Modul Managementul proiectelor 1
Tema 1 - Management de proiect
Noţiunea de proiect
Companiile dezvoltă proiecte ca părţi ale programelor sau de sine
stătătoare avacircnd drept scop atingerea obiectivelor de dezvoltare
economică identificate prin procesul propriu de planificare strategică
Proiectele pot fi gestionate de companie sau contractate de la companie specializată icircn
management de proiect Din acest punct de vedere putem spune ca proiectele sunt demersuri
unice inedite cu o durată determinată care vor aduce un beneficiu companiei şi anume
realizarea unui nou obiectiv de dezvoltare Derularea lor comportă un grad de incertitudine
şi risc Un proiect este un mod de a lucra de a organiza resurse (umane materiale financiare
şi timp) şi activităţi pe o durată determinată avacircnd ca scop obţinerea unui rezultat final
Proiect
1 Demersul icircn care resursele umane materiale şi financiare sunt organizate icircntr-un
mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate cu
specificaţii date cu restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard
pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative(SR
13465 2002)
2 Organizaţie temporară creată şi organizată icircntr-un mod nou pentru a executa
procese de care depinde realizarea unor obiective cantitative şi calitative prin
controlul şi coordonarea resurselor umane tehnice logistice şi financiare cu
restricţii de cost şi timp urmacircnd un ciclu de viaţă standard
3 Ansamblu de activităţi cu caracter temporar realizate pentru icircndeplinirea unui
obiectiv bine precizat (PMBOK)
4 Combinaţie de resurse organizaţionale utilizate pentru obţinerea unor rezultate cu
caracter de noutate care să susţină organizaţia (Cleland)
Modul Managementul proiectelor 2
5 Organizaţie temporară constituităicircn scopul de a desfăşura procese unice de
complexitate ridicată pentru obţinerea unor rezultate materialeimaterială (Gareis)
Pentru cine sunt proiectele
Orice proiect se execută pentru cineva care poate fi o persoană individuală sau un
grup de oameni Aceştia sunt clienţii Ei se caracterizează prin
Impun cerinţe referitoare la proiect
Beneficiază de foloasele pe care le aduce proiectul odată terminat
Au un rol icircn aprecierea reuşiteisuccesului proiectului
Pentru majoritatea proiectelor clientul poate fi clasificat icircn mai multe categorii
fiecare avacircnd un interes icircn derularea proiectului şi anume
Sponsorul sau titularul proiectului
Finanţatorul
Beneficiarul
Utilizatorul final
Clientul final
Persoane cointeresate
Managerul de proiect pentru a putea demara proiectul va studia cerinţele tuturor
grupurilor menţionate chiar şi numai la nivel informal
Exemple de proiecte
Crearea unui site pentru organizaţie
Achiziţionareaconstruirea unui nou sediu pentru organizaţie
Campania de marketing pentru un nou produs
Reamenajarea departamentului X din companie
Icircnnoirea reţelei ITtelefonice din cadrul companiei
Reorganizarea activităţii unui department (inclusiv management)
Construirea unei case
Dezvoltarea unui sistem informatic
Modul Managementul proiectelor 3
Caracteristicile unui proiect
Scopul unui proiect este icircn primul racircnd de a realiza un obiectiv
care va duce la un cacircstig la o situatie dorita a fi satisfacatoare Pentru
satisfacerea sa este necesara alegerea unei strategii care sa utilizeze la
maximum capacitatea unei echipe de experti ce gestioneaza sau
implementeaza proiectul Toate proiectele trebuie sa respecte un set de reguli de baza cu
toate ca se confrunta pe toata durata de viata cu evenimente aleatoare care pot constitui
factori de risc pentru realizarea acestora si prin urmare necesita schimbari
Prin urmare caracteristicile unui proiect deriva din urmatoarele elemente fundamentale
data icircnceperii proiectului
data finalizarii proiectului
obiectivele acestuia
bugetul alocat proiectului
activitatile icircn general unice sau care se pot repeta pe o durata de timp limitata
cadrul de desfasurare
ciclul de viata al proiectului
Prin urmare putem identifica urmatoarele caracteristici ale proiectelor
1 Temporalitate
Presupune existenta unei date de start si a unei date de finalizare Nu se pot constitui
ca proiecte actiunile care au o durata neprecizata (Ex tranzactiile icircn sistemul
contabil) Aceasta caracteristca a proiectelor duce uneori la existenta unor
constracircngeri si da nastere la urgente
2 Noutate
Orice proiect este nou chiar daca exista si proiecte asemanatoare vor exista icircn cadrul
sau evenimente si circumstante noi Aceasta caracteristica da nastere la integrarea
proiectului icircn activitatea companiei
3 Unicitate
Proiectele au caracter unic livrabile (produse sau servicii) unice personal unic si
circumstante unice Unicitatea conduce la risc si incertitudine deoarece nu se poate
prevedea cu exactitate natura produselor si etapelor intermediare aceasta putacircnd
necesita eforturi suplimentare
Aceste trei caracteristici (temporalitate noutate si unicitate) cu impactul pe care-l produc
(urgenta integritate si incertitudine) presupun ca planificarea sa fie realizata riguros
planurile de proiect sa fie etapizate(1) flexibile(2) si orientate pe scopuri(3)
1 Etapizarea ajuta la gestionarea urgentelor ofera indicatii clare privind progresele
icircnregistrate pacircna la realizarea produsului final
Modul Managementul proiectelor 4
2 Pentru a face fata incertitudinii
3 Pentru a face fata incertitudinii deoarece incertitudine exista si icircn privinta
obiectivelor si metodelor utilizate Chiar daca existaposibilitatea de a nu se cunoaste
icircn totalitate obiectivele pot fi macar identificate
Ciclul de viaţă al proiectelor
Constă din mai multe etape succesive care au loc icircntre
icircnceperea şi icircncheierea proiectului Astfel ciclul de viaţă al proiectelor
sau mai bine zis viaţa proiectului (deoarece noţiunea de ciclu
presupune reluarea proiectului) icircncepe de la identificarea ideii
proiectului continuă cu iniţierea formularea concepţia şi evaluarea
mobilizarea echipei de proiect execuţia testarea punerea icircn funcţiune şi predarea către
beneficiar a produsuluiserviciului şi icircn fine icircncheierea activităţii proiectului ndash evaluarea
finală a proiectului
Eventual proiectul poate fi urmat de un alt proiect
Ciclul de viaţă al proiectelor Succesiunea fazelor prin care va trece proiectul de la
concepţie la realizare pentru atingerea obiectivelor stabilite
Ciclul de viaţă al produsuluiserviciului este o noţiune mult mai acoperitoare decacirct ciclul
de viaţă al proiectului
După cum se vede icircn figură durata de viaţă a produsului include şi exploatarea produsului
serviciului unui proiect pacircnă la retragerea lui de pe piaţă
Analiza include ideea de produsserviciu studiul fezabilităţii lui definirea şi planificarea
lui
Sinteza presupune realizarea lui
Exploatarea reprezintă implementarea utilizarea şi icircntreţinerea
Retragerea presupune scoatearea din uz sau icircnlocuirea sa
Icircntre cele patru etape există elemente comune după cum se poate vedea şi din figură ele nu
sunt independente unele de altele
Modul Managementul proiectelor 5
Tipuri de proiecte
Există o mare varietate de proiecte Ele pot fi clasificate după
a amploarea lor
Organizaţional
Local
Naţional
Regional
Internaţional
b domeniul obiectivului şi activităţile proiectului
proiecte industriale
proiecte comerciale
proiecte culturale
proiecte ecologice
proiecte ştiinţifice
proiecte educaţionale
proiecte de management
Fazele unui proiect
Icircn general la toate proiectele identificam patru faze
Conceptia
Planificarea
Realizarea
Icircncheierea
Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor
caracteristice a parametrilor proiectului icircn termeni clari care vor duce la decizia de icircncepere
sau abandonare a proiectului de catre beneficiar
Icircn aceasta faza se vor analiza
capacitatea companiei de a realiza proiectul cu icircncadrarea icircn timpul cerut
costul proiectului estimarea costului
cheltuielile implicate
bugetul proiectului
specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta)
identificarea riscurilor problemelor
definirea activitatilor estimarea costurilor si a resurselor necesare
Faza de planificare
Daca proiectul este aprobat de catre finantator icircncepe faza de planificare care consta icircn
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 2
5 Organizaţie temporară constituităicircn scopul de a desfăşura procese unice de
complexitate ridicată pentru obţinerea unor rezultate materialeimaterială (Gareis)
Pentru cine sunt proiectele
Orice proiect se execută pentru cineva care poate fi o persoană individuală sau un
grup de oameni Aceştia sunt clienţii Ei se caracterizează prin
Impun cerinţe referitoare la proiect
Beneficiază de foloasele pe care le aduce proiectul odată terminat
Au un rol icircn aprecierea reuşiteisuccesului proiectului
Pentru majoritatea proiectelor clientul poate fi clasificat icircn mai multe categorii
fiecare avacircnd un interes icircn derularea proiectului şi anume
Sponsorul sau titularul proiectului
Finanţatorul
Beneficiarul
Utilizatorul final
Clientul final
Persoane cointeresate
Managerul de proiect pentru a putea demara proiectul va studia cerinţele tuturor
grupurilor menţionate chiar şi numai la nivel informal
Exemple de proiecte
Crearea unui site pentru organizaţie
Achiziţionareaconstruirea unui nou sediu pentru organizaţie
Campania de marketing pentru un nou produs
Reamenajarea departamentului X din companie
Icircnnoirea reţelei ITtelefonice din cadrul companiei
Reorganizarea activităţii unui department (inclusiv management)
Construirea unei case
Dezvoltarea unui sistem informatic
Modul Managementul proiectelor 3
Caracteristicile unui proiect
Scopul unui proiect este icircn primul racircnd de a realiza un obiectiv
care va duce la un cacircstig la o situatie dorita a fi satisfacatoare Pentru
satisfacerea sa este necesara alegerea unei strategii care sa utilizeze la
maximum capacitatea unei echipe de experti ce gestioneaza sau
implementeaza proiectul Toate proiectele trebuie sa respecte un set de reguli de baza cu
toate ca se confrunta pe toata durata de viata cu evenimente aleatoare care pot constitui
factori de risc pentru realizarea acestora si prin urmare necesita schimbari
Prin urmare caracteristicile unui proiect deriva din urmatoarele elemente fundamentale
data icircnceperii proiectului
data finalizarii proiectului
obiectivele acestuia
bugetul alocat proiectului
activitatile icircn general unice sau care se pot repeta pe o durata de timp limitata
cadrul de desfasurare
ciclul de viata al proiectului
Prin urmare putem identifica urmatoarele caracteristici ale proiectelor
1 Temporalitate
Presupune existenta unei date de start si a unei date de finalizare Nu se pot constitui
ca proiecte actiunile care au o durata neprecizata (Ex tranzactiile icircn sistemul
contabil) Aceasta caracteristca a proiectelor duce uneori la existenta unor
constracircngeri si da nastere la urgente
2 Noutate
Orice proiect este nou chiar daca exista si proiecte asemanatoare vor exista icircn cadrul
sau evenimente si circumstante noi Aceasta caracteristica da nastere la integrarea
proiectului icircn activitatea companiei
3 Unicitate
Proiectele au caracter unic livrabile (produse sau servicii) unice personal unic si
circumstante unice Unicitatea conduce la risc si incertitudine deoarece nu se poate
prevedea cu exactitate natura produselor si etapelor intermediare aceasta putacircnd
necesita eforturi suplimentare
Aceste trei caracteristici (temporalitate noutate si unicitate) cu impactul pe care-l produc
(urgenta integritate si incertitudine) presupun ca planificarea sa fie realizata riguros
planurile de proiect sa fie etapizate(1) flexibile(2) si orientate pe scopuri(3)
1 Etapizarea ajuta la gestionarea urgentelor ofera indicatii clare privind progresele
icircnregistrate pacircna la realizarea produsului final
Modul Managementul proiectelor 4
2 Pentru a face fata incertitudinii
3 Pentru a face fata incertitudinii deoarece incertitudine exista si icircn privinta
obiectivelor si metodelor utilizate Chiar daca existaposibilitatea de a nu se cunoaste
icircn totalitate obiectivele pot fi macar identificate
Ciclul de viaţă al proiectelor
Constă din mai multe etape succesive care au loc icircntre
icircnceperea şi icircncheierea proiectului Astfel ciclul de viaţă al proiectelor
sau mai bine zis viaţa proiectului (deoarece noţiunea de ciclu
presupune reluarea proiectului) icircncepe de la identificarea ideii
proiectului continuă cu iniţierea formularea concepţia şi evaluarea
mobilizarea echipei de proiect execuţia testarea punerea icircn funcţiune şi predarea către
beneficiar a produsuluiserviciului şi icircn fine icircncheierea activităţii proiectului ndash evaluarea
finală a proiectului
Eventual proiectul poate fi urmat de un alt proiect
Ciclul de viaţă al proiectelor Succesiunea fazelor prin care va trece proiectul de la
concepţie la realizare pentru atingerea obiectivelor stabilite
Ciclul de viaţă al produsuluiserviciului este o noţiune mult mai acoperitoare decacirct ciclul
de viaţă al proiectului
După cum se vede icircn figură durata de viaţă a produsului include şi exploatarea produsului
serviciului unui proiect pacircnă la retragerea lui de pe piaţă
Analiza include ideea de produsserviciu studiul fezabilităţii lui definirea şi planificarea
lui
Sinteza presupune realizarea lui
Exploatarea reprezintă implementarea utilizarea şi icircntreţinerea
Retragerea presupune scoatearea din uz sau icircnlocuirea sa
Icircntre cele patru etape există elemente comune după cum se poate vedea şi din figură ele nu
sunt independente unele de altele
Modul Managementul proiectelor 5
Tipuri de proiecte
Există o mare varietate de proiecte Ele pot fi clasificate după
a amploarea lor
Organizaţional
Local
Naţional
Regional
Internaţional
b domeniul obiectivului şi activităţile proiectului
proiecte industriale
proiecte comerciale
proiecte culturale
proiecte ecologice
proiecte ştiinţifice
proiecte educaţionale
proiecte de management
Fazele unui proiect
Icircn general la toate proiectele identificam patru faze
Conceptia
Planificarea
Realizarea
Icircncheierea
Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor
caracteristice a parametrilor proiectului icircn termeni clari care vor duce la decizia de icircncepere
sau abandonare a proiectului de catre beneficiar
Icircn aceasta faza se vor analiza
capacitatea companiei de a realiza proiectul cu icircncadrarea icircn timpul cerut
costul proiectului estimarea costului
cheltuielile implicate
bugetul proiectului
specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta)
identificarea riscurilor problemelor
definirea activitatilor estimarea costurilor si a resurselor necesare
Faza de planificare
Daca proiectul este aprobat de catre finantator icircncepe faza de planificare care consta icircn
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 3
Caracteristicile unui proiect
Scopul unui proiect este icircn primul racircnd de a realiza un obiectiv
care va duce la un cacircstig la o situatie dorita a fi satisfacatoare Pentru
satisfacerea sa este necesara alegerea unei strategii care sa utilizeze la
maximum capacitatea unei echipe de experti ce gestioneaza sau
implementeaza proiectul Toate proiectele trebuie sa respecte un set de reguli de baza cu
toate ca se confrunta pe toata durata de viata cu evenimente aleatoare care pot constitui
factori de risc pentru realizarea acestora si prin urmare necesita schimbari
Prin urmare caracteristicile unui proiect deriva din urmatoarele elemente fundamentale
data icircnceperii proiectului
data finalizarii proiectului
obiectivele acestuia
bugetul alocat proiectului
activitatile icircn general unice sau care se pot repeta pe o durata de timp limitata
cadrul de desfasurare
ciclul de viata al proiectului
Prin urmare putem identifica urmatoarele caracteristici ale proiectelor
1 Temporalitate
Presupune existenta unei date de start si a unei date de finalizare Nu se pot constitui
ca proiecte actiunile care au o durata neprecizata (Ex tranzactiile icircn sistemul
contabil) Aceasta caracteristca a proiectelor duce uneori la existenta unor
constracircngeri si da nastere la urgente
2 Noutate
Orice proiect este nou chiar daca exista si proiecte asemanatoare vor exista icircn cadrul
sau evenimente si circumstante noi Aceasta caracteristica da nastere la integrarea
proiectului icircn activitatea companiei
3 Unicitate
Proiectele au caracter unic livrabile (produse sau servicii) unice personal unic si
circumstante unice Unicitatea conduce la risc si incertitudine deoarece nu se poate
prevedea cu exactitate natura produselor si etapelor intermediare aceasta putacircnd
necesita eforturi suplimentare
Aceste trei caracteristici (temporalitate noutate si unicitate) cu impactul pe care-l produc
(urgenta integritate si incertitudine) presupun ca planificarea sa fie realizata riguros
planurile de proiect sa fie etapizate(1) flexibile(2) si orientate pe scopuri(3)
1 Etapizarea ajuta la gestionarea urgentelor ofera indicatii clare privind progresele
icircnregistrate pacircna la realizarea produsului final
Modul Managementul proiectelor 4
2 Pentru a face fata incertitudinii
3 Pentru a face fata incertitudinii deoarece incertitudine exista si icircn privinta
obiectivelor si metodelor utilizate Chiar daca existaposibilitatea de a nu se cunoaste
icircn totalitate obiectivele pot fi macar identificate
Ciclul de viaţă al proiectelor
Constă din mai multe etape succesive care au loc icircntre
icircnceperea şi icircncheierea proiectului Astfel ciclul de viaţă al proiectelor
sau mai bine zis viaţa proiectului (deoarece noţiunea de ciclu
presupune reluarea proiectului) icircncepe de la identificarea ideii
proiectului continuă cu iniţierea formularea concepţia şi evaluarea
mobilizarea echipei de proiect execuţia testarea punerea icircn funcţiune şi predarea către
beneficiar a produsuluiserviciului şi icircn fine icircncheierea activităţii proiectului ndash evaluarea
finală a proiectului
Eventual proiectul poate fi urmat de un alt proiect
Ciclul de viaţă al proiectelor Succesiunea fazelor prin care va trece proiectul de la
concepţie la realizare pentru atingerea obiectivelor stabilite
Ciclul de viaţă al produsuluiserviciului este o noţiune mult mai acoperitoare decacirct ciclul
de viaţă al proiectului
După cum se vede icircn figură durata de viaţă a produsului include şi exploatarea produsului
serviciului unui proiect pacircnă la retragerea lui de pe piaţă
Analiza include ideea de produsserviciu studiul fezabilităţii lui definirea şi planificarea
lui
Sinteza presupune realizarea lui
Exploatarea reprezintă implementarea utilizarea şi icircntreţinerea
Retragerea presupune scoatearea din uz sau icircnlocuirea sa
Icircntre cele patru etape există elemente comune după cum se poate vedea şi din figură ele nu
sunt independente unele de altele
Modul Managementul proiectelor 5
Tipuri de proiecte
Există o mare varietate de proiecte Ele pot fi clasificate după
a amploarea lor
Organizaţional
Local
Naţional
Regional
Internaţional
b domeniul obiectivului şi activităţile proiectului
proiecte industriale
proiecte comerciale
proiecte culturale
proiecte ecologice
proiecte ştiinţifice
proiecte educaţionale
proiecte de management
Fazele unui proiect
Icircn general la toate proiectele identificam patru faze
Conceptia
Planificarea
Realizarea
Icircncheierea
Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor
caracteristice a parametrilor proiectului icircn termeni clari care vor duce la decizia de icircncepere
sau abandonare a proiectului de catre beneficiar
Icircn aceasta faza se vor analiza
capacitatea companiei de a realiza proiectul cu icircncadrarea icircn timpul cerut
costul proiectului estimarea costului
cheltuielile implicate
bugetul proiectului
specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta)
identificarea riscurilor problemelor
definirea activitatilor estimarea costurilor si a resurselor necesare
Faza de planificare
Daca proiectul este aprobat de catre finantator icircncepe faza de planificare care consta icircn
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 4
2 Pentru a face fata incertitudinii
3 Pentru a face fata incertitudinii deoarece incertitudine exista si icircn privinta
obiectivelor si metodelor utilizate Chiar daca existaposibilitatea de a nu se cunoaste
icircn totalitate obiectivele pot fi macar identificate
Ciclul de viaţă al proiectelor
Constă din mai multe etape succesive care au loc icircntre
icircnceperea şi icircncheierea proiectului Astfel ciclul de viaţă al proiectelor
sau mai bine zis viaţa proiectului (deoarece noţiunea de ciclu
presupune reluarea proiectului) icircncepe de la identificarea ideii
proiectului continuă cu iniţierea formularea concepţia şi evaluarea
mobilizarea echipei de proiect execuţia testarea punerea icircn funcţiune şi predarea către
beneficiar a produsuluiserviciului şi icircn fine icircncheierea activităţii proiectului ndash evaluarea
finală a proiectului
Eventual proiectul poate fi urmat de un alt proiect
Ciclul de viaţă al proiectelor Succesiunea fazelor prin care va trece proiectul de la
concepţie la realizare pentru atingerea obiectivelor stabilite
Ciclul de viaţă al produsuluiserviciului este o noţiune mult mai acoperitoare decacirct ciclul
de viaţă al proiectului
După cum se vede icircn figură durata de viaţă a produsului include şi exploatarea produsului
serviciului unui proiect pacircnă la retragerea lui de pe piaţă
Analiza include ideea de produsserviciu studiul fezabilităţii lui definirea şi planificarea
lui
Sinteza presupune realizarea lui
Exploatarea reprezintă implementarea utilizarea şi icircntreţinerea
Retragerea presupune scoatearea din uz sau icircnlocuirea sa
Icircntre cele patru etape există elemente comune după cum se poate vedea şi din figură ele nu
sunt independente unele de altele
Modul Managementul proiectelor 5
Tipuri de proiecte
Există o mare varietate de proiecte Ele pot fi clasificate după
a amploarea lor
Organizaţional
Local
Naţional
Regional
Internaţional
b domeniul obiectivului şi activităţile proiectului
proiecte industriale
proiecte comerciale
proiecte culturale
proiecte ecologice
proiecte ştiinţifice
proiecte educaţionale
proiecte de management
Fazele unui proiect
Icircn general la toate proiectele identificam patru faze
Conceptia
Planificarea
Realizarea
Icircncheierea
Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor
caracteristice a parametrilor proiectului icircn termeni clari care vor duce la decizia de icircncepere
sau abandonare a proiectului de catre beneficiar
Icircn aceasta faza se vor analiza
capacitatea companiei de a realiza proiectul cu icircncadrarea icircn timpul cerut
costul proiectului estimarea costului
cheltuielile implicate
bugetul proiectului
specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta)
identificarea riscurilor problemelor
definirea activitatilor estimarea costurilor si a resurselor necesare
Faza de planificare
Daca proiectul este aprobat de catre finantator icircncepe faza de planificare care consta icircn
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 5
Tipuri de proiecte
Există o mare varietate de proiecte Ele pot fi clasificate după
a amploarea lor
Organizaţional
Local
Naţional
Regional
Internaţional
b domeniul obiectivului şi activităţile proiectului
proiecte industriale
proiecte comerciale
proiecte culturale
proiecte ecologice
proiecte ştiinţifice
proiecte educaţionale
proiecte de management
Fazele unui proiect
Icircn general la toate proiectele identificam patru faze
Conceptia
Planificarea
Realizarea
Icircncheierea
Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor
caracteristice a parametrilor proiectului icircn termeni clari care vor duce la decizia de icircncepere
sau abandonare a proiectului de catre beneficiar
Icircn aceasta faza se vor analiza
capacitatea companiei de a realiza proiectul cu icircncadrarea icircn timpul cerut
costul proiectului estimarea costului
cheltuielile implicate
bugetul proiectului
specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta)
identificarea riscurilor problemelor
definirea activitatilor estimarea costurilor si a resurselor necesare
Faza de planificare
Daca proiectul este aprobat de catre finantator icircncepe faza de planificare care consta icircn
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 6
stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora
resursele necesare si cacircnd acestea vor fi necesare
bugetul
Deci se va face o planificare a activitatilor a resurselor si a bugetului
Planificarea icircn timp a activitatilor presupune
- descrierea activitatilor
- se vor stabili dependentele dintre activitati
- se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare
- se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului)
Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale
(echipamente utilaje) pentru fiecare activitate identificata icircn proiect icircn functie de prioritatile
proiectului (performanta costuri timp)
Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate estimarea
surselor de venituri identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de
rezolvarea a acestora
Ca rezultat al acestei faze pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor
proiectului se utilizeaza diagramele Gantt
Faza de realizare consta icircn executia efectiva a activitatilor icircn vederea executarii produsului
final serviciului Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent
costurile si progresul realizat icircncadrarea icircn termenele stabilite si va interveni icircn cazul icircn timp
util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite
Faza de terminare presupune evaluarea proiectului Analizarea succesului proiectului din
punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate
performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect) icircncadrarea icircn termenele si bugetul
proiectului calitatea produsului serviciului icircn general daca au fost atinse obiectivele
proiectului si performanta dorita
Managementul unui proiect
Noţiunea de management de proiect
Managementul de proiect este o metodologie formală anume
elaborată pentru a gestiona proiecte Acest tip de management este
diferit de managementul activităţii de rutină avacircnd ca scop reducerea
riscului şi incertitudinii implementării proiectelor
Managementul proiectelor
Planificarea organizarea monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de
proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza icircn siguranţă obiectivele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 7
proiectului icircn limita timpului costului şi criteriilor de performanţă stabilite Conţine
totalitatea sarcinilor tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership
Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi
activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri care se conturează icircn succesiunea
etapelor proiectului Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume
Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat icircn organizaţie acesta fiind o
necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companieiorganizaţiei Integrarea
proiectului va fi abordată icircn studiul de fezabilitate
Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea
proiectului care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului Strategia proiectului se
elaboreazăicircn etapa de definiţie a proiectului
Nivelul tactic care are la baza strategia Se elaborează pe baza planului strategic
obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la
execuţia proiectului La acest nivel se planifică se monitorizează şi se evaluează metode de
lucru detaliate Acest lucru se realizeazăicircn etapa implementării proiectului
Matricea obiective ndash metode
Plecacircnd de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune icircn
discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge
obiectivele proiectului care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite Icircn acest
sens Turner şi Cochrane icircn 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificacircnd
o clasificare a proiectelor icircn patru tipuri
Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor dacircnd
ca exemplu icircn acest sens proiectele din domeniul ingineriei care tind să fie planificate sub
forma unor activităţi bine definite şi clar icircntelese
Proiecte cu obiective bine definite dar cu activităţi slab definite exemplu proiecte pentru
realizarea unui nou produs Fiind planificate icircn termenii unor rezultate intermediare
cunoscute metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii
despre modul optim de realizare a obiectivelor
Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite exemplu proiecte pentru
realizarea sistemelor informatice Aceste proiecte sunt planificate icircn termeni de etape ale
ciclului de viaţă Obiectivele sunt definite icircn termeni conceptuali dar specificaţia este
detaliată progresiv cu fiecare nouă etapă a proiectului
Proiecte cu obiective şi metode slab definite exemplu proiecte de cercetare schimbare
organizaţională Aceste proiecte sunt definite icircn termeni de praguri de acces sau bariere
Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pacircna la o
anumită dată
Succesul proiectelor
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 8
Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului
proiectului Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi icircn implementarea
proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului
sponsorul - valoare
beneficiarii ndash funcţionalitate
proiectanţii ndash cea mai bună soluţie de proiectare
managerii ndash icircncadrarea icircn limitele bugetare şi icircn timp
Plecacircnd de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect
Criterii de succes
Livrabilul icircşi atinge scopul economic declarat
Proiectul aduce un profit pentru proprietar sponsor sau promotor
Satisface nevoile proprietarului operatorilor sau utilizatorilor consumatorilor şi
comunităţii
Proiectul icircndeplineşte obiectivele prestabilite icircn condiţiile cerute şi la calitatea
cerută
Proiectul se icircncadrează icircn bugetul de timp şi de cost
Proiectul satisface nevoile echipei de proiect
Aduce un profit echipei de proiect
De ce eşuează proiectele
Proiectele pot eşua din cauze ca
Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor
Lipsa comunicării dintre părţile interesate fapt ce conduce la nerespectarea
cerinţelor clientului
Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului fapt ce poate conduce la
depăşirea bugetului sau a termenului
Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect
Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului
Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor
componentelor unui proiect fie ca atribuţie profesională icircn cadrul unui post cu normăicircntreagă
fie ca sarcină de icircndeplinit icircntr-o situaţie dată Pentru orice lucrare definităicircn termenii
managementului de proiect managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare
a acesteia
Metodologii de management de proiect
De ce este necesară o metodologie
Icircn lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management managerii de
proiect vor avea idei diferite asupra modului icircn care lucrurile trebuie organizate ce trebuie
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 9
realizat icircn diferite momente etape ale proiectului care sunt responsabilităţile sarcinile şi
autoritatea fiecarui rol icircn parte
Prin urmare metodologia
permite ca durata şi costul să fie păstrate icircn limitele toleranţelor admise
icircmbunătăţeşte performanţa productivitatea şi calitatea serviciilor de management de
proiect
creşte icircncrederea clientului icircn finalizarea cu succes a proiectului
Metodologia de management de proiect
Set de procese de management fiecare cu resurse şi activităţi clar definite care transformă
intrările procesului icircn ieşirile definite prin justificarea economică
Orice metodă metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să
clarifice
Obiectivele proiectului
Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect
Punctele de control icircn care se face analiza şi verificarea evoluţiei progresului proiectului
Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect
Norme de control al activităţii dintre etape astfel icircncacirct să se poată semnala din timp
eventualele probleme
Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect planificarea
executarea gestionarea analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea
proiectului Există numeroase metodologii de management de proiect majoritatea sunt
private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep Six Sigma) icircnsă există şi trei
metodologii publice (BS6079 ndash Ghid de management al proiectelor PRINCE ndash gestionarea
cu succes a proiectelor ISO 10006 ndash Managementul calităţii ndash directive de calitate icircn
managementul de proiect)
Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control icircn
managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte icircn dimensiuni Icircn acest sens TenStep
Project Management Processtrade este icircmpărţit icircn zece paşi primii doi pentru definire şi
planificare iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 10
Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a icircmbunătăţi calitatea şi
performanţa icircn domeniul cost şi timp icircn orice domeniu de activitate Metodologia Sigma
oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru
proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte icircmbunătăţirea calităţii
Astfel putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei
organizaţii prin eliminarea variabilităţii reducerea numărului defectelor şi eliminarea
pierderilor care icircndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei
Strategia Six Sigma poate fi icircnţeleasă şi percepută icircn trei moduri diferite
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 11
Metric nivelul Six Sigma este asigurat atunci cacircnd se obţin 34 defecte per un
million de oportunităţi DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite
organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale
Metodologic Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC ndash
Defineşte Măsoară Analizează Imbunătăţeşte tine sub Control ndash folosită de regulă
atunci cacircnd se urmăreşte icircmbunătăţirea produselor serviciilor sau proceselor
existente şi DMADV ndash Defineşte Măsoară Analizează proiectează Design
Verificăndash utilizată atunci cacircnd se doreşte proiectarea unor noi produse servicii sau
procese Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului
calităţii totale (TQM) şi altele noi bazate pe icircmbunătăţirea performanţei şi a
excelenţei icircn afaceri
Filosofic Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei
focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte
Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO
90012000 există o relaţie de complementaritate care are drept rezultat sporirea beneficiilor
unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii concretizate icircn creşterea
profitului reducerea costurilor reducerea numărului defectelor creşterea satisfacţiei
consumatorului şi fidelizarea acestora (Sursa lect univ dr Carmen PAUNESCU )
Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului care
icircncepe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfacircrşitul duratei de
exploatare a proiectului finalizat Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de
anvergură şi odată proiectul demarat consideră că managerul de proiect deţine controlul
integral asupra activităţii recurgacircndu-se icircn limitele reduse la sponsorul sau investitorul
proiectului Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor dar recomandă
explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate icircn evidenţă avantajele
utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 12
Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079
Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment ndash Proiecte icircn medii controlate)
circumscrie organizarea managementul şi controlul proiectelor Sistemul PRINCE a fost
elaborat icircn 1989 iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor
de tehnologie informatică Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată icircn 1996
şi se constituie icircntr-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte
Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs include procese verificate de
project management avacircnd la baza opt componente
Componentele sistemului PRINCE
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 13
Evaluarea proiectelor
Aspecte generale
Prin evaluare se icircnţelege emiterea de judecăţi privind progresul
icircnregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse Prin evaluare se
compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial fiind un proces continuu dar şi
post-proiect
Evaluarea permanentă urmăreşte icircncadrarea icircn termenele şi resursele stabilite iniţial
precum şi desfăşurarea activităţilor planificate informaţiile obţinute fiind utilizate de catre
managerul de proiect icircn conducerea proiectului
Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului
Evaluarea vizează patru aspecte
resursele investite
activităţile desfăşurate
rezultatele obţinute
stadiul realizărilor
De asemenea evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte
dacă proiectul şi-a atins obiectivele
dacă activităţile au fost bine realizate
dacă resursele au fost utilizate eficient
dacă au ramas aspecte nerezolvate
Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză
monitorizare a proiectului precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă
Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte icircn faza de planificarea a proiectului şi ea
trebuie inclusă atacirct icircn planificarea activităţilor cacirct şi a costurilor
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 14
Reducerea duratei şi costurilor proiectelor
Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia a planului
iniţial şi se vor face corelaţii corecte icircntre activităţi resursele implicate riscurile acceptate şi
calitatea dorită
Metode de reducere a duratei proiectului
1 Tehnici de chestionare presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor
aspectelor implicate (pozitive şi negative) cautacircndu-se unele modalităţi de reduce a acestora
Astfel se vor căuta răspunsuri de icircntrebări ce vizează
scopul ( Ce se efectuează De ce se efectuează Ce altceva s-ar putea efectua Ce se va
face)
locul ( Unde are loc De ce acolo Unde s-ar putea desfăşura Unde se va desfăşura )
succesiunea activităţilor ( Cacircnd va fie executată De ce atunci Cacircnd ar mai putea fi
executată Cacircnd va fi executată )
resursa umană ( Cine o va executa De ce acea personă Cine ar mai putea s-o execute
Cine o va executa )
mijloace ( Cum se va executa De ce se execută astfel Cum s-ar mai putea executa
Cum se va face )
Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă
2 Suprapunerea activităţilor presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate
simultan ţinacircndu-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru
activităţi
3 Creşterea riscului presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri de
exemplu
micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data
achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande icircn afara ţării
micşorarea perioadei de testare a unui produs cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta
să aibă deficienţe
Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec de aceea este bine ca icircn cazul utilizării
acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată
4 Transferul resurselor presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice
care pot fi amacircnate pentru mai multe perioade de timp
5 Creşterea costurilor Deoarece reducerea timpului de execţie icircn general este costisitoare
se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu Icircn acest sens se va creşte costul
activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşoracircndu-se durata Se
va reface noul drum critic şi noile costuri Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe
unitatea de timp alocat icircntregului proiect şi icircn cazul icircn care este mai mic atunci reducerea
duratei este benefică
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 15
Aceasta metodă pare aparent simplă dar icircn practică nu este foarte simplu să replanifici
duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului De asemenea costul nu este
totdeauna liniar icircn raport cu timpul iar resursele nu pot fi icircntotdeauna transformate icircn unităţi
monetare ( Ex dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră nu pot produce mai
multe pe oră chiar dacă ele icircnseamnă bani sau dacă spaţiul unei hale icircn care are loc
producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni )
Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este
posibil şi invers adică săreducem costul prin creşterea duratei Dacă această creştere se
referă la activităţile necritice atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata
totală Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei
activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi atunci putem spune ca se va
reduce şi costul şi durata
Icircn concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfacircrsit exista un nivel minim de reducere a
duratei pacircnă la care costul mediul nu creşte Graficul final reţeau finală se va realiza după
ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi
costurilor cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi
Calitatea icircn managementul proiectelor
Plecacircnd de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect
si anume finalizarea icircn termen icircncadrarea icircn limitele bugetare si de
calitate ajungem la notiunea de calitate Atunci cacircnd vorbim de
calitate icircn cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte
calitatea produsului sau serviciului rezultat pe de o parte dar si la
calitatea managementului proiectului pe de alta parte
Calitatea produsului
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate
Cele mai cunoscute sunt BS 5750 din Marea Britanie EN 2900 si ISO 9000 din restul
Europei
Calitatea produsului icircn contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor
- satisfacerea cerintelor clientuluibeneficiarului
- respectarea specificatiei
- rezolvarea problemei
- corespunde conditiilor de utilizare
Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca
clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat icircn termeni care sa
reflecte exct ceea ce gacircndeste
persoana care va icircntocmi specificatia sa fie icircn tema cu exact ceea ce a spus clientul
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele
Modul Managementul proiectelor 16
Specificatia va descrie exact produsulserviciul dorit de client icircn termeni ca
functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale
standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca
limitele de timp si cost icircntre care sa se realizeze
diverse ldquocapabilitatirdquo ale produsului cum ar fi disponibilitate fiabilitate mentenanta
posibilitate de adaptare
Calitatea procesului de management
Cerintele icircn ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate
prin standarde de calitate Icircn acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii ndash
Directive privind calitatea icircn managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese
de management al proiectelor corelate cu elementele din ldquo Ghidul de sistem teoretic al
managementului proiectelor rdquo publicat de Institutul de Management al proiectelor din
SUA Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute icircn vedere pentru a avea
siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite
Fara icircndoiala ca aplicarea unor metode proprii bine definite deja demonstrate ca fiind
eficiente icircn realizarea unui proiect va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite
Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta
atacirct ca produsul cacirct si procesul de management sunt corecte nu necesita schimbari retusuri
Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca
produsul este bun de la prima icircncercare
Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul pe
masura ce se executa cacirct si procesul de management pe masura ce este implementat
Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite icircn sensul ca daca
productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit
produs selectat proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv Daca a fost gresit atunci este
iremedibil
Icircn cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare
pentru ca procesul sa fie corect icircnca de la icircnceput
Calitatea cui A produsului A procesului de
management
Asigurarea calitatii experienta anterioara
specificatie bine definita
standarde
analize de proiectare
resurse calificate
controlul schimbarii
experienta anterioara
proces bine definit
standarde
verificari de control
manageri calificati
procese stabile
Modul Managementul proiectelor 17
Controlul calitatii 1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Fiecare componenta
Configuratia lor
Produsul final
1 Monitorizeaza
2 Compara
3 Corecteaza
Procesele
Rapoartele
Rezultatele