1
TESTE PENTRU COLOCVIU
Disciplina Imagistica Medicală
1. Indicele cardiotoracic reprezintă:
a) relaţia între convexităţile cordului
b) raportul diametrelor transversale maxime ale umbrei cordului şi ale peretelui toracic
c) raportul diametrului transversal maximal şi cel minimal al toracelui
d) raportul diametrului ventricului stâng şi cel maximal al toracelui
e) raportul diametrului aortei ascendente şi cel al toracelui
2. Pentru calcularea indicelui cardiotoracic noi utilizăm:
a) ECOCG
b) Radiografia cordului în 4 proiecţii
c) Radiografia cutiei toracice dorzo-ventrală
d) AngioCT
e) Scintigrafia miocardului
3. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este absolut contraindicată în caz de:
a) Prezenţa de pacemaker cardiac
b) Sarcina
c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie
e) Claustrofobia
4. Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este relativ contraindicată în caz de:
a) Aritmie severă
b) Prezenţa de pacemaker cardiac
c) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
d) Prezenţa leziunilor cutanate în regiunea de investigaţie
e) Claustrofobia
5. În investigaţia Eco Doppler color culoarea roşie înseamnă:
a) Sângele arterial
b) Sângele venos
c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda
d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda
e) Flux turbulent
6. În investigaţia Eco Doppler color culoarea albastră înseamnă:
a) Sângele arterial
b) Sângele venos
c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda
d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda
e) Flux turbulent
7. Pentru determinarea ecocardiografică a gradului de stenoza aortică folosim:
a) ECOCG modul M
b) ECOCG 2D
c) Doppler color
d) Doppler pulsatil
2
e) Doppler continuu
8. Hipervolemie arterială pulmonară poate fi depistată în caz de:
a) Stenoza mitrală
b) Defect septal atrial
c) Tetralogia Fallot
d) Stenoza aortică
e) Defect septal ventricular
9. Hipovolemie pulmonară poate fi depistată în caz de:
a) Stenoza mitrală
b) Insuficienţa mitrală
c) Tetralogia Fallot
d) Stenoza aortică
e) Defect septal ventricular
10. Congestie venoasă pulmonară poate fi depistată în caz de:
a) Stenoza mitrală
b) Insuficienţa mitrală
c) Tetralogia Fallot
d) Cardiomiopatie restrictivă
e) Defect septal ventricular
11. Hipertensiune arterială pulmonară poate să dezvolte în caz de:
a) Stenoza mitrală
b) Insuficienţa mitrală
c) Tetralogia Fallot
d) Stenoza aortică
e) Defect septal ventricular
12. În caz de angiopulmonografie selectivă, substanţa de contrast se introduce:
a) prin cateter în ventriculul stâng
b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
c) în vena periferică
d) prin cateter în aorta
e) prin cateter în arterele coronariene
13. În caz de angiocoronarografie, substanţa de contrast se introduce:
a) prin cateter în ventriculul stâng
b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
c) în vena periferică
d) prin cateter în aorta
e) prin cateter în arterele coronariene
14. În caz de angio-tomogtrafie computerizată, substanţa de contrast se introduce:
a) prin cateter în ventriculul stâng
b) prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
c) în vena periferică
d) prin cateter în aorta
e) prin cateter în arterele coronariene
15. În caz de congestie venoasă pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:
3
a) Diminuarea desenului pulmonar
b) Accentuarea desenului pulmonar
c) Desenul pulmonar nemodificat
d) Linii Kerley
e) Omogenizarea hilurilor
16. În caz de hipervolemie arterială pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:
a) Diminuarea desenului pulmonar
b) Accentuarea desenului pulmonar
c) Bombarea arcului arterei pulmonare
d) Linii Kerley
e) Dilatarea hilurilor
17. În caz de hipertensiune arterială pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:
a) Îngustarea arterelor pulmonare periferice
b) Dilatarea arterelor pulmonare periferice
c) Bombarea arcului arterei pulmonare
d) Linii Kerley
e) Dilatarea hilurilor
18. În caz de hipovolemie pulmonară, depistăm la radiografia cutiei toracice:
a) Diminuarea desenului pulmonar
b) Accentuarea desenului pulmonar
c) Modificările arcului arterei pulmonare
d) Linii Kerley
e) Omogenizarea hilurilor
19. Indicaţii actuale pentru cateterism cardiac şi angiografie sunt următoarele:
a) Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare
b) Explorarea aortei şi ramurilor ei
c) Investigaţia valvei mitrale
d) Explorarea viabilității miocardului
e) Explorarea arterelor coronariene
20. Indicaţii actuale pentru angioCT sunt următoarele:
a) Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare
b) Explorarea aortei şi a vaselor coronariene
c) Investigaţia valvei mitrale
d) Explorarea viabilității miocardului
e) Explorarea arterelor periferice
21. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:
a) Bradicardie sinusală
b) Calcinoza severă a arterelor coronariene
c) Regurgitarea mitrală
d) Fibrilaţie atrială
e) Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
22. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:
a) Bradicardie sinusală
b) Tahicardie >100/min cu beta-blocanţi contraindicaţi
c) Durata de apnee insuficientă
4
d) Fibrilaţie atrială
e) Obezitate
23. Pentru efectuarea angioCT, pacientul trebuie să fie capabil:
a) Să ridice mâinile deasupra capului
b) Să întoarce capul spre stânga
c) Să reţină expiraţia
d) Să îndoaie picioarele în genunchi
e) Să rămână nemişcat
24. În caz de calcinoza severa a arterelor coronariene metoda de elecţie pentru investigaţia lor
este:
a) Ecocardiografia
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Angiocoronarografia
e) Scintigrafia miocardului
25. Indicaţii pentru ecocardiografia transesofageană sunt următoarele:
a) Investigaţia contractilităţi miocardului
b) Vârsta mică a pacientului
c) Suspecţie de endocardita infecţioasă de proteza valvulară cardiacă
d) Control intraoperator al calităţii plastiei de valva mitrală
e) Pericardita exudativă
26. Pentru stenoza mitrală este caracteristic:
a) Dilatarea atriului drept
b) Dilatarea atriului stâng
c) Dilatarea ventriculului stâng
d) Mărirea presiunii sanguine pulmonare
e) Presiunea sanguină pulmonară normală
27. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de pericardită exudativă este:
a) Radiografia cutiei toracice
b) Ecocardiografia transtoracică
c) Ecocardiografia transesofageană
d) Tomografia computerizată
e) SPECT (single photon emission computed tomography)
28. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de valvulopatie reumatismală este:
a) Radiografia cutiei toracice
b) Ecocardiografia
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată
e) SPECT (single photon emission computed tomography)
29. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz de patologia arterelor coronariene este:
a) Radiografia cutiei toracice
b) Ecocardiografia transtoracică
c) Ecocardiografia transesofageană
d) Angiocoronarografie
e) SPECT (single photon emission computed tomography)
5
30. Pentru investigaţia perfuziei şi a metabolismului miocardului putem utiliza:
a) Radiografia cutiei toracice
b) Scintigrafia miocardului
c) Ecocardiografia transesofageană
d) Tomografia computerizată
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
31. Metoda SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia cardiovasculară
este indicată în caz de:
a) Cardiopatie ischemică
b) Insuficienţa mitrală
c) Aneurism al aortei ascendente
d) Hipertensiune arterială sistemică
e) Hipertensiune arterială pulmonară
32. Scopul investigaţiei SPECT (single photon emission computed tomography) în cardiopatia
ischemică este de a determina:
a) Gradul stenozei arterelor coronariene
b) Gradul calcinozei arterelor coronariene
c) Numărul arterelor afectate
d) Viabilitatea miocardului în zona de ischemie
e) Prognozarea funcţiei VS după revascularizare
33. Indicaţii pentru SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia arterelor
coronariene sunt următoarele:
a) Bloc de ram stâng a fascicolului His
b) Calcinoza arterelor coronariene
c) Clinica tipică cu ECG normală
d) Clinica atipică cu devierile ECG
e) Bloc de ram drept a fascicolului His
34. În investigaţia Eco Doppler color apariţia culorii galbene sau verde înseamnă:
a) Micşorarea vitezei fluxului sanguin
b) Mărirea vitezei fluxului sanguin
c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda
d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda
e) Flux turbulent
35. În investigaţia miocardului cu radionuclizi achiziţia trebuie să fie efectuată:
a) În repaos
b) La efort fizic
c) La efort „farmacologic”
d) În repaos şi la efort fizic
e) În repaos şi la efort „farmacologic”
36. Pentru efortul „farmacologic” în investigaţia miocardului cu radionuclizi se utilizează:
a) Anticoagulante
b) Vasodilatatoare
c) Antibiotici
d) Beta-blocanţi
e) Diuretici
6
37. În evaluarea patologiei urologice să folosesc următoarele metode imagistice:
a) urografie intravenoasa
b) histerosalpingografie
c) radiografie reno-vezicala simplă
d) tomografie computerizată
e) litotripsie
38. Care sunt metodele imagistice in evaluarea patologiei urologice, fara utlizarea razelor
ionizante:
a) Urografie intravenoasa
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Radiografia reno-vezicala simplă
d) Uretrografia
e) ultrasonografia
39. Investigație ultrasonografică în evaluarea patologiei urologice se efectuează:
a) Transvaginal
b) Transabdominal
c) transrectal
d) în ortostatism
e) pe șezute
40. Metoda de screening în nefrolitiaza este:
a) tomografia computerizată fara contrast
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) ultrasonografie
d) Histerosalpingografie
e) Tomografie prin emisie de pozitroni
41. Metoda imagistică cea mai sensibilă în detectarea nefrolitiazei este:
a) tomografia computerizată fara contrast
b) Imagistica prin rezonanța magnetica
c) Histerosalpingografie
d) Radiografie abdominală pe gol
e) Tomografie prin emisie de pozitroni
42. Ce patologii pot fi determinate pe o radiografie reno-vezicală simplă:
a) Calculi radiotransparenti
b) Calculi radioopaci
c) Tumori renale
d) Chisturi renale
e) Pielonefrita cronică
43. Cistografia este:
a) Investigarea ecografica a vezicii urinare
b) Investigarea endoscopica a vezicii urinare
c) Investigarea radiologica a vezicii urinare
d) Investigarea radiologica a uretrei
e) Investigarea radiologica a rinichilor
44. Uretrografia este indicată în caz de:
7
a) Stricturi uretrale
b) Sterilitate
c) Traumatismul uretrei
d) Infectii uretrale
e) Cancer vezicii urinare
45. Uretrografia este contraindicată în caz de:
a) Stricturi uretrale
b) Sterilitate
c) Traumatismul uretrei
d) Infectii uretrale
e) Cancer vezicii urinare
46. Prin ce metode radio-imagistice am putea determina nefrolitiaza:
a) uretrografie
b) ultrasonofgrafie
c) tomografie computerizată
d) Radiografia reno-vezicala simplă
e) scintigrafie
47. Pentru diagnosticarea și evaluarea imagistica a categoriei chistului dupa Bosniak se indica:
a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) Tomografia computerizată
c) Ultrasonografia
d) Scintigrafia
e) Uretrografia
48. Introducerea intravenoasă a substanței de contrast a permis să determine mărirea umbrei
renale în dimensiuni, rotirea şi împingerea acesteia de către o formaţiune, deformarea sistemului
calice-bazinet, amputarea calicelor. Ce metoda imagistică a fost efectuată:
a) Imagistica prin rezonanta magnetica
b) Urografia intravenoasă
c) Radiografia reno-vezicala simplă
d) Ultrasonografia
e) Tomografia prin emisie de pozitroni
49. Angiografia în patologie urologică este indicată pentru:
a) Depistarea calculilor renali
b) Depistarea stricturilor ureterale
c) Evaluarea vascularizării tumorilor
d) Depistarea stricturilor uretrale
e) Depistarea patologiei vasculare renale
50. În rinichi se determina o formațiune lichidiana, hipodensa, fără priza de contrast, +15 UH,
caracteristica pentru chist renal. Ce metoda imagistică a fost aplicată:
a) urografie intravenoasă
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată cu substanța de contrast
d) Tomografia prin emisie de pozitroni
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
51. La tomografia computerizată se determină o formațiune rotundă, hipodensă, omogenă, cu
8
contur net, bine delimitată, în proiectia rinichiului stâng, fara priza de contrast. Diagnosticul cel
mai posibil:
a) Calcul
b) Chist renal
c) Hemoragie renală posttraumatică
d) Tumoare renală
e) Diverticul renal
52. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferențial dintre ectopie
şi ptoza renală este:
a) urografie intravenoasa
b) tomografie computerizată cu substanța de contrast
c) ultrasonografie
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografie computerizată fără substanța de contrast
53. Contraindicațiile absolute ale urografiei intravenoase sunt:
a) infectii uretrale
b) sarcina
c) nivelul creatininei în sânge ≥ 5 mg/dl
d) insuficiența renală
e) alergia la substanța de contrast
54. Care din metodele indicate, utilizate în evaluarea patologiei urologice, nu se referă la metode
radio-imagistice:
a) litotripsia
b) urografia intravenoasa
c) Laparoscopia
d) ultrasonografia
e) Tomografia prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
55. Indicați cele mai frecvente sedii de metastazare a cancerului renal:
a) plămâni
b) piele
c) oase
d) ficat
e) colon
56. Care modificări patologice caracteristice traumatismului renal poate depista tomografia
computerizată cu contrast:
a) aneurisme
b) Extravazarea substanţei de contrast
c) Tromboza arterei renale
d) Arterele renale supranumerare
e) Indicile parenhimatos normal
57. Fazele tomografiei computerizate cu substanța de contrast în evaluarea patologiei urologice
sunt:
a) nativă
b) arterială
c) venoasă
d) portală
9
e) urografică
58. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferential dintre
agenezie şi aplazie renala este:
a) urografie intravenoasa
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată fără contrast
d) angiografie prin tomografie computerizată
e) scintigrafie
59. Indicați semnele imagistice caracteristice pentru hidrohefroză:
a) bazinet micsorat in volum
b) bazinet marit in volum
c) calicele dilatate
d) calicele spasmate
e) ureterele dilatate
60. Metoda cea mai informativă de diagnosticare imagistică a cancerului de prostată este:
a) urografie intravenoasă
b) ultrasonografia transabdominală
c) tomografie computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) ultrasonografia transrectală
61. In polichistoza renală, tomografie computerizata fara substanța de contrast relevă:
a) mărirea în dimensiuni a rinichiului
b) micșorarea în dimensiuni a rinichiului
c) dimensiunile rinichiului nemodificate
d) afectarea renală bilaterală
e) afectarea renală unilaterală
62. Metoda cea mai rațională de diagosticare imagistică a hidronefrozei este:
a) ultrasonografia
b) angiografia prin tomografie computerizată
c) pielografia retrogradă
d) scintigrafia
e) urografia intravenoasă
63. La investigatia radio-imagistică s-a determinat rinichiul micsorat in dimensiuni (4.7x2.3 cm),
artera renală prezentă, contururile calicelor neclare, funcția excretorie întârziată. Diagnosticul cel
mai probabil este:
a) Cancer renal
b) Agenezie renala
c) Hipoplazie renala
d) Chist renal
e) Pielonefrita cronică
64. La investigatia radio-imagistică s-a determinat dilatarea bazinetului și a calicelor ale
rinichiului drept, atrofia parenchimului renal, diminuare pronunțata a funcției renale.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) Tumoare a rinichiului
b) Hidronefroza
10
c) Nefrolitiaza
d) Chist renal
e) Aplazie renală
65. Investigația ultrasonografică a relevat testiculul stâng cu o orientare anormala și lipsa
fluxului sanguin la examinare prin Eco-Doppler, cu menținerea ecogenității testiculare normale.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) torsiune testiculară
b) cancer testicular
c) Aplazie testiculară
d) Inflamatie testiculară
e) Trauma testiculară
66. În cazul calculilor radiotransparenți, metode imagistice cele mai informative sunt:
a) ultrasonografie
b) urografie intravenoasă
c) tomografie computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) scintigrafie
67. Indicați limitările ale investigației ultrasonografice a rinichilor:
a) nu poate diferenţia formaţiunile benigne renale de cele maligne
b) pot fi vizualizati calculi cu dimensiuni >3-4 mm
c) uneori nu poate diferenţia tumorile maligne şi abcesele renale
d) imposibilitatea vizualizării fasciei renale
e) posibilitatea evaluării hidronefrozei
68. În cazul cancerului renal, urografia intravenoasă relevă:
a) Deformarea sistemului calice-bazinet
b) Defect de umplere la nivelul sistemului pielocaliceal cu contur regulat
c) Defect de umplere la nivelul sistemului pielocaliceal cu contur neregulat
d) Amputarea calicelor
e) Sitemul calice-bazinet nedeformat
69. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:
a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
c) tomografie computerizata fara contrast
d) Imagistica prin rezonanta magnetica
e) uretrografia
70. Clasificarea imagistică a chisturilor renale include următoarele variante de localizare:
a) Subcapsular
b) Cortical
c) Intracaliceal
d) Medular
e) Parapelvical
71. Metoda de elecție de diagosticare imagistică a torsiunii testiculare este:
a) urografie intravenoasa
b) ultrasonografia Doppler
c) ultrasonografia modul 2D fără Doppler
11
d) tomografia computerizată cu contrast
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
72. Care din metodele enumerate se folosesc în diagnosticarea imagistică a traumelor:
a) Radiografia standard
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia
73. Care din metodele enumerate se folosesc pentru diagnosticul radiologic al traumatismelor:
a) Ecografia
b) Scintigrafia
c) Radiografia standard
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) Tomografia computerizată
74. Care este cea mai informativă metodă de diagnostic imagistic în cazul rupturilor de ligamente:
a) Ecografia
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Tomografia computerizată
d) Radiografia standard
e) Artrografia
75. Metoda de elecţie în radiodiagnosticul traumatismului osteoarticular este:
a) Ultrasonografia
b) Radiografia în incidența antero-posterioară
c) Radiografia standard în 2 incidențe
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) Scintigrafia
76. Pentru copii sunt caracteristice fracturile:
a) multifragmentare
b) subperiostale
c) în „lemn verde”
d) ale cartilajului de creştere
e) cu dislocare angulară a fragmentelor
77. În dependenţă de linia fracturii, acestea pot fi:
a) oblice
b) transversale
c) în litera „T”
d) laterale
e) angulare
78. Care din următoarele afirmații despre fracturi ale coloanei vertebrale sunt corecte:
a) la nivelul primelor două vertebre cervicale, traumatismul se soldează mai frecvent cu
luxatia atlasului pe axis, urmata de regulă de fractura odontoidei
b) fractura odontoidei poate fi bine pusă in evidenţă pe radiografia de profil si pe cea de
incidenţă transbucală
c) fractura odontoidei nu poate fi depistată pe radiografia de profil și pe cea de incidenţă
transbucală
12
d) fracturile ultimelor vertebre cervicale se traduc prin tasări „în pană” ale corpului vertebral
e) fracturile apofizelor se soldează de regulă cu pseudoartroze
79. În caz de traumă a esofagului ca metoda imagistică de diagnostic se va utiliza:
a) Ultrasonografia
b) Radioscopia esofagului cu sulfat de bariu
c) Radioscopia esofagului cu substanţă de contrast hidrosolubilă
d) Tomografia computerizată
e) Endoscopia
80. Semnul radiologic caracteristic al traumei esofagiene este:
a) Defect de umplere
b) Conturul esofagului estompat
c) Esofagul mărit în volum
d) Esofagul liber, permeabil
e) Extravazarea substanţei de contrast în zona de ruptură
81. În caz de traumatism renal la radiografia panoramică a abdomenului se atestă:
a) Stregerea conturului renal
b) Prezenţa de gaz liber în cavitatea abdominală
c) Stregerea conturului marginii muschiului psoas
d) Prezenţa lichidului liber în cavitatea abdominală
e) Rinichi micşorat în volum
82. Care din metodele imagistice vor fi informative în caz de traumă la nivelul laringelui:
a) Radiografia standard
b) Ecografia
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată
e) Tomografie prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizata
83. Care din metodele de diagnostic imagistic se indică în cazul traumatismului cutiei toracice:
a) Radiografia standard
b) Scintigrafia
c) Angiopulmonografia
d) Ultrasonografia Doppler
e) Tomografia computerizată
84. În caz de traumatism al cutiei toracice la radiografie poate să se determine:
a) Fracturi costale
b) Pneumotorax
c) Hidropneumotorax
d) Opacități miliare bilateral
e) Emfizem subcutan
85. În caz de traumatism al arborelui traheobronșic se atestă:
a) Ruptură completă a traheii sau bronşiilor cu deplasare (separare)
b) Ruptură incompletă a traheii sau bronşiilor cu separarea parţială de inele cartilaginoase
c) Ruptură incompletă cu comunicare în structurile adicente cum ar fi esofagul
d) Hidrotorax
e) Arborele traheobronşic nu se modifică în caz de traumatism
13
86. Peste cât timp, în cazul evoluției necomplicate a fracturii, putem determina radiologic
prezenţa calusului osos:
a) 2 zile
b) 7 zile
c) 10 zile
d) 15 zile
e) >21 de zile
87. Complicaţiile fracturilor pot fi:
a) Pseudoarticulaţia
b) Osteomielita
c) Artrita traumatică
d) Osteoporoza
e) Consolidarea precoce
88. Fracturile craniului se caracterizează prin:
a) Formarea calusului osos vicios
b) Fracturi diastatice
c) Fracturi depresive (infundare)
d) Fracturi liniare
e) Deplasarea angulară a fragmentelor
89. Pentru diagnosticul luxaţiilor se vor folosi următoarele din metodele de diagnostic imagistic:
a) Radiografia standard
b) Artrografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia computerizată
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
90. Fracturile mecanice radiologic se manifestă prin:
a) Linia de fractură
b) Osteoporoză
c) Structură osoasă neomogenă, cu prezenţa sectoarelor distructive
d) Deplasarea fragmentelor
e) Atrofie
91. Deplasările longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:
a) Angrenare
b) Alunecare
c) Angulare
d) Îndepărtare
e) Decentralizare
92. În caz de fracturi metaepifizare la copii, acestea pot fi:
a) Apofizeolize
b) subperiostale
c) în „lemn verde”
d) Multifragmentate
e) Epifizeolize
93. Aspectul radiologic al luxaţiei capului osului humeral este:
a) Dislocarea în anterior, subcoracoid
b) Dislocarea în posterior
14
c) Dislocarea laterală
d) Fractura concomitentă a colului humerusului
e) Osul humeral nu se luxează
94. Ce structuri anatomice pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizării renale:
a) coastele
b) tesuturile moi
c) mușchii psoas
d) corpurile vertebrelor
e) diafragma
95. În aprecierea gradului de nefroptoză, ca momente de reper se consideră:
a) localizarea polului inferior al rinichiului
b) localizarea polului superior al rinichiului
c) localizarea mărginii mediale a rinichiului
d) localizarea mărginii mediale a rinichiului
e) localizarea bazinetului
96. Mărirea rinichiului în dimensiuni poate fi determinată în caz de:
a) dezvoltarea proceselor cicatriciale difuze
b) dezvoltarea unui procesului malign
c) dezvoltarea proceselor de sclerozare
d) hipoplazia arterei renale
e) dezvoltarea unui chist
97. Ce investigație imagistică este mai rațional de efectuat la pacienți cu suspiciune la
pielonefrita acută:
a) pielografia retrograda
b) ultrasonografia
c) radiografia reno-vezicală simplă
d) angiografia renală
e) scintigrafia
98. Următoarele modificări: dilatarea moderată a bazinetului si a calicelor, indicele
parenchimatos normal, funcția secretorie păstrată, sunt caracteristice mai mult pentru:
a) pielonefrita acută
b) chist renal solitar
c) tumoare rinichiului
d) rinichi ratatinat
e) hidronefroza
99. Examenul ultrasonografic în glomerulonefrita cronica cel mai frecvent relevă:
a) ecogenitate scazută
b) indicele parenchimatos mărit
c) sistemul calice-bazinet nemodificat
d) rinichi atrofiați, relativ simetrici, având suprafața granulară
e) dilatarea bazinetului cu micșorarea indicelui parenhimatos
100. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat mărit in
dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou
radiologic este caracteristic mai mult pentru:
15
a) pieloectazie
b) hipoplazie renală
c) pielonefrita cronică
d) tumoare renală
e) tuberculoza renală
101. În care cazuri este indicată scintigrafia renală:
a) Cistita cronică
b) Anomaliile de dezvoltare ale rinichilor
c) Tumorile renale
d) Infecții renale
e) Traumatismul renal
102. Ce modificări patologice pot fi determinate la ultrasonografie în caz de pielonefrita cronică:
a) Hipoecogenitate
b) Hiperecogenitate
c) Parenchimul renal redus
d) Sistemul calice-bazinet deformat
e) Micșorarea rinichiului în dimensiuni
103. Pentru efectuarea scintigrafiei renale se folosește:
a) sulfat de bariu
b) tehnețiu 99
c) substanța de contrast iodată
d) substanța de contrast liposolubilă
e) substanța paramagneticaă
104. Din care metoda imagistică face parte investigația prin metoda Doppler:
a) Radiografia reno-vezicală simplă
b) ultrasonografie
c) imagistica prin rezonanța magnetică
d) scintigrafia
e) tomografia computerizată
105. În cazul suspiciunii de glomerulonefrită, în primul rând se indică:
a) Tomografia computerizată cu substanța de contrast
b) Scintigrafia
c) Urografia intravenoasă
d) Pielografia retrogradă
e) Ultrasonografia
106. In cazul insuficienței renale sunt folosite următoarele metode de investigare:
a) scintigrafia renală
b) ultrasonografia
c) radiografia renala simplă
d) urografia intravenoasă
e) ureteropielografia retrogradă
107. Conturul renal în norma este:
a) regulat - în forma de curbilinii, convexe în afară
b) regulat - în forma de curbilinii, convexe spre coloana vertebrală
c) neregulat - mamelonat
16
d) policiclic
e) zimțat
108. Care din următoarele afirmații sunt corecte:
a) Axele mari ale rinichilor sunt situate paralel cu diafragma
b) Polul superior al rinichiului drept este situat mai sus decât cel stâng
c) Polul superior al rinichiului stâng este situat mai sus decât cel drept
d) Axele mari ale rinichilor intersectează una cu alta sub un unghi, deschis in jos
e) Rinichii sunt situați retroperitoneal
109. În nefrologie se utilizează următoarele metode imagistice:
a) laparoscopia
b) ultrasonografia
c) cistoscopia
d) tomografia computerizată
e) scintigrafia
110. În nefrologie se utilizează următoarele metode de investigație radiologice:
a) scintigrafia
b) urografia intravenoasă
c) tomografia computerizată
d) ultrasonografia
e) cistoscopia
111. Indicați fazele de scanare la angiografia prin tomografia computerizată:
a) arterială
b) venoasă
c) urografică
d) nativă
e) portală
112. Indicați segmentele curbei renale:
a) vascular
b) parenhimatos (filtrație/secreție)
c) excretor
d) portal
e) mixt
113. Radiografia standard a craniului în explorarea neuroimagistică ne permite vizualizarea:
a) Fracturilor bazei craniului
b) Tumorilor intracerebrale
c) Fracturilor oaselor bolții craniene
d) Malformațiilor intracerebrale
e) Plăcilor ateromatoase la nivelul arterelor cervicale
114. Radiografia standard a craniului în patologia tumorală а creierului constată:
a) Prezența masei tumorale intracerebrale
b) Focare de osteodistrucție la nivelul oaselor craniene
c) Apariția amprentelor vasculare determinată de sporirea vaselor epiploice
d) Deplasarea structurilor mediane
e) Dehiscența suturilor
17
115. Radiografia standard a coloanei vertebrale include:
a) Radiografia în incidența de față
b) Radiografia în incidența de profil
c) Angiografia
d) Mielografia
e) Radiografia cu probele funcționale
116. Explorarea radiologică standard a coloanei vertebrale NU confirmă:
a) Prezența modificărilor osoase de structură de tip osteolitic sau osteosclerotic
b) Prezența formațiunilor tumorale intramedulare
c) Modificările de ax sau curburi vertebrale
d) Existența tasărilor vertebrale
e) Existența anomaliilor congenitale vertebrale
117. Indicațiile pentru angiografia clasică în neuroradiologie sunt:
a) Patologia vaselor cervicale (tromboză, stenoză)
b) Malformații artereo-venoase cerebrale
c) Determinarea fracturilor craniului
d) Evidențierea neovascularizației
e) Determinarea proceselor inflamatorii
118. Examenul Doppler cervical cuprinde studiul arterelor cu excepția:
a) Arterelor carotide externe
b) Arterelor subclaviculare
c) Arterelor carotide comune
d) Arterelor carotide interne
e) Arterelor vertebrale
119. Indicațiile examenului Doppler cervical sunt:
a) Stenoza arterelor cervicale
b) Fistule artereo-venoase
c) Disecție carotidiană
d) Hipotensiune ortostatică
e) Hipertensiunea arterială sistemică
120. Indicați avantajele ecografiei cerebrale transfontanelere:
a) Nu permite determinarea malformațiilor congenitale
b) Are caracter neinvaziv
c) Nu folosește radiații ionizante
d) Metodă rapidă
e) Dependentă de operator
121. Ultrasonografia Doppler transcraniană utilizează următoarele ferestre:
a) Fereastra temporală
b) Fereastra orbitară
c) Gaura occipitală
d) Prin regiunea frontală
e) Prin cavitatea nazală
122. Indicațiile Dopplerului transcranian sunt:
a) Evaluarea leziunilor sifonului carotidian
b) Bilanțul leziunilor din sistemul vertebro-bazilar
18
c) Hipotensiunea ortostatică
d) Evidența leziunilor arteriale cervicale și intracerebrale
e) Hipertensiunea arterială sistemică
123. Injectarea substanței de contrast în neiroimagistica nu se administrează în caz de:
a) Hidrocefalie
b) Atrofia cerebrală
c) Traumatism cranio-cerebral
d) Evaluarea unui accident vascular cerebral
e) Tumorile intracerebrale
124. Referitor la tomografia computerizată cu substanța de contrast, sunt corecte următoarele
afirmații cu excepția:
a) Bariera hemotoencefalică protejează structurile neurogene
b) Injectarea substanței de contrast modifică în mod variabil coeficientul de atenuare
diferitor structuri normale
c) Alterarea barierei hematoencefalice nu permite contrastarea unor structuri patologice
d) La administrarea substanței de contrast crește diferența de vizualizare între substanța albă
și cenușie
e) Nu sunt influențate de bariera hematoencefalică structurile vasculare, hipofiza, epifiza,
plexurile coroide
125. Pentru sindromul de masă intracranială sunt caracteristice următoarele:
a) Prezența fracturilor de vertebre cervicale
b) Modificările dimensionale ventriculare
c) Deplasările structurilor mediene
d) Angajările intracerebrale
e) Prezența focarelor osteodistructive limitrofe
126. Indicațiile pentru tomogrfia computerizată fără contrast în patologia cranio-cerebrală sunt:
a) Patologia traumatică
b) Hemoragii extra- și intraparenchimatoase
c) Malformații arterio-venoase
d) Malformații cranio-cerebrale
e) Patologia masivului facial și rinofaringelui
127. Tomografia computerizată în neuroimagistica este metoda de elecție în următoarele cazuri:
a) Hemoragia cerebrală recentă
b) Hemoragii subarahnoidiene
c) Hemoragii în stadiul subacut și cronic
d) Traumatism cranio-cerebral și vertebral sever
e) Infarct cerebral ischemic
128. Tomografia computerizată în patologia coloanei vertebrale este indicată în caz de:
a) Patologia traumatică
b) Malformații osoase congenitale
c) Bilanțul osteoporozei
d) Spondilolistezisul
e) Hernii de disc
19
129. Injectarea substanței de contrast paramagnetice în investigație imagistică prin rezonanța
magnetică este indicată in caz de:
a) Patologiile tumorale cerebrale
b) Patologiile inflamatorii cerebrale
c) Patologia traumatică cerebrală
d) Modificările atrofice cerebrale
e) Traumatism al vertebrelor cervicale
130. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia cranio-cerebrală este metoda
de elecție în următoarele cazuri:
a) Hemoragiile în stadiu subacut și cronic
b) Patologiile substanței albe
c) Ischemii
d) Hemoragiile în stadiul acut
e) Traumatismul cranio-cerebral sever
131. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia
cranio-cerebrală:
a) Traumatism osos
b) Patologia tumorală
c) Afecțiunile substanței albe
d) Malformații cranio-cerebrale
e) Patologia infecțioasă
132. Care sunt indicații pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia
coloanei vertebrale:
a) Patologia disco-degenerativă
b) Patologia inflamatorie
c) Malformațiile vertebro-medulare
d) Patologia tumorală
e) Bilanțul osteoporozei
133. Care din afirmații sunt corecte referilor la patologia traumatică vertebro-medulară:
a) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea contuziei
medulare
b) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în evaluarea hematomului
epidural
c) Tomografia computerizată este metoda de elecție în determinarea contuziei medulare
d) Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea herniei
discale posttraumatice
e) Tomografia computerizată este metoda de elecție în evidențierea unei cavități
intramedulare
134. Care din metodele imagistice utilizate în oftalmologie are acțiune ionizantă:
a) radiografia
b) oftalmoscopia
c) imagistica prin resonanța magnetică
d) ultrasonografia
e) examinarea clinică
20
135. Care din metodele de investigație enumerate este contraindicată pacienților cu corpi străini
metalici intraorbitari:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computeriată
136. Care din metodele indicate este cea mai optimală în cazul traumatismului ocular:
a) radiografia standard
b) ultrasonografie
c) imagistica prin rezonanța magnetică
d) tomografia computerizată
e) scintigrafie
137. Care tip de corpi străini intraorbitari prezintă contraindicații pentru investigație imagistică
prin rezonanța magnetică:
a) rumeguși de lemn
b) rumeguși metalici
c) partucile din plastic
d) moloz de sticlă
e) particule alimentare
138. Care din metodele indicate este cea mai optimală pentru depistarea corpurilor străini
intraorbitari radiotransparenți:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
139. Care din metodele indicate este cea de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini
intraorbitari radioopaci:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
140. Care din metodele indicate este cea de elecție pentru evaluarea nervului optic:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
141. Care din metodele de investigație indicate este optimală în cazul fracturilor regiunii orbitale:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
21
142. Care din metodele de investigație indicate este cea mai rapidă și informativă în cazul
urgențelor oftalmologice:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
143. Care din metodele indicate dă cea mai amplă informație despre structurile globului ocular și
țesuturi moi adiacente:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) ultrasonografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
144. Care din metodele imagistice indicate se folosesc în oftalmologie:
a) radiografia
b) scintigrafia
c) irigografia
d) imagistica prin rezonanța magnetică
e) tomografia computerizată
145. Investigație imagistică prin rezonanța magnetică va fi indicată în caz de:
a) Corpi străini metalici intraorbitarii
b) Traumatism osos cu implicarea orbitei
c) Corpi străini radiotransparenți intraorbitari
d) patologia nervului optic
e) patologia țesuturilor moi
146. Tomografia computerizată în patologie oftalmologică va fi indicată în caz de:
a) Corpi străini intraorbitarii
b) Traumatism osos cu implicarea orbitei
c) Maladia Grave
d) patologia corneei
e) prezența de gaz în țesuturi moi
147. Care sunt proecții de bază pentru investigație radiografică în cazul traumatismului orbirar:
a) anterioră
b) posterioară
c) medială
d) laterală
e) superioară
148. Care din următoarele afirmații referitor la investigație radiografică în cazul traumatismului
orbitar sunt corecte:
a) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea afectată
b) Se începe cu proecție anterioară, posterioară și laterală din partea contralaterală cele
afectate
c) Investigația în proiecție axială este obligatorie
d) Radiologul poate alege o altă proiecție adăugătorie la necesitate
e) Radiografia se efectuează numai în proiecție postero-anterioară
22
149. Care din afirmații despre metoda Focht sunt corecte:
a) Este o examinare în 2 proiecții
b) Razele X sunt paralele filmului radiografic
c) Razele X sunt perpendiculare filmului radiografic
d) Investigația se efectuează fără anestezie
e) Se efectuează anestezia ochiului afectat
150. Care din afirmații despre metoda Komberg-Baltin sunt corecte:
a) Se utilizează proteza oculară
b) Se utilizează sonda metalică
c) Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 3, 6, 9, 12
d) Este o examinare ascheletică
e) Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 1, 4, 7, 10
151. Care din patologiile indicate pot fi depistate cu ajutorul imagisticii prin rezonanța magnetică:
a) Fracturile osului nazal
b) Patologia nervului optic
c) Patologia mușchilor oculomotorii
d) Patologia globului ocular
e) Fracturile pereților orbitei
152. Care din fracturile indicate include orbita:
a) Le Fort I
b) Le Fort II
c) Le Fort III
d) De tip blow-in
e) De tip blow-out
153. Indicați semnele caracteristice fracturii blow-in:
a) enoftalmia
b) exoftalmia
c) poziția globului ocular nu se modifică
d) fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei
e) fragmentul osos se deplasează în afara orbitei
154. Indicați semnele caracteristice fracturii blow-out:
a) enoftalmia
b) exoftalmia
c) poziția globului ocular nu se modifică
d) fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei
e) fragmentul osos se deplasează în afara orbitei
155. La care din pacienții va fi contraindicată investigație imagistică prin rezonanța magnetică :
a) cei cu pacemaker cardiac
b) cei cu endoproteze metalice
c) cei cu clipe vasculare metalice
d) cei cu corpi străini intraorbitali radiotransparenți
e) cei cu patologia nervului optic
156. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt corecte:
a) utilizează radiații ionizante
23
b) nu utilizează radiații ionizante
c) poate fi efectuată în diferite proiecții
d) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari radioopaci
e) este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini intraorbitari
radionegativi
157. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt incorecte:
a) utilizează metode Fastofski, Rese
b) utilizează metode Focht, Komberg-Baltin, cu sonda metalică
c) Examinarea se efectuează în 3 proiecții standarde
d) Examinarea se efectuează în 5 proiecții standarde
e) Metoda nu permite efectuarea altor proiecții la necesitate
158. Care din situații patologice indicate pot fi evaluate cel mai bine cu ajutorul imagisticii prin
rezonanța magnetică:
a) rumeguși metalici intraorbitari
b) Trauma globului ocular
c) Tumorile nervului optic
d) oftalmopatii de originea endocrină
e) Fracturile pereților orbitei
159. Care din afirmații despre investigație imagistică prin rezonanța magnetică în oftalmologie
sunt incorecte:
a) Este rapidă
b) Permite o vizualizare perfectă a țesuturilor moi
c) Este contraindicată în caz de prezența corpurilor străini metalici
d) Nu are contraindicații
e) Este metoda de prima intenție în majoritatea situațiilor patologice
160. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:
a) Ultrasonografia
b) Tomografie prin emisie de pozitroni asociată cu tomografie computerizata
c) tomografie computerizata fara susbstanța de contrast
d) pielografia retrogradă
e) imagistica prin rezonanța magnetică
161. Cancerul pulmonar central crește din:
a) bronhul central
b) bronhul segmentgar
c) pleura
d) parenhimul pulmonar
e) mediastin
162. Cancerul pulmonar periferic crește din:
a) bronhul central
b) bronhul subsegmentgar
c) pleura
d) parenhimul pulmonar
e) coaste
24
163. Ultrasonografia va fi metoda de prima intenție pentru investigație în caz de suspiciune de
tumoare a:
a) parenhimului pulmonar
b) organelor parenhimatoase abdominale
c) oaselor
d) creierului
e) stomacului
164. Investigația ultrasonografică este:
a) ionizantă
b) inofensivă pentru pacient
c) contraindicată la copii
d) foarte costisătoare
e) relativ puțin costisătoare
165. Care din planurile reale indicate pot fi obținute prin investigația imagistică prin rezonanța
magnetică:
a) superior
b) inferior
c) sagital
d) frontal
e) axial
166. Pentru o tumoare benignă este caracteristic:
a) creșterea rapidă
b) creșterea relativ lentă
c) marginele bine delimitate
d) invazia în organele adiacente
e) metastazare
167. Pentru o tumoare malignă este caracteristic:
a) creșterea rapidă
b) creșterea relativ lentă
c) marginele bine delimitgate
d) invazia în organele adiacente
e) metastazare
168. Tomografia computerizată cu substanța de contrast include următoarele faze de scanare:
a) arterială
b) venoasă
c) tardivă
d) precoce
e) calipară
169. În tomografia computerizată, substanța de contrast poate fi introdusă:
a) peroral
b) per rectum
c) inhalator
d) intravenos
e) intraarterial
25
170. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi cea mei informativă pentru depistarea tumorilor
cu localizarea:
a) în țesut osos
b) în parenhim pulmonar
c) în ficat
d) în sistem nervos
e) în uter
171. Care din următoarele afecțiuni radiografic poate să manifeste prin opacități multiple
pulmonare:
a) tuberculoza
b) afectarea metastatică pulmonară
c) pleurezia interlobară
d) formațiunea tumorală benignă
e) atelectazia pulmonară
172. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opacității pulmonare
totale:
a) atelectazia pulmonară
b) pleurezia exudativă
c) edemul pulmonar
d) pneumonia acută
e) fibrotoraxul după pulmonectomie
173. Desenul pulmonar în imaginea radiologică este determinat de:
a) vasele sanguine ale circuitului mic
b) vasele sanguine ale circuitului sistemic
c) vasele limfatice
d) vase sanguine și bronhii
e) bronhii și bronhiole
174. Care din următoarele afecțiuni radiografic se manifestă prin cel mai mic tip de opacitate în
câmpul pulmonar:
a) pneumonia lobară
b) pleurezia exudativă
c) pneumonia segmentară
d) focarul tuberculos
e) atelectazia pulmonară lobară
175. Care din următoarele afecțiuni radiologic poate să manifeste prin opacitate rotundă în
câmpul pulmonar:
a) atelectazia segmentară
b) focarul tuberculos
c) pneumonia acută
d) formațiunea tumorală benignă
e) pleurezia exudativă
176. Unghiul costo-diafragmatic are forma de:
a) unghi drept
b) unghi ascuțit
c) unghi obtuz
d) arc
e) depinde de tip constituțional
26
177. Care din următoarele afecțiuni se manifestă mai frecvent prin opacitate liniară în câmpul
pulmonar:
a) atelectazia discoidală
b) tuberculomul
c) chistul aeric
d) pneumonia septică
e) formațiunea tumorală benignă
178. Conturul superior al opacității din hidrotorax este:
a) orizontal
b) oblic
c) vertical
d) neregulat
e) șters
179. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opusă opacității
pulmonare totale:
a) atelectazia pulmonară
b) pleurezia exudativă
c) ciroza pulmonară
d) pneumonia acută
e) edemul pulmonar
180. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate în câmpul pulmonar de cele mai
mari dimensiuni:
a) fibrotoraxul după pulmonectomie
b) complexul tuberculos primar
c) atelectazia segmentară
d) pneumonia acută
e) pleurezia interlobară
181. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate triunghiulară în câmpul pulmonar:
a) atelectazia segmentară
b) echinococoza
c) abcesul pulmonar
d) tuberculoza cavernoasă
e) pneumonia segmentară
182. În cazul pneumotoraxului în locul acumulării aerului se observă:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) lipsa desenului pulmonar
d) accentuarea transparenței câmpului pulmonar
e) reducerea transparenței câmpului pulmonar
183. Indicați organul ce se manifestă prin transparență în imaginea radiologică:
a) plămânul
b) rinichiul
c) cordul
d) ficatul
e) sternul
27
184. Radiografia fără substanță de contrast este folosită pentru examinarea:
a) plămânilor
b) vaselor sanguine
c) creierului
d) stomacului
e) oaselor
185. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate de intensitate maximă în câmpul
pulmonar:
a) infiltrația eozinofilică
b) pneumonia segmentară
c) cancerul pulmonar
d) pleurezia exudativă
e) calcinatul
186. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate solitară în câmpul pulmonar:
a) tuberculoza miliară
b) pneumoconioza
c) polichistoza
d) hemosideroza
e) cancerul pulmonar
187. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară cu nivel hidro-aeric în
câmpul pulmonar:
a) chist aeric pulmonar
b) abcesul pulmonar
c) tuberculomul
d) cancerul pulmonar fără distrucție
e) edemul pulmonar
188. Care din următoarele patologii se localizează mai frecvent în regiunile pulmonare
superioare:
a) pneumonia de aspirație
b) pneumoconioza
c) tuberculoza
d) pleurezia exudativă
e) edemul pulmonar
189. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară în câmpul pulmonar:
a) pneumonia
b) caverna tuberculoasă
c) atelectazia pulmonară
d) edemul pulmonar
e) chist aeric pulmonar
190. Tuberculoza primară este:
a) observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis
b) observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis
c) cel mai frecvent întâlnită la sugari și copii
d) cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă
e) cel mai frecvent întâlnită la persoanele în vârstă
28
191. Radiologic, tuberculoza primară se manifestă prin:
a) afectarea parenchimului pulmonar
b) limfadenita mediastinală
c) pleurezie
d) boala miliară
e) antrenarea căilor aerice
192. Tipic, infiltrația pulmonară din tuberculoza primară:
a) se manifestă ca opacitate intensă omogenă în câmpul pulmonar
b) se manifestă ca opacități nodulare difuz diseminate în câmpurile pulmonare
c) este greu de diferențiat de pneumonia bacteriană
d) se manifestă ca opacitate cu conturul superior oblic în câmpul pulmonar inferior
e) poate fi diferențiată de pneumonia bacteriană prin prezența limfadenitei în imaginea
radiologică și lipsa de răspuns la antibioticele obișnuite
193. Focarul Ghon este:
a) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la
momentul primei infecții) și a limfonodulilor măriți sau calcificați
b) opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la momentul
primei infecții
c) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la
momentul primei infecții) și a pleureziei
d) combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificati
e) caracteristic pentru tuberculoza secundară
194. Complexul Ranke este:
a) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la
momentul primei infecții) și a limfonodulilor măriți sau calcificați
b) opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la momentul
primei infecții
c) combinarea opacității nodulare (la locul inițial de implicare parenchimului pulmonar la
momentul primei infecții) și a pleureziei
d) combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificati
e) caracteristic pentru tuberculoza secundară
195. Care din afirmații despre boala miliară sunt corecte:
a) afectează între 1% și 7% din pacienții cu toate formele de tuberculoză
b) este opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului pulmonar la
momentul primei infecții
c) se manifestă radiologic prin infiltrație pulmonară intensă și omogenă
d) este întâlnită la bătrâni, copii mici și persoane imunocompromise, manifestându-se în
primele 6 luni de la prima infecție
e) se manifestă radiologic prin multiplie opacități mici (2-3 mm) difuz diseminate în
câmpurile pulmonare
196. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:
a) este observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis
b) este observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis
c) este cel mai frecvent întâlnită la sugari și copii
d) este cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă
e) terminul se folosește pentru a desemna atât reinfectarea cât și reactivarea tuberculozei
29
197. Care din afirmații despre tuberculoza primară sunt corecte:
a) este, de obicei, auto-limitată
b) este progresivă, cu cavitație
c) duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni
d) vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări
e) are ca una dintre caracteristici limfadenita mediastinală
198. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:
a) este, de obicei, auto-limitată
b) este progresivă, cu cavitație
c) duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni
d) vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări
e) are ca una dintre caracteristici limfadenita mediastinală
199. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză secundară:
a) complexul tuberculos primar
b) tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici
c) tuberculoza pulmonară infiltrativă
d) intoxicaţia tuberculoasă
e) viraj tuberculinic
200. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză primară:
a) complexul tuberculos primar
b) tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici
c) tuberculoza pulmonară infiltrativă
d) intoxicaţia tuberculoasă
e) tuberculoza pulmonară fibro-cavitară
201. Radiologic, tuberculoza pulmonară poate fi manifestată prin:
a) limfadenita mediastinală
b) spondilopatia
c) afectarea parenchimului pulmonar
d) antrenarea căilor aerice
e) pleurezie
202. Calcinatele în ganglionii limfatici intratoracici indică, că:
a) procesul tuberculos şi-a pierdut activitatea
b) procesul tuberculos se află în faza de calcinare
c) tuberculoza este în stadiul cronic
d) este necesar de precizat activitatea leziunilor tuberculoase
e) nu are loc procesul tuberculos
203. Semne imagistice indirecte ale tuberculozei miliare acute pot fi:
a) prezenţa pleureziei exudative
b) emfizemul pulmonar
c) dilatarea moderată a hilurilor pulmonare
d) imaginea neclară a ramificaţiilor arterei pulmonare de calibru mediu
e) opacități inelare bilateral în regiunile superiioare ale plămânilor
30
204. Dimensiunile focarelor pulmonare în tuberculoza miliară acută sunt:
a) mici
b) medii
c) mari
d) medii și mari
e) variate
205. În tuberculoza pulmonară diseminată cronică focarele pulmonare sunt preponderent:
a) mici
b) medii
c) mari
d) variate
e) depinde de vârsta pacientului
206. Repartiţia focarelor în tuberculoza miliară acută este:
a) uniformă
b) neuniformă
c) în grup
d) unilaterală
e) cu predominarea în regiunile sinusurilor costo-diafragmatice
207. Repartiţia focarelor în tuberculoza pulmonară diseminată subacută este:
a) uniformă
b) neuniformă
c) în grup
d) unilaterală
e) cu predominarea în regiunile sinusurilor costo-diafragmatice
208. Rezolvări ale tuberculozei pulmonare diseminate subacute într-o dinamică favorabilă mai
frecvent pot fi:
a) resorbţia completă
b) induraţie
c) calcinare
d) formare de alterări fibro-sclerotice
e) distrucția parenhimului pulmonar
209. Formele cu extindere mare ale tuberculozei pulmonare infiltrative sunt:
a) periscisurita
b) infiltratul nebulos
c) lobita
d) infiltratul rotund Assman
e) pneumonia cazeoasă
210. Exacerbaţia tuberculozei pulmonare diseminate cronice se caracterizează prin:
a) apariţia unor focare recente
b) evoluţia alterărilor inflamatorii perifocale
c) apariţia cavităţilor de distrucţie
d) antrenarea în proces a laringelui şi bronhiilor mari
e) resorbţia completă a focarelor
31
211. Ce este tuberculoza fibro-cavitară:
a) o formă recentă de tuberculoză
b) o formă limitată de tuberculoză
c) o formă extinsă de tuberculoză
d) o formă cronică de tuberculoză
e) o formă de tuberculoză caracteristică pentru copii
212. Infiltratul Redeker radiologic se prezintă ca o imagine:
a) rotundă cu diametru peste 2 cm
b) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm
c) în forma de nor
d) opacitate ce ocupă un lob întreg
e) opacitate în formă de triunghi marginal
213. Dimensiunile cavităţii de distrucţie în tuberculoza pulmonară nodulară sunt:
a) mici
b) medii
c) considerabile
d) de obicei, ocupă un lob
e) de obicei, ocupă un plămân
214. Cavităţile de distrucţie în tuberculoza pulmonară nodulară se caracterizează prin:
a) pereţi subţiri
b) pereţi îngroşaţi
c) pereţi relativ subţiri, însă îngroşaţi neuniform
d) prezenţa nivelului orizontal de lichid
e) forma triunghiulară
215. Infiltratul rotund Assman se prezentă radiologic sub formă de imagine:
a) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm
b) în forma de nor
c) opacitate rotundă cu diametrul de 1,5-2 cm
d) subclavicular opacitate inelară cu diametrul de peste 2 cm
e) în formă de triunghi marginal
216. Infiltratul nebulos radiologic se prezinţă:
a) opacitate rotundă cu diametrul peste 2 cm
b) opacitate extinsă în formă de nor
c) opacitate ce ocupă un lob întreg
d) opacitate în formă de triunghi marginal
e) opacitate ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm
217. Infiltratul lobar se prezentă radiologic prin:
a) opacitate extinsă în formă de nor
b) opacitate triunghiulară
c) opacitate ce ocupă întreagă arie a unui lob
d) infiltrat rotund cu diametrul peste 2 cm
e) proces extins pe un lob sau ambii cu sectoare de hipertransparenţă
218. Semne imagistice caracteristice ale infiltratului rotund sunt:
a) focar rotund omogen cu noduli în jur
b) focar omogen cu contururi neregulate cu noduli în jur
32
c) focar rotund neomogen cu focare în jur
d) sector eterogen cu contururi neregulate cu noduli în jur
e) sector eterogen, triunghiular cu noduli în jur
219. Indicații principale pentru tomografia computerizată a cutiei toracice sunt:
a) stadializarea cancerului pulmonar
b) depistarea metastazelor în plămâni
c) evaluarea bronhoectazelor
d) evaluarea perfuziei miocardului în cardiopatia ischemică
e) diagnosticarea herniilor de disc la nivelul vertebrelor toracice
220. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice poate fi indicată pentru:
a) stadializarea cancerului pulmonar
b) depistarea metastazelor în plămâni
c) evaluarea bronhoectazelor
d) evaluarea limfoadenopatiilor și a leziunilor mediastinale
e) diagnosticul tromboemboliilor ale arterelor pulmonare
221. Angiopulmonografia este indicată în cazul suspiciunii de:
a) cancer pulmonar periferic
b) tromboembolia arterei pulmonare
c) pleurezia exudativă
d) boala bronhoectatică
e) fracturi ale coastelor
222. Scintigrafia pulmonară de ventilație este indicată în cazul suspiciunii de:
a) cancer pulmonar
b) tromboembolia arterei pulmonare
c) pleurezia exudativă
d) limfoadenopatii
e) fracturi ale coastelor
223. „Bronhograma aerică” poate fi depistată radiografic în caz de:
a) bronhopneumonia
b) obturația bronhială parțială
c) obturația bronhială totală cu dezvoltarea atelectaziei
d) edemul alveolar
e) Pneumotorax
224. „Bronhograma aerică” radiografic se manifestă ca:
a) bronhii cu conținut aeric care apar mai transparenți pe fondalul parenhimului pulmonar
opacifiat
b) colecție de aer între peretele toracic și parenhimul pulmonar
c) colecție de lichid între peretele toracic și parenhimul pulmonar
d) îngroșarea septurilor interlobari
e) opacitatea inelară cu conținut aeric
225. În cazul cărei patologii radiografic se depistează nodulul pulmonar solitar:
a) granulomul
b) hamartromul
c) carcinomul bronhial
d) emboli septici
e) pneumonia organizată
33
226. În cazul cărei patologii radiografic se depistează noduli pulmonare multipli:
a) metastaze în plămâni
b) hamartromul
c) infecția funcgică
d) emboli septici
e) pneumonia organizată
227. Metode imagistice de bază în diagnosticul patologiei ORL sunt:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Radioscopia
d) Radiografia convențională
e) Termografia
228. Metode imagistice de bază în diagnosticul patologiei ORL sunt:
a) Ultrasonografia
b) Tomografia computerizată
c) Tomografia computerizată prin emisie de foton unic
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) Termografia
229. Pentru evaluarea sinusurilor maxilare se indică în primul rând:
a) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nasul
b) Radiografia laterală a craniului
c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia
d) Radiografia axială a craniului
e) Ortopantotomografia
230. Pentru evaluarea sinusurilor frontale se indică în primul rând:
a) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nasul
b) Radiografia laterală a craniului
c) Radiografia antero-posterioară a craniului în poziția nasul-bărbia
d) Radiografia axială a craniului
e) Ortopantomografia
231. Pacientul acuză otorea din urechea dreaptă și scăderea auzului. Metoda imagistică de elecție
pentru confirmarea diagnosticului preliminar este:
a) Radiografia laterală a craniului
b) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată
e) Ortopantomografia
34
232. Sinusurile paranazale sunt situate în oase:
a) Ethmoid
b) Frontal
c) Mandibula
d) Sphenoid
e) Maxila
233. Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia cu gura deschisă este
indicată pentru diagnosticarea:
a) Fracturilor osului nazal
b) Sinusitelor maxilare
c) Otitei medii cronice
d) Ethmoiditei
e) Laringotraheitei acute
234. Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția nasul-bărbia cu gura închisă este
indicată pentru diagnosticarea:
a) Deviatiei de sept nazal
b) Sinusitei frontale
c) Otitei medii cronice
d) Ethmoiditei
e) Laringotraheitei acute
235. Semnul radiografic al clopotniței este caracteristic pentru:
a) Deviație de sept nazal
b) Sinusita maxilară
c) Otita medie cronică
d) Chist al sinusului maxilar
e) Laringotraheita acută
236. În otita medic cronică supurată tomografia computerizată relevă următoarele modificări:
a) Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus
b) Mărirea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus
c) Calcificări la nivelul structurilor din urechea medie
d) Îngustarea de meatus acusticus externus
e) Dilatarea de meatus acusticus externus
237. Celulele etmoidale se vizualizează mai bine la radiografie:
a) Postero-anterioară a craniului în poziția nas-bărbia
b) Laterală a craniului
c) Postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas
35
d) Axială a craniului
e) Osului nazal
238. Metode imagistice de bază în diagnosticul complicațiilor intracraniale ale sinusitelor sunt:
a) Radiografia convențională
b) Ultrasonografia
c) Tomografia computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică
e) Scintigrafia
239. Care din afirmații sunt corecte:
a) Sinusul maxilar are formă piramidală
b) Sinusul maxilar are forma cilindrică
c) Sinusul frontal este bine dezvoltat la naștere
d) Sinusul sfenoidal este situat anterior de celulele etmoidale
e) Sinusul sfenoidal este situat posterior de celulele etmoidale
240. Sinusul maxilar normal apare la radiografie:
a) Opac
b) Transparent
c) De structura neomogemă
d) Cu pereți neclari
e) Cu pereți clari, bine delimitați
241. Sinusul frontal normal apare la radiografie:
a) Opac
b) Transparent
c) Totdeauna simetric
d) Asimetric, cu variații individuale
e) Cu pereți clari, bine delimitați
242. Opacitatea totală în sinusul maxilar poate fi depistată în:
a) Rinita
b) Sinusita cronică
c) Mucocele
d) Hematom
e) Polip benign
243. Opacitatea parțială parietală în sinusul maxilar poate fi depistată în:
a) Rinita
b) Sinusita cronică
c) Sinusita acută
36
d) Hematom
e) Polip benign
244. Opacitatea parțială cu nivelul hido-aeric în sinusul maxilar poate fi depistată în:
a) Rinita
b) Sinusita cronică în remisie
c) Sinusita acută
d) Tumoarea
e) Polip benign
245. Metoda de elecție în diagnosticul malformațiilor congenitale de urechea internă este:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Radiografia convențională
d) Radioscopia
e) IRM
246. Metoda imagistică de elecție în diagnosticul de otita medie și mastoidita este:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Radiografia convențională
d) Radioscopia
e) IRM
247. Pentru diagnosticul și aprecierea gradului de hipertrofie a vegetațiilor adenoizi se folosește:
a) Radiografia laterală a craniului
b) Tomografia computerizată
c) Radiografia axială a craniului
d) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas
e) Sialografia
248. Semnul cornetului cu înghețată la tomografia computerizată relevă:
a) Structurile normale ale urechei interne
b) Structurile normale ale urechei medii
c) Structurile normale ale urechei externe
d) Otita medie
e) Mastoidita
249. Metode imagistică de elecție pentru diagnosticul tumorilor nervului vestibulo-cohlear este:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
37
c) Ultrasonografia
d) Radiografia convențională
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
250. Opacifierea simultană a tuturor sinusurilor paranazale se numește:
a) Parasinusita
b) Pansinusita
c) Hemisinusita
d) Rinita
e) Ethmoidita
251. Ortopantomografia permite vizualizarea următorilor structuri ORL:
a) Sinusul frontal
b) Sinusul maxilar
c) Septul nazal
d) Sinusul etmoidal
e) Structurile urechei interne
252. Imaginea normală a structurilor urechei medii în tomografia computerizată se numește încă:
a) Semnul cornetului cu înghețată
b) Semnul leului de mare
c) Semnul unui ciot de măr
d) Semnul unui bob de cafea
e) Semnul bananei
253. Pentru confirmarea diagnosticului de sinusita acută, radiografia trebuie să fie efectuată în
poziția pacientului:
a) Orizontală
b) Verticală
c) Decubit lateral pe partea afectată
d) Decubit lateral pe partea sănătoasă
e) Poziția nu are însemnătate
254. În care situație patologică investigațiile imagistice vor fi puțin informative:
a) Polip benign al sinusului maxilar
b) Pyocele
c) Sinusita acută necomplicată, stadii incipiente
d) Sinusita cronică
e) Deviația de sept nazal
38
255. În sinusita acută, nivelul hidro-aeric în sinusul poate fi:
a) Orizontal
b) Convex
c) În forma de lentilă
d) Polycyclic
e) Inelar
256. Metode imagistice de elecție în colesteatom sunt:
a) Angiografia
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Radiografia convențională
e) Ultrasonografia
257. Sinusul sfenoidal se vizualizează mai bine la radiografia craniului:
a) Postero-anterioară în poziția frunte-nas
b) Postero-anterioară în poziția nas-bărbia
c) Laterală
d) Oblică
e) Axială
258. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu bordul superior convex este semnul de:
a) Sinusita cronică
b) Sinusita acută
c) Polip în sinus
d) Rinita cronică
e) Deviație de sept nazal
259. Opacitate parțială în sinusul maxilar cu bordul superior în forma de lentilă poate fi semnul
de:
a) Sinusita cronică în remisie
b) Sinusita cronică în acutizare
c) Sinusita acută
d) Rinita cronică
e) Polip în sinus
260. Radiografia axială a craniului poate fi utilizată pentru evaluarea:
a) Sinusului frontal
b) Sinusului maxilar
c) Celulelor etmoidale
d) Sinusului sfenoidal
e) Structurilor urechei interne
39
261. Pentru diagnosticul și aprecierea detaliilor în atrezia ductului auditiv extern metoda
imagistică de elecție va fi:
a) Tomografia lineară
b) Tomografia computerizată
c) Radiografia postero-anterioară a craniului în poziția frunte-nas
d) Radiografia laterală a craniului
e) Radiografia axială a craniului
262. Opacitate parțială parietală în sinusul maxilar cu pereți groși poate fi semnul de:
a) Polip în sinus
b) Tumoarea malignă în sinus
c) Sinusita acută
d) Rinita cronică
e) Sinusita cronică
263. Diminuarea pneumatizării celulelor aeriene din procesus mastoideus este semnul de:
a) Otita exteră acută
b) Otita medie cronică
c) Malformația congenitală de ureche internă
d) Colesteatom
e) Rinita cronică
264. Sinusul paranazal este:
a) O cavitate care comunică cu toate sinusurile din aceeași parte
b) O cavitate care comunică cu sinusul contralateral
c) O cavitate care comunică cu cavitatea nazală
d) Celulele aeriene asimetrice în oasele craniului
e) O cavitate care comunică cu urechea internă
265. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi o metodă de elecție în diagnosticul de:
a) Fracturi de maxila
b) Otita medie cronică
c) Mucocele
d) Tumori ale țesuturilor moi ale organelor ORL
e) Corpi străini
266. Un osteom în sinusul paranazal radiografic apare ca:
a) O opacitate inelară
b) O opacitate rotundă de densitate osoasă cu contur bine delimitat
c) O opacitate totală a sinusului
40
d) O deformare a pereților sinusului
e) O opacitate parțială cu nivelul hidro-aeric
267. Care este metoda imagistică de electie pentru cautarea litiazelor biliare postoperatorii:
a) Imagistica prin rezonanta magnetica
b) Tomografie computerizata
c) Colangiografia postoperatorie
d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia
268. Denumiți metoda cea mai informativă în aprecierea funcției motorice a duodenului:
a) Tomografie computerizata
b) Fibrogastroduodenoscopia
c) Ultrasonografia
d) Radioscopia stomacului cu contrastare obișnuită
e) Imagistica prin rezonanta magnetica
269. Care este metoda imagistică neinvaziva asociata cu o fideliatate anatomică în examinarea
căilor biliare și a colecistului:
a) Tomografie computerizata
b) Imagistica prin rezonanta magnetica
c) Ultrasonografia
d) Colangiografia postoperatorie
e) Radiografia abdomenului pe gol
270. Stenoza la nivelul colonului cu pasajul substanței baritate dereglat, imagine de ,,ciot de măr”
este caracteristic pentru:
a) Cancer infiltrativ
b) Cancer vegetant
c) Colita nespecifica ulceroasa
d) Boala Khron
e) Achalazie
271. Anatomic sinusul gastric este situat la nivelul:
a) Fornixului gastric
b) Curbura mica la nivelul unghiului gastric
c) Curbura mare vizavi de unghiul gastric
d) Corpul gastric
e) Regiunea pilorului
272. Imagine lacunară bine delimitată cu contur net și regulat la nivelul corpului gastric este
caracteristică pentru:
a) Adenocarcinom in ,,farfurie’’
b) Cancer vegetant
c) Polip gastric
d) Diverticol gastric
e) Ulcer gastric
273. Enumerați modificările elementare funcționale de tonus a tractului digestiv:
a) Hipotonie
b) Hiperchinezie
41
c) Atonie
d) Spasmul
e) Deschinezie
274. Dereglări locale de contur cu formarea formațiunilor sacciforme în peretele duodenului sunt
caracteristice pentru:
a) Ulcer postbulbar
b) Polip duodenal
c) Diverticol duodenal
d) Duodenita
e) Cancer
275. Opacitate în bandă la nivelul D3, cu păstrarea pliurilor duodenale sunt caracteristice pentru:
a) Tumoare de duoden
b) Chisturi pancreatice
c) Ileus arterio-mezenteric
d) Ulcer
e) Polip
276. Substanța de contrast folosită pentru efectuarea unei irigoscopii este:
a) Odestonul
b) Gastrografinul
c) Sulfat de bariu
d) Urografin
e) Gadolinium
277. Numiti diverticolii care se intâlnesc la nivelul anselor duodenale:
a) Pulsativ
b) De tracțiune
c) Mixt
d) Gigant
e) Compus
278. Prezența nivelului orizontal în lumenul unei nișe ulceroase se întâlnește în caz de:
a) Ulcerele acute
b) Ulcere hemoragice
c) Ulcere penetrante
d) Ulcere simptomatice
e) Ulcere cronice
279. Multiple defecte lacunare pe relieful mucoasei esofagului denotă:
a) Cancer incipient esofagian
b) Poliposa esofagiana
c) Varice esofagiene
d) Diverticoli
e) Cancer răspândit
280. Simptomul de ,,trei niveluri” în lumenul bulbului este caracteristic pentru:
a) Neoplasm gastric
b) Procese inflamatorii gastro-duodenale
c) Diverticol duodenal
d) Polip
42
e) Ulcer bulbar
281. Care metoda radiologică permite a caracteriza modificarea stării anselor duodenale cauzată
de patologia organelor din vecinătate:
a) Colangiografia intravenoasa
b) Duodenografia
c) Radioscopia stomacului
d) Imagistica prin rezonanta magnetica
e) Ultrasonografia
282. Care organ va fi deplasat în primul rând în caz de mărire în dimensiuni a pancreasului:
a) Diafragm
b) Duoden
c) Intestin gros
d) stomac
e) intestin subtire
283. Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:
a) semnul “cozii de soricel”
b) lipsa pungei de aer a stomaculu
c) prezenta refluxului gastroesofagian
d) îngustarea difuză a esofagului
e) pasaj rapid prin esofag
284. Care din investigațiile radiologice poate depista mai exact refluxul gastroesofagian:
a) radioscopia esofagului și a stomacului
b) scintigrafia esofagului
c) fibroesofagogastroduodenoscopia
d) tomografia computerizată
e) imagistica prin rezonanța magnetică
285. Care este cea mai utilă metoda radiologică în diagnosticul sindromului Dumping:
a) fibroesofagogastroduodenoscopia
b) bariu în pasaj
c) radioscopia stomacului
d) irigoscopia
e) tomografia computerizată
286. Care din investigații imagistice va fi cea mai informativă în diagnosticul sindromului
postcolecistectomie:
a) colangiografia prin rezonanța magnetică
b) colecistografia perorală
c) duodenografia relaxantă
d) laparoscopia
e) colangiocolecistografie intravenoasă
287. Semne radiologice ale sindromului Dumping sunt:
a) stomac in cascada
b) pasaj grăbit pe intestinul subțire
c) reflux duodeno-gastral
d) “prăbușirea” substanței de contrast din stomac în intestinul subțire
e) pasaj lent pe intestinul subtire
43
288. Prezența aerului liber în căile biliare la examenul radiologic orientează diagnosticul spre:
a) coledocolitiaza
b) fistula bilo-digestiva
c) diverticul duodenal
d) staza biliară
e) litiaza biliară
289. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer perforant este necesar de efectuat:
a) fibroesofagogastroduodenoscopia
b) bariu în pasaj
c) radioscopia stomacului
d) radiografia pe gol a cavitatii abdominale în ortostatism
e) radiografia pe gol a cavitatii abdominale in decubit dorsal
290. Semnele radiologice caracteristice pentru ulcerul duodenal sunt:
a) nișa
b) halou inflamator
c) convergența pliurilor
d) lacuna
e) nivelurie hidroaerice
291. În caz de corp străin al esofagului se efectuează:
a) radiografia laterala a regiunii cervicale
b) radioscopia baritata a esofagului
c) tomografia computerizată
d) investigația imagistică prin rezonanța magnetică
e) scintigrafia
292. Semnele radiologice indirecte în ulcerul gastric sunt:
a) hipersecreție
b) convergența de pliuri
c) nișa
d) hipertonie
e) hiperchinezie
293. Prezența aerului liber sub cupolelor diafragmale este semn de:
a) ocluzie intestinală
b) perforarea organelor cavitare ale tractului digestiv
c) fistula bilio-digestivă
d) hernie hiatală
e) stenoza esofagiană
294. Dilatarea acută a colonului se depisteaza în următoarele patologii:
a) diverticuloza colonului
b) polipoza familiară
c) rectocolita hemoragică
d) colita spastică
e) cancer de colon
295. Simptomul radiologic sub forma “pietrelor de pavaj” poate fi depistat la bolnavii cu:
a) rectocolita hemoragică
44
b) boala Hirshprung
c) maladia Crohn
d) sindromul colonului iritat
e) cander de colon
296. Care investigație este cea mai importantă în diagnosticul bolii Hirshprung:
a) ultrasonografie
b) irigoscopie
c) bariu în pasaj
d) tomografia computerizată a colonului
e) investigația imagistică prin rezonanța magnetică a colonului
297. Semnele radiologice de rectocolita hemoragică sunt:
a) mucoasa cu aspect neregulat și granulos
b) scurtarea intestinului
c) pseudopolipi
d) absenta haustrelor
e) alungirea intestinului
298. Pentru determinarea evoluției cancerului de colon se utilizează metodele:
a) colonoscopia optică
b) ultrasonografia abdominală
c) imagistica prin rezonanța magnetică
d) tomografia computerizată
e) radiografia standard a cutiei toracice
299. Semnele radiografice ale edemului pulmonar interstițial sunt:
a) Îmbogățirea desenului pulmonar
b) Prezența liniilor Kerley
c) Revărsat pleural
d) Îngustarea hilurilor pulmonare
e) Îngustarea arterelor pulmonare periferice
300. Semnul radiografic caracteristic al edemului pulmonar alveolar este:
a) Atenuarea desenului pulmonar
b) Opacități nodulare în câmpurile pulmonare
c) Opacități de formă triunghiulară
d) Opacifiere difuză uni- sau bilaterală
e) Opacitate totală sau subtotală
301. Substratul anatomic al liniilor Kerley este:
a) Îngroșarea septurilor interlobulare
b) Limfangita carcinomatoasă
c) Pneumoconioza
d) Sarcoidoza
e) Limfom pulmonar
302. Pentru depistarea tromboemboliei de artera pulmonară se folosește:
a) Angiopulmonografia
b) Tomografia computerizată a cutiei toracice în regim angiotgrafic
c) Tomografia computerizată a cutiei toracice fără substanța de contrast
d) Ultrasonografia
45
e) Imagistica prin rezonanța magnetică
303. Care din afirmații sunt corecte:
a) Pentru a putea fi mai uşor injectată, substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât
mai mică
b) Cu cât o substanţă de contrast are o concentraţie mai mare, cu atât vâscozitatea sa este
mai mare
c) Substanţa de contrast trebuie încălzită la temperatura corpului pentru a-i scădea
vâscozitatea
d) Pentru a putea fi mai uşor injectată, substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât
mai mare
e) Cu cât o substanţă de contrast are o concentraţie mai mică, cu atât vâscozitatea sa este
mai mare
304. Efectele negative ale substanțelor de contrast hiperosmolare sunt:
a) Reducerea forței de contracție a inimii
b) Producerea leziunilor ale endoteliului vascular
c) Favorizează formarea de trombi
d) Iritarea locală și durere în locul injectării
e) Efect vasodilatator
305. Reacțiile minore la administrarea substanțelor de contrast sunt:
a) Grețuri
b) Gust metalic în gură
c) Senzații de căldură
d) Urticaria
e) Fibrilație ventriculară
306. În cazul apariției a reacțiilor minore la administrarea substanțelor de contrast se efectuează:
a) Oprirea injectării substanței de contrast timp de aproximativ 20 – 30 secunde
b) Administrare de oxigen
c) Administrare de adrenalină subcutanat
d) Administrarea de preparate antihistamine
e) Administrarea de glucocorticosteroizi
307. Însărăcirea locală a desenului pulmonar este caracteristica pentru:
a) Trombembolia arterei pulmonare
b) Edemul pulmonar
c) Detresă respiratorie
d) Pneumonie
e) Atelectazie
308. Ce metoda de investigație imagistică se indică la noi născuti în cazul suspiciunii de
hemoragie intraventriculara:
a) radiografia craniului
b) ultrasonografia
c) scintigrafia
d) electroencefalografia
e) angiografia
309. Investigația ultrasonografică a creierului la noi născuți se efectuează:
a) prin fontanela mare
46
b) prin fontanela mică
c) prin oasele parietale
d) prin oasele temporale
e) prin cisterna magna
310. In cazul suspiciunii de hemoragie acută intracraniană se va utiliza următoarea investigație
imagistică:
a) Radiografia craniului în 2 incidențe
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia
311. Pentru evaluarea mediastinului posterior investigația imagistica de elecție este:
a) Radiografia in doua incidente
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Tomogrfia plană
d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia mediastinului
312. Radiografia abdomenului pe gol se efectuează pentru a determina:
a) Ocluzie intestinală
b) Perforarea unui organ cavitar
c) Urolitiaza
d) Corpi străini radiiopaci
e) Corpi străini radiionegativi
313. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice se efectuează pentru
diagnosticarea urmîtoarelor patologii:
a) Cancer pulmonar
b) Edemul pulmonar
c) Instabilitatea corpurilor vertebrale în regiunea toracala
d) Afectarea ganglionilor limfatici mediastinli
e) Anevrisme vasculare
314. În tomografia computerizată a abdomenului cu substanța de contrast pot fi evidențiate
următoarele faze de scanare:
a) arterială
b) urografică
c) venoasă
d) nativă
e) tardivă
315. Metoda imagistică de elecție pentru depistarea tumorilor organelor bazinului mic este:
a) Imagistica prin rezonanața magnetică cu substanța de contrast
b) Tomografia computeriată cu substanța de contrast
c) Histerosalpingografie
d) Tomografia plană
e) Scintigrafia
316. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a coloanei vertebrale relevă:
a) Discurile intervertebrale
47
b) Nervii coloanei vertebrale
c) Stenoza de canal vertebral
d) Fracturi ale vertebrelor
e) Gradul de scolioza
317. Indicați semnele caracteristice ale unui calcul în imagisnea ultrasonografică:
a) Zona hiperecogenă
b) Zona hipoecogenă
c) Zona anecogenă
d) Formează con de umbră
e) Nu formează con de umbră
318. În cazul suspiciunii de disecție de aortă se indică:
a) Angiografie prin tomografie computerizata
b) Aortografie
c) Radiografie cutiei toracice de față
d) Scintigrafie de perfuzie
e) Tomografie plană
319. Scintigrafia pulmonară poate fi utilă pentru a diagnostica:
a) bronhopneumonie
b) obstrucție bronșică
c) tromboembolii ale arterelor pulmonare
d) pleurizie exudativă
e) insuficiența ventriculară dreaptă
320. Care din metodele enumerate permite relevarea osteomielitei în stadiu precoce:
a) imagistica prin rezonanața magnetică
b) scintigrafie osoasă
c) radiografie
d) radioscopie
e) tomografie plană
321. În ginecologie se folosesc urmatoarele investigații imagistice:
a) Histerosalpingografie
b) Tomografia computerizată hibridă cu tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT)
c) Imagistica prin rezonanața magnetică
d) Urografie intravenosă
e) Ultrasonografie
322. Uterul este un organ:
a) cavitar
b) muscular
c) par
d) impar
e) mobil
323. În ginecologie și obstetrică investigația ultrasonografică se efectuează:
a) transvaginal
b) transabdominal
c) transrectal
d) în ortostatism
48
e) în decubit ventral
324. Care metoda imagistică se utilizează pentru screening în ginecologie și obstetrică:
a) Histerosalpingografie
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanața magnetică
d) Radiografie abdominală pe gol
e) Ultrasonografie
325. Pe radiografie abdominală de ansamblu pot fi determinate:
a) Uterul
b) Ovarele
c) Dispozitive intrauterine
d) Schimbări de schelet
e) Calcificări
326. Histerosalpigografia este:
a) Investigarea ecografica a uterului
b) Investigație radiografică cu introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină
c) Investigație radiografică cu introducerea substanței de contrast per rectum
d) Metoda neinvazivă
e) Investigația endoscopică a organelor bazinului mic
327. Indicațiile histerosalpingografiei sunt:
a) Sterilitate
b) Infertilitate
c) Endometrioza
d) Cancer de col uterin
e) Uter bicorn
328. Histerosalpingografia este contraindicată în caz de:
a) Procese inflamatori
b) Tumori
c) Sarcina
d) Endometrioza
e) Menstruație
329. Ce substanță de contrast se folosește pentru histerosalpingografie:
a) Iodată
b) Non-iodată
c) Paramagnetică
d) Sulfatul de bariu
e) Radionuclidul
330. În histerosalpingografie substanța de contrast se alpică:
a) transvaginal
b) per rectum
c) peroral
d) intravenos
e) subcutan
331. Dispozitivele intrauterine por fi determinate prin :
49
a) Histerosalpingografie
b) Tomografie computerizată
c) Scintigrafie
d) Radiografie abdominală pe gol
e) Ultrasonografie
332. Tomografia computerizată hibridă cu tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT) ne
poate oferi informație despre:
a) Schimbările morfo-funcționale la nivel de organ
b) Circulație sanguină în bazinul mic
c) Limfoadenopatii loco-regionale
d) Sarcina extrauterină
e) Hipetersiune arterială
333. Endometrioza este:
a) Hiperpalzie dishormonală a endometriului ectopic
b) Creştere benignă a tesutului, morfologic şi funcţional asemănător endometriului
c) Proces tumoral malign
d) Proces inflamator al uterului
e) Anomalie congenitală de dezvoltare
334. Pentru evaluare imagistică a extensiei leziunii subperitoneale in endometrioza se indică:
a) Histerosalpingografie
b) Tomografie computerizată
c) Scintigrafie
d) Investigație imagistică prin resonanța magnetică
e) Ultrasonografie
335. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a unei paciente în vârsta de 29 de ani a
relevat următoarele: în secțiunea sagitală T2 se determină o masă hipointensă neregulată, care se
extinde de la nivelul colului uterin posterior inferior la fornixul vaginal. Diagnosticul cel mai
probabil este:
a) endometrioza
b) chist ovarian
c) cancer de col uterin
d) hidrosalpinx
e) sarcina extrauterină
336. La pacientele cu chist al ovarelor este mai raţional de efectuat:
a) Radiografia abdominală pe gol
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Ultrasonografia
e) Histerosalpingografie
337. Care metoda imagistică este cea mai informativă pentru stadializarea carcinomului de col
uterin:
a) Radiografia abdominală pe gol
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Ultrasonografia
e) Histerosalpingografie
50
338. Pentru care patologie este caracteristic următorul tablou imagistic: trompa uterină dilatată,
plină cu lichid, tubulara, peretele trompei uterine dilatate, îngroșate:
a) Chist ovarian
b) Hidrosalpinx
c) Sarcina extrauterina
d) Cancer uterin
e) Endometrioza
339. Investigație ultrasonografică în obstetrică se indică cu scop de:
a) confirmarea sarcinii
b) recunoașterea sarcinilor multiple
c) determinarea patologiei osoase
d) biometria fetală
e) detectarea tulburărilor congenitale
340. Biometria fetală este:
a) Metoda de confirmare a sarcinii
b) M etoda de detectare a malformațiilor cardiace congenitale
c) Metoda de confirmare a vitalității fătului
d) Metoda de evaluare a vârstei de gestație și creșterii fetale
e) Metoda de evaluare a sarcinilor multiple
341. În caz de făt decedat, ultrasonografic pot fi depistate următoarele modificări:
a) Absența bătăilor inimii și patului vascular
b) Oligohidramnios
c) Suprapunerea oaselor craniului
d) Distorsiunea coloanei vertebrale
e) Poziția anormală a extremităților
342. Care din investigațiile imagistice enumărate permite stabilirea diagnosticului de sarcina
extrauterină:
a) Radiografia abdominală pe gol
b) Tomografia plană
c) Scintigrafia
d) Ultrasonografia
e) Histerosalpingografia
343. Care din afirmații despre ultrasonografia 3D în obstetrică sunt corecte:
a) generează o imagine spaţială (tridimensională) a fătului
b) permite să exploreze circulaţia sângelui în vasele sanguine
c) este o metodă invazivă
d) dă posibilitatea de a observa mişcările fatului
e) este utilizată pentru diagnosticarea precoce a unor anomalii fetale
344. Introducerea substanței de contrast în cavitatea uterină a relevat obstrucția trompei uterine
din stânga. Ce metoda imagistică a fost efectuată:
a) histerosalpingografia
b) urografia intravenoasă
c) angiografia selectivă
d) irigografia
e) tomografia computerizată
51
345. Indicații pentru investigație imagistică prin rezinanța magnetică în timpul sarcinii sunt:
a) tulburări congenitale ale fătului (în cazul suspecției patologiei la ultrasonografie)
b) dorința pacientei
c) necesitatea examinării mamei
d) trimestrul I de sarcină
e) profilaxia infecțiilor intrauterine
346. Contraindicații pentru investigație imagistică prin rezinanța magnetică în timpul sarcinii
sunt:
a) trimestrul I de sarcină
b) trimestrul II de sarcină
c) trimestrul III de sarcină
d) gestoza
e) în caz de efectuare IRM în timpul sarcinii, este contraindicată utilizarea substanței de
contrast
347. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a unei paciente a relevat următoarele: în
ponderația T2 se determină o formațiune bicamerală în hipersemnal, omogena, contur net, bine
delimitată în proiecția ovarului pe stânga. Diagnosticul cel mai probabil este:
a) chist ovarian
b) cancer ovarian
c) cancer uterin
d) hidrosalpinx
e) endometrioza
349. Investigația imagistică a pacientei a relevat o formațiune solidă, hipodensa, fara priza de
contrast (sol. iodată), -15 UH, cu extindere difuză în uter, caracteristică pentru actinomicoza. Ce
metoda imagistică a fost efectuată:
a) Tomografie computerizata
b) Histerosalpingografie
c) Radiografie abdomenului pe gol
d) Scintigrafie
e) Ultrasonografie
349. Care sunt cele mai frecvente zone de metastazare la distanţă în cancerul colului uterin:
a) ficat
b) plămâni
c) peritoneu
d) pleura
e) creier
350. Pentru a delimita mai bine pereții vaginului în investigație imagistică prin rezonanța
magnetică a bazinului mic, intravaginal se introduce:
a) Substanta de contrast iodată
b) Substanta de contrast non-iodată
c) Gel pentru ultrasonografie
d) Substanța paramagnetică
e) Sulfat de bariu
351. Care din maladiile enumărate nu pot fi diagnosticate prin histerosalpingografie:
a) endometrioza
52
b) hipoplazia uterului
c) corioepiteliomul
d) adenomioza
e) uter bicorn
352. Care metoda imagistică este cea de elecție pentru determinarea permeabilităţii trompelor
uterine in caz de sterilitate:
a) histerosalpingografie
b) ultrasonografie
c) tomografie computerizată
d) radiografoe abdominală pe gol
e) laparoscopie
353. Tahipneea tranzitorie la nou-nascuți radiologic se manifestă prin următoarele:
a) pulmoni hiperaerați
b) pulmoni hipoaerați
c) opacități striate, perihilare, liniare
d) bronhograma aerică
e) lichid intrascizural
354. Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascuți radiologic se manifestă prin următoarele:
a) pulmoni hiperaerați
b) pulmoni hipoaerați
c) aspect de "sticla-mată" difuză sau desen pulmonar de tip reticulo-granular
d) bronhograma aerică
e) hidrothorax
355. Sindromul de aspiratie meconială la nou-nascuți radiologic se manifestă prin următoarele:
a) Opacități diseminate
b) Hidrotorax
c) Аtеnuarea desenului pulmonar
d) atelectazie
e) pneumothorax și pneumomediastinum
356. Care din cele enumărate este investigația de prima intenție în patologia cerebrală infantilă:
a) Radiografia conventionala
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
d) Neurosonografia
e) Scintigrafia
357. Care din cele enumărate este investigația de prima intenție în patologia cerebrală infantilă:
a) Radiografia conventionala
b) Tomografia computerizată
c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
d) Angiografia
e) Scintigrafia
358. Enterocolita necrozantă a nou-născutului are următoarele caracteristici:
a) cel mai frecvent este afectat ileonul terminal
b) cel mai frecvent este afectat jejunul
c) distensia anselor intestinale
d) absența gazelor în ansle intestinale
53
e) aer liber in cavitatea abdominală
359. Atrezia esofagiană fără fistula traheo-esofagiană are următoarele caracteristici:
a) absenta aerului in cavitatea abdominala
b) aer în vena porta
c) distensia anselor intestinale
d) niveluri hidro-aerice
e) aer liber în cavitatea abdominală
360. Complicațiile barotraumei în detresa respiratore a nou născutului sunt:
a) emfizemul interstitial pulmonar
b) pneumomediastinum
c) pneumothorax
d) pneumopericardium
e) hidrotorax
361. Semnul întârziat al enterocolitei necrozante la nou-nascuți este:
a) îngrosarea pereților intestinali
b) distensia haustrelor intestinale
c) pneumatoza intestinală
d) aer în vena porta
e) aer liber in cavitatea abdominală
362. Indicați semnele caracteristice pentru displazia congenitală de șold:
a) Micșorarea unghiului acetabular
b) Deplasarea laterală a soldului
c) Asimetria liniei Shanton
d) Largirea unghiului acetabular
e) Alungirea osului femoral
363. Pentru care malformații congenitale sunt tipice opacitățile heterogene subtotale sau totale cu
deplasarea mediastinului în partea opusă:
a) malformații congenitale chistice adenomatoase tip I
b) emfizem lobar congenital
c) hernie diafragmala
d) emfizem pulmonar interstițial
e) displazie bronhopulmonară
364. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale:
a) hidronefroza
b) nefroptoza
c) ectopia renală
d) hipoplazia renală
e) rinichi în potcoavă
365. Semnul „Double bubble” pe radiografie este caracteristic pentru:
a) atrezie duodenală
b) atrezie pilorică
c) midgut volvulus
d) pancreas inelar
e) pneumoperitoneum
54
366. Semnul „diafragmului continuu” pe radiografie este caracteristic pentru:
a) pneumomediastinum, daca transparența este superior de diafragm
b) pneumoperitoneum, daca transparența este inferior de diafragm
c) pneumoperitoneum daca transparența este superior de diafragm
d) pneumopericardium daca transparența este inferior de diafragm
e) pneumopericardium daca transparența este superior de diafragm
367. Care din urmatoarele descrieri sunt caracteristice pentru Osteogeneza Imperfectă:
a) osteopenie generalizată
b) osteoscleroza epifizară
c) coaste scurte și late
d) fracturi longitudinale alе oaselor sclerotice
e) pseudoartroza oaselor fracturate
368. Semnul radiografic de pulmonii albi ai nou-născutului este caracteristic pentru:
a) tahipneea tranzitorie a nou-născutului
b) boala membranelor hialine
c) sindromul aspiratiei meconiale
d) displazia bronhopulmonară
e) bronșoilita
ATENȚIE
TOATE FILMELE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICE DIN TESTE SUNT
DIN PRELEGERILE ȚINUTE LA DISCIPLINA IMAGISTICA
MEDICALĂ.