în
containere metalice speciale
tip municipal
Deşeuri PET15.01.02
Prin operatori autorizati -
Temporară, pe amplasament, in
containere special
amenajate
=============================================================20
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Activităţi de curăţenie în interiorul şi exteriorul societăţii
Deşeuri biodegradabile – spatii verzi
20.02.01
- Prin societăţi autorizate
Temporară, pe amplasament, în
containere metalice speciale
tip municipal
Măsuri privind protecţia mediului în perioada de demolare/demontare Lucrările de demolare/ demontare a instalaţiilor vor fi efectuate cu respectarea
următoarelor măsuri:
organizarea de şantier se va realiza în perimetrul pe care va fi realizată
investiţia, aspect care va contribui la reducerea poluării.
necesarul de personal şi utilaje presupune ca dotări de organizare de şantier -
barăci de tip container.
pe durata executării lucrărilor, constructorul va urmări în permanenţă
respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare
în parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, PŞI şi
de protecţie a mediului pentru tot personalul de execuţie.
in vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii beneficiarul investiţiei va trebui
să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe (fum, gaze
nearse, monoxid de carbon, etc.)
constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât impactul
asupra mediului datorat antrenării pulberilor sedimentabile de pe sol să fie cât
mai redus.
depozitarea provizorie a deşeurilor rezultate din activitatea de
demontare/demolare se va face integral pe amplasament, cu respectarea
prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare
regimul gospodăririi deşeurilor produse în timpul execuţiei lucrărilor va face
obiectul organizării de şantier, în conformitate cu reglementările în vigoare,
aceste deşeuri vor fi colectate pe tipuri şi eliminate corespunzător.
Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul
organizării de şantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.
Aceste deşeuri, periodic, vor fi predate către societăţi autorizate.
=============================================================21
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Echiparea tehnico - edilitară
Pe amplasament, nu există reţele de apă, canalizare sau gaze naturale.
In apropierea fostei clădiri administrative, există un bazin vidanjabil, cu volumul
de 4 mc, colmatat. Acesta se va igieniza şi dezafecta.
Perimetral amplasamentului, există un canal dalat, de colectare a apelor
pluviale, cu descărcare in rigola dalată, amplasată pe DC 149. Acesta se va
refuncţionaliza şi se va utiliza in continuare.
Situaţia propusă Pentru stimularea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial
şi ca urmare a semnării Protocolului de la Kyoto, semnatarii acestui acord au
introdus sistemul de recompesare a producătorilor de energie electrică din surse
regenerabile cu aşa numitele « Certificate Verzi ». Intrucât fabrica de biogaz
contribuie la reducerea emisiei de gaze cu efect de seră, in acelaşi timp producând
energie electrică din biomasă, beneficiază de acest sistem de recompensare.
Biogazul este un amestec gazos format din metan (max 80%) şi dioxid de
carbon (minimum 20%) alături de care se găsesc in cantităţi mici hidrogen (H2)m
hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de apă, urme de amoniac (NH3)m azot
(N2).
In mod natural, biogazul rezultă din descompunerea anaerobă, in prezenţa
bacteriilor specifice, metanogene, a deşeurilor organice. Acest proces are loc in mod
natural in lacuri, bazine de stocare a dejecţiilor sau spaţii de stocare a dejecţiilor
solide care intrunesc condiţiile minime necesare pentru fermentarea anaerobă. La
sfârşitul procesului se obţine un reziduu de proces compus in principal din apă,
substanţe organice nereductibile (in general bogate in celuloză sau de provenienţă
lemnoasă) şi substanţe anorganice, săruri minerale, nisip etc. Nu trebuie uitat insă că
procesul de fermentare trebuie sa aibă loc intr-un mediu umed cu un conţinut de apă
de minim 50%.
Fabrica de biogaz, având ca proces tehnologic, tehnologia Eisele, combină
două sisteme de fermetare: mezofil şi termofil. Această tehnologie de producere a
biogazului dezvoltată de firma Franz Eisele & Sohne Gmbh şi perfecţionată in
=============================================================22
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================cooperare cu Universitatea din Hochenheim – Germania presupune fermentarea
substratului in cascadă şi trecerea acestuia, in funcţie de provenienţa materiilor
prime, succesiv printr-un proces de fermentare mezofil şi termofil sau numai printr-un
proces de fermentare termofil.
La ieşirea substratului din fermentator, acesta este epuizat din punct de
vedere al capacităţii de producere a biogazului, este sterilizat, ca urmare a trecerii
prin procesul de fermentare termofil, cantitatea de metan maximă este extrasă din
biomasă, substratul este mineralizat pana la nivel de 90-95%.
Proiectul prevede cerinţe de spaţii pentru următoarele obiective:
celule depozitare materie primă ( siloz şi dejecţii animaliere) ;
bazine fermentatoare din oţel inoxidabil ;
bazine pentru stocarea temporară a nămolului, ca produs secundar al procesului
de producţie ;
asigurarea de utilităţi necesare realizării obiectivelor productive nepoluante ;
spaţii de parcare care să deservească funcţiunile de pe amplasament
Se intenţionează realizarea unei staţii de biogaz care să utilizeze ca materie
primă în special silozul de porumb şi în secundar dejecţii animaliere. Biogazul produs
va fi utilizat pentru producerea de energie termică şi electrică (cogenerare) în bateria
de cogeneratoare, care este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,
containerizate, C6. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se
realizează cu gaz petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in
montaj aerian, cu volumul de 2000 l.
In urma procesului de cogenerare se obţine energie electrică, din care
aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din
care aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.
Din activitate rezultă energie electrică (22.330 kw el/zi) şi termică (25765
kw/zi), utilizate pentru asigurarea independenţei energetice a staţiei şi comercializare.
Nămolul de fermentare rezultat, aproximativ 90 to/zi, este stocat în cele doua bazine
stocatoare nămol fermentat.
=============================================================23
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert, din punct de vedere chimic,
urmează a fi folosit în fertilizarea terenurilor agricole, în perioadele de fertilizare a
acestora (înainte de începerea lucrărilor agricole)
In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum
mediu de nămol de 35.345 mc/an, ce va asigura fertilizarea, anuală, a circa 706 ha,
teren agricol, pentru o cantitate maximă, recomandată, de 50 mc/ha.
Din proces rezultă biogaz şi nămol fermentat. Biogazul produs va fi utilizat
pentru producerea de energie termică şi electrică, iar nămolul fermentat s-a dovedit a
fi un foarte bun îngrăşământ natural pentru soluri.
Capacităţi nominale de producţie proiectate:
Nr. crt.
Denumirea activităţii /instalaţiei UM Capacitate nominală
1. Instalaţia de biogaz ♦ Cantitate de materii prime t/zi
t/an
75
17.250♦ Producţia de biogaz m3/h
m3/zi
m3/an
410,5
9852
2 265 960 ♦ Cantitatea de nămol fermentat t/an 20 700
2. Instalaţia de cogenerare Puterea nominală a instalaţiei de
cogenerare
kW 1000
Producţia de energie electrică kWel/zi
kWel/an
22.330
5.135.900 Producţia de energie termică kWt/zi
kWt/an
25765
5.925.950
Regimul de lucru
=============================================================24
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================S-au considerat următoarele durate de funcţionare pentru instalaţiile noi
prevăzute în cadrul obiectivului de investiţie:
Instalaţia de biogaz: 24 ore/zi
230 zile/an
Instalaţia de cogenerare: 24 ore/zi
230zile/an
Informaţii despre activitatea propusă, materiile prime, substanţele sau
preparatele chimice
Activităţi propuse:1) Depozitarea temporară a materiei prime în cele două celule de siloz C7 şi
C8 şi rezervorul pentru dejecţii C18
2) Colectarea şi tratarea deşeurilor de animale nepericuloase (categ. 2 şi 3)
având o capacitate de tratare ce depășește 10 t/zi în cadrul instalaţiei de biogaz –
Activitate IPPC.
Capacitatea nominală a instalaţiei de biogaz: 75 t/zi – materie primă, activitate
încadrată conform prevederilor:
OUG 152/2005 – Anexa nr. 1: poz. 6.5. – Instalaţie pentru eliminarea sau
valorificarea carcaselor de animale şi deşeurilor de animale având o capacitate de
tratare ce depășește 10 t/ zi.
Ord. 337/2007 Cod CAEN – 3811 – Colectarea deşeurilor nepericuloase
Cod CAEN – 3821 – Tratarea şi diminuarea deşeurilor nepericuloase
Regulament CE 1774/2002, cu modificările şi completările ulterioare
Instalaţie intermediară – art. 10
Condiţii de aprobare DeşeuriCateg. 1 şi 2 Categ. 3
=============================================================25
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa III, cap.I Anexa III, cap.Ib) să manipuleze şi să depoziteze materiile de categ. 1 şi 2 în conformitate cu
Anexa III, cap.II, partea B
Anexa III, cap.II, partea A
c) să efectueze verificările proprii prevăzute la art. 25
Art. 25 Art. 25
d) să fie verificate de autorităţile competente conf. art. 26
Art. 26 Art. 26
Instalaţie de prelucrare – igienizare
Condiţii de aprobareDeşeuri
Categ. 1 şi 2Art. 13
Categ. 3Art. 17
a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa V, cap.I Anexa V, cap.I şi Anexa VII, cap. I
b) să manipuleze, să prelucreze şi să depoziteze
Anexa V, cap.II şi Anexa VI, cap. I
Anexa V, cap.II şi Anexa VI, cap. I
c) să fie validate de autoritatea competentă în conf. cu
Anexa V, cap.V Anexa V, cap.V
d) să efectueze verificările proprii, conf.
Art. 25 Art. 25
e) să fie verificate de autoritatea competentă conf.
Art. 26 Art. 26
f) să se asigure că, după prelucrare, prod. respectă cerinţele din
Anexa VI, cap.I Anexa VII, cap.I
Instalaţie de biogaz – art. 15
Condiţii Art.a) Să fie conforme cu cerinţele din Anexa VI, cap. II, partea A
b) Să manipuleze şi să transforme subprodusele de origine animală în conformitate cu
Anexa VI, cap. II, parţile B şi C
c) Să fie verificate de autoritatea competentă în Art. 26
=============================================================26
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================conformitate cu
d) Să elaboreze şi să pună în aplicare metode de monitorizare şi de verificare a punctelor de control decisiv
-
e) să se asigure că reziduurile de fermentaţie respectă standardele microbiologice prevăzute de
Anexa VI, cap. II, partea D
Instalaţie de depozitare nămol fermentat – art.11
Condiţii de aprobare DeşeuriCateg. 1 şi 2 Categ. 3
a) să fie conforme cu cerinţele din Anexa III, cap.III Anexa III, cap.IIIb) să fie verificate de autorităţile competente conf.
Art. 26 Art. 26
Document de referinţă : Best Available Techniques in the Slaughterhouses and
Animal By-products Industries
3) Producerea de energie electrică din surse regenerabile prin cogenerare de înaltă eficienţă – activitate încadrată conform:
Ord. 337/2007:
Cod CAEN: 3511 – Producţia de energie electrică şi
3514 – Comercializarea energiei electrice
Activitatea de producere biogaz are loc printr-un proces de fermentare
anaerobă. În acest proces sunt necesare materiile prime din tabelul 1.2.1 pentru
producerea energiei brute: 22 330 Kw/zi energie electrică + 25765 kw/zi energie
termică.
Tabel 1.2.1. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele
chimice
=============================================================27
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Denumirea
materiei prime, a substanţei
sau preparatului
chimic
Cantitatea anuală /
existentă în stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice
Categorie Periculozitate**
Fraze de risc*
Substanţe organice
biodegradabile
17 250 tone /an N - -
Biogaz (metan) 2673,8 tone/an2 265 960 mc/an
P
Nămol fermentat 20 700 t/an N - -
* Conform Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr.200/2000 privind claşificarea,
etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată
prin Legea nr.451/2001 şi HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind claşificarea,
etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase.
** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind claşificarea, etichetarea şi ambalarea
substantelor şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr.451/2001
1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi
de activitatea propusă
1.3.1. Surse şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Sursele de zgomot şi vibraţii pot fi:
• organe de maşini în mişcare;
• motoarele electrice din dotare;
• mijloacele de transport
Pentru sursele enumerate mai sus, se consideră zgomotul mediu de 70 dB(A)
Nivelul zgomotului exterior :
La cel mai apropiat receptor protejat, la o distanţă r2 = 10 m de sursă , considerand
ca:
=============================================================28
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă
de sursă ;
apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul
absorbţiei în aer ,
se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei :
r1
L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ]
r2
unde :
L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă
L1 = 70 dB (A)
r1 = 1 m
r2 – distanţa de la sursă până la limita staţiei
r2 = 10 m
L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.
Staţia nu va crea disconfort în zonă datorită zgomotului produs.
1.3.2. Surse şi protecţia împotriva radiaţiilor
Activitatea de producere energie din biogaz nu va genera surse de radiaţii.
Câmpurile electromagnetice aferente liniilor de transport energie sunt de
intensitate redusă şi nu afectează semnificativ mediul.
1.3.3. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Datorită managementului apelor uzate, a deşeurilor şi a materiilor prime, nu
vor fi alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a staţiei.
Beneficiarul va realiza planul de management al deşeurilor organice o dată la
patru ani cu aprobarea tuturor factorilor abilitaţi.
=============================================================29
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
1.4. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi
indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.
Analiza alternativelor comportă 2 direcţii de abordare:
alternative tehnologice
alternative de amplasament
Alternativele tehnologice se referă la alte modalităţi de obţinere a energiei
electrice din surse neconvenţionale şi, de asemenea, la alte metode de tratare a
deşeurilor organice. În tabelul 1.2.5. sunt prezentate sumar principalele alternative cu
avantaje şi dezavantaje specifice.
Tabel 1.2.5. Alternative tehnologice
Tehnologie Materie primă
Produse principale
Produse secundare
Implicaţii de mediu
Observaţii
Fermentarea anaerobă
Siloz de porumb, deşeuri organice (dejecţii)
Energie electrică şi termică
Nămol fermentat – îngrăşământ natural pentru sol
Se pot folosi o gamă largă de deşeuri organice. Se produce energie electrică şi termică din surse regenerabile
Alternativa propusă de beneficiar. Obiectivul principal al proiectului este obţinerea de energie
Compostarea aerobă
Deşeuri organice (dejecţii animaliere, resturi vegetale)
Compost îngrăşământ natural pentru sol
- Există restricţii în ceea ce priveşte materiile prime
Prin compostare nu se poate capta energie
Turbine eoliene
Vânt Energie electrică
- Pot avea impact semnificativ asupra mediului
Suprafaţă mare de teren
=============================================================30
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive:
disponibilitatea materiei prime;
eficienţa energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,
obtinerea de certificate verzi etc.
posibilitatea de comercializare a produselor secundare (nămol fermentat);
disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.
Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele
motive:
terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini
sensibili, la o distanţă de 20 km de limita mun. Focşani;
in apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri
de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;
disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată;
existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica nămolul
fermentat rezultat;
nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel încât o investiţie de asemenea
anvergură va crea un impact socio-economic pregnant;
disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor
administrativ – teritoriale;
Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
În cadrul "Planului Urbanistic General al com. Slobozia Ciorăşti", destinaţia
initială a acestui teren este "unităţi agricole". Suprafaţa totală a terenului este de
38.381 mp, din care o zonă este destinată drumului public cu amenajările sale
existente (1530 mp), spaţii verzi (680 mp), zona unităţi agricole (33393 mp) iar
restul terenului este agricol (1898 mp).
Pe amplasament nu există reţele electrice, de apă, canalizare sau gaze
naturale.
In apropierea fostei clădiri administrative, există un bazin vidanjabil, cu
volumul de 4 mc, colmatat. Acesta se va igieniza şi dezafecta.
=============================================================31
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Perimetral zonei studiate, există un canal dalat, de colectare a apelor
pluviale, cu descărcare în rigola dalată, amplasată pe DC 149. Acesta se va
refuncţionaliza şi se va utiliza in continuare.
Accesul in zonă este posibil numai din drumul comunal DC149, din direcţia
DN2 spre staţia CF Coteşti, sau din zona localităţii Slobozia Ciorăşti, pe acelaşi
drum comunal.
Conform Normativului P100-1/2006, construcţiile se află pe harta de
macrozonare seismică a ţării, in zona cu hazard seismic cu ag= 0,32, perioada de
colt, 1,0 sec.
Teritoriul comunei este situat la circa 20 km sud de municipiul Focşani, in
zona de câmpie.
Acviferul de adâncime, (acviferul freatic se întâlneşte la 6 m adâncime) este
influenţat direct de apele de suprafaţă, având direcţia de curgere NV - SE, cu
panta de 0,8 - 1 %.
Zona se caracterizează printr-un climat continental de câmpie cu ierni reci şi
veri calduroase şi uscate.
Vânturile dominante sunt din sectorul N – E.
Din punct de vedere geologic conform hărţii sc. 1 : 200.000 (fragment foaie
Focşani) rezultă că în zona celor două localităţi apar la zi sedimente de vârstă
cuaternară (pleistocen superior şi holocen).
Din studiile intocmite rezultă urmatoarea litologie specifică in zonă:
• 0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos
• 0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben (lut. loessoid senşibil la umezire
• atinge valori de 4 - 6 %, sub incărcarea de 3 daN/cmp;
• 4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip.
În momentul de faţă, terenul este ocupat cu platforme betonate şi câteva
clădiri in stare avansată de degradare in care se depozitau pesticidele şi
ingrăşămintele chimice ce se foloseau in agricultură inainte de 1990. Aceste clădiri
urmează să se demoleze, cu excepţia fostei clădiri administrative care va fi
reabilitată şi refuncţionalizată conform noilor cerinţe.
=============================================================32
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================În zona amplasamentului terenul este in general plan cu o uşoară pantă pe
direcţia S spre N. Măsurile şi lucrările propuse vor trebui să asigure:
• scurgerea apelor de suprafaţă;
• un ansamblu coerent de alei carosabile, trotuare, alei pietonale, parcaje, etc.
rezolvate in condiţii de eficienţă estetică şi economică.
Din punct de vedere funcţional, zona cea mai importantă este constituită din
clădiri pentru unităţi industriale de producere a biogazului şi convertirea acestuia in
energie electrică. Această zonă ocupă o suprafaţă de 10.859 mp, adică 28.29 %
din suprafaţa totală.
O alta zonă importantă este cea destinată aleilor şi platformelor carosabile
(4365 mp). Ansamblul prezentat in lucrare cuprinde şi alte zone funcţionale: zona
spaţii verzi, zona terenuri agricole, zona unităţi agricole precum şi zona circulaţie
majoră. Toate aceste zone, ocupă în totalitate teritoriul studiat. Bilanţul teritorial al
situaţiei existente şi a situaţiei propuse din punct de vedere al ocupării teritoriului
este prezentat in continuare
BILANT TERITORIAL CONFORM DESTINATIEI TERENURILOR
ZONE FUNCTIONALEEXISTENT PROPUS
mp. % mp %Constructii industriale 0 0 10859 28.29Zona unităti agricole 33393 87.00 9592 24.99Zona spatii verzi, 680 1.77 9257 24.12Zona drum public 1530 3.99 1530 3.99Zona alei carosabile, parcaje, 0 0 4365 11.37canale 880 2.29 880 2.29Teren agricol 1898 4.95 1898 4.95Total Zona Studiată 38381 100.00 38381 100.00
BILANTUL TERITORIULUI PROPUS PENTRU REALIZAREA ACESTUI OBIECTIV DE INVESTITII
ZONE FUNCTIONALEEXISTENT PROPUS
mp. % mp %Construcţii industriale 0 0 10.859 44.98
=============================================================33
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Zona unitaţi agricole 23.992 98.96 0 0Zona spatii verzi, 0 0 8.668 35.90Zona alei carosabile, parcaje, 0 0 4.365 18.08canale 251 1.04 251 1.04Total Zona Studiată 24243 100.00 24143 100.00
Menţionăm că suprafeţele propuse pentru amenajarea spaţiilor verzi au fost
prevăzute conform indicilor de suprafaţă normaţi.
Drumuri şi sistematizare verticală Intreaga suprafaţă de teren, de 24.243 mp, va fi imprejmuită cu un gard din
plasă de sârmă de oţel, zincată, pe rame metalice, fixate pe stâlpi metalici. Lungimea
intregii imprejmuiri este de 773 ml.
Accesul in incintă, se va fi unic, din DC149, prevăzut cu porţi de acces, metalice.
Suprafeţele carosabile, din incintă, in suprafaţă de 4.365 mp, vor fi realizate dintr-
un covor de beton, cu grosimea de 25 cm, montat pe un strat de balast compactat, cu
pante spre canalele dalate, de incintă, existente.
Suprafaţa totală a spaţiilor verzi, ce urmează a fi amenajată, este de 8.668 mp, ce
va fi realizată prin plantare cu gazon.
Adiacent pavilionului de exploatare, se vor amenaja 5 locuri de parcare.
Preluarea debitelor de ape pluviale, de pe suprafeţele betonate, se va realiza prin
lucrările de sistematizare verticală, cu descărcare in canalele dalate. Debitele de ape
pluviale, colectate in canale, pe măsura acumulării acestora, vor fi introduse, cu
electropompe, in procesul tehnologic de producere a biogazului.
Elementele componente ale instalaţiei
In cadrul construcţiei instalaţiei de biogaz se vor realiza şi amplasa următoarele
obiective ale instalaţiei:
trei fermentatoare C1,C2,C3 ( fiecare de cca. 3.040 m3 ); fiecare cu capacitatea
maximă de stocare de 1246 Nmc, echivalentul a 1507,66 Kg biogaz. Rezultă ca
=============================================================34
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================pe amplasament cantitatea maxima de biogaz ce va fi stocată este V = 1246 x 3
= 3738 Nmc, echivalentul a 4522,98 Kg biogaz, adică 4,522 t
două bazine de stocare nămol de fermentaţie C4,C5 ( fiecare de cca. 4.955 m3);
patru grupuri de cogenerare in container -C6;
două celule siloz pentru materiale solide C7,C8 ( Sc=3750m2/buc, cca. 53 m3 );
gospodăria de apă - C10; (puţ forat; rezervor de înmagazinare)
cuve de alimentare - C11,C12; (60 mc ; 24 mc)
un post transformare 2x630KVA - C13 .
bazin vidanjabil 5mc - C14;
o făclie de gaz - C15
rezervor GPL 2000l - C16; 2 mc GPL, adică 1110 kg. De aici rezultă o cantitate
totală de combustibil gazos care va exista pe amplasament de 5633 kg, adica
5,63 to.
bazin colectare condens gaz 5mc – C17;
un modul tehnic in sistem constructiv in container (pentru stocarea dejecţiilor
animaliere) sub care se află bazinul de colectare substrat lichid - C18 ( cca. 200
m3 );
Aceste obiective se regăsesc în planul de situaţie anexat.
Pavilion exploatare
Pavilionul de exploatare, este o construcţie existentă, realizată din zidărie de
cărămidă eficientă, cu dimensiunile, in plan, de 18,0 x 9,40 ml şi acoperiş tip terasă.
Această construcţie a avut destinaţia iniţială de pavilion exploatare, secţia
chimizare, având, in general, aceleaşi funcţiuni interioare, ca şi noua destinaţie.
Această construcţie va fi reabilitată, recompartimentată, potrivit noilor
destinaţii
Refuncţionalizarea acestei clădiri, presupune crearea următoarelor spaţii :
holuri acces, grupuri sanitare cu duşuri, vestiare, cameră odihnă muncitori, birouri,
laborator analize, camere instalaţii electrice.
Laboratorul de analize va avea in componenţă următoarele instrumente şi kituri :
=============================================================35
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- spectrofotometru Corona Mobil, DR 2800 sau similar – 1 buc.
- termostat LT 2000, pentru analiza CCOCr, Ntotal, Ptotal, sau similar – 1 bucata
- cuveta sticlă patrată, 10 ml, 2/pachet, ajustate pentru DR - 1 buc
- test cuveta CCO, domeniu măsurare 15 – 150 mg/l, 25 buc.
- test cuveta CCO, domeniu măsurare 100 – 2000 mg/l – 1 buc.
- test cuveta LATON TN, domeniu măsurare 5 – 40 mg/l – 25 buc.
- test cuveta fosfor (orto/total), domeniu măsurare 0,05 – 1,5 mg/l – 25 buc.
- test cuveta amoniu, domeniu măsurare 2,0 – 47 mg/l NH4 – N – 25 buc.
- test cuveta nitrat, domeniu măsurare 0,23 – 13,5 mg/l NO3 – N – 25 buc.
- test cuveta detergenti/sulfactati anionici, domeniu măsurare 0,02 – 2 mg/l (mbas) –
25 buc.
- test cuveta sulfat, domeniu măsurare 50 – 150 mg/l – 25 buc.
- test cuveta fenol, domeniu măsurare 0,05 – 5,0 mg/l – 25 buc.
- test cuveta nitrit, domeniu măsurare 0,6 – 6,0 mg/l NO2 – N – 25 buc.
- termostat LT 20 pentru CBO5 – 1 buc.
- set T5 – preparare apa diluţie pentru CBO5 – 1 buc;
- test cuveta CBO5, domeniu măsurare 4-1650 mg/l – 40 fiole;
- multiparametru optic pentru Ph şi oxigen dizolvat, tip HQ40d Multi, sau similar,
portabil, Ph/O2/conductivitate cu 2 canale (doua sonde şimultan, dotat cu:
- electrod de oxigen dizolvat optic, Intercall LDO, INOX, cablu 5 m.
- electrod de Ph, Intercall gel, INOX ( de exterior), cablu 5 m, incluşiv cutie transport,
etaloane Ph, set baterii, husa aparat, adaptor USB şi alimentare 220V.
Descriere proces tehnologic:
Folosirea dejecţiilor animale ca materie primă in fabricile de biogaz este foarte
benefică din punct de vedere al microflorei metanogene pe care dejecţiiile animale o
conţin. Este insă adevarat ca această microfloră metanogenă este influenţată de
specia de animal, tipul de furajare şi modul de tratare a dejecţiilor inainte de a fi
introduse in fermentator.
=============================================================36
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================O scurtă trecere in revistă a conţinutului de bacterii conţinute in dejecţii arată
astfel:
Provenienţa şi starea dejecţiilor
Nr. Microorganisme (mii/ g. SU)Microflore insoţitoare
Microflora metanogena
Ciuperci şi drojdii
Dejecţii porc proaspete
2.000.000 240 39
Dejecţii porc invechite
110.000 180 17
Dejecţii taurine proaspete
410.000 1140 31
Dejecţii taurine invechite
80.000 720 18
Dejecţii păsări proaspete
100.000 810 103
Trebuie avut in vedere că dejecţiile provin in special din furajul administrat
animalelor care este parţial sărăcit in carbohidraţi şi proteine in cursul procesului de
fermentaţie.
Pentru creşterea cantităţii de gaz produsă pe unitatea de volum şi implicit
pentru creşterea rentabilităţii instalaţiei s-a recurs la adăugarea in substrat alături de
dejecţii şi a altor materii organice, de preferat uşor biodegradabile in aşa numitul
concept de cofermentare.
Aceste materii biodegradabile pot proveni din aşa numitele culturi energetice,
de porumb, iarbă, sfeclă de zahar sau pot fi deşeuri organice ale altor industrii cum
ar fi : grăsimi separate din staţiile de epurare, deşeuri de abatorizare nedestinate
consumului uman, deşeuri de la procesarea cărnii sau a laptelui, deşeuri de cereale,
deşeuri şi subproduse de la producerea uleiului sau a biodiselului, fabrici de
conserve etc.
Procesul de degradare anaerobă in acest tip de instalaţii necesită o deosebită
atenţie deoarece poate deveni cu uşurinţă instabil necesitând apoi oprirea procesului,
golirea fermentatoarelor şi repornirea procesului toate acestea generand costuri şi
pierderi investitorului.
Se recomandă folosirea unei cantităţi minime de dejecţii in alcătuirea
substratului cu care este alimentat periodic fermentatorul, datorită efectului pe care
=============================================================37
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================acestea le au in desfasurarea procesului prin aportul regulat de bacterii metanogene
noi şi viabile pe care acestea il aduc.
Răspunzătoare de producerea biogazului sunt aşa numitele substanţe
organice volatile conţinute in materia organică. Este deci normal ca producţia de
biogaz să fie in directă legatură cu cantitatea substanţelor organice din substrat.
Acest lucru nu se poate face insă la intâmplare ci trebuie avut in vedere şi raportul
C :N (carbon:azot) care este important pentru desfăşurarea proceselor biologice şi
pentru a carui echilibrare este utilă folosirea dejecţiei.
In general materiile organice cu potenţial mare de producere a biogazului cum
ar fi zaharurile şi grăsimile au un conţinut redus de azot care poate fi foarte uşor
compensat prin folosirea dejecţiilor animale.
La producerea biogazului este necesar, obligatoriu, să se folosească minim:
10 tone de dejecţii de porc sau
10 tone de dejecţii de bovine.
In completare se pot folosi :
* dejectii solide de pasare 0 - 30 to/zi;
* materii biodegradabile vegetale:
• siloz de porumb 30 - 70 to/zi
• siloz de iarbă 30 - 70 to/zi
• siloz de triticale(amestec orz, grau) 30 - 70 to/zi
• siloz sorg 30 - 70 to/zi
• paie ( grâu, rapiţă) 0 - 50 to/zi
• coceni de porumb 0 - 50 to/zi
• boabe tocate de porumb 0 - 25 to/zi.
Toate aceste materii se folosesc in diferite combinaţii, astfel incât cantitatea
de biogaz obţinută să fie circa 10.000 mc/zi echivalent energetic pentru 22 330 kw el.
Materia primă care se intenţionează a fi introdusă in proces este primită şi
depozitată in depozitele de transfer (depozitele de siloz, C7; C8, din beton armat; depozit
dejecţii animaliere C18, din oţel inoxidabil). După stocare, materiile prime sunt dozate cu
ajutorul unui incărcător frontal, in cuvele de amestec, C11;C12, din oţel inoxidabil,
prefabricate. Cuvele de amestec sunt prevăzute cu un capac oscilant care se inchide
=============================================================38
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================automat după descărcarea cupei incărcătorului, astfel impiedicând ieşirea amestecului
de gaze. In cuvele de amestec se face mărunţirea materiilor vegetale, cu ajutorul unei
pompe tocătoare şi omogenizarea reţetei folosind un agitator prevăzut pe palele elicei cu
muchii tăietoare. După mărunţire şi omogenizare substratul este trimis prim pompare
către fermentatoare (C1,C2,C3) printr-un sistem de conducte de distribuţie.
Zilnic, in cuvele de amestec, este pregătit substratul de fermentare, in cantitate de 112,6
to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.
Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (conform schemei fluxului tehnologic) in procesul de fermentare, trebuie să intre următoarea reţetă:
siloz porumb sau similar: 65 to/zi; dejecţii lichide porcine, 10 to/zi; apă de proces, pentru hidratarea substratului, obţinută din:
foraj propriu, 21,8 to/zi;
din sedimentarea şi ingroşarea nămolului fermentat, in rezervoarele de stocare, 15,8 to/zi.
Fermentatoarele, bazine din oţel inoxidabil, sunt izolate termic la exterior şi
dotate cu sistem de incălzire şi tehnică de omogenizare (agitatoare) la interior. In
interiorul fermentatoarelor este instalat sistemul de incălzire al substratului care este in
contact direct cu masa supusă procesului de fermentare. Tot aici, sunt montate şi
mixerele cu acţionare electrică, care asigură omogenitatea substratului şi transferul optim
de caldură.
Gazul produs in procesul de fermentare anaerobă este captat in fiecare
fermentator in «Sacul de Gaz», in care acesta va fi stocat (membrana dubla, amplasată
in zona superioară a rezervoarelor)
Inainte de a fi transmis către grupul de cogenerare, biogazul este trecut printr-o
instalaţie de comprimare şi răcire.
In urma “uscării” gazelor, rezultă condens, ce este stocat intr-un rezervor de
condens, C17, suprateran, din oţel inoxidabil, cu volumul de 5 mc. Condensul este utilizat
in procesul tehnologic, ca agent de hidratare.
Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul cind procesul
tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea de stocare/ardere a
=============================================================39
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn – făclie de siguranţă, C15, realizat
din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se arde excesul de gaze.
Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,
containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu aprindere
prin scânteie, care nu au nevoie de combustibil fosil sau biodiesel pentru pornire sau
funcţionare. Acestea sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie pentru
buna funcţionare. Motoarele electrice acţionează generatoare de energie electrică care la
rândul lor produc energie electrică. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora)
se realizează cu gaz petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in
montaj aerian, cu volumul de 2000 l.
In urma procesului de cogenerare se obţine energie electrică, din care
aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din care
aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.
Dupa evacuarea din fermentatoarele termofile, substratul fermentat este colectat
in două depozite finale de beton, construcţiile C4, C5. In fiecare bazin, depozit final de
nămol de fermentare, se vor monta agitatoare dimensionate astfel incât omogenizarea
conţinutului să fie făcută in aproximativ 30 min. Agitatoarele se vor monta pe pasarele de
acces, confecţionate din oţel. Pentru alimentarea cisternelor de transport şi administrare,
bazinele vor fi prevăzute cu dispozitive de golire de tip “gât de lebădă” prevăzute cu
robineţi cu sertar şi sistem de cuplare rapidă la furtunul de alimentare al cisternei.
Nămolul de fermentare, aproximativ 90 to/zi, este stocat in cele două bazine
stocatoare de nămol fermentat.
Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert din punct de vedere chimic,
urmează a fi folosit in fertilizarea terenurilor agricole, in perioadele de fertilizare a
acestora (inainte de inceperea lucrărilor agricole).
In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum mediu
de 35.345 mc/an. Această cantitate de nămol, va asigura fertilizarea anuală, a circa 706
ha, teren agricol, pentru o catitate maximă, recomandată, de 50 mc/ha.
Pe aceste terenuri agricole, se vor cultiva, in general, cereale. Nu este
recomandată cultivarea plantelor rădăcinoase sau cu conţinut ridicat de apă in fruct,
datorită gradului ridicat de mineralizare a nămolului fermentat. Pentru cultivarea plantelor
=============================================================40
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================rădăcinoase, cu conţinut ridicat de apă, cantitatea recomandată de fertilizant este de
circa 20 mc/ha, in funcţie şi de natura (structura) terenului.
Terenurile pe care se vor administra nămolurile de fermentare, inerte chimic şi
bacteriologic, aparţin S.C.Euroagriservice s.r.l. In acest scop s-a incheiat contractul
209/24.08.2009.
Ingrăşamintele organice fluide - dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia
lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, substratul fermentat provenit din
fabrica de biogaz, apele reziduale de la spălarea dejecţiilor - pot fi folosite, in anumite
condiţii, pentru fertilizare. In vederea administrării dejecţiilor, ca şi fertilizant, sunt avute in
vedere toate actele normative care transpun in practică prevederile Directivei
91/676/EEC referitoare la reducerea poluării apelor freatice şi de suprafaţă cu nitraţi
proveniţi din surse agricole.
Namolul rezultat din fermentarea anaeroba (fracţiunea solidă) se
administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătura cu
intoarcerea brazdei), in condiţii meteorologice favorabile, in special pe timp noros şi cu
vânt slab. Pe masură ce namolul se imprăştie, terenul este arat cu plugul, care amestecă
şi incorporează bine namolul. Incorporarea se face mai adânc, pana la 30 cm, pe
terenurile uşoare (nisipoase) şi in zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25
cm pe terenurile grele, reci şi in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra
şi primăvara.
O parte din energia electrică (21.436 kw el/zi) şi termică (20612 kw/zi)
obţinută, va fi utilizată pe amplasament, cea mai mare parte urmând a fi
comercializată.
Infrastructura existentăAmplasamentul nu dispune de reţele apă/canal, gaze, energie electrică.
Accesul in zonă este posibil numai din drumul comunal DC149, din directia
DN2 spre staţia CF Coteşti, sau din zona localităţii Slobozia Ciorăşti, pe acelaşi drum
comunal.
Riscurile naturale şi antropice
=============================================================41
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Zona nu este expusă inundaţiilor. Stabilitatea terenului este asigurată, zona
nu este expusă alunecărilor de teren.
Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară
Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici nu sunt declarate
strict pe amplasament şi nici în zonă.
Valori ale patrimnoniului cultural şi istoric – Până în prezent nu s-a semnalat
prezenţa unor bunuri de patrimoniu sau rezervaţii naturale care să oblige la luarea
unor măsuri speciale de protecţie.
2. Procese tehnologice
2.1. Date generale
2.1.1. Informaţii de bază
Formarea biogazului este rezultatul descompunerii substanţelor organice intr-
un proces anaerob şi in absenţa luminii. Prin “organic” se inteleg substanţele care
sunt alcătuite exclusiv din hidraţi de carbon, proteine şi grăsimi. De descompunere,
=============================================================42
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================sunt raspunzătoare microorganismele care introduc schimbul de substanţă la valori
favorabile ale temperaturii şi pH-ului.
Procesul de descompunere decurge in mai multe trepte, incepând cu
descompunerea moleculelor complexe (polimeri) in unităţi mai mici (monomeri),
urmată de fermentare şi in final, de formarea amestecului gazos alcătuit din metan
(CH4), dioxid de carbon (CO2), şi anumite urme de gaze: azot, hidrogen sulfurat,
amoniac. Astfel biogazul tehnic, analog celui foşil, este combustibil şi utilizabil energetic.
Instalaţii de biogaz se intâlnesc preponderent in agricultură, dar şi in
economia prelucrării deşeurilor. In consecinţă, printre materiile prime utilizate se
numără alături de ingrăşămintele economice (de exemplu: must de balegar, gunoi) şi
materii prime care au crescut in urma culturilor (de exemplu: porumb de siloz),
deşeuri din agricultură (resturi din recoltare), precum şi deşeuri organice (de
exemplu: resturi de mâncare, deşeuri rezultate la prepararea alimentelor, grăsimi).
Chiar dacă ingrăşămintele au o acţiune stabilizatoare, se utilizează şi
monofermentaţii (de exemplu: porumb de fermentaţie lactică). Pentru asigurarea unei
producţii durabile de biogaz şi a unei exploatări lipsite de intreruperi, instalaţia de
biogaz trebuie să fie alimentată in mod constant cu substanţe de pornire, pentru a
“hrăni” indestulător bacteriile şi a le ţine in viaţă.
Componentele principale ale instalaţiei de biogaz sunt: rezervoare mari de
oţel, denumite fermentatoare, blocul de cogeneratoare (BC), cât şi instalaţiile
auxiliare mecanice şi electrice.
Fermentatoarele dotate cu tehnică de agitare şi incălzire sunt incărcate in mod
egal cu substrat. Dupa un anumit timp de retenţie, intre 70 - 90% dintre
componentele organice se descompun in biogaz.
Biogazul, alcătuit in proporţie de 50 – 70 % din gaz metan (CH4), este
valorificat la faţa locului intr-o baterie de cogeneratoare, formată din 4 cogeneratoare,
instalaţii compacte, containerizate (C6) şi prin aceasta, are loc producerea de
energie secundară regenerabilă sub formă de energie electrică şi de energie termică.
O parte din energia electrică şi termică produsă se utilizează pentru
asigurarea procesului tehnologic, cealaltă parte se va comercializa.
=============================================================43
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1.2. Amplasare
Proiectul de biogaz se prevede a fi realizat in jud. Vrancea extravilan com.
Slobozia Ciorăşti
2.1.3. Elementele componente ale instalaţiei
In cursul construcţiei instalaţiei de biogaz se vor realiza şi amplasa
următoarele obiective ale instalaţiei :
trei fermentatoare C1,C2,C3 ( fiecare de cca. 3.040 m3 ); fiecare cu capacitatea
maximă de stocare de 1246 Nmc, echivalentul a 1507,66 Kg biogaz. Rezultă ca
pe amplasament cantitatea maxima de biogaz ce va fi stocată este V = 1246 x 3
= 3738 Nmc, echivalentul a 4522,98 Kg biogaz
două bazine de stocare nămol de fermentaţie C4,C5 ( fiecare de cca. 4.955 m3);
patru grupuri de cogenerare in container -C6;
doua celule siloz pentru materiale solide C7,C8 ( Sc=3750m2/buc, cca. 53 m3 );
gospodaria de apa - C10;
cuve de alimentare - C11,C12; (60 mc; 24 mc)
un post transformare 2x630KVA - C13 .
bazin vidanjabil 5mc - C14;
o faclie de gaz - C15
rezervor GPL 2000l - C16; 2 mc GPL, adică 1110 kg. De aici rezultă o cantitate
totală de combustibil gazos care va exista pe amplasament de 5633 kg, adica
5,63 to.
bazin colectare condens gaz 5mc – C17;
un modul tehnic in sistem constructiv in container – C 18, (cca 200 mc) pentru
dejecţii animaliere, sub care se află bazinul de colectare substrat lichid;
2.1.4. Descrierea procesului tehnologic
2.1.4.1. Fluxul de substanţă al substratului
2.1.4.1.1. Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului
=============================================================44
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Fluxul de substanţă al substratului
Reţeta pentru substratul care urmează să fie alimentat in fermentator, se
stabileşte zilnic de către persoana desemnată şi instruită in acest scop in funcţie de
materiile prime existente in stoc sau a celor care vor fi disponibile in perioada
următoare şi a rezultatelor analizelor din laboratorul propriu, având mare grijă să se
respecte raportul Carbon/Azot, incărcarea organică a fermentatoarelor precum şi
raporturile recomandate de amestecare a diferitelor materii organice astfel incât să
se asigure funcţionarea continuă fără incidente şi astfel să se prevină problemele
care pot conduce până la oprirea instalaţiei.
Transferul substratului preparat in cuvele de amestec către fermentatoare se
face in mai multe reprize repartizate pe parcursul unei zile pentru a nu afecta
omogenitatea substratului şi a nu produce variaţii mari ale temperaturii in
fermentator.
Un program zilnic de alimentare cu materie primă se va realiza la un interval
orar de şase ore, cu cantitati egale de substrat.
Zilnic, in cuvele de amestec, este pregătit substratul de fermentare, in
cantitate de 112,6 to/zi, in funcţie de resturile organice colectate.
Ideal, pentru susţinerea procesului tehnologic (comform schemei fluxului
tehnologic anexat) in procesul de fermentare, trebuie sa se realizeze urmatoarea
reţetă:
siloz porumb sau similar: 65 to/zi;
dejectii lichide porcine, 10 to/zi;
apa de proces, pentru hidratarea substratului, obtinuta din:
• foraj propriu, 21,8 to/zi;
• din sedimentarea şi ingroşarea nămolului fermentat, in rezervoarele de
stocare, 15,8 to/zi.
Livrarea substratului către fermentatoare este de asemenea corelată cu
funcţionarea mixerelor montate in fiecare fermentator. Se urmăreşte astfel
antrenarea şi evacuarea depunerilor de pe fundul fermentatorului către etapa
următoare, asigurarea omogenităţii materialului din fermentator, evitarea formării
=============================================================45
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================cojocului plutitor la suprafaţa lichidului, dar şi să se asigure „liniştea necesară acţiunii
bacteriilor„.
Depozitarea , pregătirea şi aducerea substratului
1. Bazinul de preluare substrat lichid
Bazinul de preluare C18 serveşte depozitării intermediare a stocului tampon
de dejecţii de porc (must de bălegar). Gradul de umplere este supravegheat
redundant, prin intermediul presiunii hidrostatice ca nivel de umplere existent şi pe de
altă parte, prin conductibilitate, ca nivel limită.
Preluarea materialului se face cu ajutorul unei pompe centrale.
Materia primă este preluată de la terţi, pe baza de contract, fiind transportată
in cisterne ermetice.
2. Dozatorul de substanţă solidă
Dozatoarele de substanţe solide C11, C12 (cuvele de alimentare) servesc
introducerii in instalaţia de biogaz a materiilor prime greu vehiculabile cu pompa.
Dozatoarele de substanţa solidă se folosesc pentru: silozul de porumb sau
materialele biodegradabile vegetale folosite in completare .
Materia primă pentru silozul de porumb este producţie proprie sau de la terţi
pe bază de contract, transportată in remorci acoperite.
In dozatorul de substanţă solidă (cuva de alimentare) se face mărunţirea
materiilor vegetale cu ajutorul unei pompe tocătoare şi omogenizarea reţetei folosind
un agitator prevăzut pe palele elicei cu muchii tăietoare.
După mărunţire şi omogenizare substratul este trimis prim pompare către
fermentatoare printr-un sistem de conducte de distribuţie către bazinele de
fermentare.
Bazinele de fermentare, sunt de formă cilindrică, in număr de 2 pentru
fermentarea in regim termofil şi 1 pentru fermentarea in regim mezofil .
Omogenizarea se realizează in cele două amestecătoare verticale.
Două alimentatoare melcate transportă, preiau materialul solid din rezervor şi
le duc la un transportor melcat vertical.
=============================================================46
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Două transportoare melcate servesc in final alimentării ambelor fermentatoare
cu materiale solide.
O instalaţie de cântărire cu afişaj arată şi inregistrează cantitatea de material
de alimentare.
3. Pompa centrală
Cu excepţia materialelor solide, intreaga cantitate de substrat este vehiculată
cu o singură pompă.
Senzorul de debit inregistrează cantităţile vehiculate.
Pompa este protejată de intemperii intr-un modul tehnic C18. Ca dispozitiv de
protecţie impotriva suprapresiunii şi a presiunii scăzute, este instalat un comutator
de presiune.
Pompa centrală este prevăzută cu un robinet de golire impreună cu un jgheab
de scurgere, care este legat la un puţ colector. Nivelul maxim al acestuia este
supravegheat, iar surplusul poate fi golit, datorită unei legături suplimentare, tot cu
ajutorul pompei centrale.
2.1.4.1.2. Fermentaţia Procesul biologic al procedeului tehnic are loc in trei fermentatoare C1,C2,C3
legate in paralel. La un timp de staţionare mediu de 48 – 50 de zile, se produce, pas
cu pas, o descompunere aproape completă a substanţelor organice.
Premisele decisive pentru aceasta sunt:
o temperatură stabilă;
condiţii de lucru strict anaerobe.
Fermentatoarele lucrează in condiţii de temperatură constantă. Stabilitatea
procesului este asigurată prin continuitatea introducerii zilnice de cantitate de adaos,
de compoziţia substratului, cât şi de menţinerea constantă a temperaturii.
Rezervoarele de fermentaţie sunt alimentate cu materie primă proaspată.
Materiile prime lichide sunt introduse direct in rezervor cu ajutorul pompei centrale.
=============================================================47
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Materiile prime solide ajung direct in proces prin cuvele de alimentare. Completarea
cantităţii se face de mai multe ori pe zi in cantităţi mici.
Golirea se face cu ajutorul pompei centrale, condusă de către regulatorul de
nivel. Nivelul de plin este supravegheat redundant, pe de o parte cu ajutorul presiunii
hidrostatice şi pe de altă parte, prin intermediul conductivităţii, pentru limita de
umplere a recipientului.
Pentru evitarea defecţiunilor cauzate de suprapresiune sau de vid,
fermentatoarele sunt prevăzute cu o protecţie corespunzătoare pentru presiune.
Incălzirea fermentatoarelor se face direct prin incălzirea pereţilor acestora,
folosindu-se energia termică de la blocul de cogenerare a instalaţiei. Temperatura de
exploatare se află in domeniul mezofil la 35 grade Celsius iar in regim termofil la 55
grade Celsius. Un distribuitor al circuitului de incălzire leagă circuitele de incălzire in
parte. Numărul circuitelor de incălzire este dat de către cantitatea de căldură
necesară.
Distribuitorul circuitului de incălzire este alimentat cu o pompă de recirculare şi
un amestecător cu apă din distribuitorul de căldură. Temperatura de circulaţie este
măsurată cu un senzor. Acesta dirijează printr-un motor de comandă de poziţie, un
amestecător cu trei căi, astfel incât, la nevoie este adăugată o cantitate de apă rece
din retur reglându-se astfel temperatura circuitului.
Temperatura din fermentatoare este măsurată cu ajutorul a doi senzori şi este
transmisă pentru dirijarea procesului. Automatizarea reglează apoi temperatura la o
valoare ce trebuie prestabilită.
Pentru evitarea de straturi plutitoare şi de straturi scufundate, sunt prevăzute:
un agitator de mică turaţie cu motor exterior şi un agitator cu motor imersat.
Turaţia se poate regla in timpul procesului manual şi in mod continuu cu
ajutorul unui dispozitiv de programare cu memorie (SPS).
2.1.4.1.3. Depozitarea resturilor de fermentaţiePentru depozitarea substratului complet fermentat (reziduul de
fermentaţie/nămolul fermentat), se folosesc două bazine (rezervoare) pentru stocare
C4, C5, având un volum brut de cca. 4.955 m3 fiecare.
=============================================================48
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================In condiţii normale de exploatare, resturile de fermentaţie impreună cu
substratul fermentat se evacuează cu ajutorul pompei centrale. La depăşirea unui
nivel de umplere prescris, substratul fermentat este evacuat automat din fermentator
prin pompare in rezervorul de resturi de fermentaţie.
Preluarea substratului complet fermentat se face la placa de preluare.
In fiecare bazin, depozit final de nămol de fermentare, se vor monta agitatoare
dimensionate astfel incât omogenizarea conţinutului să fie făcută in aproximativ 30
min. Agitatoarele se vor monta pe pasarele de acces, confecţionate din oţel. Pentru
alimentarea cisternelor de transport şi administrare bazinele vor fi prevăzute cu
dispozitive de golire de tip “gât de lebădă” prevăzute cu robineţi cu sertar şi sistem
de cuplare rapidă la furtunul de alimentare al cisternei.
Nămolul de fermentare, aproximativ 90 to/zi, este stocat in cele două bazine
de stocare.
Nămolul fermentat, puternic mineralizat şi inert, din punct de vedere chimic,
urmează a fi folosit la fertilizarea terenurilor agricole, in perioadele de fertilizare a
acestora (inainte de inceperea lucrărilor agricole).
In urma procesului de producere a biogazului, va rezulta, anual, un volum
mediu de nămol de fermentare de 35.345 mc/an. Această cantitate de nămol, va
asigura fertilizarea anuală a circa 706 ha, teren agricol, pentru o cantitate maximă,
recomandată, de 50 mc/ha.
2.1.4.2. Fluxul de substanţă biogaz
2.1.4.2.1. Producţia de gaz
Producţia de gaz are loc in cele trei fermentatoare C1,C2,C3. Conţinutul
acestora trebuie incălzit şi agitat sistematic. In acest mediu, substanţele organice cu
care se lucrează sunt descompuse biologic cu ajutorul microorganismelor
(metanobacterii).
Produsul acestui proces este un amestec de gaze numit şi biogaz, care
conţine metan.
2.1.4.2.2. Stocarea gazului
=============================================================49
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Stocarea biogazului se face cu ajutorul unor colectoare integrate suspendate.
Dimensiunile acestora sunt dependente de diametrele rezervoarelor, dar tipul
constructiv este identic pentru toate dimensiunile.
Traseele de gaz dintre fermentatoare sunt realizate din oţel inoxidabil,
respectiv din material sintetic PE – HD, legăturile fiind sudate etanş. Fiecare traseu
poate fi izolat şi separat cu clapete de gaz. In acest mod este posibilă efectuarea de
lucrări de reparaţii sau de intreţinere, de exemplu la agitatoare, fără a fi nevoie de a
intrerupe alimentarea cu gaze a grupului de cogenerare.
După formarea sa in rezervoarele de fermentaţie, biogazul se acumulează in
capacele in formă de dom ale rezervoarelor, realizate etanş. Capacul este fixat pe un
suport construit cu sprijin pe mijloc şi este realizat in formă de emisferă, construit
dintr-o folie pentru colectare, acoperită la rândul ei, de o altă folie pentru protecţie la
intemperii.
Aceasta este ţinută intinsă cu aerul furnizat de către o suflantă. Folia
colectoare de gaz se poate mişca nestingherită in sus şi in jos. In ceea ce priveşte
rezistenţa la rupere, permisivitatea la penetrarea de către gaz şi rezistenţa la
temperatură sunt respectate conform cerinţele “Regulilor de siguranţă pentru
instalaţii de biogaz agricole”. Inălţimea acoperişului este funcţie de diametrul
rezervorului de fermentaţie şi se află la 4 – 6 m deasupra cantului superior al
rezervorului.
Presiunea in colectorul de gaz este supravegheată cu ajutorul unui senzor şi,
in funcţionare normală, se găseşte in jurul valorii presiunii exterioare. Este vorba deci
despre colectoare care nu lucrează sub presiune.
Prelata acoperişului este fixată de coroana rezervorului printr-un inel de oţel
inoxidabil cu ajutorul unor cleme filetate. Gradul de umplere cu gaz este comunicat
de către un senzor.
Ca dispozitiv de siguranţă in vederea evitării presiunilor neadmise in
rezervoare, respectiv in colectoarele de gaz, toate fermentatoarele sunt prevăzute cu
o siguranţă de suprapresiune/vacuum cu armătura fixată prin flanşă. Siguranţele de
suprapresiune/ vacuum lucrează in domeniul +5,5 mbar suprapresiune şi -1 mbar
vid.
=============================================================50
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Rezervorul de gaz al fermentatorului C1 constituie locul de intâlnire dintre
colectare/stocare gaz şi purificarea acestuia.
Siguranţa sistemului de producere a biogazului, in momentul când
procesul tehnologic de producere a biogazului se dezvoltă peste capacitatea
de stocare/ardere a instalaţiilor de cogenerare, este asigurată cu un turn –
făclie de siguranta, C15, realizat din oţel, cu inălţimea de 10 m, in care se arde
excesul de gaze
2.1.4.2.3. Purificarea gazului Pentru a realiza valorificarea biogazului, acesta trebuie purificat, uscat şi
comprimat.
1. Desulfurarea
Necesitatea unei desulfurări este determinată de proprietăţile compuşilor cu
sulf conţinuţi de către biogazul brut ( inainte de toate de către hidrogenul sulfurat şi
mercaptani). Aceştia se transformă prin ardere in dioxid de sulf, care impreună cu
apa formeaza acid sulfuros, ba chiar acid sulfuric (daca este oxidat la trioxid).
Ambii acizi produc atât corodarea motoarelor şi armăturilor, cât şi o creştere rapidă a
acidităţii uleiului de motor. De asemenea acţiunea catalizatorilor la evacuarea
gazelor de ardere este influenţată negativ de către compuşii cu sulf. Hidrogenul
sulfurat şi combinaţiile organice ale sulfului au un prag de percepţie olfactivă extrem
de scăzut, constituindu-se in parametri de evaluare ai mirosurilor.
Desulfurarea biogazului are loc direct şi biocatalitic printr-un adaos controlat
de oxigen din aer in toate aparatele de stocaj de gaz. Biogazului i se adaugă oxigen
din aer cu ajutorul unei suflante de desulfurare.
Cantitatea de aer adăugată de catre suflantă poate fi reglată in funcţie de
cantitatea de biogaz produsă.
Un senzor de debit măsoară cantitatea de gaz produsă. Acesta este instalat
după compresorul de gaz. Procentul de oxigen este limitat la circa 5%. Prin aceasta
=============================================================51
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================este evitată limita inferioară a amestecului de explozie, care este de aproximativ
15%.
In prezenţa oxigenului, microorganismele (sulfobakter oxydans) se plasează in
spaţiul dintre lichid şi folia de colectare.
Construcţia de susţinere a colectorului de gaz serveşte şi ca locaş suplimentar
de implantare.
Prin acest proces de oxidare microbiană, hidrogenul sulfurat ( H2S ) conţinut
de către biogaz este transformat atât in sulf elementar, cât şi in acid sulfuric şi apă.
Sulful se depune ca un precipitat gălbui in substrat respectiv pe partea inferioară a
construcţiei.
2. Separatorul de condens
Separatorul de condens se găseşte pe conducta de gaz intre fermentatorul C1 şi
cogeneratoare, având drept scop reducerea umidităţii biogazului. In cazul unei
fermentaţii mezofile (35 – 42 grade Celsius), este de aşteptat o cantitate maximă de
condensat de cca. 40 ml/m3 de biogaz. Pornind de la o producţie de biogaz de 440 –
470 m3/oră, rezultă o cantitate de condensat de 17,5 – 18,5 l/ora.
In urma “uscării” gazelor, rezultă condens, ce este stocat intr-un rezervor de
condens, C17, suprateran, din oţel inoxidabil, cu volumul de 5 mc. Condensul este
utilizat in procesul tehnologic, ca agent de hidratare.
Conducta de gaz este adusă cu o piesă T sub nivelul apei. Funcţia de
separator de condens este realizată prin condensarea apei din biogazul răcit pe
pereţii conductei, şi care curge in separator pe o pantă usoară.
Intrucât condensatul din biogaz conţine urme de sulf elementar şi de amoniu
dizolvat (fertilizant al solului), poate fi utilizat ca ingrăşământ. In acest scop,
condensatul este transportat din puţul de condensat in depozitul de resturi de
fermentaţie şi reintrodus in proces.
3. Analizarea gazului
=============================================================52
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== In conducta de gaz este plasat un analizor de gaze. Valoarea hidrogenului
sulfurat exprimă in fapt eficacitatea desulfurării. Din cantitatea de metan se pot trage
concluzii privind, de exemplu, alimentarea fermentatoarelor.
Pentru controlul funcţionării corecte a suflantei de desulfurare şi pentru
evitarea formării unui amestec exploziv, este analizat online şi conţinutul de oxigen al
biogazului.
Conţinutul de CO2 este important pentru antidetonanţă şi influenţeaza
conţinutul in metan al biogazului.
4. Uscarea / comprimarea
Prepararea finală a biogazului are loc intr-o staţie compactă. Aceasta se
compune dintr-un uscător de gaz şi dintr-un compresor. Uscătorul de gaz are funcţia
de răcire şi de curăţire. In acest scop condensatul este răcit prin intermediul unui
agregat de răcire şi este stripat intr-un reactor. In acelaşi timp biogazul trece in
contracurent prin ceaţa produsă. In acest mod sunt spălate particulele de murdărie
şi gazul este răcit.
Această scădere a temperaturii duce la o separare mai eficientă a apei de
condens. Condensul care nu este utilizat pentru spălarea gazului este pompat in
puţul de condens. Temperatura gazului este reglată după procesul de uscare.
Compresorul de gaz serveşte atingerii unei presiuni preliminare de exploatare a
biogazului de Δp = 80 – 120 mbar.
2.1.4.2.4.Valorificarea gazului
1. Blocul de cogenerare
Bateria de cogeneratoare este formata din 4 cogeneratoare, instalatii
compacte, containerizate, C6. Unitaţile de cogenerare sunt dotate cu motoare
termice cu aprindere prin scanteie.
Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie
pentru buna funcţionare. Motoarele termice acţioneaza generatoare de energie
electrica, care, la randul lor, produc energie electrica.
=============================================================53
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz
petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu
volumul de 2000l.
Cogeneratoarele, 4 bucaţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a
biogazului prin producerea energiei electrice şi termice. Se instalează în apropierea
fermentatoarelor pentru a avea trasee de conducte de agent termic cât mai scurte.
Cogeneratorul produce totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât
şi energia termica necesară schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea
substraturilor din fermentatoare.
Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care
foloseşte drept combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un
schimbător de căldură din circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură
pe gazele de eşapare. Cogeneratorul este conceput special pentru arderea
biogazului. Randamentul electric este de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în
funcţie de conţinutul de metan din biogaz). Puterea debitată de motor este reglabilă,
de la 50 la 100 %, ceea ce garantează o adaptare optimă atât la cantităţile de biogaz,
disponibile, cât şi la necesarul de consum.
Energia electrică produsă, este pe joasă tensiune, sincronizată cu reţeaua
natională atât ca tensiune cât şi ca frecvenţă. În cazul dispariţiei tensiunii pe reţeaua
naţională, cogeneratorul este decuplat de aceasta, motorul funcţionând fără sarcină.
Printr-un modul suplimentar, este posibil ca generatorul să se decupleze de reţea,
dar să livreze în continuare energie în instalatia proprie. Recuplarea la reţea, în acest
caz, nu se mai face automat.
Punctul de predare a energiei electrice sunt bornele trifazice din panoul
electric al cogeneratorului. Transformatorul şi sistemul de contorizare se vor livra de
către Electrica S.A. De asemenea, racordarea acestora va fi realizata de o societate
zonală autorizată.
=============================================================54
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Punctul de predare a energiei termice sunt flanşele de racordare de pe
laterala containerului fiecărui cogenerator. Temperatura agentului termic pe tur este
de cca. +80 °C.
Date tehnice:
• Motor cu gaz + generator electric
• Capacitate cilindree 14,62 l/V 8
• Randament electric 40,60 %
• Randament termic 44,0 %
• Capacitate electrică 250 kW /h
• Capacitate termică 271 kW / h
• Tensiune 400 V
• Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h
• Noxe în gazele de eşapare
• Nox < 500 mg/m3
• CO < 600 mg/m3
• Praf / funingine < 10 mg/Nm3
Conform Carţii Tehnice a utilajului, valorile noxelor, din gazele de eşapare,
sunt sub normele prescrise de UE.
Containerul cogeneratorului este construit conform normelor ISO- 668, 6346,
1161 şi 1496/1 (containere maritime). Pereţii laterali şi tavanul sunt dubli, în exterior
fiind din tablă de oţel, ranforsata, pe rame de oţel, cu profil dublu. În interior tablă de
oţel inoxidabil V4A, cu grosimea de 1 mm, sudată. Între pereţi este injectată masă
poliuretanică, de 50 mm grosime. Podeaua este din profile de aluminiu, pe o placă de
28 mm de preşpan, totul sprijinit pe traverse din oţel. Culoarea exterioară - Standard
80 Mic. – verde
Containerul este echipat cu două yale cu cilindru, iluminat în container, sistem
antifonic şi aerisire controlată, admisie şi refulare, cu amortizor de zgomot,
=============================================================55
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================eşapament antifonic a motorului. Pe container este amplasat sistemul de răcire
forţată, care intră în funcţiune, pentru a proteja motorul dacă energia termică nu este
utilizată.
Coşul de fum, este din teavă de otel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m.
Automatizări
Toate operaţiunile de supraveghere, comandă şi control, sunt preluate de un
calculator programabil (PLC). Prin aceasta se minimează potenţialul de greşeală
umană.
Următorii parametrii ai CHP-ului sunt controlaţi, de asemenea, permanent:
• frecvenţa;
• asimetria;
• lipsa unei faze;
• tensiunea;
• turaţia;
• temperaturi;
• presiune şi nivel de ulei.
Calculatorul este dotat cu un modul online care, în caz de avarie, trimite SMS
în cascade la personalul de deservire, iar dacă acesta nu confirmă, la şeful de secţie,
ş.a.m.d., până la furnizor. Dacă, după un anumit timp, nu s-a intervenit, instalaţia
începe procesul de oprire controlată. În acest proces se opreşte alimentarea cu
substrat a fermentatoarelor, se reduce capacitatea cogeneratoarelor, până se
consumă gazul existent, după care se opresc cogeneratoarele. Acest mod nu este
dorit, datorită faptului că o repornire la parametri poate dura câteva săptămâni.
La conducta de gaze ce alimenteaza grupurile de cogenerare, se racordeaza
o faclie de gaze. Aceasta este montata ca şi consumator de avarie a instalaţiei de
biogaz (supapa de sigurantă) pentru a impiedica emisia biogazului nears, in cazul
unei opriri a centralei termice sau la dezvoltarea necontrolată a reactiei de producere
a biogazului in fermentatoare. O asemenea facla este construită din oţel inoxidabil şi
este complet automatizată. Ea dispune de un arzator cu injector cu aprindere prin
=============================================================56
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================electrozi. Temperatura de ardere atinge valoarea de aproximativ 900 grade Celsius.
Conectarea la gaz este facuta printr-o conducta DN80 / PN10.
In măsurile de securitate se include şi un traseu de reglaj pentru gaz, alcatuit
din siguranţa de deflagraţie, supreveghetor de presiune şi dintr-un dispozitiv de
impămantare pentru protecţie la fulgere.
Facla este concepută pentru un debit de gaz de 500 m3/ora.
Biogazul parcurge inainte de intrarea in blocul de cogenerare un traseu de
reglare conform DIN – DVGW.
Acesta este alcătuit dintr-un şibăr (robinet) acţionat manual, dintr-un filtru de
gaz, un dispozitiv de protecţie antideflagraţie şi dintr-un regulator de presiune.
Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii
compacte, containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare
termice cu aprindere prin scanteie, care nu au nevoie de combustibil fosil sau
biodiesel pentru pornire sau funcţionare. Acestea sunt montate in containere şi
echipate cu tot ce este nevoie pentru buna funcţionare. Motoarele electrice
acţionează generatoare de energie electrică care la rândul lor produc energie
electrică. Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz
petrolier lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu
volumul de 2000 l.
Curentul electric este produs cu ajutorul unui generator sincron in domeniul de
joasă tensiune, adus prin intermediul unui transformator in domeniul de tensiune
medie şi este livrat in reţeaua de curent in punctul de conexiune alocat.
Energia electrică (22 330 kw el/zi) şi termică (25 765 kw/zi) obţinută va fi
comercializată în cea mai mare parte.
Cu ocazia exploatării blocului de cogenerare rezultă şi energie termică care
este utilizată pentru aducerea temperaturii returului de la 60 de grade Celsius,
utilizând mai multe trepte, la valoarea de 80 de grade Celsius. Circuitul primar de 80
=============================================================57
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================grade Celsius este introdus in distribuitorul de incălzire. Schimbătoarele de căldură
ale sistemului realizează transferul termic.
In urma procesului de cogenerare se obţine energie electrică, din care
aproximativ 2%, este folosită pentru menţinerea procesului şi energie termică din
care aproximativ 10%, este folosită pentru menţinerea procesului.
2. Făclia de siguranţă
La conducta de gaze care duce la centrala termică, se leagă o faclie de
siguranţă C15 de gaze. Aceasta este montată ca şi consumator de necesitate a
instalaţiei de biogaz pentru a impiedica emisia biogazului nears in cazul unei opriri a
centralei termice. O asemenea făclie este construită din oţel inoxidabil şi este
complet automatizată. Ea dispune de un arzător cu injector cu aprindere prin
electrozi. Temperatura de ardere atinge valoarea de aproximativ 900 grade Celsius.
Conectarea la gaz este făcută printr-o conductă DN80 / PN10.
In măsurile de securitate se include şi un traseu de reglaj pentru gaz, alcătuit
din siguranţa de deflagraţie, supreveghetor de presiune şi dintr-un dispozitiv de
impamântare pentru protecţie la fulgere.
Făclia este concepută pentru un debit de gaz de 500 m3/ora.
2.1.4.2.5. Aport energetic suplimentar
In funcţie de temperatura exterioară, procesul biologic şi implicit producerea
de biogaz pot fi incetinite sau se pot chiar opri. Pentru a accelera intrarea in regim a
unei instalaţii de biogaz, este prevazută utilizarea unui aport suplimentar de energie.
Aceasta serveşte atingerii temperaturii necesare procesului biologic şi prin aceasta
producerii de biogaz.
Traseu de reglare pentru gazul petrolier lichefiat (GPL)
=============================================================58
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Blocul termic este alimentat printr-un al doilea traseu cu bucla de reglare
pentru gaz, echipată pentru GPL, stocat intr-un rezervor din oţel cu capacitatea de
2000l. Periferia cuprinde o unitate de vaporizare şi dotarea de securitate
corespunzatoare. Legarea la distribuitorul de incălzire al instalaţiei de biogaz se face
prin tubulatura blocului de cogeneratoare.
2.1.4.3. Alte componente ale instalaţiei2.1.4.3.1. Distribuţia incălzirii
De la blocul energetic este preluată căldura prin intermediul unui schimbător
de căldură cu plăci, respectiv prin cuplarea unui schimbător de căldură pe gaze de
ardere, fiind astfel utilizată aceasta energie. Distribuţia căldurii se face prin
intermediul unui distribuitor intern cât şi a unui distribuitor extern.
Distribuitorul de căldură extern serveşte cuplării la utilizatorii externi. Distribuitorul
intern deserveşte in primul rând incălzirea pereţilor fermentatoarelor. Sistemul de
incălzire este prevăzut cu măsurile de siguranţă uzuale cum sunt: aerisire rapidă,
clapeţi de trecere in sens unic, supape de suprapresiune şi vas de expansiune.
Traseele de incălzire sunt realizate pentru o temperatura de până la 95 grade
Celsius şi o presiune de până la 8 bar. Pe toate traseele se găsesc, in scopul reglării
temperaturii, amestecătoare cu trei căi cu tehnica de măsurare corespunzătoare.
Temperatura de bază se poate modifica cu ajutorul conducerii centrale. Aceste
informaţii se transmit direct către amestecătoarele cu trei căi. Dacă nu există
suficiente schimbătoare de căldură pentru a prelua energia termică, acest excedent
va putea fi preluat şi eliminat in atmosferă cu ajutorul unui schimbător de avarie.
2.1.4.3.2.Conducerea instalaţiei
Conducerea programabilă instalată (SPS) serveşte vizualizării modului in care
decurge procesul, conducerii automate a acestuia, cuprinderii parametrilor de lucru
cât şi recunoaşterii şi comunicării deranjamentelor.
2.1.4.3.3.Compresorul
=============================================================59
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Un compresor serveşte furnizării aerului comprimat necesar manevrării
clapeţilor pneumatici. El este instalat intr-un modul tehnic stabil la intemperii şi este
utilat cu un regulator de presiune.
2.1.4.4.Supravegherea procesului biologic In vederea exploatării cu maximă eficienţă a instalaţiei de biogaz, a identificării
timpurii a problemelor posibile in procesul de fermentaţie şi a luării măsurilor active
pentru inlăturarea acestora, se află instalat in arealul instalaţiei de biogaz un
laborator.
In vederea asigurării unei exploatări stabile şi eficiente a instalaţiei, procesul
de fermentaţie este supravegheat şi sunt prelevate sistematic probe. Prin aceasta se
pot stabili proprietăţile materiilor utilizate, procentul de substanţe hrănitoare şi
potentialul de gaz al resturilor de fermentaţie. Prin managementul continuu al
instalaţiei de biogaz se poate creşte producţia de gaz şi se poate imbunătăţi calitatea
acestuia.
2.1.4.5. Necesarul de forţă de muncă
2.1.4.5.1. Faza de construcţie
Pentru un timp de construcţie a instalaţiei de biogaz de aproximativ 6 luni, sunt
necesare următoarele forţe umane:
aproximativ 8 zidari – pentru lucrările de zidărie şi de turnare a betonului;
aproximativ 8 lăcătuşi mecanici – pentru lucrările de montaj ale conductelor şi
pentru lucrările la instalaţie.
circa 10 ajutoare pentru lucrările de tinichigerie, de izolaţii şi pentru lucrările
efectuate la sol.
circa 4 electricieni, pentru lucrările cu specific electric.
Titularul de proiect va realiza contractarea lucrărilor de construcţii-montaj cu
furnizorul echipamentelor, dacă acest lucru va fi posibil.
Principalele faze de execuţie a lucrărilor noii investiţii, conform graficului de
eşalonare pe etape şi obiecte constau în:
=============================================================60
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== lucrări de amenajare a terenului pe amplasamentul noului obiectiv;
lucrări de terasamente, în vederea realizării fundaţiilor, etc.;
lucrări de sistematizare pe verticală a terenului;
lucrări de betonare (cofraje, armături, turnare) în vederea realizării
infrastructurii şi suprastructurii clădirilor şi construcţiilor;
lucrări de finisaje interioare şi exterioare specifice;
realizarea instalaţiilor aferente clădirii operaţionale:
• electrice;
• termice;
• apă-canal şi sanitare.
montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;
montajul de conducte în cadrul obiectelor investiţiei, între obiectele investiţiei
şi instalaţiile existente;
probe, teste şi punerea în funcţiune.
Pentru organizarea execuţiei, constructorul va amplasa un container tip, cu
birou şi vestiar, o cabină ecologică şi un spaţiu (şopron) acoperit pentru depozitarea
şi paza materialelor.
Având în vedere specificul amplasamentului (la distanţă mare faţă de zonele
locuite) şi vecinătăţile noului obiectiv, se apreciază că impactul realizării şi
funcţionării acestuia asupra aşezărilor umane va fi relativ redus.
Volumele de pământ excavat, de natura prafului argilos sau nisipos, necesare
umpluturilor se vor stoca într-un depozit de şantier.
Volumele de pământ excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se vor
îndepărta şi depozita conform unei convenţii încheiate cu autorităţile locale.
Apa necesară va fi asigurată din sursă subterană şi energia electrică se va
asigura prin racord la sistemul centralizat de distribuţie.
Constructorul va analiza dacă drumul de acces existent la staţie poate fi
utilizat, sau dacă necesită lucrări de pietruire şi alte costuri care să fie acoperite din
fondul de organizare de şantier.
=============================================================61
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Pe timpul realizării lucrărilor de construcţii se va produce un impact local şi pe termen scurt asupra factorilor de mediu în amplasament, considerat relativ redus
pentru mediul exterior. În această perioadă, nu se vor realiza activităţi care să pună
în pericol factorii de mediu (sol, apă, aer), lucrările care se efectuează fiind lucrări
normale, care nu necesită măsuri speciale de protecţie a mediului şi care se vor
realiza cu respectarea tuturor normativelor specifice în vigoare.
Etapa de execuţie a obiectivului poate genera un impact asupra factorilor de mediu
prin :
• emisiile de noxe în atmosferă : gaze de ardere provenite de la mijloacele de
transport şi debitarea cu plasmă sau autogenă;
• emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile la efectuarea săpăturilor şi
montarea izolaţiilor;
• zgomot şi vibraţii datorate mijloacelor de transport şi diverselor utilaje folosite
în execuţia lucrărilor;
• deşeuri provenite de la lucrările de construcţie-montaj, ambalaje şi alte
materiale utilizate.
Surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie Şantierele de construcţii pot reprezenta o sursă de poluare a atmosferei cu:
gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport mobile şi unele utilaje de
construcţii fixe;
pulberi sedimentabile şi în suspensie, mai ales pe timp uscat.
Concentraţiile de pulberi sunt variabile, în funcţie de starea vremii, anotimp, vânt,
disciplina de lucru. Din aceste considerente, se recomandă luarea unor măsuri de
protecţie, mai ales pe timp uscat, astfel:
• montarea unor plase, realizarea unor împrejmuiri pentru protecţia incintei
şantierului;
• stropirea căilor de acces la şantier,
dar şi alte măsuri care conduc la reducerea nivelului de emisii de gaze de ardere,
respectiv:
=============================================================62
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• limitarea traficului de şantier şi funcţionarea utilajelor la traseele şi programul de
lucru specificat;
• întreţinerea corespunzătoare a drumurilor, a mijloacelor de transport şi a
utilajelor;
• reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii;
• verificarea tehnică a utilajelor;
• optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de construcţii şi transport.
Surse de poluare pentru sol în perioada de construcţie Din activitatatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pămînt,
piatră), deşeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor şi aparaturii de măsură şi
control.
Vor rezulta ,de asemenea, deşeuri metalice de la lucrările de montaj şi de la lucrările
de sudură (brocuri de sudură, resturi de electrozi). Toate aceste deşeuri se vor
colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate
şi se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul
de eliminare specific fiecărui tip de deşeu.
În urma lucrărilor de săpătură şi execuţie a taluzurilor aferente bazinelor,
rezultă următoarele materiale:
• excedent de pământ vegetal care, poate fi utilizat la acoperirea spaţiilor libere
• loess, care se utilizează integral la realizarea taluzurilor
Volumele de pământ excavat, necesare umpluturilor se vor stoca într-un depozit de
şantier .Volumele de pământ excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se
vor îndepărta şi depozita temporar conform unei convenţii încheiate cu autorităţile
locale, până la refolosirea lor, conform celor menţionate mai sus.
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Execuţia lucrărilor proiectate implică folosirea unor mijloace de transport şi a unor
utilaje cu funcţii specifice, ce reprezintă surse importante de zgomot şi vibraţii.
Principale utilaje folosite şi puterile acustice asociate sunt următoarele:
=============================================================63
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• buldozere LW ≈ 115 dB (A);
• încărcătoare Wolla LW ≈ 112 dB (A);
• excavatoare LW ≈ 117 dB (A);
• compactoare LW ≈ 105 dB (A);
• finisoare LW ≈ 115 dB (A);
• basculante LW ≈ 107 dB (A).
Principalele măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor în
perioada de construcţie sunt următoarele :
• limitarea traseelor străbătute de către utilajele aparţinând şantierului şi, mai ales,
de către autobasculantele ce deservesc şantierul;
• întreţinerea permanentă a drumurilor;
• folosirea utilajelor de lucru conform volumului şi caracteristicilor activităţilor
desfăşurate;
• buna funcţionare a utilajelor folosite.
Măsuri de protecţie a florei şi faunei în perioada de construcţie
• realizarea lucrărilor de amenajare a terenului şi a construcţiilor, cu afectarea
unei suprafeţe cât mai restrânse;
• amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces pe
timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în
atmosferă;
• utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să
nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi
nivelul de zgomot realizat;
• evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia unor necesităţi minore;
• păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament;
• se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor,
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile
competente pentru protecţia mediului;
=============================================================64
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii;
• verificarea tehnică a utilajelor;
• refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier, unde va fi cazul.
2.1.4.5.2. Exploatarea
Obiectivele specifice preconizate la nivelul societăţii, al regiunii şi la nivel naţional
ca urmare a implementării proiectului sunt:
producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile, respectiv din
biogazul obţinut prin fermentarea anaerobă a deşeurilor de origine animală şi
vegetală ;
conservarea şi protejarea ecosistemelor;
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu ca urmare a utilizarii tehologiilor curate;
creşterea eficienţei industriale, profitabilităţii şi competitivităţii societăţii;
dezvoltarea economică a comunei Slobozia Ciorăşti.
După timpul afectat construcţiei urmează o perioadă de 2-3 luni pentru
punerea in funcţiune. Din acest moment sunt necesare aproximativ 14-17 persoane
ocupate in instalaţia de biogaz.
Pentru lucrările de reparaţii mecanice şi electrice care apar şi pentru
supravegherea sistematică a mijlolacelor de producţie, trebuie angajaţi câte doi
lăcătuşi mecanici de exploatare şi trei electricieni de exploatare.
Pentru lucrările zilnice ale instalaţiei de biogaz, cum ar fi alimentarea cu
materiale solide (de exemplu porumb de fermentaţie lactică ) şi pentru curăţirea
suprafeţelor exterioare, vor lucra in schimburi circa 4 operatori ai instalaţiei.
=============================================================65
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Deservirea şi supravegherea instalaţiei şi coordonarea proceselor productive
se fac de către şeful instalaţiei. Instalaţia de biogaz dispune in acest scop de o
programare cu stocare (SPS), care va face informarea privind anunţul erorilor şi
alarmare inclusiv pe telefonul mobil al responsabililor.
Centrala de conducere cu loc de munca cu PC a procesului se găseşte in
clădirea de birouri.
Pentru conducerea administrativă a instalaţiei – cum sunt de exemplu
evidenţa contabilă, calculaţiile, relaţia cu autorităţile, va fi angajat/ă un/o secretar/ă.
In laboratorul instalaţiei de biogaz vor lucra doi chimişti/biochimişti. Aceştia
sunt răspunzători pentru prelevarea sistematică a probelor, supravegherea
procesului de fermentaţie şi pentru analiza tuturor parametrilor importanţi ai
procesului.
Pe termen lung, instalaţia de biogaz va contribui la preluarea deşeurilor
agricole, va asigura venituri agriculturii locale şi le va dezvolta.
Etapa de demontare/dezafectare/inchidere Conform prevederilor Ord. MAPAM nr. 36/2003 pentru aprobarea Ghidului
Tehnic General pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de
mediu, cap. 18, titularul trebuie să dispună de un Plan de închidere a instalaţiei, care să demonstreze că societatea este capabilă să-şi înceteze activitatea în condiţii
de siguranţă pentru personal şi factorii de mediu şi să readucă zona la o stare
satisfăcătoare.
Acest Plan de închidere a instalaţiei IPPC va trebui să cuprindă cel puţin
următoarele aspecte:
planurile conductelor şi rezervoarelor subterane;
măsuri pentru siguranţa instalaţiei IPPC;
măsuri specifice pentru prevenirea poluării apei de suprafaţă, aerului, solului şi
apei subterane şi în general, de evitare a oricărui risc de poluare a mediului;
masuri pentru oprirea alimentării cu energie electrică şi apă;
masuri pentru scurgerea, spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor,
căminelor, utilajelor, bazinelor de stocare de orice conţinut potenţial periculos;
=============================================================66
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== masuri pentru dezafectarea tuturor depozitelor de materii prime, materiale
auxiliare, carburanţi, produse finite şi deşeuri;
modalitati valorificarea/ eliminarea a tuturor deşeurilor nepericuloase şi
periculoase;
masuri pentru dezafectarea/ demolarea instalaţiilor;
stabilirea destinaţiei finale a folosinţei terenului;
măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate;
măsuri de igienizare şi reconstrucţie ecologică a amplasamentului, în funcţie de
rezultatele evaluării de mediu pe întreg amplasamentul;
precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare - şi a
responsabilităţilor pentru punerea în aplicare a Planului de închidere.
Planul trebuie păstrat şi actualizat, ca urmare a schimbărilor survenite. Dacă la
închidere, titularul doreşte să urmeze o direcţie diferită de acţiune, Planul de
închidere va trebui să fie completat, cu acceptul autorităţii competente pentru
protecţia mediului.
În situaţia în care s-ar produce încetarea activităţii, precum şi la modificarea
semnificativă a activităţii, este obligatorie efectuarea Bilanţului de mediu de către
titularul activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor de mediu şi a costurilor pentru
refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţilor desfăşurate pe
amplasament.
Dezafectarea echipamentelor şi a instalaţiilor va fi efectuată de o firmă
specializată şi atestată în acest tip de lucrări şi trebuie să asigure :
• condiţii sigure de lucru (măsuri de prevenire a incendiilor, măsuri de prevenire a
unor accidente tehnice şi/sau umane etc.);
• valorificarea/eliminarea substanţelor periculoase rămase după oprirea procesului
de producţie;
• decizii operative referitoare la destinaţia ulterioară a părţilor şi materialelor
rezultate, care nu fac obiectul contractului de valorificare;
=============================================================67
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• monitorizarea activităţii şi după caz, intervenţia pentru corectarea acestuia sub
aspectul respectării cerinţelor de mediu, PŞI şi TSM.
Lucrările de dezafectare a instalaţiilor şi echipamentelor trebuie realizate în
condiţii controlate, astfel încât să nu se producă poluări ale aerului, solului şi apei.
Tratarea şi gestiunea deşeurilor rezultate din dezafectări se vor realiza în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
După dezafectarea instalaţiilor, funcţie de starea clădirilor şi a construcţiilor,
acestea pot fi utilizate în alte scopuri, sau în situaţia în care sunt foarte deteriorate şi
nu prezintă siguranţă, trebuie demolate.
Pentru lucrările de demolare este necesară obţinerea avizelor şi acordurilor de
mediu pe baza documentaţiilor tehnice specifice.
2.1.5. Date tehnice
2.1.5.1. Materii prime
În procesul de fermentaţie anaerobă, materia primă principală este silozul de
porumb. Pe lângă acesta, se adaugă în cantităţi mai mici dejecţii animaliere.
Tabel 2.1. Materii prime
MaterialCantitate ( t/zi) Cantitate (t/an)
Siloz de porumb sau
similarcca. 65 23 725
Dejecţii de porci sau alte
animale 10 3650
Apa de proces
-sursa subterană
- din sedimentarea şi
îngroşarea nămolului
fermentat, în rezervoarele
de stocare
21,8
15,87957
5767
Total intrari cca.112,6 27 375
=============================================================68
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
2.1.5.2. Capacităţi de stocare
Dimensiuni ale celor mai importante rezervoare sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Capacităţi de stocare
Rezervorul Volum brut (m3)
Depozite de siloz şi dejecţii (de transfer)
C7;C8;C18
53 ; 53; 200
Cuve de amestec C11;C12 60 ; 24Fermentator C1 3040 Fermentator C2 3040Fermentator C3 3040Element de stocare a gazului pe fermentatorul C1. 1246 NmcElement de stocare a gazului pe fermentatorul C2 1246 NmcElement de stocare a gazului pe fermentatorul C3 1246 NmcRezervor stocare nămol fermentat C4 4955Rezervor stocare nămol fermentat C5 4955
2.1.5.3. Producerea de energie
Capacitaţile de producere a energiei sunt urmatoarele :
producţia de biogaz : 2 265 960 mc/an
producţia de energie electrică : 5.135.900 kw el/an
producţia de energie termică: 5.925.950 kw t/an
Bateria de cogeneratoare - date tehnice:
• Motor cu gaz + generator electric
• Capacitate cilindri 14,62 l/V 8
• Randament electric 40,60 %
• Randament termic 44,0 %
• Capacitate electrică 250 kW /h
• Capacitate termică 271 kW / h
=============================================================69
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• Tensiune 400 V
• Consum biogaz la 55% CH4 111 mc/h
• Noxe în gazele de eşapare
• Nox < 500 mg/m3
• CO < 600 mg/m3
• Praf / funingine < 10 mg/Nm3
Conform cărţii tehnice a utilajului, valorile noxelor din gazele de eşapare, sunt sub
normele prescrise de UE.
2.1.6. Date de mediu
2.1.6.1. Emisii
1. Mirosuri / Gaze de ardere Formarea gazului metan in instalaţia de biogaz se desfăşoară in condiţii de mediu
anaerob. Astfel instalaţia este realizată etanş.
In acest mod rămân in procesul exploatării ca surse potenţiale de mirosuri ale
instalaţiei de biogaz numai părţile de aprovizionare, stocare şi cea de alimentare cu
materii prime, valorificarea gazului şi evacuarea restului de fermentaţie. In cele ce
urmează vor fi descrise in detaliu aceste aspecte.
2. Livrarea materiilor prime Apele reziduale, mustul de balegar de porc sunt livrate cu ajutorul capacitaţilor
mobile. Materialele solide, cum sunt silozul de porumb sau similar se livrează cu
=============================================================70
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================vehicule direct in depozitul de transfer (celule de siloz şi rezervor pentru dejecţii). In
timpul primirii materiilor prime se pot produce emisii pe termen scurt.
3. Depozitarea materiilor prime Materiile prime se depozitează intr-un depozit de transfer, format din 3 rezervoare
C7, C8, C18, ce constituie o sursă de miros. Mirosul este specific şi obişnuit in
agricultură.
4. Introducerea materiilor prime Alimentarea instalaţiei de biogaz cu materiile prime se face cu ajutorul unui
încărcător frontal în cuve de alimentare. Această sursă este comparabilă cu depozitul
de transfer din punct de vedere al mirosurilor, iar mirosul este unul tipic pentru
activităţile din agricultură.
5. Depozitarea substratului fermentat Depozitul final pentru stocarea substratului de fermentaţie este format din 2
rezervoare de stocare C4, C5. In exploatarea normală a instalaţiei de biogaz, cu un
proces de degradare biologică complet, are loc o degradare a compuşilor aromatici
intens mirositori. Datorită acestui fapt, substratul fermentat este aproape complet
lipsit de miros, apropiindu-se de mirosul compostului.
Prin comparaţie cu depozitarea in mediu deschis a mustului de bălegar, in instalaţia
de biogaz se obţine o situaţie mult mai bună a mirosurilor. Mirosurile datorate golirii
se pot neglija.
6. Eliminarea resturilor de fermentaţie
=============================================================71
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Mirosurile mai puţin intense a resturilor de fermentaţie din instalaţia de biogaz, se
repercutează pozitiv la evcuarea acestora pe suprafeţele agricole. Cei ce locuiesc in
vecinătate sunt mai puţin deranjaţi in cazul mustului de bălegar procesat.
7. Gazele de ardere in Blocul de cogeneratoare Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,
containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu aprindere
prin scânteie.
Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie pentru buna
funcţionare. Motoarele termice acţionează generatoare de energie electrică, care, la rândul
lor, produc energie electrică.
Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz petrolier lichefiat,
stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu volumul de 2000l.
Cogeneratoarele, 4 bucăţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a biogazului prin
producerea energiei electrice şi termice. Se instalează, în apropierea fermentatoarelor
pentru a avea trasee de conducte de agent termic cât mai scurte. Cogeneratorul produce
totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât şi energia termică necesară
schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea substraturilor din fermentatoare.
Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care foloseşte drept
combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un schimbător de căldură din
circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură pe gazele de eşapare.
Cogeneratorul este conceput special pentru arderea biogazului. Randamentul electric este
de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în funcţie de conţinutul de metan din biogaz).
Puterea debitată de motor este reglabilă, de la 50 la 100 %, ceea ce garantează o adaptare
optimă atât la cantităţile de biogaz, disponibile, cât şi la necesarul de consum.
Coşul de fum, este din ţeava de oţel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m
Date tehnice:
• Motor cu gaz + generator electric 4 buc
• Capacitate cilindri 14,62 l/V 8
=============================================================72
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• Randament electric 40,60 %
• Randament termic 44,0 %
• Capacitate electrică 250 kW /h
• Capacitate termică 271 kW / h
• Tensiune 400 V
• Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h
• Noxe în gazele de eşapare
• Nox < 500 mg/m3
• CO < 600 mg/m3
• Praf / funingine < 10 mg/Nm3
Conform cărţii tehnice a utilajului, valorile noxelor din gazele de eşapare sunt sub normele
prescrise de UE.
2.1.6.2. Măsuri de protecţie contra zgomotului
Diminuarea emisiilor de zgomot se obţine printr-o diversitate de măsuri:
componentele instalaţiei sunt selectate având în vedere inclusiv nivelul de
zgomot al acestora:
poziţionarea favorabilă a maşinilor şi agregatelor in aşa fel incât sursele cele mai
mari de zgomot să fie prevăzute cu ecranări (de exemplu clădiri, parapeţi de
pamânt), către părţile cu vecini.
protecţia fonică constructivă a maşinilor şi agregatelor, de exemplu : amortizor
de zgomot la aerisirea spaţiilor, amortizor de zgomot la evacuarea gazelor de
ardere la horn sau pentru agitatoare.
plantaţii de copaci.
activităţi generatoare intensive de zgomot: alimentarea buncărului de preluare
cu tractor sau cu incărcător pe roţi, se desfăşoară exclusiv pe timpul zilei, adică
intre orele 6:00 şi 22:00.
=============================================================73
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1.6.3. Deşeuri
In funcţionarea unei instalaţii de biogaz apar două categorii de deşeuri: pe de
o parte materiale utilizate in funcţionarea instalatiei şi pe de altă parte, deşeuri
menajere.
Intre materialele utilizate se numără lubrifianţii şi filtrele de ulei ale blocului centralei
termice. Acestea apar in timpul lucrărilor de intreţinere şi reparaţie şi sunt predate
conform prescripţiilor unui comerciant local de uleiuri.
Evacuarea deşeurilor menajere se face de catre serviciile comunale de salubritate.
Evitarea deşeurilor este posibilă numai intr-o mică măsură. Mai intâi pentru că
potenţialul de evitare este redus şi apoi fiindcă materialele de exploatare necesare
motorului sunt prescrise funcţie de timpii de utilizare. Desulfurarea biogazului are in
orice caz o influenţă pozitivă asupra calităţii uleiului de motor. Prin păstrarea
moleculelor cu catene mari cât şi prin diminuarea vitezei de acidifiere, se păstrează
un timp indelungat proprietăţile de lubrifiere ale uleiului.
In consecinţă, se măresc intervalele de schimb şi scad cantităţile de ulei vechi care
reprezintă deşeurile.
Din instalaţia de biogaz vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri
tehnologice:
Nămol de fermentare, cod 19 06 06 – Faza fermentată/ solidă, de la tratarea
anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale.
Nămolul de fermentare va fi stocat într-unul din rezervoarele de stocare nămol
fermentat, până la împrăştierea ca fertilizant natural pe terenurile agricole .
2.1.7. Necesarul de energie
Necesarul de energie electrică pentru o parte a producţiei este consumat in
exploatare de către pompe, agitatoare, compresoare, cât şi de către tehnica de
măsurare şi de reglare.
=============================================================74
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Partea mult mai mare de energie este transportată in apropiere la o staţie compactă
(trafo-/staţie de livrare). Aceasta serveşte pe de o parte transformării curentului de
joasa tensiune ( 400 V ) in curent de medie tensiune (10 –20 kV), cât şi , pe de altă
parte, la separarea sarcinilor.
Necesarul intern de energie termică este alcătuit in prima linie de necesarul de
incălzire a fermentatoarelor. In cazul utilizării procedeului mezofil, temperatura
procesului este reglată in intervalul 35 – 42 grade Celsius. Blocul BC este dotat cu un
sistem de răcire de urgenţă, care poate indepărta in ambient căldura care nu mai
este necesară.
2.1.8. Elemente de securitate a instalaţiei
Instalaţia de biogaz este realizată in conformitate cu stadiul tehnicii şi cu
reglementările din “Regulile de sigurantă pentru instalaţiile de biogaz agricole”
stabilite de catre asociaţia profesională din agricultură. Intrucât la o instalaţie de
biogaz este vorba de un complex cu multe piese in mişcare, apariţia de
deranjamente nu este complet exclusă. Din acest motiv este necesar ca incă din faza
de planificare să fie conştientizate deranjamente posibile şi să fie prevenite.
In cele ce urmează se vor trata abateri posibile de la o exploatare conformă
prevederilor insoţite alăturat de măsurile de preventie .
2.1.8.1. Tipul şi cauza deranjamentelor posibile
La intreruperea exploatării unei instalaţii de biogaz se deosebesc două cazuri :
Intreruperea producţiei de gaz.
Intreruperea utilizării gazului.
Aceste două deranjamente se află cauzal foarte aproape. Dacă instalaţia nu
produce gaz, blocul de cogeneratoare nu are ce valorifica. Din celalat sens, o oprire
lungă a blocului de cogeneratoare impreună cu intreruperea furnizării de căldură,
=============================================================75
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================poate duce la moartea biologică in rezervoarele de fermentaţie şi cu aceasta la
intreruperea producţiei de gaz.
Oprirea accidentală a producţiei de gaz poate fi prevenită printr-o exploatare
responsabilă a procesului. Determinante sunt alimentarea sistematică conformă cu
tipul şi cantităţile, cât şi identificarea timpurie a deranjamentelor de “fermentare” in
instalaţie. In acest scop va fi instruit conducătorul instalaţiei şi va fi sprijinit de către
tehnica de conducere a procesului (PLT).
2.1.8.2. Prevenirea deranjamentelor posibile
1. Distanţe
O protejare a vecinătăţilor de poluarea fonică se face in primul rând printr-o
distanţă corespunzatoare, printr-un aranjament adecvat cât şi prin ecranare.
O masură de bază pentru o protecţie generală este păstrarea unor distanţe de
protecţie. La o instalaţie de biogaz respectarea unei distanţe corespunzatoare este
necesară din motive de protecţie la incendii şi la explozie. O distanţă
corespunzatoare faţă de construcţiile din vecinătate permite evitarea, in cazul unui
incendiu, a raspândirii flăcărilor, iar in caz de explozie a acţiunii undei de şoc care,
ambele, ar putea provoca pagube insemnate.
Din principiu, pentru instalaţiile de biogaz trebuie respectate următoarele distanţe
extrase din “Regulile de siguranţă pentru instalaţiile agricole de biogaz”:
Intre rezervoarele de stocaj pentru gaz ( mai multe vase fiind tratate ca
o unitate) şi instalaţiile vecine, construcţii şi drumuri publice.15 m
Intre siguranţele de suprapresiune şi cele de vacuum şi instalaţiile
vecine, construcţii şi drumuri publice.5 m
Intre facla de gaz şi instalaţiile vecine, construcţii şi drumuri publice. 5 mIntre stocarea gazului, blocul CT şi trafo. 6 m.Intre stocarea gazului şi dulapurile de conexiuni 3 m.Intre spatiul propriu al fiecarui rezervor de propan ( numai in timpul de 4 m.
=============================================================76
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================amorsare al procesului ) .
2. Imprejmuiri
Terenul instalaţiei de biogaz va fi imprejmuit complet. Persoanelor neautorizate le
va fi interzis accesul in incintă prin plăcuţe de atenţionare corespunzătoare.
3. Inscripţionarea
Pentru interdicţii permanente, avertizări, ordine şi pentru alte indicaţii relevante
pentru securitate, se utilizează inscripţionarea standardizată conform BGV, DIN şi
StVO, montată in locurile corespunzătoare, (adică la maşini, rezervoare, alimentări ).
Poziţionarea exactă va fi stabilită de comun acord de către constructorul instalaţiei
impreună cu furnizorul la sfârşitul etapei de construcţie, luând in considerare
partcularităţile locale.
2.1.9. Tehnica securităţii şi a măsurării
2.1.9.1. Componente de siguranţă relevante ale instalaţiei
1. Instalaţia de avertizare pentru gaz.
Spaţiul de instalare al BC (bloc de cogeneratoare) este dotat cu un dispozitiv de
avertizare pentru gaz. Acesta posedă detectori, care reacţionează la metan, care
este cea mai importantă componenta a biogazului. Dispozitivul de avertizare pentru
gaz informează permanent asupra concentraţiei de gaz măsurate şi asupra depăşirii
valorilor limită.
Valoarea limită este reglată la 40% din limita inferioară de explozie ( 40% –UEG ) .
=============================================================77
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Pentru metan, principalul component al biogazului, această valoare se situează la
4,4% volume in aer. Raportat la biogaz, care are un conţinut de gaz metan de 53%,
valoarea corespunde la 8,3% volume in aer. In cazul depăşirii valorilor limită,
dispozitivul dă alarma imediat prin relee şi conectează indicaţia prin LED-uri.
Semnalul analog emis este prelucrat in sistemul de conducere. Acesta
deconectează toate dispozitivele care nu sunt realizate cu protecţie anti-ex. Se
conectează o alarmă optică dată de o lumină rotativă cât şi un SMS către unul sau
mai multe telefoane mobile. Dispozitivul de alarmare pentru gaz este realizat cu
protecţia necesară in mediul cu pericol de explozie conform ATEX- 100ª.
Aerisirea spaţiului in care se află montat BC se face prin circulaţie forţată a aerului,
având şi un amortizor de zgomot in culise.
2. Caneaua de inchidere a gazului
Pe peretele exterior al BC se găseşte un ventil de inchidere a gazului semnalizat
corespunzător. Acesta este realizat ca o armătură cu inchidere rapidă. Dupa
incetarea alimentării cu gaz se opreşte motorul.
3. Siguranţa de suprapresiune şi de vacuum
Toate vasele de fermentaţie sunt dotate cu siguranţe de suprapresiune/vacuum ca
armături flanşate, pentru a se evita presiuni ale gazului neadmise in fermentatoare şi
in vasele de stocare a gazului. Siguranţele de suprapresiune/vacuum lucrează intre
+5,5 mbar şi -1 mbar. Reglajul se face in paşi de 0,5 mbar. Siguranţa de presiune
este montată in aşa fel, incât să poată fi permanent controlată, accesul la ea să fie
facil, iar intreţinerea să se facă fără probleme. Ea se montează rigid cu capacul in
sus. Pentru a impiedica infundarea, siguranţa se montează deasupra nivelului de plin
al rezervorului. Personalul instalaţiei va fi instruit să controleze zilnic dacă siguranţa
nu e plină. La aceasta servesc nişte tuburi de control montate lateral. Pentru ca
=============================================================78
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================siguranţa de presiune să funcţioneze şi la ger, se utilizează in perioada rece un
mijloc de protecţie la ger cu protecţie la ingheţ până la minus 30 grade Celsius.
4. Instalaţii de comandă automatizate in caz de urgenţe
Instalaţia de biogaz dispune de mai multe instalaţii de comandă in caz de urgenţe.
Acestea sunt realizate in culoarea roşie şi sunt inscripţionate corespunzător. Fiecare
dintre aceste comutatoare are un lanţ specific de comenzi in caz de urgenţă.
La acţionare, agregatele relevante ( motoare, agitatoare pompe ) sunt deconectate
de la curentul electric.
5. Alimentarea cu curent independentă.( USV )
Puterea USV este corespunzătoare capacităţii bateriilor cu care este dotat BC (9-12
V / 140Ah ). Alimentarea independentă cu curent se bazează pe un redresor cu
acumulatorii corespunzători care alimentează senzorii şi calculatorul de proces.
2.1.9.2. Tehnica de conducere a procesului
Instalaţia de biogaz este dotată cu o tehnică de proces ( PLT ) in forma unei
conduceri cu program de stocare a datelor programabil ( SPS ) dotat cu un software
cu vizualizare. Acestea permit conducătorului procesului de la faţa locului cât şi
producătorului de la distanţă, o supraveghere prin vizualizare şi conducerea
instalaţiei de biogaz.
Toate semnalele dispozitivelor de măsurare din instalaţie sunt prelucrate de catre
PLT, iar avertizările şi deranjamentele care apar sunt anunţate optic şi acustic. In
acelaşi timp PLT ia măsurile necesare prin conectări, pentru a acţiona contra
acutizării acestor deranjamente (de exmplu deconectarea pompelor, inchiderea
ventilelor ). Funcţie de tipul deranjamentului sunt necesare in completare şi acţiuni
manuale pentru indepărtarea acestor cauze şi pentru a indepărta surse eventuale de
pericol.
=============================================================79
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1.10. Protecţia muncii
Instalaţia de biogaz este exploatată in conformitate cu prescripţiile in vigoare ale
legii protecţiei muncii, ale ordonanţei corespunzătoare, a ordonanţei securităţii
intreprinderilor cât şi normelor de prevenire a accidentelor.
2.1.10.1. Pregătiri de protecţie constructive
1. Buncăre, gropi şi puţuri
Construcţiile de pe amplasament sunt proiectate şi realizate având in vedere
normativele de protecţie impotriva accidentelor; deschiderile pentru umplere sunt
protejate impotriva căderii inăuntru a persoanelor prin grătare şi altele. Vehiculele de
alimentare care merg in marşarier pentru a umple aceste buncare sunt protejate
impotriva căderii de către un soclu.
2. Rezervoare
Podeţele de lucru de la rezervoare şi indeosebi platformele de lucru de la
fermentatoare sunt asigurate prin balustrade la nivelul pieptului, genunchiului şi al
piciorului. Accesul către platformele de lucru care depaşeşte lungimea de 5m, este
asigurat de la inălţimea de 3m impotriva căderii printr-o protecţie a spatelui, iar la
trecerile de la 10 m lungime totală, se introduce un podeţ intermediar. Deschiderile
de intrare pentru lucrări de intreţinere şi curăţire vor avea dimensiunile minime de
800 x 600 mm, conform DIN 800.
2.1.10.2. Preparative tehnice de protectie
1. Sistemul de alarmă
Instalaţia de biogaz dispune de o conducere cu programare ( SPS ) in vederea
automatizării şi supravegherii proceselor . Este conectat un sistem de vizualizare
pentru a putea urmări procesele programate in SPS şi semnalele ce sunt prelucrate
pe un PC pentru vizualizare, arhivare, iar cu ajutorul unui server extern de SMS,
sunt introduse in reţeaua publică de telecomunicaţii, către telefoanele mobile
pregătite pentru aceste comunicări.
=============================================================80
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
In cazul unui deranjament relevant pentru securitate, colaboratorul aflat in
aşteptare, se va deplasa neintârziat la instalaţia de biogaz pentru a incepe
inlăturarea defecţiunii. In cazul unei pene de curent pe intreaga instalaţie de biogaz
se poate primi comunicarea, intrucât in SPS există posibilitatea unei vizualizări şi a
unei comunicări interne prin alimentarea de curent independentă .
2.1.10.3. Pregătiri organizatorice de protecţie
1. Documentaţia instalaţiei
După construirea şi punerea in funcţiune cu succes a instalaţiei de biogaz,
constructorul instalaţiei pune la dispoziţie o documentaţie detaliată compusă intre
altele de examinările de etanşare, probele de funcţionare, certificatele materialelor,
declaraţiile de conformitate şi instrucţiunile de deservire .
In afară de aceasta se face o inscripţionare a instalaţiei de biogaz după toate regulile
recunoscute ale tehnicii.
2. Instruirea personalului
Pe parcursul fazei de punere in funcţiune a instalaţiei de biogaz, angajaţii care vor
fi raspunzători de conducerea tehnică a acesteia, vor fi instruiţi şi supravegheaţi de
către constructor pe o perioadă de aproximativ două luni. Cu această ocazie se
pune accent intre altele şi pe problema pericolelor la o asemenea instalaţie. Acestea
vizează in primul rând pericolele căderilor şi acelea datorate substanţelor care ies din
sistem.
3. Igiena personalului şi a instalaţiei
Intr-o instalaţie de biogaz trebuie luată in consideraţie o incărcare bacteriană.
Pentru a asigura sănătatea personalului, starea generală bună, trebuie asigurată
indeplinirea măsurilor generale şi cerinţelor veterinare, cât şi respectarea diverselor
cerinţe prestabilite.
Cerin ţe generale
=============================================================81
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
=============================================================
Partea instalaţiei Modul de realizare
Gradul pericolului de aprindere
Dozatorul de solide (încărcătorul frontal)
Datorită modului de realizare deschis, el lucrează in mediu aerob iar formarea metanului nu e posibilă nici unul
Desulfurarea
Desulfurarea biogazului se face direct şi biocatalitic printr-o introducere controlată a aerului in toate vasele de stocare ale gazului.Aerul se adaugă biogazului cu ajutorul unei suflante. Dozarea se face in funcţie de cantitatea de biogaz produsă şi e supravegheată prin analiza conţinutului de oxigen in biogaz. Formarea unui amestec exploziv in interiorul rezervorului ar putea apărea ca urmare a funcţionării defectuoase a suflantei. Ieşirea gazului din sistem s-ar putea datora neetanşeităţilor.
redus
Conducta de gaz.
Conducta de gaz este realizată din oţel inox respectiv HD-PE. Asemenea combinaţii sunt considerate etanşe tehnic pe termen lung. Pentru desulfurare se insuflă oxigen. Cu toate că se află mult sub limita de explozie, nu este complet exclusă formarea unui amestec exploziv, mai ales la pornirea şi oprirea procesului.
redus.
CT/ Facla de gaz
Utilizatorii se găsesc intr-un sistem inchis, care nu e in contact cu oxigenul. Un risc rezidual există datorită scurgerilor din conductele “tehnic etanşe pe termen lung”, respectiv al flanşelor de legătură. Facla de gaz se află in aer liber şi este expusă diluărilor datorită curenţilor de aer care pot transporta gaz. Agregatul BC se află intr-un spaţiu supravegheat cu senzori pentru metan de catre PLC.
redus pana la mediu.
Condensat.
Puţul de condensat se găseşte de regulă in punctul cu nivelul cel mai scăzut de pe traseul de gaz. Evacuarea condensatului se face printr-o ţeavă montată intre traseul de gaz şi puţ. In funcţionare normală aceasta este in permanenţă plină cu condensat, respectiv imersată in condensat. In consecinţă, evacuarea de biogaz in puţ şi formarea unui amestec exploziv gaz – aer nu este posibilă. Intrucât supravegherea in practică este nesigură şi uscarea ţevii de condensat spre puţ ar duce la evacuarea de biogaz neingradită, puţul de condensat este definit ca zona EX.
redus până la mediu.
Prepararea gazului inclusivcompresorul.
La pregătirea gazului şi in mod special a compresorului este de vorba de o piesă de rotaţie. Pentru a exclude formarea de scântei, compresorul este realizat in execuţie antiex. Probabilitatea formării unui amestec care să se aprindă in conducta de gaz nu este totuşi ridicată.
mediu.
Fermentator C1 si zona de colectare biogaz
In condiţii de fermentaţie normale şi la un timp de retenţie lung, se petrece acolo un proces de degradare a materialului proaspăt in condiţii anaerobe. Biogazul se formează in cantităţi mari.Pierderi de gaz se pot produce datorită neetanşeităţilor acoperişului rezervorului respectiv când se deteriorează, etanşări tehnic considerate bune ( ruperi de conducte, vizoare ).La siguranţele de suprapresiune şi la cele de vid este vorba de părţi ale instalaţiei care servesc echilibrării
mediu până la ridicat82
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Personalul instalaţiei de biogaz cât şi angajaţi ai altor firme care prestează o
activitate in această instalaţie, vor fi instruiţi la inceperea lucrărilor privitor la condiţiile
igienice. Personalului i se va cere respectarea unei igiene personale stricte, pentru a
minimiza periclitarea sănătăţii prin germeni patogeni şi purtarea mai departe a
acestora. Persoanele care sunt angajate de durată in această instalaţie, sunt
solicitate să-şi facă preventiv vaccinul antitetanic şi contra hepatitei A/B. Păstrarea
indelungată a mancărurilor şi băuturilor in instalaţie trebuie evitată. Consumul de
alimente este admis numai in spaţiul de staţionare şi doar după o spălare şi o
dezinfecţie temeinică a mâinilor.
Hainele
La inceperea lucrului in instalaţia de biogaz se va schimba imbrăcămintea cu
echipamentul de lucru. Pentru păstrarea separată a hainelor de stradă şi a
echipamentului de lucru, angajaţii au la dispoziţie compartimente de dulap diferite.
Se va avea grijă ca echipamentul de lucru să fie curăţat sistematic. Imbrăcămintea
murdărită cu substrat se va schimba neintârziat. In acest scop, in instalaţie va exista
la dispoziţie un al doilea rând de echipament de lucru . Echipamentul de protecţie va
fi purtat la toate activităţile din instalaţie.
Igiena corpor ală
După producerea unui contact piele – substrat, părţile in cauză ale corpului se vor
curăţa temeinic şi se vor dezinfecta.
Inainte de părăsirea instalaţiei de biogaz şi de schimbarea echipamentului de lucru,
se va face, după posibilităţi , o curaţire a corpului.
R ăniri
In cazul rănirii pielii se va face neintârziat o dezinfectare a rănii, iar rana deschisă va
fi bandajată cu un bandaj impermeabil. Se interzice continuarea lucrărilor fără o
protecţie corespunzătoare a rănii. Trusa medicală se află in clădirea tehnică.
Dacă in instalaţie nu se poate acorda un ajutor medical suficient, lucrările vor fi
imediat oprite şi se va consulta un medic.
=============================================================83
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
4. Echipamentul de protecţie
Pentru evitarea ranirilor la lucrările manufacturiere la instalaţia de biogaz, se vor
purta manuşi de protecţie. De asemenea se va purta incălţăminte cu feţele intărite cu
ca protecţie impotriva obiectelor ce cad. Inainte de intrarea in spaţiul BC, in cazul că
maşinile funcţionează, se vor pune căşti de protecţie fonică.
5. Trasee de refugiu şi de salvare
Drumurile de refugiu, salvare şi ieşirile de necesitate din clădire cât şi din spaţiul
liber vor fi inscripţionate corespunzător şi păstrate permanent libere de obstacole.
Ordonarea şi dimensiunile lor se ghidează dupa BGV (regulile asociatiilor
profesionale).
Uşile de pe traseele de evacuare şi ieşirile de urgenţă nu se vor incuia in timpul
programului de lucru şi trebuie menţinute libere in direcţia de evacuare. Persoanele
care se găsesc des in arealul instalaţiei de biogaz, vor fi instruite privitor la traseul de
evacuare al drumurilor destinate acestui scop.
2.1.11. Protecţia impotriva exploziilor
2.1.11.1. Descrierea substanţelor
Substanţele de intrare cât şi acelea de ieşire nu sunt inflamabile din cauza
conţinutului lor ridicat de apă. Pericolele de aprindere apar acolo unde apare
biogazul. Biogazul se compune in proporţie de 53% din gaz metan, ceea ce
caracterizează capacitatea de ardere a biogazului.
=============================================================84
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Astfel sunt comparabile şi limita şi temperatura de aprindere; densitatea este
comparabilăa cu cea a aerului inconjurător. Conţinutul ridicat de dioxid de carbon al
gazului (cca. 45%), contribuie la viteze scăzute de aprindere a biogazului. Hidrogenul
sulfurat se găseşte in mică proporţie in biogaz (in domeniul ppm), având o influenţă
nesemnificativă asupra comportamentului la aprindere.
2.1.11.2. Pericole de aprindere
Intr-o instalaţie de biogaz poate apare o atmosferă explozivă in domenii diferite, in
primul rând in interiorul componentelor de colectare ale instalaţiei cât şi in domeniul
exterior acestor părţi de instalaţie.
In general biogazul este manipulat in instalaţie exclusiv in părţi de instalaţie
inchise. Un aspect important al securităţii instalaţiei este etanşeitatea rezervoarelor,
in mod special a ieşirii gazelor şi a intrării oxigenului atmosferic.
2.1.11.3. Impărţirea pe zone
Pentru a se evita posibilitătile de aprindere prin luarea de măsuri eficace este
necesară stabilirea de aşa numite zone EX. Aceste zone EX sunt semnalate printr-o
inscriptionare corespunzatoare.
Zonele EX sunt spaţii in care pe baza condiţiilor locale şi de exploatare există un
pericol de explozie. Desemnarea ca zonă EX depinde de probabilitatea apariţiei unei
atmosfere capabile de a exploda. Următorul tabel prezintă impărţirea in zone Ex a
instalaţiei de biogaz.
1. Zone Ex interioare
Partea de instalaţie Categoria Observatii Măsuri de evitare a
surselor de aprindere.Fermentator C1 si zona de colectare biogaz
Zona 1 Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!
Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de
=============================================================85
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================umplere/golire
Fermentator C2 si zona de colectare biogaz
Zona 1.Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!
Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de umplere/golire
Fermentator C3 si zona de colectare biogaz
Zona 1.Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!
Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de umplere/golire
Conductele de gaz Zona 1
Zona Ex este intregul interior al rezervoarelor; numai la pornire şi la oprire!
Instalaţiile electrice din interior sunt in realizare anti-Ex., respectiv deconectate inainte de umplere/golire
2. Zone Ex exterioare
Forma zonelor Ex din afara spaţiilor construite este sferică. Ele sunt prezentate
schematic in cele ce urmează. Când zonele din aceeaşi categorie se intersectează,
conturul este considerat ca limită a zonei.
Fermentator C1.
Colector de gaz Zona 2 Raza de 3m.
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzatoare.
Siguranţa de suprapresiunesau vid
Zona 1
Zona 2
Raza de 1m.
Raza de 3m
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzătoare.
Fermentator C2.
Colector de gaz Zona 2 Raza de 3m.
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzătoare.
Siguranţa de suprapresiunesau vid
Zona 1
Zona 2
Raza de 1m.
Raza de 3m
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzătoare.
=============================================================
Partea de instalaţie Categoria Observaţii Măsuri de evitare a
surselor de aprindere.
86
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Fermentator C3.
Colector de gaz Zona 2 Raza de 3m.
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizatie pentru zona corespunzătoare.
Siguranţa de suprapresiunesau vid
Zona 1
Zona 2
Raza de 1m.
Raza de 3m
Utilizarea de mijloace de exploatare care au autorizaţie pentru zona corespunzătoare.
2.1.11.4. Inscripţionarea
Domeniile expuse pericolului de explozie sunt semnalizate la intrarea in spaţiile
respective cu plăcuţe avertizoare conform Anexei III a Directivei 1999/92/EG ( a
Uniunii Europene – n.t. ).
2.1.11.5. Măsuri de protecţie Ex
Pentru evitarea unei atmosfere explozive şi respectiv pentru atenţionarea privind
existenţa ei, sunt luate diverse măsuri:
supravegherea aerului din spaţiile şi din locurile unde poate apărea gaz (de
exemplu in containerul BC).
realizarea in formă constructivă de protecţie Ex a tuturor acţionarilor şi
aparatelor de măsură din domeniile desemnate ca zone Ex.
montarea de inchideri antideflagraţie in faţa locurilor in care biogazul se
amestecă cu aerul, ca de exemplu in BC, la facla de gaz, la desulfurare, la
compresorul de gaz.
in cazul unei explozii, inchiderile antideflagraţie blochează traseul de intoarcere
al flăcării in sistemul de gaz.
deconectarea de la curent a intregii părţi de instalaţie la deranjamente, ca de
exemplu la atingerea a 40% din concentraţia de explozie limita inferioara (UEG)
in spaţiul interior unde este montat BC.
=============================================================87
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1.12. Măsuri de protecţie la incendii
2.1.12.1. Principii generale
Toate persoanele care lucrează la instalaţia de biogaz vor fi instruite de către
responsabilul PSI in următoarele direcţii:
importanţa inscripţionării de siguranţă.
traseele căilor de refugiu şi de salvare.
modul de folosire al dispozitivelor de stins incendii.
paza contra incendiilor.
comportamentul in cazul incendiilor.
In continuare se va elabora un Regulament pentru protecţia contra incendiilor
(conform DIN 14096 ) care va fi afişat şi va acceşibil tuturor salariaţilor.
După construirea instalaţiei de biogaz, se va discuta cu pompierii din zonă modul
de acţiune in caz de incendiu şi vor conveni măsurile de luptă impotriva incendiilor.
Ca exemplu orientativ pentru forţele de intervenţie se va stabili un plan al pompierilor
(conform DIN 14095). Acesta va fi actualizat in permanenţă. Pentru protecţia
impotriva influenţelor externe, planul pompierilor va fi realizat intr-o formă
corespunzătoare.
2.1.12.2. Paza contra incendiilor
Potenţialul de pericol la exploatarea unei instalaţii de biogaz este strâns legat de
manipularea şi de valorificarea biogazului. Fumatul şi focul deschis sunt strict
interzise pe intreg teritoriul instalaţiei de biogaz. Dispozitivele şi sculele acţionate
electric corespund normativelor VDE. Pentru evitarea incendiilor de scurtcircuit,
uneltele electrice cu defecte vor fi imediat scoase din uz şi inlocuite prin scule intacte.
Operaţiuni care pot produce incendii, cum ar fi : suduri, tăierea cu flacără , separare
cu flexul, nu se vor efectua in mediile Ex. In alte domenii se vor respecta prescripţiile
corespunzătoare.
Pericolul ridicat de aprindere in spaţiul BC, va fi contrabalansat de măsuri profilactice
cum sunt: măsurarea temperaturii şi a prezenţei gazului.
=============================================================88
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Colectorul de gaz va fi protejat de incălzire in cazul unui incendiu conform directivelor
“ Reguli de securitate la instalaţiile de biogaz agricole”. In acest scop se va respecta
o distanţă de minimum 6m intre colectoarele de gaz şi spaţiile in care se află
motoarele de ardere a acestuia ( containerul BC).
Limitările incălzirilor la rezervoarele de fermentaţie, containere şi clădiri se vor realiza
conform Ordonantei de protectie PŞI, sectiune “normal inflamabil’ din DIN 4102 B2.
In domeniul de 1m din jurul deschiderilor in care apare gazul din motive tehnologice,
se va aplica aceeaşi Ordonanţă dar pentru condiţiile de lucru “condiţii deosebite de
inflamabilitate“ ( B1 a DIN 4102 ).
2.1.12.3. Stingerea incendiilor
Pentru lupta impotriva incendiilor şi a fumului, fiecare loc din instalaţie cu pericol
potenţial de incendiu este dotat cu extinctoare manuale ( de exemplu cu 12 kg de
pulbere stingătoare de incendiu ). Aici se incadrează in primul rând containerul BC.
Aparatele de stins incendii vor fi făcute uşor de identificat şi inscripţionate durabil.
Personalul care exploatează instalaţia de biogaz va fi instruit in utilizarea acestor
mijloace de stigere a incendiilor. In caz de necesitate, se va apela la pompierii locali.
2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune
tehnici disponibile
Cele mai bune tehnici disponibile sunt transpuse în documentul de referinţă WT_BREEF_0806 - Integrated Pollution Prevention and Control; Best Available
Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries
Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments
Industries, August 2006 şi în Regulamentul CE 1774/2002, cu modificările şi
completările ulterioare
Referirile stricte la procesul de fermentare anaerobă sunt prezentate în continuare.
=============================================================89
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.2.1. Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice
BAT se referă la:
existenţa vaselor de recepţie şi a bazinelor de egalizare;
spaţiile de producţie închise (hale, magazii, zona de acceptare, buncăre) sunt
dotate cu echipamente specifice: sistem de colectare şi exhaustare a aerului (cu
conţinut de praf, COT, amoniac, miros şi germeni) şi, acolo unde este posibil,
instalaţie de filtrare. Se practică în general schimbarea aerului de 3-4 ori/oră.
purificarea aerului exhaustat sau reutilizarea acestuia (de ex. ca alimentare a
sistemelor aerobe de degradare a deşeurilor);
menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:
• devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;
• utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;
• minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;
• curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;
• curăţarea benzilor tranportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată
pe săptămână;
utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora
cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt
menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau încărcării.
buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea
contactului dintre deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică
aspirarea gazelor rezultate din deşeuri şi exhaustarea acestora într-o instalaţie
de tratare.
În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri sunt
aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:
• acoperirea benzilor transportoare;
• curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelor
de trafic;
=============================================================90
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor
preluate pe roţi în afara amplasamentului;
• micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare
• instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din hale;
Descompunerea aerobă a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate trebuie
evitată pe cât posibil.
2.2.2. Tehnici generale pentru fermentarea anaerobă
BAT se referă la:
1. Integrarea managementului apei şi a deşeurilor;
2. Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita
conversia în biogaz a materiei organice dizolvate;
3. Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata
de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări
timpul de retenţie;
4. Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi
de evacuare, astfel încât să se poate optimiza reţeta de alimentare pentru
producţie maximă de metan;
5. Controlul parametrilor relevanţi în apa de fermentaţie, reziduul de fermentaţie şi
în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a
instalaţiei;
6. Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială
pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu
un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei
instalaţii de filtrare;
7. Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare
de materii prime;
8. Proiectare, construcţie şi operare astfel incât să se asigure protecţia solului;
9. Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.
=============================================================91
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Sistemele de fermentare anaerobă în general, sunt adaptate pentru producţii cât
mai mari de metan, însă ele pot opera şi în sensul reducerii la maxim a CCO din
efluent. Astfel, efluentul din sistemele anaerobe tinde să fie mai concentrat decât cel
rezultat din sistemele aerobe. Este indicat ca efluentul instalaţiilor de biogaz să fie
tratat prin metode anaerobe înainte de a fi eliminat.
Aceste măsuri aduc următoarele beneficii mediului:
cresc eficienţa fermentării anaerobe şi permit o mai bună utilizare a produselor.
Minimizarea cantităţii materialelor potenţial toxice este de asemenea un factor
important pentru calitatea produselor finite. Sistemele anaerobe sunt eficiente în
descompunerea inelelor aromatice (de ex. fenol) şi generează metan care poate
fi utilizat ca şi combustibil. Totuşi există compuşi aromatici care nu sunt
mineralizaţi prin procedee anaerobe (de ex. xenobiotica). În aceste condiţii se
impune o etapă de mineralizare aerobă pentru a se realiza mineralizarea totală a
materiei organice.
emisiile de miros de 500-1000 GE/mc rezultate din sistemele anaerobe pot fi
atinse utlizându-se o combinaţie între biofiltre şi scrubere dacă conţinutul în
NH3 este mai mare de 30 mg/mcN.
Utilizarea nămolului provenit de la staţiile de epurare în instalaţiile de fermentare
anaerobă trebuie decisă de la caz la caz datorită conţinutului diferit în metale grele
ale acestuia. Metalele grele inhibă drastic procesul de fermentare anaerobă.
Flexibilitatea este unul dintre cele mai mari avantaje ale fermentării anaerobe. Se pot
trata foarte multe categorii de deşeuri organice umede sau uscate.
Sistemele anaerobe sunt sensibile la compuşi clorinaţi şi sulfuraţi, pH şi la fluctuaţiile
de temperatură. În general se recomandă o etapă de pre-acidifiere.
=============================================================92
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
2.2.2.1. Creşterea timpului de retenţie în procesul de fermentare anaerobă
Implică creşterea timpului de staţionare a nămolului fermentat în condiţii de
degradare (în reactor/fermentator). Un timp de retenţie mai mare duce la o calitate
mai bună a nămolului şi la o cantitate mai mare de biogaz. Creşterea temperaturii şi
a timpului de retenţie asigură că nămolul este maturat şi nu conţine bacterii patogene
sau seminţe şi, de asemenea. mirosurile sunt diminuate.
2.2.2.2. Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil
Biogazul rezultat din fermentatoare este dezumidificat, desprăfuit (înlăturarea
particulelor solide) şi este utilizat ca şi combustibil pentru utilizatori externi sau
interni. Biogazul poate fi utilizat şi în motoare pe gaz (ex. unităţi bloc de încălzire,
boilere pe gaz, vehicule sau ca şi combustibil în procedeele de reducere a COV-
urilor prin metode termice). Din aceste procese pot rezulta 2 categorii de emisii:
emisii rezultate la curatarea biogazului inainte de utilizare
emisii rezultate după combustia biogazului
Măsuri pentru reducerea emisiilor sunt:
reducerea hidrogenului sulfurat prin scrubarea biogazului în soluţii cu ioni de fier
sau adăugarea sărurilor de fier direct în fermentator.
utilizarea reducerii catalitice selective (SCR) pentru reducerea NOx
utilizarea unităţilor de oxidare termică pentru a reduce CO şi hidrocarburile;
utilizarea filtrării cu cărbune activat;
echiparea staţiilor de biogaz cu rezervoare de stocare şi cu arzătoare cu flacără
deschisă de urgenţă.
Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚C.
Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50ppm sau eficienţa
de epurare de 98%.
=============================================================93
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Valori la emisie când se utilizează motoare optime şi tehnici de reducere a emisiilor:
Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de ardere)
AOX( adsorbable organically bound halogens)
<150
CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2
*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate mică (<3MWth), valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW), valoarea de 500 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă
Curăţarea biogazului (cu excepţia deshidratării şi a desprăfuirii) înainte de intrarea în
motorul pe gaz pentru generarea energiei / căldurii şi tratarea gazelor de ardere
rezultate din motor nu sunt întotdeauna necesare. Conform informaţiilor disponibile,
pentru a atinge valorile limită din tabelul de mai sus, este suficient un management
eficient al arderii (reglarea motorului). Necesitatea epurării gazelor apare la utilizarea
dejecţiilor de porcine care conţin concentraţii mari în sulf.
Epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică economic
şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului. Instalaţiile mai mici de 3MWth nu
necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului şi nici a gazelor
de ardere -de ex. în Germania, pentru aceste tipuri de staţii s-au impus limite la
emisie mai mari).
=============================================================94
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
2.2.2.3. Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de fermentare anaerobă
1. Pentru o eficienţă energetică bună, este de preferat un biogaz cu un conţinut de
energie cuprins între 20 şi 25 MJ/Nmc;
2. Eficienţa conversiei energiei poate varia în funcţie de tipul instalaţiei de ardere.
Experienţa practică cu motoare de dimensiuni mici (<200kW) indică o eficienţă
de conversie energetică în jur de 36%. Dacă se utilizează cogenerarea energiei
termice (schimbătoare de căldură pe traseul de exhaustare a gazelor de ardere),
atunci eficienţa creşte la 65-85%.
3. Pentru ca o instalaţie de biogaz să fie eficientă, randamentul de conversie al
energiei trebuie să fie cel puţin 30%.
Electricitate şi căldură generate prin fermentare anaerobă:
Parametru Valoare mică (kWh/t deşeu)
Valoare mare (kWh/t deşeu)
Producţia de biogaz 70 Nmc/t
deşeu
140 Nmc/t
deşeuProcentul de metan 55% 60%Valoarea calorifică a metanului 385 840Electricitate generată (eficienţă de 30%) 116 252Electricitate exportată (70% din total generat) 81 176Căldura recuperată pentru CHP (Combined heat
and power (CHP), cunoscută ca şi cogenerare) –
70%
189 412
Căldură exportată pentru CHP (80% din căldura
totală recuperată)
151 329
2.2.3. Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată
Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie
Integrarea managementului apei şi Se utilizează procedeul “uscat” de fermentare
=============================================================95
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie
a deşeurilor;anaerobă, în care este necesar aport de apă din exterior. In aceste condiţii, consumul de apă tehnologică pentru procesul biologic este mic.
Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita converşia în biogaz a materiei organice dizolvate;
Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (separatorul de condens) – această apă poate conţine sulf şi fosfor. Este introdusă în bazinele de stocare unde se amestecă cu materia primă.
Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;
Procesul biologic al procedeului tehnic are loc in fermentatoare legate in paralel. La un timp de staţionare mediu de 45 – 70 de zile, se produce, pas cu pas, o descompunere aproape completă a substanţelor organice.Incălzirea fermentatoarelor se face direct prin incălzirea pereţilor acestora, folosindu-se energia termică de la blocul de cogeneratoare a instalaţiei. Temperatura de exploatare se află in domeniul mezofil intre 35 şi 42 grade Celsius. Un distribuitor al circuitului de incălzire leagă circuitele de incălzire in parte. Numărul circuitelor de incălzire este dat de către cantitatea de căldură necesară. Temperatura din fermentatoare este măsurată cu ajutorul a doi senzori şi este transmisă pentru dirijarea procesului. Automatizarea reglează apoi temperatura la o valoare ce trebuie prestabilită.
Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare, astfel încât să se poata optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;
Se utilizează materie primă cu compoziţie constantă, astfel încâ se poate aplica reţeta fără a fi necesară analiza concentraţiei în COT, CBO etc.
Aceste date sunt valorile medii din analize(KTBL,1998-99).15% din azotul amoniacal se transforma la fermentare in NH4-N.
Controlul parametrilor relevanţi în apa introdusă, nămolul de fermentare şi în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;
Procesul biologic anaerob este controlat automat prin senzori chimici şi fizici. Nămolul fermentat rezultat este de asemenea analizat chimic, fizic şi biologic pentru verificarea calităţii acestuia
Buncărele de alimentare trebuie să Buncărele de alimentare sunt închise,
=============================================================96
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie
fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;
proiectate astfel incât emisiile de mirosuri să fie minime la operaţiile de descărcare şi transfer.
Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare de materii prime;
Trei depozite: de siloz şi dejecţii ( 53 mc;53 mc; 200mc );
Trei fermentatoare ( fiecare de cate 3040 mc);
Doua depozite de resturi de fermentaţie ( fiecare de 4955 m3 ) – asigură stocarea pe o perioadă de 6 luni
Proiectare, construcţie şi operare astfel incât să se asigure protecţia solului;
Incărcările şi descărcările de material au loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri
Toate autovehiculele sunt etanşate corespunzător, pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri
Titularul de activitate are in dotare o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere
Utilizarea namolului în agricultură se face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)
Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.
Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (C 17- separatorul de condens) Sunt introduse în proces.
=============================================================97
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Conform datelor din tabelul de mai sus, staţia de biogaz este proiectată şi va fi construită în acord cu Cele mai bune tehnici disponibile din domeniu.
In tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile chimice specifice ale diferitelor
tipuri de substrat:
Tabelul 2.5. VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi
energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi
prin cele mai bune tehnici disponibile*)
Specificaţie Unitate de măsură Staţie de biogaz Conform BREFApă mc/tonă materie
prima0,02 0,078
Materiale auxiliare- anionic polymeric flocculants (polyacrylamide powder)
g/tonă materie primă
- 60 grams per tonne waste
iron chloride solution (40 w/w-%)
Kg/tonă materie primă
- 3 kilograms per tonne waste
anti-foaming products (polyalkylene glycol solution in
g/tonă materie primă
- 50 grams per tonne waste.
=============================================================
INTRARI C/N = 4/1MASAUSCATA[t SU/an]
SUBSTRATCARACTERISTICI SPECIFICE TOTALUL
NUTRIMENTELORN tot
[% v. SU]
NH4-N[% v. SU]
P2O5
[% v. SU]
K2O[% v. SU]
N tot
[kg/an]
NH4-N[kg/an]
P2O5
[kg/an]
K2O[kg/an]
98,58 Dejectii porcine
9,30 4,00 5,20 4,90 9.168 3.943 5.126 4.830
175,20 Dejectii bovine
4,80 1,80 1,90 6,40 8.410 3.154 3.329 11.213
584,00 Dejectii pasari
8,00 0,80 4,30 2,50 46.7204.672 25.112 14.600
98
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================water)Energie electrică kWhe/tonă materie
primă54,32(5 805 800 kWh EE/an6 698 900 kWh ET/an)
50 - 55
Consum de biogaz pentru producerea energiei (eficienţă 35%)
Nmc /tonă materie primă // kg/tonă materie primă
10,05 // 13,4 29,1//37
Consumurile instalaţiei proiectate se încadrează în specificaţiile BAT.
2.3. Activităţi de dezafectare
Pentru realizarea staţiei de biogaz sunt necesare activităţi de dezafectare.
Terenul nu are o pantă naturală mare. Pământul excavat va fi utilizat în cadrul
com.Slobozia Ciorăşti, cu acordul Primăriei, pentru amenajare drumuri.
După încetarea activităţii staţiei, terenul va fi redat mediului la aceeaşi calitate ca şi
cea existentă în prezent. Se vor realiza analize asupra calităţii solului. Dacă se va
constata o poluare semnificativă a acestuia, se vor propune măsuri de ecologizare
adecvate.
Lucrarile de refacere a mediului, propuse a se executa la sfârşitul perioadei de
funcţionare, vor ţine cont de prevederile legale privind protecţia şi refacerea mediului,
astfel incât, la finalul lucrărilor terenurile afectate să poată fi redate circuitului
economic iniţial (regim agricol) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită.
La încetarea activităţii urmează a se parcurge următoarele etape principale:
oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;
demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaţiile anterior
stabilite;
dezafectarea depozitelor;
determinarea gradului de afectare a solului;
=============================================================99
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== ecologizarea platformei;
în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de
instalaţie.
deşeurile rezultate din dezafectare sunt deşeuri preponderent valorificabile.
deşeurile nevalorificabile nu prezintă impact potenţial asupra solului – subsolului şi a
apelor fiind preponderent în componenţa instalaţiilor.
la inchiderea societăţii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi
realizate studii pentru dezafectarea in condiţii de siguranţă pentru mediul
inconjurător.
Măsurile propuse la încetarea activităţii din staţia de biogaz sunt:
• monitorizarea permanentă cantitativă şi calitativă a deşeurilor rezultate.
• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate.
• valorificarea deşeurilor prin firme specializate in colectare.
• solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii.
• evacuarea întregii cantităţi de materii prime, produse din spaţiile de depozitare
• spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit
activitatea;
• evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de
canalizare;
• testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat
de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum
este definită în prezent.
Pentru protecţia factorilor de mediu, se prevede:
• interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar
putea afecta calitatea acestuia;
• desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate,
manipulate, valorificate, gestionate;
• valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate;
=============================================================100
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instalaţiilor pe cât posibil integral
fără a fi dezmembrate pe amplasament;
• verificarea instalaţiilor la extragere să nu prezinte scurgeri de produse petroliere,
emulsii de ungere sau alte impurităţi;
• uleiul de transformator se va vinde odată cu tansformatorul, iar dacă acesta
râmîne pe amplasament se vor verifica tehnic starea cuvelor de ulei pentru a
evita scurgerea de ulei şi se va verifica şi conţinutul de PCB în uleiul de
transformator;
• toate deşeurile cu conţinut de substanţe periculoase se vor elimina de pe
amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare;
• in caz de poluare accidentală se procedează la limitarea propagării şi se anunţă
Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru stabilirea soluţiilor optime de depoluare.
• la lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecţia muncii,
sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor.
Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului staţiei vor trebui avizate de către
autoritatea de mediu.
=============================================================101
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
3. Managementul deşeurilor
3.1. Managementul deşeurilor în perioada de construcţie
Conform Hotărârii Guvernului nr. 856 din martie 2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, incluviv cele periculoase,
executantul lucrărilor, ca generator de deşeuri, are obligaţia sa tina evidenţa lunară a
gestiunii acestora, in conformitate cu prevederile Anexei nr. 1 a acestei HG, pentru
fiecare tip de deşeu. Executantul lucrărilor va incheia un contract cu o firmă
specializată care va asigura transportul şi tratarea deşeurilor in instalaţii autorizate
sau depozitarea deşeurilor in depozite ecologice. Deşeurile din construcţii şi demolări
sunt clasificate conform "Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase"
prezentate in Anexa nr. 2 a HG nr. 856/2002 cu codul 17. Cantităţile de deşeuri pot fi
apreciate, global, după listele cantităţilor de lucrări, care vor fi finalizate ulterior.
Surse de deşeuri
In afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru construcţia
staţiei, se vor acumula uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice
(piese de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane şi asfalt
etc. Perioada de execuţie relativ scurtă, precum şi numărul redus de utilaje ce vor
lucra pe amplasament, conduc la concluzia că volumul deşeurilor de tipul celor de
mai sus va fi mic.
De la organizarea de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri
menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Deşeurile
menajere trebuie colectate in pubele tipizate şi preluate periodic de serviciile de
salubritate din zonă.
Reciclarea deşeurilor
Tendinţa actuală este de reducere a consumului de materiale, in paralel cu acţiuni de
recuperare, reciclare şi refolosire a deşeurilor. O parte din deşeurile rezultate din
=============================================================102
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra
mediului prin:
- reducerea necesarului de materiale extrase din cariere;
- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit,
scăderea poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea;
- reducerea consumului de energie pentru producerea materialelor de
construcţie;
- scăderea volumului depozitelor de deşeuri, care ocupă suprafeţe importante
de teren şi constituie surse de poluare chimică a aerului, solului, apei,
contribuind de asemenea la degradarea peisajului.
Tabelul 3.1 Modul de gestionare a deşeurilor
Sursa deşeurilor
Tipuri de deşeuri Mod de colectare / evacuare
Observaţii
Organizarea de şantier
Deşeuri menajere sau asimilate
In pubele din plastic (110 l), introduse în sistemul de gestiune a deşeurilor din comună
Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile predate
Deşeuri metalice Depozitate temporar pe platforme impermeabile, special amenajate, valorificate prin unităţi specializate.
Se vor păstra evidente cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionareadeşeurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 şi cu modificările ulterioare).
Deşeuri materiale de construcţii
Pe platforme speciale, nu ridică probleme din punct de vedere al protecţiei mediului
Se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale sau la alte amenajări edilitare
Şlamuri petroliere / uleiuri uzate
În recipienţi metalici închişi, predaţi la unităţi specializate pentru valorificare sau eliminare
Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile predate (conformare cu prevederile HG nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate)
=============================================================103
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Deşeuri lemn Colectate selectiv, se pot
valorifica funcţie de calitate şi dimensiuni
Acumulatori uzaţi Deşeuri periculoase, stocate în spaţii închise şi predate numai la unităţi specializare
Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu HG 1057/01 cu modificările ulterioare)
Ambalaje Se colectează separat şi se valorifică prin terţi
Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile valorificate (conformare cu HG 621/05 modificată şi completată prin HG1812/06)
Conform Listei cuprinzând deşeurile, incluşiv deşeurile periculoase din H.G. nr.
856/2002, principalele deşeuri rezultate din activităţile de construcţie, exceptând
materialele contaminate cu substanţe periculoase, nu se incadrează in categoria
deşeurilor periculoase.
Deşeurile periculoase, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi
depozitate in siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă,
reciclare sau incinerare.
Cu privire la gestiunea deşeurilor în perioada de construcţie, se fac următoarele
precizări:
obiectele staţiei sunt de tip modular. Ele nu necesită fundaţii adânci;
pământul excavat pentru sistematizarea terenului este utilizat în comună
pentru amenajări;
construcţia nu necesită cantităţi mari de materiale specifice (cărămizi,
betoane, ciment etc) deoarece obiectele sunt prefabricate, fiind transportate
pe amplasament cu mijloace auto.
=============================================================104
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare
În perioada de funcţionare se produc următoarele categorii de deşeuri:
• deşeuri menajere de la personalul de deservire – sunt colectate separat în
containere speciale şi preluate periodic de agentul de salubritate din zonă;
• deşeuri din mentenanţă: metalice, plastice, hârtie, textile, ambalaje –
asimilabile celor menajere – sunt colectate separat şi preluate de agentul de
salubritate din zonă;
• echipamente electrice şi electronice uzate – provenite din întreţinerea
instalaţiilor – sunt colectate separat, depozitate controlat şi preluate de un
valorificator autorizat, in bază de contract.
Tabelul 3.2. Managementul deşeurilor în perioada de funcţionare
Denumire deşeu
Cantitatea prevăzută a fi generată (t/an)
Starea fizică
Cod deşeu
Managementul deşeurilor
Valorificată Eliminată Rămasă în stoc
Deşeu menajer şi deşeuri asimilabile celor menajere
4 solid 20.03.01 X
Deşeu ambalaje (hârtie, palstic)
5 Solid 15.01.06 X
Deşeuri EEE Necuantificabil Solid X
3.3.1 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de
construcţie
Execuţia lucrărilor pentru construcţia staţiei va necesita utilizarea unor materiale care
prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt
încadrate in categoria substanţelor toxice şi periculoase. Aceste substanţe şi
materiale sunt:
=============================================================105
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• motorina - utilizata pentru funcţionarea echipamentelor şi a unor mijloace de
transport;
• lubrifianti (uleiuri, vaseline);
• vopsele, cerneluri, adezivi şi raşini, solvenţi, tuburi fluorescente.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase se va face cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.
Ambalajele provenite de la aceste materiale vor fi gestionate in conformitate cu
prevederile legale in vigoare, in funcţie de gradul de contaminare a acestora.
Executantului lucării îi revine sarcina depozitării şi folosirii in condiţii de siguranţă a
acestor substanţe. De asemenea, va trebui să ţină o evidenţă strictă a acestor
materiale.
3.3.2 Managementul substanţelor toxice şi periculoase in perioada de
funcţionare
In perioada de operare, substanţele toxice şi periculoase pot apărea accidental. Sunt
prevăzute proceduri de acţiune în aceste situaţii.
Tabelul 3.3. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
Denumirea materiei prime,
a substantei
Cantitatea anuală
/existentă
Claşificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice
sau preparatului
chimic
în stoc CategoriePericuloase/Nepericuloas
eP/N
Periculo-zitate
Fraze de risc
1 2 3 4 5
A. Materii prime1. Dejecţii porci 3650
t/anNepericuloase
Conţinut s.u. : 22 %N -
=============================================================106
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Conţinut s.o. : 16,1 %
2. siloz de porumb sau similar (resturi vegetale)
23 725t/an
NepericuloaseConţinut s.u. : 75%Conţinut s.o. : 73 %
N -
B. Combustibili1. 1.GPL-
Gaz petrolier lichefiat
2760 l/anCap.
Stocare:2 mc
- Compoziţia: C3 – max. 12%(saturate şi nesaturate) C4 – min. 87% C5 – max. 1% - Densitate: lichid :0,565g/cmc gaz : 2,55g/l- Puterea calorică inf.: min. 27.000 kcal/mc/112860kj/mc- Continut de sulf: max. 500mg/mc
P F+, R12
C. Produse obţinute1. Biogaz 2 265 960
mc/an9852mc/ziCap.stoc.: (1246x3 Nmc)/
PericulosConţinut de CH4 : 57%
P F+, R12
3. Nămol fermentat
20 700t/an
NepericuloaseConţinut s.u. : 50%
Conţinut s.o. 42,5 %
N -
Substanţe şi preparate chimice periculoase Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase, precum şi conform Legii 360/2003 privind regimul substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată de Legea 263/2005,
frazele de risc pentru substanţele care rezultă din fermentarea anaerobă a
deşeurilor, sunt:
=============================================================107
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Nr. crt.
Denumire U.M. Cantitate/ zi Mod de depozitare
Fraze de risc
Periculozitate pentru mediuPericuloase/
nepericuloase(N/P)
1. Biogaz mc 10 000ce contine
57 % metan
In cele 3 fermentatoare F+, R12 P
2. GPL l 3 l/zi Rezervor2 mc
F+, R12 P
Stocarea biogazului se face în „saci de gaz” din fermentatoare, prevăzute cu:
acoperiş format dintr-o structură de rezistenţă din lemn, membrană dublă 100 %
etanşă, pentru stocarea biogazului, cu o capacitate utilă de 1243 Nmc la o
presiune max. de 10 mBar, prevăzut cu:
• indicator de nivel pentru biogaz;
• sistem de protecţie pentru suprapresiune/vacuum;
• compresor pentru asigurarea etanşării;
• compresor pentru menţinerea constantă a presiunii;
vizoare luminate;
conexiuni pentru injectarea aerului în scopul desulfurărării biologice a biogazului.
Pentru situaţii neprevăzute s-a prevăzut o faclă deschisă pentru un debit max. de
500m3/h şi o presiune de 30 – 100 mBar şi o temperatură a gazelor arse de 9000C
Menţionăm că GPL-ul şi biogazul, conform HG 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, se
încadrează în categoria de substanţe şi preparate periculoase la:
Anexa 1 - Partea 1 – Substanţe periculoase nominalizate, la gaze
lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL-gaz petrolier lichefiat) şi gaz
natural, cu cantităţile relevante de 50 t, pentru coloana 2 şi 200 t pentru
coloana 3.
=============================================================108
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Funcţie de cantitatea maximă depozitată - maxim 3 738 Nmc biogaz (cca. 4,522
tone), respectiv 2 m3 GPL (cca. 1,11 t), s-a stabilit că societatea nu intră sub
incidenţa lui HG 804/2007, nici la limita inferioară şi nici la limita superioară.
Pentru situaţia de faţă, se aplică aliniatul 1 - articolul 7, din HG 804/2007, respectiv:
„ Operatorul are datoria de a transmite SRAPM (Secretariatul pentru Risc al APM) o
Notificare după cum urmează:
a) pentru amplasamente noi, anterior începerii construcţiei acestora, cu
respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit
prevederilor legislatiei specifice“,
prin care să se demonstreze că societatea nu intră sub incidenţa lui HG 804/2007
4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale acestora
4A. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere ale acestora în perioada de realizare a investiţiei
În perioada de construcţie, se identifică următoarele căi posibile de afectare a calităţii
factorilor de mediu:
• scoaterea din circuitul natural al unor suprafeţe de teren aferente şantierelor.
• eroziunea solurilor decopertate şi transportul pulberilor în mediu;
• emisii de pulberi şi gaze de eşapament de la utilaje;
• deşeuri de construcţii şi menajere.
În general, impactul asupra mediului în perioada de execuţie este redus, având în
vedere amploarea lucrărilor şi specificul acestora.
=============================================================109
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Un impact pozitiv este crearea a 20 locuri de muncă temporare (pe durata realizării
proiectului – 9 luni). În contextul unei rate a şomajului mare, la nivelul zonei, crearea
locurilor de muncă va induce un impact pozitiv major.
Impactul asupra mediului este redus având în vedere amploarea lucrărilor şi
specificul acestora. Astfel:
realizarea investiţiei va avea un impact nesemnificativ asupra factorului de
mediu apă – nu este afectată hidrodinamica apelor subterane, apele de
suprafaţă nu sunt influenţate,
efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor este redus şi
se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr redus iar posibilitatea ca
aceştia să fie afectaţi de emisii este mică;
in vederea limitării posibilului impact asupra solului şi subsolului datorat
scurgerilor accidentale de produse petroliere, scoaterii din circuitul natural a
suprafeţelor pentru construcţii şi ocupării temporare a terenului cu materiale
de construcţii şi materiale excavate, se vor adopta măsuri de întreţinere
corespunzătoare a parcului auto, alimentarea acestuia se va face în spaţii
special amenajate, iar deşeurile de construcţii şi menajere vor fi colectate în
europubele care vor fi periodic transportate la cel mai apropiat depozit de
deşeuri. De asemenea, pământul în surplus rezultat din săpături va fi utilizat
pentru reamenajarea teritoriului.
biodiversitatea – nu este cazul;
peisajul – poate fi afectat de prezenţa utilajelor;
mediul social şi economic este afectat pozitiv prin crearea a 20 de locuri de
muncă temporare; crearea acestor locuri de muncă va induce un impact major
în contextul unei rate mari a şomajului la nivelul zonei.
In concluzie, activităţile desfăşurate în perioada de realizare a investiţiei vor
avea un impact negativ nesemnificativ asupra calităţii factorilor de mediu; în
schimb, ele vor avea un efect pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi
asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei.
=============================================================110
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Apa În perioada de execuţie, alimentarea cu apă pentru scopuri menajere va fi
asigurată din sursă proprie – puţ forat pe amplasament.
Foraj de explorare – exploatare propus, cu adâncimea de 120 ml, tubat cu o coloana
definitivă din PVC R8, Dn 200 mm. Forajul va fi echipat cu o electropompă
submersibilă, multietajată, complet echipată, cu următorii parametri : Q = 4,0 mc/h, H
= 80 mca.
Debitele de ape meteorice, vor fi vehiculate, prin lucrări de sistematizare verticală, la
rigolele dalate existente. Rigolele dalate, perimetrale, sunt de secţiune trapezoidală, cu
baza mare de 1,50 m, baza mică, de 0,50 m, adâncimea de 1,0 m şi lungimea totală, de
632 ml.
In zona fermentatoarelor, există o cameră colectoare, de intersecţie, din beton armat,
turnat monolit, in care va fi montată o electropompă submersibilă, tocătoare, Q = 4,5
l/s, H = 12 mca, ce va debita, prin intermediul unui racord flexibil (furtun) direct in
cuvele de alimentare, C12.
Nu vor fi ape uzate decât în cazuri accidentale. Aceste ape pot conţine suspensii
solide, hidrocarburi petroliere (scurgeri de produse petroliere de la utilaje). Debitul şi
natura acestora nu presupun atenţie deosebită din punct de vedere al protecţiei
mediului.
Aerul Execuţia lucrărilor de construcţie constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de
praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de emisie a
poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât in
motoarele utilajelor, cat şi a mijloacelor de transport folosite.
A) Surse liniare
Emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosferă sunt rezultatul traficului
desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.
=============================================================111
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a
mediului pe şantierele de construcţii.
Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activităţilor de alimentare cu carburant,
întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată.
Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de
materii prime la locul de descărcare a acestora.
B) Surse de suprafaţă
Emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosferă sunt generate de funcţionarea
utilajelor in şantier.
Activitatea utilajelor cuprinde, in principal:
• decopertarea solului, săpături.
• manipularea materialelor şi a deşeurilor
Cantităţile de poluanţi emise in atmosferă de utilaje depind, in principal, de următorii
factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe
unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu
dispozitive de reducere a poluării.
Emisiile de particule in suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul
operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice.
Conform metodologiei AP - 42 emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor
de construcţii pe durata lucrărilor pot fi apreciate la 2,69 t/ha/lună.Cantitatea de particule in suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se
desfăşoară lucrările.
Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de mediu este maxim in
condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egală sau mai mică de 1 m/s).
Emisiile de poluanţi în atmosferă din arderea motorinei în motoare DIESEL sunt
prezentate în tabelul 4.0 Factorii de emisie sunt conform CORINAIR 95.
Pentru realizarea investiţiei se consumă 10 000 l motorină.
=============================================================112
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Tabelul 4.0 Emisii de poluanţi în atmosferă (kg/lucrare)
Poluant
factor de emisie (g/kg motorina)
Emisii totale (kg/an)
Nox 42,7 427CH4 0,25 2,5VOC 8,16 81,6CO 34,2 342N2O 0,12 1,2CO2 3138 31380PM 2,1 21SO2 0,002 0,02Cd 0,01 0,1Cu 1,7 17Cr 0,05 0,5Ni 0,07 0,7Se 0,01 0,1Zn 1 10TOTAL 32283,72
Pentru realizarea investiţiei, se emit în atmosferă cca. 32283,72 kg poluanţi, din care
31380 kg reprezintă dioxidul de carbon.
Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane se manifestă când aceştia
depăşesc un nivel maxim al concentraţiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluanţilor
depinde de concentraţia lor, dar şi de durata expunerii. Efectele lor asupra sănătăţii
umane pot fi următoarele:
- monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicaţii,
care au ca efect tulburări de vedere, dureri de cap, ameţeală, oboseală, palpitaţii
şi chiar moartea, atunci când 66% din hemoglobina prezentă in sânge se
transformă in carboxihemoglobină;
- oxizii de azot (NOx): la anumite concentraţii provoacă intoxicaţii grave (maladii
respiratorii cronice şi leziuni inflamatorii);
- hidrocarburile (Hc): îndeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) şi
policiclice (benzopirenul) sunt hemato şi neurotoxice, având efecte cancerigene;
=============================================================113
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- particule de funingine (fum): fumul poate conţine particule de plumb şi
hidrocarburi aromatice policiclice determinând apariţia unor tulburări respiratorii
şi efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plămânului;
- plumbul şi compuşii de plumb: poate pătrunde in organism prin plămâni, aparatul
digestiv şi prin piele, acţiunea toxică a acestuia este urmarea perturbării
biosintezei hemoglobinei, a sistemului nervos central şi pot apărea anemii sau
poate avea efect negativ asupra capacităţii intelectuale;
- oxizii de sulf (SOx): au acţiune iritantă asupra sistemului respirator.
Simularea dispersiei poluanţilor rezultaţi din activităţile de şantier este foarte dificilă
având în vedere că sursele de emisie nu sunt punctiforme.
Având în vedere următoarele considerente:
• numărul utilajelor care funcţionează simultan pe un amplasament este redus (max. 4
utilaje);
• condiţiile bune de dispersie înregistrate în zona amaplasamentului
• condiţiile tehnice ale utilajelor
• particulele sedimentabile (praf) rezultate în urma activităţilor de excavare şi
manipulare a materialelor se produc într-o concentraţie scăzută deoarece:
o căile de acces ale utilajelor vor fi stropite cu apă în scopul reducerii
prafului;
o utilajele de transport sunt dotate cu copertine care împiedică emisia de
pulberi în atmosferă,
Se apreciază că efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor este redus şi se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr redus iar probabilitatea ca aceştia să fie afectaţi de emisii este mică.
Zgomot şi vibraţii
=============================================================114
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================o sursele de zgomot şi vibraţii în perioada execuţiei provin de la utilajele de
execuţie şi de la traficul auto. Aceste surse sunt inevitabile.
o nivelul total de zgomot este prevăzut să nu depăşească 70 dBA la limita
perimetrului construit şi 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat.
o vibraţiile care se produc nu ajung sub nivelul de 20 Hz, nivel sub care este
afectat organismul uman.
o staţia de biogaz este amplasată în afara zonei locuite; distanţele faţă de primele
locuinţe fiind mari nu implică disconfortul locuitorilor.
Protecţia împotriva radiaţiilor - Nu e cazul.
Solul şi subsolulCa surse de poluare pentru sol şi subsol se precizează:
• scurgerile accidentale de produse petroliere din utilaje şi manipularea
defectuoasă a substanţelor şi preparatelor chimice utilizate la realizarea
lucrărilor
• scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de sol
• ocuparea temporară a solului cu materiale de construcţie şi materiale excavate;
• fenomene de eroziune a solului decopertat
În vederea limitării posibilului impact datorat surselor mai sus menţionate, se vor
adopta măsuri de întreţinere corespunzătoare a parcului auto, iar alimentarea
acestuia se va face în spaţii special amenajate. Deşeurile menajere vor fi colectate
în europubele şi vor fi periodic transportate la cel mai apropiat depozit de deşeuri.
Pământul rezultat din săpături va fi utilizat pentru reamenajarea teritoriului.
Protecţia ecosistemelor acvatice şi terestreÎn perioada de realizare, proiectul nu va avea influenţă asupra ecosistemelor
acvatice şi terestre, amplasamentul acestuia fiind în afara ariilor protejate.
=============================================================115
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
4B. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi masuri de reducere ale acestora în perioada de funcţionare a investiţiei
4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Proiectul propus nu are incidenţă cu apele de suprafaţă.
4.1.2. Alimentarea cu apă a obiectivului
În cadrul staţiei apa va fi utilizată în următoarele direcţii:
• consum menajer pentru personalul ce deserveşte staţia;
• adaos în proces
• apă de spălare a spaţiilor de producţie
Necesarul de apă potabilă va fi asigurat dintr-un puţ de adâncime, cu ajutorul unei
pompe, Q=4 mc/h , a cărui realizare face parte din proiect. Apa va fi stocată într-un
rezervor cu volumul de 100 mc, suprateran; rezerva intangibilă pentru incendii 54 mc.
De aici, este direcţionată prin conducte din PVC spre utilizare: grup sanitar, duşuri,
CHP.
1.Breviar de calcul1.1. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare s-a facut conform
prevederilor "Ghidului de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare
cu apă şi canalizare in mediul rural”, indicativ GP 106/2004, coroborat cu prevederile
SR 1343/1 - 95, precum şi normelor de consum tehnologic, după cum urmează:
2. Necesarul de apă
=============================================================116
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.1. Stuctura necesarului de apă
Necesarul de apă cuprinde apa pentru:
- nevoi igienico - sanitare ale personalului angajat : Igiena
sanitară a acestora, Ngl;
- debit de apă tehnologic – acest debit se va trata separat : Nt ;
- debit de apă pentru intervenţia la incendiu, Ninc;
- debit de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare
cu apă, Np;
- debit de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic
admisibile in sistem, Nta.
Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare in cazul acestui obiectiv de
investiţii, se incadrează, după STAS 4273, in categoria 4 şi clasa de importanţă IV,
lucrări de importanţă " deosebită", conform HGR 766/1997.
Evacuarea apelor uzate meteorice, de pe platformele betonate, din cadrul
incintei, se realizează prin lucrări de sistematizare verticală, in canalele dalate,
perimetrale incintei, existente, fiind apoi utilizate, in proces, ca debite de apă
tehnologică. Aceste debite de apă tehnologică sunt considerate suplimentare, nefiind
luate in calculul procesului tehnologic.
Necesarul de apă, pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului angajat, se
consideră de 80 l/om şi zi.
2.2.Determinarea necesarului de ap ă
2.2.1. Necesarul de alimentare cu apă, de uz general :
Necesarul de apă, total, N, se determină cu relaţia:
Ntot = Ng + Nt + Ninc + Np + Nta = Ngen + Nt + Ninc
Necesarul de apă, de uz general, Ngen, se determină cu relaţia :
Ngen = Ng + Np + Nta
Necesarul de apă, pentru nevoi igienico – sanitare, ale personalului
angajat :
=============================================================117
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Ng = 10 persoane x 80 l/om x zi = 800 l/zi = 0,80 mc/zi
Necesarul de apă, tehnologic :
Conform tehnologiei de producţie, necesarul de apă, pentru acoperirea
nevoilor tehnologice, este Nt = 21,8 mc/zi.
Necesarul de apă, pentru intervenţia la incendiu:
Conform scenariului de securitate la incendiu, pentru intreaga incintă,
se consideră ca probabilă, apariţia unui singur incendiu, la care, se va interveni, cu
apă, din exterior, cu hidranţi de intervenţie la incendiu, supraterani, Dn 80, cu un
debit de intervenţie de 5 l/s, un singur jet, pentru o perioadă de timp de 3 ore.
Rezerva intangibilă, de intervenţie la incendiu, de 54 mc, va fi cantonată intr-un
rezervor suprateran, radial, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 100 mc.
Ninc = 5,0 l/s.
Necesarul de apă, pentru nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu
apă, Np, din procese similare, se consideră a fi de 1,5% din necesarul total de apă.
Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile
in sistem, Nta, se consideră a fi de 2%, din necesarul total de apă.
Ngen = Ng + Np + Nta = 1,035 x Ng = 1,035 x 800 = 828 l/zi = 0,828
mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s
Ngen = 828 l/zi = 0,828 mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s, pentru o zi
conventionala, de calcul, de 8 ore
2.2.2. Necesarul de alimentare cu apă, de uz tehnologic:
Necesarul de apă, tehnologic :
Conform tehnologiei de producţie, necesarul de apă, pentru acoperirea
nevoilor tehnologice, este Nt = 21,8 mc/zi.
=============================================================118
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Incărcarea procesului, se va realiza in cele 8 ore, aferente zilei
convenţionale de calcul.
Necesarul total de alimentare cu apă :
Necesarul de apă, total, N, se determină cu relaţia:
Ntot = Ng + Nt + Ninc + Np + Nta = Ngen + Nt + Ninc
Volumul de apă, necesar intervenţiei la incendiu, de 54 mc, este
considerată cantitate constantă, ce nu va fi supusă coeficienţilor de aproximare.
Ntot = Ng + Nt + Np + Nta = Ngen + Nt = 0,828 + 21,80 = 22,628 mc/zi
= 2,828 mc/h = 0,785 l/s
Ntot = 22,628 mc/zi = 2,828 mc/h = 0,785 l/s
2.3. Cerin ţa de apă
2.3.1 Cerinţa de apă, de uz general
La structurarea cerinţei de apă s-a ţinut seama de:
- necesarul de apă conform pct. 2.2.1.
2.3.1.1. Determinarea cerin ţei de apă, de uz general :
Qgs = Ngen [ mc/zi]
Qgs zi med = 0,828 mc/zi = 0,103 mc/h = 0,028 l/s, pentru o zi
conventionala, de calcul, de 8 ore.
Qs zi max = Kzi * Qgs zi med
Kzi - coeficient supraunitar ce tine seama de neuniformitatea
consumului orar raportat la perioada unei zile
Kzi = 4,0
Qgs zi max = Kzi x Qgs zi med = 0,828 x 4 = 3,312 mc/zi = 0,414 mc/h
= 0,115 l/s.
Qgs orar max = Korar * Qgs zi max
Korar - coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului orar in
ziua de maxim consum.
=============================================================119
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Korar = 6
Qgs orar max = Korar x Qgs zi max = 6 x 0,414 = 2,484 mc/h = 0,69 l/s
2.3.1.1. Determinarea cerin ţei de apă, de uz tehnologic :
Qts = Nt [ mc/zi]
Qts zi med = 21,8 mc/zi = 2,725 mc/h = 0,756 l/s, pentru o zi
convenţională, de calcul, de 8 ore.
Qts zi max = Kzi * Qts zi med
Kzi - coeficient supraunitar ce ţine seama de neuniformitatea
consumului orar raportat la perioada unei zile
Kzi = 1,5
Qts zi max=Kzi x Qts zi med = 21,8 x 1,5 = 32,70 mc/zi = 4,087 mc/h =
1,135 l/s.
Qts orar max = Korar * Qts zi max
Korar - coeficient ce ţine seama de neuniformitatea consumului orar in
ziua de maxim consum.
Korar = 6,0
Qts orar max = Korar x Qts zi max = 6 x 4,087 = 24,52 mc/h = 6,81 l/s
Cerinţa de apă, totală:
Qs = Qgs + Qts
Qs = Qs zi med = 22,628 mc/h = 2,828 mc/zi = 0,785 l/s.
Qs zi med = 22,628 mc/h = 2,828 mc/zi = 0,785 l/s.
Qszi max = 36,012 mc/zi = 4,50 mc/zi = 1,25 l/s.
Qsorar max = 27,004 mc/ora = 7,50 l/s
2.3.3. Debitele de alimentare a obiectelor sistemului de alimentare cu
apă
=============================================================120
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================2.3.3.1. Sursa se dimensionează pentru debitul cerinţei de apă, zilnic
mediu, total, Qts zi med = 22,628 mc/zi = 2,828 mc/h = 0,785 l/s.
2.3.3.2. Secţiunile de control dintre sursa şi rezervorul de inmagazinare
se dimensionează pentru debitul cerinţei totale de apă maxim zilnice,
Qts zi max = 36,012 mc/zi = 4,50 mc/zi = 1,25 l/s.
2.3.3.3. Secţiunile de control ale reţelei de distribuţie se dimensionează
pentru debitul cerinţei de apă, totale, maxim orare: Qts orar max = 27,004 mc/ora =
7,50 l/s, peste care se suprapune intervenţia la incendiu, cu un debit de 5 l/s, deci
13,50 l/s.
Pentru asigurarea sursei de apă se propune realizarea unui foraj de
explorare - exploatare, care să asigure debitul total de alimentare cu apă, zilnic
mediu, de 0,785 l/s.
3. Rezervorul de acumulareRezervorul de acumulare trebuie să asigure următoarele volume:
- volumul de compensare orară;
- volumul maxim dintre volumul intangibil de incendiu şi volumul de
compensare orară.
3.1. Determinarea volumului de compensare orar ă
Vcomp = 0,22 Qts zi max = 0,22 x 1,25 = 0,275 l/s = 0,99 mc/h
= 23,76 mc/zi
Vavarie = 0,2 * Qts zi max = 0,2 x 1,25 = 0,25 l/s = 0,9 mc/h = 21,60
mc/zi
VA = 0,99 mc/h + 0,9 mc/h = 1,89 mc/h = 45,36 mc/zi pentru o zi de 24
ore de refacere.
3.2. Volumul rezervei intangibile de interven ţie la incendiu
Rezerva intangibilă, de intervenţie la incendiu, va fi de 54 mc.
=============================================================121
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Se va utiliza un rezervor radial, suprateran, din beton armat turnat
monolit, cuplat cu o statie de pompare, propus, cu volumul de 100 mc, ce urmează a
fi executat, in care vor fi cantonate ambele rezerve.
4. Staţia de tratare
Pentru debitul de alimentare cu apă, de uz tehnologic, nu este necesară
tratarea debitului de apă.
Debitele de alimentare cu apă, de uz igienico-sanitar, vor fi utilizate
doar pentru igiena corporală a personalului.
Apa de băut, va fi asigurată cu dispozitive transportabile, de tip ‘’La
Fântâna’’.
Pentru dezinfectia intregului debit de alimentare cu apa, se va utiliza
solutia dezinfecţiei debitului de apă, cu ultraviolete, utilizând un sistem de dezinfecţie,
de tip AQUADA 2, ce asigură dezinfecţia unui debit de apă, de 2,9 mc/h.
5. Debite de ape uzate :Debitele de ape uzate, de natură fecaloidă, produse in cadrul
pavilionului de exploatare, de la grupurile sanitare, vor fi colectate la un bazin
vidanjabil, adiacent clădirii, realizat din beton armat, cu volumul de 5 mc. Periodic,
apele uzate colectate, vor fi vidanjate, iar vidanjul introdus in procesul tehnologic.
4.1.3. Managementul apelor uzate
Se vor produce următoarele categorii de ape uzate:
• ape uzate menajere (0,69 l/s; 0,8 mc/zi) – deversare în bazin vidanjabil de 5 mc;
• ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului
(separatorul de condens) – rezultă 18,5 l/h apă (160 mc/an) această apă poate
conţine sulf şi fosfor. Este introdusă în bazinele de stocare unde se amestecă cu
materia primă.
=============================================================122
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• ape pluviale – sunt deversate în mediu prin intermediul unor rigole
Ape uzate menajere în debit de 0,8 mc/zi ) sunt canalizate şi deversate într-un
bazin vidanjabil cu volumul de 5 mc, amplasat îngropat. Apele uzate sunt vidanjate
periodic şi introduse în proces.
Apele pluviale colectate de pe suprafaţa amplasamentului sunt deversate liber la
teren. Aceste ape sunt considerate convenţional curate.
Regimul generării apelor uzate :
• apele uzate menajere au regim permanent.
• apele uzate tehnologice au un regim neuniform
Evacuarea apelor pluviale Platforma va fi sistematizată pe verticală şi orizontală astfel încât apele pluviale vor
fi colectate prin sistemul de rigole şi evacuate pe terenurile limitrofe.
Instalaţii de preepurare şi/sau epurare.
Instalaţii de preepurare şi epurare nu sunt prevăzute a se realiza.
Pentru urmărirea calităţii apelor freatice, sunt prevăzute, perimetral proprietăţii, 4 foraje de
observaţie, Dn 160 mm, H = 40 ml.
4.1.4. Prognozarea impactului
Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu
condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare :
Nu sunt evacuate ape uzate de pe amplasament
=============================================================123
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Impactul produs :Factorul de mediu apă nu este afectat .
Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului :
Debitul de apă prelevat din subteran este de 4 mc/h. În aceste condiţii nu există
impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale
condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului. Obiectivul nu va
modifica regimul de curgere al apelor subterane sau debitul acestora.
Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de
coastă provocat de apele uzate generate şi evacuate :
Platforma va fi sistematizată pe verticală şi orizontală astfel încât apele pluviale vor fi
colectate prin rigole exterioare betonate din jurul obiectelor şi vor fi evacuate in
mediu pe terenurile limitrofe. Funcţionarea obiectivului propus nu va afecta
ecosistemele acvatice.
Folosinte de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori)
în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate.
Nu se vor evacua ape uzate de pe amplasament.
Impactul transfrontieră :
Având în vedere locaţia , modul de realizare a obiectivului propus şi anvergura
activităţii desfăşurate în cadrul acestuia se consideră că nu există impact potenţial
transfrontieră.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
Se vor respecta următoarele măsuri de diminuare a impactului :
sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;
=============================================================124
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== fertilizarea terenurilor agricole cu namol de fermentare prin respectarea celor
mai bune practici agricole;
de pe amplasament nu se evacuează ape uzate în receptori naturali.
4.2. Emisii în atmosferă
4.2.1. Date generale
Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă, surse de poluare dirijate şi nedirijate.
Sursele de poluare a atmosferei din zonă (comuna Slobozia Ciorăşti) fac parte din
categoria surselor tipice zonelor rurale şi anume:
încălzirea rezidenţială proprie şi prepararea domestică a hranei
încălzirea spaţiilor instituţionale şi comerciale cu mijloace clasice proprii;
activităţi de mică industrie;
mici activităţi private (reparaţii auto şi utilajelor agricole, morărit şi panificaţie)
activităţi agricole:
o culturi vegetale (grădini, vii, pomi fructiferi)
o creşterea animalelor
o depozitarea deşeurilor
Sursele de poluare mobile a aerului sunt reprezentate de traficul auto din zona.
Staţia de biogaz va fi amplasată în apropierea drumului comunal DC 149 Focșani –
Slobozia Ciorăști şi a drumului de exploatare limitrof căii ferate.
Se estimează ca singurele surse de emisie mobile vor fi mijloacele auto care vor
transporta materia primă şi produsele la staţie.
Calitatea aerului în zonă se consideră a fi bună.
=============================================================125
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
4.2.2.A. Documente de referinţă
Tehnologia adoptată prevede tratarea deşeurilor provenite din activităţile
desfăşurate la ferme conform Regulamentului 1774/2002 astfel:
a) Prin fermentarea anaerobă în instalaţia de biogaz a următoarelor deşeuri organice de origine animală:
Dejecţiile de la complexele de porci , respectiv nămolul primar , deşeu categoria 2
În completarea deşeurilor organice de natură animală s-au prevăzut 65 t/zi resturi vegetale uscate (paie de păioase şi coceni de porumb sau similar) cu un conţinut de
75%s.u.
Producerea simultană a energiei electrice şi termice, este o soluţie BAT pentru toate
domeniile în care se foloseşte, deoarece emisiile de CO2 pentru generarea simultană
a energiei termice şi electrice, sunt mult mai reduse decât pentru generarea separată
a energiei termice şi a energiei electrice. De asemenea, în acest caz, se utilizează
drept combustibil biogazul, un biocombustibil care chiar dacă emite CO2 prin ardere,
aceste emisii sunt considerate neutre pentru mediu.
Instalaţia de cogenerare (BC) propriu-zisă, este alcătuită din motorul cu ardere
internă de tip diesel, adaptat la utilizarea drept combustibil a biogazului, cuplat la un
generator electric şi la filtrul de aer de combustie, toate montate pe o placă de bază.
Pentru a asigura buna funcţionare a instalaţiei, la modulul BC se adaugă
următoarele utilaje şi echipamente:
sistem de alimentare cu combustibil;
sistem de alimentare cu ulei de ungere;
=============================================================126
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== sistemul de răcire a gazelor de ardere de la motorul diesel ;
sistemul de răcire cu apă a motorului şi a uleiului de ungere a motorului;
atenuator de zgomot pentru gazele de ardere ;
sistem de purificare a gazelor de ardere;
sistemul de monitorizare a funcţionării modulului BC.
Toate aceste utilaje şi echipamente, care alcătuiesc un modul BC se montează într-
un container izolat fonic, la care se adaugă instalaţiile de alimentare, ventilare şi
exhaustare aer.
Containerul cu instalaţia BC mai conţine un tablou de supraveghere şi automatizare,
care permite integrarea instalaţiei BC la locul de montaj, cu instalaţia de fermentare
anaerobă (unde se generează biogazul şi unde se trimite la consum apă fierbinte – la
80 °C) şi cu SEN, unde se trimite energia electrică produsă.
1. CORINAIR Conform EMEP/CORINAIR Emisşion Inventory Guidebook – 2007, emisiile
rezultate din producerea biogazului (SNAP COD 091006, 091008, NOSE CODE:
109.07.23, 109.07.31, NFR CODE: 6D), contribuie la emisiile totale naţionale într-o
măsură insignifiantă – mai puţin de 1% raportat la toţi poluanţii evacuaţi.
Încă nu s-a elaborat o metodologie specifică pentru aceste activităţi tocmai din
motivul că emisiile rezultate sunt neglijabile (la nivel naţional).
Aceste activităţi nu sunt surse semnificative de PM2,5.
2. WT_BREEF_0806Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best
Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006.
Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products
Industries
=============================================================127
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Procesul de fermentare anaerobă se desfăşoară în condiţii anaerobe – recipienţi
etanşi – şi nu presupune emisii în atmosferă decât în timpul transferului în şi din
fermentatoare. Sistemele anaerobe generează mai puţine emisii decât sistemele
aerobe raportat la kilogram de deşeuri, deoarece emisiile gazoase (metanul) sunt
produşi utili (metanul este utilizat pentru producerea energiei). În orice caz, în cazul
distribuţiei deşeurilor şi a tratamentului mecanic pot rezulta emisii de mirosuri şi praf.
O altă sursă de emisii o reprezintă etapa aerobă a procesului , când se pot produce
emisii de miros, în special dacă fermentarea anaerobă nu se produce la parametrii
optimi.
Emisiile cauzate de combustia biogazului sunt în mod normal mai mari decât emisiile
generate în timpul procesului de producere a biogazului.
Sunt posibile emisii fugitive de biogaz rezultate din valvele de urgenţă şi din
neetanşeităţi ale traseelor tehnologice. Acestea implică o serie de riscuri, inclusiv
riscul de explozie sau incendiu, alături de toxicitatea gazelor (H2S, mercaptani – care
generează mirosuri).
Emisiile de pulberi sunt puţin probabile deoarece procesul anaerob se desfăşoară în
spaţii etanşe.
În situaţia analizată, deşeurile nu necesită procesare mecanică, astfel incât emisiile de particule sunt minime.
Tabel 4.2.1. Emisii gazoase din staţiile de biogaz (per staţie)
Component Concentraţia la emisie
Unitate de măsură
Emisii specifice (g/tonă deşeuri)
Emisii specifice (g/MJ metan)
Gaz produs 11000 Nmc/tMetan Fugitive Vol.% 0 – 411 0,1CO2 31 – 35,2 Vol.% 181000 –
520000
85
=============================================================128
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================CO 72,3 0,25NOx 10 – 72,3NH3 Fugitive N2O 0 0,2SOx 2,5 – 30 0,15H2S 284 – 289 mg/Nmc 0,033TOC (VOC) 0,0023PM
(bioaerosol)Miros 626 GE/NmcCloroform 2 μg/NmcBenzen 50 – 70 μg/NmcToluen 220 – 250 μg/NmcEtilbenzen 610 – 630 μg/Nmcm+p+o xilen 290 – 360 μg/NmcHidrocarburi
halogenate şi
PCB-uri
0,00073
Dioxine şi
furani (TEQ)
(0,4 – 4)•10-8
Clor total 1,5 μg/NmcHCl 0,011HF 0,0021Cd 9,4•10-7
Cr 1,1•10-7
Hg 6,9•10-7
Pb 8,5•10-7
Zn 1,3•10-7
Fugitive înseamnă că emisiile fugitive ale acestor compuşi se produc dar nu există
date după care să se poată cuantifica. Sursa: WT_BREEF_0806
Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚C.
Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50ppm sau eficienţa
de epurare de 98%.
Emisiile rezultate din procesul de combustie a biogazului sunt prezentate în tabelul
4.2.2.
Tabel 4.2.2. Concentraţia gazelor de ardere la BC
=============================================================129
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de
ardere)AOX( adsorbable organically
bound halogens)
<150
CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate
mică (<3MWth), valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. Instalaţia
atinge performanţa de 600 mg/Nmc la emisii pentru acest poluant.
**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW),
valoarea de 500 poate fi dificil de obţinut. Instalaţia atinge
performanţa de 500 mg/Nmc la emisii pentru acest poluant
4.2.2.B. Emisii în aer din activitatea instalaţiei analizate
4.2.2.1. Surse de emisii
Activitatea de producere a energiei termice şi electrice din biogaz duce la emisii în
atmosferă provenite din următoarele surse:
1. Manipularea deşeurilor organice introduse ca şi co-substrat în bioreactor. Se utilizează, pe lângă materia primă principală – silozul de
porumb – alte materiale: dejecţii bovine, porcine, dejecţii păsări. Cantităţile din
aceste materiale introduse în reactor sunt relativ scăzute în comparaţie cu
materia primă principală:
=============================================================130
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Tabel 4.2.3. Materii prime pentru staţia de biogaz
Substrat Intrări TOTAL[t/an]
TOTAL[t/zi]
dejectii porcine 3650 10
siloz de porumb 23 725 65apa de proces 11 315 37,6
TOTAL 38 690 112,6
Astfel, zilnic se pot introduce maxim 10 t deşeuri organice (co-substrat). Aceste
deşeuri sunt livrate direct în autocamioane de la producători. Nu este necesară
depozitarea intermediară. Descărcarea autocisternelor se face în concordanţă cu
sugestiile BAT şi dispoziţiilor Regulamentului CE 1774/2004, pentru minimizarea
emisiilor fugitive, respectiv:
menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:
o devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;
o utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;
o minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;
o curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;
o curăţarea benzilor transportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin o
dată pe săptămână;
utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora
cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt
menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau încărcării.
buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea
contactului dintre deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică
=============================================================131
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================aspirarea gazelor rezultate din deşeuri şi exhaustarea acestora într-o instalaţie
de tratare.
in plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri
sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:
o acoperirea benzilor transportoare;
o curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi
rutelor de trafic;
o spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea disperşiei
deşeurilor preluate pe roţi în afara amplasamentului;
o micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare
o instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din
hale
descompunerea aeroba a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate
trebuie evitată pe cât posibil.
În aceste condiţii, emisiile în atmosferă rezultate din manipularea deşeurilor organice sunt minime şi nesemnificative.
2. Emisii fugitive de metan pot rezulta din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi
gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate). Biogazul produs din fermentaţie se colectează la partea superioară a
fermentatoarelor în rezervoare tip „pungă” (baloane din folie de plastic insertizată cu
fibre textile). De aici, biogazul este transportat către bateria de cogenerare.
3. Emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul producerii energiei termice şi electrice (dirijate)
Conform documentelor de referinţă, aceste emisii nu sunt de natură să afecteze
semnificativ mediul, date fiind debitele şi concentraţiile în poluanţi la emisie.
=============================================================132
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Se emit gaze specifice de ardere: CO, NOx, SOx, pulberi, precum şi concentraţii
foarte mici de alţi poluanţi: HCl, HF, COV, metale grele etc. Aceste emisii vor fi
detaliate într-un capitol următor.
4. Emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului şi de la generator (dirijate)
Staţia este dotată şi cu un arzător de urgenţă a biogazului (flacără deschisă).
Acesta este utilizat în următoarele cazuri:
• bateria de cogenerare este nefuncţională (avarie)
• fermentatoarele produc mai mult biogaz decât poate utiliza bateria de cogenerare
• aceste situaţii se întâlnesc destul de rar deoarece:
• fermentatoarele şi bateria de cogenerare sunt proiectate în interdependenţă;
• capacitatea de stocare a rezervoarelor „pungă” este foarte mare.
Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚C.
Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50ppm sau eficienţa
de epurare de 98%.
5. Emisii nedirijate, mobileSunt reprezentate de mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel cu
următoarele caracteristici ale surselor:
o surse nedirijate
o evacuări intermitente de gaze carburaţie
o surse la nivelul solului
4.2.2.2. Instalaţii de colectare, reţinere şi disperşie în atmosferă
Conform BAT, epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se
justifică economic şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului. Instalaţiile mai
mici de 3MWth nu necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului
=============================================================133
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================şi nici a gazelor de ardere) deoarece debitele şi concentraţiile în poluanţi la emisie
sunt mici (comparativ cu alte instalaţii de ardere).
În tabelul 4.2.4. sunt enumerate şi descrise echipamentele de evacuare în atmosferă
a gazelor de ardere.
Tabel 4.2.4. Instalaţii de reţinere şi dispersie în atmosferă
Instalaţie Caracteristici instalaţie
Debit evacuare
Temperatura de evacuare
Caracteristici sursă de evacuare
Viteza gazelor la evacuare
BC (4
cogeneratoare)
combined Heat
and Power
Unit tip
TEDOM
Quanto –
Deutz, 521 kW
– funcţionare
pe biogaz
2325
Nmc/h
150 – 180˚C 4 Coşuri de
disperşie
H = 8m
Dint. = 200
mm
9,14 m/s
Flacără de
siguranţă
Flacără
deschisă –
ardere biogaz
Max. 500
mc/h*
900˚C H = 10m
Dint = 200mm
1,71 m/s
*) Volumul gazelor de ardere s-a calculat din ecuaţia stoechiometrică de oxidare a
metanului:
CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O
4.2.2.3. Concentraţii şi debite maşice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare
=============================================================134
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================1. Mijloacele de transport
Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel.
Timpul de funcţionare a mijloacelor de transport susmenţionate în incinta staţiei este
mic, de ordinul a maxim o oră pe parcursul unei zile, iar regimul de funcţionare a
motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol.
Având în vedere timpii scurţi de funcţionare a motoarelor Diesel în incinta
analizată, regimul lejer de funcţionare a motoarelor, precum şi faptul că toate
mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru
circulaţia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind incluse şi
măsurători privitoare la emisiile de noxe în atmosferă prin gazele de eşapament),
considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazele de eşapament rezultate din
funcţionarea motoarelor Diesel nu sunt în măsură să afecteze semnificativ calitatea
aerului din zonă.
Estimarea emisiilor din surse mobile (mijloace de transport)Pe amplasament vor activa următoarele mijloace de transport:
• incărcător frontal – max. 2 ore/zi (medie); consum mediu: 20 l motorină/h 40 l
motorină/zi
• autocamioane – recepţie materie primă şi evacuare produse finite (namol de
fermentare). În fermentatoare se introduc tipuri de co-substrat în cantităţi de până la
10 tone/zi. Se consideră că amplasamentul este tranzitat de 4 autocamioane pentru
livrare materie primă şi 1 camion/zi pentru evacuare namol. În total, aceste utilaje
funcţionează pe amplasament 1 h, consumând 15 l motorină.
Totalul de motorină consumat zilnic pe amplasament este de 55 l.Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1993”, cantităţile de substanţe poluante rezultate prin arderea unui
kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt::
=============================================================135
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Tabel 4.2.5. Emisii specifice de poluanţi în atmosferă la arderea motorinei în
motoare DIESEL
Natura poluantului Cantitate Concentraţieg/kg motorină mg/mc
Monoxid de carbon (CO) 21 1,19Oxizi de azot (NOx) 27 1,53Hidrocarburi nearse 13 0,7Dioxid de sulf 7,8 0,44Aldehide 0,8 0,045
Cantităţile de poluanţi ce vor rezulta din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere
internă sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 4.2.6. Emisii estimate de poluanţi din surse mobile
Natura poluantuluiCantitate maximăg/zi
Monoxid de carbon (CO) 1155Oxizi de azot (NOx) 1485Hidrocarburi nearse 715Dioxid de sulf 429Aldehide 44
2. Bateria de cogeneratoare
Caracteristicile bateriei de cogeneratoare:
Date tehnice:
- Motor cu gaz + generator electric
- Capacitate cilindree 14,62 l/V 8
- Randament electric 40,60 %
- Randament termic 44,0 %
- Capacitate electrică 250 kW /h
- Capacitate termică 271 kW / h
- Tensiune 400 V
- Consum biogaz la 55% CH4 111m3/h
- Noxe în gazele de eşapare
=============================================================136
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- Nox < 500 mg/m3
- CO < 600 mg/m3
- Praf / funingine < 10 mg/Nm3
Coşul de fum, este din ţeava de oţel, inoxidabil, Dn 200 mm, H = 8 m
Bateria de cogeneratoare este formată din 4 cogeneratoare, instalaţii compacte,
containerizate, C6. Unităţile de cogenerare sunt dotate cu motoare termice cu
aprindere prin scânteie.
Cogeneratoarele sunt montate in containere şi echipate cu tot ce este nevoie
pentru buna funcţionare. Motoarele termice acţionează generatoare de energie
electrică, care, la rândul lor, produc energie electrică.
Iniţierea arderii in cogeneratoare (pornirea acestora) se realizează cu gaz petrolier
lichefiat, stocat intr-un rezervor de gaz, C16, exterior, in montaj aerian, cu volumul de
2000 l.
Cogeneratoarele, 4 bucăţi, formează unitatea tehnologică de valorificare a
biogazului prin producerea energiei electrice şi termice. Se instalează, în apropierea
fermentatoarelor pentru a avea trasee de conducte de agent termic căt mai scurte.
Cogeneratorul produce totodată energia electrică necesară utilajelor componente cât
şi energia termica necesară schimbătorului de căldură utilizat la încălzirea
substraturilor din fermentatoare.
Blocul de cogenerare se compune dintr-un motor cu ardere internă care foloseşte
drept combustibil biogazul, care angrenează un generator electric, un schimbător de
căldură din circuitul de răcire al motorului şi un schimbător de căldură pe gazele de
eşapare. Cogeneratorul este conceput special pentru arderea biogazului.
Randamentul electric este de cca. 2,2 kW-el / m3 de biogaz (diferă în funcţie de
conţinutul de metan din biogaz). Puterea debitată de motor este reglabilă, de la 50 la
100 %, ceea ce garantează o adaptare optimă atât la cantităţile de biogaz,
disponibile, cât şi la necesarul de consum.
Energia electrică produsă, este pe joasă tensiune, sincronizată cu reţeaua
natională atât ca tensiune cât şi ca frecvenţă. În cazul dispariţiei tensiunii pe reţeaua
naţională, cogeneratorul este decuplat de aceasta, motorul funcţionând fără sarcină.
=============================================================137
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Printr-un modul suplimentar, este posibil ca generatorul să se decupleze de reţea,
dar să livreze în continuare energie în instalatia internă.
Recuplarea la reţea, în acest caz, nu se mai face automat.
Punctul de predare a energiei electrice sunt bornele trifazice din panoul electric al
cogeneratorului
Transformatorul şi sistemul de contorizare se vor livra de către Electrica. De
asemenea, racordarea acestora va fi realizată de o societate zonală autorizată.
Punctul de predare a energiei termice, sunt flanşele de racordare de pe laterala
containerului fiecărui cogenerator. Temperatura agentului termic pe tur este de
cca. +80 °C.
Date tehnice de bază:
Energie electrică produsă (maxim)
930 kW
Energie termică produsă (maxim)
1073 kW
Eficienţă electrică 42,0 %Eficienţă termică 48 %
Eficienţă totală (utilizare combustbil)
86,3 %
Consum de gaz la 100% capacitate
401,5 mc/h
CombustibilBiogazul utilizat ca şi combustibil trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
Conţinutul de metan (vol.) 65 %Conţinutul minim de metan
(vol.)
>50 %
Capacitate calorică 23,4 MJ/NmcClor <2,7 mg/MJFluor <1,4 mg/MJClor şi fluor <2,7 mg/MJSulf total <20 mg/MJ
=============================================================138
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Particule solide
(dimensiune maximă)
<10(<10microm) mg/Nmc
Ulei (nu în formă lichidă) <400 mg/NmcSilicon <0,10 mg/NmcUmiditatea relativă <90 %Temperatura gazelor 10 – 50 ˚CPresiunea gazului 2 – 10 kPaTraseele tehnologice de admisie a biogazului sunt realizate conform normativelor în
vigoare. BC este prevăzută cu o instalaţie de curăţare a gazului (spălare) şi cu o
instalaţie de protecţie (electrovalve independente şi vas de expansiune) în cazul
opririi BC. Pe traseul de alimentare se prevede un regulator de presiune.
Combustie şi aer de răcire:Căldura neutilizată (căldura radiantă din părţile fierbinţi ale BC) este dispersată în
interiorul clădirii BC. Pentru răcire este prevăzut un sistem de ventilaţie, cu
următoarele caracteristici:
Căldură neutilizată, eliminată cu aerul de răcire
50 kW
Volumul de aer de combustie
2135 Nmc/h
Cantitatea minimă de aer de răcire
10500 Nmc/h
Temperatura aerului de răcire la intrare, min/max.
10/35 ˚C
Temperatura aerului la ieşire, max.
50 ˚C
Evacuarea produşilor de combustie şi a condensatuluiGazele de combustie sunt eliminate din BC prin tubulatura de exhaustare în
atmosferă, prin intermediul a 4 coşuri cu înălţimea de 10 m şi diametrul de 200 mm.
Volumul gazelor de combustie
2325 Nmc/h
Temperatura gazelor de combustie înainte de răcire
530 ˚C
Temperatura gazelor de combustie, nominal/maxim
150/180 ˚C
=============================================================139
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Dimensiuni coş: H/diam . int.
10/0,2 m
Viteza gazelor la ieşirea din coş
9,14 m/s
Zgomot
Zgomot la 1 m de BC, cu unitate de reducere a zgomotului
78 dB(A)
Zgomot la 1 m de BC, fără unitate de reducere a zgomotului
80 dB(A)
3. Flacăra de siguranţă Staţia este dotată şi cu un arzător de urgenţă a biogazului (flacără deschisă).
Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚C.
Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50ppm sau eficienţa
de epurare de 98%.
Arderea se realizează la înălţimea de 10 m de la sol, la capătul unui coş cu diametrul
interior de 200 mm.
Emisiile totale din surse staţionare, dirijate sunt centralizate în tabelul 4.2.7.
Informaţiile sunt preluate şi prelucrate din documentele de referinţă prezentate în
capitolul 4.2.2.A. Compararea concentraţiei la emisie s-a făcut cu CMA-urile impuse
de Ord. 462/1993, avându-se în vedere pragurile de alertă şi de intervenţie introduse
de Ord. 756/1997.
Tabelul 4.2.7. Estimarea emisiilor din surse staţionare, dirijate
Poluant Emisii specifice (cf. WT_BREE
Concentraţia la emisie (cf. WT_BREEF 0806)
Debite maxime de poluanţi[kg/an]
CMA* [mg/mc]Prag de alertă (70% din CMA)
Prag de intervenţie (100% din
=============================================================140
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================F 0806)[g/t deşeu]
[mg/Nmc] CMA)
CO 103,6 100 – 650 2603 - -Praf 7,96 <10 – 50 200 35 50NOx 79,75 100 – 500 2002,5 350 500H2S 0,796 <5 20 3,5 5HCl 4,78 <10 – 30 120 21 30HF 0,796 <2 – 5 20 3,5 5SO2 79,75 <50 – 500 2002,6 350 500CO2 181000 –
520000
- 13056160 - -
N2O 0,2 1,25 5,02 - -TOC (VOC) 0,0023 0,0144 0,0577 - -Cloroform 0,0003 0,002 0,008 - -Benzen 0,0111 0,050 – 0,070 0,28 3,5 5Toluen 0,0398 0,220 – 0,250 1,001 70 100Etilbenzen 0,1005 0,610 – 0,630 2,52 70 100m+p+o xilen 0,057 0,290 – 0,360 1,442 70 100Hidrocarburi halogenate şi PCB-uri
0,0024 <0,050 –
0,150
0,6008 - -
Dioxine şi furani (TEQ)
(0,4 – 4)•10-
8
2,5•10-7 1,004•10-6 - -
Clor total 0,00024 0,0015 0,006 - -Cd 9,4•10-7 58,93•10-7 236•10-7 0,14 0,2Cr 1,1•10-7 6,89•10-7 27,61•10-7 3,5 5Hg 6,9•10-7 43,25•10-7 173,2•10-7 0,14 0,2Pb 8,5•10-7 53,28•10-7 213,4•10-7 3,5 5Zn 1,3•10-7 8,15•10-7 32,64•10-7 - -*) Cf. Ord. 462/1993 Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei, Anexa 1 – Norme
de limitare preventivă generală a emisiilor de poluanţi în atmosferă,
Emisiile totale din surse staţionare nedirijate sunt constituite în principal din metan,
amoniac şi miros rezultate din activităţile de manipulare a deşeurilor şi a materiilor
prime. Debitele şi concentraţiile acestor poluanţi sunt nesemnificative, comparativ cu
procesele aerobe de descompunere a materiei organice (v. tabel 4.2.8.).
=============================================================141
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================În general, aceste emisii sunt diminuate prin respectarea cu stricteţe a condiţiilor
optime de operare (prevăzute prin BAT).
4.2.2.4. Prognozarea poluării aerului
Emisiile provenite de la cele 4 coşuri ale bateriei de cogeneratoare se încadrează în
valorile prevăzute de BAT/BREF.
Caracterizarea surselor de emisie punctiforme şi a receptorilor - Surse
Sursele punctiforme de emisie sunt cele 4 cogeneratoare şi flacăra deschisă de
siguranţă. S-au analizat:
• surse simultane de emisie punctiforme : coşurile celor 4 cogeneratoare;
• flacăra deschisă funcţionează doar când BC este închisă.
• poluanţii evacuaţi în atmosferă sunt în concentraţiile din tabelul 4.2.7. Un posibil risc
de poluare a aerului înconjurător este dat de poluanţii CO, NOx, SOx. Ceilalţi
poluanţi sunt în concentraţii mult sub limita maximă admisă.
Caracterizarea surselor se face în tabelul 4.2.8.
Tabelul 4.2.8. Caracterizarea surselor
Instalaţie Debit evacuare
Temperatura de evacuare
Caracteristici sursă de evacuare
Viteza gazelor la evacuare
Poluanţi evacuaţi
Concentraţia la emisie (maximă)(mg/Nmc)
BC 2325 Nmc/h
150 – 180˚C 4 Coşuri de disperşieH = 8mDint. =200 mm
9,14 m/s CONOxpraf
60050010
Receptori
Amplasamentul propus este situat la cel puţin 2km faţă de cea mai apropiată clădire
din com Slobozia Ciorăşti.Terenul din vecinătate este agricol (arabil şi unităţi
agricole). Practic, nu există receptori în imediata vecinătate care să fie afectaţi de
emisiile BC.
=============================================================142
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Nox < 500 mg/m3
CO < 600 mg/m3
Praf / funingine < 10 mg/Nm3
=============================================================143
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Tabel 4.2.9. (partea 1) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi - Centralizare
Denumirea activităţii, sectorului, procesului tehnologic, codul activităţii
Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristici fizice ale surselor
Parametrii gazelor evacuate
Denumire
Consum/producţie
Timp de lucru anual, ore
Poluanţi generaţi
Poluanţi, coduri, după caz
Concentratiemg/Nmc
Denumire
Înălţime (m)
Dia
met
rul l
a in
terio
r la
vârf
al
coşu
lui
Viteza (m/s)
Temperatura (ºC)
Deb
it vo
lum
ic/d
ebit
maş
ic m
3 /sg/
s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
=============================================================144
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Producere energie electrică şi termică din BiogazSNAP COD 091006, 091008, NOSE CODE: 109.07.23, 109.07.31, NFR CODE: 6D
Baterie de 4 cogeneratoare – funcţionare pe biogaz, putere 250 x 4 w
Consum:111 mc biogaz/h
Producţie:Energie termica produsa(bruta): 25 765 Kw h/zi (5 925 950kwh/anEnergie electrica produsa (bruta): 22 330 kwh/zi (5 135 900 kwh/an
5 520 ore/an (funcţionare la capacitate 100%)
COPraf NOx
- 60010500
4 Coş disp.identice
8 0,2 9,14 150 - 180
0,6458 mc/s
=============================================================145
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
4.2.2.5. Măsuri de diminuare a impactului
Tabel 4.2.11. Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri
de prevenire a poluării aerului
Conform calculelor concentratiile poluantilor in emisie se incadreaza in normele
reglementate, astfel incat aceste instalatii nu sunt necesare.
4.2.2.6. Evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei
Având în vedere următoarele elemente :
distanţa semnificativă faţă de zona de locuinţe peste 2 km ;
cantităţile relativ reduse de poluanţi rezultaţi ;
se consideră că riscul potenţial pentru sănătatea populaţiei este nesemnificativ
4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă
Zona amplasamentului aparţine în mod exclusiv cuaternarului. Din studiile intocmite rezultă urmatoarea litologie specifică in zona:
0,00 - 0,80 m - sol vegetal argilos
0,80 - 4,00 ( 6,00)m - praf argilos galben (lut loessoid sensibil la umezire
atinge valori de 4 - 6 %, sub incărcarea de 3 daN/cmp);
4,00 (6,00) m - 8 m - pietriş cu nisip.
Gradul de poluare Pentru stabilirea gradului de poluare a solului au fost prelevate şi analizate
patru probe de sol, din două zone, indicate pe planul de situaţie anexat (anexa 3), de
la adancimi de 5 şi 30 cm.
Probele au fost prelevate in data de 19.03.2010 de către echipa DIVORI PREST s.r.l.
Acestea au fost transmise prin curierat pentru a fi analizate in laboratoarele de
=============================================================146
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================incercări din cadrul ROMPETROL QUALITY CONTROL s.r.l., acreditate RENAR-
certificat de acreditare nr. LI 333-/04.02.2008.
Rapoartele de incercare nr.1580,1581,1578, 1579 emise de către
ROMPETROL QUALITY CONTROL s.r.l. se regăsesc in anexa 4.
Amplasarea punctelor de prelevare a probelor s-a făcut ţinând seama de natura
surselor potenţiale de poluare şi a poluanţilor. Acestea au fost marcate, in prealabil,
pe planul de situaţie al zonei.
Probele de sol au fost prelevate de la două adâncimi diferite (reprezentând
adâncimile situate la 5 cm şi, respectiv, 30 cm de suprafaţa solului), în conformitate
cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 184/2007 – Anexa A.3, punctul 2.1.2., in cantităţi
suficiente pentru efectuarea analizelor şi au fost transferate in pungi de plastic
pregătite prin marcare 1-5;2-30;3-5;4-30.
Rezultatele analizelor şi compararea acestora cu valorile admise Rezultatele valorilor determinate au fost comparate cu valorile de referinţă pentru
urme de elemente chimice în sol – Tabelul nr. 1 din Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997
pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
În actul normativ menţionat, indicatorii de apreciere a calităţii solului sunt
raportaţi la valorile normale, pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie, atât pentru
folosinţa sensibilă cât şi pentru folosinţa mai putin sensibilă a terenurilor.
Astfel:
pragurile de alertă avertizează asupra existenţei, într-o anumită situaţie, a
unei poluări potenţiale în sol.
pragurile de interven ţ ie sunt pragurile de poluare care impun reducerea
poluării, astfel încât concentraţiile de poluanţi să scadă la valorile prevăzute
de reglementările în vigoare.
Reglementările privind poluarea solurilor se referă atât la folosinţa sensibilă,
cat şi la cea mai puţin sensibilă a terenurilor, identificate după cum urmează:
a) folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru
zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone
=============================================================147
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru
astfel de utilizări în viitor;
b) folosinţă mai puţin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale şi
comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de
utilizări în viitor.
Amplasamentul analizat se raportează la folosinţa mai putin sensibilă a terenurilor
atat pentru utilizarea anterioară cat şi pentru cea viitoare.
Pentru probele de sol prelevate s-au analizat următorii indicatori: total produs
petrolier, total pesticide, crom, cadmiu, nichel, plumb.
Rezultatele analizelor, comparativ cu valorile de prag şi de interventie, pentru
folosinţe mai puţin sensibile, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Interpretarea rezultatelor Rezultatele analizelor probelor de sol la indicatorii analizaţi (crom, cadmiu,
nichel, plumb, total hidrocarburi din petrol, total pesticide) nu ating pragurile de alertă
stabilite în Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind
=============================================================
Metale grele Total hidrocarburi
din petrolTotal
pesticideCr Cd Ni PbValori
normale(mg/kg s.u.)
30 1 20 20 < 100 < 0,2
Prag de alerta
(mg/kg s.u.)300 5 200 250 1.000 2
Prag de Intervenţie(mg/kg s.u.)
600 10 500 1000 2.000 5
1- 5 21,6 1,23 22,3 88,6 63,8
2- 30 14,5 1,04 17,9 71,9 693- 5 9,26 1,26 16 10,9 0,002
4- 30 11,9 0,95 17,5 9,52 0,02
148
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================evaluarea poluării mediului şi reflectă lipsa poluarii solului, avand in vedere şi
caracteristicile de utilizare şi amplasare:
• zona amplasamentului este cu folosinţă agricolă (teren arabil şi ferme de animale).
Solul a fost cultivat în regim gospodăresc de către localnici.
• activităţile agricole sau zootehnice în regim intensiv s-au desfăşurat cu respectarea
normelor legale privind protecţia mediului. De-a lungul timpului s-au utilizat în special
îngrăşăminte naturale (dejecţii zootehnice fermentate).
• traficul auto din zonă este redus, astfel incât se elimină acidifierea solului datorată
emisiilor de gaze toxice;
4.3.2. Modul de folosire a terenurilor
Suprafaţa totală ocupată de obiectiv este de 24 143 mp din care:
Folosinţă teren Suprafaţa (mp)
Total construcţii 10 859Alei betonate 4365Spaţiu verde 8668Canale pluviale deschise 251TOTAL 24 143
Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată.
Nu s-au semnalat fenomene geologice active sau fosile.
Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil pentru activităţi industriale.
4.3.3. Surse de poluare a solurilor
Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea
necorespunzătoare a namolului rezultat în urma fermentaţiei anaerobe, ca
îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă
sunt:
• materii organice depozitate necorespunzator
=============================================================149
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================• deşeuri depozitate necorespunzator
• pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje
• pulberi şi alte emisii de la centralele electro-termice
Pentru reducerea emisiilor in sol , subsol şi apa subterană in cadrul instalatiei
analizate, se vor adopta următoarele măsuri cu caracter general:
se vor respecta timpii de staţionare în fermentarea materiei organice, astfel
incât cantitatea de azot şi fosfor din namol să fie în limite admişibile;
pardoselile din hale vor fi impermeabile şi uşor de curăţat. Zonele active ale
suprafeţei de teren vor fi de asemenea impermeabilizate şi uşor de curăţat
nămolul fermentat, după stocare în cele 2 bazine, va fi transportat pentru
fertilizarea solului in baza contractelor incheiate cu proprietarii terenurilor.
Pentru solurile care se fertilizează se va face studiul pedologic şi agrochimic
deşeurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locurile special
amenajate
apele pluviale vor fi colectate prin rigole şi evacuate in mediu fără conţinut de
uleiuri sau alte produse toxice sau periculoase
4.3.4. Controlul emisiilor pe sol
incărcările şi descărcările de material trebuie să aibă loc in zone desemnate,
protejate impotriva pierderilor prin scurgeri
toate autovehiculele trebuie etanşate corespunzator, pentru a preveni
contaminarea solului prin scurgeri
titularul de activitate trebuie să aibă in dotare o cantitate corespunzătoare de
substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia
oricărei pierderi prin scurgere
utilizarea nămolului fermentat în agricultură se va face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea
=============================================================150
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea
sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)
4.3.5. Prognozarea impactului
În vederea prognozei impactului la împrăştierea pe sol a nămolului, s-a făcut
calculul necesarului de teren agricol pentru a fi respectate prevederile Directivei
Nitraţilor (v. tabelul 4.3.1. şi 4.3.2.). La punerea în funcţiune a staţiei, beneficiarul va trebui să facă dovada disponibilităţii suprafeţei de teren necesare. Pentru acest scop a fost deja incheiat un contract (209/24.08.2009) cu S.C. Euroagriservice s.r.l. pentru fertilizarea a 702 ha teren agricol.
Tabelul 4.3.1. Cantităţi de nutrienţi în materia primă
Aceste date sunt valorile medii din analize(KTBL,1998-99).
15% din azotul amoniacal se transformă la fermentare in NH4-N.
Tabelul 4.3.2. Cantităţi de nutrienţi în nămolul fermentat şi necesar teren
IEŞIRI NUTRIMENTE/ RESTURI ORGANICE IN SUBSTRATUL REZIDUAL
=============================================================
INTRARI C/N = 4/1 TOTAL [t/an]
MASA USCATA[t SU/an]
SUBSTRAT CARACTERISTICI SPECIFICE
TOTALUL NUTRIMENTELOR
N tot
[% v. SU]
NH4-N
[% v. SU]
P2O5
[% v. SU]
K2O
[% v. SU]
N tot
[kg/an]
NH4-N
[kg/an]
P2O5
[kg/an]
K2O
[kg/an]
1.643 98,58 Dejectii porcine 9,30 4,00 5,20 4,90 9.168 3.943 5.126 4.8302.190 175,20 Dejectii bovine 4,80 1,80 1,90 6,40 8.410 3.154 3.329 11.2131.825 584,00 Dejectii pasari 8,00 0,80 4,30 2,50 46.720 4.672 25.11214.60015.800 5214,00Siloz de porumb 1,30 0,20 0,354 1,13 67.782 10.42818.24958.91825.108 6801,78 2,26%0,45% 0.89% 153.98030.40960.485
151
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================BIOGAZ[t/an]
MASAUSCATA[t SU/an]
SUBSTRAT REZIDUAL[t/an]
N tot
[% v. SU]
NH4-N
[% v. SU]
P2O5
[% v. SU]
K2O
[% v. SU]
SUO
[% v. SU]
N tot
[Kg/mNH4-N[Kg/m3]
P2O5
[Kg/m3
K2O[Kg/m3
SUO[Kg/m3]
4915 2076 20193 7,4 % 2,4 % 2,9 % 67,0 %7,6 2,4 3,0 69
SU-TOTAL: 10,3% SUPRAFATA NECESARĂ(max.: 170 Kg N/ ha/an): 905,762 haSUPRAFATA NECESARĂ(max.: 70 Kg P2O5/ ha/an): 864,067 ha
Lucrările de amenajare a obiectivului pot aduce modificări asupra terenului din punct
de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de
situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi
caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt nesemnificative. Se
apreciază că nu vor fi afectate semnificativ dinamica apelor subterane, deoarece
acestea sunt la adâncimi de 6m.
Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în
zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului
propus nu aduce modificări semnificative în activitatea biologică a solurilor, a calităţii,
vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.
Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie
a factorului de mediu sol.
Se consideră că in incinta staţiei nu vor fi emisii semnificative pe sol.
Planificarea şi efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor
instalatiilor şi echipamentelor din staţie precum şi planificarea riguroasa a tuturor
operatiilor care se desfasoara, vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol şi in
apa subterană.
=============================================================152
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Emisii in apa de suprafată: nu vor fi emisii de apă uzată in apa de suprafată.
Prin realizarea lucrarilor propuse in proiect, platforme betonate, instalatii de
alimentare cu apa şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform
normelor, poluarea solului va fi evitată.
4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului
Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului asupra solului,
faţă de cele amintite pe parcursul lucrării.
4.4. Subsolul
Poluarea existentăNu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe amplasamentul
studiat.
Surse de poluare a subsoluluiAvând în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului, subsolul nu va
fi afectat de poluare.
Impactul prognozatNu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiţiilor
hidrogeologice, reţelei hidrologice, etc.
Măsuri de diminuare a impactului :Sunt cele prezentate la Cap.4.3.3.
4.5. Biodiversitatea
Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală Din punct de vedere al biodiversităţii, amplasamentul nu este situat in arie protejată
sau vecinătate. Vegetaţia reprezintă rezultatul interferenţei ariilor de influenţă Est
Europeană, al elementelor endemice şi al activităţilor antropice.
=============================================================153
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================În imediata apropiere a amplasamentului se aflã terenuri arabile şi unităţi zootehnice.
Impactul prognozat La alegerea amplasamentului s-a ţinut cont de condiţiile de mediu – climă, relief,
reţea hidrografică, caracteristicile solului. S-au evitat depresiuni, văi închise şi zone
cu frecvente inversiuni termice, precum şi terenuri expuse vânturilor dominante pe
direcţia teritoriilor locuite. Sunt evitate grupări de obiective, care elimină în atmosferă
poluanţii ce-şi potenţează prin combinare sau amestec, acţiune succesivă, efectul
nociv asupra organismului uman, plante, animale.
Pentru evitarea propagării epizotiilor, pe drumul de acces în staţie se prevăd preşuri
de dezinfectare.
Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.
4.6. Peisajul
Principalele zone funcţionale ale amplasamentului sunt:
-zona de alimentare cu materii prime
-zona de fermentaţie anaerobă
-zona de producere a energiei electrice şi termice
-zona de depozitare a nămolului fermentat
Se adaugă: reţele de apă, canalizare, electrice, drumuri, împrejmuiri. Construcţiile
sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaţiu, un flux
tehnologic optim, specific activitatii, respectarea distanţelor dintre construcţii pentru
realizarea cerinţelor igienice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi
adaptarea în teren, eficienţă tehnico-economică.
Distanţele minime impuse de norme:
-20 m faţă de drum judeţean – se respectă
-300 m faţă de casele de locuit- se respectă
S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului, după cum urmează:
=============================================================154
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- spaţii construite < 90%
- spaţii de protecţie cultivate > 5%
- gradul de ocupare a terenului < 95%
Impactul prognozat
Lucrările de amenajare-reablitare proiectate, prin realizarea lor aduc o îmbunătăţire
al aspectului general al amplasamentului.
Impactul produs de proiect asupra peisajului nu este semnificativ deoarece:
amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de zonele locuite şi de drumurile
judeţene;
construcţiile nu vor fi vizibile din drumul judeţean sau din oraş;
amplasarea obiectelor proiectului s-a făcut cu respectarea normelor de design
industrial. Centrala electrică/ termică, transformatorul, modului tehnic sunt
înglobate în construcţii modulare;
rezervoarele de reacţie, de stocare sunt vopsite în verde pentru a nu contrasta
puternic cu peisajul învecinat
4.7. Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :
pieţii de muncă ;
investiţiilor locale şi dinamicii acestora;
activităţilor agro-zootehnice.
Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale
sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.
5. Analiza alternativelor
Analiza alternativelor comportă 2 direcţii de abordare:
- alternative tehnologice
=============================================================155
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================- alternative de amplasament
Alternativele tehnologice se referă la alte modalităti de obţinere a energiei electrice
din surse neconvenţionale şi, de asemnea, la alte metode de tratare a deşeurilor
organice. În tabelul 5.1. sunt prezentate sumar principalele alternative cu avantaje şi
dezavantaje specifice.
Tabel 5.1. Alternative tehnologice
Tehnologie Materie primă
Produse principale
Produse secundare
Implicaţii de mediu
Observaţii
Fermentarea anaerobă
Siloz de porumb, deşeuri organice (dejecţii)
Energie electrică şi termică
Nămol fermentat – îngrăşământ natural pentru sol
Se pot folosi o gamă largă de deşeuri organice. Se produce energie electrică şi termică din surse regenerabile
Alternativa propusă de beneficiar. Obiectivul principal al proiectului este obţinerea de energie
Compostarea aerobă
Deşeuri organice (dejecţii animaliere, resturi vegetale)
Compost îngrăşământ natural pentru sol
- Există restricţii în ceaa ce priveşte materiile prime
Prin compostare nu se poate capta energie
Turbine eoliene
Vânt Energie electrică
- Pot avea impacte semnificative asupra mediului
Suprafaţă mare de teren
Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive:
disponibilitatea materiei prime;
eficienţă energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,
certificate verzi etc.
posibilitatea de comercializare a produselor secundare .
disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.
Se va face în continuare o scurtă descriere teoretică a fermentării anaerobe.
=============================================================156
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
5.1. Generalităţi privind fermentarea anaerobă
Fermentarea anaerobă este un proces natural de descompunere a materiei
organice în substanţe organice cu moleculă simplă şi un amestec de gaze ce conţine
CH4, CO2, H2, N2, H2S. Procesul se desfăşoară în absenţa oxigenului sub influenţa
metabolică a bacteriilor anaerobe. Amestecul de gaze rezultat se numeşte biogaz şi
este considerat o sursă neconvenţională (alternativă) de energie.
Fermentarea anaerobă este folosită de aproximativ 100 de ani pentru stabilizarea
nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate municipale, precum şi tratarea unei
mari varietăţi de deşeuri industriale.
În urma fermentării anaerobe a deşeurilor rezultă două produse principale: biogazul şi nămolul. Biogazul poate fi folosit ca sursă alternativă de energie iar nămolul, în
funcţie de conţinutul în solide, poate fi folosit ca amendament pentru sol sau
fertilizator. La prima vedere, fermentarea anaerobă este soluţia ideală pentru tratarea
deşeurilor de natură organică, deoarece toate produsele finale pot fi valorificate (v.
fig. 5.1). În realitate această tehnologie este foarte dificil de aplicat deoarece, ca
orice proces biologic, fermentarea anaerobă este influenţată de un număr mare de
parametri care sunt greu de controlat. Cel mai mare impediment este însă realizarea
condiţiilor anaerobe şi a temperaturilor necesare procesului.
=============================================================157
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Excremente animale Resturi vegetale
Generator de biogaz(digestor)
Namol
Energie
Mecanica
Termica
Electrica
Fertilizator pentru sol(continut mare de N si alti nutrienti)Imbunatateste structura solului si crestecontinutul in substante organice
Biogaz
Fig. 5.1. Posibilităţi de valorificare a produşilor finali rezultaţi în urma FA (NAS,
1977)
Deşeurile care pot fi tratate prin fermentarea anaerobă sunt cele cu un mare conţinut
în substanţe organice, cum ar fi: deşeuri menajere, nămoluri organice, resturi
vegetale, gunoi de grajd, deşeuri de la abatoare, deşeuri din zootehnii, etc. Pentru ca
bacteriile anaerobe să poată să se dezvolte, este necesar un anumit raport C/N,
precum şi suficienţi nutrienţi şi vitamine. Acestea se obţin prin combinarea diferitelor
substanţe cu deşeul organic iniţial.
Biogazul are o compoziţie care variază în funcţie de mulţi factori, cum ar fi:
compoziţia materiei prime, încărcarea organică a reactorului, timpul de retenţie,
temperatura. În general, compoziţia biogazului este:
- CH4 – 55-65%;
- CO2 – 35-45%;
- N2 – 0-3%;
- H2 – 0-1%;
- H2S – 0-1%.
=============================================================158
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Din aceste gaze, cel mai important este CH4 deoarece are cea mai mare putere
calorică (9000 kcal/m3). Puterea calorică aproximativă a biogazului este de 4500 –
6300 kcal/m3, aceasta depinzând de concentraţia metanului (Lusk P, 2001).
5.1.1. Obiective, beneficii şi limitări ale fermentării anaerobe
5.1.1.1. Obiective şi limitări
Principalele scopuri ale folosirii fermentării anaerobă în tratarea deşeurilor sunt:
1. Producerea biogazului în urma fermentării anaerobe a deşeurilor organice este
cel mai mare beneficiu. În acest fel se recuperează mare parte din energia potenţială
a materiei organice. Biogazul poate fi folosit în unităţi gospodăreşti pentru gătit,
încălzit, iluminat, dar şi în instituţii mai mari pentru încălzit sau generare de energie
electrică. Acest lucru contribuie la conservarea resurselor energetice locale
epuizabile (cărbuni, petrol, gaze naturale, etc).
În mediul rural, această tehnologie se poate aplica cu succes pentru că majoritatea
deşeurilor din aceste zone sunt organice şi folosirea biogazului ca sursă de energie
ar duce la independenţa energetică a gospodăriei sau fermei.
2. Stabilizarea deşeurilorReacţiile biochimice ce se produc în timpul FA reduc conţinutul de compuşi organici
din deşeuri cu 30 până la 60% şi se produce un nămol stabilizat care poate fi folosit
ca fertilizator pentru sol.
3. Formarea de nutrienţiNutrienţii (compuşii cu N, P şi K) prezenţi în deşeurile organice se găsesc, de obicei
legaţi în structuri organice complexe, fiind greu asimilabili de către plante în această
formă. După realizarea FA, cel puţin 50% din N prezent este transformat în ioni
amoniu, acesta putând fi transformat în continuare în nitriţi şi nitraţi care sunt uşor
asimilaţi de către plante.
NH4+ + 3/2O2 NO2
- + 2H+ + H2O
=============================================================
Nitrosomonas
159
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
NO2- + 1/2O2
NO3-
Conţinutul de fosfaţi şi de potasiu nu scade şi procentul de 50-80% asimilabil de
către plante nu se va modifica. FA nu distruge şi nu inhibă nici unul dintre nutrienţii
prezenţi în deşeurile organice din zootehnie, mai mult. le face mai accesibile pentru
plante. În plus, dacă nămolul rezultat din fermentatoare este împrăştiat pe sol, el
acţionează ca fertilizator şi ca amendament pentru sol, îmbunătăţind proprietăţile
fizice şi chimice ale acestuia.
4. Inactivarea microorganismelor patogeneÎn timpul procesului anaerob, deşeurile sunt menţinute în lipsă de oxigen timp
îndelungat (15-30 zile) la temperaturi de ~35ºC. Aceste condiţii sunt suficiente pentru
a inactiva o mare parte din bacteriile patogene, virusuri, protozoare, etc.
Comparativ cu alte metode biologice de tratare a deşeurilor (compostarea), în FA,
singurul avantaj major este producţia de biogaz. Celelalte beneficii (stabilizarea
deşeurilor, inactivarea microorganismelor patogene) sunt mult mai bune în cazul
compostării. Alte limitări ale FA sunt costuri de operare mari, variaţii sezonale în
producţia de biogaz, probleme de operare şi întreţinere. Deoarece inactivarea
bacteriilor patogene este incompletă şi nămolul rezultat este în formă lichidă, trebuie
luate măsuri speciale în manipularea şi utilizarea acestui nămol.
În tabelul 5.1 sunt prezentate comparativ cele două metode biologice de tratare: FA
şi compostarea.
Tabelul 5.1. Comparaţie între fermentarea anaerobă şi compostare (Tam şi Thanh,
1982)
Condiţiile de operare Compostare Fermentare anaerobă Materiale adăugate deşeurilor organice pentru
Materii vegetale Apă + materii vegetale
=============================================================
Nitrobacter
160
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================corecţia raportului C/N şi a umidităţiiTemperatura de operare 50-70ºC Ambientală Timpul de operare 6 – 8 săptămâni (incluşiv
maturarea compostului)4 – 8 săptămâni
Pierderea de azot De la puţin până la mult De la puţin până la mediuSpaţiu necesar Relativ mic Relativ micMod de operare De la tradiţional la
complicatComplicat
Miros Probleme pentru sistemele deschise
Nu există astfel de probleme pentru că fermentatoarele sunt închise
Produsul final Compost Biogaz şi nămolGreutate Mică prin eliminarea apei Mare datorită producerii de
biomasă şi a diluării cu apăConţinutul de apă 40-50% 88-92%Conţinutul în humus abundent Mai puţin ca la compostareInactivarea bacteriilor patogene
Bună Moderată
Transport şi manipulare Uşor (formă solidă) Dificil (formă lichidă)Depozitare Uşor cu pierderi scăzute
de azotDificil cu pierderi de azot
5.1.1.2. Avantaje şi dezavantaje ale FA
Tehnologia tratării deşeurilor organice prin FA are următoarele avantaje majore:
1. Produce o mare cantitate de biogaz. Acesta poate fi depozitat la temperatura mediului şi utilizat ca sursă alternativă de energie.
2. Produce un nămol aproape fără miros (sau cel puţin mirosul nu este dezagreabil).
3. Nămolul este un bun fertilizator pentru sol. Poate fi folosit şi ca amendament pentru sol, în vederea îmbunătăţirii proprietăţilor fizice ale solului.
4. Reduce conţinutul în materii organice ale deşeurilor cu până la 30-50% şi produce un nămol stabil care poate fi depozitat;
5. Inactivează total sau parţial bacteriile patogene;
=============================================================161
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================6. Muştele şi rozătoarele nu atacă nămolul rezultat; accesul animalelor este limitat
deoarece nămolul este lichid şi este depozitat în bazine;
7. Oferă o posibilitate ecologică şi igienică de depozitare şi tratare a deşeurilor animaliere şi umane;
8. Ajută la conservarea resurselor energetice locale (lemn, cărbune, petrol, etc).
Principalele dezavantaje ale acestei metode sunt (Jack L, 2001):
1. Risc de explozie;
2. Costuri ridicate de construcţie, operare şi întreţinere (dacă procesul este bine optimizat, aceste costuri se amortizează;
3. Volumul produsului finit (nămolului) este mai mare decât cel al deşeurilor intrate în fermentator (în cazul in care se adaugă apă pentru diluţie);
4. Nămolul lichid prezintă un potenţial risc dacă este manipulat şi folosit incorect;
5. Sunt necesare monitorizarea şi automatizarea procesului tehnologic;
6. Metoda este limitată numai la deşeurile organice. Alte substanţe chimice pot inhiba procesul biologic. Deci necesită o sortare riguroasă a deşeurilor ce intră în fermentator;
7. Producţia de biogaz scade drastic în perioadele reci ale anului.
8. Trebuie făcut un compromis între cantitatea de biogaz şi calitatea nămolului rezultate;
9. Pentru a creşte eficienţa energetică a biogazului, acesta trebuie purificat.
5.1.2. Mecanismul fermentării anaerobe
Fermentareaa anaerobă a materiei organice este foarte complicată din punct de
vedere biochimic, antrenând sute de posibili compuşi intermediari şi reacţii, fiecare
reacţie realizându-se sub influenţa unor enzime specifice sau a catalizatorilor
specifici. Reacţia chimică generală, şimplificată este următoarea:
=============================================================162
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Materie organică CH4 + CO2 + H2 + NH3 + H2S
În general, fermentatia anaerobă se realizează în următoarele trei etape:
1. Hidroliza/lichefierea;
2. Formarea acizilor;
3. Formarea metanului.
Figura 5.2 arată principalii compuşi intermediari formaţi în timpul descompunerii
anaerobe a proteinelor, carbohidraţilor şi a lipidelor, precum şi descrierea reacţiilor
care au loc în fiecare din cele trei etape.
PROTEINE AMINOACIZI CELULE BACTERIENE (generatoare de acizi si de metan)
AMONIAC
ACIZI GRASI VOLATILI
CARBOHIDRATI ZAHARURI SIMPLE ACETATI
DIOXID DE CARBON
METAN
HIDROGEN
DIOXID DE CARBONACIZI GRASI CU CATENA MARE
GRASIMI SI ULEIURI
lichefiere formarea de acizi formarea metanului
Substante organice
Fig. 5.2. Fermentarea anaerobă a compuşilor organici
5.1.2.1. Hidroliză / lichefiere
Deşeurile de natură organică sunt alcătuite din substanţe complexe ca proteine,
lipide, carbohidraţi, celuloză, lignină. Multe din aceste substanţe sun insolubile în
apă. În această etapă, legăturile polimerilor organici sunt rupte de enzimele
extracelulare produse de bacteriile hidrolitice, formându-se compuşi organici simpli,
solubili în apă. Aceşti compuşi simpli (monomeri) sunt disponibili oricărei bacterii
=============================================================
Fermentaţie
anaerobă
163
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================acidogene. Este dificil să deosebim această etapă de a doua (formarea acizilor),
deoarece multe molecule sunt adsorbite fără o hidroliză prealabilă, degradarea
producându-se intern.
Aşa cum reiese din figura 5.2, reacţiile de hidroliză din această etapă transformă
proteinele în acizi graşi, glucidele în zaharuri simple şi grăsimile în acizi graşi. Acizii
nucleici sunt hidrolizaţi la compuşi pirimici şi pirimidinici. Lichefierea celulozei şi a
altor compuşi complecşi poate fi un factor limitativ în fermentarea anaerobă. Eficienţa
hidrolizei depinde de tipul substratului, numărul şi tipul bacteriilor şi de factorii de
mediu (temperatură, pH).
5.1.2.2. Formarea acizilor (acidogeneza)
În a doua etapă, bacteriile acetogene, cunoscute şi sub numele de bacterii
generatoare de acizi, convertesc produşii de degradare rezultaţi din prima etapă în
acizi organici simpli, dioxid de carbon şi hidrogen. Principalii acizi produşi sunt: acidul
acetic, acidul propionic, acidul butiric şi acidul lactic. Se mai produce etanol, metanol,
dioxid de carbon, hidrogen. Fiecare acid se formează sub acţiunea metabolică a unei
bacterii specifice. De exemplu, acidul propionic este produs de syntrophobacter
wolinii, acidul butiric de syntrophobacter wolfei. Alte bacterii care acţionează în
această etapă sunt: clostridium spp., peptococcus anerobus, lactobacillus,
actinomyces. Un exemplu de reacţie generatoare de acid este:
C6H12O6 2C2H5OH + 2CO2
5.1.2.3. Formarea metanului (metanogeneza)
Produşii din etapa a doua sunt transformaţi în final în metan şi alţi compuşi finali,
de un grup de bacterii numite metanogene. Acestea sunt strict anaerobe iar ritmul de
creştere al lor este mai scăzut decât al bacteriilor din primele două etape.
Bacteriile metanogene folosesc acid acetic, metanol sau dioxid de carbon şi hidrogen
pentru a produce metan. Acidul acetic sau acetaţii sunt cel mai important substrat
pentru formarea metanului. 70% din cantitatea de metan produsă în această etapă
=============================================================164
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================provine din acid acetic. Restul de 30% provine din folosirea ca substrat a dioxidului
de carbon şi a hidrogenului. Mai pot fi folosite şi alte substraturi cum ar fi acidul
formic, dar acesta nu prezintă importanţă. Dezvoltarea bacteriilor metanogene
depinde de tipul şi de natura nutrienţilor existenţi în mediu, nutrienţi care sunt
rezultatul metabolismului bacteriilor din primele două etape. De exemplu, compuşii
organici cu azot trebuie să fie reduşi la amoniac pentru ca bacteriile metanogene să
acţioneze la capacitate optimă.
Reacţia de formare a metanului din etapa 3 este foarte importantă în fermentarea
anaerobă. Pe lângă producerea metanului, bacteriile metanogene reglează şi
neutralizează pH-ul nămolului din fermentator, prin transformarea acizilor graşi
volatili în metan şi alte gaze. Conversia hidrogenului în metan, ajută la reducerea
presiunii parţiale a hidrogenului din nămolul aflat în fermentator, ceea ce este benefic
pentru bacteriile acetogene. Dacă bacteriile metanogene nu se dezvoltă, compuşii de
hidroliză (acizii graşi) nu vor fi transformaţi în metan şi, deci, stabilizarea deşeurilor
nu se realizează, iar descărcarea lor într-un emisar sau pe pământ va duce la
poluare. Bacteriile metanogene sunt strict anaerobe, aşa încât orice urmă de oxigen
va duce la inhibarea acestora. Este deci obligatoriu ca în fermentator să fie
menţinute condiţiile anaerobe pentru a facilita creşterea metanogenelor.
Procesul de biometanizare a deşeurilor organice este prezentat schematic în figura
5.3. Există patru mari grupe de bacterii implicate în acest proces:
1. Bacterii generatoare de acid (hidrolitice şi fermentative);
2. Bacterii acetogene (producătoare de acetaţi şi H2);
3. Bacterii acetoclastice (producătoare de metan din acetaţi);
4. Bacterii producătoare de metan din hidrogen.
Bacteriile hidrolitice şi fermentative şi cele acetogene (1 şi 2) sunt denumite colectiv
non-metanogene (vezi tabelul 5.2). Bacteriile din categoriile 3 şi 4 sunt denumite
colectiv bacterii metanogene (vezi tabelul.5.3).
Bacteriile hidrolitice şi fermentative sunt implicate în procese de hidroliză şi
distrugere a compuşilor organici complecşi cu formare de compuşi simpli cum ar fi
CO2, H2 şi acizi graşi volatili, prin două moduri principale:
=============================================================165
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Substrat → CO2 + H2 + acid acetic
Substrat → Acid propionic + acid butiric + etanol
Produşii rezultaţi în ecuaţia (2.3) pot fi direct utilizaţi de bacteriile acetoclastice şi de
bacteriile metanogene utilizatoare de hidrogen
CH3COO- + H2O CH4 + HCO3- + energie
4H2 + HCO3- + H+ CH4 + 3H2O + energie
Tabelul 5.2. Bacteriile non-metanogene
Bacteria Substrat Produşil.Celulozo-reducătoareAcetivibrio celluloliticusBacteroiaes fibrisolvensB. succinogenesClostridium cellulovoransCI. dissolvensCI. omelianskiiCI. papyrosolvensCI. populetiCI. thermocellumNeocallimastics frontalisRuminococcus flavefaciens
Celuloză Compuşi mai mici, cu masă moleculară mai mică, ex. acetat, succinat, lactat, H2, CO2, etanol
2. Semireducătoare de celulozăBacteroides fibrisolvens B. ruminicola
Semiceluloză Xiloză, arabinoză, galactoză, manoză, format, butirat, lactat, H2, CO2, propionat, acetat, succinat
3.Reducătoare de amidonBacterium buryllicumBacteroides spp.
Amidon Acetobutanol, butirat, acetat, H2,glucoza, maltoză, oligosaharide
4.Reducătoare de proteineBacteroides amylophilusB. ruminicolaClostridium spp.
Proteine Aminoacizi, acizi graşi, NH3, H2S
5.Reducătoare de lipideAlcaligenes spp.Bacillus spp.Pseudomonas spp. Streptomyces spp.
Grăsimi şi uleiuri Acizi graşi cu lanţ catenar lung
=============================================================166
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================6. AcetogeniceSpeciile:EnterbacteriacaeBacilaccae families
Ex. alcool, acid butiric, aciziaromatici, acizigraşi cu lanţuri lungi
Acetat, H2, CO2
DESEURI ORGANICE(carbohidrati, proteine, grasimi)
1. Bacterii generatoare de acizi (fermentative si hidrolitice)
HIDROLIZAFERMENTATIE
Acizi organici, alcooli si alti compusi neutri
Dehidrogenare acetogenica
2. Bacterii acetogene
Hidrogenare acetogenica
Hidrogen +Dioxid de carbon
Acid acetic
Decarboxilarea acidului acetic
3. Bacterii acetoclastice 4. Bacterii producatoare de metan din hidrogen
Formarea metanului prin reducere
Metan +Dioxid de carbon
Metan +Dioxid de carbon
Fig. 5.3. Biometanizarea deşeurilor organice (Brown şi Tata, 1985)
=============================================================167
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Tabelul 5.3. Bacteriile metanogene
Bacteria SubstratMethanobacterium alcaliphilum H2-CO2Methanobacterium bryantii H2-CO2Methanobacterium formicicum H2-CO2 formatMethanobacterium H2-CO2thermoautotrophicum H2-CO2Methanobacterium uliginosum H2-CO2Methanobacterium wolfei H2-CO2Methanobacterium arboriphilicus H2-CO2, formatMethanobrevibacter ruminantium H2-CO2, formatMethanobacterium smithii Metanol, trimetilaminăMethanococoides methylutens Metanol, trimetilaminăMethanoccocus halophillus H2-CO2Methanococus janaschiii H2CO2, formatMethanococcus maripaludis H2-CO2, formatMethanococus thermolitotrophicus H2CO2, formatMetanococus vanielli H2-CO2, formatMethanococus voltae H2-CO2, formatMethanogenium aggregans H2CO2, formatMethanogenium borgense H2-CO2, formatMethanogenium cariace H2-CO2, formatMethanogenium marisnigri H2-CO2, formatMethanogenium thermophilicum Metanol, trimetilaminăMethanolobus tindarius H2CO2, formatMethanomicrobium mibile H2-CO2Methanomicrobium paynteri H2CO2, formatMethanoplanus limicola H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina acetivorans H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina barkeri H2-CO2, metanol, trimetilamină,acetatMethanosarcina mazei Metanol, trimetilamină, acetatMethanosarcina thermophilla Metanol, trimetilamină, acetatMethanosphaera stadmanae Metanol plus H2Methanospirillum hungatei H2CO2, format
=============================================================168
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Methanothermus fervidus H2-CO2Methanothrix concillii AcetatMethanothrix soehngenii Acetat
5.1.3. Factorii care influenţează fermentaţia anaerobă
1. Temperatura Temperatura cu variaţiile ei zilnice şi sezoniere, are un efect pronunţat asupra
fermentaţiei anaerobe, respectiv asupra producţiei de biogaz. În general sunt două
intervale de temperatură în care are loc producerea biogazului: unul mezofilic (25-
40°C) şi unul termofilic (50-65°C). Cantitatea de biogaz produsă creşte odată cu
temperatura, dar există puncte critice, cum ar fi 45°C care nu favorizează nici
bacteriile mezofile, nici pe cele termofile (fig. 5.4). Nu se poate stabili o
corespondenţă certă între temperatură şi cantitatea de biogaz rezultată. Sub 10°C,
producerea biogazului se opreşte aproape complet. De aceea, în perioadele mai reci
ale anului, fermentatoarele trebuie încălzite. Pentru o temperatură mai mare de 30-
35°C, este necesar un aport substanţial de căldură din exterior. Aceasta face ca
fermentatorul să fie nerentabil din punct de vedere economic. Din aceste
considerente intervalul de temperatură optim este cel mezofil, cu toate că
inactivarea agenţilor patogeni în această situaţie este mai scăzută decât în cazul
intervalului termofil.
În timpul perioadei de iarnă, este necesară încălzirea fermentatoarelor, pentru ca
bacteriile anaerobe, în special cele metanogene să se poată dezvolta. Creşterea
temperaturii în fermentator se face prin încălzirea fluxului de materiale intrate sau cu
ajutorul unor ţevi dispuse în spirală în interiorul fermentatorului, prin care circulă apă
fierbinte. Ca sursă de energie termică se foloseşte o parte din biogazul produs. Alte
metode prin care se asigură temperatura optimă în fermentator sunt:
adăpostirea fermentatorului într-o incintă realizată din folie de polietilenă subţire,
transparentă. Temperatura în interiorul incintei poate creşte cu 5 până la 10°C
faţă de cea din exterior.
=============================================================169
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== proiectarea fermentatorului în aşa fel încât apa să poată fi ţinută la partea
superioară a lui pentru a putea fi încălzită de radiaţiile solare
căptuşirea fermentatorului cu materiale cu conductivitate termică scăzută, care
să realizeze o izolaţie termică bună.
Fig. 5.4. Efectul temperaturii asupra producţiei de biogaz (Pierce şi Cheremisinoff,
1981)
2. Nivelul pH-ului Intervalul de pH la care se poate desfăşura FA este de 6,6 şi 7,6, cu un optim de 7-
7,2. Bacteriile acidogene pot tolera un pH mai mic de 5,5, însă în aceste condiţii
bacteriile metanogene nu se pot dezvolta. Când pH-ul într-un fermentator scade sub
6,6, înseamnă că există o acumulare excesivă de acizi graşi volatili, ceea ce
corespunde unei încărcări organice mari sau a prezenţei în reactor a unor substanţe
toxice care inhibă dezvoltarea bacteriilor metanogene.
PH-ul din reactor este refăcut cu ajutorul substanţelor cu caracter bazic, netoxice
pentru bacteriile metanogene.
3. Concentraţia nutrienţilor Pentru o dezvoltare optimă a bacteriilor metanogene, trebuie menţinut în reactor un
anumit nivel al raportului C/N. Raportul optim este de 25-35 (bacteriile folosesc de
25-30 ori mai mult carbon decât azot). Alţi componenţi, cum ar fi P, Na, K Ca sunt de
asemenea importanţi în FA.
=============================================================170
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
4. Timpul de retenţie hidraulic (TRH) Timpul de retenţie hidraulic reprezintă timpul (zile) care este petrecut de materie
organică în interiorul digestorului. Este egal cu volumul fermentatorului raportat la
fluxul zilnic de materie organică (TRH = V/Q). Acest parametru este important
deoarece stabileşte timpul disponibil pentru creşterea bacteriană. Există o relaţie
directă în TRH şi solidele volatile convertibile în biogaz.
5. Timpul de retenţie al solidelor (TRS) TRS este cel mai important factor care controlează converşia solidelor în biogaz,
precum şi în menţinerea stabilităţii reactiei. Se exprimă ca fiind cantitatea de solide
totale din fermentator raportată la cantitatea de solide metabolizate zilnic.
WW
dRS CQ
VCT = , unde:
V – volumul fermentatorului;
Cd – concentraţia solidelor în digestor la timpul t = t;
QW – volumul de solide metabolizate zilnic;
CW – concentraţia în solide în digestor la t=t0
În cazurile ideale, TRH este egal cu TRS, dar în realitate, TRH este mai mic decât
TRS. Converşia solidelor volatile în biogaz este în funcţie de TRS mai mult decât de
TRH. La un TRS mic, nu există suficient timp pentru dezvoltarea bacteriilor într-un
ritm suficient pentru a înlocui bacteriile pierdute în efluent. Dacă numărul bacteriilor
pierdute este mai mare decât numărul bacteriilor noi formate în reactor, apare
„spălarea” (solidele volatile sunt eliminate fără a fi descompuse). Când apare
fenomenul de „spălare”, avem de-a face cu un TRS critic.
Raportul dintre TRS şi TRH este un indicator important. Odată cu creşterea acestui
raport, volumul reactorului scade, la aceeaşi productivitate. Scopul cercetărilor
actuale în domeniu este de a mări acest raport. În mod obişnuit, TRS/TRH = 1. La o
valoare a acestui raport de 3, volumul reactorului va scădea de 3 ori.
6. Încărcarea fermentatorului (kg/m3/zi)
=============================================================171
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Încărcarea fermentatorului reprezintă kg de deşeu influent pe metru cub de
fermentator pe zi. Poate fi exprimat şi în funcţie de TRH:
Id CTRH
1I
= , în care:
CI = concentraţia în deşeuri organice a influentului.
Crescând Id volumul fermentatorului se va reduce dar se va micşora şi cantitatea de
deşeuri convertită în gaz.
7. Raportul hrană/microorganisme (F/M) Este factorul cheie în controlarea FA. La o temperatură dată, bacteriile pot
consuma o cantitate limitată de „mâncare” zilnic. Pentru ca toată cantitatea de
deşeuri organice influentă în reactor să fie consumată de microorganisme, acestea
trebuie să fie în număr suficient. Astfel apare acest indicator care dă informaţii de
spre numărul de microorganisme necesar pentru a metaboliza o cantitate cunoscută
de deşeuri organice. Acest raport trebuie să fie cât mai apropiat de 1, pentru ca
procesul de fermentaţie să se desfăşoare în condiţii optime.
8. Prezenţa compuşilor toxici Ca inhibitori ai procesului de fermentaţie sunt acizii graşi volatili, hidrogenul (care
se produc în timpul mecanismului de FA), oxigenul.
Alte substanţe, cum ar fi NH3, S2-, Ca2+, magneziu, potasiu, sodiu, cupru, fier, crom,
nichel, etc pot avea influenţe inhibatoare dacă sunt în concentraţii prea mari. Pentru
a le reduce sau elimina caracterul toxic, influentul se diluează cu apă până când
concentraţia în aceste substanţe este admisibilă. În tabelul 5.4 sunt prezentaţi
principalii inhibitori ai fermentării anaerobe.
Tabelul 5.4. Inhibitori ai fermentaţiei anaerobe (U.S. EPA, 1979)
ParametruConcentraţia de inhibare (mg/l)
Acizi volatili > 2000 (ca acid acetic)aAzot amoniacal 1500 – 3000 (la pH >7,6)Sulf (solubil)b >200
=============================================================172
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================>3000 toxic
Calciu 2500 – 4500
Magneziu1000 – 1500
3000 – puternic inhibitor
Potasiu2500 – 4500
12000 – puternic inhibitor
Sodiu3500 – 5500
8000 – puternic inhibitorCupru 0,5 (metal solubil)Cadmiu 150cFier 1710cCrom (+6) 3Crom (+3) 500Nichel 2
a Într-un interval de pH de 6,6-7,5 şi cu o capacitate mare de tamponare,
concentraţii ale acizilor volatili de 6000 – 8000 mg/l pot fi tolerateb 6% sulf în afara sulfului din gazul format, este toxicc milimol de metal pe kg solide uscated Nichelul este un promotor al formării metanului la concentraţii mici. Nichelul
este strict necesar în fermentarea anaerobă.
9. Gradul de agitare Agitarea nămolului în fermentator este foarte importantă pentru menţinerea unui
bun contact între bacteriile anaerobe şi substratul organic, precum şi pentru că
împiedică depunerea solidelor pe fundul reactorului (crearea de zone staţionare).
Agitarea se poate face manual pentru fermentatoarele mici, sau mecanic pentru cele
de mare capacitate.
5.2. Analiza mărimii impactului
Modul de integrare în mediul înconjurător a activităţii instalatiei de producere
biogaz, se evaluează prin aprecieri sintetice , bazate pe indicatori de calitate posibili
să reflecte starea de “sănătate” a factorilor de mediu analizaţi.
=============================================================173
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Calitatea factorilor de mediu caracterizaţi prin indicatori fizico-chimici, determinaţi
prin calcule, se încadrează în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de
reglementare) obţinând indici de poluare exprimate în procente.
Ccalculat
Ip = ————— x 100 [ % ]
Cadmis
Indicii obţinuti reprezintă gradul de conformare a calităţii factorilor de mediu în limitele
reglementate, conform O.M. 756 : “Reglementările privind evaluarea poluării
mediului”.
Astfel, se defineşte : - prag de alertă 70 % din CMA - prag de intervenţie 100 % din CMA
Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea unităţii asupra mediului
înconjurător s-a folosit metoda Rojanschi publicată în „Revista Mediului
Înconjurător”,prin care se încadrează indicile de poluare maxime (Ipmax ) într-o scară
de bonitate cu acordarea unor note care să exprime apropierea,respectiv depărtarea
de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezintă starea
naturală neafectată de activitate umană, iar nota 1, reprezintă o situatie ireversibilă şi
deosebit de gravă deteriorare a factorului de mediu analizat.
Nota de bonitate
Valoarea Ip /100
Efectele asupra omului şi mediului înconjurător
10 0 Mediul neafectat de activitatea umanăStarea mediului : naturală
9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umanăFără efecte cuantificabile
8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1Prag de alertă : cu efecte potenţiale
7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2Prag de intervenţie : cu efecte semnificative
=============================================================174
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel
1 Efectele sunt accentuate
5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 2Efectele sunt nocive
4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3Efectele nocive sunt accentuate
3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1Efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 > 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaţă
Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor, cu notele de bonitate obtinute se
construieşte o diagramă.
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele
egale între ele şi având valoarea a 10 unităti de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală,se
obtine o figură geometrică neregulată cu o suprafată mai mică înscrisă în figura
geometrică regulată a stării ideale.
Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între
suprafată reprezentând starea ideală (Şi) şi suprafata reprezentând starea reală (Sr).
Si IPG = Sr
S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra
mediului, respectiv efectul activitătii atropice asupra factorilor de mediu.
=============================================================175
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Scara privind calitatea mediului
IPG Efectul sinergic
< 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană
1 ÷ 2 - mediul supus efectului activitătii umane în limite admisibile
2 ÷ 3 - mediul supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort formelor de viată
3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană,provocând tulburări formelor de viată
4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viată
> 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viată
5.2.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ
Construcţiile şi măsurile de protecţie limitează aria de extindere a poluanţilor şi nu
afectează calitatea apelor subterane şi de suprafaţă
5.2.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER
a. Valoarea concentraţiilor maxime
Valorile limită de emisie la cele 4 surse de emisie de la BC respectă BAT/BREF
b. Indicele de poluare pentru AER
Se apreciază : Nb = 9 Factorul de mediu AER este afectat de activitatea umană fără efecte cuantificabile.
=============================================================
Apele uzate ce rezultă din activitatea proiectată sunt corect gestionate şi nu prezintă impact potenţial semnificativ asupra receptorului, respectiv asupra mediului înconjurător.
176
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
5.2.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre
Emisia de poluanţi prin valoarea concentraţiilor maxime (Cmax.) respectă
BAT/BREF; nu afectează vegetaţia şi fauna spontană din zonă.
5.2.4. Impactul asupra solului şi subsolului
Poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul pot proveni din :
• depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materiilor prime
• evacuarea apelor uzate - prin scurgeri şi infiltraţii
Deşeurile şi materiile prime
Deşeurile rezultate din activitatea staţiei sunt corect gestionate. Manipularea
materiilor prime se face conform specificaţiilor tehnice.
Staţia deţine un parc propriu de mijloace de transport, lucrările de
întreţinere/reparare a acestor mijloace de transport se efectuează la unităţi
specializate, astfel încât în staţie nu se generează deşeuri specifice activităţilor de
transport sau activităţilor de întreţinere/reparare a mijloacelor de transport.
Apele uzate rezultate pe platformă
Obiectivul propus este prevăzut cu sistem de colectare şi evacuare controlată a
apelor uzate menajere.
Namolul fermentat va fi utilizat pentru fertilizarea terenurilor agricole prin respectarea
celor mai bune practici agricole.
=============================================================
Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă impact potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului înconjurător.
177
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
5.2.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective
Amplasamentul propus se află la circa 2,5 km de Goleşti, 4km de com.Slobozia
Ciorăşti şi 20 km de mun.Focşani.
Poluanţii ce pot afecta zona aşezărilor umane sunt :
nivelul zgomotului şi vibraţiilor
calitatea aerului
deşeurile
Nivelul zgomotului şi vibraţiilorNivelul de zgomt calculat la limita incintei staţiei este de max. 50 dB(A) şi se
se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.
Se acordă notele de bonitate conform scării din tabelul următor :
Nb Lech - limita incintei dB(A)
Lech - limita zonei de locuit dB(A)
Efecte asupra organismului
10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A)9 50 - 55 35 - 40 zonã linistitã8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A)7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor6 65 - 70 50 - 55 pşihice5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A)4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A)1 > 100 > 90 zona efectelor
patologice
Calitatea aerului
=============================================================178
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazoşi asupra aşezărilor umane se
încadrează nota de bonitate acordată pentru factor de mediu aer,în scara de bonitate
pentru asezări umane din tabelul următor.
Nr. Tip de aer Efecte asupra populatiei
Efecte asupra vegetatiei, vizibilitătii şi
materialelor10. Aer având calitatea
naturalăStarea de sănătate naturală a populatiei
Stare naturală de echilibru
9. Aer curat - Nivel 1 Fără efecte Fără efecte8. Aer curat - Nivel 2 Fără efecte
decelabile cauzişiticFără efecte decelabile cauzişitic
7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalitătii prin bronşită şi cancer pulmonar şi crest.bolilor respiratorii la copii
Afectarea plantelor, căderea partială a frunzelor
6. Aer afectat - Nivel 2 Frecventă crescută a şimptomelor respiratorii şi boli pulmonare cu internări în spital
Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin actiune sinergică cu O3 sau NOx
5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare
Vizibilitate redusă până la 6 - 8 km
4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate
Coroziunea otelului
3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate
Efecte nocive asupra vegetatiei
2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere
Efecte nocive asupra plantelor şi ierburilor
1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere
Instalare peisaj selenar
=============================================================
Tip aer : Aer curat : nivel 1Efecte asupra populaţiei : fără efecte Efecte asupra vegetaţiei,vizibilităţii şi materialelor : fără efecte
179
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Calitatea apelor evacuate Nu rezultă ape uzate evacuate de pe amplasament.
DeşeurileSunt colectate, valorificate şi evacuate integral.
5.3. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului
Are la bază exprimarea cantitativă a stării de sănătate sau de poluare a mediului pe
baza unui indicator I.P.G.- rezultat dintr-un raport între starea ideală şi valoarea la un
moment dat a unor indicatori de calitate (Ip) care exprimă starea factorilor de mediu
care sunt încadraţi într-o scară de bonitate.
Nb. APĂ Nb. APĂ = 9,00
Nb. AERNOx Ip = 0,12 Nb = 9,00SOx Ip = 0,068 Nb = 9,00
Nb. AER = 9,00
Nb. AŞEZĂRI UMANE nivelul zgomotului Nb = 9,00calitatea aerului Nb = 9,00calitatea apelor evacuate Nb = 9,00 Nb. AŞEZĂRI UMANE = 9,00
Relatia grafică , între Nb.calculat pentru 3 elemente ale mediului este o figură
geometrică formată cu valorile :
Nb.AER = 9,00Nb.APA = 9,00Nb.AŞ.UM. = 9,00
=============================================================180
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Având suprafaţa : Sr = 4644 mm2
Rezultă :
Si 6180 mm2
I.P.G. = —— = —————— = 1,33 Sr 4644 mm2
Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală de 1,33 se încadrează in
limitele 1 ÷ 2 ceea ce indică :
Mediul supus activităţii umane în limitele admisibile
Figura 5.1. Diagrama indicelui de poluare globală
Diagrama IPG
0123456789
10
IdealReal
6. Monitorizarea
Se vor efectua următoarele acţiuni de monitorizare a factorilor de mediu:
=============================================================181
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================1. Deşeurile – se va întocmi un plan de management al deşeurilor care să
includă cantităţi, termene, mod de depozitare intermediară, metode de
valorificare.
2. Ape uzate – apele colectate în bazinul vidanjabil vor fi introduse în
proces.
3. Calitatea aerului atmosferic – se vor face analize periodice (anuale) cu
privire la calitatea aerului la limita incintei unităţii (STAS 12 574/88). Se
vor analiza în principal indicatorii: CH4, NH3, H2S. De asemenea, la
punerea în funcţiune a centralei, se vor face analize la emisie. Acestea se
vor încadra în limitele impuse prin acordul de mediu.
7. Situaţii de risc. Riscuri naturale
Cutremur: Construcţiile şi instalaţiile tehnologice au fost concepute să facă faţă
solicitărilor apărute în caz de cutremur.
Inundaţii: Având în vedere aşezarea obiectivului, riscul de inundaţii pe
amplasamentul studiat este minim.
Secetă: Riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă pot fi:
- reducerea disponibilităţii materiei prime pentru staţia de biogaz. Acest aspect nu va
avea influenţă asupra calităţii mediului, în schimb va influenţa condiţiile economico-
financiare ale investiţiei. Beneficiarul a întocmit strategii de dezvoltare, plan de
afaceri şi alte documente în care sunt prezentate soluţii alternative cu privire la
această situaţie.
Alunecări de teren: Nu s-au evidenţiat astfel de efecte în zona
amplasamentului.
Accidente potenţiale, măsuri de prevenire a accidentelor Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanţele faţă de
obiectivele învecinate, măsurile de protecţie din punct de vedere sanitar, PSI.
=============================================================182
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Biogazul are în componenţă metan în procent de 50 – 60%. În amestec cu
oxigenul din aer, biogazul poate creea amestecuri explozive. Aceste aspecte,
zonarea EX, măsuri de prevenţie şi măsuri de intervenţie au fost pe larg prezentate
în capitolul 2.1.
Impactul transfrontieră datorat riscului de accidente Anvergura obiectivului proiectat precum şi amplasamentul acestuia nu este de
natură să creeze impact transfrontieră.
8. Descrierea dificultăţilor Nu au fost identificate dificultăţi majore în întocmirea studiului de impact.
9. Rezumat fără caracter tehnic Se intenţionează realizarea unei staţii de biogaz în com.Slobozia Ciorăşti,
jud.Vrancea, care să utilizeze ca materie primă în special silozul de porumb şi în
secundar , dejecţii animaliere şi alte deşeuri organice biodegradabile. Biogazul
produs va fi utilizat pentru producerea de energie termică şi electrică (cogenerare) în
4 generatoare. Energia rezultată este utilizată pentru asigurarea independentei
energetice a staţiei. Surplusul este comercializat astfel:
- energia electrică este introdusă în SEN;
- energia termică poate fi utilizată pentru încălzirea spaţiilor operatorilor
economici ori instituţiilor publice din comună.
Procesul de obţinere a biogazului este fermentarea anaerobă a materiei organice
(fermentare în lispa oxigenului, in fermentatoare speciale). Din proces rezultă biogaz
şi nămol fermentat care este depozitat în bazine de stocare dimensionate pentru o
capacitate de 6 luni. Nămolul fermentat s-a dovedit a fi un foarte bun îngrăşământ
natural pentru soluri.
=============================================================183
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
În vederea identificării şi cuantificării impactului pe care această investiţie il va
produce asupra mediului s-a comandat un studiu de evaluare a impactului asupra
mediului, concretizat prin prezentul raport.
Analiza alternativelorS-au analizat alternativele tehnologice şi de amplasament.
Din punct de vedere tehnologic, este preferată fermentaţia anaerobă din mai multe
motive:
disponibilitatea materiei prime;
eficienţă energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,
certificate verzi etc.
posibilitatea de comercializare a produselor secundare (compost);
disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.
Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele
motive:
terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini
sensibili, la o distanţă de 20 km de limita mun.Focşani, 2,5 km de Goleşti şi cca
4,5 km de Slobozia Ciorăşti;
in apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri
de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;
disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată;
existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica nămolul
fermentat rezultat;
nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel incât o investiţie de asemenea
anvergură va creea un impact socio-economic pregnant;
disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor
administrativ – teritoriale;
Analiza impactului asupra mediului
=============================================================184
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Impactul asupra apelor
În procesul tehnologic se utilizează surplus de apă în afara apei conţinute în
materia primă şi a apei rezultate din deshidratarea biogazului (condensat). Se
utilizează apă în scopuri menajere . Sursa de apă o constituie un puţ săpat pe
amplasament, prevăzut cu instalaţii de pompare şi distribuţie.
Apele uzate menajere sunt colectate într-un bazin vidanjabil şi introduse în proces.
Apa condensată din biogaz este reintrodusă în procesul de fermentaţie. Apele
pluviale sunt evacuate în mediu prin sistematizarea orizontală şi verticală a terenului.
Acestea sunt considerate convenţional curate, având în vedere că nu sunt surse
notabile de impurificare a lor.
În imediata vecinătate a amplasamentului nu se găsesc ape de suprafaţă. Apele
subterane sunt cantonate la adâncimi de min. 6 m. Specificul activităţii şi al lucrărilor
de construcţie (fundaţii, materiale etc.) nu implică un impact asupra dinamicii sau
calităţii apelor subterane. Nămolul fermentat rezultat din proces îndeplineşte cerinţele
de calitate impuse de legislaţia în vigoare. Distribuirea acestuia pe terenuri agricole
se va face cu respectarea „bunelor practici agricole” şi a normelor legislative care
reglementează conţinutul de azot din soluri.
Impactul asupra factorului de mediu apă este NESEMNIFICATIV
Impactul asupra aerului
MetodologieEstimările emisiilor s-au făcut în baza documentelor de referinţă EMEP/CORINAIR
Emission Inventory Guidebook – 2007 şi WT_BREEF_0806 - Integrated Pollution
Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for the
Waste Treatments Industries, August 2006.
Pentru cuantificarea impactului asupra aerului, s-a folosit metoda indicelui de poluare
parţială, dezvoltată de Rojanschi.
Ca surse de poluare a aerului s-au identificat:
=============================================================185
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== manipularea deşeurilor organice introduse ca şi co-substrat în bioreactor.
Se utilizează, pe lângă materia primă principală – silozul de porumb – alte
materiale: dejecţii porcine
emisii fugitive de metan rezultate din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi
gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate).
emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul producerii
energiei termice şi electrice (dirijate). Conform documentelor de referinţă, aceste
emisii nu sunt de natură să afecteze semnificativ mediul, date fiind debitele şi
concentraţiile în poluanţi la emisie. Se emit gaze specifice de ardere: CO, NOx,
SOx, pulberi, precum şi concentraţii foarte mici de alţi poluanţi: HCl, HF, COV,
metale grele etc.
emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului şi de la
generator (dirijate)
emisii nedirijate, mobile - mijloacele de transport auto
Estimarea impactului Emisiile rezultate din cadrul staţiei se încadrează în limitele prevăzute de
BAT/BREF.
Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă
impact potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului
înconjurător.
Conform notei de bonitate acordate, mediul este afectat în limite admise – fără efecte cuantificabile. Impactul asupra factorului de mediu AER este NESEMNIFICATIV
Impactul asupra solului
. Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată. Nu s-au semnalat fenomene
geologice active sau fosile. Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil
pentru activităţi industriale.
=============================================================186
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea
necorespunzătoare a nămolului fermentat rezultat în urma fermentaţiei anaerobe, ca
îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă
sunt:
materii organice depozitate necorespunzător
deşeuri depozitate necorespunzator
pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje
pulberi şi alte emisii de la bateria de cogeneratoare
Utilizarea nămolului în agricultură se va face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR
91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) Lucrările de amenajare a obiectivului pot aduce modificări asupra terenului din
punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de
situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi
caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt nesemnificative. Se
apreciază că nu vor fi afectate semnificativ dinamica apelor subterane, deoarece
acestea sunt la adâncimi de cca 6 m).
Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în
zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului
propus nu aduce modificări semnificative în activitatea biologică a solurilor, a calităţii,
vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.
Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie
a factorului de mediu sol.
Se consideră că in incinta staţiei nu vor fi emisii semnificative pe sol.
=============================================================187
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================Planificarea şi efectuarea lucrărilor de verificare-intreţinere-reparare a tuturor
instalaţiilor şi echipamentelor din staţie precum şi planificarea riguroasă a tuturor
operaţiilor care se desfăşoară, vor preveni apariţia unor emisii pe sol, in subsol şi in
apa subterană.
Prin realizarea lucrărilor propuse in proiect, platforme betonate, instalaţii de
alimentare cu apă şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform
normelor, poluarea solului va fi evitată.
Impactul asupra factorului de mediu sol este NESEMNIFICATIV
Impactul asupra biodiversităţii
Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.
Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERŞITATE este NESEMNIFICATIV
Peisaj
Impactul produs de proiect asupra peisajului nu este semnificativ deoarece:
amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de zonele locuite şi de drumurile
judeţene;
construcţiile nu vor fi vizibile din drumul judeţean sau din oraş;
amplasarea obiectelor proiectului s-a făcut cu respectarea normelor de design
industrial. Bateria de cogeneratoare, transformatorul, modulul tehnic sunt
înglobate în construcţii modulare;
rezervoarele de reacţie (fermentatoare), de stocare sunt vopsite în verde pentru
a nu contrasta puternic cu peisajul învecinat
Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :
pieţii de muncă ;
=============================================================188
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
=========================================================== investiţiilor locale şi dinamicii acestora;
activităţilor agro-zootehnice.
Realizarea investiţiei se preconizează că va avea un impact social pozitiv din
următoarele considerente:
energia termică poate fi utilizată pentru încălzirea spaţiilor operatorilor
economici ori instituţiilor publice din comună.
necesarul de personal va fi preluat din zonă (personalul de întreţinere). La
nivelul comunei, rata de şomaj este mare, astfel incât recrutarea de personal
va avea un impact social major;
va aduce beneficii financiare prin impozite şi taxe plătite la primărie;
Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.
Se identifică un impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic al zonei
Indicele de poluare global
Indicele de poluare global indică că „mediul este supus activităţii umane în limite admisibile”
PROIECTUL „STAŢIE DE BIOGAZ 1MWH ÎN Slobozia Ciorăşti JUD. Vrancea” VA INFLUENŢA MEDIUL ASTFEL:
- Impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu- Impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic din
zonă
=============================================================189
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================10. Anexe
1. Plan de situaţie existenta
2. Plan instalatie la finalizarea investitiei
3. Localizarea punctelor de prelevare sol pentru analize
4. Buletine de analiza pentru sol
5. Contract pentru fertilizarea terenurilor agricole
Anexa 1
=============================================================190
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Anexa 2
=============================================================191
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Anexa 3
=============================================================192
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru„ INSTALAŢIE BIOGAZ pentru 1 MWel”
comuna Slobozia Ciorăşti, T 94, P 523, judeţul VranceaTITULAR S.C. CERT PRODEX S.R.L. FOCŞANI
===========================================================
Punct prelevare probe 3-5 Punct prelevare probe 1-5si 4-30 langa depozit pesticide si 2-5 langa depozit carburanti
=============================================================193