Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
1
”Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltarii rurale 2014-2020”
INFORMAȚII PRIVIND DRAFTUL PREDAT:
STUDIU PRIVIND
CALCULUL PIERDERILOR DE VENIT ȘI A
COSTURILOR SUPLIMENTARE
ÎNREGISTRATE DE DEȚINĂTORII DE PĂDURI
CA URMARE A APLICĂRII VOLUNTARE DE
MĂSURI DE SILVOMEDIU*, avându-se în vedere:
I. Calculul pierderilor de venit ca urmare a
nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă
și/sau tăierilor de conservare pe perioada
angajamentului de silvomediu (5 ani), prin
aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor
silvotehnice: I.1. În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din
suprafața angajată și,
I.2. În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de
liniște a suprafeței angajate
II. Calculul costurilor suplimentare înregistrate
ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea
masei lemnoase rezultată din lucrările de îngrijire
(rărituri)
*versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15
(art. 34)
STUDIU realizat de: Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS)
27.06.2014
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
2
Titlul studiului
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu, avându-se în vedere: I.Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor conservare pe perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice:
I.1.În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din suprafața angajată și, I.2.În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de liniște a surafeței angajate
II.Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de îngrijire (rărituri)
Contractul în cadrul căruia s-a realizat studiul
“Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020” Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din 05.08.2014
Consultant
GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG (Lider de Asociere)
Autorul studiului
Datele achiziționate de Consultant prin intermediul studiului au fost colectate, calculate pe baza metodologiei proprii și prezentate de: Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Colectivul de elaborare a studiului a fost format din:
-pentru Cap. I: ing. Radu Brătescu, ing. Florin Achim, ing. Ciprian Brădescu, ing. Gabriel Lazăr, ing. Bogdan Enache, ing. Stelian Găbrian, ing. Alexandru Chirca, ing. Stelian Stângă, ing. Mihai Sandu - pentru Cap. II: dr. ing. Cornel Costăchescu, ing. Diana Silaghi, ing. Cătălin Tudosiu, dr. Ing. Elena Mihăilă, ing. Laurențiu Popovici, ing. Sanda Nistor, ing. Dorina Drăgan
Alte detalii privind studiul Versiunea II a studiului, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34). Data versiunii a II-a: 27.06.2014
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
3
ICAS
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE
Registrul comerţului J 40/450/1991 - Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992 Oraş Voluntari, Bulevardul Eroilor nr. 128, cod 077190, judeţul ILFOv
Telefon: 3503238; 3503239; 3503240; 3503241; 3503242; 3503243; 3503244; Fax:3503245 email: [email protected] http://www.icas.ro
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate
de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de
silvomediu*, avându-se în vedere:
I. Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului
aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe perioada
angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în
efectuarea lucrărilor silvotehnice:
I.1. În cadrul zonei compacte de liniște de minim 20% din suprafața
angajată și,
I.2. În cadrul unităților amenajistice din afara zonei de liniște a
suprafeței angajate
II. Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării
atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de
îngrijire (rărituri)
* versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15
(art. 34) 27.06.2014
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
4
Cuprins
Capitolul I-Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de
conservare pe perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice
....................................................................................................................................................................................................... 6 I.1 Introducere............................................................................................................................................................................ 6 I.2. Scopul si obiectivele studiului ............................................................................................................................................. 6 I.3. Domeniu de aplicare ............................................................................................................................................................ 7 I.4. Angajamente de silvo-mediu si cerinte din legislația națională ........................................................................................... 7
I.4.1. Angajamente de silvomediu ......................................................................................................................................... 7 I.4.2. Condiții din legislația națională .................................................................................................................................... 9 I.4.3. Concluzii privind cerințele angajamentului de silvomediu raportat la legislația națională ........................................ 11
I.5. Metodologia de elaborare a studiului ................................................................................................................................ 14 I.6. Rezultate obţinute .............................................................................................................................................................. 18
I.6.1. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de igienă ......... 18 I.6.2. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de conservare .. 23 I.6.3. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din taieri de regenerare .. 27 I.6.4. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri ...................... 32 I.6.5. Pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de regenerare si rărituri) ........................... 37
I.7. Concluzii și recomandări ................................................................................................................................................... 40
Capitolul II- Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată
din lucrările de îngrijire (rărituri) ................................................................................................................................................. 43 II.1. Consideraţii generale ........................................................................................................................................................ 43 II.2. Obiectivele studiului ........................................................................................................................................................ 44 II.3. Descrierea succintă a tehnologiei de lucru în cazul răriturilor pentru adunatul, scosul şi apropiatul masei lemnoase..... 44
II.3.1. Colectarea lemnului cu tractoare ............................................................................................................................... 46 II.3.2. Colectarea lemnului cu atelaje .................................................................................................................................. 47
II.4.1. Rezultate obţinute.......................................................................................................................................................... 48 II.4.1. Calculul cheltuielilor cu manopera directă ................................................................................................................ 48 II.4.2. Calculul cheltuielilor necesare pentru carburanţi şi lubrifianţi şi calculul cheltuielilor necesare pentru hrana
atelajelor .............................................................................................................................................................................. 50 II.4.3. Calculul cheltuielilor de întreţinere a mijloacelor de exploatare ............................................................................... 52 II.4.4. Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare ................................................................. 53 II.4.5. Estimarea suprafeţelor prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri), la nivel naţional .......... 54
II.5. Concluzii .......................................................................................................................................................................... 55
ANEXA 1 – Fișa Măsurii 8.15
ANEXA 2 – Tabele de calcul a pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat
ANEXA 3 - Calculul manoperei pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri, cu tractoare și atelaje (cai și boi)
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
5
CAPITOLUL I
Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării volumului aferent
tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe perioada angajamentului
de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor restricții în efectuarea lucrărilor
silvotehnice
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
6
Capitolul I-Calculul pierderilor de venit ca urmare a nerecoltării
volumului aferent tăierilor de igienă și/sau tăierilor de conservare pe
perioada angajamentului de silvomediu (5 ani), prin aplicarea unor
restricții în efectuarea lucrărilor silvotehnice
I.1 Introducere
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a conceput metodologia de calcul şi a
determinat pierderile de venit și a costurile suplimentare înregistrate de deținătorii de
păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu, care fac obiectul măsurii
8.15. din P.N.D.R. 2014-2020.
La calculul acestor costuri s-a ţinut cont de prevederile Fişei Măsurii 8.15. din
P.N.D.R. 2014-2020, pusă la dispoziţie de GBI-Consulting la semnarea contractului.
După elaborarea și predarea studiului la beneficiar au apărut modificări în Fișa
Măsurii 8.15 din P.N.D.R. 2014-2020. La solicitarea GBI-Consulting (Anexa 1), I.C.A.S.
a revizuit studiul, în concordanță cu noile prevederi conținute în fișa măsurii (Anexa 1), ce
impun refacerea calculelor din studiul initial.
I.2. Scopul și obiectivele studiului
Articolul 34 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede acordarea sprijinului pentru cei ce se
angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe
angajamente de silvomediu și climatice.
În baza acestui articol a fost elaborată fișa măsurii- fișa actuală a măsurii, pentru
acordarea sprijinului proprietarilor de terenuri forestiere: proprietate privată a persoanelor
fizice și juridice, proprietate publică a unităților administrativ –teritoriale, proprietate
privată a unităților administrativ- teritoriale și asociațiilor ale acestor proprietari de
terenuri.
Obiectivul măsurii privind serviciile de silvomediu, serviciile climatice și
conservarea pădurilor îl constituie creșterea stabilității ecosistemelor forestiere și
îmbunătățirea serviciilor de mediu, inclusiv prin conservarea biodiversității, protecția
resurselor de sol și sechestrarea carbonului în habitatele forestiere, prin crearea pe
perioada angajamentului a unor zone compacte de liniște, în care lucrările silvice vor fi
limitate.
Prin fișa actuală a măsurii este prevăzută implementarea sub-măsurii 15.1- plăți
pentru angajamente de silvomediu, ce conține cerințe specifice pachetelor propuse:
- Pachetul 1 - Asigurarea de zone de liniște
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
7
- Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri
Pentru implementarea acestor pachete este necesară elaborarea unui studiu prin care
să se calculeze costurile medii pentru fiecare pachet, costuri aferente pierderilor de
venituri și costurilor suplimentare ca urmare a adoptării voluntare a acestora.
Scopul principal al studiului de față constă în calculul pierderilor de venit și a
costurilor suplimentare ca urmare a implementării voluntare a celor două pachete de
servicii.
Obiectivele studiului sunt:
- Analiza angajamentelor de silvomediu pentru fiecare pachet de servicii;
- Determinarea elementelor ce conduc la pierderi de venit și costuri suplimentare prin
asumarea angajamentelor de silvomediu;
- Cuantificarea elementelor ce determină pierderi de venit și costuri suplimentare;
- Determinarea efectului global al elementelor identificate în producerea pierderilor de
venit și a costurilor suplimentare ca urmare a adoptării angajamentelor de mediu;
- Definirea contextului de valabilitate a fundamentării pierderilor de venit și a costurilor
suplimentare prin implementarea celor două pachete de servicii.
I.3. Domeniu de aplicare
Studiul actual (versiunea 2) este elaborat pentru a oferi date necesare implementării
celor două pachete în cadrul măsurii privind serviciile de silvo-mediu, serviciile climatice
și conservarea pădurilor, sub-măsura 15.1- Plăți pentru angajamente de silvomediu.
Studiul fundamentează costurile aferente pierderilor de venit și costurilor
suplimentare rezultate prin asumarea voluntară a două angajamente de silvomediu:
1. Asigurarea de zone de liniște
2. Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri
Studiul îsi găsește aplicarea doar în cadrul implementării măsurii privind serviciile
de silvomediu, serviciile climatice și conservarea pădurilor, parte a Programului Național
de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și este elaborat în strictă corelație cu prevederile existente
în actuala fișă a măsurii (Anexa 1).
Modificarea ulterioară a cerințelor prevăzute în actuala fișă a măsurii privind
serviciile de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, pachetul 1- Asigurarea
de zone de liniște, presupune adaptarea/modificarea corespunzătoare a datelor din studiul
actual.
I.4. Angajamente de silvo-mediu și cerințe din legislația națională
I.4.1. Angajamente de silvomediu
Conform fișei măsurii privind serviciile de silvomediu, servicii climatice și
conservarea pădurilor, pachetul 1- Asigurarea unor zone de liniște, solicitanții trebuie să
îndeplinească următoarele conditii:
- să dețină o suprafață de minim 100 ha (individual sau prin asociere);
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
8
- să aibă elaborat amenajament silvic în vigoare sau pentru amenajamentele silvice în curs
de elaborare să aibă ținută Conferința a-II-a de amenajare a pădurilor;
- să participe la solicitarea sprijinului financiar cu toată suprafața deținută de acesta într-un
plan de amenajare;
Prin angajamentul asumat voluntar, beneficiarul măsurii se obligă la:
- delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul suprafeței
eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la
realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de
reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor calamități naturale)
care se continuă din perioada premergătoare angajamentului;
- pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se vor
executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada
angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate
amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la
realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri.
- în situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități
amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute
lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă
lemnoasă;
Pentru îndeplinirea cerințelor specificate anterior, beneficiarii măsurii trebuie:
- să delimiteze, prin enumerarea unităților amenajistice și a suprafețelor acestora, o
suprafață compactă (denumită zonă de liniște) ce reprezintă cel puțin 20 % din suprafața
angajată, delimitată conform precizărilor din fișa măsurii; lucrările permise în zona de
liniște sunt doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a
culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări,
depresaje și curățiri precum și lucrări de reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca
urmare a apariției unor calamități naturale) care se continuă din perioada premergătoare
angajamentului;
- să aibă în vedere, la constituirea zonei de liniște, o zonă adiacentă acesteia ce poate
înlocui parte din zona de liniște în situația producerii unor fenomene ce ar conduce la
extragerea de produse accidentale și care ar trebui să substituie suprafața afectată de
acestea;
- pe suprafața din afara zonei de liniște (restul de 80 % din suprafața angajată) să execute
lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere că pe perioada
angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate
amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la
realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri; fac excepție de la
această cerință, tăierile accidentale produse ca urmare a factorilor destabilizatori, ce se
execută cu prioritate precum și lucrările speciale de conservare cu excepția recoltării de
masă lemnoasă (tăieri de conservare).
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
9
Beneficiarii măsurii privind serviciile de silvomediu, servicii climatice și
conservarea pădurilor sunt proprietarii de fond forestier:
- proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;
- proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale;
- proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale;
precum și asociații ale acestor proprietari.
I.4.2. Condiții din legislația națională
Potrivit prevederilor art. 19 din Codul silvic ,,modul de gestionare a fondului
forestier național se reglementează prin amenajamente silvice". De asemenea, la același
articol se stipulează că ,,perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani,
cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie și alte specii repede
crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 ani sau de 10 ani ".
Prin amenajamentul silvic, pădurile sunt constituite în sisteme și apoi organizate,
modelate și conduse din punct de vedere funcțional, urmărindu-se neîncetat adaptarea
structurii lor la funcțiile social-economice și ecologice care le-au fost atribuite.
Măsurile de gospodărire prevăzute prin amenajament sunt diferențiate în raport cu
funcțiile atribuite arboretelor. Astfel că, în amenajamentul românesc categoriile
funcționale sunt grupate în 6 tipuri funcționale, astfel:
- tipul I- păduri cu funcții speciale de protecție pentru ocrotirea integrală a naturii (TI),
pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn;
- tipul II- păduri cu funcții speciale de protecție situate pe stațiuni cu condiții grele sub
raport ecologic precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă
lemnoasă (TII), impunându-se numai lucrări speciale de conservare;
- tipul III- păduri cu funcții speciale de protecție pentru care nu se admit de regulă decât
tratamente intensive- grădinărit, cvasigrădinărit (TIII);
-tipul IV- păduri cu funcții speciale de protecție pentru care sunt admise pe lângă
gradinărit și cvasigrădinărit și alte tratamente cu impunerea unor restricții speciale de
aplicare (TIV);
- tipul V- păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției (TV) de lemn de
calitate superioară în care sunt admise tratamente adecvate țelurilor urmărite: grădinărit,
cvasigrădinărit, tăieri progresive;
-tipul VI- păduri cu funcții de producție și protecție la care se pot aplica întreaga gamă a
tratamentelor prevăzute în normele tehnice (TVI);
Conform prevederilor Codului Silvic (Legea nr.48/2008), produsele lemnoase
specifice fondului forestier național, sunt reprezentate prin:
- produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;
- produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor;
- produse accidentale, rezultate în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici destabilizatori
sau din defrișările de pădure legal aprobate;
- produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;
- alte produse: arbori și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieți și diferite
produse din lemn.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
10
În ceea ce priveste recoltarea produselor lemnoase din fondul forestier, facem
următoarele precizări:
- recoltarea produselor principale e obligatorie pentru îndrumarea fondului de producție
real către cel optim și face obiectul reglementării procesului de producție lemnoasă în
cadrul amenajamentului silvic, unde la nivelul fiecărei unități de gospodărire prin diverse
criterii și procedee se calculează posibilitatea de produse principale; recoltarea posibilității
de produse principale este un obiectiv al amenajamentului silvic deoarece prin aceasta se
realizează un fond de producție care permite exercitarea cu continuitate pe termen lung, a
funcțiilor de producție și de protecție ale pădurii precum și creșterea stabilității ecologice
și eficacității funcționale a arboretelor; la reglementarea procesului de producție lemnoasă-
produse principale, se iau în considerare arboretele încadrate în tipurile funcționale III-VI;
masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează
din arboretele încadrate în subunităţi de gospodărire pentru care se face reglementarea
procesului de producţie şi care se încadrează ca produse accidentale I, se precomptează ca
produse principale astfel încât fondul de producție real să fie condus către fondul de
producție optim;
- recoltarea produselor secundare se face în cadrul posibilității de produse secundare
calculată separat pentru curățiri și rărituri; conform normelor tehnice de amenajarea
pădurilor, referitor la planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor se face
precizarea că ,,suprafețele de parcurs și volumele de recoltat prevăzute au un caracter
orientativ. ....unitatea silvică are obligația să analizeze modificările survenite ca urmare a
evoluției arboretelor sau a eventualelor calamități produse și să actualizeze prevederile
planului în raport cu noile necesități așa cum prevăd ,,Normele tehnice pentru îngrijirea
și conducerea arboretelor,,;din acest motiv și Ordinul nr. 3814/2012 prevede că: ,,Masa
lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici care, conform
prevederilor Legii nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează
ca produse accidentale II, nu se precomptează.”; produsele secundare se recoltează din
arboretele încadrate în tipurile II – VI funcționale;
- recoltarea produselor accidentale este obligatorie și se realizează cu prioritate;
produsele accidentale sunt încadrate în două categorii: - produse accidentale I - volumul
de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici şi abiotici,
din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de peste 60 de ani, afectate parţial de
factori biotici şi abiotici, sau cel provenit din defrişări legal aprobate; -produse
accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu
vârste de până la 60 de ani, afectate parţial de factori biotici şi abiotici;
- recoltarea produselor de igienă se stabilește să fie făcută anual, pe întreaga suprafață
prevăzută, aplicându-se indici de recoltare diferentiați de 0,5-1,0 mc/ha/an, funcție de
vârsta și starea arboretelor sub raportul consistenței și al sănătății acestora; recoltarea
produselor de igienă se face în momentul apariției acestora; arboretele din care se pot
recolta produse de igienă fac parte din tipurile II-VI funcționale;
În ceea ce privește produsele rezultate din tăieri de conservare, normele tehnice
prevăd că ,,volumul prevăzut a se recolta din arboretele supuse regimului special de
conservare are un caracter orientativ și că nu vor fi incluse în cuantumul posibilității de
produse principale și secundare, luându-se însă în considerare la întocmirea bilanțului de
folosire a producției lemnoase”. Arboretele ce fac obiectul lucrărilor de conservare sunt
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
11
încadrate în tipul II funcțional și fac parte din subunități de gospodărire distincte: SUP M -
păduri supuse regimului de conservare și SUP K - rezervații de semințe.
Arboretele încadrate în tipul I funcțional sunt supuse ocrotirii integrale a naturii
fiind exceptate de la orice fel de exploatare de masă lemnoasă și fac obiectul unei singure
subunități de gospodărire: SUP E – rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii.
Potrivit Codului Silvic (legea nr. 46/2008): ,,Masa lemnoasă afectată de factori
destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează din arboretele încadrate în
subunităţile de gospodărire de tip "E", "K" şi "M", pentru care nu se reglementează
procesul de producţie lemnoasă, precum şi în subunităţile de gospodărire de tip "G" nu se
precomptează.”
I.4.3. Concluzii privind cerințele angajamentului de silvomediu raportat la legislația
națională
Raportând cerințele angajamentului de silvomediu - pachetul 1-Asigurarea de zone
de liniște, la cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională rezultă
următoarele precizări referitoare la:
I. Delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul
suprafeței eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar
lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a
culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv,
descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de
reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor
calamități naturale) care se continuă din perioada premergătoare
angajamentului
- Tăierile de regenerare pot fi executate după încetarea angajamentului de silvomediu cu
mențiunea că posibilitatea decenală de produse principale adoptată de amenajamentul
silvic trebuie recoltată; volumul prevăzut a fi recoltat din tăieri de regenerare poate fi
recoltat parțial și/sau integral în perioada de aplicare a amenajamentului, funcție de anul în
care se încheie angajamentul de silvomediu raportat la anul aplicării amenajamentului (ex.
dacă angajamentul de silvomediu se încheie în primii 5 ani de aplicare ai
amenajamentului (primul cincinal) se poate recolta integral volumul decenal prevăzut a fi
recoltat prin tăieri de regenerare, în schimb, dacă se încheie angajamentul de silvomediu în
ultimii 5 ani de aplicare ai amenajamentului (al doilea cincinal), atunci nu se mai poate
recolta întreg volumul decenal prevăzut a fi recoltat prin tăieri de regenerare;
- Răriturile din cadrul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor având
periodicitățile de intervenție mari (de regulă peste 5 ani) pot fi exceptate pe o perioadă de
cinci ani (durata angajamentului); după încetarea angajamentului, răriturile se vor executa
conform prevederilor amenajamentului silvic și a stării arboretelor; atât suprafața cât și
volumul prevăzut de amenajamentul silvic a fi realizate sunt orientative;
- Tăierile de igienă sunt prevăzute în arboretele în care nu sunt propuse alte lucrări de
genul tăierilor de regenerare, tăierilor de conservare, rărituri, curățiri, degajări etc. cu
indici de recoltare de 0,5-1,0 mc/an*ha. Când cuantumul volumului de recoltat prin tăieri
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
12
de igienă depășește 1 mc/an*ha, acesta devine produs accidental și exploatarea masei
lemnoase se autorizează cu prioritate (O.M. nr.1540/03.06.2011. ,,Exploatarea masei
lemnoase din parchetele cu produse accidentale se autorizează cu prioritate.”
- Tăierile de conservare prevăzute în amenajament au caracter orientativ și pot fi amânate
pe perioada angajamentului de silvomediu.
II. Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de
liniște se vor executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic,
avându-se în vedere că pe perioada angajamentului să nu se intervină cu
lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate amenajistică, cu excepția
cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a
semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări,
depresaje și curățiri
- Tăierile de regenerare își pot adapta periodicitățile de execuție astfel încât să poată fi
executată o singură lucrare în unitatea amenajistică respectivă, pe perioada
angajamentului; de regulă, prin amenajament sunt prevăzute 1-2 intervenții în cadrul
tăierilor de regenerare pe perioada de aplicare a amenajamentului (10 ani);
- Răriturile având periodicități de peste 5 ani, se pot executa o singură dată pe perioada
angajamentului, fără să fie afectat planul lucrărilor de îngrijire din amenajamentul silvic;
- Tăierile de igienă având indici de recoltare orientativi de cca 0,5-1,0 mc/an*ha se pot
executa cu respectarea cerinței din angajamentul de silvomediu; se face precizarea că, în
situația în care cuantumul volumului de masă lemnoasă afectat depășește 1 mc/an*ha,
atunci produsul rezultat este produs accidental și acesta se recoltează cu prioritate;
- Tăierile de conservare, pot fi executate cu o singură dată în unitatea amenajistică pe
perioada angajamentului, fără să fie afectat planul de recoltare din tăieri de conservare
prevăzut de amenajamentul silvic;
- Suprafata eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu este obținută din
suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în
amenajamentele silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional
(exceptată de la orice fel de intervenție);
III. În situatia în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște,
există unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care
în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste
lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă
- Tăierile de conservare se prevăd în subunități de gospodărire de tipul SUP M- păduri
supuse regimului de conservare și SUP K- rezervații de semințe și cuprind arborete
încadrate în tipul II funcțional;
- Volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare are caracter orientativ și ca
atare se poate renunța voluntar la recoltarea acestuia pe perioada angajamentului de
silvomediu; prin renunțarea voluntară la tăierile de conservare pe perioada angajamentului,
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
13
practic, arboretele încadrate în tipul II funcțional sunt transferate, temporar, în tipul I
funcțional (cel mai restrictiv), în care sunt excluse orice fel de intervenții silviculturale; ca
atare, după încetarea angajamentului de silvomediu, beneficiarul sprijinului financiar are
obligația de a recolta anual, volumul anual prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare,
fără a recupera volumul nerecoltat pe perioada angajamentului de silvomediu; cu alte
cuvinte, pe perioada de aplicare a amenajamentului, beneficiarul sprijinului financiar va
recolta cinci posibilități anuale din tăierile de conservare și va pierde volumul aferent a
cinci posibilități anuale din tăieri de conservare din perioada angajamentului;
- Suprafața eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu rezultă din suprafaţă
totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în
amenajamentele silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional
(exceptată de la orice fel de intervenție).
În concluzie, ca urmare a asumării voluntare a cerințelor precizate în fișa măsurii -
pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, analizate prin prisma cerințelor legislației
naționale existente, se pot identifica următoarele pierderi de venit:
- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat prin tăieri de igienă prevăzut de
amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei de
liniște (pe 20 % din suprafața eligibilă) și timp de 4 ani ca urmare a executării lucrărilor
doar într-un an pe perioada angajamentului (pe 80% din suprafață);
- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de conservare prevăzut
de amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei
de liniște (pe 20 % din suprafată) și a renunțării la recoltarea de lemn prin lucrări speciale
de conservare pe suprafața din afara zonei de liniște (pe 80% din suprafață); ca atare,
volumul ramas nerecoltat, în cuantum de 5 posibilități anuale, nu se va recupera pe
perioada aplicării amenajamentului silvic (valabil pe perioada angajamentului), ulterior
încetării angajamentului de silvomediu;
- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de regenerare: având în
vedere că tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul
silvic a fi parcurse cu tăieri de regenerare, dacă în perioada dintre intervenții se impune
extragerea arborilor uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar
volumul astfel extras se precomptează din posibilitatea de produse principale; așadar,
pierderea de masă lemnoasă de pe suprafața prevăzuta a fi parcursă cu tăieri de regenerare
poate fi considerată la nivelul intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu
mențiunea că acest volum de masă lemnoasă trebuie precomptat din posibilitatea de
produse principale (conform prevederilor normelor tehnice); în acest caz, pierderea de
venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața
prevăzută cu tăieri de regenerare timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din
suprafața eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața
eligibilă), ca urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot
executa tăieri de regenerare și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței
măsurii de a executa doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an,
pe perioada angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
14
- Din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri: având în vedere că
tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul silvic a fi
parcurse cu rărituri, dacă în perioada dintre intervenții se impune extragerea arborilor
uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar volumul astfel extras nu
se precomptează din posibilitatea de produse secundare; așadar, pierderea de masă
lemnoasă de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu rărituri poate fi considerată la nivelul
intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu mențiunea că acest volum de
masă lemnoasă nu trebuie precomptat din posibilitatea de produse secundare; în acest caz,
pierderea de venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe
suprafața prevăzută cu rărituri timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din suprafața
eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața eligibilă), ca
urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot executa
rărituri și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței măsurii de a executa
doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an, pe perioada
angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.
- Suprafața eligibilă pentru care e valabil pachetul 1 al cerințelor de silvomediu este dată
de suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în
amenajamentele silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional
(exceptată de la orice fel de intervenție).
I.5. Metodologia de elaborare a studiului
Ținând seama de cerințele și obiectivele studiului și de necesitatea rezolvării acestor
obiective într-un timp relativ scurt, a fost necesar să se recurgă la o metodologie de
culegere și prelucrare a datelor corespunzătoare. În acest scop s-a inițiat o analiză amplă a
modului de rezolvare a problematicii abordate desfășurându-se activități atât de culegere a
datelor din amenajamentele silvice cât și de prelucrare a acestora.
Astfel, la alegerea amenajamentelor silvice din care să se culeagă date necesare
studiului, s-au folosit metode moderne ale statisticii matematice (eșantionajul deliberat).
Culegerea datelor privind aspectele principale luate în studiu s-a făcut prin metode diferite,
de multe ori adoptându-se combinații între ele, pentru sporirea criteriilor de aprofundare.
În principal, metoda de cercetare se bazează pe documentare, analize asupra
principalelor caracteristici luate în calcul, experiment, modelare matematică etc. Prin
documentare s-au consultat şi utilizat amenajamentele silvice, în vigoare, elaborate pentru
fondul forestier proprietate privată și privată/publică a unităților administrativ teritoriale,
adică amenajamentele silvice ale căror beneficiari pot accesa măsura privind serviciile de
silvo-mediu, serviciile climatice și conservarea pădurilor.
Analiza datelor privind suprafața fondului forestier proprietate privată a persoanelor
fizice, juridice, fizice indivize și publică/privată a unităților administrativ teritoriale
precum și repartiția acesteia pe categorii de suprafață s-a făcut utilizând datele obținute în
ultimul Inventar al Fondului Forestier Național (2012).
Având în vedere multitudinea categoriilor de suprafață existente în datele furnizate
de Inventarul Fondului Forestier Național, analiza statistică s-a realizat doar pentru
categoriile de suprafață ce depășesc limita stabilită ca cerință a măsurii ce face obiectul
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
15
implementării (100 ha). Astfel, suprafața fondului forestier proprietate privată a
persoanelor fizice, juridice, fizice indivize și publică/privată a unităților administrativ
teritoriale este de 3284 mii ha și este deținută de un număr de 393 mii
proprietari/deținători. Din această suprafață, doar 2525 mii ha sunt formate din proprietăți
forestiere mai mari de 100 ha deținute de un număr de 2773 proprietari/deținători.
Având în vedere datele prezentare anterior, s-a stabilit procentul minim de 5% din
numărul total de amenajamente silvice, ca fiind acoperitor statistic, din care să se culeagă
date ce să fundamenteze pierderile de venit ca urmare a asumării voluntare a pachetelor de
servicii pe silvomediu.
De asemenea, pentru obiectivizarea rezultatelor studiului, a fost necesară luarea în
considerare a două criterii de repartizare a numărului de amenajamente silvice ce fac
obiectul culegerii datelor:
-Zonele geomorfologice
-Categoriile de suprafață
Din punct de vedere al zonării geomorfologice, datele preluate din Inventarul
Fondului Forestier Național (2012) indică următoarea repartizare a vegetației forestiere: 6
% la câmpie, 37 % la deal și 57 % la munte.
Din punct de vedere, al categoriilor de suprafață mai mari de 100 ha pentru care
există date în Inventarul Fondului Forestier Național (2012), acestea sunt:
-100-500 ha;
-500,01-1000 ha;
-peste 1000 ha;
Numărul minim de amenajamente silvice din care se culeg date de teren este de 139
iar repartizarea acestora pe zone geomorfologice și categorii de suprafață este următoarea:
1. Zona de munte: 79 amenajamente silvice;
din care, pe categorii de suprafață:
- 100-500 ha: 50 amenajamente silvice;
- 500,01-1000 ha: 13 amenajamente silvice;
- peste 1000 ha: 16 amenajamente silvice;
2. Zona de deal: 52 amenajamente silvice;
din care, pe categorii de suprafață:
- 100-500 ha: 33 amenajamente silvice;
- 500,01-1000 ha: 9 amenajamente silvice;
- peste 1000 ha: 10 amenajamente silvice;
3. Zona de câmpie: 8 amenajamente silvice;
din care, pe categorii de suprafață:
- 100-500 ha: 5 amenajamente silvice;
- 500,01-1000 ha: 1 amenajament silvic;
- peste 1000 ha: 2 amenajamente silvice;
Analizând conținutul angajamentelor de silvomediu pentru cele două pachete de
sub-măsuri, rezultă faptul că pierderile de venit pot proveni din:
- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent tăierilor de igienă, pe perioada
asumării angajamentului de către beneficiari;
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
16
- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent tăierilor de conservare, pe perioada de
asumare a angajamentului de către beneficiari;
- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent suprafeței prevăzute a fi parcurse cu
rărituri, pe perioada asumării angajamentului de către beneficiari;
- nerecoltarea unui volum de masă lemnoasă aferent suprafeței prevăzute a fi parcurse cu
tăieri de regenerare, pe perioada asumării angajamentului de către beneficiari;
Având în vedere sursele potențiale pentru pierderile de venit, datele culese din
amenajamentele silvice au cuprins:
- date referitoare la proprietar (denumire);
- anul intrării în vigoare a amenajamentului silvic;
- zona geomorfologică (câmpie, deal, munte);
- unitatea teritorial administrativă (localitatea) pe care e situat fondul forestier;
- județul în raza căruia se află fondul forestier;
- suprafața fondului forestier ce face obiectul amenajamentului silvic (ha);
- suprafața cu pădure și terenuri de reîmpădurit (ha);
- categoria de suprafață în care se încadrează amenajamentul silvic: 100-500 ha; 500,01-
1000 ha și peste 1000 ha;
- suprafața încadrată în tipul I funcțional (SUP E)- ha;
- suprafața încadrată în tipul II funcțional (SUP M si SUP K)- ha;
- suprafețele prevăzute a fi parcurse cu: rărituri, tăieri de conservare, tăieri de igienă și
tăieri de regenerare;
- volumele prevăzute a fi recoltate prin: rărituri, tăieri de conservare, tăieri de igienă și
tăieri de regenerare;
Datele preluate din amenajamentele silvice, pe zone geografice și categorii de
suprafață, au fost analizate și prelucrate rezultând volumele de masă lemnoasă, pe
categorii de lucrări, ce pot constitui pierderi de venit beneficiarilor ce accesează măsura pe
silvomediu.
Valoarea pierderilor a fost calculată pe baza prețului mediu al lemnului din anul
2013 (115,23 lei/mc), calculat la nivel național pe baza datelor statistice și pe volumul de
masă lemnoasă ce constituie pierderea pe perioada angajamentului de silvomediu.
Întrucât, nu s-a dispus de date detaliate privind prețul mediu al lemnului pe zone
geografice sau pe natura de produse, s-a utilizat valoarea medie la nivel național, valoare
ce surprinde corespunzător valoarea pierderilor de venit și prin prisma produselor
lemnoase ce constituie pierderea: produse principale - prin asimilarea masei lemnoase
provenită din tăierile de conservare și produse de igienă provenită din celelalte categorii
de pierderi (tăieri de igienă, rărituri, tăieri de regenerare).
De asemenea, având în vedere că, nu există studii de specialitate care să cuantifice
proporția volumului de masă lemnoasă ce se depreciază în timp, calculul pierderii de venit
s-a realizat ca medie a următoarelor 2 variante:
- Varianta 1 - pierderea integrală a masei lemnoase pe 5 ani aferentă tăierilor de
igienă, tăierilor de conservare, răriturilor și tăierilor de regenerare - pentru suprafața de 20
% ce este delimitată ca zonă de liniște și pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani
aferentă tăierilor de igienă, răriturilor și tăierilor de regenerare și de 5 ani aferentă tăierilor
de conservare –pentru suprafața de 80 % din afara zonei de liniște, în ipoteza că întreaga
masă lemnoasă ce nu se recoltează în cei 5 ani de angajament se pierde ca biomasă (indicii
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
17
de recoltare fiind la nivelul eliminării naturale pentru tăierile de igienă, rărituri și tăierile
de regenerare) și/sau nu se poate valorifica după încetarea angajamentului; pentru tăierile
de conservare volumul de masă lemnoasă nerecoltat pe perioada angajamentului (5 ani) nu
va fi recuperat pe perioada de valabilitate a amenajementelor silvice existente pe perioada
angajamentului de mediu și nu poate fi recuperat nici prin amenajamentele ulterioare
întrucât indicii de recoltare prevăzuți la fiecare etapă de amenajare nu se majorează pe
seama neefectuării tăierilor prevăzute anterior; mai mult, indicele de recoltare rezultat din
studiul actual este de 4,2 mc/an*ha ceea ce reprezintă cca 5-6 arbori/an*ha ce ar face
obiectul tăierilor de conservare (tăierile de conservare se prevăd în arborete mature, trecute
de vârsta exploatabilității tehnice, în care volumul arborelui mediu este de cca 0,7-0,8
mc/arbore).
- Varianta 2 - pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani ai angajamentului de
silvomediu pentru tăieri de igienă, rărituri și tăieri de regenerare și 5 ani pentru tăierile de
conservare - pentru 20 % din suprafața eligibilă (zona de liniște) și pe 2,4 ani pentru tăieri
de igienă, rărituri și tăieri de regenerare și 5 ani pentru tăieri de conservare – pentru 80 %
din suprafața eligibilă (din afara zonei de liniște); în această variantă, ipoteza de calcul este
că se poate valorifica integral, în anul în care se execută lucrarea respectivă sau în primul
an după încetarea angajamentului, masa lemnoasă aferentă anului premergător anului în
care se execută lucrarea, a anului în care se execută lucrarea precum și a ultimului an al
angajamentului (anului 5); în ce privește volumul aferent tăierilor de conservare, pierderea
e integrală pe 5 ani în ambele ipoteze, fiind o cerință asumată voluntar, și nu mai poate fi
recuperată;
- cei 2,4 ani considerați ca pierdere de masă lemnoasă în varianta 2, rezultă ca
medie ponderată a următoarelor 2 situații existente:
- dacă singura lucrare prevăzută a fi executată într-un singur an
pe durata angajamentului în afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) se
execută în primul an sau în anul cinci al angajamentului (anul I sau V), vom înregistra
pierderi aferente a 3 ani și vom valorifica masa lemnoasă aferentă a 2 ani, astfel: pentru
lucrarea executată în anul I: valorificăm masa lemnoasă aferentă anului I și anului V și o
pierdem pe cea aferentă anilor II, III și IV; lucrare executată anul V: valorificăm masa
lemnoasă aferentă anului IV și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I, II și III;
- dacă singura lucrare prevăzută a fi executată într-un singur an
pe durata angajamentului în afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) se
execută în anii II, III sau IV ai angajamentului, vom înregistra pierderi aferente a 2 ani și
vom valorifica masa lemnoasă aferentă a 3 ani, astfel: pentru lucrarea executată în anul II:
valorificăm masa lemnoasă aferentă anului I, II și anului V și o pierdem pe cea aferentă
anilor III și IV; lucrare executată anul III: valorificam masa lemnoasă aferentă anului II,
III și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I și IV; lucrare executată anul IV: valorificăm
masa lemnoasă aferentă anului III, IV și V și o pierdem pe cea aferentă anilor I și II;
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
18
I.6. Rezultate obţinute
I.6.1. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de
recoltat din tăieri de igienă
Conform normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor „prin tăieri de
igienă se urmăreşte asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin
extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt şi
zăpadă, puternic afectaţi de insecte, precum şi a arborilor cursă şi de control folosiţi la
protecţia pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor”.
Deasemenea, normele prevăd faptul că „cu tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi
periodic toate pădurile, după necesităţi impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au
fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale (curăţiri şi rărituri) şi
tăieri de regenerare. În anul parcugerii arboretelor cu asemenea lucrări de îngrijire sau
regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste intervenţii”.
Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat
din tăieri de igienă se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi
transportare a materialului lemnos”.
Intensitatea, respectiv volumul de extras prin aceste lucrări este determinată de
starea de fapt a fiecărui arboret în perioada dată ca rezultat al eliminării naturale. Așadar,
volumul nerecoltat prin tăieri de igienă, ca rezultat al eliminării naturale, este pierdut, el
râmânând în pădure sub formă de arbori morți (biomasă).
Conform normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, prin amenajament, separat
de posibilitatea de produse secundare (din rărituri şi curăţiri), se stabileşte, cu titlu
orientativ, şi volumul posibil de extras prin tăieri de igienă, aplicându-se indici de
recoltare diferenţiaţi, de 0,5 – 1,0 m3/ha/an, în funcţie de vârsta şi starea arboretelor sub
raportul consistenţei şi al sănătăţii acestora, la nivelul eliminării naturale.
Având în vedere scopul şi obiectivele prezentului studiu, precum şi metodologia de
elaborare a acestuia, în tabelul nr. 1 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la
pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin tăierile de igienă
prevăzute de amenajamentele analizate.
Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de
igienă se face în următoarele 2 variante:
- Varianta 1 - Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea integrală a
masei lemnoase pe 5 ani (pe durata integrală a angajamentului de silvomediu): în această
variantă se consideră că și volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) se pierde integral și nu mai poate fi valorificat
ulterior, respectiv în primul an după încetarea angajamentului;
- Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani deoarece în afara zonei de liniște este
permisă o singură intervenție în perioada de angajament; volumul din tăieri de igienă,
aferent anului în care se execută intervenția, poate fi valorificat;
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
19
- Varianta 2 -Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea
integrală a masei lemonase pe primii 4 ani din angajamentul de silvomediu: în această
variantă se consideră că volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) se valorifică integral ulterior încetării
angajamentului de silvomediu respectiv în primul an după încetarea angajamentului;
-Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 2,4 ani: deoarece în afara zonei de liniște este
permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă care
poate fi valorificat este egal cu suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului
în care se execută intervenția, al anului anterior acestuia și al ultimului an al
angajamentului. El variază în funcție de anul în care se execută intervenția, astfel:
- în anul I, pierderile sunt corespunzătoare anilor II, III și IV;
- în anul al II-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor III și IV;
- în anul al III-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și IV;
- în anul al IV-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și II;
- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III.
Media ponderată a numărului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de
igienă nu mai poate fi valorificat, este egală cu 2,4.
Având în vedere că nu există studii de specialitate privind deprecierea lemnului în
timp, prezentăm calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media
celor două variante. Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.1.
Pentru calculul pierderii de venit, se folosesc următoarele notaţii:
1) St = suprafaţa totală a fondului forestier proprietate privată și/sau publică a
unităţilor administrativ-teritoriale inclusă în amenajamentele silvice din eşantion;
St =113402,08 ha
2) Sp = suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi
cuprinsă în amenajamentele silvice din eșantion;
Sp = 111657,56 ha
3) SpI = suprafaţă totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi
cuprinsă în amenajamentele silvice din eşantion, încadrată în tipul I funcţional în care nu
se execută niciun fel de lucrări;
SpI = 3694,00 ha
4) Se = suprafaţă totală eligibilă a fondului forestier proprietate privată și/sau publică
a unităților administrativ teritoriale cuprinsă în amenajamentele din eşantion, calculată ca
diferență dintre suprafața cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi şi
suprafața cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi încadrată în tipul I
funcțional;
Se = Sp - SpI = 107963,56 ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
20
5) n = numărul de amenajamente din eşantion;
n = 139
6) Si = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de igienă în deceniu, conform
amenajamentelor silvice din eşantion;
Si = 44035,67 ha
7) Vi = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, conform
amenajamentelor silvice din eşantion;
Vi = 388129 m3
8) Ii = indice anual de recoltare din tăieri de igienă raportat la suprafata eligibilă,
rezultat din aplicarea formulei:
Vi
Ii = = 0,36 m3/an*ha
10 x Se
9) PMLI = pierderea de masă lemnoasă aferentă tăierilor de igienă este egală cu
volumul anual la hectar (mc/an*ha) rezultat din executarea tăierilor de igienă conform
prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, raportat la suprafata eligibilă, calculat
în cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani:
PMLI11 =0,36 m3/an*ha x 0,2=0,072 m3/an*ha
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLI21 = 0,288 m3/an*ha x 0,8 = 0,230 m3/an*ha
- pierderea totală
PMLI1= 0,072 + 0,230 = 0,302 m3/an*ha
-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLI12 =0,288 m3/an*ha x 0,2 = 0,058 m3/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
21
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
PMLI22 = 0,173 x 0,8 = 0,138 m3/an*ha
- pierderea totală
PMLI2 = 0,058 + 0,138 = 0,196 m3/an*ha
- media variantelor:
PMLIm = (0,302+0,196) : 2 = 0,249 m3/an*ha
10) PML = preţul unitar al masei lemnoase pe anul 2013;
PML = 115,23 lei/m3
11) Valoarea medie a cotației euro-leu pe anul 2013:
1 euro = 4,4190 lei;
12) VLI = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase posibil de
recoltat anual prin tăieri de igienă, conform prevederilor amenajamentelor silvice,
raportată la suprafața eligibilă (lei/mc*ha), calculată în cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
VLI1 = 0,302 x 115,23 = 34,80 lei/an*ha = 7,88 euro/an*ha
- varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
VLI2 = 0,196 x 115,23 = 22,59 lei/an*ha = 5,11 euro/an*ha
- media variantelor:
VLIm = 28,69 lei/an*ha = 6,49 euro/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
22
tabel nr. I.6.1.
pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
mc/an*ha mc/an*ha mc/an*hamc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*hape 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
Din taieri de igiena 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49
Total 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49
euro/an*ha
Varianta 1
Valoarea pierderii de masa lemnoasa
Media variantelor
DATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE IGIENA CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)VARIANTA A- II-A A STUDIULUI
Categorii de pierderi
Pierderi de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an*ha
Varianta 2 Media variantelor Varianta 1 Varianta 2
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
23
I.6.2. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de
recoltat din tăieri de conservare
Potrivit normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor „prin lucrări
speciale de conservare se înţelege ansamblul de intervenţii necesare a se aplica în
arborete de vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse
principale, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării lor fitosanitare, asigurarea
permanenţei pădurii şi îmbunătăţirii continue a exercitării de către arboretele respective
a funcţiilor de protecţie ce li se atribuie, ....”
Lucrările speciale de conservare, se aplică în arboretele încadrate în grupa I
funcţională – păduri cu funcţii speciale de protecţie, în tipul II funcțional, în care sunt
admise intervenţii silviculturale, dar în cazul cărora structurile necesare pentru îndeplinirea
optimă a funcţiilor care le sunt atribuite nu pot fi menţinute sau realizate prin tratamentele
prevăzute de normele de tehnice în vigoare.
Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde, pe lângă alte lucrări, şi următoarele
intervenţii:
- efectuarea lucrărilor de igienă, inclusiv recoltarea produselor accidentale
precomptabile;
- promovarea regenerării naturale prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă.
Volumul de extras prin aceste intervenţii, care reprezintă, practic, tăierile de
conservare, diferă de la caz la caz, în funcţie de necesitatea asigurării permanenţei pădurii
şi a continuităţii funcţiilor de protecţie ale acesteia. Limita minimă a intensităţii
extragerilor va fi corespunzătoare volumului care se impune a fi recoltat prin tăieri de
igienă (nivelul eliminării naturale), iar limita superioară a extragerilor respective diferă de
la arboret la arboret, în funcţie de starea şi de funcţionalitatea acestora, putând merge până
la înlăturarea totală a elementelor îmbătrânite ori degradate, necorespunzătoare, sub raport
funcţional. Cazurile în care intensităţile depăşesc 10% trebuie justificate.
Practic, prin renunțarea la efectuarea tăierilor de conservare pe perioada
angajamentului de mediu, arboretele din tipul II funcțional (respectiv cele din SUP M și
K) pot fi considerate, temporar, mai apropiate de cele încadrate în tipul I funcțional, în
care nu se execută nicio lucrare silviculturală, fiind supuse regimului de ocrotire integrală.
În acest caz, pierderea de masă lemnoasă este reprezentată de volumul prevăzut a fi
recoltat prin tăieri de conservare pe o perioadă de 5 ani (durata angajamentului de
silvomediu), volum ce nu se mai recoltează pe durata aplicării amenajamentului silvic şi
nici nu poate fi recuperată în viitorul amenajament întrucât indicii de recoltare de la o
amenajare la alta nu se însumează. Mai mult, indicele de recoltare rezultat din
amenajamentele analizate este de 4,2 mc/an*ha, ceea ce reprezintă cca 5-6 arbori/an*ha ce
ar putea fi recoltaţi (luînd în considerare faptul că tăierile de conservare se prevăd în
arborete mature, trecute de vârsta exploatabilității tehnice, în care volumul arborelui mediu
este de 0,7- 0,8 mc/arbore).
În acest caz, fiind asumat voluntar acest criteriu al măsurii pe silvomediu prin care
se renunță la recoltarea de lemn prin lucrările speciale de conservare în afara zonei de
liniște (pe 80 % din suprafața eligibilă) iar în zona de liniște (20 % din suprafața eligibilă)
acestea sunt interzise 5 ani, pe perioada angajamentului, pierderea de volum respectiv de
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
24
venit este de 5 posibilități anuale pe toată suprafața ebiligibilă angajată, posibilități ce vor
fi scăzute, în amenajament, din posibilitatea decenală aferentă tăierilor de conservare.
Calculul pierderii de venit se face într-o singură variantă valabilă pentru întreaga suprafață
eligibilă (putând fi diferențiată pe zona de liniște de 20 % și pe zona din afara acesteia
doar prin mărimea suprafeței) și care poate fi folosit, pentru ambele variante de calcul, la
determinarea pierderii totale.
Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat
din tăieri de conservare se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru
aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,
scoatere şi transportare a materialului lemnos”.
Pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin
tăieri de conservare, notaţiile folosite în tabelul 2 din Anexa 2 sunt:
1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, cotația leu-euro, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la
capitolul 6.1.;
2) Sc = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de conservare, conform
amenajamentelor din eşantion;
Sc =11721,79 ha
3) Vc = volumul total posibil de extras prin tăieri de conservare în deceniu, conform
amenajamentelor silvice din eşantion;
Vc = 492832 m3
4) Ic = indice anual de recoltare din tăieri de conservare raportat la suprafața
eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:
Vc
Ic = = 0,46 m3/an*ha
10 x Se
5) PMLC = pierderea de masă lemnoasă aferentă tăierilor de conservare este egală
cu volumul anual la hectar (mc/an*ha) rezultat din executarea tăierilor de conservare
conform prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, raportat la suprafața eligibilă;
PMLC = 0,46 m3/an*ha (din care 0,09 mc/an*ha pentru zona de liniște și 0,37
mc/an*ha pentru restul suprafeței de 80 %)
6) VLC = valoarea exprimată în lei, a masei lemnoase posibil de recoltat anual prin
tăieri de conservare, conform prevederilor amenajamentelor silvice, raportată la suprafața
eligibilă (lei/mc/ha);
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
25
VLC = 53,01 lei/an*ha (din care 10,37 lei/an*ha pentru 20 % din suprafață și
42,64 lei/an*ha pentru 80 % din suprafață)
7) VEC = valoarea exprimată în euro, a masei lemnoase posibil de recoltat anual
prin tăieri de conservare, conform prevederilor amernajamentelor silvice, raportată la
suprafața eligibilă (lei/mc/ha);
VEC = VLC:4,419 =12,00 euro/an*ha (din care 2,35 euro/an*ha pentru 20 %
din suprafață și 9,65 euro/an*ha pentru 80 % din suprafață)
Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.2.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
26
tabel nr. I.6.2.
pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
Din taieri de conservare 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12
Total 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12
euro/an*ha
Varianta 1 Media variantelor
VARIANTA A- II-A A STUDIULUI
DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE CONSERVARE CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)
Categorii de pierderi
Pierderi de masa lemnoasa Valoarea pierderii de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an*ha
Varianta 2 Media variantelor Varianta 1 Varianta 2
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
27
I.6.3. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de
recoltat din tăieri de regenerare
În sensul normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, în vigoare,
tratamentul „cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se
realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor şi a pădurii de la o generaţie la
alta”. Prin aplicarea unuia sau altuia dintre tratamente se urmăreşte, în principal,
asigurarea integrală a regenerării arboretelor în rând la tăiere şi realizarea unor structuri
optime sub raport funcţional.
O componentă a acestui sistem de măsuri biotehnice o reprezintă tăierile de
regenerare prin care se recoltează volumul de masă lemnoasă egal, la nivelul unei
subunităţi de gospodărire, cu posibilitatea adoptată.
În funcţie de perioada de regenerare adoptată, în cursul unui deceniu, în arboretele
prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, se vor executa una sau două intervenţii.
Conform normelor tehnice în vigoare, se vor executa tăieri de igienă şi în arboretele
în curs de regenerare, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor
uscaţi, în curs de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau de zăpadă, iar volumul astfel extras
se va precompta din posibilitatea de produse principale. Prin urmare, în zona de linişte dar
și în afara acesteia, va avea loc o pierdere de venit aferent cuantumului volumului de masă
lemnoasă rezultat în urma acestor extracţii (tăieri de igienă), pentru suprafeţele prevăzute
de amenajament a fi parcurse cu tăieri de regenerare. Practic, intensitatea acestor
interventii va fi egală cu cea a tăierilor de igienă. În acest sens, normele tehnice prevăd
faptul că: „.....cu tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile, după
necesităţi impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul
anterior cu lucrări de îngrijire normale (curăţiri şi rărituri) şi tăieri de regenerare. În
anul parcugerii arboretelor cu asemenea lucrări de îngrijire sau regenerare, igienizarea
se realizează concomitent cu aceste intervenţii”.
Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat
din tăieri de regenerare se face conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru
aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,
scoatere şi transportare a materialului lemnos”.
Având în vedere scopul şi obiectivele prezentului studiu, precum şi metodologia de
elaborare a acestuia, în tabelul nr.3 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la
pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin tăierile de regenerare
prevăzute de amenajamentele analizate.
Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de
regenerare se face în următoarele 2 variante:
- Varianta 1 - Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea integrală a
masei lemnoase pe 5 ani (pe durata integrală a angajamentului de silvomediu): în această
variantă se consideră că și volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) ce se poate recolta de pe suprafața prevăzută cu
tăieri de regenerare, se pierde integral și nu mai poate fi valorificat ulterior, respectiv în
primul an dupa încetarea angajamentului;
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
28
- Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani deoarece în afara zonei de liniște este
permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă ce se
poate recolta de pe suprafața prevăzută cu tăieri de regenerare, aferent anului în care se
execută intervenția, poate fi valorificat;
- Varianta 2 -Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea
integrală a masei lemonase pe primii 4 ani din angajamentul de silvomediu: în această
variantă se consideră că volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) ce se poate recolta de pe suprafața prevăzută cu
tăieri de regenerare, se valorifică integral ulterior încetării angajamentului de silvomediu
respectiv în primul an dupa încetarea angajamentului;
-Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 2,4 ani: deoarece în afara zonei de liniște este
permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă ce se
poate recolta de pe suprafața prevăzută cu tăieri de regenerare și care poate fi valorificat
este egal cu suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului în care se execută
intervenția, al anului anterior acestuia și al ultimului an al angajamentului. El variază în
funcție de anul în care se execută intervenția,astfel :
- în anul I, pierderile sunt corespunzătoare anilor II, III și IV;
- în anul al II-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor III și IV;
- în anul al III-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și IV;
- în anul al IV-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și II;
- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III.
Media ponderată a numărului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de
igienă nu mai poate fi valorificat, este egală cu 2,4.
Având în vedere că nu există studii de specialitate privind deprecierea lemnului în
timp, se prezintă calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media
celor două variante.
Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.3.
Pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin
tăieri de regenerare, se folosesc următoarele notaţii:
1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la capitolul 6.1.;
2) Sp = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu tăieri de regenerare, conform
amenajamentelor silvice din eşantion;
Sp = 14394,06 ha
3) Vp = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, pentru
suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, calculat cu intensitățile
prevăzute pentru tăierile de igienă în amenajamentele silvice din eșantion;
Vp = 134273 m3
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
29
4) Ip = indice anual de recoltare prin tăieri de igienă din suprafața prevăzută a fi
parcursă cu tăieri de regenerare în amenajamentele silvice din eșantion, indice raportat la
suprafața eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:
Vp
Ip = = 0,12 m3/an*ha
10 x Se
5) PMLP = pierderea de masă lemnoasă din tăieri de regenerare, egală cu volumul
anual la hectar care ar rezulta din aplicarea tăierilor de igienă, pentru suprafeţele propuse a
fi parcurse cu tăieri de regenerare, conform prevederilor amenajamentelor silvice din
eşantion, calculată în cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea integrală
a materialului lemnos pe 5 ani:
PMLP11 = 0,12 m3/an*ha x 0,2 = 0,024 m3/an*ha
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLP21 = 0,096 m3/an*ha x 0,8 = 0,077 m3/an*ha
- pierderea totalăă
PMLP1 = 0,024 + 0,077 = 0,101 m3/an*ha
-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLP12 = 0,096 m3/an*ha x 0,2 = 0,019 m3/an*ha
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
PMLP22 = 0,058 x0,8 = 0,046 m3/an*ha
- pierderea totală
PMLP2 = 0,019 + 0,046 = 0,065 m3/an*ha
- media variantelor:
PMLPm = (0,101+0,065):2 = 0,084 m3/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
30
6) VLP = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase aferentă
suprafeței eligibile care ar putea fi extras anual prin tăieri de igienă, pentru suprafeţele
propuse a fi parcurse cu tăieri de regenerare, conform prevederilor amenajamentelor
silvice din eşantion, calculată pe cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
VLP1 = 0,101 x 115,23 = 11,64 lei/an*ha = 2,63 euro/an*ha
- varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
VLP2 = 0,065 x 115,23 = 7,49 lei/an*ha= 1,70 euro/an*ha
- media variantelor:
VLPm = 9,68 lei/an*ha = 2,19 euro/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
31
tabel nr. I.6.3.
pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
Din taieri de regenerare 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19
Total 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19
euro/an*ha
Varianta 1 Media variantelor
VARIANTA A- II-A A STUDIULUI
DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN TAIERI DE REGENERARE CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)
Categorii de pierderi
Pierderi de masa lemnoasa Valoarea pierderii de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an*ha
Varianta 2 Media variantelor Varianta 1 Varianta 2
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
32
I.6.4. Pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de
recoltat din rărituri
Prin rărituri, conform normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor,
se înţeleg acele lucrări „care se efectuează periodic în arborete, după ce acestea şi-au
realizat stadiul de păriş şi apoi în stadiile de codrişor şi codru mijlociu, prin care se
reduce, prin selecţie pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafaţă, micşorându-
se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor
şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora”.
Periodicitatea lucrărilor de rărituri variază în funcţie de formaţia sau grupa de
formaţii forestiere şi de stadiul de dezvoltare al arboretelor, în medie fiind de 5-7 ani.
În perioada dintre intervenţiile cu rărituri prevăzute în deceniu, arboretele vor fi
parcurse cu intervenţii care au în vedere extragerea arborilor bolnavi, defectuoşi, uscaţi,
etc. (tăieri de igienă), asigurându-se, practic, igienizarea pădurii. Intensitatea acestor
extracţii va fi corespunzătoare, în acest interval, tăierilor de igienă. Volumul recoltat prin
aceste intervenţii este inclus în volumul prevăzut a se extrage prin rărituri. Prin urmare,
într-o perioadă necesară asigurării liniştii arboretelor, pierderea de venit aferentă
cuantumului volumului de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri, este egală cu cea
din tăieri de igienă, având în vedere că răriturile se vor executa în anii din afara perioadei
de angajament pentru suprafața aferentă zonei de liniște și cu restricții în afara zonei de
liniște (doar o lucrare într-un singur an pe perioada angajamentului).
În acest sens, normele tehnice prevăd faptul că: „.....cu tăieri de igienă se vor
parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile, după necesităţi impuse de starea arboretelor,
indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale
(curăţiri şi rărituri) şi tăieri de regenerare. În anul parcugerii arboretelor cu asemenea
lucrări de îngrijire sau regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste
intervenţii”.
Identificarea, inventarierea, colectarea şi valorificarea volumului de lemn rezultat din
tăieri de igienă se execută conform O.M. nr.1540/03.06.2011, ordin „pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi
transportare a materialului lemnos”.
Având în vedere scopul şi obiectivele prezentului studiu, precum şi metodologia de
elaborare a acestuia, în tabelul nr. 4 din Anexa 2 sunt prezentate elementele care conduc la
pierderea de venit aferentă masei lemnoase posibil de recoltat prin răriturile prevăzute de
amenajamentele realizate.
Calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de recoltat prin rărituri se
face în următoarele 2 variante:
- Varianta 1 - Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea integrală a
masei lemnoase pe 5 ani (pe durata integrală a angajamentului de silvomediu): în această
variantă se consideră că și volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) ce se poate recolta de pe suprafața prevăzută cu
rărituri, se pierde integral și nu mai poate fi valorificat ulterior, respectiv în primul an după
încetarea angajamentului;
- Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 4 ani deoarece în afara zonei de liniște este
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
33
permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă ce se
poate recolta de pe suprafața prevăzuta cu rărituri, aferent anului în care se execută
intervenția, poate fi valorificat;
- Varianta 2 -Pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă)- pierderea
integrală a masei lemonase pe primii 4 ani din angajamentul de silvomediu: în această
variantă se consideră că volumul din tăieri de igienă aferent ultimului an din cadrul
angajamentului de silvomediu (anul 5) ce se poate recolta de pe suprafața prevăzută cu
rărituri, se valorifică integral ulterior încetării angajamentului de silvomediu respectiv în
primul an dupa încetarea angajamentului;
-Pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă)-
pierderea integrală a masei lemnoase pe 2,4 ani: deoarece în afara zonei de liniște este
permisă o singură intervenție în perioada de angajament, volumul din tăieri de igienă ce se
poate recolta de pe suprafața prevăzută cu rărituri și care poate fi valorificat este egal cu
suma următoarelor volume: volumul corespunzător anului în care se execută intervenția, al
anului anterior acestuia și al ultimului an al angajamentului. El variază în funcție de anul
în care se execută intervenția,astfel :
- în anul I, pierderile sunt corespunzătoare anilor II, III și IV;
- în anul al II-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor III și IV;
- în anul al III-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și IV;
- în anul al IV-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I și II;
- în anul al V-lea, pierderile sunt corespunzătoare anilor I, II și III ;
Media ponderată a numarului de ani de mai sus, pentru care volumul din tăieri de
igienă nu mai poate fi valorificat, este egală cu 2,4.
Având în vedere că nu există studii de specialitate privind deprecierea lemnului în
timp, prezentăm calculul pe cele două variante iar valoarea finală obținută va fi media
celor două variante.
Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.4.
Notaţiile folosite pentru calculul pierderii de venit aferent masei lemnoase posibil de
recoltat prin rărituri sunt:
1) St, Sp, SpI , Se ,n, PML, au aceleaşi semnificaţii și valori ca la capitolul 6.1.;
2) Sr = suprafaţa totală prevăzută a fi parcursă cu rărituri, conform amenajamentelor
silvice din eşantion;
Sr =30254,00 ha
3) Vr = volumul total posibil de extras prin tăieri de igienă în deceniu, pentru
suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu rărituri, calculat cu intensitățile prevăzute pentru
tăierile de igienă în amenajamentele silvice din eșantion;
Vr =273170 m3
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
34
4) Ir = indice anual de recoltare prin tăieri de igienă din suprafața prevăzută a fi
parcursă cu rărituri în amenajamentele silvice din eșantion, indice raportat la suprafața
eligibilă, rezultat din aplicarea formulei:
Vr
Ir = =0,25 m3/an*ha
10 x Se
5) PMLR = pierderea de masă lemnoasă din rărituri, egală cu volumul anual la
hectar care ar rezulta din aplicarea tăierilor de igienă pentru suprafețele propuse a fi
parcurse cu rărituri, conform prevederilor amenajamentelor silvice din eşantion, calculată
în cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea integrală
a materialului lemnos pe 5 ani:
PMLR11 = 0,25 m3/an*ha x 0,2 = 0,050 m3/an*ha
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLR21 = 0,20 m3/an*ha x 0,8 = 0,160 m3/an*ha
-pierderea totală
PMLR1 = 0,050 + 0,160 = 0,210 m3/an*ha
-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani:
PMLR12 = 0,20 m3/an*ha x 0,2 = 0,040 m3/an*ha
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
PMLR22 = 0,12 x 0,8 = 0,096 m3/an*ha
- pierderea totală
PMLR2 = 0,040 + 0,096 = 0,136 m3/an*ha
- media variantelor:
PMLRm = (0,210+0,136) : 2 = 0,173 m3/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
35
6) VLR = valoarea exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase aferentă
suprafeței eligibile care ar putea fi extrasă prin aplicarea tăierilor de igiena pentru
suprafețele propuse a fi parcurse cu rărituri, conform prevederilor amenajamentelor silvice
din eşantion, calculată în cele 2 variante:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
VLR1 = 0,210 x 115,23 = 24,20 lei/an*ha = 5,48 euro/an*ha
- varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
VLR2 = 0,136 x 115,23 = 15,67 lei/an*ha = 3,54 euro/an*ha
- media variantelor:
VLRm = 19,94 lei/an*ha = 4,51 euro/an*ha
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
36
tabel nr. I.6.4.
pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha mc/an*ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
Din rarituri 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51
Total 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51
euro/an/ha
Varianta 1 Media variantelor
VARIANTA A- II-A A STUDIULUI
DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT DIN RARITURI CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)
Categorii de pierderi
Pierderi de masa lemnoasa Valoarea pierderii de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor lei/an/ha
Varianta 2 Media variantelor Varianta 1 Varianta 2
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
37
I.6.5. Pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de
regenerare și rărituri)
Pierderea de venit totală este pierderea de venit aferentă cuantumului volumului de
masă lemnoasă posibil de recoltat prin: tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri de
regenerare și rărituri, respectiv:
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
PMLT1=PMLI1+PMLC+PMLP1+PMLR1=1,073 mc/an*ha;
-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă):
cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
PMLT2=PMLI2+PMLC+PMLP2+PMLR2=0,857 mc/an*ha;
- media variantelor:
PMLTm = PMLIm + PMLC + PMLPm + PMLRm = 0,966 mc/an*ha;
Valoarea totala exprimată în lei respectiv euro, a masei lemnoase posibil de extras
prin cele patru categorii de tăieri, aferentă suprafeței eligibile, este :
- varianta 1- pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 5 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața
eligibilă): cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
VLT1 = VLI1 + VLC + VLP1 + VLR1 = 123,65 lei/an*ha = 27,98 euro/an*ha
-varianta 2 - pentru zona de liniște (20% din suprafața eligibilă): cu pierderea
integrală a materialului lemnos pe 4 ani;
- pentru suprafața din afara zonei de liniște (80% din suprafața eligibilă):
cu pierderea integrală a materialului lemnos pe 2,4 ani:
VLT2 = VLI2 + VLC + VLP2 + VLR2 = 98,75 lei/an*ha = 22,35 euro/an*ha
- media variantelor:
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
38
VLTm = VLIm + VLC + VLPm + VLRm = 111,32 lei/an*ha = 25,19 euro/an*ha
În concluzie, pierderea de venit totală (din tăieri de igienă, tăieri de conservare, tăieri
de regenerare și rărituri) este de 111,32 lei/an*ha respectiv 25,19 euro/an*ha și provine din:
- 19,94 lei/an*ha respectiv 4,51 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de
recoltat prin rărituri;
- 9,68 lei/an*ha respectiv 2,19 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat
prin tăieri de regenerare;
- 53,01 lei/an*ha respectiv 12,00 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de
recoltat prin tăieri de conservare;
- 28,69 lei/an*ha respectiv 6,49 euro/an*ha din volumul de masă lemnoasă posibil de
recoltat prin tăieri de igienă.
Rezultatele sunt prezentate sintetic în tabelul nr. I.6.5.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
39
tabel nr. I.6.5.
pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha mc/an/ha pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total pe 20 % S pe 80 % S total
Din taieri de igiena 0,072 0,23 0,302 0,058 0,138 0,196 0,065 0,184 0,249 8,3 26,5 34,8 6,68 15,9 22,58 7,49 21,2 28,69 1,88 6 7,88 1,51 3,6 5,11 1,69 4,8 6,49
Din taieri de conservare 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 0,09 0,37 0,46 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 10,37 42,64 53,01 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12 2,35 9,65 12
Din taieri de regenerare 0,024 0,077 0,101 0,019 0,046 0,065 0,022 0,062 0,084 2,77 8,87 11,64 2,19 5,3 7,49 2,54 7,14 9,68 0,63 2 2,63 0,5 1,2 1,7 0,57 1,62 2,19
Din rarituri 0,05 0,16 0,21 0,04 0,096 0,136 0,045 0,128 0,173 5,76 18,44 24,2 4,61 11,06 15,67 5,19 14,75 19,94 1,3 4,17 5,47 1,04 2,5 3,54 1,17 3,34 4,51
Total 0,236 0,837 1,073 0,207 0,65 0,857 0,222 0,744 0,966 27,2 96,45 123,65 23,85 74,9 98,75 25,59 85,73 111,32 6,16 21,82 27,98 5,4 16,95 22,35 5,78 19,41 25,19
Varianta 2 Media variantelor
lei/an/ha
Categorii de pierderi
DATE CENTRALIZATE PRIVIND PIERDEREA DE VENIT CA URMARE A ASUMARII ANGAJAMENTULUI DE SILVOMEDIU (PACHETUL 1- ASIGURAREA DE ZONE DE LINISTE)VARIANTA A- II-A A STUDIULUI
euro/an/ha
Valoarea pierderii de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor Varianta 1
Pierderi de masa lemnoasa
Varianta 1 Varianta 2 Media variantelor
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
40
I.7. Concluzii și recomandări
Cerințele ce trebuiesc asumate voluntar de beneficiarii măsurii de silvomediu-
pachetul 1- asigurarea de zone de liniște, precizate în fișa măsurii, sunt:
- delimitarea unei zone compacte de liniște de cel puțin 20 % din totalul suprafeței
eligibile angajate; în această zonă de liniște vor fi permise doar lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la
realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri precum și lucrări de
reconstrucție ecologică (necesar a se realiza ca urmare a apariției unor calamități naturale)
care se continuă din perioada premergătoare angajamentului;
- pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se vor
executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada
angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceiași unitate
amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire,
ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la
realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje și curățiri.
- în situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, există unități
amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute
lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă
lemnoasă;
Pierderile de venit ca urmare a asumării cerințelor precizate anterior au fost
identificate și cuantificate din:
- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat prin tăieri de igienă prevăzut de
amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei de
liniște (pe 20% din suprafața eligibilă) și timp de 4 ani ca urmare a executării lucrărilor
doar într-un an pe perioada angajamentului (pe 80 % din suprafață);
- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de conservare prevăzut de
amenajamentul silvic și ce rămâne nerecoltat timp de 5 ani ca urmare a delimitării zonei de
liniște (pe 20 % din suprafață) și a renunțării la recoltarea de lemn prin lucrări speciale de
conservare pe suprafața din afara zonei de liniște (pe 80 % din suprafață); ca atare,
volumul ramas nerecoltat, în cuantum de 5 posibilități anuale, nu se va recupera pe
perioada aplicării amenajamentului silvic (valabil pe perioada angajamentului), ulterior
încetării angajamentului de silvomediu;
- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din tăieri de regenerare: având în
vedere că tăierile de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul
silvic a fi parcurse cu tăieri de regenerare, dacă în perioada dintre intervenții se impune
extragerea arborilor uscați, în curs de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar
volumul astfel extras se precomptează din posibilitatea de produse principale; așadar,
pierderea de masă lemnoasă de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu tăieri de regenerare
poate fi considerată la nivelul intensității intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu
mențiunea că acest volum de masă lemnoasă trebuie precomptat din posibilitatea de
produse principale (conform prevederilor normelor tehnice); în acest caz, pierderea de
venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața
prevăzută cu tăieri de regenerare timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din
suprafața eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
41
eligibilă), ca urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot
executa tăieri de regenerare și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței
măsurii de a executa doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an,
pe perioada angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.
- volumul de masă lemnoasă posibil de recoltat din rărituri: având în vedere că tăierile
de igienă se pot executa și pe suprafețele prevăzute de amenajamentul silvic a fi parcurse
cu rărituri, dacă în perioada dintre intervenții se impune extragerea arborilor uscați, în curs
de uscare, rupți sau doborâți de vânt sau zăpadă iar volumul astfel extras nu se
precomptează din posibilitatea de produse secundare; așadar, pierderea de masă lemnoasă
de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu rărituri poate fi considerată la nivelul intensității
intervențiilor stabilite pentru tăierile de igienă, cu mențiunea că acest volum de masă
lemnoasă nu trebuie precomptat din posibilitatea de produse secundare; în acest caz,
pierderea de venit este constituită din volumul posibil de recoltat prin tăieri de igienă de pe
suprafața prevăzută cu rărituri timp de 5 ani pentru zona de liniște (pe 20 % din suprafața
eligibilă) și de 4 ani pentru zona din afara celei de liniște (80 % din suprafața eligibilă), ca
urmare a cerințelor măsurii de delimitare a zonei de liniște (în care nu se pot executa
rărituri și nici tăieri de igienă pe durata angajamentului) și a cerinței măsurii de a executa
doar o singură lucrare prevăzută de amenajamentul silvic, într-un an, pe perioada
angajamentului, pe suprafața din afara zonei de liniște.
Suprafața eligibilă pentru care e valabilă cerința de silvomediu este suprafaţa totală
cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi cuprinsă în amenajamentele
silvice din care se scade suprafața încadrată în tipul I funcțional (exceptată de la orice fel
de intervenție). Suprafața totală cu pădure și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi
se regăsește în amenajamentele silvice notată cu indicativul A la categoria ,,folosințe” din
fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier.
Nu fac obiectul măsurii de silvomediu- pachetul 1- asigurarea de zone de liniște,
suprafețele cuprinse în amenjamentele silvice la următoarele categorii de folosințe:
terenuri afectate gospodăririi silvice (B), terenuri neproductive (C), terenuri scoase
temporar din fondul forestier (D), precum și suprafețele încadrate în tipul I funcțional
(respectiv în subunitățile de gospodărire de tip M și K).
Categoriile de pierderi identificate și cuantificate în studiul actual sunt rezultate din
analiza datelor cuprinse în amenajamentele silvice elaborate pentru această categorie de
fond forestier (proprietate privată și/sau publică a unităților administrativ teritoriale),
eșantionate după o metodologie care asigură reprezentativitatea și obiectivitatea
rezultatelor.
Rezultatele obținute în studiul actual sunt valabile strict pentru cerințele cuprinse în
varianta actuală a fișei măsurii (ce este anexată studiului), modificarea ulterioară a
cerințelor fișei măsurii conduce automat la pierderea valabilității rezultatelor.
Pierderile cuantificate în studiul actual sunt pierderi cuantificate pe date existente în
documentul de bază al gestionării pădurilor, cu conținut tehnico- organizatoric și
economic, fundamentat ecologic (amenajamentul silvic).
De asemenea, rezultatele studiului diferențiază pierderile de venit pe zona de liniște
(minim 20% din suprafață) și pe restul suprafeței (80% din suprafață). Pierderile
identificate și cuantificate prin studiul actual sunt identice pe cele două zone doar pentru
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
42
cele rezultate ca urmare a restricțiilor privind tăierile de conservare, motiv pentru care
structurarea studiului s-a făcut diferențiat.
Practic, prin implementarea măsurii de silvomediu- pachetul 1 - asigurarea de zone
de liniște, pierderile suportate de beneficiarii măsurii pot fi mai mari decât cele identificate
în studiu din cauza momentului în care se încheie angajamentul de mediu raportat la anul
aplicării amenajamentului silvic: dacă angajamentul se incheie în primii 5 ani de aplicare
ai amenajamentului silvic, beneficiarii măsurii pot recolta integral posibilitatea de produse
principale și secundare pe durata de valabilitate a amenajamentului (10 ani); dacă
angajamentul se încheie în ultimii 5 ani de aplicare ai amenajamentului silvic, beneficiarii
măsurii nu mai pot recolta integral posibilitatea de produse principale și secundare aferentă
zonei de liniște (minim 20 % din suprafața fondului forestier) dacă aceasta nu a fost
recoltată în primii 5 ani de aplicare a amenajamentului silvic.
Tăierile accidentale (>1mc/an*ha) se vor executa cu prioritate în momentul apariției
lor.
Raportat la prevederile amenajamentelor silvice, prin accesarea măsurii pe
silvomediu - pachetul 1- asigurarea de zone de liniște, se vor înregistra următoarele
modificări de la prevederile amenajamentelor silvice:
- volumul decenal prevăzut a fi recoltat prin tăieri de conservare se va diminua cu cinci
posibilități anuale;
- volumul cuantificat ca pierdere de pe suprafața prevăzută a fi parcursă cu tăieri de
regenerare, volum calculat cu intensitățile tăierilor de igienă (0,5- 1,0 mc/an*ha), va fi
precomptat din posibilitatea decenală a produselor principale; volumul ce se precomptează
se calculează prin înmulțirea suprafeței prevăzute cu tăieri de regenerare cu intensitatea
tăierilor de igienă (raportul între volumul prevăzut a fi recoltat prin tăieri de igienă și
suprafața pe care sunt prevăzute tăierile de igienă).
Se recomandă ca, în cadrul monitorizării aplicării măsurii de silvomediu, evidența
executării lucrărilor să se facă pe ani calendaristici similar evidențelor ținute cu ocazia
aplicării amenajamentelor silvice.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
43
Capitolul II- Calculul costurilor suplimentare înregistrate ca urmare a
utilizării atelajelor la recoltarea masei lemnoase rezultată din lucrările de
îngrijire (rărituri)
II.1. Consideraţii generale
Exploatarea lemnului, prin conceperea şi modul de aplicare a tehnologiilor şi
tehnicilor de recoltare şi scos-apropiatul lemnului, cauzează multe din prejudiciile aduse
fondului forestier.
Exigenţele aplicării unei silviculturi ecologice (ale cărei obiective depăşesc
interesele de profit maxim şi imediat ale agenţilor economici de exploatare a lemnului)
impun şi ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului.
Colectarea lemnului cu tractorul măreşte scurgerea de suprafaţă, compactitatea şi
eroziunea solului, în funcţie de expoziţie, panta terenului, precum şi de volumul şi
lungimea trunchiurilor sau catargelor. La munte, frecvent, pentru recoltarea unei tone de
lemn se distruge peste o tonă de sol. Desigur această degradare depinde mult de
caracteristicile solului, expoziţia şi panta terenului, de intensitatea precipitaţiilor, de
tehnologiile aplicate, etc.
Aşadar, tehnologiile nonecologice de exploatare a lemnului produc importante
dereglări în ecosistemele forestiere. Aceste daune se referă atât la habitatul, cât şi la
elementele componente ale biocenozei. Scade astfel, nu numai rezistenţa la adversităţi a
ecosistemelor forestiere dar şi productivitatea acestora, precum şi puterea lor de control
asupra biotopului şi implicit asupra mediului înconjurător.
Proprietarul de pădure este direct interesat de calitatea proceselor tehnologice din
domeniul exploatărilor forestiere care se desfăşoară în suprafaţa pe care o deţine. Nu se
poate concepe o silvicultură durabilă cu ţeluri multiple pe baze ecologice fără elaborarea şi
aplicarea de ecotehnologii de exploatare a lemnului. Evident, optimizarea tuturor acestor
procese urmează să se realizeze după analize multicriteriale specifice silviculturii. Nu mai
pot fi admise analize bazate doar pe indici de rentabilitate, limitate la activitatea de
exploatare forestieră. Este necesar să fie luate în considerare toate costurile privind cultura
şi refacerea arboretelor exploatate, cele referitoare la conservarea potenţialului funcţional
al ecosistemelor forestiere, precum şi consecinţele ce pot interveni după exploatare în
calitatea factorilor de mediu. De fiecare dată trebuie să se dea prioritate acelor tehnici şi
scheme tehnologice pentru care consumul de muncă şi suma pe termen lung a costurilor
cumulate ale lucrărilor de exploatare, regenerare şi conducere a arboretelor vor fi minime,
în condiţiile conservării calităţii factorilor de mediu.
La elaborarea şi promovarea tehnologiilor de exploatare este imperios necesar să se
ia în considerare următoarele particularităţi ale fondului forestier din ţara noastră:
-aproape 2/3 din suprafaţa pădurilor sunt situate pe terenuri cu pante mai mari de 16
grade, din care 20% se află pe terenuri cu pante de peste 30 grade;
-substratul litologic este, în general, deosebit de friabil; predomină solurile
predispuse la eroziuni sau cu procese erozionale active (peste 90%);
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
44
-mediul geografic românesc este foarte vulnerabil la inundaţii;
-predomină pădurile cele care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie (peste 50%
din suprafaţa pădurilor ţării).
Aşadar, tehnologiile de exploatare trebuie astfel regândite, încât aplicarea lor să nu
afecteze echilibrul ecologic peste capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere, fiind
adaptate la specificul cadrului natural.
Proprietarii de păduri, în dorinţa de a-şi conserva în bună stare pădurile, pot impune
adoptarea soluţiei (nepoluante) de colectare a lemnului rezultat din rărituri cu atelaje.
Restricţiile silviculturale impuse de proprietari vor stimula astfel aplicarea
ecotehnologiilor de exploatare a lemnului.
Sunt necesare însă modificări în privinţa elaborării şi aplicării tehnologiilor pentru
exploatările forestiere în cazul răriturilor, urmărindu-se ca adunatul şi scos-apropiatul
lemnului în parchete să se realizeze cu atelaje, deoarece toate cercetările efectuate în
ultimele 7 decenii au evidenţiat diminuarea substanţială a prejudiciilor aduse fondului
forestier prin utilizarea atelajelor în lucrările de exploatarea a lemnului, comparativ cu
celelalte modalităţi de colectare.
Desigur, va trebui ca cheltuielile suplimentare rezultate din aplicarea unor ecotehnologii
de exploatare a lemnului şi reflectate în obţinerea unor venituri mai mici pentru
proprietarii de pădure, să fie compensate prin măsuri active iniţiate de autorităţile publice
centrale.
II.2. Obiectivele studiului
Obiectivul principal al studiului este acela de a calcula costurile lucrărilor de
colectare a lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executate cu mijloace
mecanizate (tractoare) şi executate cu atelaje (cai, boi), luîndu-se în calcul următoarele
categorii de cheltuieli:
- cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie
socială;
- cheltuielile pentru carburanţi şi lubrefianţi şi cheltuieli pentru hrana atelajelor;
- cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor de exploatare folosite;
- cheltuieli cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare folosite.
Un alt obiectiv al studiului îl constituie estimarea suprafeţelor prevăzute a fi
parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri) şi a volumelor de masă lemnoasă
rezultate prin aplicarea acestor tăieri, pe regiuni geografice şi la nivel naţional, prin
culegerea de date din amenajamente silvice, centralizarea, stratificarea şi prelucrarea-
interpretarea acestora.
II.3. Descrierea succintă a tehnologiei de lucru în cazul răriturilor pentru adunatul,
scosul şi apropiatul masei lemnoase
Răriturile se execută în următoarele stadii de dezvoltare ale arboretelor: păriş,
codrişor şi codru mijlociu. Aceste tipuri de tăieri se aplică pentru a îngriji şi conduce în
mod corespunzător arboretele, urmărind ameliorarea calitativă şi a stării fitosanitare,
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
45
mărirea rezistenţei la acţiunea factorilor destabilizatori biotici şi abiotici, iar din punct de
vedere al exploatării, valorificarea adecvată a masei lemnoase.
Exploatarea masei lemnoase rezultate din rărituri are următoarele caracteristici:
- volum mic rezultat pe unitatea de suprafaţă (20÷50 mc/ha);
- volum redus pe fir (0,035÷0,400/mc, frecvent sub 0,100/mc);
- desime mare a arboretelor în care se intervine;
- număr mare de arbori extraşi la hectar (300÷600 fire/ha);
- pondere mare a sortimentelor de material lemnos de calitate inferioară.
Cel mai important aspect, din punct de vedere silvicultural, al acestui tip de tăiere
este acela de a proteja arborii rămaşi pe picior, impunându-se astfel respectarea
următoarelor reguli de exploatare:
- alegerea unor metode ecoprotective de exploatare;
- doborârea arborilor pe direcţii bine stabilite, cu protejarea arborilor de valoare
rămaşi pe picior (evidenţiaţi în prealabil);
- realizarea în parchete a unor reţele de căi de colectare utilizabile pe întreaga durată
a executării răriturilor.
Colectarea lemnului reprezintă acea parte a procesului tehnologic în care lemnul
este deplasat de la cioată până în platforma primară aflată lângă o cale permanentă de
transport. Această deplasare se face, într-o primă etapă, pe trasee neamenajate, fiind
continuată, în etapa următoare, pe trasee amenajate denumite căi de colectare.
Adunatul este prima etapă din cadrul procesului de colectare caracterizată prin
deplasarea fiecărei piese pe un traseu propriu, pe distanţe scurte, de la locul de doborâre
până la locurile de concentrare a materialului lemnos, în general de-a lungul văilor sau la
confluenţe ale acestora.
Scosul lemnului este o operaţie necesară în unele situaţii (în general în parchetele
din zona de munte), atunci când tasoanele formate prin adunat nu se găsesc în raza de
acţiune a mijloacelor principale de colectare şi constă în deplasarea materialului lemnos
din aceste tasoane până la următoarele confluenţe. În acest caz este necesară amenajarea
sumară a unor căi de scos justificată de cantitatea mai mare de biomasă lemnoasă ce este
deplasată pe un traseu.
Apropiatul lemnului reprezintă operaţia de deplasare a sarcinilor din tasoanele
formate prin adunat (sau adunat şi scos) până în platforma primară ce se află lângă o
instalaţie permanentă de transport. Se utilizează o anumită cale de apropiat amenajată
corespunzător condiţiilor impuse de mijloacele tehnice cu care se realizează deplasarea
materialului lemnos (tractoare, funiculare, atelaje).
În anumite condiţii de teren şi de arboret este posibilă executarea operaţiilor de scos
şi apropiat în mod continuu şi cu aceleaşi mijloace, cazuri în care procesul de colectare
poate fi denumit scos-apropiat.
Dacă mijloacele de colectare folosite la apropiat pot ajunge fără amenajări speciale
până la cioată, procesul de colectare se compune practic dintr-o singură operaţie de
adunat-apropiat.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
46
II.3.1. Colectarea lemnului cu tractoare
Tractoarele sunt în prezent cel mai răspândit mijloc de colectare a lemnului.
Utilizarea acestora a fost continuu extinsă, având la bază următoarelor considerente:
- prezintă o mare mobilitate, fapt ce le permite să-şi schimbe cu uşurinţă şi pe
distanţă mică direcţia de mers, având şi o mare capacitate de trecere peste obstacole;
- au forţă de tracţiune mare;
- prin utilizarea lor creşte productivitatea muncii şi se reduc costurile exploatării
lemnului;
- asigură condiţii bune de muncă sub aspect ergonomic şi al securităţii muncii.
Alegerea unui anumit tip de tractor pentru colectarea lemnului se face, pe de o parte,
în funcţie de particularităţile terenului şi de cerinţele silviculturale specifice, dar este
condiţionată, pe de altă parte, şi de caracteristicile tehnice generale ale tractorului (putere,
sistem de rulare etc.) şi de echipamentele de lucru folosite pentru formarea sarcinii.
Tractoarele forestiere sunt concepute special pentru a deplasa materialul lemnos în
cadrul procesului de colectare, având în dotare echipament de lucru care să asigure
formarea, legarea şi transportul sarcinilor din lemn.
Tractoarele universale, construite în scopul utilizării într-un domeniu mai larg de
activitate, trebuie adaptate condiţiilor de colectare a lemnului prin adăugarea unor
echipamente de lucru corespunzătoare. Echipamentul minim specializat pentru lucrările în
exploatări forestiere, existent pe tractoarele forestiere sau adăugat celor universale, este
format din troliu şi sapă-scut, primul utilizat pentru formarea şi legarea sarcinii, iar sapa-
scut pentru deplasarea acesteia prin semisuspendare şi pentru protecţia punţii din spate a
tractorului.
La alegerea unui tractor dotat cu un anumit echipament de lucru trebuie să se aibă în
vedere condiţiile de teren şi de arboret în care acesta va fi folosit. Pentru terenuri cu pante
mari, care impun amenajarea unor drumuri de tractor şi unde, cu toate aceste amenajări,
utilajul folosit pentru colectare nu poate ajunge până la fiecare arbore doborât, trebuie să
se folosească tractoare cu trolii, lungimea cablului de sarcină fiind suficientă (60÷150 m)
pentru a se putea aduna materialul lemnos de pe suprafeţe mari.
Specializarea tractoarelor forestiere se referă la:
- puterea mai mare a motorului;
- creşterea forţelor de tracţiune datorată aderenţei mai mari prin folosirea pneurilor
de mărimi egale şi de construcţie specială;
- adaptabilitatea la trasee cu raze mici de racordare datorată şasiului articulat.
Tractoarele forestiere specializate sunt dotate cu o lamă asemănătoare celei de
buldozer, montată în partea din faţă. Aceasta se utilizează la efectuarea unor lucrări
superficiale de terasamente, la rectificarea căilor de colectare şi la voltarea buştenilor.
Modul de lucru aplicat la colectarea lemnului cu tractoarele este determinat de
configuraţia terenului, de gradul de dispersie a materialului lemnos, de metoda de
exploatare şi de caracteristicile tehnice ale acestor utilaje.
Un ciclu de lucru este compus din patru faze:
- formarea şi legarea sarcinii;
- cursa în plin;
- dezlegarea sarcinii;
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
47
- cursa în gol.
Prima fază presupune poziţionarea tractorului, desfăşurarea cablului de sarcină,
trasul lemnului şi legarea sarcinii.
Poziţionarea tractorului se face astfel încât numărul de piese ce urmează a fi trase să
fie cât mai mare. Condiţia de stabilitate a tractorului şi de funcţionare normală a troliului
este cea a unui unghi maxim de 15° format între direcţia de tras şi axa longitudinală a
tractorului. Dacă poziţia anumitor piese din lemn nu permite respectarea acestei condiţii,
trebuie să se folosească dispozitive speciale de preluare a sarcinilor transversale (role de
direcţie) fixate pe arborii în picioare. Desfăşurarea cablului de sarcină se recomandă să se
facă manual numai pe distanţe de până la 40 m, datorită efortului considerabil necesar din
partea muncitorului.
Trasul mecanic al pieselor din lemn până lângă tractor se execută după legarea
acestora, prin utilizarea unor ciochinare, la circa 0,5 m de capătul gros. Ciochinarele sunt
formate dintr-un cablu metalic de lungimi variabile, prevăzut la capete cu dispozitive de
prindere: cârlige, inele, ochiuri sau bucle. Veriga ciochinarului se cuplează cu cârligul de
tracţiune, de preferinţă sub piesa din lemn (spre pământ) pentru a se începe deplasarea
sarcinii prin rostogolire, astfel încât să se evite pătrunderea capătului gros în sol. În acelaşi
scop, dar şi pentru reducerea prejudiciilor, se execută olărirea buştenilor sau se folosesc
conuri sau scuturi de protecţie.
Legarea sarcinii la tractor se face după ce au fost trase un număr suficient de piese
din lemn lângă acesta (circa 3 mc pentru tractoarele universale şi 5÷6 mc pentru
tractoarele forestiere).
În funcţie de volumul pieselor şi de numărul acestora, sarcina se leagă astfel încât să
se asigure o strângere bună care să nu se desfacă pe traseu. Dacă este cazul, se leagă
separat, în două părţi, pentru asigurarea unor condiţii mai bune de transport.
Nu este permisă legarea sarcinii direct cu cablul troliului sau prin baterea unor pene,
ci se folosesc ciochinare de lungimi şi diametre adecvate.
Dezlegarea pieselor din lemn, la marginea drumurilor de tractor sau în platforma
primară, se face numai după ce sarcina a fost lăsată pe sol şi a fost slăbit cablul de
tracţiune.
La apropiatul lemnului prin semitârâre se impune legarea “în scurt” a capătului
suspendat al sarcinii pentru ca acesta să urmeze acelaşi traseu ca şi tractorul.
Utilizarea tractoarelor în lucrările de exploatare a lemnului, are pe lângă avantajele
prezentate anterior şi numeroase inconveniente referitoare în principal la prejudiciile
aduse, solului, arborilor şi seminţişurilor.
II.3.2. Colectarea lemnului cu atelaje
Atunci când se doreşte reducerea prejudiciilor aduse solului, arborilor pe picior şi
seminţişului sau atunci când mijloacele mecanice de colectare nu pot fi transportate în
parchet sau nu se justifică economic acest lucru, se utilizează atelajele pentru adunat şi/sau
scos-apropiatul materialului lemnos ce se recoltează.
Animalele ar trebui să rămână principalul mijloc pentru adunatul lemnului de
dimensiuni reduse, rezultat din tăierile de produse secundare.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
48
Cantitatea de material lemnos ce poate fi colectată cu animalele într-o anumită
perioadă de timp depinde de mai mulţi factori, şi anume:
-distanţa pe care se face deplasarea lemnului;
-volumul arborelui mediu;
-panta şi natura terenului;
-starea fizică a animalelor.
Deplasarea sarcinilor se poate face prin târâre (legare directă de atelaj), semitârâre
(semisuspendarea sarcinii cu ajutorul unor scuturi, cărucioare sau sanciuri) sau prin
suspendare (în căruţe sau sănii).
Un cal, o pereche de cai înhămaţi sau o pereche de boi înjugaţi formează un atelaj.
Atelajele sunt echipate cu harnaşament corespunzător (hamuri la cai şi juguri pentru
greabăn la boi).
Atelajul este condus de un caciş, cărăuş sau conducător de atelaj. Cacişul are aupra
sa ciocanul cu care bate pana în lemn şi ţapina cu care ajută la pornirea sarcinii, la
scoaterea penei şi la voltarea pieselor care formează sarcina.
Sarcina se leagă de tânjală (la boi) sau de arcic (la cai). Tânjala are lungimea de 2,5
m şi diametrul la capătul gros de 10÷12 cm. Pentru o manevrare uşoară a sarcinii, trebuie
să se utilizeze modalităţi de legare crespunzătoare: cu lanţuri, cu pene de 10÷15 cm şi
prevăzute cu zimţi sau cu un dispozitiv special denumit cioflâng.
Este recomandată modalitatea de deplasare semisuspendată sau chiar suspendată a
sarcinii pentru că, pe lângă faptul că se reduc prejudiciile aduse solului, sminţişului şi
arborilor în picioare, productivitatea muncii poate creşte cu 30÷50% prin mărirea sarcinii
şi prin diminuarea pierderilor de material lemnos (nu se mai olăresc capetele pieselor).
Când lemnul este adunat în tason, ca urmare a corhănirii, operaţia cuprinde şi faza
de „dat după vite”. Aceasta presupune: desprinderea lemnului din tason, pregătirea
sarcinii, baterea penelor pentru adunat prin târâre, ajutarea pornirii sarcinii prin ridicarea
capătului gros cu ţapina.
Căile de colectare cu atelajele se amenajează sumar prin degajarea terenului de
obstacole pe o lăţime de 1,0÷1,5 m (îndepărtarea resturilor lemnoase, tăierea cioatelor
vechi la nivelul terenului, umplerea gropilor care prezintă pericol pentru animale) şi, dacă
este cazul, pentru a evita alunecarea sarcinii pe versant, pe porţiunile în curbă se fixează
mărginare (o succesiune de piese din lemn rotund aşezate cap la cap şi stabilizate cu
ţăruşi).
Pe traseu, conducătorul atelajului se deplasează lateral, pe partea din amonte, sau în
urma atelajului. Viteza de deplasare este de 50÷100 m/min şi variază în funcţie de
greutatea atelajelor, de panta terenului şi de sensul şi felul deplasării (spre aval sau spre
amonte, cu sau fără sarcină).
II.4.1. Rezultate obţinute
II.4.1. Calculul cheltuielilor cu manopera directă
Cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie
socială aferentă muncitorilor direct productivi s-au determinat pe baza “Normelor de timp
şi producţie unificate pentru lucrările din silvicultură”, folosind grilele de salarizare ale
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
49
muncitorilor direct productivi din Regia Naţională a Pădurilor, valabile începând cu data
de 01.01.2014.
Normele de muncă sunt elaborate pentru adunatul şi apropiatul materialului lemnos
pe două grupe de specii: răşinoase şi foioase moi şi foioase tari şi deasemenea pe tipuri de
mijloace de adunat, scos şi apropiat (tractoare şi atelaje).
Pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executată
cu mijloace mecanizate (tractoare) au fost luate în calcul următoarele categorii de
lucrări:
J.7 Formarea și legarea sarcinii pentru apropiat cu tractoare şi dezlegarea
sarcinii în platforma primară.
Norma de muncă cuprinde: formarea şi legarea sarcinii, legarea pieselor adunate cu
troliul montat pe tractor, voltarea şi manipularea lemnului pentru legare, inclusiv
suspendarea pe sapă a sarcinii. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de
încadrare a IV-a.
J.9 Adunat material lemnos cu trolii montate pe tractoare.
Norma de muncă cuprinde: pentru tractorist – manevrarea tractorului la locul de
adunat, pregătirea şi manevrarea troliului, staţionarea pentru legarea şi dezlegarea pieselor,
adunatul propriu-zis, întreținerea utilajului; pentru legător –desfăşurarea cablului de pe
troliu, manipulatul cablului pentru adunatul fiecărei piese, legarea pieselor, dirijarea
acestora în timpul adunatului şi dezlegarea pieselor. Formaţia de lucru : 1 muncitor
calificat tractorist, grila de încadrare a VII-a, 1 muncitor calificat corhănitor, grila de
încadrare a IV-a.
J.8 Scos, apropiat prin semitârâre material lemnos cu tractoare.
Norma de muncă cuprinde: pregătirea tractorului, deplasarea la şi de la locul de
parcare pe distanţa maximă de 2 000 m, staţionarea pentru legarea şi dezlegarea sarcinii,
apropiatul propriu-zis, întreţinerea tehnică a utilajului în timpul şi la sfârşitul lucrului,
inclusiv alimentarea cu combustibil și lubrifianți. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat
tractorist, grila de încadrare a VII-a.
Pentru colectarea lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) executată
cu atelaje (cai, boi) au fost luate în calcul următoarele categorii de lucrări:
J.1.II.a Pregătit material lemnos și dat după vite.
Norma de muncă cuprinde: desprinderea lemnului din tason sau stivă, pregătirea
sarcinii, baterea penelor pentru adunat prin târâre, ajutarea pornirii sarcinii prin împingere
cu ţapina. Formaţia de lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de încadrare a IV-a.
J.2.IV.b Adunat material lemnos cu atelaje proprii.
Norma de muncă cuprinde: pregătirea atelajului, conducerea acestuia pe
traseu, staţionarea pentru formarea şi legarea sarcinii, ajutarea pornirii atelajului,
adunatul propriu-zis, desprinderea sarcinii inclusiv voltarea pieselor, hrănirea şi adăparea
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
50
animalelor în timpul lucrului, conducerea atelajului la sfârșitul lucrului. Formaţia de
lucru: 1 muncitor calificat corhănitor, grila de încadrare a IV-a.
Cheltuielile cu manopera pentru colectarea lemnului au fost calculate pornind de la
diversele condiţii de exploatare care vizează: distanţa de adunat, distanţa de apropiat,
grupa de specii şi volumul arborelui mediu (Anexa nr. 3).
Astfel, pentru ambele variante de colectare a lemnului (cu tractoare sau cu atelaje) s-
au luat în considerare următoarele: o distanţă medie de adunat de 50 m, trei variante de
distanţe medii de apropiat (100 m, 500 m şi 1000 m), un volum al arborelui mediu sub
0,140 mc/fir şi cele două grupe de specii (răşinoase şi foioase moi şi foioase tari).
Centralizarea datelor obţinute este prezentată în tabelul nr. II.4.1.1..
Cheltuielile cu manopera pentru colectarea lemnului rezultat
din rărituri (lei/mc) Tabelul nr. II.4.1.1.
Mijloace
utilizate pt.
adunat, scos-
apropiat
Distanţa Val. med. pt cele
3 distanţe
Val.
med. pt.
cele 2
grupe de
specii
100 m 500 m 1000 m
R + FM FT R + FM FT R + FM FT R + FM FT
Cai 8.64 9.81 13.84 16.36 20.30 26.09 14.26 17.42 15.84
Boi 8.98 10.23 15.10 19.63 23.49 32.55 15.86 20.80 18.33
Val. med.
atelaje 8.81 10.02 14.47 17.99 21.89 29.32 15.06 19.11 17.09
Tractor 5.51 7.04 7.00 9.75 8.78 12.65 7.10 9.81 8.46
II.4.2. Calculul cheltuielilor necesare pentru carburanţi şi lubrifianţi şi calculul
cheltuielilor necesare pentru hrana atelajelor
II.4.2.1. Consumul de carburanţi şi lubrifianţi
Consumul specific de carburant la colectarea lemnului cu tractoare a fost calculat
pornind de la diversele condiţii de exploatare care vizează zona de relief, condiţiile
climatice, caracteristicile tehnice ale utilajului şi distanţele de adunat şi apropiat.
Astfel, pentru consumul specific de carburant la adunatul lemnului cu tractoare
(l/mc) s-au luat în considerare următoarele: o distanţă medie de adunat de 50 m, un volum
al arborelui mediu sub 0,200 mc/fir, sensul deplasării (spre aval şi spre amonte) şi sezonul
în care se execută lucrările (cald, ploios, rece) (tabelul nr. II.4.2.1.1.).
Pentru consumul specific de carburant la scos-apropiatul lemnului cu tractoare
(l/tkm) s-au luat în considerare următoarele: distanţe de colectare de 100 m, 500 m şi 1000
m, sensul deplasării (spre aval şi spre amonte) şi sezonul în care se execută lucrările (cald,
ploios, rece) (tabelul nr. II.4.2.1.2.). Greutatea medie a unui metru cub de lemn a fost
aproximată ca fiind de 1 tonă.
Consumul de lubrifianţi a fost calculat ca procent din consumul de motorină, astfel:
- ulei motor: 1% din consumul de motorină; - ulei transmisie: 3 % din consumul de motorină.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
51
Consumul specific de carburant la adunatul lemnului cu tractoare (l/mc)
distanţa medie de adunat - 50 m, volum arb. mediu sub 0,200 mc/fir Tabelul nr. II.4.2.1.1.
Sezonul Sensul deplasării Grupa de specii Valori medii
Răşin. + FM Foioase tari
cald spre aval 0.30 0.43 0.36
ploios spre aval 0.41 0.55 0.48
rece spre aval 0.20 0.30 0.25
orice sezon spre amonte 0.52 0.79 0.66
Valori medii 0.35 0.52 0.44
Consumul specific de carburant la scos-apropitatul lemnului cu tractoare (l/tkm)
distanţe de colectare – 100 m, 500 m, 1000 m Tabelul nr. II.4.2.1.2.
Sezonul
Distanţa de scos-apropiat
Val. med. 100 m 500 m 1000 m
aval amonte aval amonte aval amonte cald 0.18 0.20 0.35 0.47 0.55 0.80 0.42
ploios 0.19 0.21 0.39 0.52 0.63 0.90 0.47
rece 0.20 0.26 0.44 0.73 0.74 1.32 0.62
Val. med. 0.19 0.22 0.39 0.58 0.64 1.01 0.51
Total consum motorină (adunat + apropiat) (l/mc) = 0.44 l + 0.51 l = 0.95 l x 6.4
lei/l = 6.08 lei/mc
Consum lubrifianţi:
- ulei motor (1% din consumul de motorină) = 0.00985 l/mc x 10 lei/l = 0.09 lei/mc;
- ulei transmisie (3 % din consumul de motorină) = 0.0285 l/mc x 15 lei/l = 0.43 lei/mc.
Total consum lubrifianţi = 0.09 lei/mc + 0.43 lei/mc = 0.52 lei/mc.
Total consum tractor (carburanţi + lubrifianţi) (lei/mc) = 6.08 lei/mc + 0.52 lei/mc
= 6.60 lei/mc.
II.4.2.2. Consumul de hrană pentru atelaje
Hrănirea cailor de tracţiune
1. în perioada de stabulaţie (iarna):
- 10-12 kg fân;
- 10-12 kg sfeclă furajeră sau 8-10 kg siloz;
- 3-6 kg nutreţuri concentrate.
2. în perioada de vară:
- 15-25 kg masă verde;
- 3-4 kg fân;
- 3-6 kg nutreţuri concentrate.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
52
Raţia zilnică se dă în 3 tainuri în ordinea: fân - nutreţuri concentrate - furaje
suculente. După efort, calul este lăsat să se odihnească 30 de minute, apoi primeşte hrana
şi este lăsat în repaus aproximativ 1 oră.
Adăparea cailor de tracţiune
- 20-40 litri de apă pe zi, cu temperatura optimă de 10-12 grade Celsius;
- apa rece şi adăparea imediat după efort pot determina colici şi congestii intestinale
grave;
- caii trebuie să aibă la discreţie bulgări de sare pentru lins sau în amestecul
concentrat se încorporează 30-40 g sare şi 40-60 g praf de oase.
Pentru hrana cailor au fost luate în considerare următoarele cantităţi de furaje (iar
preţurile luate în calcul reprezintă valori medii ale furajelor din principalele regiuni
geografice ale ţării): 12 kg fân (1 leu/kg) + 12 kg furaje suculente (1 leu/kg) + 5 kg furaje
concentrate (tain) (2 lei/kg) = 12 lei + 12 lei + 10 lei = 34 lei / cap x 2 = 68 lei / zi – costul
hranei pentru 1 atelaj cu doi cai.
Pentru boi, care au o greutate cu aproximativ 50% mai mare decât cea a cailor,
cantitatea de nutreţuri pe care o consumă zilnic creşte cu acelaşi procent, 68 lei x 1,5 = 102
lei / zi – costul hranei pentru 1 atelaj cu doi boi.
Media pentru cele două tipuri de atelaje (cai şi boi) este de 68 + 102 = 170 / 2 =
85 lei / zi.
Animalele trebuie hrănite şi în zilele nelucrătoare, astfel că se adaugă un spor de
40%, iar costul mediu al hranei zilnice pentru un atelaj devine 85 x 1.4 = 119 lei/zi.
Norma de producţie medie pentru un atelaj este de 6.65 mc/zi (valori calculate
luând în considerare cele două tipuri de atelaj cai şi boi, şi trei distanţe medii de apropiat
100 m, 500 m şi 1000 m).
Total cost hrană atelaj (exprimat în lei / mc) = 119 lei/zi / 6.65 mc/zi = 17.89
lei/mc.
II.4.3. Calculul cheltuielilor de întreţinere a mijloacelor de exploatare
Pe parcursul folosirii lor în producţie utilajele sunt supuse procesului de uzură fizică
şi morală. Pentru a le menţine într-o bună stare de funcţionare, utilajele se repară,
înlăturându-se defecţiunile constatate.
Pentru a reduce probabilitatea apariţiei reparaţiilor accidentale (care perturbă ciclul
de producţie şi implică costuri suplimentare) se întocmesc planuri anuale de reparaţii
aferente fiecărui utilaj în parte. Planurile de reparaţii cuprind toate tipurile de intervenţii
tehnice, necesitatea de fi executate şi zilele aferente respectivelor intervenţii.
Pentru a estima cheltuielile de întreţinere a mijloacelor de exploatare folosite am
solicitat de la agenţi economici care execută lucrări de exploatare a lemnului informaţii în
legătură cu costul pieselor de schimb folosite şi cheltuielile de întreţinere şi reparaţii
(curente, planificate şi accidentale) şi informaţii privind costurile întreţinerii atelajelor.
Pe baza acestor informaţii s-au calculat costurile medii ale lucrărilor de întreţinere,
atât în cazul tractoarelor, cât şi în cazul atelajelor.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
53
Cheltuieli de întreţinere tractoare
Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a tractoarelor au însumat costul lucrărilor
de întreţinere, costul lucrărilor de reparaţii curente, costul lucrărilor de revizii tehnice şi
costul pieselor de schimb, rezultând: - costul lucrărilor de reparaţii curente utilaje – 0.17 lei/mc - costul lucrărilor de revizii tehnice utilaje – 0.95 lei/mc Total cheltuieli de întreţinere tractoare: 0.17 lei/mc + 0.95 lei/mc = 1.12 lei/mc.
Cheltuieli de întreţinere atelaje
Îngrijirea cailor de tracţiune
- la terminarea programului calul este deshămat, se tratează eventualele plăgi, se
realizează ţesălarea, perierea, stergerea corpului, regiunile murdare sunt spălate, iar vara se
recomandă îmbăierea generală;
- din 2 în 2 luni caii sunt potcoviţi, iar la o lună se despotcovesc şi se ajustează
copita;
- pentru a preveni apariţia crăpăturilor, copitele sunt unse de 2 ori pe săptămână.
Au fost luate în calcul următoarele costuri:
- examen medical 2/an x 100 lei = 200 lei/an
- potcoave (15 lei/buc.) 4/cal/2 luni = 15 x 4 x 6 x 2 cai = 720 lei/an
- caiele (0.5 lei/buc.) 6/potcoavă x 4 x 6 x 2 cai = 144 lei/an
Total cheltuieli de întreţinere atelaje: 1064 lei / 1600mc/an = 0.67 lei/mc
II.4.4. Calculul cheltuielilor cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare
Pentru a calcula amortizarea mijloacelor de exploatare folosite s-au utilizat datele
prezentate în “Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe” (HG nr. 2139/2004).
În acest catalog duratele normale de funcţionare sunt următoarele:
- pentru tractoare (maşini, utilaje şi instalaţii pentru silvicultură): 8-12 ani;
- pentru cai (cai de reproducere şi de muncă): 8-12 ani;
- pentru boi (boi şi bivoli de muncă): 5-9 ani.
S-a optat pentru alegerea unei durate normale de funcţionare de 8 ani, atât pentru
tractoare, cât şi pentru atelaje.
Cantitatea medie de masă lemnoasă colectată anual cu 1 tractor sau cu 1 atelaj a fost
calculată folosind normele de producţie existente în “Norme de timp şi producţie unificate
pentru lucrările din silvicultură”.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
54
Tractor echipat cu troliu
Cost achiziţie (tractor 37000 €, TAF 55000 €) valoare medie 46000 € x 4.4 lei/€ = 200000
lei/tractor.
Durata normală de funcţionare: 8 ani
Cantitatea medie de masă lemnoasă scoasă cu 1 tractor pe an (calculată folosind norma
de producţie): 10000 mc/an
Cheltuieli amortizare tractoare 200000 lei / 8 ani / 10000 mc/an = 2.5 lei/mc.
Atelaje
Pentru cai
2500 lei/cap x 2 = 5000 lei perechea
1000 lei hamuri x 2 = 2000 lei
Cost achiziţie 7000 lei/atelaj cai
Pentru boi
4500 lei/cap x 2 = 9000 lei perechea
1500 lei jugul pentru boi
Cost achiziţie 10500 lei/atelaj boi
Cost mediu atelaj 8750 lei
Durata normală de funcţionare: 8 ani
Cantitatea medie de masă lemnoasă scoasă cu 1 atelaj pe an (calculată folosind norma
de producţie): 1600 mc/an
Cheltuieli amortizare atelaje 8750 lei / 8 ani / 1600 mc/an = 0.68 lei/mc
II.4.5. Estimarea suprafeţelor prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere
(rărituri), la nivel naţional
După cum s-a amintit, prin metodologia de lucru s-a stabilit procentul minim din
numărul total de amenajamente silvice (5% - acoperitor statistic), din care să se culeagă
date privind suprafeţele prevăzute a fi parcurse cu tăieri de îngrijire şi conducere (rărituri).
S-au cules date din 139 amenajamente silvice repartizate astfel: 8 amenajamente
silvice în zona de câmpie, 52 amenajamente silvice în zona de deal şi 79 amenajamente
silvice în zona de munte.
Datele preluate din amenajamentele silvice au fost centralizate, stratificate şi
prelucrate pe regiuni geografice, rezultând suprafeţele ce vor fi parcurse cu rărituri şi
volumul de masă lemnoasă ce se preconizează a fi recoltat în urma executării acestor tăieri
(Anexa nr 2 tabel nr.6).
În sinteză, datele privind execuţia răriturilor se prezintă în tabelul nr. II.4.5.1.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
55
Suprafaţa parcursă cu rărituri şi volumul de masă lemnoasă extras prin aceste tăieri,
pe regiuni geografice şi la nivel naţional Tabelul nr. II.4.5.1.
Regiunea geografică Total
Câmpie Deal Munte
Suprafaţa totală (ha) 6830 36912 69659 113402
Suprafaţa rărituri (ha) 2342 12915 14996 30254
Sup. rărit. /Sup. totală
(%)
34 35 21 26
Volum recoltat (mc) 53980 279764 446495 780239
Vol. recolt./sup. rărit.
(mc/ha) 23.05 21.66 29.77 25.8
Analizând datele prezentate se evidenţiază faptul că aproximativ 26% din suprafaţa
fondului forestier este parcursă cu rărituri iar volumul mediu de masă lemnoasă ce se
preconizează a fi recoltat prin aceste tăieri este de 25.8 mc/ha.
II.5. Concluzii
Au fost calculate costurile lucrărilor de colectare a lemnului rezultat din rărituri
(adunat, scos, apropiat) executate cu mijloace mecanizate (tractoare) şi executate cu atelaje
(cai, boi), rezultând următoarele cheltuieli:
Cheltuielile cu manopera directă inclusiv cheltuielile cu asigurările şi protecţie
socială
- pentru tractoare: 8.46 lei/mc
- pentru atelaje: 17.09 lei/mc
Cheltuielile pentru carburanţi şi lubrefianţi şi cheltuieli pentru hrana atelajelor
- pentru tractoare: 6.60 lei/mc
- pentru atelaje: 17.89 lei/mc
Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor de exploatare folosite
- pentru tractoare: 1.12 lei/mc
- pentru atelaje: 0.67 lei/mc
Cheltuieli cu amortizarea aferentă mijloacelor de exploatare folosite
- pentru tractoare: 2.50 lei/mc
- pentru atelaje: 0.68 lei/mc
Însumând cele patru categorii de cheltuieli, valoarea medie a costurilor lucrărilor de
colectare a lemnului rezultat din rărituri (adunat, scos, apropiat) este de:
- pentru tractoare: 18.68 lei/mc
- pentru atelaje: 36.33 lei/mc
Se constată că, în cazul folosirii atelajelor pentru colectarea lemnului rezultat în
urma răririi arboretelor, costurile sunt cu 17.65 lei/mc mai mari decât în cazul utilizării
tractoarelor. Această valoare, exprimată în euro (la un curs de 4.419 lei/euro) este de 4
euro/mc.
Calculul pierderilor de venit și a costurilor suplimentare înregistrate de deținătorii de păduri ca urmare a aplicării voluntare de măsuri de silvomediu* * versiunea a II-a, ajustată conform versiunii revizuite a fișei măsurii 15 (art. 34) 27.06.2014
56
Suprafaţa fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice, juridice, fizice
indivize şi publică/privată a unităţilor administrative teritoriale, şi care poate face obiectul
finanţării prin această măsură (formată din proprietăţi mai mari de 100 ha) este de
2525000 ha.
Din datele extrase din amenajamentele silvice, ponderea suprafeţelor parcurse cu
rărituri este de 26% din suprafaţa fondului forestier. Rezultă astfel că din cele 2525000 ha,
660300 ha vor fi parcurse cu rărituri într-un deceniu, deci aproximativ 66000 ha anual.
Din aceleaşi date, volumul mediu de masă lemnoasă prevăzut a fi recoltat este de
25.8 mc/ha. Prin înmulţirea costului suplimentar al recoltării lemnului rezultat din rărituri
prin utilizarea atelajelor (4 €/mc) cu volumul mediu de masă lemnoasă prevăzut a fi
recoltat în urma execuţiei răriturilor (25.8 mc/ha) s-a obţinut valoarea medie a
compensaţiei ce se poate acorda deţinătorilor de pădure 103.2 €/ha.