Download - TELECENTRUL ŞCOLII VALEA GLODULUI
2
Editată de – TELECENTRUL ŞCOLII VALEA GLODULUI
Redactor-şef : Prof. Florin VIU
Coordonatori: Prof. Dănuţ Olariu, Prof. Lăcrămioara Pali
Redactori: Pr. Nicolae Vrăjitoru, Loredana Spătariu, Larisa Jeder
Tehnoredactarea: prof. Florin VIU
Primiţi cu colinda?
Primul număr al Florii de Cireş s-
a bucurat de succes, fiind vândute circa
treizeci de exemplare. Fiind la început
de drum, acel număr a fost editat în
variantă alb-negru. Încasările obţinute
din acel număr au fost folosite pentru
editarea Ediţiei de Sărbători,
îmbunătăţită calitativ şi realizată în
variantă policrom.
Luna cadourilor şi mai ales
vacanţa de iarnă, aduce pentru şcoala
noastră cel de-al doilea număr al revistei
şcolii. Acest număr este dedicat
sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou,
sărbători ce încununează de frumuseţe
anotimpul friguros. Şi ce înseamnă
Sărbătorile? Mulţi dintre voi mi-aţi
răspunde: Moş Crăciun, bradul
împodobit, colindătorii şi urătorii,
mirosul de cozonac din ajun, cârnaţi,
şorici, sarmale şi toate cele.
Dar Crăciunul înseamnă în primul
rând sărbătoarea Naşterii Domnului, una
dintre cele mai importante sărbători ale
ortodoxiei dar şi a întregii creştinătăţi.
Bucuria Naşterii a fost şi este transmisă
de din generaţie în generaţie prin colind
de peste două mii de ani. Unele colinde
se cântă de Crăciun, altele de Anul Nou
dar e bine de ştiut că acestea. treptat se
cântă în toată perioada dintre
sărbătoarea Sfântului Nicolae şi cea a
Botezului Domnului.
Există însă şi obiceiuri care deşi
au fost considerate păgâne, au fost
treptat asimilate în salba tradiţiilor din
această perioadă. Este vorba desigur
despre obiceiurile cu măşti: jocul caprei,
jocul ursului, căluţii, irozii, etc. Sunt
sigur că fiecare dintre voi v-aţi pregătit
să primiţi colindătorii sau chiar să
plecaţi din casă în casă să aduceţi
oamenilor bucuria Naşterii Domnului.
Fie ca aceste sărbători să ne facă
mai buni, mai iubitori, iar anul ce
urmează să aducă elevilor numai
rezultate bune la învăţătură şi purtare,
părinţilor sănătate, bucurie şi putere se
muncă iar cadrelor didactice, realizări pe
plan profesional şi familial.
Prof. Florin Viu
3
Naşterea Domnului Iisus Hristos
Dumnezeu a binevoit ca de la
început să fie aleasă o fecioară fără a
cunoaşte păcatul şi să primească de la
îngerul Gavril vestea Zămislirii
Pruncului Sfânt. Ea va naşte Fiu şi
numele va fi Iisus şi va mântui lumea de
păcat.” Iată Fecioara va avea în pântece
un Fiu şi se va chema Emanuel ce se
tâlcuieşte „Cu noi este Dumnezeu ””.
Această alegere s-a făcut chiar atunci
când Dumnezeu a rânduit ca părinţii
Ioachim şi Ana să aibă un copil, o fetiţă
ce s-a născut având numele Maria.
Aceasta a fost închinată la trei ani în
biserică de către arhiereul Zaharia chiar
în Sfânta Sfintelor, unde femeile nu
aveau voie să intre, ci numai arhiereu
pentru a tămâia.
Fecioara Maria rămânând în grija
fecioarelor mai în vârstă se îngrijeşte de
rugăciune şi lucrul mâinilor până când a
primit marea bucurie a Zămislirii
pruncului Iisus. Îngerul Gavril i-a zis: „
Bucură-te Marie, Domnul este cu tine,
Binecuvântată eşti tu între femei şi
binecuvântat este rodul pântecului Tău
”. Fecioara Maria a rămas uimită atâta
vreme cât nu cunoştea de bărbat. Îngerul
a încurajat-o şi i-a zis: „ Aceasta este de
la Dumnezeu ”.
La vremea cuvenită, Fecioara
Maria a mers împreună cu Iosif, cel ce o
avea spre pază, fiindu-i şi rudenie, spre
Betleem unde trebuiau să se înscrie la un
recensământ. Venind vremea, acolo S-a
născut pruncul Iisus, într-o peşteră ce
era folosită ca staul de oi, într-o noapte
friguroasă, deoarece Iosif şi Fecioara
Maria nu au găsit loc în palat, datorită
nepăsării celor de acolo.
În clipa naşterii, pe cer a apărut o
stea puternică ce i-a călăuzit pe magii de
la răsărit trimişi de Irod cu scopul de a-L
afla pe pruncul Iisus şi să meargă să-L
omoare. Magii I-au adus în schimb
daruri: aur, smirnă şi tămâie ca preţuire
pentru cel născut Împăratul tuturor: Iisus
Domnul.
Creştinii cinstesc cu evlavie acest
mare Praznic împărătesc în cinstea
Naşterii Domnului, primind mai înainte
de sărbătoare vestea Naşterii prin
intrarea preotului cu icoana în casele
fiecărora din cei ce-L iubesc pe Pruncul
Iisus Hristos ca nişte creştini adevăraţi.
Copiii dar şi cei mai în vârstă
merg cu colinda şi steaua pe la casele
oamenilor ca o bucurie că Domnul a
venit în lume.
HRISTOS SE NAŞTE. SLĂVIŢI-L!
HRISTOS DIN CERURI
ÎNTÂMPINAŢI-L. AMIN.
Preot Nicolae Vrăjitoru
Aşteptându-l pe Moş Crăciun
Aproape a trecut încă un an, iar
Crăciunul se apropie. Sunt sigură că din
mormanul de scrisori, Moşul a citit
printre multe altele şi scrisoarea pe care
i-am trimis-o încă de astă vară. Abia
aştept să împodobesc frumosul brad, pe
care tata l-a adus săptămâna trecută. Am
pregătit globurile, ghirlandele, beteala,
bomboanele dar şi beculeţele ce vor face
din acest brad cel mai frumos pom pe
care Moş Crăciun îl va vedea în acest
an.
Din Laponia până aici Moşul are
de mers foarte mult. În seara de Ajun,
voi aşeza sub brad o farfurie de prăjituri
şi o cană de lapte cald… Cine ştie, poate
Moşului îi va fi foame şi nu i-ar strica o
mică gustare. Şi nici un mic gest de
politeţe din partea mea.
Tare aş vrea să-l văd în acea
noapte pe Moş Crăciun, chiar în
momentul în care pune cadourile sub
brad. Aş vrea să-l trag de barbă şi să-i
spun: „ Bine ai venit la mine, Moşule! ”.
Aş vrea să-i admir şi costumul de un
roşu impecabil, chiar şi după ce a intrat
prin mii de hornuri, care de care mai
pline de funingine. Dar mai mult ca
sigur, tot gândindu-mă la cum îl voi
primi pe Moş Crăciun, un alt moş, pe
numele lui Ene, mă va duce pe tărâmul
viselor…
Loredana Spatariu
4
5
6
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou
La români, sărbătorile de iarnă,
îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate
sărbători de suflet. Amintirile copilăriei
ce revin puternic în minte şi suflet,
zăpezile bogate şi prevestitoare de rod
îmbelşugat, colindele şi clinchetele de
clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi
de cozonaci, nerăbdarea aşteptării
darurilor sub pomul de iarnă, toate
creează în sânul familiei o atmosferă de
basm, linişte sufletească şi iubire.
Crăciunul mai este numit şi
sărbătoarea familiei; este ocazia când
toţi se reunesc: părinţi, copii, nepoţi îşi
fac daruri, se bucură de clipele petrecute
împreună în jurul mesei, cu credinţa că
prin cinstirea cum se cuvine a
sărbătorilor vor avea un an mai bogat.
La sate, îndeosebi sunt păstrate
mult mai bine datinile acestei perioade a
anului. Una din cele mai răspândite
datini la români este colindatul, un ritual
compus din texte ceremoniale, dansuri şi
gesturi. Astfel, în ajunul Crăciunului,
cete de colindători costumate tradiţional,
urează la casele gospodarilor pentru
sănătate, fericire şi prosperitate,
împlinirea dorinţelor în noul an.
Pe lângă colindele religioase,
există vechi colinde laice cum sunt:
Capra, Ursul, Căiuţii. Acestea sunt în
fapt, jocuri cu măşti şi costumaţii
speciale confecţionate de meşterii locali
şi care ironizează personaje negative ale
lumii satului.
Colindătorii sunt aşteptaţi în
casele lucind de curăţenie şi frumos
împodobite şi sunt răsplătiţi de
gospodari cu covrigi, fructe, nuci,
colăcei şi mai nou, bani. Cei adulţi sunt
invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac.
Se aud de asemenea colinde precum:
Steaua sus răsare, Bună dimineaţa la
Moş Ajun, O ce veste minunată. În
ajunul Anului Nou se umblă cu uratul
cunoscut şi sub denumirea de Pluguşor,
obicei legat de speranţa fertilităţii.
Prof. Lăcrămioara Pali
Moş Crăciun
Povestea lui Moş Crăciun
cunoaşte mai multe variante. Noi o vom
îmbrăţişa pe aceea în care se vorbeşte
despre un moş simpatic, jovial, cu barba
mare, venit de la Polul Nord pe o sanie
trasă de reni, în care are un sac imens cu
jucării. Moş Crăciun are o listă în care
sunt trecuţi copii cuminţi şi copiii
neascultători şi aduce daruri pentru cei
care merită, intră pe horn şi le aşează
sub pomul de Crăciun. Copiii, care de
multe ori îi scriu moşului ce ar dori să
primească, se pregătesc nerăbdători cu
poezii şi cântecele, pe care cu emoţie, le
vor prezenta încă din ajunul
Crăciunului.
Legenda spune că Maica
Domnului, fiind cuprinsă de durerile
naşterii, l-a rugat pe Moş Ajun să-i
găzduiască. Deoarece era sărac, el a
refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai
mic şi mai bogat, Moş Crăciun.
Ajunsă la casa lui Crăciun, maica
Domnului o găseşte pe soţia acestuia,
Crăciuneasa şi îi cere acesteia adăpost.
Crăciuneasa era o femeie bună, însă
ştiindu-şi soţul rău şi necredincios, îi
găzduieşte în grajdul vitelor. Apoi, fără
să-i spună soţului ei, Crăciuneasa o ajută
pe Maica Domnului să-L nască pe
Pruncul Iisus.
Aflând cele întâmplate, Crăciun
îşi pedepseşte soţia, tăindu-i mâinile.
Maica Domnului, printr-o minune, o
vindecă, lipindu-i mâinile la loc
Crăciunesei. Moş Crăciun, văzând
acestea, se căieşte şi îi cere iertare lui
Dumnezeu, devenind astfel „ primul
creştin ”. Se spune că el s-a căit atât de
mult încât a doua zi şi-a împărţit
întreaga avere copiilor săraci, iar de
atunci vine cu sania trasă de reni şi
aşează cadourile sub brad, în fiecare an,
în Ajunul Naşterii Domnului ( 24
Decembrie ).
Larisa Jeder
7
Activităţi Educative şcolare şi extraşcolare în perioada 15.XII.2008 – 14.I.2009
A. Domeniul cultural artistic
1. „ Iată, vine Moş Crăciun! ” – program
artistic şi concurs de datini – 21 Decembrie
2008
2. Zilele Eminescu – Concursul de poezie „
Luceafărul – Ediţia a II-a ” – 14 Ianuarie 2009
B. Domeniul tehnico-aplicativ şi
ştiinţific
1. Meşteşuguri artistice tradiţionale – expoziţie
cu împletituri, cusături, ţesături, măşti
tradiţionale – 19 Decembrie 2009
C. Educaţie civică
1. Violenţa – Forme de manifestare şi efecte –
15 Decembrie 2008
2. Primul ajutor în caz de arsuri – prelegere –
15 Decembrie 2008
Prof. Dănuţ Olariu
Aho, aho, copii şi fraţi
Aho, aho dragi profesori
Am pornit-o de cu zori
Să vă facem o urare
În ajun de sărbătoare
Aho, aho, copii şi fraţi
De profesori s-ascultaţi
Căci ei ne-nvaţă de bine
Ca să câştigăm o pâine
Ne învaţă multă carte
Ca s-avem în viaţă parte.
Să ajungem la oraş,
Nu la oi, un ciobănaş…
Cifre, plane şi puteri.
Noi la mate învăţăm
Cu un domn de mii de lei
Mânaţi plugu’ măi flăcăi!
Busuioc bătut pe masă,
Cu o doamnă prea frumoasă
La română învăţăm
Taina limbii descifrăm
Diriginta mea e bună,
Are chipul ca de zână
Ea ne ceartă mai mereu,
Şi ne bate… Aoleu!!!
Fizica e tare grea
Şi-am dat neică, de belea
Când ne scoate la probleme,
Am îmbulinat-o nene!!!
Geografia, munţi şi mări
Reliefuri, clime, ţări
Noaptea când m-o furat somnu’
M-am visat pe vârful Omu
Foaie verde de trifoi
M-am trezit eu mai apoi,
M-am trezit tare confuz,
În satul de pe Şomuz.
Aho! Aho! Puţin să stăm
Profu’ de engleză să-l urăm
Că e bun şi educat,
Toate fetele îl plac
La engleză ne explică,
Dar nouă ne este frică
Că accentul nu îl ştim
Şi un doi o să primim
Dar să nu ne întristăm
Numai aşa învăţăm
Tezele ca să le luăm.
Busuioc bătut pe masă
Domni profesori staţi acasă
Urătorii să-i primiţi,
Şi cu-n ban să-i omeniţi!
În ajun de Anul Nou,
O urare drept cadou.
Anul rodnic să vă fie,
Să v-aducă bucurie
Să aveţi elevi în clasă,
Numai cu mintea aleasă!
S-aveţi vilă cu piscină,
Pe Madonna ca vecină,
Drumuri bune fără glod,
Şi o viaţă ca Irod!
O lopată pentru bani,
La anu’ şi la mulţi ani!
În atenţia elevilor
Vă anunţăm că în perioada
7 – 10 Ianuarie 2009 se fac înscrieri
pentru Ediţia a II-a a concursului de
poezie Luceafărul, ce va avea loc în data
de 14 Ianuarie
2009.
În cadrul
concursului elevii
interesaţi vor
prezenta o poezie
din opera marelui poet Mihai
Eminescu. Pentru înscriere, elevii sunt
rugaţi să contacteze pe domnii profesori
Lăcrămioara Pali şi Florin Viu.
8
9