SNA
Organizarea sistemului nervos central
Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos somaticSistemul nervos autonom
Simpatic Parasimpatic
Ach-rec N
Neuroni postggl MSR
Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina
Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori
Sistemul enteric
SNV
Simpatic Parasimpatic
Origine toraco-lombaraT1-T12 si L1-L3
Raspuns 1. in conditii de stres –generalizat2. in conditii bazale specific –antagonizarea parasimpaticului
Distributie larga Creste catabolismul
Origine cranio –sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2
Raspuns specificDigestie, somn, mictiune
Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat)
Efect anabolic Conservareaenergiei
Relatia dintre simpatic si parasimpatic
• Reciproca sau antagonista- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba
- Ex frecventa cardiaca
- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba- Ex motilitatea gastro-intestinala
• Complemetara– defecatie, mictiune,
- Simpaticul pentru umplere
- Parasimpaticul pentru golire
- Erectie (PS)- Ejaculare (S)
Coordonarea activitatii viscerale
Hipotalamus
• Proiecții:– Nucleul parabrahial, rafeul
bulbului, NTS, sb cenușiecentrala, coloana intermediolaterala MS
• Coordonează funcția de:– Alimentare, termoreglare,
ritmuri circadiene, balanța hidro-electrolitica, emoții, libidoul, reproducere, motivația, etc
• Coordonează activitatea centrilor trunchiului cerebral cu cei din prozencefal(majoritatea din sistemului limbic): – amgdala, cortex entorhinal,
cortex preforontal, insula
Structura componentei simpatice a SNV
SNV Simpatic
Sistemul simpatic este
componenta vegetativa a
sistemului nervos
periferic prin care se
realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde
rapid si corespunzator la
o activitate musculara
intensa sau la o situatie
de stres, raspuns adesea
numit reactie de lupta sau
fuga.
Lupta sau fugi
• Midriaza• Vasoconstrictie mucoasei
si decongestia (scade secretia nazala)
• Sudoratie • Creste frecventa cardiaca• Vasoconstrictie• Creste presiunea arteriala• Scade motilitatea tractului
GI• Contractia sfincterelor• Creste tonusul muscular
Eferentele vegetative simpatice-neuronii vegetativi din MS din coarnele lateraleFibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor
spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral:
• Ggl simpatici paravertebrali:– 3 cervicali –superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl
asigura inervatia simpatica a capului, - mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior
(fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1 si formeaza ggl stelat): inervatia inimii, plamanilor si bronhilor,
– 11 sau 12 toracali– 4 sau 5 lombar, – 4 sau 5 sacrali– 1 coccigian.
Inervare intr-o maniera segmentara
Lantul paravertebral simpatic
Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral :
- formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari)
- Se termina in MSR ( cellule cromafine –receptori colinergici nicotinicisi descarca direct in sange Adrenalina)
Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange
- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica- fibre amielinice nervi simpatici
Neuroni postganglionari
O parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral
Axonii sunt nemielinizati si formeaza:
-fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali piele si vase de sange
- fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre postganglionare nervi simpaticiinerveaza inima si plamanii
Ramurile periarteriale cefalice
• Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: – dilatator pupilar midriaza– pielea fetei sudoratie– m Muller (ridicator al pleoapei)
marirea fantei palpebrale– vasodilatatie roseata
• Inima efecte beta 1• Afectarea ggl cervical superior sau a
ramurilor acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata
Mioza
Ptoza palpebrala
Nervii splahnici
• O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric) .
• Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari• Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior
si hipogastric• Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis• T5-T9 –marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara,
pancreas)• T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina,
rinichi, si intestinul subtire)• T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari:
– ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune proximala)
– hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
Human Anatomy and Physiology, 7eby Elaine Marieb & Katja Hoehn
Copyright © 2007 Pearson Education, Inc.,publishing as Benjamin Cummings.
SNV - Simpatic
Ganglionul cervicalsuperior
Ganglionul cervicalmijlociuGanglionul cervicalinferior
Ganglioni lantului simpatic
L2
T1
Ramurile comunicante albe
Ficat si vezica biliara
Stomac
Splina
RinichiMSR
Intestinul subtire
Intestinul gros
Organele genitale si vezica
Ganglionul celiac
Plexul Ao
GanglionulMezentericâinferior
Micul nerv splahnic
Marele nerv splahnic
Ganglionmesentericsuperior
Plexulhipogastric
Nervi splahnici lombari
ochi Glanda lacrimala
Mucoasa nazala
Vase de sange si piele(mm erectoriai firului de par, glandele sudoripare)
Glandele salivare
Inima
Plaman- bronhii si bronhiole
Rect
Plexurile pulmonare si cardiace
SNV Simpatic
• Fibrele preganglionare– Numeroase terminatii
(fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.)
– Elibereaza in fanta sinaptica Ach
– Sunt fibre scurte
• Fibre postganglionare– Sunt nemielinizate
– Sunt lungi
– Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori
– Elibereaza NE
SNV Simpatic
• O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionariDIVERGENTA SEMNALULUI
• O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT
n HO
HO CH
OH
CH2 NH2
HO
HO CH
OH
CH2 NH
CH3
NoradrenalinaNorepinefrina
AdrenalianEpinefrina
Potential de actiune
Na+
NE
Sinapsa fibrelor periferice cu efectori
Gαq –PLC-IP3-Ca
Gαi-↓AC/AMPc
Gαs-AC-AMPc-PKA
Neuron postganglionar
Receptor adrenergic
Receptori adrenergici-receptorii adrenergici α1:• Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC• Efecte
– Contractia musculaturii netede• Vasoconstrictia
– Piele (vase)– Rinichi (vase)– Tract gastrointestinal – Creier (vase)– Coronare– Bronhii (vase)
• Contractia musculaturii viscerale– Sfincterele tractului gastrointestinal– Dilatator pupilar– Ureter– Duct deferent– Sfincterul uretrei– Contractia capsulei splinei
• Mm erectori ai firului de par
– Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)• Gluconeogeneza↑• Glicoliza ↑
• - Actiunea NA>=A (NE>=E)
Receptori adrenergici
receptorii adrenergici α2Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi -↓AC-↓AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular)
- Efecte: • Postsinaptic:
– contracţia musculaturii netede: vase, intestin– ↑sudoratia (glandele sudoripare)– ↑ agregarea plachetara
• Presinaptic (SNC)– Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor
important in controlul feedback al eliberarii de NE– Metabolismul glucozei
• ↑ eliberarea de glucagon si ↓elib de insulina↑ Gluconeogeneza si ↑ Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)
Receptorii adrenergici
• receptorii beta 1: – CORD: ↑frecv (C+), ↑cond (D+), ↑FC (I+)– ↑eliberarea de renina din ap juxta-glom
– creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase
– Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare)
– Agregare plachetara
afinitatea E>NE
Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici
Mecanism de actiune: GPCR ↑AC ↑AMPc PKA
Receptorii adrenergici
receptori beta 2- relaxarea musculaturi netede
• a bronhilor si bronsiolelor
•a arterelor si arteriolelor coronare
•a detresorului vezical
•a vaselor din musculatura striata
•a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)
•a uterului
-Metabolismul glucozei
•stimuleaza gluconeogeneza si
•Stimuleaza glicoliza
afintate E>NE
Receptorii adrenergici
Receptor Mesagersecund
Tesut tinta
Alfa 1 Gαq-PLC-IP3-Ca
Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficat
Alfa2 Gαi-↓AC-↓AMPc
SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreatice
Beta 1 Gαs-AC-AMPc-PKA
Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, plachete
Beta 2 Gαs-AC-AMPc-PKA
Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficat
Beta 3 Gαs-AC-AMPc-PKA
Adipocite
DA 1 Gαs-AC-AMPc-PKA
Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNC
DA 2 Gαi-↓AC-↓AMPc
SNC, unele terminatii presinaptice
- receptori beta 3
stimuleaza lipoliza
efect termogenic
efect anti-obezitate
efect antidiabetic
afinitate E>NE
Exceptii SNV S
Glandele sudoripare
• Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-
stimuleaza glandele sudoripare –transpiratia palmei si a plantei piciorului
•Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare
este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si
postganglionare simpatice.
•Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta
transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.
Glanda suprarenala
- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
Sistemul nervos parasimpatic
• Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ
• Raspunsul este focalizat si controlul este individualizat
• Este implicat in functiile anabolice
• Controlul se face intr-o maniera reflexa
• Reflexe vegetative
SNV parasimpatic
• Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari – cale parasimpatica – organ tinta)– Reflex pupilar – Reflex salivar– Reflex baroreceptor– Reflex chemoreceptor– Reflex brohoconstrictor– Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal
• Reflex secretor digestiv• Motilitatea gastrica• Contractia colonului la distensia gastrica• etc
– Reflex de defecatie– Erectia – Reflex de mictiune– etc
Nucleii parasimpatici preganglionari• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene
parasimpatice– Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație– Nucleul salivator superior –VII, ggl
pterigopalatin (lacrimare), ggl submandibular-gl submandibulare si sublinguale
– Nucleul salivator inferior –si parte din nc ambiguu –IX gl parotida
– Nucleul dorsal al vagului – aproape toate efecte pe care le are la nivelul abdomenului
– Nucleul ambiguu – contracția mm striate faringe, laringe, esofag (activitate somatica) si scăderea frecventei cordului (activitate autonoma)
• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice– Măduva spinări sacrata S2-S4– nervi
splahnici pelvici ggl terminali din colon, rect , vezica urinara , organe reproducătoare
Nucleul tractul solitar
– Organizare viscerotopica• Respirator• Cardio-vascular• Gustativ• Gastrointestinal
– Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei
– Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei:• nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), • nc motor frenic si alti nuclei respiratori, • neuronii simpatici preganglionari• Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți
nuclei
SNV Parasimpatic
• Fibrele preganglionare– lungi, fac sinapsa cu
ganglionii PS in vecinatatea organului tinta
– Descarca Ach– Stimuleaza receptorii
nicotinici din neuronii postganglionari
• Fibrele postganglionare– Scurte– Descarca Ach– Stimuleaza receptorii
muscarinici din organele tinta Potential de
actiune
Na+
ACH
Acetilcolinesteraza
Sinapsa terminatie parasimpatica – organ tinta
K+
G
Organ efector
Postganglionic neuron
Receptor
muscarinic
Receptorii muscarinici
• M1, M3, M5
– GPCR (Gαq) –PLC-IP3 + DAG
• M2, M4
– -GPCR (Gαi sau Gαo) - ↓AC-↓AMPc
• Modulează in mod direct canalele de K prin complexul βγ al proteinei G
Efectele stimularii vagale
• Cord – cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana
• Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice
• Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere,
• Creste secretia digestiva
• Ficat: Creste siteza de glicogen
• Contractia vezicii biliare
Curentul M
• Este larg răspândit in diferite organe, CNS, ganglioni nervoși
• Este un curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei.
• Este in mod obișnuit inhibat prin stimularea receptorilor muscari nici.
• Stimularea receptorilor muscarinici(M) scade curentul de K prin canalul de K modifica potențialul membranar (creste excitabilitatea)–modulează excitabilitatea celulei
• Stimularea receptorilor nicotinici determina potențialul de acțiune.
Transmițători non-adrenergici, non-colinergici
Clasa Neurotransmițător Neuroni pregg
Neuroni postggl
Neuroni enterici
Monoamine
Dopamina X
AA
GABA X
Neuropeptide
Substanta P X X
Encefaline X
Neuropeptidul Y X X
Neurotensina
Somatostatina X X
Calcitonin gene relatedpeptid
x X
Galanina X X
VIP X X
Opioide endogene X X
Tahichinine X
CCK X
Pepptidul elib al gastrinei
Non clasici
NO X X
ATP X X
Transmitatori non clasici ai SNA
• ATP– Co-localizat in terminații care eliberează NE– Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X
si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U– Acțiune sinergica cu NE:
• Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca)• NE –activare RCPG eliberare Ca din depozite
• NO– Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei
PLC-IP3-Ca– Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special
prin activarea guanilat ciclazei– Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului,
endoteliu vascular, etc