Download - Senzatii, perceptii, constiinta.ppt
Senzaţii, percepţii, conştiinţăSenzaţii, percepţii, conştiinţăDe ce avem urechi?De ce avem urechi?
De ce avem ochi?De ce avem ochi?
De ce avem piele?De ce avem piele?
De ce putem simţi gusturi?De ce putem simţi gusturi?
De ce putem pipăi?De ce putem pipăi?
De ce visăm?De ce visăm?
De ce avem uneori impresia că putem ghici viitorul?De ce avem uneori impresia că putem ghici viitorul?
organele de simţ furnizează creierului informaţia senzorială primară
Lipsa senzaţiilor Persoanele care se nasc fără capacitatea de a
detecta diverşi stimuli Persoanele care sunt private de diverse forme
de stimulare – iluzii, halucinaţii, senzaţii false
Fenomenul compensării lipsei senzaţiilor şi percepţiilor - foame informaţională (creierul compensează prin iluzii, halucinaţii)
Senzaţii, percepţii, conştiinţăSenzaţii, percepţii, conştiinţă Senzaţii – experienţe cu stimuli simpli - procese psihice elementare -
reflectă diferitele însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii externe + stările interne ale organismului, în momentul acţiunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.
Percepţii – reflectarea în conştiinţa omului a obiectelor şi fenomenelor care acţionează direct asupra receptorilor - ordonarea şi unificarea diferitelor senzaţii în imagini integrale ale obiectelor şi fenomenelor respective – Interpretarea senzaţiilor, a lumii, şi nu o replică fidelă a acesteia
Procese senzoriale – asociere între organele de simţ şi etajele periferice ale SN – convertirea stimulilor în semnale neuronale - transducţie
Procesele perceptuale – asociere la niveluri superioare ale SNC
Experiment – phosphemes – stimuli specifici nu sunt absolut necesari ca sa producă senzaţiile specifice
Proprietăţi comune ale modalităţilor senzorialeProprietăţi comune ale modalităţilor senzoriale
Intensitatea intensitatea, durata stimulului
senzaţiilor depind de
Durata starea de funcţionare a analizatorului
SENSIBILITATEA – specific organismului viu de a avea o senzaţie
Vizual – flacăra unei lumânări de la 48 de km
Auditiv – ticăitul unui ceas de la cca 6 m
Gustativ – 1 linguriţă de zahăr în 3,4 l apă
Olfactiv – 1 picătură de parfum - 6 încăperi
Tactil – bătăile aripilor unei insecte – 1 cm
SENSIBILITATEA SENZORIALĂ – capacitatea analizatorilor de a reacţiona la: apariţia stimulilor şi modificarea lor
Senzaţiile pot fi conştientizate sau nu.
Însă, şi cele care sunt în afara conştiinţei pot influenţa comportamentul.
Praguri absolute Praguri absolut inferior (minim) este cantitatea minimă de stimul pe care o poate sesiza
analizatorul sub forma celor mai slabe senzaţii. stimulii subliminali (situaţi sub pragul inferior al sensibilităţii) pot fi şi ei detectaţi la
nivelul etajelor inferioare ale SNC.
Pragul superior (maxim) este cantitatea maximă a stimulului care mai produce
senzaţii adecvate. Dincolo de acest prag stimulul produce la început senzaţie de
jenă, disconfort, durere.
Pragurile nu se referă doar la intensitate, ci şi la alţi parametri ai stimulilor.
PRAGUL DIFERENŢIALsesizarea unei deosebiri minime între doi stimuli
avem O ALTĂ SENZAŢIE
Există o corelaţie între intensitatea stimulilor şi dimensiunea “cantitativă”, intensitatea senzaţiilor.
SENZAŢIA este rezultatul prelucrării active a semnalelor nervoase, al descifrării la nivel cortical al informaţiilor pe care le poartă acestea despre diferitele însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor reale.
Conţinutul informaţional al senzaţiilor depindede un întreg complex de factori
obiectivi
în contextul cărora se desfăşoară
activitatea umană
subiectivi
Adaptarea senzorialăAdaptarea senzorială
AS – aspect esenţial al funcţionării umane!AS – aspect esenţial al funcţionării umane! AS AS = = modificarea sensibilităţii absolute minime şi diferenţiale a analizatorilor în modificarea sensibilităţii absolute minime şi diferenţiale a analizatorilor în
raport cu raport cu intensitateaintensitatea acţiunii stimulilor asupra receptoriloracţiunii stimulilor asupra receptorilor
duratadurata
Adaptare pozitivă – stimulul este prea slabAdaptare pozitivă – stimulul este prea slabAdaptare negativă – stimulul este prea puternic sau de lungă Adaptare negativă – stimulul este prea puternic sau de lungă
duratădurată
Tipuri de adaptare senzorialăTipuri de adaptare senzorială
1. Adaptare negativă cu dispariţie totală - haine1. Adaptare negativă cu dispariţie totală - haine
2. Adaptare negativă cu diminuare – intensitatea 2. Adaptare negativă cu diminuare – intensitatea senzaţiei scade treptat – NE OBIŞNUIMsenzaţiei scade treptat – NE OBIŞNUIM
3. Adaptarea pozitivă – creşterea sensibilităţii faţă de 3. Adaptarea pozitivă – creşterea sensibilităţii faţă de stimulii prea slabistimulii prea slabi
ExperimenteExperimente
Interacţiunea analizatorilorInteracţiunea analizatorilor
REALITATEA ESTE REFLECTATĂ REALITATEA ESTE REFLECTATĂ POLISENZORIALPOLISENZORIAL
IA - Efectul funcţionării unui analizator asupra IA - Efectul funcţionării unui analizator asupra funcţionării altui analizatorfuncţionării altui analizator
- Stimulările slabe ale unui analizator sporesc Stimulările slabe ale unui analizator sporesc sensibilitatea altora şi inverssensibilitatea altora şi invers
SINESTEZIA – SINESTEZIA – un stimul oarecare produce senzaţia specifică un stimul oarecare produce senzaţia specifică analizatorului respectiv şi apariţia unei senzaţii specifice ALTUI analizatorului respectiv şi apariţia unei senzaţii specifice ALTUI analizatoranalizator
De ex. culori calde, reci, etc. o zi “verde”, “gri”De ex. culori calde, reci, etc. o zi “verde”, “gri”
Durerea Nociceptori specializaţi– localizaţi în diverse zone ale
corpului Senzaţia de durere este resimţită în creier
Ariile parietale – locaţia, intensitatea
şi calităţile durerii Regiuni cerebral implicate
în procesare durerii
Ariile frontale şi sistemul limbic – nivelul de neplăcere
Teoria „controlului de poartă” a durerii
Melzack si Wall (1965, 1983)
Senzaţia de durere poate fi blocată sau facilitată - “sus în joc” – CREIER ORGAN- Existenţa unor interneuroni care deschid
“poarta” – facilitează legătura între măduva spinării şi creier
- Închiderea porţii blochează transmiterea mesajelor spre creier
Cum se poate închide poarta?Cum se poate închide poarta?
Analgezice, hipnoză, distragerea atenţiei
Tolerarea dureriiTolerarea durerii
Pragul diferă de la o persoană la altaPragul diferă de la o persoană la alta Poate varia şi în cazul aceleiaşi persoane, în funcţie Poate varia şi în cazul aceleiaşi persoane, în funcţie
de stări afectiv, nivelul de activare (de ex., sportivi)de stări afectiv, nivelul de activare (de ex., sportivi)
PERCEPŢIA PERCEPŢIA reflectarea în conştiinţa omului a obiectelor şi
fenomenelor care acţionează direct asupra receptorilor
Ordonarea
diferitelor senzaţii în imagini integrale ale obiectelor şi fenomenelor respective
Unificarea
PERCEPŢIA - este legată de memorie, gândire, imaginaţie
este condiţionată de ATENŢIE, EMOŢII, MOTIVAŢIE
Senzaţiile – reflectă diferite însuşiri ale
OBIECTELOR
PERCEPŢIA = o sumă de senzaţii
o formă calitativ distinctă de cunoaştere senzorială a lumii
Caracteristici esenţialeale lumii şi obiectelor
Caracteristici periferice (neesenţiale)
Caracteristicile percepţieiCaracteristicile percepţiei ObiectualitateaObiectualitatea
raportarea percepţiei la obiectele lumii reale şi nu la organele receptoare sau la raportarea percepţiei la obiectele lumii reale şi nu la organele receptoare sau la structurile cerebrale care participă la descifrarea şi prelucrarea informaţiei perceptivestructurile cerebrale care participă la descifrarea şi prelucrarea informaţiei perceptive
Această caracteristică se dezvoltă în timp, prin contactul propriu-zis cu obiectele
IntegralitateaIntegralitatea noi percepem orice obiect şi orice situaţie obiectuală spaţială ca un întreg
sistem stabil, chiar dacă unele părţi componente ale acestui întreg nu pot fi percepute nemijlocit în momentul respectiv
Inteligibilitatea Inteligibilitatea
Nevoia umană de a înţelege esenţa obiectului sau a Nevoia umană de a înţelege esenţa obiectului sau a fenomenului respectivfenomenului respectiv
Iluzia MIluzia Müüller-Lyerller-Lyer
Conştiinţa şi stările sale modificate
PercepţiilePercepţiile
Gândurile Gândurile
SentimenteleSentimentele
Unei persoane în orice moment constituie conştiinţa persoanei
Funcţiile conştiinţei:
- Monitorizarea proprie şi a mediului
- Controlul asupra propriei persoane şi asupra mediului
Nu tot ce ne influenţează este în centrul conştiinţei Nu tot ce ne influenţează este în centrul conştiinţei
AMINTIRI PRECONŞTIENTEAMINTIRI PRECONŞTIENTE
Inconştientul - lapsus FreudianInconştientul - lapsus Freudian
Conştiinţă disociatăConştiinţă disociată
Personalităţi multiplePersonalităţi multiple
Somnul şi viseleSomnul şi visele
Ritm circadian – tipare de somn: Ritm circadian – tipare de somn: găini - bufniţegăini - bufniţe
Profunzimea somnuluiProfunzimea somnului 5 stadii ale somnului - REM5 stadii ale somnului - REM Tulburările de somnTulburările de somn
- insomnia- insomnia- narcolepsia şi apnea- narcolepsia şi apnea
VISELEVISELE
Substanţe psihoactiveSubstanţe psihoactive
D
E
P
E
N
D
E
N
Ţ
Ă
MEDITAŢIAMEDITAŢIA
MEDITAŢIA DE PURIFICAREMEDITAŢIA DE PURIFICARE
MEDITAŢIA DE CONCENTRAREMEDITAŢIA DE CONCENTRARE
MEDITAŢIA ŞI RELAXAREAMEDITAŢIA ŞI RELAXAREA
HIPNOZAHIPNOZA
FENOMENE PSIFENOMENE PSI
PERCEPŢIA EXTRASENZORIALĂPERCEPŢIA EXTRASENZORIALĂ TELEPATIATELEPATIA CLARVIZIUNEACLARVIZIUNEA PRECOGNIŢIAPRECOGNIŢIA PSIHOKINEZIAPSIHOKINEZIA