Download - Sibiu 2008
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 1/39
GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIVPIATRA NEAMŢ
PROIECT DE OBŢINERE
A CERTIFICATULUI DE COMPETENŢEPROFESIONALE
CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,CIORSAC MIHAELA
CANDIDAT,AVRAM ANDREI
PIATRA NEAMŢ2009
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 2/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIVPIATRA NEAMŢ
TEMA:……………………………………………………
CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,CIORSAC MIHAELA
CANDIDAT,AVRAM ANDREI
PIATRA NEAMŢ2009
2
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 3/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I RESURSELE TURISTICE DIN ORASUL SIBIU
I.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL…………………………………..
I.1.1. RELIEF……………………………………………………………
I.1.2. CLIMA……………………………………………………………..
I.1.3. HIDROGRAFIE……………………………………………………
I.1.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ…………………………………………………
I.1.5. REZERVAŢII NATURALE………………………………………..
I.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC………………………………….
CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE
TURISM EUROLINES………………………………………………………
II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM……………….
II.1.1. PREZENTARE. OBIECT DE ACTIVITATE……………………..
II.1.2. PERSONAL. ORGANIGRAMĂ. COMPARTIMENTE………….
II.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC……………………
II.3. CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE…………………………….
II.4. ANALIZA DE PREŢ A PRODUSELOR TURISTICE…………………….
II.5. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE…………………………….
II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE……………………………………II.5.2. RELAŢII PUBLICE…………………………………………………
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….
ANEXE…………………………………………………………………………………………….
3
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 4/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Capitolul I
1.1. Patrimoniul turistic national al judetului Sibiu
1.1.1Asezare geografica si relief
Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului,
străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a
Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în
partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est,
teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii
Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.
Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi
24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază
între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.
1.1.2Clima
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor dinvecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în
luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade
Celsius.
Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de
zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul
mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de
îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se
prelungesc, la munte, până în luna mai. Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă
iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea
insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante,
cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local
„Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se
manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt
feohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.
4
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 5/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
1.1.3Hidrografia
Hidrografia este dominata de Olt, cu afluentii sai iar o parte importanta a apelor este
colectata de Mures prin Tarnave. Lacurile sunt prezente in numar mare cu o mare varietate de
tipuri genetice: lacuri glaciare (Balea, Avrig, Caltun, Lacu Doamnei, Iezeru Mic, Iezeru Mare,Podragu), lacuri in foste saline (la Ocna Sibiului, Lacul Fara fund, Ocna Pustie) sau lacuri
amenajate in scopuri hidroenergetice cum sunt Gura Raului, Oasa, Bradeni, Negovanu. Primele
ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se
menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al
zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de îngheţ apar
cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte,
până în luna mai.
1.1.4Flora si fauna
Judetul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate si specii salbatice
datorita cadrului natural variat.
Flora inventariata a judetului Sibiu include 2.455 specii de cormofite (63% din speciile din
flora Romaniei), apartinand la 637 genuri si 124 familii, 528 specii de briofite si 459 specii delicheni. Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati,
printre care: romanita de munte (Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul
(Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum transsilvanicum), etc. Alte specii sunt extrem
de rare in Romania: patlagina uriasa (Plantago maxima), amareala siberiana (Polygala sibirica),
angelica de balta (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis
repens), telina salbatica (Apium nodiflorum), etc.
Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum, Veronica bachofenii,
Symphyandra wanneri, Gymnodenia conopsea, Listera ovata, Neottia nidus-avis, Angelica
archangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Doronicum carpaticum, Trollius europaeus,
Botrychium matricariifolium, Veronica baumgartenii etc.
Dintre speciile de interes comunitar amintim: Echium russicum, Crambe tataria, Campanula
serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium brachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta,
Drepanocladus vernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride, etc.
5
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 6/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Dintre cele 258 de specii ale avifaunei judetului Sibiu, un numar de 194 de specii se gasesc
in Directiva Pasari (75 de specii in Anexa I), 252 de specii se regasesc in Conventia de la Berna
(Legea nr. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa), 81 de
specii in Conventia de la Haga (Legea nr. 89/2000 pentru conservarea pasarilor de apa migratoare
african-eurasiatice) si 110 specii in Conventia de la Bonn (Legea nr. 13/1998 privind conservarea
speciilor migratoare de animale salbatice). Dintre acestea conform ord.1198/2005 122 specii sunt de
interes international iar 46 specii sunt de interes national.
Dintre cele 135 de specii de vertebrate, altele decat pasarile, care au fost inventariate la
nivelul judetului Sibiu, 26 specii de mamifere, 8 specii de reptile, 11 specii de amfibieni si 9 specii
de pesti se regasesc in Directiva Habitate; 45 de mamifere, 12 specii de reptile, 15 specii de
amfibieni si 11 specii de pesti sunt listate in Conventia de la Berna; 9 specii de lilieci se regasesc in
anexele Conventiei de la Bonn. Raportat la speciile listate in Ordin nr. 1198/2005, judetul Sibiu
conserva 46 specii sunt de interes international si 22 specii de interes national.
1.1.5Rezervatii naturale
Parcul natural Cindrel
Zona protejata complexa de flora, fauna,geomorfologica si hidrografica.
Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural
Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul
excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si
de braconaj.
Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al
varfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat in arealulcomunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina.
Suprafata: 9873,9 ha.
Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilisca, Saliste
Acces
1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat
DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca.
2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca
DN1 Sibiu-Cristian,
DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca
6
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 7/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
3.Sibiu- Cisnadie- Sadu- Rau Sadului- Gatu Berbecului- Rozdesti- Saua Cindrel- Steflesti-
apoi poteca
DJ 106C Sibiu - Cisnadie-Sadu
DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului - Rozdesti - Saua Cindrel
DJ106N Saua Cindrel - Steflesti- apoi poteca
4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti
Parcul natural Golul alpin Fagaras
Zona protejata complexa geomorfologica,
hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a
ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este
relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de
practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.
Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful
Suru si Podagru. Versantul nordic apartine ariei comunelor
Racovita, Porumbacu, Arpas si orasului Avrig. Include si rezervatia naturala Blea.
Muntii Cindrelului.
Suprafata: 6989,2 ha
Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Crtisoara, Arpasu de Jos, Directia
Silvica Sibiu
Acces :
1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Turnu Rosu- traseu marcat
2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Porumbacu de
Sus- traseu marcat
3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Cartisoara-Arpasu de Sus- traseu marcat
Padurea Dumbrava
Zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala.
Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv
si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente
negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin
7
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 8/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre
turistii neavizati.
Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari
Suprafata: 993 ha
Administrator: Directia Silvica Sibiu
Acces :
1. Sibiu Piata Garii - troleibuz nr.1 - pana la capatul liniei
2. Sibiu - str. Calea Dumbravii- DJ106A Sibiu- Paltinis
Iezerele Cindrelului
Este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul
comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel
(2244 m).
Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime)
si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice
si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de
munte pasare alpina.
Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine.
Suprafata: 609,6 ha
Administrator: Consiliul local al com. Gura Rului
Acces:
Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel
DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel
Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea
Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de
flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din
circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre
elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de
colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele
faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de
8
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 9/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit
dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus
datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii
de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui
turism neecologic si a pescuitului n lac.
Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu
(2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii ,
n aria comunei Crtisoara.
Suprafata: 180 ha
Administrator: Consiliul local al com. Cartisoara
Acces:
D.N. 1 (E 68) Sibiu - Selimbar- Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -peTransfagararsan- Valea Blii- traseu montan
Statia CFR - Crta- traseu montan cu coborare la Balea Lac ;
Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti
Este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente
minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode,echinoderme, numuluti, dinti de rechin.
Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,
strabatuta de cursul Vaii Sadului.
Suprafata: 60 ha
Administrator: Consiliul local al com. Turnu Rosu
Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip
paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de
eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse
persoane si comercializate
Acces:
Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Rmnicul Vlcea (201), la 20 km de Sibiu;
DJ - Talmaciu - Racovita - Avrig, varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu
Rosu
9
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 10/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba
Este o rezervatie complexa de flora si fauna
caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre
elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta
vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara.
Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic
si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei.
Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)
Administrator: Consiliul local al com. Sura Mare
n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de
alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la
11 la 5 ha; Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu.
Acces:
1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt
de strabatut 2 km
2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km.
Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim :
- amareala siberiana (Polygala sibirica),- coada zmeului (Calla palustris)
- patlagina uriasa (Plantago maxima),
Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu
Este o rezervatie botanica.
Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), inextravilanul orasului Talmaciu.
Suprafata: 20 ha
Administrator: Consiliul local al orasului Talmaciu
Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este
mprejmuita si nu beneficiaza de paza.
Acces:Sibiu- Talmaciu- Sadu
E81 Sibiu-Rm. Valcea pana la Talmaciu.Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ).
10
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 11/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Rezervatia naturala Arpasel
Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de
Parcul natural Blea.
Cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe
valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m)
Suprafata: 732 ha
Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpas
Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii
Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide.
Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de
paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat
tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar CrtisoaraAcces:
Calea ferata Sibiu - Brasov, statia Arpasul de Jos.
E68 - Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan- traseu
marcat
Calcarele cretacice de la Cisnadioara
Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip
paleontologic
(aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este
degradata prin practicarea unui turism neecologic)
Extravilan loc. Cisnadioara
0,9 ha
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnadioara.Acces: Soseaua Sibiu - Cisnadie Cisnadioara
Vulcanii noroiosi de la Hasag
Monument al naturii cu valoare geologica
(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata in vreun fel, iar in zona se practica
agricultura)
Localizare: intre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes.
11
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 12/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Acces: Calea ferata Sibiu - Medias, halta Hasag
Suprafata:1,0 ha
Canionul Mihaileni
Monument al naturii cu valoare geologica.
(nu este clar delimitata si se practica pasunatul)
Suprafata: 15 ha
Localizare: Localitatea Mihaileni, la cca. 1 km de centrul de comuna, pe malul stang al
paraului Calva.
Acces: D.J. Sibiu - Medias; D.J. Seica Mare - Mihaileni – Agnita
Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina
Monument natural cu valoare geologica.
(nu este clar delimitata si nici indicata prin panouri)
Suprafata: 0,5 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al rului Sebes.
Acces: D.J. Sebes – Bistra
Pintenii din Coasta Jinei
Monument al naturii cu valoare geologica.
(nu este delimitata si indicata; datorita accesului dificil nu este afectata de activitati
antropice)
Suprafata: 1 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul prului Lihoi, afluent al Sebesului, n amonte de
localitatea Dobra.
Acces:
D.J. Sibiu - Jina, apoi poteca marcata cu cruce rosie.
D.J. Sebes - Dobra, apoi poteca de munte
12
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 13/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului
Este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie.
S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau
Lacul Lemnelor.
Suprafata: 0,2 ha
Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia
CFR.
Acces:
Calea ferata Sibiu - Medias, statia Ocna Sibiului
Soseaua Sibiu - Ocna Sibiului
1.2 Patrimoniul turistic antropic
Muzee si expozitii
Muzeul Brukenthal
Muzeul de Istorie funcţionează într-un spaţiu reprezentativ pentru istoria locală a Sibiului:
fosta primărie a oraşului. Clădirea Primăriei Vechi (cunoscută şi sub denumirea de CasaAltemberger după numele primarului în timpul căruia a început construcţia clădirii), este cel mai
important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania.
Cea mai veche parte a clădirii este turnul-locuinţă a cărui construire a
început la sfârşitul secolului al XV-lea de Thomas Altemberger,
primar al oraşului între 1470-1491. Situat în colţul de sud-est al
ansamblului, turnul-locuinţă este o construcţie de plan pătrat care se
ridică pe înălţimea de trei etaje.
Aripa de clădire alăturată spre nord este construită tot de Thomas
Altemberger. După moartea lui Altemberger (1491), casa a ajuns în
proprietatea lui Nicolaus Prol, iar apoi, din 1499, în cea a lui Johannes Lulay. În perioada lui Lulay
s-a ridicat un nou corp de clădire amplasat în partea de nord a complexului.
În 1545 clădirea a fost achiziţionată de oraş de la urmaşii lui Pempflinger în scopul transformăriisale în primărie.
13
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 14/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
În perioada sec. al XVI-lea- al XVIII-lea, ansamblul Primăriei Vechi s-a amplificat cu încă două
corpuri de clădire în sud şi est. Ansamblul a funcţionat ca primărie până în anul 1948.
Între anii 1967-1984, clădirea a intrat în restaurare datorită gradului avansat de degradare. Muzeul
de istorie, care din 1959 funcţiona la parterul Palatului Brukenthal, se mută în acest ansambluarhitectonic, în 1984.
Muzeul de Istorie Naturală
Bazele muzeului au fost puse în 1849, prin înfiinţarea
Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale (Siebenbürgischer Verein für
Naturwiessenschaften), din care au făcut parte personalităţi marcante
ale vieţii ştiinţifice şi culturale interne şi internaţionale.
Clădirea în care funcţionează în prezent muzeul a fost inaugurată în
anul 1895. Expoziţia de bază a muzeului este "Sistematica lumii
animale".
Colecţiile muzeului însumează peste 1.000.000 piese:
- mineralogie-petrografie (19.000)- paleontologie (57.000)
- botanică (168.000 piese)
- entomologie (266.000)
- malacologie (510.000)
zoologia vertebratelor
- amfibieni (280)
- reptile (467)- ihtiologie (916)
- ornitologie (5.000)
- mamifere (1722)
Muzeul de Istorie a Farmaciei
Muzeul de Istorie a Farmaciei, inaugurat în 1972, reprezintă, prin
profilul său, o raritate în peisajul muzeografic naţional.14
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 15/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Clădirea care adăposteşte muzeul este un monument istoric de arhitectură, cu elemente gotice si
renascentiste, datând din 1568
Colecţiile muzeului reunesc peste 6.600 piese (sec. XVI-XIX), ilustrând evoluţia ştiinţei si tehnicii
farmaceutice, precum si a medicinii din ţara noastră.
Colecţia homeopatică numără 2.900 piese. Samuel Hanemann , considerat fondatorul doctrinei
terapeutice homeopate, a trăit şi a lucrat la Sibiu, în perioada în care Samuel von Brukenthal era
guvernator al Transilvaniei
Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare
Muzeul a fost deschis pentru public în 1966 şi reorganizat în
1981 în Casa Spiess.
Colecţia numără aproape 1.500 de piese, trofee autohtone şi
exotice, arme diverse şi accesorii de vânătoare, ce provin, în
cea mai mare parte, din trei colecţii importante: "August von Spiess", "Emil Witting" şi Colecţia"Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale din Sibiu"
Muzeul Astra
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km
de oras.
Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si
are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km.
Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului
romanesc.
Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma
originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, etc.
15
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 16/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si
vanatul prin gospodarii specifice precum stane, crame, cherhanale, etc.
Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente.
Acestor sectoare li se adauga o expozitie de scluptura moderna in lemn, cu opere realizate de
reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional, careia ii sunt destinate 3
ha.
In noua sa conceptie tematica, muzeul sibian a devenit un adevarat “muzeu al civilizatiei populare
traditionale din Romania”. Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii, pe toate planurile
(patrimonial, expozitional, educational), valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric
al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu, in anul 1905 si inchis in 1950, din motive
“ideologice”.Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal), a fost integrat Complexului
National Muzeal "ASTRA" in anul 1990, in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul
viitorului "Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA", intr-o conceptie moderna, novatoare,
interdisciplinara.
Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbarile cu lotcile pe lac, la cele
cu trasurile si saniile trase de cai, pe aleile muzeului, de la vizitarea cu minicarurile, la oferta
culinara traditionala la cârciumioara si hanul din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri),facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta
turistica sibiana.
Portile sale sunt deschise, cu generozitate, in tot timpul anului, zi si noapte (pentru vizitele nocturne
având un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale), asigurandu-se ghidaje de specialitate,
pliante, ghiduri, CD-uri, filme, etc
Muzeul de locomotive cu aburi
Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu
aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885 -
1958 la uzinele:
Domeniilor Resita - 7 locomotive din anii 1933, 1936, 1937, 1938, 1941,
1952, 1958,
Henschel - 5 locomotive din anii 1894, 1906, 1922, 1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924,
Uzinele 23 August Bucuresti - 4 locomotive din anul 1949,
16
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 17/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Schwartzkopff Berlin - 3 locomotive din anii 1914, 1923 si 1943,
Viena Neustadt - 2 locomotive din anii 1885 si 1896 (cele mai vechi exponate),
Florisdorf Viena - 2 locomotive din anii 1908 si 1939,
MAV Budapesta - 2 locomotive din 1911 si 1917,
Orestein Koppel Berlin - 2 locomotive din 1921 si 1923,
Soc. Franco Belgiana Croyere - 1 locomotiva din 1890,
Borsig Berlin - 1 locomotiva din anul 1908,
Hannoversche Linden - 1 locomotiva din anul 1915,
Balwin din SUA - 1 locomotiva din 1920,
Skoda Plzen - 1 locomotiva din 1921,
Machinenbauanstalt F. Schichau - 1 locomotiva din anul 1930,
Uzinele Malaxa Bucuresti - 1 locomotiva din 1930,Chrzanow Polonia - 1 locomotiva din anul 1949,
Krupp Germania - 1 macara cu abur din anul 1939,
Ardelt Eberswald - 1 macara cu abur din anul 1939,
VGBH S. Siclim Suedia - 1 plug de zapada din anul 1906.
7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.
Case memoriale1.2.1 CASA MEMORIALA HERMAN OBERTH
Muzeul este dedicat omului de stiin ta Hermann Oberth
(1894 - 1980), fizician german originar din Romania
(nascut la Sibiu), unul din intemeietorii astronauticii
moderne.
Fascinat in copilarie de romanul lui Jules Verne "De la
Pamant la Luna", la maturitate H. Oberth si-a elaborat
lucrarea de diploma "Racheta in spatiul planetar", acum o carte celebra, in care se trateaza
complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de an, inainte ca zborul in Cosmos sa devina o
17
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 18/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
realitate.
Adresa: Sibiu, Medias Sos. Sibiului nr. 15
COLECTIA MEMORIALA OCTAVIAN GOGA
In 1881, la 1 aprilie se naste, la Rasinari, judetul Sibiu, Octavian
Goga, intaiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918.
Colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul
Octavian Goga (1881 - 1938).
Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga, biblioteca in
care se afla, intre altele, o colectie a revistei literare "Luceafarul", o
monografie a Rasinarilor de V. Pacala, tiparita la Sibiu, in 1915,
caiete de scoala ale elevului Octavian Goga, fotografii de familie.
Adresa: Sibiu, localitatea Rasinari.
Palate si castele
Palatul Brukenthal
18
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 19/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România,
construit în etape, între anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept
reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale.
Saloanele baroc, spaţii de recepţii şi serate muzicale, păstrează piese originale ale Palatului: sobele
în stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele
din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII.
Biserici si manastiri
Catedrala Evanghelică din Sibiu
Biserica Evanghelică (în germană Evangelische
Stadtpfarrkirche) este una dintre cele mai frumoase şi
impresionante clădiri gotice din Transilvania. A fost ridicată în
1520 pe locul unde exista o veche bazilică romanică încă dinsecolul 12. În faţa bisericii se găseşte statuia episcopului Georg
Daniel Teutsch (1817-1893) ridicată în 1899. Interiorul bisericii
este in stil gotic, cu bolţi arcuite şi pietre funerare pe pereţii din
nord. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri, semn că oraşul
avea drept de condamnare (ius gladii, literal "dreptul sabiei"). Turnul catedralei, cu o înălţime de
73,34 m, este unul dintre cele mai înalte în Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de
sud şi cuprinde o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în 1671 care a înlocuit prima orgăadusă la Sibiu în 1585. În 1914 a fost instalată marea orgă al bisericii, cea mai mare orgă din sud-
estul Europei, iar în 1997 a fost complet renovată.
19
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 20/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Biserica este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei
travee, flancat la nord de o sacristie ; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală şi cele două
laterale; în vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la
rândul său, din trei nave.
Catedrala Ortodoxă din Sibiu
Catedrala Ortodoxă din Sibiu a fost construită între
anii 1902-1906 pe locul unei biserici greceşti din 1778
care până atunci servea drept catedrală episcopală,
prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind ocopie la scară redusă a bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. A fost ctitorită de Mitropolitul
Ioan Meţianu şi a fost construită de către arhitecţii Virgil Nagy şi Iosif Kamner din Budapesta.
La intrare, deasupra celor trei arcade susţinute de fascicole de câte patru coloane alipite, se află un
balcon cu alte mici coloane. La intrarea în catedrală se află plăcile cu inscripţiile ctitoriei.
Iconostasul şi stranele au fost confecţionate în Bucureşti, la firma lui Constantin Babic şi în acelaşi
an a fost introdusă lumina electrică şi a fost pictată cupola. Pictura este executată de Octavian
Smigelschi, cel care a aplicat pentru prima dată
pictura cu ciment colorat, în colaborare cu bunul său
prieten Arthur Coulin. Alte picturi au fost realizate
de Ioan Köber şi Anastase Demian, care a pictat
altarul şi horele laterale. Mozaicurile au fost
executate la München.
Biserica dintre Brazi din Sibiu
Biserica dintre Brazi din Sibiu, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel , situată în strada
Reconstrucţiei nr. 17, este cel mai vechi lăcaş de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma
în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren cumpărat de episcopul
Inocen ţiu Micu-Klein. Finanţarea construcţiei a fost făcută de episcopul Grigore Maior.
20
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 21/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
În jurul lăcaşului se află mormintele unor apărători şi binefăcători ai Bisericii Române Unite cu
Roma, personalităţi de seamă ale culturii române transilvănene:
• George Bariţ,
•
Alexandru Papiu-Ilarian,• David Urs de Margina,
• Iosif Sterca-Şuluţiu (fiul lui Ioan Sterca-Şuluţiu),
• Ioan Raţiu,
• Alexandru Vaida-Voevod.
În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra
3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-
catolici mai aveau în oraş alte două lăcaşe de cult (o biserică şi o capelă). Conform datelor
recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane şi până în
acel moment nu recuperase nici unul din lăcaşele ei de cult.
Din anul 1948 Biserica dintre Brazi şi casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă
Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaş
certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din
Sibiu.Următorul termen de judecată pentru restituirea bisericii a fost fixat pentru 31 martie 2008 laTribunalul Sibiu.
CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DETURISM Y
II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM
Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii
importante, care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta. Compania noastra si-a
castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa
ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor.
21
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 22/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a
transportatorilor de persoane din Romania, previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700
miliarde lei.
Grupul Eurolines Romania, o companie cu capital 100% romanesc, detine in prezent cea mai
mare retea de agentii de turism din Romania, dintre care 5 agentii in Bucuresti, 35 de agentii in
orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. Din cele 40 de agentii din Romania, 17 sunt
acreditate IATA. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul
tarii. Prin reteaua sa de distributie, deservita de un personal deosebit din punct de vedere
profesional, grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere
clientilor din toata tara. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in
prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. Eurolines are placerea sa va prezinte diversele
obiecte de activitate: vanzare bilete de avion pe curse regulate si zboruri charter; vanzare bilete deautocar; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele mari, pe cele 5
continente; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele din Romania;
inchirieri masini; inchirieri autocare; asigurari de calatorie; servicii de IT si logistica (aplicatii
software, solutii Web, Internet si altele); mesagerie si curierat rapid; servicii de taximetrie;
intermediere valori imobiliare; amenajari interioare; ingrijire, infrumusetare si relaxare Essenza
Club.
Dupa 10 ani de activitate, Eurolines Romania priveste cu incredere spre viitor!Organizatia Eurolines, prezenta in 30 de tari, este cea mai mare si cea mai de succes organizatie
europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate. Prima firma din Grupul Eurolines,
Touring Europabus Romania, a fost infiintata in 1995. Pentru rezultatele sale exceptionale, Touring
Europabus România a fost invitata sa adere, în anul 1997, la organizatia europeana Eurolines
devenind astfel “Eurolines România”. Eurolines Romania are implementat un sistem de
management al calitatii ISO 9001: 2001, iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au
inregistrat incidente rutiere.
Din reteaua de agentii EUROLINES Romania am ales agentia Piatra Neamt. Fiind o agentie
touroperatoare, de dimensiune medie, cu un numar de 16 angajati.
Organigrama. Personalul. Compartimente
22
MANAGEMENT
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 23/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Conceperea sistematica a unei firme implica abordarea resurselor umane in stransa interdependenta
cu celelalte resurse: financiare, materiale, si informationale.
Structura organizatorica a unei agentii de turism depinde de mai multi factori, dintre care un rolimportant revine numarului de angajati si competentei acestora.
La selectia si incadrarea personalului se au in vedere pe anumite criterii de selectie cum ar fi:
Studiile atestate de certificate sau diplome;
Vechimea in munca;
Cunostinte suplimentare;
Postul detinut anterior;
Recomandari;
Cunostintele, deprinderile, aptitudinile, si comportamentul perrsoanei in cauza.
Eficacitatea utilizarii resurselor materiale, financiare si informationale depind intr-o masura
hotaratoare de resursa umana, in special in domewniul turismului, unde avem un cnum mare de
munca vie.
In general, o agentie de turism opereaza cu urmatoarele categorii de personal:
1. Personalul administrative ( indeplineste sarcini de gestiune generala: contabili, casieri,
etc.):
Personal cu functii de conducere;
Personal ordinar;
Personal de ordine;
Personal de ingrijire.
2. Personal ethnic:
Personal cu functii de conducere;
Personal destinat vanzarilor;
Personal de executie.
23
Secretariat Contabilitate Tiketing Marketing Departamentturism
Agentiturism
Agentitiketing
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 24/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
3. Personal specializat ( de asistenta turistica ):
Curierii;
“hostessas” ( asistentele turistice );
Ghizii turistici;
Interpretii.
Atributiile personalului operativ din cadrul uneii agentii de turism sunt determinate de numarul de
persoane, de volumul de activitate si specificul acesteia.
Dintre acestea evidentiem:
Directoral programe-operare:
Coordoneaza activitatea de realizare a programelor pentru incoming si outgoing;
Incheie contracte de prestatii;
Verifica calculatia de prêt;
Intocmeste facturi pentru programele proprii;
Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.
Director de vanzari:
Coopereaza activitatea agentilor de turism;
Incheie contracte de vanzare;
Stabileste contingentele; Stimuleaza vanzarile;
Tine evidenta vanzarilor.
Agent ticketing:
Participa la incheierea contractului specific;
Intocmeste si verifica decontarile periodice cu transportorul;
Tine evidenta incasarilor si a biletelor;
Rezerva si vinde bilete de avion;
Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului;
Intocmeste fisiere si rapoarte specifice.
Referent de specialitate:
Elaboreaza programeaza programe turistice interne si externe;
Efectueaza calculatia de prêt;
Preia programe pentru vanzare;
Incheie contracte cu prestatorii;
Difuzeaza comenzile si garficile de desfasurare a programelor.
24
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 25/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Agentul de turism:
Ofera spre vanzare produsele agentiei;
Furnizeaza informatii despre produsele oferite;
Incheie contractul cu turistul;
Incaseaza contravaloarea serviciilor;
Emite biletul;
Face rezervari in numele clientului.
Ghidul de turism:
Se informeaza cu privire la structura si specificul programului;
Se informeaza cu privire la structura grupului;
Se documenteaza pentru a putea asigura informatiile specifice programului; Preauia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata;
Se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul;
Asigura derularea programului conform structurii prestabilite;
Informeaza turistii asupra continutului programului;
Instrueste turistii in scopul eventualelor probleme;
Se preocupa pentru asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor
contractuale pentru serviciile realizate de furnizori;
Gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate;
Rezolva situatiile particulare aparute;
Intocmeste rapoarte;
Face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitarile clientilor.
Compartimente
Biroul Secretariat colaboreaza cu: Biroul de Dezvoltare
Biroul Transporturi
Biroul Turism
Biroul Trafic Accesoriu
Oficiul Traife si Documentatie
Biroul Publicitate
Biroul Difuzare si Fisier General
Biroul de Dezvoltare colaboreaza cu: Biroul Secretariat
Biroul Transportuti
25
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 26/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Biroul Trafic Accesoriu
Oficiul Traife si Documentatie
Biroul Publicitate
Oficiul Difuzare si Fisier General
Biroul Turism colaboreaza cu: Biroul Secretariat
Biroul Dezvoltare
Biroul Transporturi
Biroul Trafic Accesoriu
Biroul Trife si Documentatie
Biroul Publicitate
Biroul Trafic Accesoriu colaboreaza cu: Biroul Secretariat
Biroul de DezvoltareBiroul Transporturi
Biroul Traife si Documentare colaboreaza cu: Biroul Secretariat
Biroul Dezvoltare
Biroul Transporturi
Biroul Turism
Biroul Secretariat
Biroul Publicitate colaboreaza cu: Biroul DezvoltareBiroul Transporturi
Biroul Turism
Biroul Trafic Accesoriu
Biroul Secretariat
Biroul Difuzare si Fisier General colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare
Biroul Transporturi
Biroul Turism
Biroul Trafic Accesoriu
Etapele conceperii produselor turistice
Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Culegerea informatiilor despre:
• Cerere: motivatii de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie
socio-profesionala, gusturi turistice, etc.
• Oferta concurentei: produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate, etc.
26
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 27/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
• Analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei.
• Competentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza
materiala specifica si serviciilor oferite, posibilitatile de acces in diferite zone.
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de
tipologia clientelei si particularitatile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor
produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult inainte de exprimarea cererii – in
care tour-operatorul alege: destinatia, mijloc de transport, unitatile de cazare, alimentatia, alte
servicii incluse in pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot
parcursul calatoriei etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. Pentru aceasata agentia de turism:
• Incheie contracte, conventii, minute cu prestatorii directi de servicii turistice;
• Emite comenzile de rezervare;
In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea intinerarului si intocmirea
programului turistic.
5. Determinarea (calculul) pretului produsului turistic:
• Pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc.
• De la celelalte elemente de calcul conform legii (commission, TVA, assigurari,
contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului)
6. Promovarea produsului turistic:
• Realizarea si distribuirea brosurilor, pliantelor, afiselor turistice etc.
• Publicitate prin mass-media.
7. Lansarea produsului turistic pe piata – un sir de actiunii prin care agentia isi face cunoscute
produsele pe plan local si international.
Conceperea produselor turistice
Avem in vedere dorinta clientilor de a petrece timpul in mod agreabil ceea ce semnifica o
diversitate cat mai mare a activitatilor desfasurate.De aceea am realizat un program turistic variat si
cu un continut bogat. Datorita existentei unor obiective turistice cu un impact cultural major am
decis ca vizitarea acestora sa se efectueze nu in cadrul unui program turistic strict ci mai degraba
urmarind anumite itinerarii.
Excursia propusa
Destinatia: SIBIU
27
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 28/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
1. BACAU - ONESTI – TG. SECUIESC – BRASOV – FAGARAS – SIBIU – RASINARI
– PALTINIS – SIBIU – MEDIAS – SIGHISOARA – ODORHEIUL SECUIESC-
MIERCUREA CIUC – COMANESTI – BACAU.
Varianta I:
Servicii incluse :
- transport autocar modern de 50 locuri , aer conditionat, instalatie audio –video;
Spre exemplu turistii vor vizita :
Ziua I
• Piaţa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară, era locul de întâlnire şi scena
marilor festivităţi organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. Aici, oamenii se
întâlneau si se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte.
Dar în umbra acestor evenimente, se ascunde şi trecutul sumbru al decapitărilor,
spânzurărilor şi chiar arderilor pe rug, petrecute până la sfârşitul sec. XVIII, în acela&351;i
spaţiu.
• Remarcabil prin vechime şi stil arhitectural sunt şi casele din zona pieţei: Casa albastră -
pentru un timp, aici se dădeau reprezentaţii de teatru, Casa Haller, Casa Reissner
• Turnul Sfatului, al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul
Sfatului Orăşenesc, aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Construcţia a fost terminată în
1588, dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. Între anii 1961-1962, turnul a
fost complet restaurat.
Turnul a avut diferite întrebuinţări, mai întâi ca turn de apărare, apoi în perioada de pace,
ca magazie de cereale şi cam pe la jumătatea veacului trecut ca muzeu de ştiinţe naturale.
Orologiul acestui turn vestea în timpul Evului Mediu stingerea şi începutul veghii de noapte.
• Piaţa Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de
fortificaţii ale oraşului. Ea a fost vechiul centru comercial al cetăţii fortificate. Piaţa
conservă cu mici modificări, aspectul din secolul al XV- lea, toate clădirile fiind monumente
istorice.
Ziua II
• Podul Minciunilor, primul pod de fontă din ţară, construit în 1859.
• Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului.
28
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 29/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
• Construcţiile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură
aparţinând sec. XV - XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohială şi
Liceul Brukenthal.
• Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic. Deosebit de valoros este inventarul mobil
al bisericii. O perioadă, biserica a fost folosită şi ca loc de înmormântare a unor personalităţi
sibiene. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare.
Aici a fost înmormântat şi Mihnea Vodă cel Rău, domn al Ţării Româneşti, ucis şi
înmormântat la Sibiu în 1510. Pasajul Scărilor - i se mai spune şi "Zidul cu arce".
• Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger şi este unul din
cele mai frumoase monumente laice din Transilvania, aparţinând stilului gotic.
În prezent, aici se află Muzeul de Istorie. În cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecţii
de numismatică (60.000 de monede antice greceşti şi romane, medievale: ungureşti,transilvănene, germane), arheologice, de artă decorativă şi obiecte de breaslă, arme şi grafică
documentară.
Ziua III
• Mitropolia Ortodoxă construită între anii 1902-1906 după modelul Bisericii Sfânta Sofia din
Constantinopol. În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca:
George Bariţiu, loan Raţiu, Alexandru Papiu llarian.
• Biserica Reformată construită în anul 1786. Interiorul este modest, impus de austeritatea
cultului.
• Biserica Catolică construită în stil baroc între anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi.
• Biserica Ursulinelor
• Zidul Cetăţii şi turnurile de apărare - zidul a fost construit în secolul al XV-lea, ca a treia
centură de fortificaţii.
Ziua IV
• Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor, Turnul Pielarilor
• Muzeul Brukenthal, în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziţii de bază:
Pinacoteca Brukenthal şi Galeria de Artă Naţională. Pinacoteca ale cărei piese au fost
achiziţionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde
şcolile de pictură flamandă-olandeză (450 piese), italiană (200 piese), germană-austriacă
(480), franceză şi spaniolă (20).
29
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 30/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
• Galeria de Artă Naţională numără peste 3000 de piese, lucrări de referinţă ce ilustrează
istoria artei româneşti din secolele XV-XX.
• Muzeul de istorie naturală - colecţiile muzeului însumează peste 1.000.000 piese: colecţia de
botanică, zoologie, mineralogie, petrografie, paleontologie, ornitologie
• Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric şi arhitectonic, cu
elemente gotice şi renascentiste datând din 1568. În aceasta clădire a funcţionat în jurul
anului 1600 farmacia "La ursul negru", una dintre cele mai vechi farmacii din ţară.
• Muzeul de arme şi trofee de vânătoare ce reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de
vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului. Colecţia numără
peste 1.500 piese.
Toate aceste obiective sunt cuprinse într-un itinerar cultural realizat de ServiciulMonumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg şi Institutul European de Itinerarii
Culturale, situat la Luxemburg, în colaborare cu Ministerul Culturii din România. Acest
itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei.
Ziua V
• Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale, organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava
Sibiului pe o suprafaţă de 96 ha. Muzeul se distinge prin caracterul său tematic special:
ilustrarea civilizaţiei populare româneşti cu accent pe creaţia tehnică preindustrială. Muzeul
cuprinde: arhitectură, interioare de locuit, ocupaţii tradiţionale, instalaţii de industrii
ţărăneşti (acţionate de energie umană, animală sau naturală calorică, hidraulică, eoliană).
Patrimoniul său este reprezentat prin 127 monumente de arhitectură şi tehnica populară,
însumând cca. 19.000 obiecte integrate funcţional celor 340 de construcţii originale
transferate aici .
• Municipiul Mediaş - este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca pondere industrială din judeţul Sibiu. Se întinde pe Valea Târnavei Mari, la 55 km de Sibiu într-o frumoasă regiune
deluroasă. Aparţine generaţiei de oraşe feudale.
• Biserica Evanghelică "Sfânta Margareta"- menţionată în 1450, aparţinând stilului gotic.
• Fortificaţia din jurul bisericii - numită şi "Castelul" datează din aceeaşi perioadă cu biserica .
• Turnul Clopotelor - nivelele inferioare sunt din piatră, iar cele superioare din cărămidă.
Ziua VI
• Turnul Croitorilor - aici poate fi văzut blazonul breslei croitorilor.
30
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 31/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
• Clădirea Primăriei - datează din sec. al XVll-lea; la subsol a fost o închisoare.
• Turnul Mariei - datează din sec. al XVI-lea.
• Casa memorială Stefan Ludwig Roth - a fost construită în stil neoclasic. Aici s-a născut în
1796 marele luptător şi revoluţionar german.
• Piaţa Regele Ferdinand - este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din
secolele XV - XVII. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic, al Renaşterii, neoclasic, Empire.
Aici pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura şi vechimea lor (casa Schuller, casa
Rosenauer, casa Schuster).
Ziua VII
• Mânăstirea Franciscanilor - datează din sec. al XV-lea. Între 1543 - 1699 a fost nefolosită.
Abia în 1721 franciscanii revin în ea reparând-o.
• Biserica Ortodoxă - în construcţie, are influenţă barocă.
Incheierea actiunii turistice
Dupa incheierii actiunii turistice se va avea in vedere evaluarea gradului de satisfacere a clientului
prin furnizarea unui chestionar menit sa colecteze informatii despre parerea clientilor privind
calitatea produsului turistic achizitionat.Pentru o mai buna coordonare intre produsul oferta si
produsul real se vor avea in vedere raspunsurile legate de cazare,transport,mese si internet daca este
cazul.In cazul in care clientul este dezamagit se va incerca compensarea acestuia cu anumite
bonusuri de fidelitate;reprezentand reduceri de pret ,in cazul in care va apela in continuare la
serviciile agentiei.
Analiza de preţ
Cheltuieli de organizare a excursiei:
1. CHELTUIELI DE TRANSPORT:
400 KM*1 RON =400 RON
2. CHELTUIELI DE CAZARE:
7 NOPTI * 40 PERSOANE * 150 RON = 42.000 RON
3. CHELTUIELI CU MASA:
6 MIC DEJUN *15 RON*40 PERSOANE = 3.600 RON
7 DEJUN*25 RON * 40 PERSOANE = 7.000 RON
7 CINA *15 RON*40 PERSOANE = 4.200 RON
31
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 32/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Total = 57.200 RON
1. Comision agentie ( 30%) = 17.160 RON
2. T.V.A.( 19%) = 3.260.4 RON3. Fonf de turism ( 3%) = 514,8 RON
Total cheltuieli : 78.135,2 ron
PRET EXCURSIE 1 PERSOANA = 1961 RON
PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE
II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE
Mijloacele de publicitate
Publicitate prin: presa ( ziare, reviste); radio; TV; publicitate de pliante, bronsuri, afise.
Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul mass-
media si care prezinta detaliat un produs ce are un sponsor identificat. Ca elemente ale mass-media
pot fi considerate: ghiduri de calatorie, ziare, reviste, radio, TV, mail.
Publicitatea este folosita pentru a atinge o intreaga gama de obiective ce pot include schimbari de
atitudine sau construirea de imagini noi, cat si imbunatatirea vanzarilor.
Publicitatea are rolul:
De a imforma clientul
De a face cunoscut produsul
De a comvinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turistic comercializat
De a stimula vanzarile, de a atrage noi clienti dispusi sa comercializeze produsele.
Principalele mijloace publicitare
Forma scrisa este utilizata primordial in industria turistica, fiind usor accesibila, putand utiliza atat
ilustratii cu efect emotional cat si text pentru prezentarea informatiilor.
Exemple: prospecte, brosuri, harti, afise, presa, panouri, anunturi, scrisori.
Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct
la locuinta. Audienta pote fi maxima, iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza
disponibilitatea de a retine imformatiile. Dezavantajul utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si
necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei companii publicitare pentru a avea efect.
32
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 33/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Targurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat, nationale sau
internationale, pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici, in vederea largirii contactelor
comerciale.
In turism se folosesc prezentari de harti, diapozitive, casete video, brosuri, pliante si imformatii din
partea prestatorilor de servicii.
Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de
turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou, jubilee, targuri) partenerilor si clientilor lor.
Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. Exemplu: calendare, agende,
sacose, tricouri imprimate cu emblema firmei, pixuri, etc.
Din formele de publicitate turistica utilizate, pe langa acele mentionate, putem aminti:
Promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in
cadrul unor concursuri (extrasezon); Etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor;
Marcajele si indicatoarele de orientare turistica;
Spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice.
II.5.2. RELAŢII PUBLICE
BIBLIOGRAFIE
33
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 34/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
1. F.BRAN - “Economia turismului si mediului inconjurator”, Editura
Economica, Bucuresti, 2001
2. Minciu.R. – “Marcheting turistic”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
3. Minciu. R. – “Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucuresti,
2000
4. Nicolae Lupu – “Hotelul – economic si management”, Editura All ,Bucuresti, 2000
5. Stanciulescu G. – “ Tehnica operatiunilor de turism”, Edituta All,
Bucuresti, 2002
6. Stanciulescu G. – “ Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print,
Bucuresti, 2000
7. – www.infoturism.ro
8. – www. Google.ro
34
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 35/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
Anexe
35
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 36/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
36
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 37/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
37
8/3/2019 Sibiu 2008
http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 38/39
Sibiul –spatiu cultural europeean
38