-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
1/190
BUCUREŞTI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1Telefon/fax: 312 40 69
Studiu privind situaţia tinerilor
care părăsesc sistemul de protecţiea copilului
Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care
păr ăsesc sistemul de protec ţ ie a copilului
Coordonator d-na Maria Muga,Secretar de stat în Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şiFamiliei - Departamentul "Asistenţă Socială şi Politici Familiale"
Colectiul de realizare:
Nicolina Racoceanu CS IAniela Alexandrescu CS
Andra-Bertha Polch CS
2005
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIULMUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
2/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
1
Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului.
1. Consideraţii generale
Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie de persoane care necesită o atenţie şi o
grijă specială din partea statului fiind privaţi de afecţiunea şi sprijinul unui mediu familial
natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal
de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte.
Anual, aproximativ 5000 de tineri urmează1 să păr ăsească sistemul de ocrotire fiind nevoiţi să se
integreze în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu
atât mai dificilă pentru tinerii care au beneficiat până la aceasta vârsta de o protecţie în sistemul
de ocrotire public sau privat şi r ămân f ăr ă nici un sprijin, în lipsa unui suport familial.
Numărul mare al copiilor instituţionalizaţi este o grea moştenire a regimului comunist.
Perpetuarea încă multă vreme după anul 1990 a sistemului de ocrotire instituţionalizat s-a datorat
în mare parte dezvoltării anevoioase a sistemului de servicii sociale în anii tranziţiei, ca urmare a
lipsei unui cadru legal care să reglementeze organizarea şi finanţarea acestora, precum şimodalităţile de furnizare şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate că s-au f ăcut
eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa a copiilor aflaţi în instituţiile de ocrotire şi s-au
dezvoltat unele măsuri alternative la instituţionalizare, numărul copiilor aflaţi în aceste
aşezăminte este încă foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.
Procentul copiilor cu vârsta 0-3 ani din totalul copiilor aflţti in instituţii - 4,12%;Procentul copiilor cu vârsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;
CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL
publice 411 475 1534 2572 5988 10773 5610 27.363
private 164 302 886 945 1314 1474 373 5.458
TOTAL 575 777 2.420 3.517 7.302 12.247 5.983 32.821
procentaj 1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25% 37,3% 18,2% 100%
Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
3/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
2
Procentul copiilor cu vârsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;
La începutul anului 2005 se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, între care o
pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 12.247 copii
şi 5.983 copii de 18 ani şi peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a
faptului că măsurile alternative la instituţionalizare au început să funcţioneze prin dezvoltareaserviciilor de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate în familii substitutive (asistenţi maternali,
rude până la gradul IV inclusiv). Astfel, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada
2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14
ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să păr ăsească anual
sistemul de protecţie.
Numarul de copii si tineri în vârstă de 14-17 ani, 18 ani şipeste, aflati în evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005
107115721
1519 392
Public 14-17 Public >18 Privat 14-17 Privat >18
Sursa de date: ANPDC
Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi
marginalizării deoarece:
întâmpină greutăţi la angajare fiind expuşi şomajului;
sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei;
nu au o locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare; cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, exploatării sexuale;
nu au familie şi nici mijloace proprii de subzistenţă.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
4/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
3
Dintr-un studiu realizat în 2003 cu finanţarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au
fost instituţionalizaţi mai mult de 10 ani reiese că mediul de tip „cazon”, marcat de violenţă, mai
ales în raport cu cei nou veniţi sau de vârstă mai fragedă, lipsa afecţiunii şi ruperea contactelor
cu societatea reală le alterează capacitatea de integrare în societate la ieşirea din instituţie,
suferind un şoc în lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunităţii locale.
Adesea ei nu ştiu să practice o meserie, au o educaţie precar ă şi capacitate scăzută de
socializare. Nu sunt obişnuiţi să ia decizii şi să ducă o viaţă socială independentă pentru că nu au
primit aceste deprinderi în sistemul instituţionalizat de protecţie socială. Aceste deficienţe se
datorează în mare parte organizării sistemului de protecţie a cărui reformare nu s-a încheiat.
Aspectele deficitare se datorează în mare parte şi insuficienţei resurselor umane în domeniu şi a
lipsei personalului cu pregătire de specialitate, precum şi slabei dezvoltări a sistemului de
servicii sociale pentru această categorie de persoane ameninţată de riscurile sociale care potconduce la marginalizare şi excludere socială.
Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au tr ăit în instituţie arată o altă slă biciune
datorată deficienţelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacităţii de
adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatări studiul finanţat de UNICEF3
supune atenţiei faptul că orice soluţii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea
puţine şanse de reuşită. Soluţiile ar trebui găsite de către comunitatea locală care să-şi asume
întreaga responsabilitate.
Studiul evidenţiază, totodată, slă biciunile specifice sistemului nostru de protecţie socială
legate de categoria tinerilor care păr ăsesc instituţiile de ocrotire şi anume:
lipsa unui acompaniament social personalizat care să urmărească rezolvarea fiecărui
caz în parte în funcţie de particularităţile acestuia;
lipsa monitorizării pe o perioadă mai îndelungată de către serviciile de asistenţă
socială şi protecţie a copilului a modalităţilor de integrare a acestor tineri în viaţa
socială şi profesională.
2 Monitorizarea efectelor instituţionalizării pe termen lung. Studiu pilot în judeţul Prahova finanţat de Reprezentanţa UNICEF înRomania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu2 idem
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
5/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
4
Cea mai grea problemă pe care o întâmpină aceşti tineri r ămâne găsirea unei locuinţe şi a
unui loc de muncă care să le permită începutul unui trai independent.
Această problemă revine în responsabilitatea organismelor locale care, potrivit
prevederilor legislative, au responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale. Cunoaşterea
permanentă a situaţiei în plan local privind nevoile de asistenţă socială a grupurilor defavorizate,
în care se înscrie şi categoria tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie, existenţa unei baze de
date privind aceste nevoi creează posibilitatea stabilirii unui plan de măsuri pe termen scurt şi
lung şi alocarea pe această bază a resurselor financiare în bugetele locale.
De asemenea, o mai bună politică în plan local de încurajare şi dezvoltare a
parteneriatului cu societatea civilă ar putea avea o contribuţie importantă la rezolvarea nevoilor
sociale.
Din analiza datelor privind eşaloanele de tinerii care păr ăsesc sistemul de protecţie lanivel naţional în perioada 2004 - 2005 rezultă că faţă de anul 2003 acestea sunt mai însemnate
din punct de vedere numeric.
Situaţia tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie
după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de
locuinţă
31%
35%
34%
an 2003 an 2004 an 2005
Sursa: ANPDC
Un număr mare de tineri care păr ăsesc sau au păr ăsit instituţiile de ocrotire în perioada2003-2005 se înregistrează în regiunea Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
6/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
5
Procentul tinerilor din total tineri care păr ăsesc sistemul
de protec ie după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au
nevoie de locuin ă , în perioada 2003-2005, pe regiuni de
dezvoltare
32%
10%
6%9%9%
13%
13%
8%
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest
Vest Nord-Vest Centru Bucuresti
Sursa: ANPDC
Cel mai mare număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul
Bucureşti (449), Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –
Mare (251). În restul judeţelor numărul tinerilor care au păr ăsit sau urmează să păr ăsească
sistemul de protecţie este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată
situaţia pe fiecare regiune de dezvoltare).
Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale,
pentru că nu îi pot abandona în stradă.
Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de
exercitiu
0 0
2173 2040
6596
1297
01000200030004000500060007000
Nr tineri care au/
dobandesc 18 ani si
au masura de
protectie
Nr tineri in varsta de
pana la 26 ani care
urmeaza o forma de
invatamant
nr tineri care au 18
ani care nu continua
studiile, nu au
posibilitatea reveniriiin propria familie si
pot beneficia de
protectie 2 ani
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
7/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
6
Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până în 26 ani urmează o
formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială. O parte dintre
aceştia, 2.040 de tineri, pot reveni în propriile familii după cum rezultă din evidenţele ANPDC,
alţii nu au această posibilitate, dar mai pot beneficia de protecţie încă doi ani de la împlinirea
vârstei de 18 ani, deşi nu îşi continuă studiile.
2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemulde protecţie
Incluziunea socială şi integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes
care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât şi naţional. Instituţiile europene recunosc
că este nevoie de o nouă abordare în domeniu şi de o atenţie sporită acordată problematiciitinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, în martie 2005 la Bruxelles, şefii de
stat şi de guvern se angajează pentru îmbunătăţirea educaţiei şi a formării lor profesionale,
pentru creşterea mobilităţii, pentru facilitarea concilierii între viaţa familială şi viaţa
profesională. Se consider ă că integrarea tinerilor în viaţa activă şi în societate, precum şi
folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru ajungerea la o creştere
durabilă în Europa. O atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială, în vederea
incluziunii sociale şi profesionale, trebuie acordate tinerilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate,
care riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională, datorită lipsei unui
sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi care
la împlinirea vârstei de 18 ani păr ăsesc sistemul de ocrotire şi totodată statutul de „copil” trecând
în viaţa adultă. Aceasta presupune asumarea unor responsabilităţi legate de propria lor viaţă, dar
şi sprijin care să le faciliteze integrarea lor socială şi profesională. Un studiu lansat în 2005 de
Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizaţi, va analiza
oportunitatea inser ţiei lor pe piaţa muncii, autonomia lor şi participarea activă la societate.
Integrarea socială şi profesională a tinerilor care păr ăsesc sistemul de protecţie a
copilului constituie şi pentru Guvernul României o prioritate care necesită o abordare integrată şi
o intervenţie imediată aşa cum se prevede în Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008.
Totodată, elaborarea şi aplicarea unor „strategii de protejare a copiilor instituţionalizaţi” este o
măsur ă prevăzută în Acquis-ul comunitar pentru care ţara noastr ă şi-a asumat un angajament şi
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
8/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
7
pentru care se depun eforturi de accelerare a implementării alături de alte măsuri în vederea
ader ării la UE.
Principalele obiective urmărite în politica guvernului privind tinerii care păr ăsesc
sistemul de protecţie socială la împlinirea vârstei de 18 ani se axează pe:
Crearea unui sistem coerent şi coordonat de incluziune social ă;
Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune social ă;
Integrarea şi participarea activă în comunitate.
Problematica copilului instituţionalizat ridică o multitudine de aspecte care pretind o
atenţie specială nu numai din partea Guvernului ci şi a comunităţilor locale. În principal, acestea
sunt legate de organizarea instituţională, de administrarea sistemului de protecţie, de natura şi de
nivelul de competenţe ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaţie pe
care îl primesc aceşti copii, precum şi de formarea lor profesională.De modul în care sunt pregătiţi şi formaţi aceşti tineri în instituţiile de ocrotire, pe care la
vârsta de 18 ani le păr ăsesc, depinde în mare parte reuşita inser ţiei lor sociale şi profesionale.
Reglementarea normelor de funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea protecţiei sociale a
copiilor instituţionalizaşi a devenit o preocupare permanentă pentru organismele responsabile
din România. În Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirmă că «în domeniul
protecţiei copilului, România a înregistrat şi continuă să înregistreze progrese semnificative».
Cu toate că s-au f ăcut paşi importanţi în acest sens, Guvernul consider ă că trebuieacţionat în continuare pentru reformarea sistemului şi pentru ridicarea standardelor la nivelul
cerinţelor UE.
Având în vedere necesitatea reformării întregului sistem de protecţie a copilului,
Guvernul îşi propune să dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va acţiona în principal în
direcţia diversificării serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului,
precum şi în direcţia diversificării serviciilor alternative la instituţionalizare, având ca scop
reducerea numărului de copii din sistemul rezidenţial; pe de altă parte, Guvernul intenţionează să dezvolte o strategie care să vină în sprijinul tinerilor care după împlinirea vârstei de 18 ani
încetează să mai beneficieze de ocrotire şi urmează să fie integraţi în viaţa socială şi
profesională.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
9/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
8
În ceea ce priveşte integrarea socială şi profesională, au fost iniţiate o serie de programe
şi planuri de acţiune care au cuprins în obiectivele lor măsuri exprese pentru sprijinirea acestor
categorii de tineri, măsuri legate de:
asigurarea unui venit minim şi servicii sociale pentru integrarea lor social ă şiasumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa via ţă;
asigurarea unui loc de muncă;
asigurarea unei locuin ţ e.
3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii
sociale şi ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor
sociale şi profesionale
3.1 Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire
Menţionăm în acest sens:
Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. – Politica de protec ţ ie social ă , prin care
Guvernul se angajează în direcţia sprijinirii integr ării sociale a copiilor şi tinerilor
instituţionalizaţi, promovând măsuri de integrare socială;
Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret, ca prim document de programare în
domeniul politicii de tineret, elaborat în conformitate cu Programul Naţional pentru
Aderarea României la UE, (capitolul “Politica în domeniul tineretului”), prevede
masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri afla ţ i în situa ţ ii de risc de integrare
prin “promovarea de reglement ări specifice şi dezvoltarea de programe alternative şi
proiecte specifice de preven ţ ie şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii
numărului de tineri afla ţ i în pericol sau în situa ţ ie de marginalizare sau excludere
social ă “. Documentul specifică faptul că la aceşti tineri vulnerabilitatea devine mai
accentuată datorită unor elemente specifice (au greutăţi insurmontabile la angajare,
fiind expuşi şomajului; sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei; nu-şi pot găsi o
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
10/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
9
locuinţă personală; sunt adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, ale
proxenetismului, prostituţiei, pedofiliei etc.; nu au familie şi nici mijloace proprii de
subzistenţă). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate
dezideratului de apropiere de standardele existente în ţările UE referitoare la:
participarea economico-socială a tineretului şi implementarea de măsuri specifice de
combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.
Programul de interes na ţ ional în domeniul protec ţ iei drepturilor copiilor , lansat de
Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de
problematica grupului ţintă, măsuri pentru „Integrarea socio-profesional ă a
copiilor/tinerilor din sistemul de protec ţ ie”, prin care se prevede creşterea cu 2000 a
numărului de tineri integraţi socio-profesional. Măsurile vizează: crearea şi
dezvoltarea de practici integrative îmbunătăţirii şanselor acestora de integrare socio- profesională; dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să faciliteze
dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupaţională şi
identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de
calitate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind
problematica specifică a copilului/tânărului; gestionarea eficientă a resurselor umane
şi financiare implicate în sistemul de protecţie a copilului;
Planul Na ţ ional pentru Ocuparea For
ţ ei de Munc
ă (PNAO) lansat de ANOFM
prevede programe specifice pentru grupul ţintă de tineri între 15-24 ani în cadrul
Pilonului nr.1, „Îmbunătăţirea capacităţii de angajare” - Linia directoare 1
„Prevenirea şi combaterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lung ă
durat ă”. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare şi consiliere
privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. În anul 2002, ANOFM a
derulat un program naţional pentru ocuparea for ţei de muncă prin care se prevede
încadrarea în muncă a unui număr de absolvenţi din centrele de plasament cu vârsta
de peste 18 ani. Din numărul planificat de 1020 de tineri s-a reuşit încadrarea la
sfâr şitul anului a 613 persoane din această categorie. Programul a continuat şi în anii
următori.
Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005
întocmit de AMOFM potrivit atribuţiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
11/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
10
prevenire şi combaterea marginaliz ării sociale (Programul face parte din Programul
de ocupare a for ţei de muncă pe anul 2005, bazat pe proiecţiile pe termen lung din
PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la agenţiile de
ocupare a for ţei de muncă în urma analizei la nivel local a situaţiei privind piaţa for ţei
de muncă şi a posibilităţilor de absorbţie a tinerilor marginalizaţi social. Planul
prevede pentru tinerii care păr ăsesc instituţiile de protecţie: asigurarea de servicii de
mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere
profesională privind piaţa muncii şi posibilităţile de participare la cursuri de formare
profesională; identificarea angajatorilor de inser ţie; Prin acest program se estimează
încadrarea la nivel naţional a 2500 de persoane marginalizate;
Programe de inser ţ ie social ă şi profesional ă pentru tinerii priva ţ i de libertate (2
penitenciare pentru minori şi tineri şi 3 centre de reeducare) prevăd programe
educa ţ ionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de învăţământ, inclusiv cel
universitar prin învăţământul la distanţă (în anul universitar 2003-2004 au promovat 5
tineri la această formă de învăţământ); educaţie profesională prin cursuri de calificare
şi recalificare recunoscute de MMSSF şi MEC prin diplome la absolvirea lor (cca.
234 de minori şi 151 de tineri beneficiari în anul 2004); programe de terapie
complexă educativă; de acces comunitar şi resocializare; alte programe pentru
reintegrarea socială a tinerilor derulate în parteneriat cu autorităţile locale, ONG-uri
şi Biserică;
CASPIS – Planuri anti săr ăcie şi promovarea incluziunii sociale – cuprind măsuri
exprese pentru tinerii post instituţionalizaţi care se refer ă în principal la asigurarea
unei locuinţe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adă posturi temporare,
adă posturi de noapte, etc.) şi asigurarea unui loc de muncă. Majoritatea judeţelor au
prevăzut în planurile lor de măsuri diferite acţiuni de suport pentru incluziunea
socială a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de
implementare a Planurilor jude ţ ene anti-săr ăcie şi promovare a incluziunii sociale,
întocmit de CAPIS la sfâr şitul anului 2004, rezultă că cele mai multe programe
identificate la nivelul judeţelor s-au dezvoltat în sfera serviciilor de consiliere şi de
pregătire socio-profesională. Acestea sunt desf ăşurate fie în centrele specifice de
asistenţă şi sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a acestor tineri. In ceea ce
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
12/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
11
priveşte spaţiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul
adă posturilor, puţine programe fiind de tipul locuinţelor asistate. Pentru integrarea pe
piaţa muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea şi formarea
profesională a tinerilor şi pe de altă parte, asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de
muncă. Programele de consiliere şi pregătire socio-profesională sunt de altfel cele
mai r ăspândite pe ansamblul tuturor programelor menţionate (36 din 82 programe
identificate). Acestea sunt desf ăşurate fie în centre specifice de asistenţă şi sprijin, fie
prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituţii. În privinţa inser ţiei
profesionale, programele vizează servicii care includ:4 încheierea contractelor de
solidaritate, angajare în muncă (în 6 judeţe: Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova,
Suceava, Vâlcea); amenajarea de ateliere protejate (în 4 judeţe: Bistriţa Năsăud,
Braşov, Galaţi, Maramureş); medierea între agenţii economici şi tinerii în căutare delocuri de muncă prin organizarea unor întâlniri între aceştia şi agenţii economici (ex.:
bursa locurilor de muncă în 2 judeţe: Iaşi, Mureş). 5
În raport se subliniată iniţiativa câtorva judeţe (Bistriţa Năsăud, Olt, Prahova) de a
dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucr ători sociali: instructori de educaţie, asistenţi
sociali comunitari, părinţi sociali şi încadrarea lor în serviciile publice de asistenţă socială. 6
Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeţene, ponderea celor naţionale fiind extrem
de redusă şi vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. În
cadrul programelor judeţene, cele mai multe sunt de consiliere şi formare, iar în cadrul
programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adă posturilor temporare.
Strategia Na ţ ionala pentru Persoanele cu Handicap din România si Planul Na ţ ional
de Ac ţ iune pentru perioada 2003 – 2006, elaborate de ANPH şi Exper ţ i desemna ţ i de
Guvernul Regatului Olandez, propun modalităţi de reformare a sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap din România , bazat pe evaluarea şi planificarea individuală, pe
restructurarea instituţiilor rezidenţiale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea parteneriatului public – privat si pe creşterea competenţelor autorităţilor locale. Acţiunile
principale de implementare a Strategiei vizează: reintegrarea în comunitate a persoanelor
4 Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 20045 Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 20046 idem
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
13/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
12
cu handicap din instituţiile rezidenţiale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace
materiale; promovarea unei participări active a persoanelor cu handicap în societate la
toate nivelurile şi în toate sferele vieţii cotidiene; crearea unui sistem de servicii
comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor cu
handicap să ducă o viaţa independentă cu asistarea acestora, la nevoie, de o reţea de
suport alcătuită din oameni calificaţi .
3.2 Cadrul legal şi instituţional
Pentru socializarea tinerilor care păr ăsesc sistemul, precum şi pentru inser ţia lor pe piaţa
muncii legislaţia prevede o serie de responsabilităţi care revin în plan local serviciilor deasistenţă socială de la nivelul administraţiilor publice locale, direcţiilor judeţene pentru protecţia
drepturilor copilului, direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie, agenţiilor judeţene
pentru ocuparea for ţei de muncă, organizaţiilor neguvernamentale a căror activitate este legată
de protecţia copilului, altor instituţii şi organisme desemnate prin lege.
Cadrul legal care asigur ă protecţia socială a acestor tineri cuprinde o serie de reglementări
din domeniul asistenţei sociale şi din cel al asigur ărilor sociale care ofer ă diverse prestaţii în
bani, precum şi servicii sociale şi ocupaţionale, inclusiv servicii de suport pentru obţinerea unei
locuinţe.
3.2.1 Cadrul legal şi institu ţ ional din domeniul asisten ţ ei sociale:
Legii nr.705/2001 privind sistemul na ţ ional de asisten ţă social ă reglementează
organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială, categoriile de
beneficiari, tipurile de prestaţii şi servicii oferite de sistem, precum şi atribuţiile administraţiilor
publice locale în acest sens. Totodată, legea încurajează coeziunea socială în vederea realizăriiacţiunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituţiile publice şi reprezentanţii
societăţii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea în practică a coeziunii sociale în
comunităţile locale.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
14/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
13
Potrivit atribuţiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de
asistenţă socială, consiliile judeţene şi locale înfiinţează şi organizează prin Hotărârea de Guvern
nr.90/2003 serviciile publice de asisten ţă social ă. Atribuţiile din lege se completează, prin
această Hotărâre, cu atribuţii noi, în funcţie de caracteristicile sociale ale unităţilor administrativ-
teritoriale. Astfel, serviciile publice de asistenţă socială pot desf ăşura activităţi în domeniile
protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice şi ale oricăror
persoane aflate în nevoie.
Legislaţia în domeniul asistenţei sociale prevede pentru tinerii care au împlinit vârsta de
18 ani şi care păr ăsesc sistemul de protecţie diverse prestaţii în bani şi servicii sociale după cum
urmează:
- aloca ţ ia de stat pentru copii
- venitul minim garantat;
- ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarnă,ajutoare pentru plata cheltuielilor de întreţinere);
- cantina de ajutor social;
- alte beneficii şi servicii sociale
Alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenită un
drept universal, această prestaţie se acordă tuturor copiilor, indiferent de venitul părinţilor,
statutul lor social sau rangul copilului în familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind
aloca ţ ia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază
de alocaţie de stat şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile de învăţământ
liceal, profesional sau superior, organizate în condiţiile legii. Prestaţia se finanţează de la bugetul
de stat.
Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este ocomponentă a sistemului de asistenţă socială şi, totodată, reprezintă o realizare importantă a
procesului de reformă în domeniu. Această prestaţie se întemeiază pe art. 43 din Constituţie prin
care statul se obligă să ia măsuri de protecţie socială pentru cetăţeni prin diverse forme de
asistenţă socială. Scopul pentru care s-a creat această formă de ajutor este de a asigura un venit
minim familiilor sau persoanelor singure, f ăr ă venituri sau cu venituri scăzute. Legea extinde
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
15/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
14
câmpul de aplicare şi asupra persoanelor lipsite de venituri şi care nu au domiciliu, precum şi
asupra cuplurilor consensuale şi a soţilor despăr ţiţi în fapt, care erau excluşi din categoriile de
beneficiari în vechea legislaţie a ajutorului social.
Venitul se acordă pe baza anchetei sociale care verifică încadrarea în condiţiile de acces
la prestaţie şi stabileşte nivelul acesteia. Sumele alocate pentru această prestaţie se suportă din
bugetele locale. Pentru stimularea interesului faţă de căutarea unui loc de muncă persoanele
beneficiare ale venitului minim sunt obligate să se prezinte periodic la oficiile de şomaj, dacă
sunt apte de muncă şi să efectueze, lunar, un număr de 72 de ore de muncă în folosul
comunităţii, pentru persoanele apte de muncă, în vederea integr ării pe piaţa muncii (nu au
această obligaţie persoanele care: au în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la
şapte ani; urmează o formă de învăţământ până la împlinirea vârstei de 26 de ani; sunt în
incapacitate de muncă).Tinerii care beneficiaz ă de ajutoare sociale au dreptul la asisten ţă medical ă , f ăr ă plata
contribu ţ iei pentru asigur ările sociale de sănătate. Contribu ţ ia în aceste cazuri este suportat ă de
Ministerul Muncii Solidarit ăţ ii Sociale şi Familiei. Ajutoarele sociale nu se impoziteaz ă.
Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natur ă. De
asemenea, acesta poate fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere.
Burse sociale pentru studenţi (Legea nr.84/1985, Hotărârea de Guvern nr.690/1997 cu
modificările ulterioare. Bursa socială constă într-o sumă acordată celor care provin din familii
sărace, în cazul în care aceştia nu beneficiază de o bursă de studiu sau de o bursă de merit.
Acordarea bursei este condiţionată de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie să
depăşească 75% din salariul minim pe ţar ă. Bursa de ajutor social se poate acorda şi ocazional,
la cerere, pentru îmbr ăcăminte, studen ţ ilor orfani de ambii părin ţ i, celor proveni ţ i din casele de
copii sau din plasament familial. Pentru îmbr ăcăminte, bursa de ajutor social se poate acorda de
două ori în decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de
ajutor social. Studentele mai pot primi o bursă de ajutor social de maternitate, dacă soţii lor sunt
studenţi, nu realizează venituri sau efectuează stagiul militar obligatoriu. În caz de deces al
unuia dintre soţi studenţii pot primi şi o bursă socială. Finanţarea burselor sociale se realizează
de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educa ţiei şi Cercetării.
Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt unităţi publice de asistenţă
socială, cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
16/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
15
servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau
medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri
sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singur ă persoană, luat în
calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaug ă venitului
minim garantat . De masa la cantina de ajutor social beneficiază şi tinerii care revin în familie şi
sunt în întreţinerea acesteia dacă veniturile medii nete lunare pe o persoană în întreţinere sunt
sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singur ă luat în calcul la stabilirea ajutorului
social şi dacă urmează cursurile de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţiile
legii, până la terminarea acestora, dar f ăr ă a depăşi vârsta de 25 (26) ani; Persoanele care
realizează venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singur ă, luat în calcul la
stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei
contribuţii de 30% din venitul pe persoană, f ăr ă a se depăşi costul meselor stabilit pentru perioada respectivă.
Cantinele de ajutor social prestează după caz, următoarele servicii sociale persoanelor
îndreptăţite: două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană
prevăzută de reglementările legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse
agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate; transport gratuit, pentru
persoanele care beneficiază de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregătirea şi
distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite.
Pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Guvernul a emis Legea
nr.116/2002 prin care se asigur ă “garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la
drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă , la o locuin ţă , la
asisten ţă social ă , la educa ţ ie, precum şi instituirea unor mă suri de prevenire şi combatere a
marginaliz ării sociale”.
Marginalizarea social ă, în înţelesul legii, este definită “prin poziţia socială periferică, de
izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale
şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii
sociale de viaţă.” Nivelul venitului până la care o persoană este considerată marginalizată, se
stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii în Parlament a Legii bugetului de
stat. Consiliile locale au obligaţia, potrivit acestei legi, să identifice persoanele şi familiile care
se găsesc în această situaţie şi să stabilească măsurile necesare pentru prevenirea marginalizării
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
17/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
16
lor sociale, în principal, asigurarea accesului la o locuinţă şi la serviciile publice de strictă
necesitate (apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare, etc.)
Sarcina de urmărire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei care a înfiinţat un compartiment special
însărcinat cu supravegherea realizării măsurilor prevăzute pentru combaterea marginalizării
sociale.
Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de lege sunt mobilizate instituţiile centrale şi
locale cu atribuţii în domeniu: Agenţia Naţională pentru Ocuparea For ţei de Muncă, consiliile
judeţene şi locale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Agen ţ ia Na ţ ional ă pentru Ocuparea For ţ ei de Muncă( ANOFM) va oferi tinerilor cu
vârste între 16 şi 25 ani, aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale,
servicii de mediere7 şi consiliere profesională. În scopul integr ării sau reintegr ării acestor tineriîn muncă, ANOFM-ului îi revine sarcina de a-i plasa în muncă, la agenţii economici avizaţi de
agenţie, pe baza unui contract de solidaritate8. În baza contractului de solidaritate, angajatorul
încheie cu tânărul un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, care va fi egală cu
cea a contractului de solidaritate. În baza unei convenţii încheiate între angajator şi Agenţie,
salariul de bază al tânărului este suportat de aceasta din urmă.9
Aceste măsuri se adresează următoarelor categorii de tineri :
proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire:
singuri, cu copii în întreţinere;
familişti cu copii în întreţinere;
familişti f ăr ă copii în întreţinere;
familişti care au executat pedepse privative de libertate;
alte categorii de tineri aflaţi în dificultate.
7 Serviciile de mediere şi consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Agenţiei care va întocmi şi un plan individualde mediere 8 Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi Agenţie pe o durată de până la doi ani, dar nu mai puţin de unan.9 Salariul de bază lunar al tânărului, suportat din fondurile Agenţiei, nu poate depăşi 75% din câştigul salarial mediu net peeconomie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la data încetării contractului de solidaritate, tânărul va fi angajat cucontract pe durată nedeterminată, Agenţia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioadă de doi ani, 50% dinindemnizaţia de şomaj pe care el ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat. Vârsta până la care tânărul va putea beneficia deaceastă facilitate este de 25 ani.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
18/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
17
Consiliilor jude ţ ene şi Consiliului general al municipiului Bucure şti le revine sarcina de a
facilita accesul la o locuinţă al persoanelor marginalizate. Sunt luate în considerare persoanele cu
vârste de până la 35 ani care nu au o locuinţă şi se află în imposibilitate de a şi-o cumpăra cu
for ţe proprii. În ajutorul lor, consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti vor
suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimată a avansului ce urmează să fie plătit
pentru dobândirea unei locuinţe sau pentru plata chiriei pentru o perioadă de până la trei ani,
pentru o locuinţă închiriată.10
Această măsur ă are în vedere următoarele categorii de persoane defavorizate:
tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire;
familişti în vârstă de până la 35 ani cu copii în întreţinere;
familişti în vârstă de până la 35 ani f ăr ă copii în întreţinere;
alte persoane în vârstă de până la 35 ani.
Consiliile locale au sarcina de a asigura condiţii pentru accesul persoanelor
marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asistenţă a sănătăţii
şi pot organiza servicii de asistenţă socială în care aceste persoane să fie îngrijite până la
reinser ţia lor socială.
Cheltuielile pentru serviciile de asistenţă medicală curativă şi de urgenţă sunt suportate
din bugetul asigur ărilor sociale de sănătate, f ăr ă plata unei contribuţii din partea acestor categorii
de persoane. Finanţarea măsurilor pentru combaterea marginalizării sociale se realizează din
bugetele locale şi de la bugetul de stat.
3.2.2 Legislaţia din domeniul ocupării forţei de muncă
Ocuparea este cea mai bună protecţie contra excluziunii sociale. În acest sens, o
contribuţie importanţă o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de
ocupare este cu atât mai importantă cu cât amploarea fenomenelor de marginalizare şi excludere
socială este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de către ANOFM şi instituţiile sale
descentralizate au ca scop creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă. Serviciile publice de ocupare se încadreaz ă în măsurile active de ocupare prin care se
10 Valoarea avansului se stabileşte la începutul fiecărui an de către consiliul judeţean, respectiv Consiliul general al municipiuluiBucureşti, în funcţie de prevederile actelor normative care reglementează construcţia de locuinţe şi poate fi ajustată periodic înfuncţie de preţurile de consum sau, după caz, în funcţie de costurile unei locuinţe.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
19/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
18
urmăreşte inser ţia şomerilor pe piaţa for ţei de muncă prin diverse acţiuni de formare, calificare şi
recalificare a şomerilor. Măsurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Potrivit legislaţiei, şomerii, respectiv persoanele apte de muncă care nu pot fi încadrate
pe piaţa muncii din lipsă de locuri de muncă disponibile, corespunzătoare pregătirii lor,
beneficiază de prestaţii şi servicii de protecţie socială.
Unele servicii au un caracter personalizat şi sunt oferite în cadrul agenţiilor de ocupare,
care deţin monopolul pe piaţa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse
programe de stimulare a angajatorilor în vederea angajării persoanelor aflate în şomaj.
O serie de servicii vizează categoria persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii (şomerii
de lungă durată, persoanele cu handicap, femeile care se reîntorc pe piaţa muncii după creşterea
copiilor, rromii, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi trebuie să păr ă sească institu ţ iile de
ocrotire, lucr ătorii vârstnici, persoanele ieşite din detenţie) .
Serviciile publice de ocupare personalizate urmăresc:• informarea şi consilierea profesional ă;
• medierea muncii;
• formarea profesional ă;
• oferirea de consultan ţă şi asisten ţă pentru începerea unei activit ăţ i independente
sau pentru ini ţ ierea unei afaceri;
• completarea veniturilor salariale ale angaja ţ ilor;
• stimularea mobilit ăţ ii for ţ ei de muncă.
Prin aceste servicii, tinerii cu vârste între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate vor beneficia de de
acompaniament social menit să faciliteze accesul acestora la un loc de muncă.
În paralel cu serviciile publice personalizate care urmăresc prin acţiuni directe creşterea
ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sunt puse în aplicare măsuri şi servicii
indirecte pentru stimularea încadr ării în muncă a şomerilor prin programe care au ca scop
stimularea angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane.Măsurile se realizează prin:
• subven ţ ionarea locurilor de muncă;
• acordarea de credite în condi ţ ii avantajoase în vederea creării de noi locuri de
muncă;
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
20/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
19
• acordarea unor facilit ăţ i.
În domeniul construcţiei de locuinţe, legislaţia prevede construcţia de locuinţe pentru tineri
şi familiile lor, care să le fie atribuite în proprietate sau închiriere în condiţiile pieţei. În nomele
metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificată si
completată prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede că pot beneficia de o locuinţă construită prin
programul de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani.
Programul se adreseaza tinerilor care nu îşi permit să cumpere un apartament sau să închirieze o
locuintă de pe piata liber ă. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje şi sunt împăr ţite in
garsoniere şi apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate în repartizarea unei locuin ţ e tinerii
proveni ţ i din casele de ocrotire social ă , care au împlinit vârsta de 18 ani, şi solicitan ţ ii care au
adoptat şi/sau adopt ă copii din casele de ocrotire social ă.
3.2.3 Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi
ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii
ani. Menţionăm în acest sens şi aportul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei care
a dezvoltat şi îmbunătăţit cadrul legal pentru funcţionarea şi finanţarea serviciilor sociale în
favoarea categoriilor de populaţie defavorizată. Menţionam în acest sens Legea nr. 34/1998
privind acordarea unor subven ţ ii asocia ţ iilor şi funda ţ iilor române cu personalitate juridică ,
care înfiin ţ eaz ă şi administreaz ă unit ăţ i de asisten ţă social ă prin care se stimulează funcţionareaserviciilor sociale comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale.
Conturarea cadrului legal pentru organizarea şi finanţarea serviciilor sociale, precum şi
reglementarea condiţiilor de furnizare a acestora şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003.
Potrivit legii, serviciile sociale se organizează la nivel comunitar în funcţie de nevoile
existente în plan local şi sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice,
juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate şi în sistem integrat prin asocierea
altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaţionale, de ocupare în muncă.
Pentru tinerii care păr ăsesc sistemul de protecţie socială un rol important îl au serviciile cu
caracter primar care includ: activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, activităţi de
informare despre drepturi şi obligaţii; măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; măsuri şi acţiuni de
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
21/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
20
sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; activităţi şi servicii de
consiliere; măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitar ă în plan social pentru
încurajarea participării şi solidarităţii sociale; orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială. Pentru tinerii cu handicap se organizează potrivit legii
serviciile sociale specializate, de recuperare şi reabilitare, reinser ţie socială şi profesională.
Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca până în anul 2008, aproximativ 45%
din actualele servicii sociale pentru copii şi tineri să fie contractate de către organizaţiile
neguvernamentale.
Între organizaţiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care
păr ăsesc sistemul de protecţie menţionam proiectul „Apartamente 7 sociale” derulat de
Fundaţia « Parada », „Învăţ să tr ăiesc independent” derulat de asociaţia « Salvaţi copii »,„Orientare pentru viaţă” şi „Grup de tip familial” derulate de Fundaţia « Pestalozzi », „Locuinţe
pentru tinerii instituţionalizaţi” derulat de asociaţia « SOS satele copiilor », asociaţia « Hr ăniţi
copiii », „Sanda, Laura şi Dinu” care se adresează persoanelor cu handicap, derulat de Fundaţia
“Pentru Voi”, jud. Timiş, „Reintegrarea Socială a Tinerilor Proveniţi din Centrele de Plasament”
– program derulat de organizaţia Feed the Children – România, program finanţat de USAID, .
Proiectele au avut ca principale obiective inser ţia socială şi profesională a tinerilor şi dezvoltarea
deprinderilor de viaţa independentă.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
22/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
21
4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de
catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1
Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de
protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu
intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram
continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la « tipul de protectie » de
care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei « pregatire profesionala ». Intrucat colectarea
datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele
referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba
informatia continuta de datele transmise.
De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia « varsta-nivel educational » nu este
conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere
educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele
de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de
alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la
un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce
priveste variabila « handicap », am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii
cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au
putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap.
Variabila «profesie/calificare» ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in
considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la
aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de
nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie.Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in
parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform
Anexei 1.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
23/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
22
4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din
raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putemspune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in
sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu
(27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%).
JUDET Frecvente Procente
Alba 252 20,3
Brasov 121 9,8
Covasna 89 7,2
Harghita 238 19,2
Mures 202 16,3
Sibiu 337 27,2
Total 1239 100,0
Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care
beneficiaza in fiecare judet din regiune.
Judet Tip protectie Frecvente Procente
parteneriat public-privat/casuta 24 9,5
Plasament OPA 21 8,3privat/casuta 8 3,2
public/AMP 6 2,4
public/apartament 10 4,0
public/casuta 34 13,5
public/centru de plasament 149 59,1
Alba
Total 252 100,0
Plasament OPA 114 94,2
C.P.C. 7 5,8
Brasov
Total 121 100,0
Incredintare 7 7,9
Plasament 82 92,1
Covasna
Total 89 100,0
Plasament 49 20,6
AMP 20 8,4
C.P.F.- apartament 20 8,4
C.P.F.- casa 25 10,5
Harghita
centrul de plasament clasic 26 10,9
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
24/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
23
CPF 77 32,4
Plasament la CP (clasic) pentru copii cuhandicap
10 4,2
Rezidential 11 4,6
Total 238 100,0
centrul de plasament clasic 20 9,9Casa de tip familial 14 6,9
Centru clasic 60 29,7
centru de plasament 30 14,9
Plasament familial 78 38,6
Mures
Total 202 100,0
centru de plasament 229 68,0
OPA 108 32,0
Sibiu
Total 337 100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate
judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt
de sex masculin.
109
53
31
10895
146143
6858
107
191
130
0
50
100
150
200
250
Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
SEX F SEX M
Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite
grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete
precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de
handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
25/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
24
146
1935
62 52 47
102
54
176
150
290
106
0
50
100
150
200
250
300
350
Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
HANDICAP da HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se
remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat
sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu
ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de
protectie.
88
9 4
4721
164
11285
191 181
337
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
SPRIJIN da SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din
regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
26/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
25
VARSTAJUDET
14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Total
Alba 46 57 53 57 39 252
Brasov 41 27 27 16 10 121
Covasna 7 27 16 29 10 89
Harghita 35 52 48 73 30 238Mures 21 48 47 57 29 202
Sibiu 60 55 69 82 71 337
Total 210 266 260 314 189 1239
Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de
« invatamant primar ». De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de
deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
a II-a 1 10,0
a III-a 2 20,0
a IV-a 2 20,0
clasa I 5 50,0
Invatamant primar
Total 10 100,0
a V-a 14 9,2
a VI-a 32 20,9
a VII-a 52 34,0a VIII-a 55 35,9
Invatamant gimnazial
Total 153 100,0
absolvent 2 2,5
an I 38 48,1
an II 29 36,7
an III 10 12,7
Invatamant profesional
Total 79 100,0
a IX-a 4 40,0
a X-a 2 20,0
a XI-a 4 40,0
Invatamant liceal
Total 10 100,0
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au
dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din
tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
27/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
26
(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba,
cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,
« tamplarie » si « lacatuserie ».
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 175 69,4
agricol 5 2,0
barman ospatar 1 0,4
brutar patiser 1 0,4
ceramica 2 0,8
comert 2 0,8
confectii 18 7,1
constructii 3 1,2
electromecanic 1 0,4
industrial 1 0,4
industrie usoara 1 0,4
lacatuserie 9 3,6
marochinerie 1 0,4
mecanica 5 2,0
pedagogic 1 0,4
pielarie 1 0,4
stiintele naturii 1 0,4
tamplarie 15 6,0
tehnician electronist 1 0,4
textile-pielarie 2 0,8turism-alimentatie 1 0,4
zugrav-vopsitor 5 2,0
Total 252 100
Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei
mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care
nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta
in tabelul de mai jos.Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Invatamant primar a IV-a 2 100,0
a V-a 1 2,7
a VI-a 6 16,2
a VII-a 4 10,8
Invatamant gimnazial
a VIII-a 5 13,5
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
28/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
27
nespecificat 21 56,8
Total 37 100,0
nespecificat 6 50,0
an I 1 8,3
an II 3 25,0
an III 2 16,7
Invatamant profesional
Total 12 100,0
nespecificat 48 94,1
a IX-a 2 3,9
a XI-a 1 2,0
Invatamant liceal
Total 51 100,0
urmeaza programe de terapiecomplexa si integrata in cadrul
centrului
1 6,7
urmeaza programe de terapieocupationala
14 93,3
alte cazuri
Total 15 100,0nescolarizat Total 4 100,0
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « alimentatiei
publice/industrie alimentara ».
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 60 49,6
alimentatie publica 15 12,4comert 2 1,7
constructii 1 0,8
electrician 1 0,8
electromecanic 2 1,7
industrie alimentara 7 5,8
mecanica 9 7,4
silvic 2 1,7
tamplarie 2 1,7
textile-pielarie 6 5,0
urmeaza programe de terapieocupationala 14 11,6
Total 121 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum
ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
29/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
28
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 3 100
a III-a 1 25a IV-a 3 75
Invatamant primar
Total 4 100
a V-a 4 12,9
a VI-a 6 19,4
a VII-a 3 9,7
a VIII-a 9 29,0
Nespecificat 9 29,0
Invatamant gimnazial
Total 31 100
Invatamant profesional Total 21 100
Nespecificat 7 70
a IX-a 2 20
a X-a 1 10
Invatamant liceal
Total 10 100
alte cazuri Total 13 100
nescolarizat Total 7 100
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie
la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de
situatii.
Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si
in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau
clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 10 100
nespecificat 2 40
a IV-a 3 60
Invatamant primar
Total 5 100a V-a 1 0,9
a VI-a 5 4,3
a VII-a 13 11,2
a VIII-a 15 12,9
nespecificat 82 70,7
Invatamant gimnazial
Total 116 100
Invatamant profesional nespecificat 53 75,7
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
30/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
29
an I 12 17,1
an II 4 5,7
an III 1 1,4
Total 70 100
nespecificat 18 64,3
a IX-a 5 17,9a X-a 3 10,7
a XI-a 1 3,6
a XII-a 1 3,6
Invatamant liceal
Total 28 100
nescolarizat Total 9 100
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului
Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat
catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « tamplarie » si « mecanica ».PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 160 67,2
agricol 2 0,8
alimentatie publica 3 1,3
barman ospatar 1 0,4
bucatar 2 0,8
canto 1 0,4
cofetar 2 0,8
comert 1 0,4
confectii 11 4,6constructii 1 0,4
contabilitate 3 1,3
dulgher parchetar 2 0,8
ecologie 1 0,4
electrician 1 0,4
estetica si igiena corpuluiuman
2 0,8
hotelier 1 0,4
informatica 1 0,4
instalator 1 0,4
lacatuserie 1 0,4
mecanica 7 2,9
ospatar 1 0,4
padurar 1 0,4
prelucrarea lemnului 3 1,3
protectia mediului 1 0,4
tamplarie 9 3,8
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
31/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
30
tapiter 1 0,4
teologie 2 0,8
textil 11 4,6
tinichigiu 2 0,8
turistim 3 1,3
Total 238 100
Judetul Mures se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost
specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 78 100
Invatamant primar a IV-a 5 100
a V-a 4 10,8
a VI-a 6 16,2a VII-a 11 29,7
a VIII-a 15 40,5
Nespecificat 1 2,7
Invatamant gimnazial
Total 37 100
Nespecificat 1 1,6
an I 26 40,6
an II 27 42,2
an III 10 15,6
Invatamant profesional
Total 64 100
a IX-a 8 44,4
a X-a 9 50
a XI-a 1 5,6
Invatamant liceal
Total 18 100
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la
nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la
pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 192 95,0
agricol 3 1,5ceramica 1 0,5
comert 2 1,0
confectii 1 0,5
contabilitate 1 0,5
economic 2 1,0
Total 202 100
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
32/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
31
In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul
colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce
forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NR 64 100,0
a III-a 2 33,3
a IV-a 3 50,0
clasa I 1 16,7
Invatamant primar
Total 6 100,0
a V-a 10 6,7
a VI-a 24 16,0
a VII-a 34 22,7
a VIII-a 48 32,0
Nespecificat 34 22,7
Invatamant gimnazial
Total 150 100,0
Absolvent 1 1,3
an I 66 84,6
an II 11 14,1
Invatamant profesional
Total 78 100,0
a IX-a 4 13,8
a X-a 13 44,8
a XI-a 7 24,1
a XII-a 5 17,2
Invatamant liceal
Total 29 100,0abandon scolar abandon scolar 1 100,0
Invatamant specialdeficiente de auz
3 33,3
Invatamant specialnevazatori
6 66,7
alte cazuri
Total 9 100,0
Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care
urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele
de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine
cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii
invatamantului profesional.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
33/190
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
34/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
33
INCREDINTARE FAMILIE 12 1,9
INCREDINTARE RUDE 14 2,2
OPA 27 4,2
OPA apartament 3 0,5
OPA casuta 54 8,5
OPA clasic 24 3,8PLASAMENT AMP 32 5
PLASAMENT FAMILIE 16 2,5
PLASAMENT RUDE 123 19,3
TUTELA 14 2,2
Total 638 100
Cp clasic 1 0,3
Centrul de plasament-clasic O.P.A. 28 7,1
AMP a SPS 48 12,1
C.P. - a SPS 137 34,6
Casa de tip familal -a SPS 5 1,3Casa rurala - a SPS 25 6,3
Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS 39 9,8
Complex de apartamente - a SPS 92 23,2
Modul familial O.P.A. 8 2
Modulul de tip familial - a SPS 14 3,6
Botosani
Total 397 100
OPA 1 0,1
Casuta de tip familial – privat 15 1,1
Centru de plasament privat 48 3,6
CP public 1023 77,7
Plasament asistenta maternala 230 17,5
Iasi
Total 1317 100
OPA 10 6,2
AMP 15 9,3
CASA TIP FAMILIAL 5 3,1
SPS – APARTAMENTE 32 19,7
SPS 100 61,7
Neamt
Total 162 100
Apartament 1 0,2
AMP 71 16,4
Casuta (OPA) 4 0,9
Casuta (SPS) 65 15
CP(OPA) clasic 61 14,1
CP(SPS) clasic 224 51,7
Plasament 7 1,6
Suceava
Total 433 100
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
35/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
34
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista
diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul
de protectie este judetul Iasi.
315
224
575
85
222
323
173
742
77
211
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava
SEX F SEX M
Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite
grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul
Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu
numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3
cazuri de tineri cu deficiente.
163116
645
3
188
475
281
672
159
245
0
100
200
300
400
500
600
700800
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava
HANDICAP da HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se
remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat
sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu
ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
36/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
35
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin
din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar
de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.
70 79
483
3185
568
318
834
131
348
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava
SPRIJIN da SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din
regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
VARSTAJUDET
14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Total
Bacau 125 133 135 165 80 638
Botosani 69 69 108 82 69 397
Iasi 201 264 314 316 222 1317
Neamt 32 35 40 35 20 162
Suceava 89 88 107 97 52 433
Total 516 589 704 695 443 2947
Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi
faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant
al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta
unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
sistem in functie de variabila nivel educational.
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
37/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
36
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 69 100,0
a II-a 2 6,3
a III-a 7 21,9
a IV-a 17 53,1
clasa I 6 18,8
Invatamant primar
Total 32 100,0
a V-a 16 5,2
a VI-a 25 8,1
a VII-a 52 16,9
a VIII-a 100 32,5
Absolvent 40 13,0
Nespecificat 75 24,4
Invatamant gimnazial
Total 308 100,0
Absolvent 1 1,1
Nespecificat 47 50,5an I 33 35,5
an II 12 12,9
Invatamant profesional
Total 93 100,0
Nespecificat 6 5,2
a IX-a 32 27,8
a X-a 48 41,7
a XI-a 21 18,3
a XII-a 8 7,0
Invatamant liceal
Total 115 100,0
abandon scolarTotal 9 100,0nescolarizat Total 12 100,0
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au
dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din
tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala
(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul
Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « mecanica »,
« confectii » si « tamplarie ».
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 575 90,1
alimentatie publica 3 0,5
arte plastice 1 0,2
confectii 9 1,4
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
38/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
37
constructii 1 0,2
dulgher 1 0,2
electrician 3 0,5
industria alimentara 2 0,3
industria lemnului 1 0,2
instalator 4 0,6mecanica 28 4,4
tamplarie 5 0,8
zugrav 5 0,8
Total 638 100
Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est,
are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De
asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul
Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri
care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de
mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 1 100
a II-a 1 9,1
a III-a 4 36,4
a IV-a 6 54,5
Invatamant primar
Total 11 100,0
a V-a 16 9,8
a VI-a 26 15,9
a VII-a 47 28,7
a VIII-a 68 41,5
absolvent 6 3,7
nespecificat 1 0,6
Invatamant gimnazial
Total 164 100,0
absolvent 2 1,3
an I 76 49,0
an II 57 36,8
an III 20 12,9
Invatamant profesional
Total 155 100,0
a IX-a 8 42,1
a X-a 6 31,6
a XI-a 5 26,3
Invatamant liceal
Total 19 100,0
abandon scolar abandon scolar 2 100,0
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
39/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
38
Invatamant ladomiciliu
3 75,0
Scoala dereeducare
1 25,0
alte cazuri
Total 4 100
nescolarizat nescolarizat 41 100
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul
« confectiilor ».
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 297 74,8
agricol 1 0,3
alimentatie publica 1 0,3
arte plastice 1 0,3
bucatar 8 2,0
coafor-frizer 3 0,8
coafura frizerie 1 0,3
cofetar-patiser 1 0,3
confectii 42 10,6
constructii 10 2,5
electrotehnic 2 0,5
industria alimentara 1 0,3
industria lemnului 1 0,3
instalator 2 0,5lacatuserie 1 0,3
mecanica 3 0,8
ospatar 3 0,8
seminar teologic 3 0,8
sticlar 2 0,5
tamplarie 7 1,8
tinichigerie 6 1,5
zidarie 1 0,3
Total 397 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne
arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
40/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
39
clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente
Necompletat NR/NC 42 100,0
a II-a 6 15,4
a III-a 6 15,4
a IV-a 24 61,5
Absolvent 1 2,6
clasa I 2 5,1
Invatamant primar
Total 39 100,0
Absolvent 2 0,3
a V-a 65 9,8
a VI-a 136 20,6
a VII-a 204 30,9
a VIII-a 242 36,6
nespecificat 11 1,7
Repetent 1 0,2
Invatamant gimnazial
Total 661 100,0
Absolvent 2 0,6
nespecificat 4 1,1
an I 179 50,9
an II 94 26,7
an III 67 19,0an IV 6 1,7
Invatamant profesional
Total 352 100,0
a IX-a 78 51,0
a X-a 47 30,7
a XI-a 26 17,0
a XII-a 2 1,3
Invatamant liceal
Total 153 100,0
nescolarizat nescolarizat 70 100,0
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectiela nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut
sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de alte
sectoare precum « constructii », « tamplarie » si « turism ».
-
8/18/2019 studiu privind tinerii care parasesc sistemul protectiei copilului
41/190
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
40
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 981 74,5
agent comercial feroviar 2 0,2
Agricol 3 0,2
alimentatie publica 4 0,3
bucatar-patiser 4 0,3Bucatar 1 0,1
coafor-frizer 6 0,5
cofetar patiser 1 0,1
Comert 7 0,5
Confectii 89 6,8
Constructii 32 2,4
crestere animale 5 0,4
Electrician 1 0,1
Electromecanic 12 0,9
Electrotehnic 1 0,1faiantar-mozaicar 1 0,1
Horticultura 5 0,4
industria alimentara 1 0,1
industria lemnului 1 0,1
Instalator 14 1,1
Lacatuserie 17 1,3
Legumicultura 6 0,5
Mecanica 10 0,8
Panificatie 1 0,1
Pantofar 5 0,4
Patiser 4 0,3
Sudor 1 0,1
Tamplarie 33 2,5
Tapiter 1 0,1
Tehnic 3 0,2
tehnici tipografice 6 0,5
tehnician designer 1 0,1
textile pielarie 4 0,3
Tinichigerie 15 1,1
Turism 24 1,8
Zidarie 9 0,7