Download - Studiu de zona II GAL Orizonturi 2012.pdf
-
1
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
-
2
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Cuprins:
Introducere3
CAPITOLUL I - Turismul rural definitie, tipologie, functii si obiective.6
I.1. Turism rural i agroturism. Definire, caracteristici, functii..6
1.2. Bazele si motivatiile turismului rural ..................................................................9
I.3. Beneficiile sociale i economice ale turismului rural pentru satul romnesc......13
1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural. 13
I.5. Implicaiile turismului rural n procesul creterii economice.. 16
CAPITOLUL 2. - Turismul rural si agroturismul evolutii si forme la nivel international
si in Romania18
CAPITOLUL3 - Beneficiile sociale si economice ale turismului rural pentru satul
romanesc.25
CAPITOLUL 4 Metodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice..29
4.1 Metodologii si indicatori n studiul de fundamentare a turismului durabil.. 29
4.2. Analiza economic i financiar n activitatea de agroturism 30
4.3.Afacerea in agroturism, metodologie i implementare .30
4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale ..33
4.5. Marketingul activitatilor de turism rural....34
4.6. Implicaiile turismului rural n dezvoltarea asezrilor rurale romneti ...42
CAPITOLUL 5 Cadrul natural-teritorial economico-organizatoric al zonei GAL
ORIZONTURI 201245
5.1. Prezentare general .45
5.2. Patrimoniul de mediu..46
5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural .50
5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri.............................................................................52
5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati. .66
5.6. Situatia infrastructurii turistice. ..68
5.7. Migratia si rata de dependenta generala a populatiei...........................................68
-
3
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului.72
5.9. Punctele forte si slabe, oportuniti i ameninri ale zonei GAL Orizonturi
2012 ca destinaie turistic (Analiza SWOT).......................................................79
CAPITOLUL 6 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltarea
turismului rural si agro-turismului in zona Vadastra din cadrul GAL Orizonturi
2012, concomitent cu dezvoltarea turismului cultural.........................83
6.1 Prezentarea zonei.83
6.1.1.Istoria asezarii..........84
6.1.2. Mestesuguri specifice zonei.............................................................85
6.1.3. Cultura Vadastra, cel mai important factor de atractivitate turistica
al zonei......................................................................................................89
6.1.4. Situl arheologic Vadastra.................................................................91
6.2. . Situatia actuala a turismului in zona Vadastra...............................................93
6.3. Necesitatea infiintarii, in localitatea Vadastra, a unui centru de informare
turistica si posibilitatea de a include localitatea intr-un traseu turistic specializat...........94
CAPITOLUL 7 Analiza potentialului de practicare a turismului rural si agro-
turismului in zona GAL ORIZONTURI 2012..98
CAPITOLUL 8 - Concluzii, diagnostic si recomadari.105
-
4
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Introducere
In Uniunea Europeana, sectorul turism reprezinta in momentul de fata peste 5% din
PIB, asigurand peste 7 milioane de locuri de munca.
Toate statele membre ale UE au beneficiat in ultimii ani de importante fonduri pentru
turism. In perioada 2000 2006, proiectele europene de turism au fost finantate cu
aproximativ 7 miliarde de euro. Incepand cu anul 2004, in noile state membre s-a inceput
implementarea unui plan complex de dezvoltare a turismului, dar pana in momentul de fata
rezultatele concrete sunt greu de cuantificat datorita procedurilor de evaluare complicate si a
documentatiei complexe. Cu toate acestea, aceste experiente ar trebui studiate de catre
Romania, pentru ca aceasta sa-si poate dezvolta turismul national, in special in conditiile in
care initiava in domeniu in Romania este destul de modesta, estimandu-se ca pana in prezent
este folosit doar 15% din potentialul turistic.
In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare,
dar se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum sunt slaba
promovare a oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la potentialii
investitori. Unul dintre principalele obiective al strategiei pentru turism rural este implicarea
atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat. Abordarea trebuie sa fie una holista,
fiecare program pentru turism implicand de asemenea resurse umane si dezvoltarea
infrastructurii.
Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezint o serie de avantaje:
valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele
agricole, realizeaz schimburi ntre veniturile urbane i cele rurale, creeaz direct i indirect
locuri de munc, mbuntete infrastructura. Exist o serie de motive economice, sociale i
culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca i stimulator al
economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendine motivaionale ale cunoaterii
activitii de turism rural, n condiiile existenei n Romnia a unor posibiliti remarcabile de
derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezena resurselor naturale i antropice
ntr-un spaiu rural romnesc cu multiple tradiii etnofolclorice, monumente cultural-istorice,
muzee etc.
Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita unui
grad mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele urbane.
-
5
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Este de relevat faptul c cercetarea i mai ales, organismele decizionale de la nivel local,
judeean i departamental au foarte puine informaii, obinute mai mult prin deducii, dect
printr-o nregistrare riguroas i sistematic a lor. n prezent nu exist informaii directe
asupra ntregii activiti de turism rural dar, n schimb, se poate dispune de informaii
indirecte, uneori incomplete i care, n mod frecvent nu sunt obinute n timp util.
Actualmente nivelul de cunotine, de informare i de practici manageriale ale
gospodarilor romni este unul foarte sczut i acest fapt se resimte n procesul de
fundamentare a deciziilor i de derulare a activitii lor.
n Romnia, precum si n Uniunea Europeana, au aparut diferente majore ntre
regiuni, diferente n general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat un nivel de trai
mai scazut al populatiei din mediul rural (nvatamnt, sanatate, posibilitati de angajare,
nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescnde, atragnd dupa sine
necesitatea implicarii factorilor politici responsabili.
Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte
de referinta iar principiile sustinute de acestea au devenit parte integranta a politicii U.E.
Obiectivele Declaratiei de la Cork pot fi sintetizate n urmatoarele:
- prevenirea migratiei populatiei de la sate
- lupta mpotriva saraciei
- crearea de noi locuri de munca
- eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescnde de sanatate, de
dezvoltare a personalitatii, a conditiilor de munca si de odihna
n ideile prezentate n Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele de dezvoltare
trebuie sa se bazeze pe avantajele locale si pe factorii regionali, sa sustina initiativa privata si
sa promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazata pe forte proprii.
n anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-un program larg
care avea ca obiective:
- pastrarea identitatii culturale
- salvarea si punerea n valoare a patrimoniului cultural european ca factor de
ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare sociala, economica si culturala. S-au
- avut n vedere mai multe tari, mai multe regiuni si mai multe tematici. Tematicile
-
6
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
au avut diverse semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.
Alturi de cadrul natural, spaiul romnesc beneficiaz i de un potenial etnografic i
folcloric de mare originalitate i autenticitate. Aceast zestre spiritual reprezentat prin
valori arhitecturale populare, instalaii i tehnici populare, meteuguri tradiionale, folclor i
obiceiuri ancestrale, srbtori populare etc., la care se adaug numeroase monumente istorice
i de art, vestigii arheologice, muzee, amplific i completeaz fericit potenialul ecoturistic
al rii.
De aceea, in cadrul proiectului de cercetare Crearea unei oferte agroturistice
romneti competitive pe piaa intern i internaional prin dezvoltarea serviciilor
turistice i de agrement specifice condiiilor naturale ale spaiului rural (munte, deal,
cmpie, litoral, delt) i zonelor etnografice, realizat de Institutul Naional de Cercetare
Dezvoltare n Turism n anul 2002, au fost identificate 20 de zone etnografice reprezentative
pentru ara noastr. Dintre acestea, unele zone etnografice, cum ar fi ara Moilor, ara
Haegului, Maramure, inutul Nsudului, Vlcea, Vrancea, Tulcea, Gorj, Bran se suprapun
sau se afl n imediata apropiere a unor arii protejate importante, crend astfel premise pentru
dezvoltarea unor destinaii de turism rural.
Din pacate, nici in perioada comunista si nici in cea postrevolutionara studiul
patrimoniului cultural rural nu a trecut de ariile consacrate ca valoroase de-a lungul
ultimelor decenii. De aceea, zone extrem de bogate atat in patrimoniu cultural material si
imaterial cat si in patrimoniu natural care pot constitui importante resurse pentru turismul
rural romanesc (in acest sens, un exemplu edificator este zona Vadastra din cadrul teritoriului
GAL Orizonturi 2012), au fost trecute cu vederea.
-
7
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
CAPITOLUL I
Turismul rural definitie, tipologie, functii si obiective
I.1. Turism rural i agroturism. Definire, caracteristici, functii
Ca definiie unanim acceptat, turismul rural reprezinta un tip de servicii turistice
practicat n zone rurale. Cldirile au capacitate redus, de obicei prezint interes arhitectonic,
fiind decorate ntr-un stil rustic, care amintete de locuinele tradiionale. Se acord o atenie
deosebit gastronomiei locale tradiionale i de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem
familial.
"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistic organizat i
condus de populaia local, avnd la baz o strns legtur cu mediul ambiant, natural i
uman" (H.Grolleau,1987)
Conceptul de turism rural. Turismul n spaiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar a
fost conturat, apreciat i solicitat pe msura evoluiei civilizaiei, n condiiile accenturii
fenomenelor de industrializare i urbanizare. Turismul rural, n forma sa pur, ar trebui s fie:
localizat n zone rurale; rural din punct de vedere funcional; redus la scar , att n ceea ce
privete construciile, ct i aezrile; tradiional, de diferite tipuri (reprezentnd modelul
complex al mediului nconjurtor, economia, istoria i amplasarea).
Agroturismul, ca form particular a turismului rural, este limitat la nivelul
gospodriei rneti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare i a serviciilor
agroturistice, avnd o ofert de cuprindere mai restrns dect turismul rural. Din toate acestea
reiese c turismul rural poate fi redat conform urmtoarelor elemente: al structurii de primire
turistic, al activitilor, al economiei locale.
Dei se desfoar n acelai spaiu, agroturismul i turismul rural sunt dou noiuni
care se identific pn la un anumit nivel, fiecare fiind completat i conturat de diferite
elemente de departajare, cum sunt: inputurile, outputurile, activitaile de transformare i mediul
extern. Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de
primire: motelul, hotelul, cazarea n pensiunile turistice, taberelor colare.
Satul reprezint agregatul care include mbinarea armonioas a capacitii de primire,
servire a mesei i de desfurare a unor activiti de agrement, a serviciilor aferente acestora, a
resurselor naturale i antropice i a vieii cotidiene specific localitilor rurale, cu dimensiunea
-
8
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
uman, de la simpli localnici pn la remarcabili artizani i meteugari, cu intimitatea
social i animaia local n contextul promovrii tradiiilor culturale, etnofolclorice, a pstrrii
i conservrii mediului rural.
n sens larg, turismul rural a fost definit de OECD prin petrecerea vacanei n spaiul
rural. Aceast definiie include practicarea, ntr-o perioad limitat, a unor activiti turistice
n mediul rural, de ctre turitii care sunt gzduii n structuri rustice special amenajate n
scopul creerii climatului favorabil derulrii acestui tip de turism.
n tarile din Europa de vest, oamenii isi pot permite vacante de vara n orice zona a
lumii; cu toate acestea, dupa observatiile sociologilor, majoritatea statelor vest europene au
nceput sa se vindece de consumul excesiv, recunoscnd avantajele turismului practicat in
comuniune cu natura.
De asemenea, noua criza economica reprezinta un factor accelerator al reorientarii
spre zonele rurale, ceea ce ofera oportunitati excelente investitorilor n turismul rural.
Turismul rural are o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu
sensuri complementare:
1. Turismul - este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si
servicii oferite turistilor.
2. Spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de
definit. In general, putem aprecia ca spatiu1 rural este un spatiu cultural rezultat din relatia
dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, n zona rurala,
urmele activitatii productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile
peisajului sau amenajarea si dezvoltarea teritoriului sunt nca prezente si active.
Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice n zone
rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate n mici
centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind
decorate ntr-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie
deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem
familial.
Practicarea turismului rural se face ntr-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau
rustic, dar nu necesita neaparat activitati n sectorul primar.
Un spatiu fara oameni si fara produse nu poate raspunde atentiei turismului rural si la
fel turismul rural nu-si gaseste toate dimensiunile decat n modul viu de primire al populatiei
autohtone.
-
9
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural.
Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie nsotiita de o formare turistica.
n spatiul rural, pe de alta parte, initiativa proprie trebuie sa se integreze att ntr-un
plan de dezvoltare locala, ct si ntr-unul general.
n ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca
trasaturi de ruralitate, cum ar fi prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare
traditionale (agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale
pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica.
Forme ale turismului rural:
a) turism rural de tip familial, in care gospodaria gazda pune la dispozitia turistilor
bucataria proprie, urmnd ca acestia sa-si asigure singuri prepararea mesei si
procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala, pregatita la rndul
ei sa faca fata unor asemenea solicitari
b) turism rural practicat de gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de
gospodarii apropiate care practica turismul rural n solutia limitata de cazare si mic
dejun
c) turism rural spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,
nedirijata, cu ramneri solitare sau n grupuri restrnse n gospodariile taranesti pentru
scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea mesei sau
alte servicii
Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o localitate rurala
nepoluata, asezata intr-o zona pitoreasca, finalizata prin sederea a cel putin 24 ore si prin
consumul de produse alimentare si nealimentare specifice, completata cu coabitarea si
integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa.
Aceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitatea turistica propriu-
zisa, concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit, echitatie), alte
servicii curente, iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul
fermei (pensiunii) agroturistice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a
produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte
retele comerciale.
-
10
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului
rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un potential
turistic valoros.
Agroturismul constituie o forma particular a turismului rural, fiind limitat la nivelul
gospodariei trneti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a serviciilor
agroturistice
1.2. Bazele si motivatiile turismului rural
Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are
nevoie de turism rural.
Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul romn sau strain si doreste o
vacanta linistita n contact cu natura, cu traditionalul. Pe de alta parte, satul are nevoie de
turism rural.
Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de
mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din
agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca
stimulator al economiei rurale.
Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele
naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi ntre
veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, mbunatateste
infrastructura.
Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea
initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.
Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept proiectat de
tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia
zonelor rurale si anume:
- reducerea puternica a veniturilor agrare
- mbatrnirea si abandonarea agriculturii
- noua cerere privind mediul
- stabilitatea populatiei
-
11
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic,
putnd fi sintetizate astfel:
Motive sociale:
- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina
tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale
- abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural
- cresterea somajului n rndul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la
oras pentru a-si cauta de lucru
Motive culturale
- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute
- slaba folosire a cladirilor traditionale
- disparitia mestesugurilor
- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor
- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura
Motive economice:
- veniturile foarte mici provenite din agricultura
- dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile
taranesti
- evolutia preturilor
- surplusul de produse agricole
nsa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai
sustinuta a turismului rural, remarcndu-se:
-
12
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere
Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta n general un factor important al
dezvoltarii turismului rural.
Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea
perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii
esalonate a concediilor de odihna.
Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul
sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii
mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de
timp.
Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii
Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza o crestere
spectaculoasa. Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este,
din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai
putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea,
disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a
populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive,
de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau
mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .
Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si
sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade sau
excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea
bauturilor si mncarurilor traditionale.
Autenticitatea
Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea cazurilor dintr-un
mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri
anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea
vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
-
13
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se
plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care stau la baza optiunii
pentru sejurul la tara.
Linistea si confortul psihic
Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt
deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele
care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia
voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare n natura se regaseste aproape
unanim ntre dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori n mediul
rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este
surprinzator abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere
ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural
fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte.
Afirmarea individualitatii pe piata
Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru cstigarea unui
segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod curent, pentru impunerea
diverselor produse pe pietele de consum.
n pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,
turismul rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'n
conditiile n care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vnzarea ofertei,
respectiv primirea turistilor.
Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de marca
de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie autentica,
originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere a si ulterior
recunoasterea si cautarea ei. Extrapolnd acest aspect la satul romnesc, este evident ca, la
nivelul majoritatatii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla :
calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de tehnica populara,
ndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp
comun. Cheia consta n perpetuarea acestei diversitati, dar si decelarea elementelor care
confera un plus de specificitate locala si care pot deveni n consecinta produse de marca, a
caror unicitate le poate asigura consacrarea n circuitul turistic.
-
14
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
I.3. Beneficiile sociale i economice ale turismului rural pentru satul romnesc
Avantajele care se obin n urma practicrii turismului rural pot fi de natur
economic i de natur socio-cultural. Dintre acestea putem meniona: stabilizarea forei de
munc, crearea de noi locuri de munc, diversificarea modului de utilizare al forei de munc,
promovarea i dezvoltarea serviciilor, reabilitarea patrimoniului i atragerea de investiii.
1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural
n ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul caruia
se delimiteaza urmatoarele tipuri:
Turismul cultural
Implica cele mai diverse categorii sociale si de varsta si consta n vizitarea siturilor
rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor memoriale,
muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini traditionale (pelerinaje
religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viata comunitatii
(hramuri, nunti).
O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, n special
elevi si studenti, sub forma turismului scolar de nvatare sau descoperire. Din pacate, desi
este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a habitatului rural si
absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie aproape exclusiv de
pasaj, impactul economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.
Turismul curativ
Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta
poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta izvoarelor de
ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual
cu posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate n medicina populara (fitoterapia,
apiterapia, hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea
-
15
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.
Turismul sportiv, turismul de aventura
Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor sportive
de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi
de iarna, orientare turistica.
n anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci cnd
obiectivul l constituie practicarea unor activitati, desemnate n limbajul de specialitate prin
sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).
Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica manageriala a
produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).
Altele n schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata desigur
de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarna,
pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).
Turismul religios
Poate avea de asemenea un impact deosebit n dezvoltarea turismului rural prin
conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, n acest sens,
exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes n Franta si Stonehenge
n Marea Britanie.
Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spirituale remarcabile, au
intrat de mult timp n sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor,
Agapia, Neamt, Tismana si multe altele carora li s-ar putea adauga, in conditiile unei
priomovari corespunzatoare, bisericile si manastirile din mediul rural al judetului Olt.
Turismul de agrement
Se practica sub forma neorganizata si consta n petrecerea partiala sau integrala a
concediului individual sau cu familia, ntr-un spatiu de cazare (casa, camera mobilata)
existent n mediul rural, obtinut prin diverse modalitati: mostenire familiala, nchiriere pe
durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude.
-
16
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
n linii generale, mbina caracteristicile turismului pentru natura cu cele ale turismului
de sanatate.
Turismul ecologic
Este tipul de turism care se desfasoara n zone naturale cu o ridicata valoare
ecologica.
Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale abilitate
(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul Mondial pentru
Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Salbatica,
numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este una benefica, fiind conceputa ca un
instrument util in asigurarea bunurilor naturale si culturale valoroase prin activitati si politici
speciale de protectie.
Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale traditionale,
care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane perene, care sa contribuie
substantial la evolutia comunitatilor locale.
Ecoturismul a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar
pentru a materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia
patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a UNESCO
(1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua elemente ale mediului
inconjurator: naturala si culturala.
Romania se afla intre primele tari din lume care a abordat protectia mediului
inconjurator pentru turism, care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism
specializat: Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,
la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.
I.5. Implicaiile turismului rural n procesul creterii economice
Creterea economic este privit ca o sporire a capacitii unei zone de a furniza n
msur crescnd bunuri economice, capacitate bazat pe tehnologii de vrf i adaptri
instituionale i ideologice.
-
17
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Implicarea factorilor direci n creterea economic se mai poate prezenta i sub
urmtoarea form: factorul uman, factorul material, factorul informaional tehnologic.
n procesul dezvoltrii, a efectelor ce le produce i implicit a creterii economice, are
loc o sporire a veniturilor populaiei, a consumului de bunuri i servicii, asigurnduse astfel
satisfacerea cererii la cote ridicate, creterea gradului de cultur i civilizaie, sporirea
msurilor de protecie i securitate, a calitii vieii.
Turismul contribuie la producerea de venit naional i prin valorificarea resurselor
nevalorificate, exploatarea suplimentar a celor ce aparin altor domenii, sau a creaiilor
realizate n alte scopuri. Pentru populaie, cheltuielile turistice reprezint cheltuieli peste cele
legate de satisfacerea nevoilor elementare, n acest fel turismul constituind instrumentul de
regularizare a circulaiei bneti.
Una din potentialele zone agroturistice este i zona GAL Orizonturi 2012, unde foarte
multe gospodrii ar putea fi incluse n circuitul agroturistic. Ca orice sector de activitate, i
sectorul serviciilor agroturistice a evoluat de la forme incipiente de completare a activitilor de
baz, pn la structurile actuale, care se caracterizeaz printr-o maxim utilitate pentru indivizi
i societate.
Pot fi enumerate i anumite constrngeri legate de: cerere i ofert, de primire, confort
turistic, formele tehnice i de mediu, de timp, forma de divizibilitate a serviciilor
administrative sanitare, a resurselor de susinere, a echilibrului financiar a pensiunii
agroturistice, condiionrile politice i sociale, lipsa de cunotine i/sau informaii.
Efectul multiplicator al turismlui. Efectele directe, indirecte i induse ale turismului
asupra altor sectoare ale economiei sunt tratate de specialiti n strns corelaie, fiind
prezentate sub denumirea de efect multiplicator al turismului.
Determinarea efectului multiplicator n turism, constituie un instrument de stabilire a
structurii cheltuielilor turistice i a influenei pe care acestea le au asupra economiei.
Cuantificarea turismului n viziunea dezvoltarii durabile, presupune iniierea i
promovarea unor aciuni care s includ pe de o parte derularea proceselor de educare i
formare a unei mentaliti adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de alt parte accentuarea
dezvoltrii durabile n regiunile de recepie. Impactul turismului asupra sectoarelor economiei
unei zone este divizat n efecte de multiplicare i stimulare n planul produciei, veniturilor i
ocuprii forei de munc.
Alturi de zonarea turistic, prin amenajarea teritoriului i politicile corespunztoare
-
18
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
trebuie s se gseasc soluii pentru ameninrile la adresa mediului pe care le exercit unele
activiti turistice sau activiti industriale cu impact direct asupra rezultatelor n sectorul
turistic.
Aplicarea criteriilor dezvoltrii turistice durabile este inevitabil nsoit de apariia unor
aspecte specifice de concepere a programelor care abordeaz n mod explicit problemele de
spaiu a economiilor i comunitilor locale. n literatura de specialitate sunt prezentate i
argumente din care rezult favorabilitatea activitilor de turism rural tocmai prin factorii care
influeneaz apariia i dezvoltarea acestei forme de turism: poluarea accentuat a mediului
urban, agravarea problemelor de sntate, pitorescul i ineditul aezrilor rurale, oferta
diversificat i excepional a zonelor montane, accentuarea nostalgiei privind locurile natale,
sporirea complexitii muncii, reducerea duratei sptmnii de lucru, scderea accentuat a
puterii de cumprare, preurile accesibile pentru toate categoriile de consumatori, accesibilitate
n consumarea alimentelor proaspete, existena tradiiilor etnofolclorico-culturale, tendina de
mbtrnire a populaiei.
Alternativ a dezvoltrii durabile a Romniei, turismul rural este considerat un agregat
de tipul produs-pre-consum, care confer rii multiple anse dup procesul de aderare prin
care se beneficiaz de toate mecanismele de funcionare a Uniunii Europene.
-
19
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
CAPITOLUL 2.
Turismul rural si agroturismul evolutii si forme la nivel international si in Romania
2.1. Aspecte privind premisele apariiei i dezvoltrii turismului rural
Turismul se dezvolt ca activitate economic n interdependen cu toate domeniile,
manifestndu-se astfel rolul lui multiplicator n relaiile cu acestea. Turismul rural poate fi
abordat tridimensional i anume: din perspetiva sistemului exploataie agricol - familie; sub
aspectul cercetrii identitii profesionale din mediul rural; prin prisma relaiilor economico-
sociale din mediul rural.
nsi etapele de restructurare a economiei sunt corelate cu cele privind dezvoltarea
durabil a turismului rural romnesc, care vizeaz: orientarea spre activitile din mediul rural,
conturarea i stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural; dezvoltarea
efectiv a turismului rural.
Problema turismului rural n circuitul mondial este redat n diferitele lucrri de
specialitate unde sunt semnalate evoluii ale acestei activiti pe zone geografice.
Se pot reliefa situaii cum sunt: n Frana ( n care forma de agroturism este considerat
o soluie a problemelor din agricultur, ce se bazeaz n primul rnd pe casele de vacan
cunoscute sub denumire de les Gtes de France.
Totodat 60% din turitii care i petrec vacanele n mediul rural prefer sejururile
lungi de patru sptmni i doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni); n Austria ( la care
turismul rural se identific prin existena satului turistic de recreaie i a staiunii de
odihn, iar prin numrul i structura populaiei, acest sat turistic este considerat pe o treapt
superioar n categoria noilor tipuri de localiti turistice ); Germania ( ce se situeaz printre
rile cu tradiie n practicarea turismului rural, care-i pune amprenta n sens pozitiv asupra
comerului i micii industrii germane ), Belgia ( prin care turismul rural este prezent prin
-
20
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
fermele a cror activitate se desfoar prin asocierea a cinci sau ase familii ), Danemarca ( ce
promoveaz n turismul rural aa numitele vacanele active, ce se bazeaz pe oferirea cazrii
sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a campingurilor ); Finlanda ( la care
cazarea turitilor se face n ferme sau gospodrii rneti, fiind specific practicarea
agroturismului i derularea unor activiti de agrement sub forma echitaiei i schiului, fie n
mici castele de lemn); n Irlanda ( turismul rural se practic n special pe litoralul vestic i
partea central, remarcndu-se zonele tradiionale ); n Portugalia, ( unde turitii prefer s fie
promotori ai diverselor manifestri tradiionale i s practice diferite sporturi ca: not, tenis,
echitaie, pescuit, vntoare sau golf. ); n Bulgaria ( unde turismul este canalizat spre
petrecerea vacanelor n sate unicat, oferite cu prioritate turitilor cu venituri foarte mari i
reprezentanilor intelectualitii ).
Zonele pentru agroturism pun in evidenta specificul unor zone rurale (cadrul
natural, constructii, obiceiuri, activitati, traditii gastronomice) diferite de la o zona la alta.
Exista spatii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai putin extinse, in care odihna
se imbina cu recreatia, plimbarea, activitatile practice, lectura in unele situatii valorificandu-
se chiar unii factori naturali de cura balneara. Experiente importante inregistreaza in acest
domeniu tarile alpine europene, acestea fiind printre primele tari in care s-a practicat aceasta
forma de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).
Intre acestea, Elvetia este tara in care a aparut "aventura turistica" (denumirea de
inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d' Oex, unde
englezii au descoperit o lume mirifica (peisaje montane, ape de munte, pajisti bogate cu turme
de vite, oameni primitori) si in care s-au revarsat (peste 700 de turisti in anul 1878), ocupand
toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elvetia gazduieste astazi 10
milioane de turisti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai mare parte functia
agroturistica (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).
Franta are o veche si bogata traditie in organizarea turismului rural, activitatea fiind
aici coordonata de asociatia generala TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez
incurajeaza dezvoltarea acestor zone, inspre care se dirijeaza persoanele cu venituri mai
modeste, promovand un sistem de creditare avantajos si o politica fiscala stimulatoare.
Aceasta explica evolutia rapida a numarului de adaposturi rurale (Gites de France) clasificate
si a numarului de nopti de cazare petrecute (2,5 milioane in 1994).
-
21
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Austria a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural (satele turistice de
recreatie), promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacantele familiale. Sunt
bine reprezentate in Tirol si zona Salzburg pe Valea Dunarii.
Germania a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960, prin organizarea primara a
unui inventar al siturilor care se preteaza la practicarea turismului, cu deosebire fermele bine
intretinute. Cele mai multe au fost inregistrate si functioneaza in Muntii Padurea Neagra
(Schwartzwald), dar la fel de importante sunt si cele raspandite in celelalte landuri de la
Marea Nordului.
In Muntii Alpi, in zonele montane din sud, turismul rural se manifesta ca un puternic
ferment de stimulare a productiei artizanale si a comertului cu produse proaspete de ferma.
Polonia detine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajari turistice rurale aparand
in jurul anului 1970, zonele rurale preluand importante efective turistice interne si
internationale, descongestionand astfel marile zone si centre, practic sufocate in timpul
sezonului. Satele turistice au aparut ca urmare a initiativelor locale pe baza unui nomenclator
de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de catre Centrul National de
Informatii Turistice.
Belgia si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii
care investesc, deruleaza activitatile si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat
productia locala alimentara, cointeresand direct micii producatori.
Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit "vacante active". Sunt oferite
servicii complete (pensiune la ferma) in 22 de asezari rurale cu 3000 de locuri de cazare.
Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacitati de 6-10 persoane, in care se ofera
servicii complete sau partiale, completate cu activitati de agrement diversificate (echitatie,
pescuit, escalada, golf).
Italia a trecut la promovarea pe scara larga a "vacantelor verzi", in care un rol important
revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile, case traditionale,
castele), situate in 20 de regiuni ale tarii (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo,
Calabria, Sicilia). Aceasta activitate este puternic stimulata printr-o publicitate constanta,
ghidul Agroturist care apare din 1995, mentionand informatii foarte pretioase. Traditiile
-
22
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
culturale, gastronomia si vinurile, folclorul, fac din Italia un principal receptor si, in acelasi
timp, un emitator al turismului rural european.
Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare.
Beneficiind de un cadru natural de exceptie, rezultat din alaturarea oglinzilor de apa (18800
lacuri) cu paduri (68% din teritoriul tarii), precum si prezenta noptilor albe, Finlanda ofera
doritorilor de liniste si destindere posibilitati de agrement multiple (schi, pescuit, sauna,
echitatie), inclusiv participarea la diverse lucrari agricole in fermele agroturistice gazda.
In Romania, bazele institutionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972,
cand Ministerul Turismului, a selectat 118 asezari rurale reprezentative, ce urmau a fi
promovate in turism (OMT 297/1972).
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate "sate
turistice" un numar de 14 asezari rurale din 10 judete ale tarii: Bogdan Voda (Maramures),
Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata
(Bacau), Recas (Timis), Tismana (Gorj), Vaideeni (Valcea).
Ulterior, Planul de Amenajare a Teritoriului Naional ( conf. O.U. nr. 142 / 28
octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional, Seciunea a
VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificrile i completarile ulterioare), a determinat
zonele cu resurse turistice de pe teritoriul Romaniei. Din pacate, in ciuda patrimoniului
natural si mai ales cultural deosebit, nici o localitate din zona GAL Orizonturi 2012 nu este
inclusa in acest plan.
Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare -
dispersie:
- concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni verzi;
- dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism fluvial) in
spatiul rural;
Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, un caracter continuu si dispune
de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin
campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor
spatii comune pentru masa, distractii sportive. In acest caz, activitatea de baza a
-
23
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter
permanent (Candea, Erdeli, Simon, 2001). In Franta el reprezinta 28% din totalul sejururilor
estivale si 28% din cel al sejururilor de iarna.
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct de vedere
economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare a unor modele
culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port, gastronomie) si care, dincolo de
functiile politice, administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,
functia de primire a turistilor.
Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea acestor sate
(Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adica elementul esential care
contureaza motivational actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:
- sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran), Tismana
(Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Candreni
(Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanta);
- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov, Garina -
Caras Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);
- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in Subcarpatii
Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu (Gorj), Geoagiu si Vata de
Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);
- sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului,
Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stanesti, Pocruia,
Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras Severin), Pui,
Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului);
- sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna,
Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi,
Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian - cu
renumitele biserici fortificate (in Transilvania);
- satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rasinari
-
24
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
(Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta (Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujoreni
(Valcea), Naruja (Vrancea);
- sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava), Corund
(Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta (Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu
Flori (Dambovita);
- sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovita), Cotesti,
Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzau), Radaseni (Suceava), Siria
(Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Bucium (Iasi), Dabuleni
(Dolj).
Prin O.U. nr. 142 / 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional, Seciunea a VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificrile i
completarile ulterioare), a fost adoptat Planul de Amenajare a Teritoriului Naional.
Printre unitatile administrativ - teritoriale cu resurse naturale si antropice mari si
foarte mari se regasesc si cateva localitati din judetul Olt: orasele Caracal si Corabia, satele
Brancoveni, Calui, Dobrosloveni, Oboga si Poboru.
In ciuda patrimoniului cultural istoric de valoare europeana si a traditiilor
folclorice si mestesugaresti exceptional conservate si inca practicate, localitatea
Vadastra de pe teritoriul GAL Orizonturi 2012 nu se afla pe aceasta lista.
n Europa, n ultimii ani, tot mai multe organisme i institute s-au pronunat n
favoarea dezvoltrii turismului n general i n special a turismului rural.
Consiliul Europei a elaborat campania Lumea rural, iar raportul Adunrii
Parlamentare cu privire la turismul rural i integrarea sa ntr-o politic global, invit toate
statele membre s promoveze turismul rural. Comunitatea European i iniiativele de
dezvolare a activitilor agroturistice i artizanale au la baz: considerentul c spaiul rural
i viaa rural reprezint bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, iar marele potenial al
spaiului rural este n egal msur de interes pentru toi.
Instrumentele principale folosite de Comunitatea European pentru aplicarea politicii
sale n domeniul dezvoltrii rurale sunt: Fondul European de Orientare i Garantare Agricol
(FEOGA); Fondul European al Dezvoltrii Regionale (FEDR); (FSE).
-
25
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
CAPITOLUL 3
BENEFICIILE SOCIALE SI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU
SATUL ROMNESC
Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice ale
populatiei rurala. Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de natura
economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:
Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca
Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale,
confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absentei
unei perspective materiale certe a locuitorilor
Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor
de munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala.
Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca
conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator dect crearea de
noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si n special a celor
de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n
zonele rurale au confirmat rolul turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea
fenomenului de poluare.
Crearea de noi locuri de munca
Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care implementarea
locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat n special practicilor
hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea
turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul
cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.
Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca
Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de utilizare a
fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol. Diversificarea activitatilor
-
26
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
ntr-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine, de asemenea, stabilizarea
populatiei rurale.
Pluriactivitatea
Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza
situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin
prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n completarea activitatii de baza.
Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administratia
locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).
Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att n contextul
declinului unui tip de activitate, ct si n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea
sezoniera a activitatilor agricole.
Promovarea si dezvoltarea serviciilor
Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai mult cu ct
numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii
corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei
(inclusiv a celei turistice), poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor
lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari,
semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale si de
comunicatie .
Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, ct si sporirea acesteia;
acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata a tuturor
variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa
dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de
rennoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.
n special n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si
sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident,
este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica,
-
27
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata
a ofertei turistice.
Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile economice si
politice. Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca
veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin
promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie,
vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea produselor specifice gospodariei sau
satului.
Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze n
activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca urmare a contactelor cu
citadinii, pe langa aportul de varietate. n modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot
deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact
favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.
Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat
Arta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al fiecarei tari.
Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea importantei lor, ct si prin
comercializarea produselor de artizanat.
ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate
si autenticitate a creatiilor artistice rurale .
Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta
mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti
si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului
turistic.
Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care
faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia
turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie
apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii turistice.
-
28
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si
alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati
artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale.
Reabilitarea patrimoniului edilitar
Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei unui flux
turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau restaurarea obiectelor de
interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. n al doilea
rnd, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor
parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.
Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru
nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit,
promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative
benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a investitiilor facute.
Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot
contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.
-
29
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
CAPITOLUL 4
METODOLOGII I SISTEME DE INVESTIGARE A ACTIVITILOR
AGROTURISTICE
Cuantificarea turismului, implicit a progresului economico-social, n viziunea
dezvoltrii durabile, presupune abordarea i aplicarea unor principii i metode care constituie
fundamentul formrii i utilizrii unui set ct mai complet de indicatori.
4.1 Metodologii si indicatori n studiul de fundamentare a turismului durabil.
Este necesar abordarea i aplicarea metodelor adecvate, cum sunt: metoda istoric,
metoda geografic, metoda instituional, metoda interdisciplinar, metoda sociologic,
metoda produsului, metoda economic, metoda managerial, metoda sistemelor.
Sistemul de indicatori care trebuie s se nmnuncheze ntr-un set ct mai complet, a
fost analizat de forumul OCDE, care consider c eficiena lor este cu att mai ridicat cu ct
sursa de informaii este mai larg i mai diversificat. Principalele categorii de indicatori
utilizai la scar larg i la nivel mondial, sunt: indicatorii valorici, indicatorul rezultatului
dezvoltrii economico-sociale, indicatorii compui.
In mod sintetic, turismul durabil poate fi analizat i apreciat prin intermediul tipurilor
de indicatori, cum sunt: indicatori fundamentali: de protecia sitului, presiunea exercitat de
numrul de turiti, intensitatea utilizrii n perioadele de vrf, impactul social, raportul
turiti/rezideni, indicatori rezultai din metodele de studiu a mediului ambiant, gestiunea
deeurilor, procesul de planificare, existena unui plan metodic pentru destinaia turistic n
cauz, ecosistemele fragile, satisfacia populaiei locale, contribuia turismului la dezvoltarea
economiei locale ); indicatori suplimentari ( utilizai numai pe zone turistice (zone de litoral,
zone montane, zone de coast, zone culturale, zone ecologice unice, parcuri naionale
amenajate, mediul urban, patrimoniu cultural, insule mici).
Sistemul de indicatori utilizat n comensurarea activitilor turismului rural. Pot fi
structurai i prin evidenierea principalelor funcii i anume: msurarea cererii turistice,
msurarea ofertei turistice funcionale, analiza impactului turismului internaional (inbound i
outbound). Exprimarea complexitii activitilor agroturistice impune frecvent analize implic
cunoaterea urmtoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali, indicatori ai eficienei
activitii de cazare, indicatori de eficien ai alimentaiei, indicatorii eficienei activitii de
transport turistic, indicatori de eficien economic utilizai la fundamentarea investiiilor
turistice noi.
-
30
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Indicatorii calitii activitii turistice rurale, reflect calitatea ofertei, a efectelor
sociale, cultural-educative i politice.
4.2. Analiza economic i financiar n activitatea de agroturism.
Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie c acestea sunt
destinate pentru obiective noi, fie pentru amenajri sau reamenajri interioare i exterioare.
Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activiti (agricole, turistice, servicii,
etc.) trebuie s se stabileasc un buget de venituri i cheltuieli din care s rezulte sursele de
venituri i costul resurselor utilizate.
Estimarea eficienei economice i sociale n activitatea de agroturism sunt legate de
necesitatea extinderii afacerilor n turismul rural.
Legat de aceste probleme un rol important revine cunoaterii eficienei economice a
produciei agricole ntr-o ferm agroturistic. Nivelul acestei eficiene se poate exprima prin
indicatori tehnici (structura de producie, producia medie anual, produciile totale fizice) i
indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producie, venituri
totale, preurile de valorificare, costuri de producie, profitul, rata profitului).
Pe lng o eficien economic, care se urmrete n orice activitate i implicit n cea de
agroturism i o eficiena social. Aceasta reliefeaz rolul pe care agroturismul l are n
edificarea unui proces evolutiv privind, n principal: mbuntirea calitii vieii, nviorarea
vieii sociale a satelor, crearea de noi locuri de munc, meninerea i dezvoltarea patrimoniului,
nfrumusearea zonelor cu potenialiti agroturistice.
4.3. Afacerea in agroturism, metodologie i implementare
Necesitatea extinderii afacerilor n turism rural la nivel mondial este un fenomen prin
extinderea unor categorii de factori prepondereni. Afacerile din zonele rurale trebuie s fac
fa unor condiii unice, care nu se gsesc la ora.
Pentru acest motiv se impune necesitatea extinderii afacerilor n turismul rural care
reprezint rezultatul creerii condiiilor favorabile de armonizare a unor elemente redate prin:
tipuri variate de ofert pentru cazare; aprovizionare cu produse agroalimentare, de art
popular tradiional, meteuguri i folclor; oferta mprejurimilor naturale i cerinele
ecologice; oferta de locuri de munc pltite n mediul rural; echipamentul infrastructural n
sectorul serviciilor publice i private.
Planul de afacere n agroturism se ntocmete pornind de la: analize care in spre
exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, ncadrarea n oferta agroturistic, cunoaterea
scopurilor pe care ni le propunem, conducerea i participarea n afacere etc. Metodologia de
-
31
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
ntocmire a unui plan de finanare impune evidenierea urmtoarelor elemente legate de
servirea i satisfacerea clienilor/turitilor, existena de inovaie/invenie/imaginaie,
productivitatea, conducerea activitilor turistice, utilizarea resurselor,
programarea/planificarea aciunilor i activitilor, rspunderea civic/social, rezultatul net.
De reinut faptul c transpunerea n practic a oricrei afaceri trebuie s se regseasc
n coninutul politicilor de dezvoltare rural, aliniate la noile tendine pentru integrarea n UE.
Managementul structurilor de primire prin informatizarea activitilor din turismul rural
Site-urile existente n acest domeniu pentru pensiunile rurale sunt nc la nceput, dar cu bune
orientri de perspectiv, nc nu se poate spune c exist site-uri de acest gen concepute n
scopul realizrii unor afaceri i, datorit acestui fapt, constituie o oportunitate.(Alecu, 2006).
Sistemul informatic al unitilor de turism rurale
Brandingul local
Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei persoane,
companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care consta in identificarea
acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii geografice, este insa unul
dificil, datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile clientului.
Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana trebuie sa:
- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume
- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este etichetat
- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja, raspunzand la
intrebarea care este diferenta intre acest brand si altele?
- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt asteptarile
acestuia
Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de branding.
Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale distinctive,
impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi promovat si dezvoltat in
mod natural. Principala functie a unui brand local este de a naste curiozitatea si de a determina
turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai mica, cu atat brandul local este mai
concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este mai dificil ca brandul sa-si indeplineasca
functia de baza, respectiv sa atraga.
Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui grup format din
membrii ai comunitatii preferabil persoane in varsta care sa identifice principalele traditii si
-
32
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
evenimente istorice petrecute in regiune. Este important de definit care dintre aceste traditii
mai sunt inca de actualitate si care au devenit deja legenda. In ambele cazuri vor deveni parte a
brandului, pentru ca multe dintre initiativele din turismul local au avut la baza vechi traditii si
credinte asa cum este cazul Branului, care s-a identificat ca fiind casa Vampirului Dracula,
atragand anual un numar impresionant de turisti straini.
Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta unui simbol
puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe acestia sa consume
respectivul serviciu. Dezavantajul este ca un brand bun atrage multi turisti si in aceste
conditii regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur, pentru a satisface
nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi contracarate printr-o planificare
corecta si o campanie de marketing bine structurata.
Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit va atrage
clienti in mod punctual.
Un brand este mai puternic daca se va concentra pe elementele sale distinctive si nu se
va pierde in detalii fara semnificatie.
Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de o campanie
media articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate vorbi despre brand, alte
evenimente de relatii publice
Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic care sa
transmita esenta brandului
Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si demonstreze
autenticitatea
Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar poate sa fie inclusa in acesta.
Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de salbaticia acesteia
decat de gradul de confort
Un brand este cu atat mai puternic cu cat este mai greu de reprodus si astfel ramane
singur pe piata, reprezentand un principal punct de atractie. Uneori, atunci cand apare un brand
similar il poate distruge pe cel original, in special daca acesta nu este protejat. Pentru
mentinerea si dezvoltarea unui brand local este nevoie si de o sustinere legala a acestuia
Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si
promovarii unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt mai
sustenabile
-
33
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale
Cadrul legislativ de organizare i funcionare : Noiunile de pensiune turistic
rural i pensiune agroturistic sunt definite prin Legea nr. 145/1994, reactualizate n 1999 ca
urmare a Ordinului Autoritii Naionale pentru Turism nr. 61, pentru a fi redefinite i
contopite ntr-o singur noiune de "pensiune turistic rural" prin prevederile Hotrrii
Guvernului nr.1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i
brevetelor de turism, hotrre care se aplic prin ORDINUL MDRT NR. 1051/03.03.2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
licenelor si brevetelor de turism.Ordinele anterioare acestuia , care au fost abrogate o dat cu
intrarea lui n vigoare au fost Ordinul 899/09.02.2011, Ordinul nr 1296/2010 prin care s-a
abrogat la Ordinul 636/2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice.
Clasificarea pensiunilor:
In functie de numarul si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile rurale pot fi notate
din punct de vedere relag cu 1,2,3,sau 4 margarete.
Scopul principal al acestui mod de clasificare il reprezinta protejarea turistilor prin
asigurarea unui set de standarde de confort si calitate a serviciilor
Clasificarea structurilor turistice este decisa de catre Oficiul pentru Autorizare si
Control in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care are
dreptul sa autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activitati turistice.
Legislatia romaneasca stipuleaza o serie de criterii de selectie pentru pensiunile rurale
si urbane, incluzand:
- Numarul de camere
- Facilitatile pentru prepararea si servirea mesei
- Disponibilitatea unor anumite produse
- Elemente sanitare
- Servicii complementare
Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de:
- Maximum 10 camere si maximum 30 de locuri in zonele rurale
- Maximum 20 de camere in zonele urbane
Pensiunile pot functiona in casa proprietarului sau in cladiri independente care asigura
spatii de cazare adecvate si spatii pentru alimentatie pentru turisti.
-
34
ASOCIAIA GRUP DE ACIUNE LOCAL
ORIZONTURI 2012 Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Viina Nou, Jud. Olt
CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| [email protected]
Banca Transilvania IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
Proiect finanat prin Axa 4 Leader
PNDR | Contract de finanare
C431.2021243096002/21.12.2012
Pensiunile agroturistice trebuie sa aiba capacitatea de a-si produce 30% din
ingredientele pentru mese.
Amplasarea pensiunilor, atat rurale cat si urbane, trebuie realizata in zone ferite de
poluare sau alte elemen