UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ
DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICĂ ŞI PROTECŢIA
MEDIULUI
Ing. George SORESCU
TEZA DE DOCTORAT
CONTRIBUTII LA PREVIZIONAREA,
EVALUAREA SI LIMITAREA EFECTELOR
INCENDIILOR
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Gabriel TATU
- BUCUREŞTI 2013-
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
2
CUPRINS
Capitolul I - INTRODUCERE
Capitolul II – Incendiul. Generalităţi…………………..…………………………......10
2.1. Definiţie
2.2. Cauzele incendiului
2.3. Elementele de care depinde evoluţia incendiului într-o încăpere
2.4. Modele simplificate de incendiu natural
2.5. Modele avansate de incendiu natural
2.6. Fazele dezvoltării incendiilor
2.7. Parametrii incendiului
Capitolul III – Evaluarea efectelor incendiilor ..............................................……...27
3.1. Generalităţi
3.2. Fumul
3.3. Elemente de calcul privind evacuarea fumului dintr-o încăpere
3.4. Necesitatea evaluării efectelor incendiilor
3.5. Prevederi legale
3.6. Efecte ale incendiilor
3.7. Riscul de incendiu
Capitolul IV – Instalaţii de stingere a incendiilor ...................................................48
4.1. – Noţiuni generale
4.2. – Instalaţi de stingere cu sprinklere
4.3. – Instalaţii de stingere cu apă pulverizată
4.4. – Instalaţii de stingere cu ceaţă de apă
4.5. – Instalaţii de stingere cu gaze
Capitolul V – Simularea dinamică a incendiilor .....................................................77
5.1. Prezentarea generală a programului Fire Dynamic Simulator
5.2. Sarcina termică. Densitatea de sarcină termică
5.3. Simularea unui incendiu într-o cameră
5.4. Concluzii
Capitolul VI –Studiu de caz: Simularea dinamică a unui incendiu într-un bloc de
locuinţe ..................................................................................................................... 99
6.1. Caracteristici ale locuinţelor individuale. Securitatea la incendiu a acestora
6.2. Aspecte privind intervenţia serviciilor profesioniste pentru situaţii
de urgenţă
6.3. Simularea unui incendiu izbucnit într-un bloc
6.4. Simularea stingerii unui incendiu cu ceaţă de apă
6.5. Simularea stingerii unui incendiu cu sprinklere
6.6. Concluzii
Capitolul VII – Concluzii generale. Contribuţii personale. Perspective. .................124
Bibliografie ..………………………………………………………………………........127
Anexe
Anexa nr. 1 – Tabel criterii de performanţă la foc
Anexa nr. 2 – Chek list - Identificarea şi evaluarea riscului de incendiu în Marea
Britanie
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
3
Anexa nr. 3 – Efectele incendiului asupra construcţiilor şi utilizatorilor
Anexa nr. 4 – Exemple de mari incendii produse în lume
Anexa nr. 5 – Codul culorilor folosite la marcarea sprinklerelor
Anexa nr. 6 - Fişa tehnică cap sprinkler
Anexa nr. 7 – Efectele CO şi CO2 asupra organismului
Anexa nr. 8 – Program simulare incendiu într-o cameră
Anexa nr. 9 – Tabel cu densităţile de sarcină termică în imobilul analizat
Anexa nr. 10 - Program simulare incendiu în bloc
Anexa nr. 11 - Program simulare stingere incendiu cu ceaţă de apă
Anexa nr. 12 - Program simulare stingere incendiu cu sprinklere
Anexa nr. 13 - Metoda matematică de identificare şi evaluarea riscului de incendiu
pentru clădiri de locuit colective
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
4
Capitolul I
INTRODUCERE
În ultimii ani, potrivit statisticilor existente la nivelul Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă se constată o creştere semnificativă a
numărului de incendii. Un procent semnificativ din totalul acestor incendii este
ocupat de către incendiile produse la gospodării cetăţeneşti, acestea incluzând
atât locuinţe cât şi anexe ale acestora, indiferent de mediul acestora, urban sau
rural.
De multe ori, un eveniment de tip incendiu, nu afectează doar o
gospodărie, în majoritatea cazurilor fiind implicate cel puţin două. Motivele care
favorizează acest aspect sunt generate de mai multe elemente care depind de
amplasarea acestora, fie sunt situate solitar (construcţii independente, vile), fie
în cadrul unor construcţii de locuit colective (blocuri).
Întrucât bazele de date statistice scot în evidenţă faptul că locul
incendiului este în cele mai multe cazuri singular şi este situat în interiorul
construcţiei, se impune acordarea unei atenţii mai deosebite evoluţiei incendiului
într-un anumit spaţiu şi ulterior a modalităţilor de propagare a acestuia. Prin
urmare, factori precum amplasarea construcţiilor în parcelă sau distanţele de
siguranţă dintre construcţii, au relevanţă doar în cazul în care măsurile de
prevenire şi propagare a incendiilor la interior au fost epuizate sau se presupune
că pot fi depăşite de eveniment.
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, la edificarea construcţiilor,
indiferent de destinaţia acestora, trebuie asigurate cerinţele esenţiale precum
rezistenţă şi stabilitate, securitate la incendiu, siguranţă în exploatare, igienă,
sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolaţie termică, hidrofugă
şi economie de energie, protecţie împotriva zgomotului. În vederea certificării
îndeplinirii acestor cerinţe, şi în ceea ce ne priveşte, cea de securitate la
incendiu, prin Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, s-a
impus, în funcţie de anumite criterii, existenţa unor documente, unul dintre
acestea fiind scenariul de securitate la incendiu.
Categoriile de construcţii pentru care este obligatorie elaborarea acestui
document sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului României nr. 1739/2006
pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării
şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu. Din interpretarea prevederilor
actului normativ, doar pentru clădirile de locuit colective care se încadrează în
categoriile de costrucţii ”înalte” şi ”foarte înalte” se supun avizării şi autorizării
pe linia securităţii şi pentru care, implicit, este nevoie de elaborarea scenariului
de securitate la incendiu.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
5
Prin urmare, pentru celelalte clădiri de locuit colective nu este obligatorie
elaborarea de scenarii de securitate la incendiu. Acest fapt prezintă o serie de
dezavantaje dintre care putem enumera câteva, precum:
- Realizarea de construcţii de locuit colective cu suprafeţe mari
construite şi desfăşurate, dar care nu sunt cădiri înalte sau foarte înalte;
- Realizarea unor extinderi ale construcţiilor de locuit colective, cea mai
des utilizată fiind mansardarea de tip duplex.
Datele statistice1 prezentate de Institutul Naţional de Statistică, relevă
faptul că, în intervalul 2004-2009, la nivel naţional s-au edificat peste 279 mii de
locuinţe. Totodată, lucrările de construcţii pentru clădiri de locuit au deţinut, în
anii 2008 şi 2009, o pondere importantă din volumul total, situându-se la
valoarea de aproximativ 36%, următoarea categorie fiind ”clădirile
nerezidenţiale” cu un volum de aproximativ 25%.
Un aspect alarmant este acela că majoritatea deceselor se produc în
spaţiile de locuit, care sunt menite să ofere siguranţă din toate punctele de
vedere.
Având în vedere aceste date, am considerat necesară o analiză care să
scoată în evidenţă câteva soluţii care pot fi adoptate de către investitori pentru a
contribui la diminuarea efectelor incendiilor în spaţiile de locuit.
În analiză am abordat fenomenul produs în spaţii de locuit cu o cameră,
pentru a constitui o sursă de informaţii şi pentru construcţii de turism, având în
vedere că la nivelul Comisiei Europene – Directoratul General pentru Sănătate şi
Protecţia Consumatorilor se analizează oportunitatea modificării directivei
europene privind securitatea la incendiu în hoteluri, iar Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspecţia de Prevenire contribuie la realizarea
unui punct de vedere competent.
Un alt aspect avut în vedere la realizarea lucrării a fost ca aceasta să
constituie un element important în înţelegerea fenomenelor care se produc în
cazul unui incendiu şi pentru a putea realiza activităţi specifice de cercetare a
cauzelor probabile care au produs incendiile.
Prezenta teză de doctorat, intitulată ,,Contribuţii la previzionarea,
evaluarea si limitarea efectelor incendiilor”, este structurată pe 7 capitole cu un
număr total de 182 pagini de studii şi cercetări, atât documentare cât şi originale,
despre fenomenul incendiului şi propagarea fumului, fiind analizată în principal
influenţa mai multor sisteme de stingere în scopul identificării unor soluţii
eficiente de reducere a efectelor incendiilor în clădirile colective de locuit.
În Capitolul de faţă au fost prezentate ţintele principale ale tezei de
doctorat.
În Capitolul II, intitulat Incendiul. Generalităţi, sunt prezentate câteva
generalităţi şi noţiuni referitoare la incendiu, fenomenul şi principalele elemente
care determină apariţia acestuia. Totodată capitolul tratează şi aspectele legate
de evoluţia incendiului prezentând principalele modele de incendiu care se iau în
1 http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/05/05%20Locuinte%20si%20utilitati%20publice_ro.pdf
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
6
considerare la dezvoltarea acestora în spaţii închise cât şi la simularea acestuia
în laboratoare de încercare. Un element important al capitolului este descrierea
parametrilor care influenţează incendiul.
Evaluarea efectelor incendiilor este tratată în Capitolul III; ea se
concentrează în special pe fum şi pe impactul acestuia ca principală cauză de
deces în caz de incendiu.
Evaluarea efectelor incendiilor constituie un element important pe care
legislaţia românească şi internaţională îl tratează cu o deosebită atenţie, având în
vedere impactul acestei activităţi pe timpul exploatării construcţiei.
Instalaţiile automate de stingere reprezintă de departe metoda cea mai
eficientă de intervenţie în caz de incendiu, în special în spaţii de locuit colective.
Acestea au fost analizate în Capitolul IV, cu accent pe eficienţă şi eficacitate în
funcţie de instalaţia utilizată.
Simularea dinamică a incendiilor, constituie în prezent o provocare
pentru proiectanţii, verificatorii şi experţii în construcţii din România, având în
vedere faptul că acest aspect nu contribuie încă la stabilirea soluţiilor
constructive. Acesta a constituit unul dintre motivele pentru care simularea
incendiilor a fost un subiect tratat pe larg în Capitolele V şi VI ale tezei.
Capitolul V face o prezentare generală a programului FDS - Fire
Dynamic Simulator and Smokeview, un produs dezvoltat de NIST – National
Institute of Standards and Technology şi descărcat de pe pagina de web
http://code.google.com/p/fds-smv/. Programul rezolvă numeric o formă a
ecuaţiilor Navier Stokes pentru viteză redusă, flux termic degajat şi evoluţie a
fumului. Derivatele parţiale ale ecuaţiilor de conservare a masei, momentului şi
energiei sunt aproximate ca diferenţe finite, iar soluţia este avansată în timp pe o
reţea tridimensională. Radiaţia termică este calculată folosind tehnica volumului
finit pe aceeaşi reţea. Pentru a simula mişcarea fumului şi descărcarea
sprinklerelor se folosesc particule de tip Lagrangian.
Întrucât simularea depinde de cantitatea de material combustibil existent
în spaţiile analizate, iar potrivit prevederilor Normativului P118/1999 privind
siguranţa la foc a construcţiilor, sarcina termică şi respectiv densitatea de sarcină
termică definesc cantitatea de combustibil, se prezintă şi modul în care se
stabilesc valorile de calcul.
Analiza dezvoltării unui incendiu pentru o construcţie pleacă, aşa cum
este normal, de la modul în care se dezvoltă incendiul într-o cameră. Prin
urmare, în baza datelor constructive rezultate din proiectul construcţiei analizate,
un bloc de garsoniere cu un regim de înălţime P+3 cu un număr de 4
apartamente pe nivel, s-a ales o simulare pentru o cameră situată la parterul
construcţiei, mobilierul utilizat reflectând sarcina termică medie aferentă
spaţiilor de locuit.
Pentru simulare s-a mai utilizat şi programul Pyrosim, care are o interfaţă
prietenoasă pentru FDS, accordul de utilizare a acestuia fiind obţinut, pentru
activitatea de cercetare, pentru versiunea trial, de la firma Thunderhead
Engineering.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
7
Întrucât relevantă pentru dezvoltarea unui incendiu este şi sursa de
aprindere, s-a realizat simularea folosind o sursă cu o putere de 500 W/mp,
valoare luată în calcul şi în standardele de încercări la foc pentru diferite
materiale de construcţie.
Programul presupune realizarea unui mesh, având un grid organizat prin
divizarea unităţii de lungime, adoptată pentru cele trei axe de coordonate, în 10
părţi egale. S-a obţinut în acest fel o reţea de cuburi cu latura de 0,1m. Calculele
privind temperatura, vitezele, concentraţiile etc. se efectuează în colţurile
cubului. Încercările executate, cu elementele dimensionale ale cuburilor mai
mari de trei sau patru ori, au generat un timp mai scurt de simulare, dar
rezultatele nu au fost concludente, în sensul că nu se putea asigura o vizibilitate
a flăcării propagate, sau temperaturile atinse difereau cu mult faţă de situaţiile cu
un grid mai fin.
Prin program au fost definite elementele de construcţie (pereţi, planşee),
elementele de mobilier, goluri etc.
Pentru ventilarea spaţiului, gridul pe latura cu uşa este deschis permiţând
degajarea cantităţii de fum şi gaze de ardere din spaţiul analizat.
Concluziile rezultate în urma simulărilor executate au relevat în general o
dezvoltare rapidă a incendiului, maxim 10 minute, temperaturile atinse în acest
interval fiind de aproximativ 600 – 700 0C. Totodată, un factor important care s-
a analizat, a fost emisia de fum şi gaze toxice, în scopul identificării condiţiilor
concrete privind mediul pe care îl îmtâmpină personalul de intervenţie în
intervalul de maxim 10 minute de la izbucnirea incendiului, dar şi ocupanţii
clădirii care, surprinşi la nivelele superioare, încearcă să se evacueze. Datele au
scos în evidenţă faptul că în maxim 6 minute fumul şi gazele de ardere ocupă
aproape integral volumul incendiat făcând imposibilă vizibilitatea, dar şi
supravieţuirea fără existenţa unor mijloace de protecţie personală.
Programul realizat prezintă care este câmpul de temperaturi pe anumite
planuri orizontale sau verticale, iar în lucrare au fost analizate planurile verticale
situate pe direcţia sursei de ardere, precum şi pe direcţia deschiderii existente în
încăpere. Ca motivaţie a alegerii acestor planuri se pot enunţa următoarele
considerente:
- Planul de pe direcţia uşii furnizează informaţii referitoare la
temperaturi, aportul de aer proaspăt, zona de stabilizare a planului
neutru;
- Planul de temperaturi pe direcţia sursei de aprindere furnizează
informaţii referitoare la creşterea temperaturii în zona unor obiecte,
precum şi variaţia temperaturii sursei de aprindere.
O caracteristică a încăperilor de locuit este accea că mobilierul este
poziţionat cu preponderenţă lângă pereţii favorizând propagarea incendiilor. Din
aceste considerente, simularea a analizat propagarea incendiului într-o situaţie
cât mai defavorizantă.
În studiul de caz realizat pe o clădire de locuit colectivă (bloc de locuinţe),
s-a procedat iniţial la identificarea sarcinii termice existentă în cele 16
apartamente, relevându-se pe această cale faptul că, în situaţii reale, densitatea
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
8
de sarcină termică o depăşeşte frecvent pe cea prevăzută în normativul de
proiectare a construcţiilor de locuinţe. Astfel, la începutul Capitolului VI sunt
prezentate caracteristicile locuinţelor individuale şi măsurile de protecţie la
incendiu adoptate până în prezent, atât din punct de vedere pasiv cât şi activ.
Deşi sunt adoptate o serie de măsuri, practica demonstrează faptul că ponderea
incendiilor produse la nivel naţional este situată în zona construcţiilor de locuit
şi, cel mai îngrijorător, numărul de persoane decedate sau rănite este cel mai
ridicat în acest domeniu raportat la celelalte segmente de activitate. Întrucât cea
mai defavorizantă situaţie este cea în care un incendiu are loc la parterul unei
construcţii, s-a simulat un eveniment la acest nivel. Datele rezultate au scos în
evidenţă o inundare cu fum a încăperii incendiate în aproximativ 6 minute,
gradul de vizibilitate fiind sub 3 m, iar concentraţia de CO2, în limite intolerabile
organismului uman. Tot în intervalul de timp de 6 minute casa scării este
inundată aproximativ complet, având acelaşi grad de vizibilitate.
Întrucât timpul de răspuns al serviciilor profesioniste pentru situaţii de
urgenţă este de aproximativ 10 minute, s-a analizat şi modul în care se realizează
propagarea incendiului în situaţiile în care există instalaţii automate de stingere
cu sprinklere sau cu ceaţă de apă. Soluţiile de stingere alese nu preprezintă o
practică unitară la nivel de ţară, reglementările tehnice în vigoare neimpunând
acest lucru ca urmare a încărcării suplimentare cu costuri a construcţiei. Totuşi
se impune realizarea acestui studiu întrucât eventualele pierderi de vieţi
omeneşti sau bunuri materiale pot fi reduse semnificativ.
Aspectele urmărite prin simulare au fost cele legate de modul de
propagare a fumului, atât din punct de vedere al timpului cât şi al nivelului de
toxicitate. Aceste elemente sunt esenţiale când vine vorba despre protecţia
persoanelor şi a modului în care se poate asigura evacuarea în caz de incendiu.
Totodată, prin program se poate analiza evoluţia incendiului pentru a se corela
tactica de intervenţie raportat la timpul de răspuns furnizat.
Situaţiile în care au acţionat instalaţiile de stingere a incendiilor au relevat
atât o micşorare a concentraţiei de CO2, o îmbunătăţire a vizibilităţii pe casa
scărilor precum şi o reducere a temperaturii în ansamblul construcţiei.
Caracteristicile capetelor sprinkler şi ale celor cu ceaţă de apă au fost furnizate
de SC SIEMENS ROMANIA SRL. Datele rezultate pot pune bazele unor
propuneri de modificare şi completare în vederea îmbunătăţirii unor acte
normative atât la nivel naţional cât şi european, precum Normativul P118-99
privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Metodologia MBS (Management
Building Systems) pentru construcţii de turism, la stabilirea unor indici de
referinţă pentru ghiduri de evaluare a riscului de incendiu la construcţii de locuit
colective.
Studiul din acest capitol mai relevă şi faptul că, în condiţiile actuale,
oferite de progresele din IT, astfel de simulări care evidenţiază pericole dar şi
soluţii pentru cazuri particulare, pot trece din domeniul cercetării în cel al
practicii uzuale de proiectare, evident în urma unor acţiuni concertate din
domeniul legislaţiei şi al unui training adecvat.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
9
În Capitolul VII al lucrării sunt sintetizate concluziile principale din care
se desprind o serie de idei principale precum:
- instalaţiile de stingere pentru spaţiile de locuit pot constitui soluţii
pertinente pentru reducerea atât a numărului de persoane decedate cât
şi a pierderilor bunuri materiale;
- viteza de propagare a fumului în casa scărilor scoate în evidenţă
necesitatea montării unor detectori de incendiu pentru a asigura
avertizarea locatarilor nu doar în apartament ci şi la etajele superioare;
- declanşarea instalaţiilor de stingere a incendiilor nu reduce
semnificativ cantitatea de fum şi gaze arse sau cea de bioxid de carbon,
dar reduce temperatura din zona focarului, aspect favorabil forţelor de
intervenţie;
- viteza de propagare a fumului este favorizată de puterea sursei de
aprindere, în cazul incendiilor intenţionate casa de scări este umplută
mai rapid;
- eliminarea principalului factor de risc pentru viaţa oamenilor, şi anume
prezenţa fumului, prin echiparea construcţiilor de locuit cu trape de
evacuare fum şi suprafeţe vitrate pe toate nivelurile.
Studiile realizate permit continuarea dezvoltării programului pentru
identificarea tuturor construcţiilor de locuit care se află la distanţe mai mari faţă
de subunităţile de pompieri, în vederea identificării unor soluţii particulare de
protecţie a construcţiilor de locuit. Totodată, programul poate avea aplicaţii largi
la fundamentarea măsurilor de protecţie adoptate în urma evaluării riscurilor de
incendiu.
Pe această cale, doresc să mulţumesc călduros şi să îmi exprim întreaga
mea recunoştinţă şi gratitudine faţă de domnul profesor universitar doctor
inginer Gabriel TATU, care, în calitate de conducător ştiinţific, mi-a acordat un
sprijin deosebit atât pe parcursul pregătirii şi susţinerii examenelor, cât şi în
perioada elaborării tezei de doctorat.
De asemenea, mulţumesc membrilor Catedrei de Hidraulică şi Protecţia
Mediului, în cadrul căreia mi-am desfăşurat activitatea de doctorat, pentru
sugestiile, sprijinul moral şi încrederea pe care mi-au insuflat-o în tot acest timp.
Pe această cale mulţumesc profesorilor care au acceptat să facă parte din
comisia de referenţi, pentru interesul şi bunăvoinţa de a-mi fi alături.
Mai doresc de asemenea să mulţumesc colegilor mei din cadrul Facultăţii
de Pompieri care m-au susţinut efectiv la realizarea acestei teze, precum şi
domnilor ing. Simionescu Dan Aurel şi dr. ing. Golgojan Puiu-Ionel pentru
sprijinul moral transmis. Alături de aceştia pot fi menţionaţi oricând colegii mei
de serviciu pentru sfaturile şi observaţiile utile transmise permanent.
Familiei mele precum şi prietenilor apropiaţi, mulţumiri şi recunoştinţă
pentru înţelegerea şi sprijinul moral oferite pe întreaga durată a studiilor.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
10
Capitolul II
INCENDIUL. GENERALITĂŢI
2.1. Definiţie
„Incendiul este un proces complex de ardere, cu evoluţie nedeterminată,
datorat prezenţei substanţelor combustibile şi surselor de aprindere, incluzând
fenomene de natură fizică şi chimică (transfer de căldură, formarea flăcărilor şi
fumului, schimbul de gaze cu mediul înconjurător, transformări structurale
produse în elementele de rezistenţă a clădirilor, în materialele de construcţii şi
instalaţii componente ale acestora etc.) şi care impune intervenţia organizată
pentru stingere”.2
La nivel naţional incendiul este definit ca: “ardere autoîntreţinută, care se
desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti
şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul
întreruperii procesului de ardere”.3
Standardele internaţionale definesc incendiul ca fiind ardere spontană
care se propagă necontrolat în timp şi spaţiu.4
Reducerea consecinţelor unui incendiu se poate obţine numai prin
stingerea sa în fază iniţială. Pentru aceasta, sunt necesare atât sisteme şi instalaţii
moderne pentru stingerea ultrarapidă a incendiilor, cât şi un comportament
adecvat al oamenilor în aceste situaţii de urgenţă. Ori, în majoritatea cazurilor,
izbucnirea unui incendiu, instaurează starea de panică a oamenilor care poate să
cuprindă întregul grup de oameni existent la locul acestuia.
Incendiul fiind o stare de anormalitate pe durata de viaţă a unei
construcţii, se impune adoptarea unor măsuri de natură să reducă consecinţele
acestuia.
Astfel, pentru asigurarea unor condiţii care să impună un nivel de
siguranţă ridicat la incendiu pentru o construcţie şi utilizatorii acesteia, în
edificarea acesteia, trebuie îndeplinită cerinţa esenţială ”SECURITATE LA
INCENDIU”.
Soluţiile tehnice pentru asigurarea cerinţei esenţiale securitatea la
incendiu, trebuie să îndeplinească criterii şi niveluri de performanţă pentru
elementele structurale ale construcţiei, precum şi de echipare şi dotare cu
sisteme şi instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor, în funcţie de o serie
de clasificări şi încadrări, dintre care se pot aminti: categoria de importanţă a
construcţiei, tipul construcţiei, destinaţia şi mărimea compartimentelor de
incendiu, riscuri şi pericole de incendiu, amplasare, densitatea sarcinii termice,
stabilitatea la foc a construcţiei şi altele5.
2 S. Calotă, G. Temian, Manualul pompierului, p. 107
3 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
4 SR EN ISO 13943:2011 – Securitatea la incendiu. Dicţionar
5 Contribuţii la creşterea siguranţei la incendiu a clădirilor cu aglomerări de persoane – rezumat teză doctorat
Golgojan Puiu, pag. 11;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
11
„Din punct de vedere termodinamic, incendiul este o reacţie chimică
exotermă între oxigenul din aer şi diverse substanţe conţinute în materialele
combustibile, respectiv între comburant şi carburant.”6
În literatura de specialitate europeană, condiţiile de apariţie a incendiului
sunt prezentate prin triunghiul focului (fig. 2.1).
Lipsa unui element din triunghiul focului face imposibilă declanşarea
arderii.
Fără oxigen (prezent în orice formă) nu poate exista procesul de ardere, la
fel de clar, lipsa materialului combustibil, în mod evident, nu permite arderea.
Ceva mai complicat stau lucrurile cu sursa de aprindere. Astfel, în anumite tipuri
de incendii, factorul energetic constă doar în asigurarea elementului de iniţiere,
ulterior, procesul de ardere autoîntreţinându-se, iar în alte cazuri lipsa unui aport
energetic constant duce la stingerea de la sine a focului.
Fig. 2.1 – Triunghiul focului7
Standardele americane descriu incendiul prin tetraedrul focului.8 (fig. 2.2)
Standardul american introduce în plus noţiunea de reacţie chimică în lanţ
care, faţă de triunghiul focului, doreşte să acopere toate situaţiile în care timpul
(în relaţie directă cu viteza de desfăşurare a procesului), influenţează produsele
de ardere.
Fig. 2.2 – Tetraedrul focului
9
6 Ibidem 5, pag. 12;
7 http://articole.famouswhy.ro/sisteme_de_stingere_a_incendiilor/
8 NFPA 921/2001 – Guide for Fire and Explosion Investigations, pag 15
9 Ibidem 8
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
12
2.2. Cauza incendiilor
Cauza incendiilor este dată de suma factorilor care concură la iniţierea
incendiului şi care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a
produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările
determinante care au dus la izbucnirea acestuia.
Cei patru factori prezentaţi anterior asigură individualizarea fiecărui
incendiu.
Dintre cei patru factori, cei mai importanţi sunt consideraţi a fi sursa de
aprindere şi împrejurarea determinantă.
Sursele probabile de aprindere
Pentru analiza statistică şi completarea rapoartelor de intervenţie, sunt
utilizate următoarele tipuri de surse de aprindere:
arc sau scânteie electrică;
efectul termic al curentului electric;
scurtcircuit electric;
electricitate statică;
flacără deschisă (foc în aer liber);
jar sau scântei;
efect termic (căldură prin contact sau radiaţie), obiecte incandescente;
frecare;
scântei mecanice;
autoaprindere (de natură chimică sau biologică);
reacţie chimică;
explozie;
trăsnet; fulger globular;
alte surse (radiaţie solară, energie nucleară, căderea unor corpuri din
atmosferă);
propagat de la un alt incendiu.
Toate sursele de mai sus pot fi concentrate şi clasificate în grupe astfel:
surse de aprindere cu flacără;
surse de aprindere de natură termică;
surse de aprindere de natură electrică;
surse de aprindere de natură mecanică;
surse de aprindere spontană (autoaprinderea);
surse de aprindere naturale.
Împrejurările determinante
Pot fi grupate în mai multe categorii astfel:
instalaţii electrice defecte;
echipamente electrice improvizate;
aparate electrice sub tensiune nesupravegheate;
sisteme de încălzire defecte;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
13
mijloace de încălzire improvizate;
mijloace de încălzire nesupravegheate;
coş, burlan de fum defect sau necurăţat;
cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit;
fumatul;
focul deschis;
sudura;
autoaprinderea sau reacţii chimice;
scurgeri sau scăpări de produse inflamabile;
acţiunea intenţionată.
Primul material care s-a aprins
Reprezintă unul dintre factorii care pot influenţa dezvoltarea ulterioară a
arderii, raportat la sarcina termică a materialului.
Grupele de materiale sunt următoarele:
gaze combustibile;
lichide combustibile sau vapori;
produse chimice solide;
pulberi combustibile;
materiale combustibile solide;
deşeuri.
În NFPA 921/2001 se menţionează că un alt element fundamental în
stabilirea cauzei probabile de incendiu este ”primul material relevant care putea
produce aprinderea”, logica acestui aspect fiind aceea că nu de fiecare dată
primul material care s-a aprins poate genera incendiul. De exemplu, flacăra
unui chibrit nu poate aprinde un corp de mobilier din lemn masiv.
Mijloacele care pot produce aprinderea
Sunt grupate astfel:
o aparate electrocasnice;
o mijloace de iluminat electrice;
o aparate de încălzit electrice;
o conductori;
o mijloace cu flacără;
o ţigară;
o utilaje şi sisteme de acţionare;
o metale care ard;
o canale pentru agent termic;
o trăsnet;
o produse şi substanţe care pot produce explozii.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
14
2.3. Elementele de care depinde evoluţia incendiului într-o încăpere
Evoluţia, mărimea şi durata incendiului într-o încăpere depind în principal
de:
natura şi poziţionarea materialelor combustibile, respectiv mărimea
sarcinii termice şi modul de dispunere al acesteia în încăperi;
forma şi dimensiunile încăperii;
dispunerea încăperii în clădire;
dimensiunile deschiderilor spre exterior;
locul şi modul de iniţiere a incendiului;
alţi factori de importanţă locală;
”Dezvoltarea incendiului depinde de un complex de relaţii dintre
combustibil (carburant) şi mediul înconjurător.
Studiile teoretice şi cercetările experimentale existente au pus în evidenţă
faptul că fiecare incendiu are o evoluţie proprie care-l individualizează,
neexistând două incendii cu o evoluţie similară. Aşadar, cercetările
experimentale de laborator pe modele fizice la scară redusă, nu conduc la
rezultate care să poată fi extrapolate, în vederea folosirii lor la proiectarea
clădirilor şi instalaţiilor aferente în cadrul ingineriei securităţii la incendiu. De
asemenea, cercetările experimentale la scară naturală a incendiilor produse la
clădiri nu este tocmai recomandată, întrucât reprezintă experienţe irepetabile,
extrem de costisitoare şi cu rezultate sau concluzii aplicabile numai la cazul
experimentat. De aceea, în ultimii ani au fost elaborate şi aplicate pe scară largă,
programe de calcul pentru simularea dinamică a incendiilor, bazate pe modele
termo-hidrodinamice ale incendiilor, descrise de ecuaţiile de conservare a masei
şi respectiv a energiei precum şi pe ecuaţiile proceselor de ardere şi de transfer
de masă şi căldură.„10
„Cercetările fundamentale realizate de-a lungul anilor au permis stabilirea
şi standardizarea unui incendiu, acesta fiind transpus în curba temperatură –
timp.
Incendiul generalizat
Încercarea la incendiu „post flash-over” este un model de incendiu
generalizat într-un compartiment şi are forma:
T = 345 lg (8t + 1) + 20, (1)
în care:
t – este intervalul de timp de la începutul încercării (minute)
T – este temperatura medie în cuptor (oC)„
11
Reprezentarea grafică are forma din figura 2.3.
10
Ibidem 5, pag. 10 11
Calotă S., Vale I., Voiculescu I. – Noul sistem european de clasificare a produselor pentru construcţii în
funcţie de performanţele de rezistenţă la foc a acestora, Buletinul pompierilor nr. 1/2002, pag 55-59
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
15
Curba incendiu standard
0
200
400
600
800
1000
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61
Timp
Tem
per
atu
ra
Fig. 2.3. – Curba incendiu standard
„Incendiul mocnit
Altă relaţie standardizată este cea a incendiului „mocnit”:
Pentru 0 < t ≤ 21
T = 154 t0,25
+ 20, (2)
în care:
t – este intervalul de timp de la începutul încercării (minute)
T – este temperatura medie în cuptor (oC)
Pentru t > 21
T = 345 lg[8(t - 20) + 1] + 20, (3)
în care:
t – este intervalul de timp de la începutul încercării (minute)
T – este temperatura medie în cuptor (oC)„
12
Reprezentarea grafică este următoarea:
Curba incendiu mocnit
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61
Timp
Tem
pera
tura
Fig. 2.4. - Curba incendiu mocnit
12
Ibidem 11
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
16
„Incendiul semi-natural
Un incendiu semi-natural este cel la care are loc contactul direct cu flacăra
şi există transfer de căldură prin convecţie. Acest incendiu nu se realizează în
încercările în cuptor utilizând curba standardizată temperatură – timp.
Incendiu exterior
Este o relaţie temperatură – timp, care reprezintă expunerea feţei
exterioare a unui perete la un incendiu care poate proveni de la o fereastră a unei
clădiri sau de la un incendiu exterior în dezvoltare liberă.
Curba este definită prin relaţia:
T = 660 (1 – 0,687 e-0,321
– 0,313 e-3,8t
) + 20 (4)
în care:
t – este intervalul de timp de la începutul încercării (minute)
T – este temperatura medie în cuptor (oC)„
13
Reprezentarea grafică are forma din figura 2.5.
Curba incendiu exterior
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61
Timp
Tem
pera
tura
Fig. 2.5. – Curba incendiu exterior
„Curba hidrocarburilor
Curba temperatură – timp a hidrocarburilor este dată de:
T = 1080 ( 1- 0.325 e—0.167 t
– 0.675 e—2.5 t
) +20, (5)
în care:
t – este intervalul de timp de la începutul încercării (minute)
T – este temperatura medie în cuptor (oC)„
14
13
Ibidem 11 14
Ibidem 11
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
17
Curba hidrocarburilor
0
200
400
600
800
1000
1200
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61
Timp
Tem
pera
tura
Fig. 2.6. – Curba hidrocarburilor
„2.4. Modele simplificate de incendiu natural
Modelele simple de incendiu sunt bazate pe parametri fizici specifici, cu
un domeniu de aplicare limitat.
Pentru incendiile de compartiment se presupune o distribuţie uniformă a
temperaturii ca o funcţie de timp. In cazul incendiilor localizate, se presupune o
distribuţie neuniformă a temperaturii, în funcţie de timp.
Atunci când sunt folosite modele simple de incendiu, coeficientul de
transfer de căldură prin convecţie este considerat ca fiind αc = 35 (W/ m2K).
a) Incendii de compartiment
Temperatura gazelor se determină pe baza parametrilor fizici luându-se în
considerare cel puţin densitatea sarcinii termice şi condiţiile de ventilaţie.
Pentru elemente exterioare, componenta din radiaţie a fluxului de căldură
se calculează ca o sumă a contribuţiilor compartimentului de incendiu şi a
flăcărilor care ies prin deschideri.
Curbele temperatură-timp următoare sunt valabile numai pentru
compartimente cu o suprafaţă a planşeului de până la 500 m2, fără deschideri în
acoperiş şi cu o înălţime maximă de 4 m. Se consideră că sarcina termică din
compartiment arde în totalitate.
Dacă densităţile sarcinii termice sunt specificate, fără să se menţioneze
condiţii particulare de ardere, atunci această abordare se limitează la
compartimentele care au ca principală sarcină termică materiale de tip celulozic.
Curbele temperatură-timp în faza de încălzire sunt indicate de:
T = 20 + 1325 ( 1 – 0,324 e—0,2 t*
- 0,204e—1,7 t*
- 0,472e—19 t*
), (6)
Unde:
Θg temperatura gazelor din compartiment [0C]
t* = t . Γ, (7)
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
18
şi cu
t = timpul [h]
Γ = [O/b]2 / ( 0,04 / 1160)
2
b = c (8)
cu următoarele limite 100 ≤ b ≤ 2200 [J / m2s½K]
ρ - densitatea pereţilor incintei [kg/m3]
c - capacitatea calorică specifică a pereţilor incintei [J/kgK]
λ - conductivitatea termică a pereţilor incintei [W/mK]
O - factorul de deschideri Av
t
eq
A
h, [m
1/2]
cu următoarele limite 0,02 ≤ 0 ≤ 0,20
Av - suprafaţa totală a tuturor deschiderilor verticale din toţi pereţii [m2]
heq - media ponderată a înălţimii ferestrelor tuturor pereţilor [m]
At - suprafaţa totală a închiderii (pereţi, tavan şi pardoseală, inclusiv
deschiderile) [m2]
NOTĂ - In cazul că Γ = 1, formula (6) aproximează curba temperatură-timp
standardizată.
Pentru calcularea factorului b, densitatea ρ, capacitatea calorică specifică
c şi conductivitatea termică λ , pereţii incintei se pot considera la temperatura
normală.
b) Incendii localizate
Când este probabil că fenomenul de flash-over nu va avea loc, trebuie să
fie luate în considerare acţiunile termice ale unui incendiu localizat.
2.5. Modele avansate de incendiu natural
Modele avansate de incendiu trebuie să ţină seama de elemente precum
proprietăţi ale gazelor, transferul de energie, transferul de masă.
În general se utilizează unul din următoarele modele:
- Modele cu o zonă, care presupun o distribuţie uniformă a temperaturii în
funcţie de timp, în compartiment;
- Modele cu două zone, care presupun un strat superior a cărui grosime şi
temperatură, considerată uniformă, sunt funcţie de timp şi un strat inferior de
temperatură mai scăzută, uniformă şi funcţie de timp;
- Modele de calcul computerizat de dinamica fluidelor, care indică
evoluţia temperaturii în compartiment în completa ei dependenţă de timp şi
spaţiu.
Coeficientul de transfer de căldură prin convecţie se consideră ca fiind αc
= 35 (W/m2K), în afară de cazul când se dispune de informaţii mai detaliate.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
19
Pentru a calcula mai precis distribuţia temperaturii de-a lungul
elementului, în cazul incendiului localizat, se pot lua în calcul rezultatele
obţinute cu modelul două–zone şi o abordare a incendiului localizat.„15
2.6. Fazele dezvoltării incendiilor
În dezvoltarea lui, incendiul real are mai multe faze:
- iniţierea;
- arderea lentă;
- arderea rapidă sau de dezvoltare a incendiului;
- flash-over sau backdraft după caz;
- arderea generalizată;
- regresia;
- stingerea incendiului.
Iniţierea reprezintă faza în care toate elementele din triunghiul focului se
regăsesc într-o împrejurare determinantă, care conduce la aprinderea unui
obiect. Se caracterizează prin faptul că arderea se manifestă local, degajarea de
fum şi gaze fierbinţi este relativ mică, temperatura este scăzută, iar stingerea se
poate realiza cu o cantitate mică de agenţi de stingere (fig. 2.7). Dezvoltarea
arderii se face preponderent prin contactul direct cu flacăra şi prin conducţie.
Figura 2.7. – Iniţierea
16
Arderea lentă presupune o dezvoltare locală a incendiului cu creşterea
cantităţii de fum şi gaze fierbinţi, obiectul incendiat arzând în toată masa lui. Se
constată o creştere a temperaturii în spaţiul incendiat (fig. 2.8). Dezvoltarea
arderii se realizează atât prin contactul direct cu flacăra cât şi prin convecţie într-
un procent mai redus. Stingerea se poate realiza cu cantităţi mici de agenţi
stingători.
15
Vale I. - Consideraţii privind siguranţa la foc a clădirilor civile şi instalaţiilor aferente acestora, Teză de
doctorat, Bucureşti 2004 16
NFPA 921/2001, pag. 20-22
Strat de fum
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
20
Figura 2.8 – Arderea lentă
17
Arderea rapidă presupune o creştere mai rapidă a temperaturii în spaţiul
incendiat. Această fază se caracterizează şi prin faptul că la propagarea
incendiului apare, pe lângă cele două forme prezentate anterior, şi radiaţia.
Căldura dezvoltată la interior de către obiectul(ele) arzând, determină creşterea
temperaturii până când alt obiect aflat în zonă atinge temperatura de
inflamabilitate, rezultând aprinderea acestuia. (fig. 2.9.)
Figura 2.9. – Arderea rapidă
18
Flash-over presupune atingerea temperaturii de inflamabilitate pentru
majoritatea materialelor aflate în spaţiul incendiat, rezultând implicit aprinderea
acestora. Căldura dezvoltată contribuie la creşterea temperaturii. Apar şi alte
17
Ibidem 16 18
Ibidem 16
Căldură radiantă
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
21
focare. Spaţiul este inundat de fum şi gaze fierbinţi. (fig. 2.10). Durează un
interval scurt de timp fiind caracterizată practic printr-o răbufnire.
Figura nr. 2.10 - Flash-over
19
În faza de ardere generalizată sunt aprinse toate materialele combustibile
existente în spaţiul incendiat. Degajarea de fum şi gaze fierbinţi este intensă.
(fig. 2.11)
Figura nr. 2.11 – Arderea generalizată
20
Regresia este caracterizată de faptul că sarcina termică existentă în spaţiul
incendiat s-a consumat, determinând scăderea în intensitate a arderii până la
stingere.
Etapele prezentate anterior au presupus existenţa unei aport suficient de
aer care să permită atingerea fiecărei faze.
19
Ibidem 16 20
Ibidem 16
Aport de aer
Fum recirculat și
gaze de ardere
Fum recirculat
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
22
În situaţia în care necesarul de oxigen este insuficient, incendiul se
manifestă mocnit până la apariţia unui flux de aer, existând şi posibilitatea să
rezulte stingerea acestuia.
În imaginile de mai jos, realizate în urma unui studiu al International
Association of Arson Investigators, privind arderea unui corp de mobilier
(canapea), se pot observa fazele incendiului, precum şi unele caracteristici ale
fluxului de căldură şi înălţimea flăcării, calculate cu diferite formule consacrate
în literatura de specialitate (fig. 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16):
Figura 2.12
21 - Arderea lentă
Figura 2.13
22 - Arderea rapidă
21 International Association of Arson Investigators – Introduction to Fire Dynamics and Modeling – curs online
22 Ibidem 21
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
23
Figura 2.14
23 - Ardere rapidă
Figura 2.15
24 - Ardere generalizată
Formula cea mai utilizată la calculul înălţimii flăcării este o corelare a
celor deduse de McCaffrey şi Heskestadt
L = -1.02 D + 0.235 Q2/5
(m)
unde:
L – înălţimea flăcării;
D – diametrul focarului;
Q – fluxul de căldură
23
Ibidem 21 24
Ibidem 21
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
24
Figura 2.16 – Schema logică cu etapele incendiului funcţie de aportul de aer
Schema logică ce sintetizează etapele incendiului în funcţie de aportul de
aer în diferitele faze ale arderii este prezentată în figura 2.16.
„Viteza de propagare a frontului de flacără reprezintă distanţa parcursă în
unitatea de timp.
Viteza de propagare a arderii reprezintă cantitatea de carburant care se
consumă în unitatea de timp şi suprafaţă.
Din punct de vedere al vitezei de propagare a frontului flăcării se disting
trei tipuri de ardere:
- deflagraţia: este încadrată în domeniul de viteze mai mici de 30m/s;
- detonaţia: este încadrată în domeniul de viteze 30m/s – 200 m/s;
- explozia: este încadrată în domeniul de viteze mai mari de 200 m/s.
Backdraft-ul şi Flashover-ul nu reprezintă propriu-zis un interval de timp
cu valori ridicate, în general perioada în care acestea se manifestă este de ordinul
Material combustibil
INIŢIEREA
INCENDIULUI
În funcţie de viteza de reacţie a oxigenului în aer
ARDEREA LENTĂ ARDEREA
ACTIVĂ
EXPLOZIA
Aer
insuficient
Aer
suplimentar
ARDERE
LOCALĂ Backdraft
Aer
suficient
Flash-over
ARDERE
GENERALIZATĂ
REGRESIE
STINGERE
Dacă
temperatura
degajată de
explozie
conduce la aprinderea
materialelor
Dacă
temperatura
degajată de
explozie nu
conduce la aprinderea
materialelor
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
25
secundelor sau minutelor, fiind în marea majoritate a timpului urmate de arderea
generalizată. Excepţie poate face fenomenul de Backdraft, în situaţia în care,
până la producerea acestuia, există suficient material combustibil care să
conducă la o ardere generalizată.
După producerea fenomenului de Backdraft există posibilitatea trecerii
direct în ardere generalizată sau direct în faza de regresie.„25
2.7. Parametrii incendiului
„a) Parametrii caracteristici pentru iniţierea şi evoluţia fenomenului de
incendiu
Iniţierea şi evoluţia incendiului sunt caracterizate prin următorii
parametrii principali:
temperatura minimă de aprindere – temperatura începând cu care
arderea iniţiată într-un amestec inflamabil persistă şi se propagă;
temperatura de aprindere spontană (autoaprindere) – temperatura
minimă la care o substanţă se aprinde spontan în contact cu aerul şi la care
arderea continuă chiar în absenţa unei surse de aprindere;
temperatura de inflamabilitate – temperatura la care o substanţă degajă o
cantitate suficientă de vapori pentru a forma cu aerul un amestec
inflamabil în prezenţa unei surse de aprindere;
timp minim de aprindere – timpul minim la care un material trece de la
starea normală la starea de combustibilitate;
indicele de oxigen – reprezintă cantitatea minimă de oxigen necesară
realizării arderii;
căldura de ardere (putere calorifică) – numărul de unităţi de căldură
degajate prin arderea completă a unei unităţi de masă de combustibil în
condiţiile prevăzute în standarde.
o Puterea calorifică inferioară în care vaporii de apă formaţi în timpul
arderii rămân în formă gazoasă, ca urmare nu cedează căldura lor
latentă de vaporizare
o Puterea calorifică superioară în care vaporii de apă formaţi în timpul
arderii condensează, cedând căldura lor latentă de vaporizare.
densitatea sarcinii termice - potenţial caloric total al unui spaţiu,
încăpere, etc, raportat la aria pardoselii luată în considerare (J/m).
b) Parametrii caracteristici pentru evaluarea acţiunilor produse de
incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi utilizatorilor
Pentru evaluarea acţiunilor termice produse de incendiu, care constau din
radiaţie, convecţie şi conducţie şi care depind de tipul, intensitatea şi durata
expunerii, parametrii caracteristici sunt:
25
Ibidem 2, pag 86-92
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
26
mărimea flăcării;
intensitatea radiaţiei termice – reprezintă energia radiată în unitatea de
timp;
mărimea fluxului de termic prin convecţie, cu sau fără flacără –
cantitatea de căldură care trece printr-o suprafaţă în unitatea de timp;
variaţia temperaturii în timp, pe durata incendiului;
viteza gazelor de combustie.
c) Pentru acţiunile termice sunt identificate următoarele niveluri de
expunere:
sursă mică de aprindere (flacăra de chibrit);
obiecte izolate arzând (SBI – single burning items), (mobilă aprinsă,
materiale aprinse depozitate în incinte industriale);
foc în plină desfăşurare.
d) Pentru evaluarea performanţei de reacţie la foc a produselor, se
folosesc radiaţia, convecţia şi o combinaţie a acestor expuneri.
e) Pentru evaluarea performanţei la foc a construcţiilor este necesar să se
cunoască sau să se determine:
geometria şi dimensiunile închiderii, definite prin compartimentul de
incendiu;
proprietăţile termice ale structurii;
sarcina termică;
viteza de ardere;
debitul de aer care alimentează incendiul;
eficienţa instalaţiei de stingere a incendiului;
acţiunea serviciului de pompieri/echipei de salvare.„26
26
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire și
stingere a incendiilor; VALE I. – Consideraţii privind siguranţa la foc a clădirilor civile şi instalaţiilor
aferente acestora, Teză de doctorat, Bucureşti 2004
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
27
Capitolul III
EVALUAREA EFECTELOR INCENDIILOR
3.1. Generalităţi
Prin dezvoltarea sa, incendiul induce asupra mediului înconjurător o serie
de efecte (acţiuni), printre acestea fiind:
- efecte termice;
- efecte mecanice asupra elementelor structurale;
- degajări de fum şi gaze toxice.
Incendiul, constituie de fapt, o solicitare extremă, în construcţii fiind
considerat, potrivit eurocodurilor, drept un accident care poate să apară cu o
anumită probabilitate pe perioada de viaţă a unei construcţii.
Efectele se au în vedere la proiectarea, executarea şi exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor, impunând adoptarea unor cerinţe esenţiale privind
securitatea la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor.
Aceste cerinţe sunt consemnate în Directiva produselor pentru construcţii
nr. 89/106/CEE şi în Documentul Interpretativ nr. 2.
Cerinţele sunt exprimate prin criterii de performanţă pentru rezistenţa la
foc, acestea fiind menţionate în tabelul din anexa nr. 1.
3.2. Fumul
Potrivit statisticilor fumul reprezintă principala cauză de deces a
persoanelor, în cazul incendiilor produse în interiorul clădirilor. În plus prezenţa
fumului poate reprezenta un impediment pentru persoanele care încearcă să se
evacueze sau pentru forţele de intervenţie care acţionează pentru localizarea şi
lichidarea incendiului. Efectele reducerii vizibilităţii şi a gazelor toxice conduc
la expunerea termică prelungită, fie prin contactul direct cu pielea a fumului şi
gazelor fierbinţi, fie datorită radiaţiei termice dinspre straturile de fum ce se
acumulează la nivelul tavanului.
„Fumul este un aerosol, compus din particule solide şi lichide foarte fine
(combustibil nears, funingine, gudroane, cenuşă) dispersate într-un amestec
gazos format din gaze de ardere şi aer.
Printre alte elemente care intră în compunerea fumului mai amintim:
- vaporii de apă;
- hidrocarburile;
- dioxidul de carbon;
- monoxidul de carbon;
- gaze de ardere precum; fosgen, clor, bioxid de sulf, oxizi de azot, acid
cianhidric, etc.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
28
Fumul se propagă cu o viteză net superioară incendiului propriu-zis,
inundând spaţiile înconjurătoare, făcând inutilizabile căile de evacuare.
În cazul mişcării provocate a aerului (instalaţii de ventilare sau
climatizare), deplasarea fumului urmează traiectoria şi viteza curenţilor de
aer.„27
Figura nr. 3.1 – Incendiu subsol hotel Ramada Bucureşti
„În spaţii exterioare fumul şi flăcările sunt influenţate de o serie de
elemente ce depind printre altele şi de înălţimea construcţiei, natura materialelor
care ard, curenţii de aer, starea vremii, temperatura exterioară etc.„28
Figura nr. 3.2 – Incendiu produs la izolaţia unui bloc din Tg Mureş29
27
Ibidem 2 pag 118 28
Ibidem 2 pag 119 29
http://www.zi-de-zi.ro/social/incendiu-la-un-bloc-din-dambul-pietros
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
29
Dintre factorii care influenţează deplasarea fumului, gazelor de ardere şi
aerului într-o încăpere incendiată, pot fi amintiţi:
presiunea şi temperatura aerului în interiorul şi exteriorul clădirii;
efectul de coş;
viteza vântului;
geometria clădirii;
ventilarea prin acoperiş.
Figura nr. 3.3 - început de incendiu în apartament
30 Figura nr. 3.4 – incendiu la acoperişul unui bloc
31
Toţi aceşti factori combinaţi fac greu previzibilă şi deosebit de complexă
deplasarea fumului într-o clădire.
Cantitatea teoretică de gaze de ardere, rezultată din reacţiile chimice
specifice unui anumit proces de ardere, poate fi determinată prin calcule
stoichiometrice. În timpul arderii se pot forma şi alte gaze toxice: hidrogen
sulfurat, oxid de azot, fosgen, dioxid de sulf, acid cianhidric, acid clorhidric,
amoniac etc. Inhalarea gazelor de ardere constituie principala cauză de deces în
incendii.
Figura nr. 3.5 – compunere fum
32
Geometria clădirii şi aranjamentul spaţiilor interioare au o influenţă
hotărâtoare în deplasarea fumului. În funcţie de acest criteriu, în unele ţări,
clădirile au fost clasificate în patru tipuri:
clădiri complet închise (ex: aflate sub nivelul solului);
30
http://www.rtv.net/apartamentul-unui-bloc-din-craiova-a-fost-distrus-de-un-incendiu-puternic_18032.html 31
http://www.rtv.net/incendiu-puternic-in-drobeta-turnu-severin-acoperisul-unui-bloc-a-luat-foc-
video_43150.html 32
Manual operaţional pentru interevenţie la incendiu – IGSU, pag 7.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
30
clădiri cu spaţii mari deschise, necompartimentate (ex: industrial);
clădiri cu înălţime până la 28 m, măsurată de la pardoseala ultimului
nivel folosibil până la locul de amplasare a autospecialelor de
intervenţie;
clădiri înalte.
„Pericolul dat de fumul de incendiu rezidă în natura şi caracteristicile lui.
Astfel, fumul şi gazele de ardere pot fi :
Inflamabil şi explozivil - întrucât conţine particule nearse ale materialelor
rezultate în urma unei arderi incomplete;
Toxic - deoarece compoziţia şi temperatura acestuia fac mediul irespirabil;
Opac - determinat de prezenţa în compoziţia acestuia a particulelor de
funingine sau de aerosoli ce duce la o ecranare a mediului, reducând
vizibilitatea în zonă.
Radiant - având în vedere că transportă o mare parte din căldura degajată.
Mobil şi difuz - deoarece se comportă ca un fluid, infiltrându-se şi
răspândindu-se în toate spaţiile care sunt deschise în calea lui.„33
„În cazul unui incendiu, efectele generate de acesta vor concura cu cele
ale vântului, ale instalaţiei de ventilare a clădirii, ale efectului de coş etc., într-o
manieră complexă, astfel încât deplasarea fumului reprezintă o prioritate în
asigurarea cerinţei esenţiale securitate la incendiu.
În proiectare se poate opta pentru măsuri de evacuare naturală şi/sau
mecanică, alegerea unei metode adecvate implicând cunoştinţe asupra
fenomenului de producere şi propagare a incendiului, dinamicii fluidelor şi a
principalelor prescripţii ale reglementărilor tehnice de proiectare a clădirii. Un
sistem de control al fumului intercondiţionează cu alte măsuri active specifice
apărării împotriva incendiilor, cum ar fi detectoarele de temperatură,
detectoarele de fum şi sprinklerele din întreaga clădire precum şi de reacţia
utilizatorilor.„34
În realizarea obiectivelor unei instalaţii de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi sunt de asemenea importante aspectele legate de mentenanţă şi
exploatare.
Controlul fumului
„Există diferite metode de control a producerii şi circulaţiei fumului.
Indiferent de soluţia tehnică aleasă, sistemele de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi trebuie să îndeplinească unele cerinţe, astfel:
să permită stabilitatea elementelor de construcţie cu deschideri mari;
să îmbunătăţească vizibilitatea pe căile de evacuare şi să permită
accesul forţelor de intervenţie;
să nu afecteze prin funcţionare operativitatea celorlalte sisteme şi
instalaţii cu rol în asigurarea cerinţei ”securitatea la incendiu”.
să limiteze deplasarea fumului în timpul evacuării utilizatorilor;
33
Ibidem 32 34
Ibidem 15
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
31
să limiteze pierderile asupra echipamentelor şi elementelor de mobilier
datorită fumului şi gazelor fierbinţi;
Controlul sursei de incendiu
Acest element trebuie luat în considerare la conceperea sistemului de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi având în vedere ”tipul de incendiu”. În
general aceasta se realizează în faza de proiectare şi presupune cunoaşterea
valorilor fluxului de căldură şi a vitezei de ardere pentru materialele din spaţiul
respectiv. Aceste date se pot selecta din valorile recomandate în ghiduri.
Compartimentare
Adesea este trecut cu vederea faptul că elementele de construcţii care
concură la realizarea compartimentării (pereţi, căi de evacuare, geamuri etc.)
sunt primele care intervin în dirijarea deplasării fumului.
La realizarea compartimentelor de incendiu trebuie să se asigure căile de
evacuare prin care utilizatorii să poată ajunge în exterior la nivelul terenului, sau
în alt spaţiu protejat corespunzător, în timpul cel mai scurt şi în deplină
siguranţă.
Modelarea fizică
În cazul în care clădirea are o structură complexă, sau sistemul de
controlare a fumului nu respectă configuraţiile standard, este necesară modelarea
circulaţiei fumului. O metodă este furnizată de modelarea fizică la o scară
redusă, rezultatele putând fi extrapolate la întreaga scară.
Modelele fizice se bazează pe realizarea în laboratoare, pe baza
similitudinii, a unui model, măsurarea modelului şi extrapolarea rezultatelor în
natură. Regulile de reducere la scară necesare menţinerii similitudinii pot fi
determinate din analize dimensionale sau din ecuaţiile fundamentale
adimensionalizate ce descriu fenomenul.
Datorită complexităţii deosebite a unui incendiu şi a numărului mare de
parametri implicaţi este practic imposibil să se asigure similitudinea grupurilor
adimensionale care intervin în experimentele la scară.
Modelarea computerizată
Utilizarea modelelor asistate de calculator a devenit o practică din ce în ce
mai folosită. Utilizarea pe scară largă a modelelor asistate de calculator se
datorează, printre altele, unei baze de date din ce în ce mai bogate privind
incendiul, bază care a devenit accesibilă în ultimii ani în urma cercetărilor şi a
experimentelor. Această utilizare la scară largă este atribuită de asemenea şi
dezvoltării principiilor de proiectare a clădirilor. În acest fel, inginerii pot
proiecta şi verifica cu mai mare uşurinţă, folosind variate scenarii privind
iniţierea şi propagarea incendiilor în clădiri.
Datorită utilizării din ce în ce mai largi a modelelor asistate de calculator
şi a cooperărilor internaţionale, majoritatea modelelor au fost îmbunătăţite.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
32
Categoriile modelelor de incendiu asistate de calculator, modele de
evacuare a utilizatorilor, pot fi clasificate astfel: modele de câmp, modele
privind răspunsul detectoarelor, modele pentru evaluarea performanţei de
rezistenţă la foc a produselor pentru construcţii, modele zonale, şi modele
combinate.
Modelarea asistată de calculator reprezintă o alternativă la modelarea
fizică. Pentru sistemele şi instalaţiile de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi
sunt accesibile 3 tipuri de modele computerizate.
Primul dintre acestea presupune că fumul poate fi considerat ca un gaz
rece, mişcarea acestuia fiind dictată de distribuţia presiunilor asociate forţelor
naturale şi mecanice. De exemplu, dacă pentru un incendiu care se produce
într-o anumită parte a clădirii se doreşte analiza propagării fumului către
celelalte compartimente ale clădirii este adecvată folosirea câmpurilor de
curenţi.
Următorul tip de modelare este dat de modelele zonale. Acestea au fost
dezvoltate pornind de la incendii izbucnite în camere, unde clădirea este
împărţită în zone mici omogene. Exemplul cel mai uzual presupune împărţirea
compartimentului de calcul în două zone: stratul inferior considerat rece şi
stratul superior considerat fierbinte. Rezolvarea ecuaţiilor de conservare care
stau la baza modelului zonal presupune calculul valorilor de presiune,
temperatură, concentraţia de gaz etc. pentru fiecare, la intervale discrete de timp.
Pe măsură ce reţeaua de calcul şi modelele zonale evoluează rapid pe
calculatoare, ele includ aproximaţii în ceea ce priveşte dinamica fluidului şi
geometria. Dinamica Computerizată a Fluidelor (CFD) furnizează un aparat
matematic tridimensional în care ecuaţiile de conservare sunt rezolvate după o
grilă numerică care poate conţine zeci sau sute de mii de puncte. Modelul
presupune obţinerea prin calcul a valorilor de temperatură, concentraţii de fum
etc., generate la fiecare punct al grilei şi posibilitatea transpunerii grafice
detaliate a evoluţiei variaţiei acestora în timp. În orice caz, acest model are un
nivel ridicat de precizie în comparaţie cu modelele prezentate anterior.„35
3.3. Elemente de calcul privind evacuarea fumului dintr-o încăpere
3.3.1. Regimul de presiune
„Fumul şi gazele arse au tendinţa să ocupe un volum cât mai mare
conform legii universale a gazelor:
T
PVct . (9)
unde:
P – presiunea în încăpere (Pa);
V – volumul de gaze (mc);
T – temperatura absolută a gazului (oK)
35
Ibidem 15
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
33
Legea se aplică atât la volum constant şi în acest caz creşte presiunea
(situaţia unei încăperi închise), cât şi la presiune constantă – o parte din volumul
gazelor de ardere scăpând din încăperea incendiată.
În realitate, încăperile nefiind complet etanşe, apare o suprapresiune în
încăperea incendiată faţă de cele vecine, având loc şi o deplasare a unui
important volum de fum către aceste încăperi.
Geometria clădirii şi aranjamentul spaţiilor are o influenţă hotărâtoare în
privinţa deplasării fumului şi gazelor de ardere.
La apariţia unui incendiu într-o clădire datorită diferenţelor mari de
temperatură, are loc o intensificare a mişcării aerului, cu consecinţe majore
asupra propagării fumului.
Acest tiraj depinde de temperatura exterioară şi cea interioară, de vânt, de
etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor, de planul etajelor etc.„36
(fig. nr. 3.6, 3.7)
Figura nr. 3.6 – circulaţia aerului într-o incintă
37
„Datorită tirajului, fumul are tendinţa să se ridice şi să se acumuleze în
straturi cu temperaturi descrescătoare.
Astfel, în dreptul deschiderii existente într-o cameră, se crează un plan
neutru al presiunilor care separă zona de evacuare fum şi cea de intrare aer.
Înălţimea zonei neutre este determinată de materialul combustibil,
temperatura din încăperea cu focarul şi a mediului înconjurător, de felul arderii,
de distanţa faţă de pardoseală a catului inferior al ferestrei.„38
36
Ibidem 15 37
CFITRAINER.NET - A Ventilation-Focused Approach to the Impact of Building Structures and Systems on
Fire Development – curs online 38
Ibidem 15
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
34
Figura nr. 3.7 – circulaţia fumului şi gazelor de ardere într-o incintă
39
Figura nr. 3.8 – Poziţionarea planului neutru pe timpul arderii
40
Indiferent de câte deschideri poate avea o încăpere, va exista un singur
plan neutru. (fig. 3.9)
Figura nr. 3.9 – Poziţionarea planului neutru în cazul mai multor aerisiri
41 Din analiza acestor fapte se deduce că:
dacă deschiderile dintre încăperea cu focarul şi încăperile limitrofe se găsesc
deasupra zonei neutre, atunci gazele de ardere vor ieşi din încăperea cu
focarul;
dacă deschiderile se găsesc mai jos de zona neutră, atunci în încăpere
pătrunde aer proaspăt.42
39
Ibidem 31 40
Ibidem 31 41
Ibidem 31 42
Consideraţii privind siguranţa la foc a clădirilor civile şi instalaţiilor aferente acestora, Teză de doctorat,
VALE I.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
35
„Pentru un spaţiu cu o singură deschidere, planul neutru se situează faţă
de podea, de regulă, la o treime din înălţimea încăperii.
Diferenţa de presiune dintre încăperea cu focarul şi spaţiul limitrof poate
fi calculată cu ajutorul următoarei relaţii:
ga TThgp
2732730 (10)
unde:
Ta – temperatura mediului ambiant (oK);
Tg – temperatura gazelor arse (oK);
h – distanţa dintre centrul deschiderii faţă de zona neutră din încăperea cu
focarul (m).
Temperatura ridicată a fumului şi gazelor de ardere crează o forţă
ascensională.
Diferenţa de presiune dintre încăperea incendiată şi încăperile învecinate
se poate exprima şi cu formula:
în care:
p - diferenţa de presiune (Pa);
TE – temperatura absolută a încăperilor învecinate (K);
TF – temperatura absolută a încăperii învecinate (K);
h – distanţa faţă de planul neutru (m).
În urma creării forţelor ascensionale apare şi o mişcare de expansiune a
fumului prin dilatare.
În încăperea incendiată există o proporţionalitate între raportul debitelor
de ieşire (fum) – intrare (aer) şi raportul temperaturilor acestor debite:
A
F
IA
EF
T
T
Q
Q (11)
În care:
QEF – proporţia de debit volumetric de fum ce iese din încăperea
incendiată;
QIA – proporţia de debit volumetric de aer ce intră în încăperea incendiată;
TA – temperatura absolută a fumului evacuat din încăperea incendiată;
TF – temperatura absolută a aerului introdus în încăperea incendiată.
Influenţa condiţiilor atmosferice, a vântului, prin presiunea dinamică a
curenţilor de aer faţă de presiunea dinamică a curenţilor de aer faţă de presiunea
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
36
mediului înconjurător, modifică echilibrul aeraulic din încăperi şi poziţia
planului neutru în încăperea incendiată, modificând şi tirajul termic.
Presiunea suplimentară datorată vântului se calculează după formula:
Pv = 0,5 Cv ρ0 V2 (12)
în care:
Pv – presiunea datorată vântului;
Cv – coeficient de repartiţie a presiunii vântului în jurul geometriei unei
clădiri cu domeniul -0,8 - +0,8, valorile pozitive pentru pereţii clădirilor opuşi
direcţiei vântului şi valorile negative pentru clădirile aflate sub presiunea
vântului;
ρ0 – densitatea aerului exterior;
V – viteza vântului.
În cazul clădirilor bine etanşate cu uşile şi geamurile exterioare bine
închise, efectul vântului este slab.
La clădirile cu vitraje mari, cu uşi şi ferestre deschise, apare efectul
vântului care este important în circulaţia fumului.
3.3.2. Debitele de aer introdus, de fum şi gaze arse evacuate
Prin presurizarea zonei adiacente celei incendiate se ţine sub control
migrarea fumului. Curgerea aerului prin neetanşeităţile din jurul uşilor sau ale
construcţiei previn infiltraţiile de fum în zonele cu presiune ridicată.
Debitul de aer pătruns prin neetanşeităţi se determină cu relaţia:
g
pAQA
2 (13)
în care:
QA – debitul volumetric de circulaţie a aerului (mc/s);
α – coeficient de debit;
A – secţiunea de trecere (mp)
Δp – diferenţa de presiune pe traiectoria curentului de fum (N/mp);
ρ – densitatea aerului intrat pe traiectoria curentului (kg/mc);
g – acceleraţia gravitaţională (m/s2);
În cazul unui incendiu într-o încăpere învecinată căii de evacuare,
pătrunderea gazelor de ardere în interiorul căii de evacuare prin uşa de legătură
poate fi oprită de un curent de aer ce pătrunde prin aceasta.
Debitul minim al curentului de aer care opreşte trecerea fumului şi gazelor
de ardere se poate calcula cu relaţia:
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
37
2
3
123
2bh
T
TgQ
F
AA
(14)
în care:
α – coeficient de debit;
TA – temperatura absolută a aerului introdus (K);
TF – temperatura absolută a fumului şi gazelor evacuate (K);
b – lăţimea deschiderii (m);
h – înălţimea deschiderii (m).
Debitul de fum şi gaze arse care se îndreaptă din încăperea cu focarul de
incendiu spre încăperile învecinate se determină cu relaţia:
2
3
123
2hb
T
TgQ
F
AF
(15)
în care:
TF – temperatura absolută a fumului evacuat din încăperea incendiată (K);
TA – temperatura absolută a aerului introdus în încăpere (K);
b – lăţimea deschiderii (m);
Δh – înălţimea deschiderii dintre canatul superior al deschiderii şi zona de
presiune neutră (m)„43
3.4. Necesitatea evaluării efectelor incendiilor
Având în vedere efectele pe care incendiul le induce asupra
structurilor/construcţiilor, care pot acţiona imediat sau în timp, se impune
analizarea atentă a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale privind
securitatea la incendiu impusă de directivele europene.
Prevederile cerinţei esenţiale ”securitate la incendiu” precizează:
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât, în cazul
iniţierii unui incendiu:
- stabilitatea elementelor portante ale construcţiei să poată fi estimată
pentru o perioadă determinată de timp;
- apariţia şi propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei să fie
limitate;
- propagarea incendiului la construcţiile învecinate să fie limitată;
- utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte
mijloace;
- să fie luată în considerare securitatea echipelor de intervenţie.
Trebuie avut în vedere faptul că, deşi au fost determinate foarte multe
formule de calcul al dezvoltării unui incendiu atât în spaţii închise cât şi în aer
43
Ibidem 42
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
38
liber, fiecare incendiu este individualizat şi nu seamănă unul cu altul datorită
variaţiei parametrilor caracteristici prezentaţi la începutul capitolului 3.
Se scoate astfel în evidenţă faptul că la analizarea unui construcţii în
scopul observării modului în care este îndeplinită cerinţa esenţială de ”securitate
la incendiu”, este necesară modelarea pe calculator pentru fiecare obiectiv în
parte.
Standardul ISO/TS 16732:2005(E) – Fire safety engineering – Guidance
on fire risk assessment precizează câteva aspecte privind aplicabilitatea evaluării
de risc prin două circumstanţe:
A. Când evaluarea de risc este utilă:
Dacă există un număr mare de persoane sau acestea sunt vulnerabile (dorm,
au dizabilităţi, în vârstă, singuri);
Dacă sursa de iniţiere este puternică;
Dacă se realizează tranzitarea cu elemente inflamabile pe căile de evacuare;
Dacă obiectivele deţin valori materiale ridicate pe spaţii mici;
Dacă obiectivele sunt vulnerabile din punct de vedere al conţinutului (ex:
tablouri de control pentru instalaţii nucleare);
Dacă obiectivele au suferit modificări, schimbări de destinaţie, renovări,
modernizări.
B. Când evaluarea de risc de incendiu este esenţială:
Când ingineria de securitate la incendiu nu poate stabili o soluţie concretă de
proiectare;
Când rezistenţa la foc este critică, în sensul că protecţia împotriva incendiilor
este asigurată doar cu un singur sistem;
Când variaţia parametrilor de intrare are un impact semnificativ asupra
parametrilor de ieşire (ex: număr persoane, rata de creştere etc.);
Când prin scenariul de securitate la incendiu se solicită acest lucru.
3.5. Prevederi legale
În vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene, în privinţa asigurării
unei calităţi ridicate a construcţiilor, pe linia securităţii la incendiu, prin
legislaţia românească s-a impus ca, pentru categoriile de construcţii care se
încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 1739/2006 pentru
aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau
autorizării privind securitatea la incendiu, proiectantul construcţiei să
întocmească scenariul de securitate la incendiu.
Scenariul de securitate la incendiu trebuie să sintetizeze regulile şi
măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentaţiile tehnice.
Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 210/2007
pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul
riscurilor de incendiu, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte
etapele de parcurs şi principalele elemente, factori, parametrii, criterii,
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
39
instrumente, tehnici şi procedee care sunt avute în vedere în activitatea de
identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.
Metodologia se aplică la:
a) elaborarea şi/sau adoptarea de către ministere şi celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale a metodelor şi procedurilor pentru
identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniilor
de competenţă ale organelor respective;
b) asigurarea, de către administratorii operatorilor economici şi
conducătorii de instituţii, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din
unităţile proprii, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor;
c) stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în cazul
intervenţiilor efectuate la construcţiile existente, când în mod justificat nu pot fi
îndeplinite unele prevederi ale reglementărilor în vigoare privind cerinţa
esenţială "securitate la incendiu";
d) validarea scenariilor de securitate la incendiu;
e) expertizarea construcţiilor existente.
Metodologia nu se aplică la instalaţiile de producere şi transport a energiei
electrice, exploatările miniere de suprafaţă sau subterane, instalaţiile şi
platformele de foraj, extracţie, prelucrare şi transport de produse petroliere şi
gaze naturale, construcţiile din domeniul nuclear, mijloacele de transport rutier,
naval, feroviar şi aerian, pentru acestea urmând a fi elaborate metodologii
specifice de către autorităţile competente pentru fiecare domeniu.
Oricare dintre cele două documente (scenariul de securitate la incendiu şi
identificarea şi evaluarea riscului de incendiu) trebuie să se bazeze pe o
evaluarea a efectelor incendiilor în scopul determinării riscului de incendiu
acceptat din punct de vedere economic, pentru fiecare situaţie în parte.44
La nivel internaţional, activitatea de identificare şi evaluare a riscului de
incendiu pentru o construcţie ia în calcul nu doar aspectele constructive, în
sensul de a se urmări conformarea la foc a clădirii, ci şi modul în care aceasta
este exploatată în conformitate cu precizările proiectantului acesteia.
O exploatare necorespunzătoare poate conduce la anularea unor măsuri
pasive pentru care s-au investit, la momentul edificării construcţiei, sume
importante de bani.
Pentru a exemplifica prezint următorul caz:
Dacă pe timpul unui incendiu, într-o construcţie de turism (un hotel),
echipele de primă intervenţie ale beneficiarului, după ce execută evacuarea
personalului de pe etajul unde se află o cameră incendiată şi, conform
procedurii interne marchează, încăperile verificate, prin amplasarea între uşă şi
tocul acesteia a unui prosop, lăsând întredeschisă uşa, incendiul poate cuprinde
întregul nivel, întrucât uşile (rezistente la foc minim 30 minute), elemente
principalele în calea propagării fumului şi gazelor fierbinţi, nu mai asigură una
dintre funcţiile pentru care au fost puse în operă.
44
Ibidem 15
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
40
State europene precum Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Germania,
Norvegia şi altele, sunt din ce în ce mai implicate în elaborarea unor ghiduri de
identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu, distincte fiecărui domeniu,
ghiduri care să aibă valoare legislativă la nivel naţional.
De remarcat faptul că modul de reglementare al acestei activităţi depinde
foarte mult de la ţară la ţară.
Ca aspect unitar s-a desprins faptul că operatorilor economici şi
instituţiilor le revine obligativitatea ca, periodic să realizeze activitatea de
identificare a riscurilor de incendiu, iar riscul acceptat să fie stabilit de către
beneficiari, în baza unor analize proprii.
O implicare mare în realizarea acestei obligativităţi o au societăţile de
asigurare, precum şi sistemul calităţii, acolo unde acesta este implementat.
În prezent sunt utilizate la nivel internaţional mai multe metode dintre
care cele mai recunoscute sunt Metoda de Analiză a Disfuncţiilor Sistemelor -
Metodă Organizată Sistemică de Analiză a Riscurilor, cunoscută sub acronimul
MADS-MOSAR, metoda S.I.A. - metodă matematică de evaluare a riscului de
incendiu, pusă la punct de Societatea Inginerilor şi Arhitecţilor şi Asociaţia
Societăţilor de Asigurare - Reasigurare din Elveţia, metoda FRAME – Metoda
de evaluarea a riscului de incendiu, pentru ingineri.
În România s-au adoptat în perioada 2001 – 2002 trei ghiduri de
identificarea şi evaluare a riscului de incendiu, pentru categorii de obiective în
care se desfăşoară activităţi pe linia protecţiei persoanelor vârstnice (cămine de
bătrâni), în spaţii cu aglomerări de persoane, sau unităţi sanitare.
Toate cele trei metode, despre care am menţionat anterior au la bază
metoda SIA, dar adaptată la specificul nostru naţional şi la concepţia de
securitate la incendiu.
În prezent, activitatea de identificare şi evaluare a riscului de incendiu
desfăşurată de către persoane fizice sau juridice, autorizate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, nu este ancorată pe principii ştiinţifice. În
susţinerea acestei afirmaţii vin următoarele elemente:
- Nu există alte metode, pentru celelalte categorii de activităţi;
- Nu există o implicare activă a a soicietăţilor de asigurare;
- Beneficiarii activităţii de identificare şi evaluare a riscurilor de
incendiu nu cunosc problematica securităţii la incendiu sau importanţa
acesteia, nefăcând eforturi în asigurarea acestei condiţii pentru
construcţii şi utilizatori.
Aspectele enumerate anterior, sunt elemente care forţează evaluatorii de
risc de incendiu să stabilească arbitrar, sau pe baza experienţei proprii, un set de
criterii de evaluare a riscului de incendiu.
În foarte multe situaţii, în raportarea valorii finale a riscului de incendiu se
ţine seama doar dacă respectivul obiectiv întruneşte sau nu prevederile normelor
tehnice în vigoare la momentul respectiv, fără a ţine cont de faptul că acest
aspect nu este obligatoriu pentru clădirile edificate anterior intrării în vigoare a
normelor după care sunt analizate.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
41
În anexa nr. 2 este prezentat un model de check list pentru evaluarea
riscului de incendiu în Marea Britanie.
3.6. Efecte ale incendiilor
Prin acţiunea sa, incendiul generează o serie de efecte asupra instalaţiilor
şi construcţiilor precum şi asupra utilizatorilor. Prin utilizatori se înţelege şi
personalul echipelor de intervenţie, sosite pentru lichidarea incendiului.
Efectele negative generate de agenţii care pot rezulta într-un incendiu,
asupra instalaţiilor construcţiilor şi utilizatorilor sunt prezentate distinct în
tabelul din anexa nr. 3.
Pe lângă aceste efecte negative incendiul mai poate genera şi efecte în
plan economic şi social, de exemplu:
incendiul care afectează un operator economic poate conduce, funcţie
de amploarea incendiului, la:
o pierderea temporară sau totală a locurilor de muncă de către
personalul angajat şi implicit înrăutăţirea situaţiei financiare
pentru familiile angajaţilor;
o pierderi de vieţi omeneşti;
o pierderi materiale pentru operatorul economic;
o posibile pierderi financiare pentru societăţile de asigurare;
o distrugerea unor reţele de utilităţi;
o poluarea mediului înconjurător (sol, apă, aer).
distrugerea unor mari valori culturale, istorice etc.
În funcţie de amploare efectele pot fi locale sau regionale.
În ceea ce priveşte consecinţele incendiilor, în anexa nr. 4 sunt prezentate
câteva mari incendii produse în lume.
3.7. Riscul de incendiu
În concluzie, pentru a previziona şi evalua efectele incendiilor în spaţii
închise se impune, printre altele, evaluarea riscului de incendiu.
Acest lucru presupune compararea riscului de incendiu identificat cu un
nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat.
Literatura de specialitate consacră următorii termeni:45
risc de incendiu – produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu
într-un proces tehnologic, sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa
estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului;
risc de incendiu acceptat – nivelul limită maxim al riscului de incendiu,
considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor
incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv;
consecinţe — rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori
pozitiv, cantitativ sau calitativ.
45
OMIRA nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de
incendiu.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
42
Riscul de incendiu se calculează cu relaţia:
AM
PGRi
în care
Ri – reprezintă riscul de incendiu;
P – pericolul potenţial de incendiu, generat de factorii de risc specifici
existenţi;
G – gravitatea consecinţelor posibile ale incendiului;
A – coeficient de activare a factorilor de risc, diferenţiat pe tipuri de
obiective şi natura factorilor de risc;
M – măsurile de protecţie împotriva incendiului, exprimate prin factorii
măsurilor de protecţie aplicate.
Pentru orice situaţie analizată, riscul de incendiu se situează în domeniul
riscurilor acceptate dacă îndeplineşte condiţia:
Ri ≤ Ra
în care Ra este riscul de incendiu de acceptat pentru tipul de obiectiv luat în
analiză.
Riscul de incendiu acceptat se determină cu relaţia:
Ra = ci x Rin
în care
ci – este un coeficient de punere în pericol a persoanelor şi/sau bunurilor
materiale, în general a utilizatorilor;
Rin – riscul de incendiu normat (riscul minim de incendiu cuantificat).
Securitatea la incendiu este asigurată dacă este îndeplinită relaţia:
Sec = Ra / Ri
Sec ≥ 1
3.7.1. Pericolul de incendiu (P)46
Pericolul de incendiu P se determină cu relaţia:
P = P1 x P2
în care:
46
Metoda SIA – Metoda matematică de evaluare a riscului de incendiu
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
43
P1 – reprezintă factorii de risc ce decurg ce decurg din substanţele şi
materialele fixe şi mobile;
P2 – factorii de risc derivaţi din concepţia construcţiei.
Factorii de risc generaţi de substanţele şi utilizate (P1) se determină cu
relaţia:
P1 = q x c x r x k
în care:
q – reprezintă densitatea sarcinii termice;
c – combustibilitatea materialelor;
r – pericolul de fum;
k - pericolul de toxicitate prezentat de produsele care ard.
Factorii de risc rezultaţi din concepţia construcţiei (P2) se determină cu
relaţia:
P2 = e x i x g
în care:
e – înălţimea construcţiei, compartimentului de incendiu sau încăperii;
i – combustibilitatea elementelor de construcţie;
g – mărimea compartimentului de incendiu (suprafaţa şi raportul lungime
/lăţime).
Rezultă:
P = q x c x r x k x e x i x g
Determinarea valorilor pentru factorii din cadrul relaţiei anterioare se
realizează astfel:
- Termenul q
Reprezintă densitatea de sarcină termică şi se calculează pentru fiecare
spaţiu, iar în situaţia în care compartimentul de incendiu are mai multe încăperi
se va aduna sarcina termică din fiecare încăpere şi se împarte la suprafaţa
desfăşurată a compartimentului de incendiu.
- Termenul c
Termenul c ia în considerare combustibilitatea materialelor existente în
spaţiile analizate, atât finisaje cât şi cele din structura construcţiei.
- Termenul r
Termenul r ia in considerare pericolul pentru oameni dat de fum în cazul
producerii unui incendiu. Literatura de specilitate clasifică fumul, funcţie de
opacitatea acestuia în trei categorii:
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
44
a) Pericol de fum normal - absorţia fluxului luminos fiind mai mică de
50%; (în cazul arderii următoarelor materiale: hârtie, lemn, paie etc.)
b) Pericol de fum mediu - absorţia fluxului luminos fiind între 50% şi
90%; (în cazul arderii următoarelor materiale: fibră sintetică, piele etc.)
c) Pericol de fum mare – absorţia fluxului luminos fiind mai mare de
90% (în cazul arderii următoarelor materiale: materiale polietilenice,
cauciuc, carburanţi etc.).
- Termenul k
Ia în considerare acţiunea corozivă a materialelor care ard.
Categoriile de pericol sunt:
a) pericol normal unde se încadrează produsele care prin ardere degajă
dioxid de carbon şi vapori de apă (exemple: lemnul, hârtia, fibre
naturale, zahărul, tutun etc.);
b) pericol mediu se pot încadra produsele care prin ardere degajă dioxid
de carbon, vapori de apă şi alţi produsi secundari netoxici, cum sunt
funinginea, aerosoli etc. (exemple: articole din cauciuc, vopsele, fibre
sintetice poliesterice, benzina , folie, PET );
c) pericol mare se pot încadra produsele care prin ardere degajă pe lângă
dioxid de carbon, vapori de apă produşi secundari toxici pe bază de
clor, sulf, azot etc. (exemple: carton asfaltat, poliuretan, polistiren,
fibre sintetice poliamidice, PVC, motorina etc).
- Termenul e
Ia în considerare înălţimea construcţiei
-Termenul i
Acest termen reprezintă contribuţia la foc adusă de materialele şi
elementele de constructie din structura portantă a construcţiei, raportat la
contributia d.p.d.v al clasei de reacţia la foc a elementelor faţadei şi invelitorilor
acoperişului
Clasificarea cuprinde trei categorii:
a) construcţii având structura portantă din elemente incombustibile (metal,
piatra), având clasa de reacţie la foc A1 sau A2s1, d0;
b) construcţii având structura portantă din elemente combustibile C1 sau
C2 sau clasele de reacţie la foc minimum A2s3,d1, Bs3,d1 sau Cs3;
c) construcţii având structura portantă realizată din materiale tip C3, sau
C4, clasele de reacţie la foc minimum Ds3,d1, sau A2s3,d2, Bs3 s3,d 3d2, Ed2
şi F.
- Termenul g
Ia în considerare suprafaţa compartimentului şi raportul lungime la lăţime.
Din practică a rezultat faptul că la aceiaşi suprafaţă şi dotare construcţiile cu un
raport al lungii pe lăţime mare, timpul de incendiere totatlă este mai mic.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
45
3.7.2. Coeficientul de activare a factorilor de risc (A)
Coeficientul de activare a factorilor de risc cuantifică probabilitatea de
apariţie a unui eventual incendiu.
În lipsa unor date referitoare la probabilitatea de apariţie a incendiilor, în
practică factorul A ia în considerare prezenţa materialelor şi surselor de
aprindere, condiţiile tehnice de prevenire aplicate mijloacelor purtătoare de surse
pentru a nu favoriza aprinderea şi performanţele acestora, sursele de pericol
generate de factorul uman: ordinea, disciplina, întreţinerea, exploatarea.
3.7.3 Gravitatea consecinţelor faptelor (G)
Pentru nivelurile de gravitate pot fi luate în considerare consecinţele
directe şi clasificarea incendiilor, în cazul clădirilor civile (publice).
Pentru aprecierea nivelurilor de gravitate pentru construcţii publice se au
în vedere următoarele consecinţe posibile:
- consecinţe minore -uşoare deteriorări ale sistemelor materiale;
- consecinţe semnificative - vătămări corporale uşoare (loviri, răniri,
arsuri) şi/sau intoxicări uşoare ale unui număr limitat de persoane (max. 4) şi/sau
deteriorarea sistemelor materiale generând perturbarea desfăşurării normale a
activităţii;
- consecinţe grave - vătămări corporale uşoare şi/sau intoxicarea unui
număr limitat de persoane (peste 4) şi/sau distrugeri importante ale sistemelor
materiale;
- consecinţe foarte grave - vătămări corporale şi/sau intoxicări grave ale
mai multor persoane (peste 4) sau decesul unui număr limitat de persoane (1-3)
şi/sau distrugerea permanentă a sistemelor materiale;
- consecinţe deosebit de grave - decesul mai multor persoane (peste 3).
3.7.4. Factorul măsurilor de protecţie aplicate împotriva incendiului (M)
Factorul măsurilor de protecţie ia în considerare toate măsurile de
protecţie adoptate şi/sau realizate pentru diminuarea riscului potenţial de
incendiu şi se determină cu relaţia:
M = N x S x F
în care:
N – măsurile generale de securitate la incendiu specifice construcţiei;
N = n1 x n2 x n3 x ... nn
Unde: n1 – existenţa stingătoarelor conform normelor;
n2 – existenţa hidranţilor interiori;
n3 – alimentarea cu apă;
n4 – distanţa de la hidranţii exteriori până la accesele în cosntrucţie;
n5 –nivelul de instruire a personalului.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
46
S - factor al măsurilor speciale de protecţie - detectarea şi semnalizarea
incendiilor; alarmarea forţelor de intervenţie; existenţa serviciului privat pentru
situaţii de urgenţă şi dotarea acestuia; intervenţia şi tăria subunităţilor
Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă; timpul de deplasare până la construcţia
analizată, instalaţiile speciale de stingere, sistemele de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi.
S = s1 x s2 x s3 x ... sn
Unde: s1 – observarea şi detectarea incendiilor;
s2 – alarmarea serviciului privat sau Inspectoratelor teritoriale pentru
situaţii de urgenţă;
s3 – categoria şi capacitatea de intervenţie a serviciului privat al
operatorului economic sau al serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
s4 - timpul de deplasare şi de intrare în acţiune;
s4 – echiparea cu instalaţii de stingere;
s5 – echiparea cu sisteme de desfumare.
Funcţie de tipul de obiectiv, raportat la cerinţele normativelor tehnice
specifice, numărul de factori se poate mări sau micşora.
Factorul F ia în considerare principalele măsuri constructive de securitate
la incendiu cuprinse în reglementările tehnice de specialitate.
Factorul F ia în considerare următorii factori:
f1 - gradul de rezistenţă la foc, corelaţia între gradul de rezistenţă la foc,
aria maximă construită, capacitatea maximă de persoane şi numărul de niveluri
admis, compartimentarea antifoc şi separarea diferitelor spaţii în interiorul
compartimentului de incendiu ;
f2 - combustibilitatea finisajelor şi desfumarea căilor de evacuare;
- f3 - separarea faţă de alte destinaţii sau alte construcţii;
- f4- desfumarea circulaţiilor comune;
f5 asigurarea evacuării persoanelor.
Pe baza celor de mai sus, relaţia de calcul a factorului F este:
F = f1 x f2 x f3 x ... fn
3.7.5. Punerea în pericol (B)
Punerea în pericol reprezintă raportul dintre factorul P şi factorul M.
B = P/M
3.7.6. Factorul de activare (A)
Factorul pericolului de activare reprezintă probabilitatea de apariţie a unui
eventual incendiu.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
47
În general, în practică, în lipsa datelor statistice, la stabilirea probabilităţii
se ţine seama de:
intervalul de explozie;
viteza de ardere;
conţinutul de comburant;
prezenţa materialelor şi surselor de aprindere;
tendinţa de autoaprindere;
energia minimă de aprindere;
temperatura de aprindere;
temperatura de inflamabilitate.47
47
OMIRA nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de
incendiu.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
48
Capitolul IV
INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR
4.1. Noţiuni generale
Mijloacele de stingere prevăzute de normele tehnice pentru construcţiile
de locuit colective încadrate în categoria celor înalte (clădiri la care pardoseala
ultimului nivel folosibil este situata la peste 28 m faţă de terenul adiacent
accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin două laturi
ale clădirii) şi foarte înalte (clădiri la care pardoseala ultimului nivel folosibil
este situată la peste 45 m faţă de terenul adiacent accesibil autovehiculelor de
intervenţie ale pompierilor pe cel putin două laturi ale clădirii) sunt în general
coloanele uscate sau hidranţii interiori.
Alte mijloace utilizate pot fi instalaţiile de stingere cu sprinklere, cu apă
pulverizată sau cu ceaţă de apă; dar, în prezent, normativele nu prevăd această
posibilitate. Motivaţia neprevederii acestor tipuri de instalaţii este aceea că ele
necesită o supraveghere şi o mentenanţă permanentă care se asigură prin
personal specializat, iar costurile aferente acestor activităţi pot fi în unele situaţii
semnificative.
Prin urmare, pentru celelalte categorii de construcţii civile de locuit nu
sunt prevăzute, prin acte normative, cu sisteme de stingere pentru asigurarea din
interior a primei intervenţii, aceasta putându-se realiza numai de la exterior prin
alimentarea mijloacelor mobile aparţinând serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă de la hidranţii exteriori.
Principiul de funcţionare pentru instalaţiile automate de stingere cu apă
(instalaţii cu sprinklere, instalaţii de stingere cu apă pulverizată, instalaţii cu
ceaţă de apă), cu gaze (azot, CO2, aerosoli), cu spumă sau cu pulbere este bazat
pe transmiterea unei comenzi de la un capăt de refulare al substanţei stingătoare
sau un alt element de comandă (detector, buton de semnalizare), sub acţiunea
parametrului temperatură, în cele mai multe cazuri, către un sistem de propulsie
a produselor de stingere.
Produsele de stingere acţionează, în cazul instalaţiilor de stingere cu apă,
prin răcirea locului unde a izbucnit incendiul, conducând ori la stingerea totală
ori la limitarea acestuia până la sosirea forţelor de intervenţie profesioniste.
Distribuirea spaţială a capetelor de refulare oferă avantajul ca pornirea
instalaţiei să se facă doar în zona unde se ajunge la temperatura de declanşare,
fără a conduce la risipirea substanţei de stingere.
În ceea ce priveşte instalaţiile de stingere cu gaze, pentru o eficienţă
ridicată a stingerii este necesar inundarea întregii incinte, nu doar zonal.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
49
Caracteristica instalaţiilor de stingere cu apă este că acestea răcesc
materialul aprins.
Apa refulată asupra materialului pimeşte căldura de vaporizare, răcind în
acest timp locul focarului.
Întrucât transferul de căldură se realizează pe întrega suprafaţă a picăturii
de apă, pentru a asigura o răcire cât mai bună este necesară o suprafaţă cât mai
mare.
O suprafaţa mărită se asigură prin creşterea numărului de picături de apă
cu volum mai mic dar per total cu suprafaţă de contact mai mare.
Cele mai des utilizate sisteme automate de stingere cu apă sunt instalaţiile
de stingere cu sprinklere, cu drencere, cu apă pulverizată şi cu ceaţă de apă.
În tabelul48
(4.1.) de mai jos sunt redate variaţile suprafeţei de apă stropite
funcţie de diametrul duzei de refulare, pentru aceiaşi cantitate de apă (1 litru):
Tabel nr. 4.1. Dimensiunea
orificiului (mm) 6 1 0,1
Număr de picături 8,8 x 103
1,9 x 106
1,9 x 109
Suprafaţă totală
(m2)
1 6 60
Valorile redate sunt valori medii pentru mai multe instalaţii, ele putând să
difere funcţie de caracteristicile fiecărui cap de refulare.
În proiectarea sistemelor de stingere cu sprinklere trebuie să se asigure
îndeplinirea că intensitatea de stropire a sprinklerului este mai mare decât
intensitatea de stingere.
Intensitatea de stropire este o caracteristică a capului sprinkler, iar
intensitatea de stingere este o caracteristică a materialului aprins.
4.2. Instalaţiile de stingere cu sprinklere49
O instalaţie de stingere tip sprinkler este proiectată pentru detectarea unui
incendiu şi stingerea lui cu apă în fazele iniţiale sau pentru limitarea
incendiului, până la stingerea lui prin alte mijloace. Instalaţia este alcătuită, de
regulă, din una sau mai multe surse de apă, conductele pe care sunt fixate
sprinklerele, conductele de apă (de distribuţie, descendente, ascendente,
secundare ş.a.), aparatul de control şi semnalizare, armături ş.a. Capetele
sprinkler sunt amplasate în locuri stabilite sub acoperişuri sau tavane şi acolo
unde este necesar între rafturi, sub rastele şi în cuptoare sau etuve. Principalele
elemente care compun o instalaţie tip sunt prezentate în figura 4.1 şi 4.2.
48
http://fire.nist.gov/bfrlpubs/fire00/PDF/f00180.pdf 49
SORESCU G. (Colectiv de autori) – Manual de curs Proiectant sisteme de securitate; NP086/05, Manualul de
instalaţii. Instalaţii sanitare.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
50
Figura 4.1. – Schema unei instalaţii de stingere cu sprinklere
50
Legendă
1 Cap sprinkler 6 Conductă principală de distribuţie
2 Conductă ascendentă 7 Aparat de control şi semnalizare
3 Punct de referinţă 8 Conductă ascendentă
4 Conducte secundare de distribuţie 9 Conducte secundare
5 Conducta sprinklerului 10 Conductă descendentă
Sprinklerele funcţionează la temperaturi predeterminate, pentru a refula
apă sub forma unui jet de o anumită formă, caracteristică tipului de sprinkler,
peste partea afectată a zonei de protecţie aflată dedesubt. Trecerea apei prin
supapa de alarmă declanşează alarma de incendiu. Temperatura de declanşare
aleasă trebuie să fie mai mare decât temperatura mediului în care sunt montate
sprinklerele. Se ţine seama şi de proprietăţile de ardere a materialului protejat şi
de activitatea desfăşurată.
Numai sprinklerele situate în apropierea incendiului funcţionează, adică
acelea care sunt încălzite suficient de gazele de ardere degajate de incendiu. Se
evită astfel udarea inutilă a zonelor necuprinse de incendiu. Ca urmare a acestui
avantaj, instalaţiile de sprinklere sunt utilizate pe scară largă.
Prevederea unei instalaţii de stingere nu înlătură în totalitate necesitatea
instalării altor sisteme de detectare sau stingere a incendiilor. Prevenirea
incendiilor trebuie considerată ca un tot unitar, ca fiind cea mai importantă
activitate şi nu trebuie neglijată după montarea unei instalaţii de sprinklere.
Instalaţiile de stingere cu sprinklere nu au eficacitatea necesară în spaţiile
în care densitatea sarcinii termice, comportarea la foc şi amplasarea materialelor
determină o viteză de propagare a incendiului superioară vitezei cu care se
încălzesc şi se declanşează succesiv sprinklerele. În aceste cazuri se recomandă
sisteme cu declanşare rapidă în întreaga incintă (de exemplu, instalaţii de
stingere cu gaze cu inundare totală).
50
Ibidem 49
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
51
„La proiectarea instalaţiilor cu sprinklere trebuie ţinut cont de rezistenţa la
foc a elementelor de construcţie ale structurii, amplasarea căilor de evacuare,
prezenţa unor sisteme de alarmare, alte pericole specifice care necesită alte
metode de protecţie la incendiu, prevederea de hidranţi interiori, stingătoare,
etc., metodele utilizate pentru manipularea bunurilor ş.a.„51
4.2.1. Spaţii unde se prevăd obligatoriu instalaţii de stingere cu
sprinklere
„Echiparea tehnică a clădirilor, compartimentelor de incendiu şi
încăperilor, cu instalaţii tip sprinkler de stingere a incendiilor, conform
reglementărilor tehnice în domeniu în vigoare (Normativul NP 086-05) se
asigură la:
construcţii închise din categoriile de importanţă excepţională şi
deosebită (A şi B), încadrate conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii
termice mai mare de 420 MJ/m2;
clădiri înalte şi foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste 420
MJ/m2, cu excepţia locuinţelor;
platourile de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi
scene amenajate, cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi
atelierele anexă ale acestora;
construcţii de producţie încadrate în categoriile A, B sau C de pericol de
incendiu cu aria desfăşurată de cel puţin 2000 m2 şi totodată cu densitatea
sarcinii termice peste 420 MJ/m2;
construcţii publice cu aria mai mare de 1250 m2 cu densitatea sarcinii
termice peste 840 MJ/m2, cu excepţia locuinţelor;
construcţii (încăperi) destinate depozitării materialelor combustibile cu
aria construită mai mare de 750 m2 şi densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m
2;
depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălţime) şi densitatea sarcinii
termice mai mare de 420 MJ/m2;
garaje şi parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme,
precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri.
Enumerarea din normativ fiind minimală, investitorii pot prevedea astfel
de instalaţii şi în alte situaţii, în funcţie de concluziile desprinse din scenariile de
securitate la incendiu sau în funcţie de amplasare, valoarea clădirii şi a bunurilor
protejate, cerinţelor firmelor de asigurări etc.
Conform SR EN 12845, o instalaţie de stingere cu sprinklere acoperă
toate spaţiile clădirii protejate, inclusiv căile de acces, exceptând următoarele
situaţii:
a) băi şi toalete (cu excepţia garderobelor) din materiale incombustibile şi
care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile;
b) case de scări închise şi puţuri verticale (lifturi) construite din materiale
incombustibile ce constituie un compartiment de incendiu;
51
NP – 086/2005 – Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea instalaţiilor de stingere
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
52
c) spaţii protejate de alte sisteme de stingere (gaze inerte, pulbere sau apă
pulverizată);
d) procese tehnologice umede.„52
Nu se prevăd capete sprinkler în următoarele zone:
a) silozuri sau hambare în care sunt depozitate materiale care în contact cu
apa pot expanda;
b) în vecinătatea cuptoarelor industriale sau a cuptoarelor de var, a băilor
de sare, oale de turnare sau echipamente similare, dacă riscul ar creşte prin
utilizarea apei la stingerea incendiilor;
c) zone, camere sau locuri unde refularea apei poate prezenta un risc.
Normativul NP 086-05 menţionează că nu se prevăd instalaţii de stingere a
incendiilor cu sprinklere în cazurile în care apa nu este indicată ca substanţă de
stingere, la depozite frigorifice sau când se asigură alte instalaţii de stingere a
incendiilor.
4.2.2. Instalaţii de stingere cu sprinklere reglementate în U.E.
Tipuri de sprinklere
„Sprinklerul este definit drept o duză cu un element termosensibil de
obturare care se deschide pentru a refula apa pentru stingerea incendiului.
Sprinklerul este compus din trei elemente principale (figura 4.2):
- Corpul sprinklerului, prevăzut cu filet exterior pentru montare la
reţeaua de conducte şi un ajutaj interior, pentru debitarea apei, prevăzut cu un
scaun de etanşare;
- Deflectorul, alcătuit dintr-o piesă de formă specială (rozetă, paletă, ş.a.)
fixată de corp, printr-un cadru, la o distanţă anumită în faţa orificiuliui de
refulare a apei. Rolul deflectorului este de a dispersa jetul de apă care iese din
ajutaj şi de a-l distribui astfel încât suprafaţa protejată de sprinkler să fie udată
cât mai uniform. Forma geometrică a deflectorului şi natura materialului au un
rol determinant în eficienţa sprinklerului.
- Dispozitivul de închidere compus dintr-un ventil care este ţinut presat
pe scaunul de etanşare a orificiului de refulare a apei de către un element de
declanşare.„53
1
Figura 4.2. – Structura unui cap sprinkler
52
Ibidem 51 53
Ibidem 51
1. Deflector
2. Element de declanșare
3. Corpul sprinklerului
2
3
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
53
Tipurile de sprinklere care pot fi proiectate, comercializate şi utilizate
conform reglementărilor europene sunt specificate în SR EN 12259-1.
Aceste tipuri de sprinklere se clasifică după următoarele criterii:
Constructiv (modul de deschidere a orificului de refulare a apei)
- sprinkler cu element fuzibil - sprinkler care se deschide atunci când
o componentă se topeşte (aliaj uşor fuzibil, compoziţie chimică uşor fuzibilă
care susţine suportul supapei de închidere);
- sprinkler cu fiolă de sticlă - sprinkler care se deschide atunci când o
fiolă de sticlă umplută cu lichid se sparge;
Sprinklerul cu bulb are orificiul de ieşire a apei închis cu o fiolă de sticlă
umplută aproape complet cu un lichid care trebuie să aibă coeficientul de
dilatare volumică mare la temperaturi ridicate, căldura specifică mică şi
temperatura joasă de congelare.În caz de incendiu, lichidul, încălzindu-se, se
dilată şi la temperatura nominală, sparge bulbul.Sub acţiunea presiunii, ventilul
sare şi apa este refulată sub formă de jet dispersat în picături, ca urmare a
impactului cu deflectorul sprinklerului.
- sprinkler deschis - sprinkler neobturat de un element termosensibil
(vechea denumire din reglementările româneşti era drencer).
După modul de amplasare:
- sprinkler perdea - sprinkler care protejează o uşă sau o fereastră
situată între două zone, din care doar una este protejată cu sprinklere;
- sprinkler de tavan sau la acelaşi nivel- sprinkler cu deflectorul în
jos montat parţial deasupra celui mai jos plan al tavanului şi cu elementul
sensibil de declanşare la temperatură sub acesta;
- sprinkler ascuns (mascat)- sprinkler încastrat acoperit cu un capac
care se desprinde la atingerea unei anumite temperaturi;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în jos (sprinkler antigel cu
deflectorul în jos) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer
descendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv
acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în sus (sprinkler antigel cu
deflectorul în sus) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer
ascendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv
acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler încastrat - cap sprinkler al cărui element termosensibil
este situat fie parţial fie total, deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului.
După forma jetului refulat
- sprinkler convenţional - sprinkler care realizează o formă sferică a
jetului de apă;
- sprinkler cu jet plat ( spray ) - sprinkler care produce un jet de apă
numai deasupra nivelului deflectorului;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
54
- sprinkler orizontal - sprinkler care refulează apa orizontal;
- sprinkler cu deflectorul în jos - sprinkler care refulează apa în jos;
- sprinkler mural - sprinkler care refulează apa sub forma unei
jumătăţi de paraboloid spre exterior;
- sprinkler cu pulverizare medie - sprinkler care refulează apa în
jos sub forma unui paraboloid;
- sprinkler cu deflectorul în sus - sprinkler care refulează apa în sus;
- perdea de apă - cap de pulverizare a apei pe o suprafaţă, utilizat
pentru a asigura protecţie împotriva incendiului (În limba engleză pentru acest
dispozitiv se utilizează termenul "drencher". În reglementările româneşti
termenul "drencer" are alt înţeles – cel de sprinkler deschis – descris mai sus).
4.2.3. Proiectarea instalaţiilor de sprinklere
Proiectarea instalaţiilor de sprinklere se face conform Normativului NP
086-05, precum şi conform SR EN 12845 – Instalaţii fixe de luptă împotriva
incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler. Calcul, instalare şi
întreţinere.
Prevederile standardului SR EN 12845 trebuie aplicate, fiind standard
armonizat, chiar dacă uneori sunt diferite faţă de reglementările tehnice din
România.
Standardul prevede cerinţe pentru proiectarea, instalarea şi întreţinerea
instalaţiilor de stingere a incendiilor cu sprinklere în construcţii civile şi
industriale şi instalaţii tehnologice, ca parte integrantă a sistemul general de
securitate.
Standardul prezintă o clasificare a riscurilor, modalităţi de alimentare cu
apă, componente ce urmează a fi folosite, reguli de instalare şi testare a
instalaţiei cu spriklere, operaţiuni de întreţinere şi extindere a instalaţiilor
existente şi identifică cerinţele minime constructive care sunt necesare pentru
asigurarea performanţelor maxime ale instalaţiilor cu sprinklere.
Sprinklerele au un cod al culorilor conform cu standardul SR EN 12259-1
pentru a indica temperatura de declanşare, după cum se prezintă în tabelul din
anexa nr. 5.
4.2.4. Tipuri de instalaţii de stingere cu sprinklere
Pot fi utilizate următoarele tipuri de instalaţii :
o Instalaţii apă-apă
Instalaţiile cu sprinklere apă-apă sunt umplute permanent cu apă sub
presiune. Instalaţiile trebuie montate doar acolo unde nu există posibilitatea
îngheţării apei în instalaţie, precum şi în locurile unde temperatura ambiantă nu
depăşeşte 950C.
Pentru sistemele tip grilă şi inelare trebuie utilizate numai instalaţii apă-
apă.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
55
Părţile instalaţiei predispuse la îngheţ pot fi protejate cu lichid antigel,
prin încălzire folosind circuite electrice, cu ajutorul unor conducte auxiliare
uscate sau extensii alternative.
o Instalaţii apă-aer
Instalaţiile apă-aer sunt încărcate în mod normal cu aer sau gaz inert sub
presiune în aval de aparatul de control şi semnalizare şi cu apă sub presiune, în
amonte de aceasta.
Trebuie asigurată o alimentare continuă cu aer/gaz inert pentru a menţine
presiunea necesară funcţionării instalaţiei. Instalaţia trebuie presurizată la o
valoare recomandată de furnizorul aparatului de control şi semnalizare.
Instalaţiile apă-aer trebuie instalate doar acolo unde există pericol de
îngheţ sau temperatura mediului ambiant depăşeşte 700C (ex. etuve de uscare).
o Instalaţii mixte
Instalaţiile mixte încorporează fie o supapă de alarmă mixtă, fie un sistem
format dintr-o supapă de alarmă apă-apă şi una apă-aer. Pe timpul lunilor de
iarnă instalaţia aflată în aval de supapa de alarmă mixtă sau de supapa de alarmă
apă – aer este umplută cu aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte instalaţia
este umplută cu apă sub presiune. În celelalte perioade ale anului instalaţia
funcţionează ca o instalaţie apă-apă.
o Instalaţie cu preacţionare
Instalaţiile cu preacţionare sunt acele instalaţii la care aparatul de control
şi semnalizare este acţionat.
- de o instalaţie de detectare şi semnalizare a incendiului şi nu de
declanşarea sprinklerelor (tipul A);
- fie de un sistem automat de detectare şi semnalizare a incendiului, fie de
declanşarea sprinklerelor (tipul B).
4.2.5. Amplasarea sprinklerelor
Sprinklerele trebuie montate conform specificaţiilor furnizorului,
respectând prevederile reglementărilor tehnice specifice.
Toate măsurătorile privind modul de amplasare a capetelor sprinkler
trebuie făcute în plan orizontal, făcând excepţie cazurile în care se prevede un alt
mod de măsurare.
Standardul SR EN 12845 prevede cerinţele pentru o amplasare optimă a
sprinklerelor : aria maximă pe care o poate proteja un sprinkler obişnuit, distanţa
minimă dintre sprinklere, amplasarea sprinklerelor în funcţie de structura clădirii
ş.a.
Elemente ce caracterizează un cap sprinkler
Forma geometrică a jetului de apă dispersată
Calitatea, formele jetului de apă dispersată, depind de tipurile de
sprinklere.
Aria suprafeţei stropite şi aria de declanşare
Suprafaţa stropită de sprinkler se defineşte ca proiecţia pe un plan
orizontal a secţiunii transversale a jetului de apă şi are aproximativ forma unei
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
56
coroane circulare a cărei arie Ai, depinde de tipul sprinklerului şi de înălţimea de
montaj H, în m, a sprinklerului faţă de suprafaţa protejată.
Întrucât sprinklerele se montează, de regulă în rânduri paralele, suprafaţa
protejată care revine unui sprinkler are forma pătrată sau dreptunghiulară. În
aceste condiţii, aria protejată de un sprinkler este dată de relaţia:
Ap = lx x ly [m2]
Aria de declanşare As reprezintă aria în care vor fi acţionate, în caz de
incendiu, n sprinklere din totalul de N existente într-un compartiment de
incendiu al clădirii şi este dată de relaţia:
As = n x Ap [m2]
Intensitatea de stropire şi intensitatea de stingere cu apă
Intensitatea de stropire cu apă ii la funcţionarea unui singur sprinkler
având debitul specifice qis în l/s, este dată de relaţia
ii = i
is
A
q [l/sm
2]
Intensitatea de stingere este dată de relaţia
is = 1
min
A
qis [l/sm2]
Unde: qismin – debitul specific al sprinklerului amplasat în poziţia cea mai
dezavantajată din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai înalt şi mai
îndepărtat de punctul de alimentare cu apă al instalaţiei) - [l/s]
Intensitatea de stingere este o caracteristică specifică materialelor care
trebuie protejate şi reprezintă intensitatea minimă de stropire ce determină
oprirea arderii. Intensitatea de stingere se realizează numai la funcţionarea în
grup a sprinklerelor prin suprapunerea jeturilor.
Fiecare produs introdus pe piaţa românească trebuie să îndeplinească
cerinţele legale. Urmare acestui fapt, şi sistemele de stingere cu sprinklere
trebuie să deţină o fişă tehnică. Pentru exemplificare, în anexa nr. 6 este
prezentată fişa tehnică a unui cap sprinkler, ale cărui caracteristici au fost
utilizate ulterior în cadrul simulării.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
57
4. 3. Instalaţii de stingere cu apă pulverizată54
Instalaţiile cu apă pulverizată pot fi proiectate pentru a stinge sau pentru a
preveni propagarea unui incendiu, în funcţie de situaţie. Ca principiu de
funcţionare şi tip de construire sunt asemănătoare cu instalaţiile cu sprinklere
deschise (denumite în trecut drencere), dar refulează apa mai fin divizată, prin
duze specifice denumite pulverizatoare.
Instalaţiile cu apă pulverizată sunt de obicei folosite pentru a proteja
echipamentele şi structurile de căldura degajată de un incendiu. Protecţia
efectivă se realizează prin pulverizarea apei direct pe structurile şi
echipamentele expuse pentru a împiedica sau a reduce transferul de căldură de la
incendiu la acestea. Perdelele de apă pulverizată sunt mai puţin eficiente în
comparaţie cu pulverizarea directă dar, în condiţii favorabile, oferă aceeaşi
protecţie prin împărţirea zonei incendiate în subdiviziuni. Condiţiile
nefavorabile sunt generate de factori precum vântul, curenţii fierbinţi
ascensionali şi pulverizarea insuficientă.
O instalaţie cu apă pulverizată este alcătuită din una sau mai multe surse de
alimentare cu apă şi unul sau mai multe pulverizatoare, de obicei deschise;
fiecare sistem are în componenţă un aparat de control şi semnalizare şi o reţea de
conducte pe care sunt dispuse pulverizatoarele. Structura unei instalaţii poate
varia considerabil, în funcţie de natura pericolului şi de scopurile de bază ale
protecţiei.
Pulverizarea apei se realizează în scopul creşterii raportului între suprafaţa
exterioară a picăturilor şi masa lor pentru a se obţine un contact mai bun între
apă şi mediul ambiant în zona focarului, intensificarea transferului de căldură şi
în consecinţă stingerea rapidă a incendiului.Debitele specifice, qis (l/s) şi
presiunile nominale de pulverizare a apei, Hi (mH2O), sunt date de producător
pentru fiecare tip de pulverizator. Comparativ cu instalaţiile cu sprinkler,
instalaţiile de pulverizare necesită presiuni mari ale apei (5-7) bar, dar unele
tipuri perfecţionate de pulverizatoare pot produce o pulverizare acceptabilă a
apei pentru numeroase utilizări, la presiunea de (3…5) bar.
Proiectarea se realizează conform Normativului de instalaţii de stingere a
incendiilor, având ca referinţă standardul CEN/TS 14816.
Instalaţiile cu apă pulverizată trebuie să fie echipate numai cu tipurile de
pulverizatoare menţionate în standardul SR EN 12259-1.
Sursele de apă trebuie să aibă o capacitate suficientă care să asigure cel
puţin durata de funcţionare specificată în reglementările tehnice. În cazul în care
nu este specificată, durata minimă de funcţionare este considerată de 60 min.
Reţeaua de conducte principale de alimentare se proiectează, de regulă, de
formă inelară. Forma reţelei de conducte cu pulverizatoare trebuie să
urmărească, pe cât posibil, forma obiectului de protejat, astfel încât apa
pulverizată să-l stropească în întregime.
Acţionarea sistemului se poate face: automat şi manual sau manual.
54
SORESCU G. (Colectiv de autori) – Manual de curs Proiectant sisteme de securitate; NP086/05
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
58
Activarea manuală este acceptată ca unică modalitate de acţionare a
sistemului atunci când activarea automată poate prezenta riscuri pentru personal
sau poate provoca dificultăţi operaţionale (de exemplu: acţionări imprudente).
Un sistem de declanşare manuală trebuie să aibă în componenţă cel puţin un
dispozitiv mecanic de declanşare. Atunci când sistemele sunt prevăzute doar cu
activări manuale, acestea trebuie supravegheate permanent de personal
specializat.
Domenii de utilizare a instalaţiilor de stingere cu apă pulverizată Instalaţiile cu apă pulverizată pot fi utilizate pentru protecţia clădirilor şi
obiectelor pentru care se presupune că propagă rapid incendiul şi în care apa
reprezintă un agent de stingere adecvat. Ele sunt utilizate acolo unde o cantitate
însemnată de apă trebuie să fie refulată, în acelaşi timp, peste întreaga
construcţie sau suprafaţă protejată.
Instalaţiile cu apă pulverizată sunt indicate pentru stingerea incendiilor de
materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.). În
ceea ce priveşte stingerea materialelor combustibile solide, instalaţiile sunt
adecvate în special pentru incendiile izbucnite la maşinile de hârtie, tipar şi în
alte echipamente tridimensionale şi unde materialele combustibile, cum este
hârtia, sunt transportate în interiorul echipamentului, ca parte integrată a
procesului, pentru stingerea incendiilor izbucnite la scările rulante, benzile
rulante de transport şi alte utilaje în mişcare, unde incendiul se poate propaga cu
uşurinţă. O altă aplicabilitate cu eficienţă ridicată o regăsim la canale de cabluri,
în care incendiile se pot propaga rapid şi în depozite sau în zonele de manipulare
a explozivilor, nitratului/acetatului de celuloză sau alte substanţe chimice solide
ce conţin oxigen, spre exemplu KClO4.
Protejarea obiectelor prin răcire împotriva radiaţiei termice emise de un
incendiu învecinat, constituie o altă direcţie de utilizare a instalaţiei.
Instalaţiile de apă pulverizată mai contribuie la prevenirea formării unor
amestecuri explozibile, în special în spaţii închise, acest lucru realizându-se prin
răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile sau în spaţii
deschise prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot
forma amestecuri explozive.
Instalaţiile cu apă pulverizată nu se utilizează în situaţiile în care
materialele reacţionează cu apa producând reacţii violente sau produşi
periculoşi.
Instalaţia cu apă pulverizată trebuie să asigure o funcţionare pe toată
durata aproximată a incendiului, aprecierea fiind făcută după cantitatea de
material combustibil existentă în zona de acţionare. Este recomandabil ca
sistemul să fie funcţional pe o durată de mai multe ore.
Un element important de care trebuie să se ţină cont la proiectarea
instalaţiilor de stingere cu apă pulverizată este ca acestea să intre în funcţiune
înaintea carbonizării materialelor la suprafaţa acestora sau înaintea creşterii
presiunii în recipientele cu substanţe combustibile lichide.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
59
4.4. Instalaţii de stingere cu ceaţă de apă Ceaţa de apă este formată din picături foarte fine de cca.0,01 mm, refulate
de duze speciale. Mărimea picăturilor şi distribuţia lor sunt optimizate prin
proiectarea presiunii de lucru şi a duzelor.
Mecanismul stingerii incendiilor utilizând ceaţa de apă se bazează pe
efectul de răcire a focarului, pe înlăturarea oxigenului din zona de ardere
(prevenind astfel reaprinderea sau continuarea arderii) şi pe absorbţia gazelor
solubile în apă şi a particulelor de fum în picăturile de apă. Efectul de răcire este
puternic intensificat. Picăturile din ceaţa de apă trebuie să aibă o viteză
suficientă, care să asigure străbaterea stratului de fum şi gaze fierbinţi, precum şi
a flăcărilor, pentru a se evapora cât mai aproape de obiectul care arde. Efectul
principal este determinat de suprafaţa mare de absorbţie de căldură. Pentru o
picătură având diametrul de 1 mm (sprinkler) suprafaţa de reacţie este de 2 m2,
pentru o picătură de 0,01 mm (ceaţă de apă) suprafaţa de reacţie este de 200 m2.
Un debit de 1 l/s de apă absoarbe o cantitate de căldură de cca. 20MW.
Prin răcirea focarului şi atenuarea radiaţiei termice, stingerea incendiului este
rapidă şi eficientă.
Figura nr. 4.4 – Efectul acţiunii ceţei de apă
55
„În instalaţiile de stingere cu ceaţă de apă se pot utiliza ca medii de stingere
următoarele:
- numai apă (apă potabilă, apă de mare, apă dedurizată);
- apă cu antigel;
- apă cu aditivi care îmbunătăţesc eficienţa stingerii;
55
http://www.fogmaker-na.com/#/how-it-works/4546389552
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
60
- combinarea celor enumerate mai sus cu un gaz inert sau cu un amestec
de gaze inerte utilizate - pentru pulverizarea apei şi/sau reducerea
concentraţiei de oxigen din zona incendiului.
Domenii de utilizare Instalaţiile fixe sau mobile de stingere cu ceaţă de apă se utilizează pentru
protecţie la:
- spaţii în care pentru procesele tehnologice se utilizează substanţe
inflamabile;
- depozitarea produselor inflamabile;
- posturi de transformare;
- turbine cu gaze sau vapori;
- grupuri generatoare diesel sau cu gaze;
- tuneluri de cabluri, subsoluri tehnice.
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă se prevăd pentru:
- protecţia elementelor de structură ale clădirii (grinzi, stâlpi etc.);
- protecţia echipamentelor instalaţiilor tehnologice a recipientelor pentru
lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai
mari de 600 C şi gaze inflamabile, a motoarelor cu ardere internă,
precum şi a gospodăriilor de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă;
- protecţia împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat,
pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau
micşorează avariile;
- stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie,
textile, materiale plastice etc.);
- prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise, sau în
spaţii deschise, prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor
de gaze ce pot forma amestecuri explozive.
Schema de principiul a instalaţiei de stingere cu ceaţă de apă este
prezentată în figura nr. 4.5
Componentele principale ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă
de apă sunt următoarele:
- sursa de alimentare cu apă;
- rezervoare (sau recipiente) pentru stocarea rezervei de apă necesară
stingerii incendiilor cu ceaţă de apă;
- staţia de pompare a apei (din rezervoarele de stocare, prin reţeaua de
conducte, la duzele de pulverizare);
- reţeaua de conducte de alimentare cu apă a duzelor de pulverizare;
- duze de pulverizare a apei;
- armături, aparate şi dispozitive de comandă, siguranţă şi control;
- instalaţia proprie de detectare, semnalizare şi comandă în caz de
incendiu;
- sursele de alimentare cu energie electrică.„56
56
Ibidem 51
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
61
Figura nr. 4.5 - Schema de principiu a instalaţiei de sringere cu ceaţă
57
Restricţii de utilizare Instalaţiile de stingere cu ceaţă de apă nu se utilizează în situaţiile în care
apa, în contact direct cu materialele din zona protejată, produce reacţii violente
sau în cazurile în care în urma reacţiilor rezultă produşi periculoşi, de exemplu:
- Metale reactive cum ar fi litiu, sodiu, potasiu, magneziu, titaniu,
zirconiu, uraniu şi plutoniu;
- Carbid (carbura de calciu);
- Derivaţi halogenaţi - cum ar fi clorura de benzoil şi clorură de
aluminiu;
- Hidruri - cum ar fi hidrura de litiu sau aluminiu;
- Silani - cum ar fi triclorometil de silan;
- Sulfuri - cum ar fi pentasulfidă de fosfor;
- Cianaţi - cum ar fi izocianat de metil.
Totodată, sistemele de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă nu trebuie
folosite în situaţiile în care apa poate intra în contact direct cu gazele lichefiate
la temperaturi criogenice (precum gazul natural lichefiat), care fierb violent în
contact cu apa.
57
http://www.bre.co.uk/filelibrary/rpts/water/water_mist_guide_v2.pdf
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
62
Clasificare „În funcţie de presiunea de lucru instalaţiile de stingere a incendiilor cu
ceaţă de apă se clasifică astfel:
- joasă presiune (sub 12.5 bar);
- medie presiune (între 12,5 bar şi 35 bar);
- înaltă presiune (35 bar sau mai mult).
În funcţie de modul în care se asigură protecţia cu aceste instalaţii se
deosebesc:
- cu acoperire parţială (protecţia unui obiect sau sursă de pericol de
incendiu);
- cu acoperire totală (protecţia tuturor obiectelor sau surselor de pericol
de incendiu dintr-un spaţiu închis).
După modul în care se realizează alimentarea cu apă se realizează:
- sisteme permanent sub presiune (instalaţii ude). Reţeaua de conducte
este umplută cu apă şi este racordată la o sursă de presiune. Instalaţia
intră în funcţiune imediat ce duza de refulare este activată de căldura
degajată de la un incendiu.
- sisteme care nu sunt cu apă sub presiune (instalaţii uscate). În reţeaua
de conducte aferente acestei instalaţii este introdus aer, azot sau gaze
inerte sub presiune. La deschiderea duzelor de refulare conductele se
golesc permiţând refularea apei.
- sisteme cu preacţionare. Reţeaua de conducte este goală.Se utilizează
cu o instalaţie independentă de semnalizare a incendiilor care transmite
comanda refulării mediului de stingere.
Cerinţe de proiectare Proiectarea se realizează conform Normativului de instalaţii de stingere a
incendiilor, având ca referinţă standardul CEN/TS 14972
Proiectarea instalaţiilor de stingere cu ceaţă de apă se realizează în funcţie
de obiectivele protecţiei la incendiu:
- stingerea incendiului;
- limitarea incendiului;
- controlul incendiului (reducerea cantităţii de fum);
- limitarea propagării căldurii (sistem de răcire);
- protecţia ieşirilor de evacuare;
- protecţia pompierilor;
- sistem de control pentru prevenirea autoaprinderilor.
Duzele de refulare trebuie să fie amplasate în spaţiul protejat în
conformitate cu recomandările producătorului, întocmite pe baza încercărilor la
foc definite în CEN/TS 14972, în funcţie de următoarele:
- tipul de pericol din spaţiul protejat;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
63
- amplasarea duzelor prin menţionarea distanţelor minime şi maxime
între acestea;
- tipul de duză şi a caracteristicilor tehnice, precum şi debitul acestora;
- distanţa până la elementele de construcţii, precum şi a duzelor
suplimentare;
- distanţa până la elementele protejate, care prezintă risc de incendiu;
- orientarea duzelor.
Instalaţiile cu pulverizarea directă a apei reci, la presiunea apei din
conductă, pot folosi duze de construcţie obişnuită (standard), având orificiile de
refulare în permanenţă deschise, sau duze de construcţie specială (automate),
prevăzute cu dispozitive de activare termică (în funcţie de temperatura provocată
de incendiu).„58
Figura nr. 4.6 Capete de rufulare ceaţă de apă
59
„Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă care nu sunt sub
presiune, precum şi cele cu preacţionare, echipate cu duze automate, trebuie să
permită refularea mediului de stingere după cel mult 60 secunde de la
deschiderea primei duze. În situaţiile în care se utilizează duze deschise,
intervalul de timp în care trebuie să fie refulat mediul de stingere prin toate
duzele nu trebuie să fie mai mare de 30 secunde.„60
Utilitatea instalaţiilor de stingere cu ceaţă de apă Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă pot reprezenta, în
anumite condiţii, o alternativă la celelalte instalaţii de stingere, cum ar fi
instalaţiile cu sprinklere, instalaţiile cu apă pulverizată sau instalaţiile de
stingere cu gaze.
Instalaţiile de stingere a incendiilor cu sprinklere sunt proiectate pentru a
proteja întreaga clădire, rezerva de apă fiind dimensionată în funcţie de riscul de
incendiu. Instalaţiile de stingere cu gaze sunt utilizate pentru protecţia împotriva
incendiilor a volumelor cu pericol de incendiu deosebit şi au rolul de a stinge
incendiul şi să prevină reaprinderea acestuia pentru următoarele 10 minute.
58
Ibidem 51 59
http://www.siemens.com/press/en/pressrelease/?press=/en/pressrelease/2011/building_technologies/ibt201101
006.html și http://www.hellotrade.com/molajoni-spa/product1.html 60
Ibidem 51
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
64
Pentru ambele tipuri de instalaţii au fost elaborate standarde europene de
proiectare, precum şi de încercare a elementelor componente.
Figura nr. 4.7 – Instalaţie cu ceaţă de apă acţionată
61
„Instalaţiile de stingere cu ceaţă de apă au următoarele avantaje:
- cantitate de apă utilizată pentru stingerea incendiului mult mai mică;
- timp rapid de stingere a incendiului;
- efect de răcire imediat, fără şoc termic;
- disiparea căldurii degajate de incendii cu o eficienţă mai mare decât în
cazul jetului compact de apă;
- după stingerea incendiilor există probabilitate mică de reaprindere.
Dar au şi următoarele dezavantaje:
- presiuni de lucru foarte mari, care impun cerinţe tehnice deosebite şi
trasee cât mai scurte;
- diametrele duzelor sunt în general mici existând astfel risc de colmatare;
- posibila distrugere a echilibrului termic în compartimentul incendiat;
- reducerea vizibilităţii, putând crea disconfort forţelor de intervenţie;
- jeturile de apă pulverizată nu sunt întotdeauna eficiente pentru stingerea
incendiului, mai ales când acesta nu poate fi stins prin răcirea materialului
combustibil.
Instalaţiile cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare (aer
comprimat sau azot comprimat) sunt echipate cu duze automate, prevăzute cu
dispozitive de activare termică şi se pot realiza în următoarele sisteme:
61
http://www.mistcool.ro/ro/sisteme-igloo-2/igloo-hp-inalta-presiune/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
65
- cu o reţea de conducte plină cu apă rece sub presiune până la supapa de
comandă şi control şi cu aer (sau azot) comprimat, de la supapa de comandă şi
control până la duze;
- cu reţele distincte de conducte, de apă rece sub presiune, respectiv de aer
(sau azot) comprimat, de la care se alimentează, prin conducte de racord, fiecare
duză.
În primul caz, instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la o
supapă de comandă şi control, acţionată de sistemul de detectare a incendiului.
În caz de incendiu, detectoarele transmit semnalul la centrala de detecţie şi
semnalizare, care verifică autenticitatea semnalului şi în caz afirmativ, comandă
deschiderea supapei, astfel încât apa rece sub presiune din conducte se descarcă
direct prin toate duzele de pulverizare montate pe conductele respective,
formând ceaţa de apă.
În cazul al doilea, instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la
duzele prevăzute cu dispozitive de activare termică. În caz de incendiu,
dispozitivele de activare termică, deschid automat orificiile de refulare a
duzelor, la o temperatură prestabilită (de producătorul duzelor) şi apa rece sub
presiune din conducte este pulverizată prin duze, formând ceaţa de apă.
Instalaţiile cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare (aer
comprimat sau azot comprimat) sunt echipate cu duze automate, prevăzute cu
dispozitive de activare termică şi se pot realiza în următoarele sisteme:
- cu o reţea de conducte plină cu apă rece sub presiune până la supapa de
comandă şi control şi cu aer (sau azot) comprimat, de la supapa de comandă şi
control până la duze;
- cu reţele distincte de conducte, de apă rece sub presiune, respectiv de aer
(sau azot) comprimat, de la care se alimentează, prin conducte de racord, fiecare
duză.
- La primul sistem, în caz de incendiu, dispozitivele de activare termică
deschid orificiile de refulare ale duzelor, la temperatura prestabilită şi aerul (sau
azotul) comprimat este evacuat prin duze. Datorită diferenţei de presiuni între
presiunea apei şi respectiv, a aerului (sau azotului) comprimat, supapa de
comandă şi control deschide admisia apei reci sub presiune din conducte, care
va fi pulverizată prin duzele activate, formând ceaţa de apă.
La al doilea sistem, în caz de incendiu, dispozitivele de activare termică
deschid orificiile de refulare ale duzelor, la temperatura prestabilită şi aerul (sau
azotul) comprimat antrenează curentul de apă rece sub presiune, la fiecare duză
activată, prin fenomenul de ejecţie, pulverizând apa sub formă de ceaţă.
Acest sistem are aplicaţii, în special, în instalaţii locale de stingere a
incendiului cu ceaţă de apă, când numărul duzelor este relativ mic. În instalaţiile
locale, apa şi aerul (sau azotul) comprimat pot fi stocate în butelii amplasate în
vecinătatea obiectului protejat împotriva incendiului.
Inundarea totală cu ceaţă de apă se poate realiza numai la incinte închise,
la care uşile, ferestrele, tubulaturile etc. se pot închide înainte sau simultan cu
începerea deversării ceţii de apă.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
66
Pentru stingerea incendiilor din interiorul incintelor prin inundare totală,
întreg spaţiul incintei trebuie să fie umplut cu ceaţă de apă, astfel încât procentul
de oxigen să scadă, în timpul cel mai scurt posibil, sub valoarea de menţinere a
arderii.
Inundarea totală cu ceaţă de apă a unei incinte, se realizează, de regulă,
prin activarea simultană a tuturor duzelor de pulverizare a apei, amplasate în
instalaţia aferentă incintei.
La sistemele cu inundare totală, pentru incendii instantanee şi de suprafaţă
(declanşate de lichide inflamabile), cantitatea de ceaţă de apă introdusă, trebuie
să acopere pierderile prin scurgere datorate neetanşeităţilor. Suprafaţa totală - în
m2 - a golurilor ce nu pot fi închise nu va depăşi 3% din volumul - în m
3 - al
incintei protejate sau 10% din suprafaţa totală - în m2 - a suprafeţelor laterale şi
părţilor superioare şi inferioare ale incintei.
În situaţia în care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se
pot realiza se va adopta sistemul de inundare locală.
Inundarea zonală cu ceaţă de apă, se realizează, în caz de incendiu, prin
activarea unui anumit grup de duze, amplasate, de regulă, într-un compartiment
de incendiu al clădirii.
În sistemul cu inundare zonală, se pot folosi duze automate, activate
termic, sau printr-un sistem propriu de detectare, semnalizare şi comandă, în caz
de incendiu.
La sistemele cu inundare locală, se asigură inundarea cu ceaţă de apă pe
suprafeţe limitate sau în jurul obiectului protejat. Procedeul se foloseşte la
stingerea incendiilor de suprafaţă, în special de lichide combustibile sau
suprafeţe solide şi în general, în spaţii unde nu sunt condiţii pentru inundare
totală.
Toate incintele protejate cu instalaţii de stingere a incendiului cu ceaţă de
apă, vor fi prevăzute cu instalaţii mecanice de ventilare – exhaustare capabile să
asigure evacuarea, după incendiu, a degajărilor rezultate în urma incendiului
(fum, gaze de ardere şi abur). Instalaţiile sunt acţionate cu butoane manuale,
butoane amplasate centralizat în apropierea uşilor incintelor respective.
Temperatura nominală de declanşare a duzelor prevăzute cu sistem de
activare termică, trebuie să fie mai mare decât temperatura maximă a mediului
ambiant în care sunt montate (pentru a se evita declanşarea falsă), conform
precizărilor producătorului.
În tabelul nr. 4.2 sunt date valorile temperaturilor de declanşare a duzelor
prevăzute cu sisteme de activare termică, în funcţie de temperatura maximă a
mediului ambiant în care sunt montate (după NFPA – 750).1
În funcţie de valorile temperaturilor de declanşare, duzele pot fi: cu
temperatura de declanşare obişnuită, intermediară, mare sau foarte mare
Fiecărei temperaturi de declanşare i se asociază un cod de culoare a duzei.„62
62
Ibidem 51
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
67
Tabel nr. 4.2 Temperatura
maximă a mediului
ambiant
Temperaturile de
declanşare a duzelor
Tipul duzei după
valoarea
temperaturii de
declanşare
Culoarea
duzei
38 57 – 77 obişnuită incoloră sau neagră
66 79 – 107 intermediară albă
107 121 – 149 mare albastră
149 163 – 191 foarte mare roşie
„După timpul de răspuns termic al duzelor cu funcţionare automată prin
sistem de activare termică, duzele pot fi: cu răspuns termic rapid, special sau
standard.
Timpul de răspuns termic pentru fiecare tip de duze cu funcţionare
automată este precizat de producător şi intervine în stabilirea timpului de
operare pentru formarea perdelei de ceaţă de apă şi a timpului total de inundare a
incintei protejate împotriva incendiului.
Duzele se amplasează în funcţie de pericolul de incendiu,
combustibilitatea şi rezistenţa la foc a elementelor de construcţie, de poziţia şi
dimensiunile grinzilor, stâlpilor etc., ale diferitelor instalaţii, utilaje sau stive de
materiale, precum şi de parametrii hidraulici (debit, presiune, forma şi
caracteristicile jetului) daţi de producător, astfel încât să se asigure:
- intrarea în funcţiune a duzelor în cel mai scurt timp, de la momentul
declanşării incendiului;
- intensitatea de stingere minimă normată;
- protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limită de rezistenţă la
foc redusă;
- realizarea unei perdele de ceaţă de apă cât mai uniformă pe suprafaţa
protejată.
Duzele de pulverizare se amplasează în încăperile şi spaţiile ce se
protejează, în aşa fel încât să se realizeze o inundare rapidă şi uniformă.
Duzele se amplasează, de regulă, perpendicular pe suprafaţa protejată,
direcţia de pulverizare a apei fiind de sus în jos.
Duzele se montează pe ramificaţiile (ramurile) conductelor reţelei, cât mai
aproape de obiectul protejat, în funcţie de tipul instalaţiei de stingere a
incendiului: cu inundare locală, zonală sau totală.
În cazul instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă, cu inundare
totală, duzele se amplasează, de regulă, la plafonul încăperii.
Dacă prin instrucţiunile date de producător nu se specifică altfel, la
amplasarea duzelor distanţele sunt următoarele:
- între duze şi tavanul continuu, minimum 8cm şi maximum 40cm;
- între duze şi suprafaţa (obiectul) protejată, minimum 60cm;
- între duze şi pereţii incintei, distanţa nu trebuie să fie mai mare decât
jumătatea distanţei dintre duze;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
68
- distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii hidraulici ai
duzelor indicaţi de producător şi de intensitatea minimă de pulverizare a apei,
dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5m;
- dacă obiectele existente în încăpere sunt stivuite, introduse în cutii sau
depozitate pe etajere (exceptând cazul depozitelor cu stive înalte), spaţiul liber în
jurul duzelor trebuie să fie de 0,90m (emisferă cu rază de 0,90 m sub duze).
Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
Debitul specific qis (l/s) al unui tip i de duză de pulverizare pentru
formarea ceţii de apă, de determină cu relaţia:
qis = ai
în care:
ai - este coeficientul caracteristic al tipului i de duză, care depinde de
coeficientul de debit al orificiului de refulare al duzei şi de diametrul acesteia, di
Hi - este presiunea disponibilă a apei în secţiunea orificiului de refulare al
duzei.
La presiuni de pulverizare a apei peste 34 bar, diametrele medii ale
picăturilor rămân practic constante între limitele indicate în tabelul de mai sus.
TABEL 4.3 - Distribuţia statistică a diametrelor medii ale picăturilor în jetul de apă
pulverizată şi calitatea ceţii de apă, în funcţie de presiunile de pulverizare ale apei prin duze
(după NFPA – 750).
Presiunea de pulverizare
a apei
(bar)
Diametrele medii ale picăturilor din
jetul de apă pulverizată prin duze
(microni)
Calitatea ceţii
de apă
înaltă peste 34 bar 100 … 200 I
medie între 12 şi 34 bar 200 … 400 II
joasă între 6 şi 12 bar 400 … 1000 III
Aria de declanşare simultană a duzelor, As, reprezintă aria în care sunt
acţionate, în caz de incendiu, n duze din totalul de N duze existente într-un
compartiment de incendiu al clădirii şi este dată de relaţia:
As = nAp
Intensitatea de pulverizare a apei pe suprafaţa protejată, ii este dată de
raportul între debitul specific qis şi aria protejată Ap.
ii =
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
69
În funcţie de natura materialelor combustibile, respectiv de valorile
intensităţilor de stingere ale acestora (care variază între 0,07 l/sm2 şi 0,17 l/sm
2),
se recomandă ca aria de declanşare simultană a duzelor, As, să nu depăşească
200 m2.
Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis (l/s), se
determină considerând funcţionarea simultană a duzelor de pulverizare a apei
amplasate în aria de declanşare, As, a duzelor dintr-un compartiment de incendiu
al clădirii, cu relaţia:
în care:
qis - este debitul specific al unei duze de tip i, în l/s;
n – numărul duzelor de acelaşi tip, i, prevăzute să funcţioneze simultan în
aria de declanşare.„63
4.5. Instalatii de stingere cu gaze
„O instalaţie tipică cuprinde următoarele componente:
- agent de stingere;
- recipienţi de stocare agent de stingere (butelii sau rezervoare);
- echipament de transport şi distribuţie a agentului de stingere (conducte,
vane, colectoare, duze, etc);
- echipament electronic de detecţie, alarmare şi comandă.
A. AGENŢI DE STINGERE GAZOŞI Standardul de referinţă ce stabilea agenţii de stingere „curaţi” (Clean
Agents), utilizabili în spaţii fără potenţial exploziv, a fost ISO 14520-2000
standard actualizat şi înlocuit de familia de standarde SR EN 15004 (părţile 1-
10) – 2008.
Reglementări la nivel internaţional privind agenţii de stingere gazoşi
În decursul timpului au existat şi alţi agenţi de stingere gazoşi deosebit de
eficienţi, dar la care comunitatea internaţională a hotărât să renunţe datorită
efectelor secundare nedorite asupra mediului. Un exemplu elocvent este familia
de HALONI care prin Convenţia de la Montreal (1970) a fost exclusă din
producţie şi utilizare, începind cu 1 ianuarie 1994. Halonii făceau parte din
categoria de substanţe (CFC) ce atacau stratul de ozon. Spre exemplu HALON
1301 şi HALON 1211 aveau un potenţial de distrugere a stratului de ozon (ODP
– Ozon Depliton Potential) de 12 respectiv 6 raportat la CFC 11 care este
considerat a avea un ODP =1.
63
Ibidem 51
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
70
Tabel 4.4 – agenţi de stingere
Produse de stingere Compoziţie chimică Formulă Standard de referinţă
SR EN
FK-5-1-12 Dodecafluoro-2-
methzlpentan-3-one
CF3CF2C(O)CF(CF3)2 15004-2
HCFC amestec A
HCFC-123
HCFC-22
HCFC-124
Dichlorotrifluoroethane
Chlorodifluoromethane
Chlorotetrafluoroethane
Isopropenyl-1-
methylcyclohexene
CHCl2CF3
CHClF2
CHClFCF3
C10H16
15004-3
HFC 125 Pentafluororthane CHF2CF3 15004-4
HFC 227EA Heptafluoropropane CF3CHFCF3 15004-5
HFC 23 Trifluoromethane CHF3 15004-6
IG-01 Argon Ar 15004-7
IG-100 Azot N2 15004-8
IG-55 Azot (50%)
Argon (50%)
N2
Ar
15004-9
IG-541 Azot (52%)
Argon (40%)
Dioxid de carbon (8%)
N2
Ar
CO2
15004-10
AGENŢII DE STINGERE GAZOŞI care afectau stratul de ozon au fost
interzisi.
În 1997 a fost semnat la KYOTO (cunoscut în prezent ca fiind KYOTO
PROTOCOL) de catre Convenţia Naţiunilor Unite Impotriva Schimbărilor
Climatice (UNFCCC) un amendament prin care se stabilea reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră (Green House Gases – GHG). Acest protocol nu elimină
din utilizare gazele cu efect de seră (ar fi imposibil, ţinând seama că foarte multe
substanţe gazoase produc acest efect) însă, stabileşte măsuri specifice de
urmărire şi reducere a emisiilor acestor substanţe. Spre exemplificare, produc
efect de seră gaze precum CO2 (dioxid de carbon), oxizi de azot, CH4
(metanul), HFC (hidrofluorocarbonaţi), PFC (perfluorocarbonaţi), sulfurile
hexacloride, etc.
Prin convenţie GWP (Global Warming Potential), pentru CO2 este stabilit
a avea valoarea 1 şi este calculat ca fiind potenţialul de încălzire pe care îl are un
kg de gaz pe o perioadă de 100 de ani.
De exemplu, perioada de descompunere naturală pentru CO2 este de
aproximativ 3000 de ani. Orice alt gaz cu o perioadă de viaţă mai scurtă va avea
un impact global mai mic. Conform Comisiei Europene CO2 este responsabil
pentru 64% din efectul de seră generat (ECFTC – European Fluorocarbons
Technical Comitee), respectiv 84,8% conf US EPA (vezi Fig.4.9)
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
71
Figura nr. 4.8 – Impactul gazelor cu efect de seră
64
În data de 31 ianuarie 2006 a fost adoptat textul final în Parlamentul
Europei pentru directiva „F-Gas Regulation”. Prin această directivă se stabilesc
măsurile de prevenire a emisiei gazelor cu efect de seră (orice gaz cu GWP
diferit de zero), dar suplimentar se specifică caracterul esenţial non emisiv al
instalaţiilor de stingere ce utilizează substanţe cu GWG diferit de zero şi permite
utilizarea lor neîngradită în condiţii tehnice specificate (mentenanţă adecvată,
controlul scurgerilor şi înregistrarea evenimentelor pentru reducerea deversărilor
accidentale).
Şi în Statele Unite măsurile sunt asemănătoare. În 18 martie 1994 a fost
adoptată „SNAP Rule” (Signifiant New Alternatives Policy) de către U.S. EPA
care include toate gazele ce pot fi folosite ca înlocuitori pentru CFC.
Alegerea agentului de stingere adecvat pentru o anumită aplicaţie
reprezintă în sine o provocare. Criteriile de selecţie fiind extrem de variate şi în
general impuse de tipul de obiectiv ce urmează a fi protejat şi particularităţile
acestuia. Un rol important îl joacă şi preţul instalatiei care poate înclina către
alegerea unui anumit agent de stingere. Când ne referim la preţul instalaţiei
trebuiesc luate în consideraţie toate costurile adiacente (agent + recipienţi de
stocare + necesar de spaţiu + costuri de mentenanţă + costuri specifice
aplicaţiei).
Spre exemplu, dacă analizăm istoricul de utilizare pe cele două mari
familii (gaze inerte şi HFC), observăm că în fiecare familie, anumiţi agenţi au
avut un număr mai mare de aplicaţii instalate. Astfel, pentru familia HFC
aproximativ 90% din instalări au fost realizate utilizând HFC 227, iar din familia
gazelor inerte IG 541 deţine acelaşi procent (vezi fig.3). Evident, noi aplicaţii pot
impune diferiţi agenţi la fel de bine cum noi agenţi pot obţine o largă utilizare
daca performanţele lor şi preţul de producţie o permit.
64
Șoricuţ C. - Manual de curs Proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
72
Figura nr. 4.9 – Procentul de utilizare al instalaţiilor
65
Agentul de stingere ideal ar trebui sa indeplineasca concomitent
urmatoarele cerinţe:
- curat (nu creează depuneri şi nu lasă reziduuri după utilizare);
- eficient în stingere (stingere rapidă în concentraţie redusă);
- reactivitate chimică scăzută;
- stocare stabilă pe termen lung;
- necoroziv faţă de metale;
- compatibil cu materialele plastice şi organice;
- non conductiv electric;
- toxicitate redusă sau non toxice;
- Zero ozone depletion potential ODP =0;
- GWP = 0 sau cât mai scazut;
- Preţ de producţie minim.
Din păcate un agent care să îndeplinească simultan toate cerinţele de mai
sus nu a fost încă descoperit prin urmare fiecare agent de stingere prezintă
avantaje şi dezavantaje.
Din analiza fişelor produselor de stingere se poate deduce cu uşurinţă
faptul că preţul de cost al agentului de stingere de tip gaz atmosferic este mai
mic decât cel al produşilor de sinteză.
Din punctul de vedere al instalatiei, datorită proprietăţilor fizice, gazele şi
amestecurile de gaze atmosferice se stochează în stare gazoasă la presiuni mari
(180-200 atm) comparând cu cele de (25-42 atm) specifice agenţilor de sinteză,
rezultând un cost per instalaţie mai mare, proporţional cu presiunea de lucru.
Pentru un volum de 1000 metri cubi numărul de butelii necesare realizarii
stingerii va fi:
- CO2 – 8 cilindri
- IG 541- 22 cilindri
- HFC 227ea- 2 cilindri
- FK -5-1-12- 2 cilindri
65
Șoricuţ C. - Manual proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
73
Figura nr. 4.10 Necesar de spaţiu pentru butelii funcţie de substanţa utilizată
Recipienţii de înaltă presiune necesită un spaţiu special de stocare nefiind
permisă amplasarea în spatiul de stingere. Spaţiul de stocare trebuie să fie
ventilat şi să asigure temperaturi adecvate.
Principiul fizic de functionare
- CO2 si IG 541 – reducerea concentraţiei de O2 în spaţiul de stingere,
secundar răcire focar;
- HFC 227ea – primar acţiune asupra reacţiei de oxidare, secundar
absorbţia de căldură;
- FK -5-1-12- primar absorbţia de căldură, secundar inhibare oxidare.
INSTALATII DE STINGERE CU CO2
Standard de referinţă pentru CO2 in instalatii de stingere EN 25923. Datorită propietăţilor fizico-chimice specifice agentului de stingere CO2
putem clasifica instalaţiile în două categorii principale:
- de înaltă presiune (presiune de lucru mai mare de 21 bari;
- de joasă presiune (presiune de lucru mai mica de 21 bari).
Figura nr. 4.11 – Instalaţie de stingere cu CO2 de înaltă presiune
66
66
Manual curs Proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
74
Elemente componente
1. Butelie de actionare prevazuta cu actuator electric;
2. Butelii cu CO2 cu agent de stingere prevazută cu actuator mecanic;
3. Colector (Manifold);
4. Dispozitiv de intărziere;
5. Duze dispersie;
6. Detector automat;
7. Centrala detecţie alarmare şi comandă;
8. Lampa semnalizare;
9. Echipament alarmare sonoră electronic;
10. Echipament de alarmare sonoră pneumatic;
11. Buton incendiu.
Notă: Sistemul poate dispune de mai multe baterii principale şi baterii de
rezervă
Figura nr.4.12 – Instalaţie de stingere cu CO2 de joasă presiune
67
Elemente componente
1. Rezervor stocare CO2 cu instalaţie de cântărire
2. Robinet inchidere principal
3. Unitate de răcire
4. Panou control şi comutare
5. Conducte de umplere
6. Valva de siguranta
7. Conducte de distributie
8. Valva sectionala
9. Cartus odorizor
67
Manual curs proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
75
10. Conducte conectare duze
11. Duze deversare
12. Detectoare automate
13. Buton incendiu
14. Centrala detecţie şi alarmare
15. Sirena electronică
16. Sirena pneumatică
17. Valva alarmare şi control
18. Dispozitiv întârziere
19. Valva control stingere
20.Conductă control pneumatică
Componentele instalatiilor fixe de stingere cu CO2 trebuie să fie
conforme cu SR EN 12094.
Din punct de vedere al modului in care se realizeaza stingerea, sistemul
poate fi cu :
- inundare totală;
- stingere locală.
În cazul sistemelor cu inundare totală, golurile prin care se poate pierde
agent de stingere nu trebuie să depaşească 3% din volumul incindei, exprimat în
metri cubi, sau 10% din aria totală, exprimată în metri pătraţi.
Concentraţia de stingere trebuie astfel calculată încît procentul de oxigen
prezent în volumul de stingere să fie sub 8%.
În cazul în care din raţiuni constructive nu se poate asigura etanşeitatea
necesară inundării totale se va recurge la sistemul de stingere locală.
Sistemele de stingere locală asigură stingerea în special pe suprafaţa
lichidelor combustibile sau în spaţii delimitate în care pentru o perioadă de timp
determinată se pot asigura concentraţiile de stingere necesare.
Pentru categoriile de obiective de importanţă deosebită sau excepţională,
sistemele vor dispune de o baterie de rezervă, care să permită o a doua repriză de
stingere.
Dimensionarea instalaţiilor de stingere cu CO2 (stingere locală) Pentru instalatiile care utilizeaza sistemul stingerii locale se foloseşte una
dintre cele doua variante de calcul :
a) minim 8 kg CO2 pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă a lichidului
combustibil;
b) minim 6 kg CO2 la fiecare metru pătrat de suprafaţă a instalaţiei sau
utilajului protejat.
Timpul total de deversare trebuie sa fie mai mic de 60 de secunde, iar
durata de menţinere a concentraţiei trebuie să fie de minim 20 de minute.
În funcţie de lungimea conductelor de distribuţie se dimensionează
suprafaţa totală a orificiilor duzelor, care trebuie sa fie de:
a) minim 90% din suprafata utila a conductelor pentru lungimi de până la
100 m;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
76
b) minim 80% din suprafata utila a conductelor pentru lungimi de peste 100
m.
În anexa nr. 7 se regăseşte efectul CO şi CO2 asupra organismului uman.„68
68
Soricut C. – Manual Curs Proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
77
Capitolul V
SIMULAREA DINAMICĂ A INCENDIILOR
5.1. Prezentarea generală a programului Fire Dynamic Simulator (FDS)69
Programul Fire Dynamic Simulator (FDS) este un program dezvoltat de
National Institute of Standards and Technology (NIST) din Statele Unite ale
Americii. Programul foloseşte limbajul de înaltă definiţie Fortran 90 care
rezolvă ecuaţiile ce guvernează dinamica fluidelor, iar Smokeview este un
program însoţitor scris în C/OpenGl ce produce imagini şi animaţii ale
rezultatelor.
FDS este un model de simulare dinamică a fluidelor, respectiv a fluxului
termic degajat de incendiu. Modelul rezolvă numeric o formă a ecuaţiilor Navier
Stokes pentru viteză redusă, flux termic degajat şi evoluţie a fumului. Derivatele
parţiale ale ecuaţiilor de conservare a masei, momentului şi energiei sunt
aproximative ca diferenţe finite, iar soluţia este avansată în timp pe o reţea
tridimensională, rectilinie. Radiaţia termică este calculată folosind tehnica
volumului finit pe aceeaşi reţea. Pentru a simula mişcarea fumului şi descărcarea
sprinklerelor se folosesc particule de tip Lagrangian.
Componentele majore ale FDS sunt:
Modelul hidrodinamic:70
„FDS rezolvă numeric ecuaţiile Navier-Stokes
pentru viteză mică, flux indus termic cu subliniere pe transportul de căldură şi
fum de la incendii. Algoritmul principal este o schemă explicită de tip predictor-
corector. Turbulenţa este tratată cu modelul Smagorinski. Este posibil să se facă
o simulare numerică directă dacă grila de discretizare este suficient de fină.
Modelul hidrodinamic face referire la:
a) ecuaţiile fundamentale de conservare:
- conservarea masei
mm
bt
- conservarea momentului
jibfgpuuut
,
69
NIST FDS –Technical Reference Guide pag 15-22 70
Ibidem 42
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
78
Mai departe se fac următoarele substituiri:
pgp n~
uuuu 2/)(2
Se divid toţi termenii prin ρ
ppp ~11~~
Unde ρ∞ densitatea constantă
- transportul entalpiei sensibile
nm
b
m
ss qqqDt
Dpuhh
t
- ecuaţia de stare a gazelor perfecte
W
RTp
Entalpia sensibilă este o funcţie de temperatură:
,ss hYh
''
,,
0
)()( dTTcTh
T
T
ps 71
„Modelul de combustie: pentru majoritatea aplicaţiilor, FDS foloseşte un
amestec fracţionar de model de combustibil. Amestecul fracţionar este o
cantitate scalară conservată ce este definită ca fracţia gazului într-un punct dat şi
controlat şi că reacţia dintre combustibil şi oxigen este suficient de rapidă.
Fracţia de masă pentru toţi reactanţii şi produşii majori poate fi derivată din
fracţia de amestecare.
Transportul de radiaţie: Transferul radiativ de căldură este inclus în
model prin soluţia ecuaţiei de transport prin radiaţie. Ecuaţia de radiaţie este
rezolvată folosind o tehnică similară metodei de volum finit pentru transportul
convectiv. Rezolvatorul de volum finit are nevoie de aproape 15% din timpul
procesului total de calcul. Picăturile de apă pot absorbi radiaţia termică. Acest
lucru are importanţă atunci când sunt utilizate sprinklere.
71
Tehnical Reference Guide for FDS
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
79
Geometria: FDS aproximează ecuaţiile cu derivate parţiale pe mai multe
reţele rectangulare. Utilizatorul prescrie obstrucţiile rectangulare care sunt
forţate să se conformeze cu reţeaua de calcul.
Condiţiile la limită: toate suprafeţele solide au condiţii termice la limită,
plus informaţii despre comportamentul la ardere al materialului. De obicei
proprietăţile materialului sunt stocate într-o bază de date şi invocate prin nume.
Transferul de căldură şi de masă de la un corp solid se face de obicei cu corelaţii
empirice, deşi este posibil să se calculeze transferul de căldură şi masă prin
simulare numerică directă.
Sprinklerele şi detectoarele: activarea sprinklerelor şi detectoarelor de
căldură şi fum sunt modelate folosind corelaţii relativ simple, bazate pe inerţia
termică în cazul sprinklerelor şi detectoarelor de căldură, şi pe diferenţa de timp
în transportul fumului în cazul detectoarelor de fum. Jetul sprinklerelor este
modelat folosind particule de tip Lagrangian ce reprezintă o mostră a picăturilor
de apă ieşite din sprinkler.
Simularea efectelor declanşării unui sprinkler implică următoarele etape:
a) anticiparea momentului activării, care corespunde momentului în
care temperatura gazelor arse şi a fumului produse de incendiu devine egală cu
temperatura de declanşare a sprinklerelor;
b) determinarea spectrului jetului de picături dispersat pe suprafaţa
protejată precum şi transferul de masă şi de energie între curentul de gaze arse şi
picăturile de apă din jetul dispersat.
Temperatura elementului sensibil al sprinklerului, la care are loc
eliberarea ventilului şi refularea jetului de apă sub presiune din orificiul
sprinklerului, se determină pe baza ecuaţiei (stabilită de Heskestad şi Bill) care
exprimă viteza de creştere a temperaturii în spaţiul incendiat, ţinându-se cont de
sensibilitatea sprinklerului, de gradientul de temperatură şi schimbul de căldură
dintre volumul de gaze de ardere şi jetul de apă refulat.
în care:
Td - reprezintă temperatura de declanşare a sprinklerului [K];
Tg – temperatura gazelor arse produse de incendiu în apropierea
elementului sensibil al sprinklerului (bulb, plăcuţe metalice din aliaje uşor
fuzibile care menţin în poziţia normal închis, ventilul orificiului de ieşire a apei
din sprinkler [K];
Tm – temperatura corpului sprinklerului (presupusă a fi egală cu
temperatura mediului ambiant [K];
β – concentraţia volumică de apă sub formă de picături în curentul de gaze
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
80
arse produse de incendiu;
Cs - coeficient care exprimă „sensibilitatea” sprinklerului [m1/2
s1/2
];
C – coeficient care ţine seamă de transferul de căldură de la corpul
sprinklerului la elementul său sensibil;
C2 – coeficient determinat experimental pentru fiecare tip de sprinkler.
Distribuţia statistică a diametrelor, d, ale picăturilor de apă considerate
sferice, din jetul dispersat de sprinkler este dată de o funcţie, F(d), reprezentată
printr-o combinaţie, a distribuţiei statistice logaritmice normale (log-normală) şi
a distribuţiei Roslin – Rammler.
Pentru d < dm
Pentru d > dm
Unde:
- dm - reprezintă diametrul mediu al picăturilor de apă din jetul dispersat
- σ – dispersia (din datele medii experimentale σ = 0,6);
- γ – coeficient determinat experimental (γ = 0,6);„72
5.2. Sarcina termică. Densitatea de sarcină termică.
„Normativul de specialitate P118/99 privind siguranţa la foc a
construcţiior, impune ca la stabilirea nivelului de risc de incendiu al unor spaţii,
precum cele rezidenţiale, să se ţină cont de densitatea de sarcină termică
existentă în construcţie.
În cele mai multe situaţii, în proiectare, densitatea de sarcină termică este
stabilită după ce beneficiarul construcţiei menţionează destinaţiile spaţiilor şi
minimul de dotare al acestora cu mobilier.
O caracteristică aparte o prezintă locuinţele individuale din ansambluri de
locuit colective unde, necunoscându-se, în cele mai multe situaţii, proprietarii,
densitatea de sarcină termică este stabilită mai mult sau mai puţin arbitrar (de
regula un risc mijlociu).
72
Ibidem 71
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
81
Formula de calcul a densităţii de sarcină termică este:
qs =
unde :
qs – densitatea de sarcină termică J/m2
SQ – Sarcina termică existentă în spaţiul analizat - J
A – suprafaţa m2
SQ se calculează prin însumarea tuturor sarcinilor termice ce se pot degaja
în urma arderii complete a materialelor combustibile indiferent de forma de
existenţă (mobilier, finisaje etc.)
SQ =
Unde:
Mi – masa materialului – kg;
Qi – puterea calorifică a materialului – J/kg
Nivelul de risc de incendiu pentru construcţiile civile publice se clasifică
astfel:
Risc mic de incendiu - qs < 420 MJ/m2
Risc mijlociu de incendiu - 420 MJ/m2 < qs < 842 MJ/m
2
Risc mare de incendiu - qs > 840 MJ/m2.
Valorile puterilor calorifice pentru diferite materiale sunt precizate în
fişelor tehnice de securitate ale acestora sau în standardul SR 10903/2-79 –
Măsuri de protecţie contra incendiilor – determinarea sarcinii termice în
construcţii.
În funcţie de valoarea densităţii de sarcină termică, prin normativ, sunt
stabilite valori, în timp, ale rezistenţei la foc pentru elemntele de construcţii sau
pentru închiderile golurilor.„73
Tabel nr. 5.1
74
Densitatea sarcinii termice
(MJ/m2)
Rezistenţa la foc minim admisă
(ore, minute)
<210 30 minute
210 ÷ 420 1 oră
421 ÷ 630 2 ore
631 ÷ 840 3 ore
841 ÷ 1260 4 ore (3)*
1261 ÷ 1680 5 ore (3)*
1681 ÷ 2940 6 ore (3)*
>2940 7 ore (3)* NOTĂ: *) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplică în toate cazurile în care se prevăd instalaţii automate de
stingere a incendiilor.
73
Normativ P118/1999 – Privind securitatea la foc a construcţiilor 74
Ibidem 73
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
82
5.3. Simularea unui incendiu într-o cameră
5.3.1. Date caracteristice ale camerei
În vederea creerii unei imagini cât mai elocvente privind propagarea unui
incendiu într-o construcţie, se cuvine a analiza modul de propagare într-o
cameră. S-a analizat un model de cameră cuprins în ghidul de utilizare al
programului FDS, modificându-se numărul de elemente de mobilier. Datele
rezultate se vor compara ulterior cu rezultatele unei simulări fizice realizate de
către NIST (National Institute of Standards and Technology) şi IAAI
(International Association of Arson Investigators).
Încăperea cu dimensiuni de 5m x 5m x 2,4 m are mai multe elemente de
mobilier. Pe pardoseală, suprafaţa de finisaj este parchet din lemn de brad.
Aportul de oxigen se face prin golul aferent uşii.
5.3.2. Caracteristicile materialului combustibil existent în cameră
fotoliile – lemn de brad cu saltea din burete;
canapea – lemn de brad cu saltea din burete;
parchetul – lemn de brad;
uşa – se consideră deschisă pe toată perioada experimentului nefiind definită
de un material care să constituie sarcină termică;
masa – lemn de brad.
Materialele combustibile din compunerea mobilierului au următoarele
proprietăţi relevante pentru cazul de faţă:
Lemn: putere calorifică Qlemn = 18,41 Mj/Kg
Burete: putere calorifică Qburete = 32 Mj/Kg
Sursa de aprindere utilizată în simularea realizată este de 500W/m2 şi
corespunde cu sursele luate în calcul în standardele europene de încercare la foc
a diferitelor produse.
5.3.3. Programul utilizat pentru simularea incendiului
În vederea realizării simulării a fost creat programul ce se regăseşte în
anexa nr. 8 la prezenta.
Descrierea liniilor de program:
&HEAD CHID='room_fire', TITLE='ATF Camera incendiata' / - stabileşte
titlul programului de simulare.
&MESH IJK=50,50,24, XB=0.0,5.0,-0.4,4.6,0.0,2.4 / - stabileşte
dimensiunea MESH-ului, atât din punct de vedere al coordonatelor cât şi a
gridului acestui mesh. Astfel încăperea are dimensiuni pe axa X de la pct. 0
la 5.0, pe axa Y de la 0.4 la 4.6, iar pe axa Z de la 0 la 2.4. Fiecare latură a
camerei este împărţită în 10 segmente rezultând un volum al camerei compus
din cuburi cu latura de 10 cm.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
83
&TIME T_END=600 / - reprezintă durata de realizare a simulării respectiv
600 de secunde.
&MISC SURF_DEFAULT='WALL' / - defineşte o suprafaţă a peretelui.
Elementele caracteristice ale peretului, precum densitatea, căldura specifică
etc., sunt extrase de către program dintr-o bază de date proprie, predefinită.
&REAC ID = ‚POLYURETHANE’FYI = ‚C_6.3 H_7.1 N O_2.1, NFPA
Handbook, Babrauskas’ SOOT_YIELD = 0.10 N = 1.0 C = 6.3 H = 7.1 O =
2.1 / - Defineşte pentru materialul poliuretan, proprietăţile privind reacţia la
foc, făcând trimitere la formula lui Babrauskas.
&SURF ID='BURNER', HRRPUA=1000., COLOR='RASPBERRY' / -
Defineşte o suprafaţă ce va constitui sursa de aprindere şi rata de transfer a
căldurii.
&MATL ID = 'FOAM' FYI = 'Properties completely fabricated'
SPECIFIC_HEAT = 1.0 CONDUCTIVITY = 0.05 DENSITY = 40.0
N_REACTIONS = 1 NU_FUEL = 1. REFERENCE_TEMPERATURE = 350.
HEAT_OF_REACTION = 1500. HEAT_OF_COMBUSTION = 30000. / -
atribuie propietăţi anumitor materiale care se vor utiliza ulterior în crearea
structurii camerei. Materialele care se definesc sunt buretele pentru canapea,
rigipsul pentru pereţi, lemnul pentru canapele şi podea.
&SURF ID = 'UPHOLSTERY' COLOR = 'PURPLE' BURN_AWAY =
.TRUE. MATL_ID(1:2,1) = 'FABRIC','FOAM' THICKNESS(1:2) = 0.002,0.1
/ - defineşte suprafaţa din care este alcătuită canapeaua şi atribuie proprietăţi
de culoare materialului.
&OBST XB= 1.50, 3.10, 3.80, 4.60, 0.00, 0.40 / - defineşte un obstacol în
interiorul mesh-ului cu dimensiuni, acesta fiind un element al canapelei. În
mod similar se definesc şi celelalte componente.
&VENT XB= 2.50, 2.60, 4.30, 4.40, 0.60, 0.60, SURF_ID='BURNER' /
Ignition source on couch – defineşte şi amplasează sursa de aprindere pe
suprafaţa canapelei. Sursa trebuie să fie o suprafaţă ventilată pentru a asigura
rata de transfer de căldură necesară.
&HOLE XB= 4.00, 4.90, -0.20, 0.00, 0.00, 2.00 / Door – defineşte un gol în
perete, acesta urmând a ţine loc de uşă.
&BNDF QUANTITY='GAUGE HEAT FLUX' / - calculează şi pregăteşte
datele de ieşire pentru valorile fluxului de căldură din pereţii camerei.
Programul mai calculează şi temperatura în pereţi şi rata de ardere.
&SLCF PBX=2.60, QUANTITY='TEMPERATURE' / - această comandă
permite vizualizarea într-un plan, situat pe o direcţie, a modului de evoluţie
în timp a temperaturii. Planuri similare se definesc şi pentru căldura degajată.
&DEVC XYZ=2.6,2.3,2.1, QUANTITY='TEMPERATURE' / - Această
comandă permite amplasarea unor detectoare de temperatură în diferite
poziţii în cameră în scopul măsurării evoluţiei temperaturilor.
&TAIL / - este comanda ce asigură încheierea programului de simulare.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
84
5.3.4. Rezultatele simulării şi interpretarea acestora
Programul crează un fişier tip Smokeview care permite vizionarea pe
secvenţe de timp a modului de evoluţie a incendiului. Durata de simulare este de
10 minute (600 s). S-a luat în calcul această durată de timp din următoarele
considerente:
A. Conform datelor statistice existente la Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă, media timpului de deplasare a autospecialelor de la
momentul anunţării incendiului până la sosirea la locul evenimentului
şi realizarea dispozitivului de intervenţie este de 15 minute. Prin
urmare este important de analizat care este dezvoltarea incendiului la
momentul sosirii forţelor de intervenţie la obiectivul incendiat.
B. Totodată, timpul de realizare a unei prime intervenţii de către locatari
este în multe situaţii ridicat (4-5 minute de la observare), acest fapt
datorându-se în principal prezenţei fumului în cantităţi ridicate, încă de
la începutul incendiului, precum şi a faptului că nu se cunoaşte
configuraţia locului afectat. Un alt element care contribue la realizarea
cu întârziere a intervenţiei, de către locatari, este că majoritatea
încearcă să anunţe la numărul unic pentru situaţii de urgenţă 112, şi,
întrucât nu se cunosc elementele minime ce trebuie comunicate,
transmiterea mesajului durează în cele mai multe situaţii peste 2
minute.
Totodată în cadrul programului se mai crează un set de fişiere, unele
dintre acestea în MS Office – Excel.
De exemplu fişierul ce colectează datele de la detectoarele de temperatură
montate în cadrul construcţiei (figura 5.1 şi 5.2).
Figura nr.5.1 – Tabel centralizator date detectoare de temperatură
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
85
Figura nr. 5.2 - Tabel centralizator cu elemente precum rata de creştere a temperaturii,
cantitatea de material combustibil;
Programul permite vizualizarea, după caz, a următoarelor aspecte:
- modul de propagare a fumului în încăpere;
- modul de propagare a focului;
- modul de propagare a fumului şi focului în acelaşi timp;
- pierderea de masă ce are loc pe timpul arderii;
- evoluţia temperaturii pe diferite direcţii;
- evoluţia fluxului de căldură;
- evoluţia temperaturii în pereţi;
- curbele izometrice.
Câteva aspecte privind evoluţia incendiului sunt prezentate în figurile
următoare:
A. Emisia de fum
Figura 5.3 – Camera la timpul t = 0 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
86
Figura 5.4 – Camera la timpul t = 30.6 s
După un interval de 30 de secunde se constată emisia unei cantităţi
apreciabile de fum. Cantitatea de fum apreciabilă este dată şi de faptul că
elementul aprins este un burete.
Figura 5.5 – Camera la timpul t = 61.2 s
După aproximativ 1 minut de la iniţierea arderii se observă un strat relativ
de 40 - 50 de cm în partea superioară a încăperii, cu tendinţa de a creşte şi a
deveni mai compact.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
87
Figura 5.6 – Camera la timpul t = 100.8 s
După încă 40 de secunde stratul de fum ajunge la aproximativ 60-70 de
cm, devenind din ce în ce mai opac.
Figura 5.7 – Camera la timpul t = 200.7 s
La mai mult de 3 minute de la iniţierea arderii stratul de fum se situează în
jumătatea superioară a încăperii.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
88
Figura 5.8 – Camera la timpul t = 300.6 s
Figura 5.9 – Camera la timpul t = 601.2 s
După aproximativ 10 minute, simularea relevă faptul că fumul ocupă
aproape întreg spaţiul camerei.
Aspectul ce se desprinde din analiza modului de propagare a fumului este
că dacă prima intervenţie pentru stingerea incendiului, din partea personalului de
pe locul de muncă, poate asigura un timp de răspuns sub 3 minute, şansa
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
89
intoxicării cu fum este mult diminuată. În schimb, dacă se doreşte după
aproximativ 10 minute, să se intervină, acest lucru mai poate fi posibil, decât în
condiţiile asigurării unei echipări corespunzătoare a personalului ce acţionează.
B. Evoluţia flăcării
Figura 5.10 – Camera la timpul t = 30.6 s
Sursa a fost poziţionată pe una dintre canapele. După aproximativ 30 de
secunde nu se constată din punct de vedere al mărimii flăcării o creştere a
suprafeţei focarului.
Figura 5.11 – Camera la timpul t = 121.5 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
90
Figura 5.12 – Camera la timpul t = 300.6 s
Figura 5.13 – Camera la timpul t = 451.8 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
91
Figura 5.14 – Camera la timpul t = 501.3 s
Figura 5.15 – Camera la timpul t = 700.2 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
92
C. Variaţia temperaturii într-un plan pe direcţia sursei de aprindere
Figura 5.16 – Camera la timpul t = 30.6 s
Figura 5.17 – Camera la timpul t = 201.6 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
93
Figura 5.18 – Camera la timpul t = 472.5 s
Figura 5.19 – Camera la timpul t = 484.2 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
94
Figura 5.20 – Camera la timpul t = 890.1 s
D. Variaţia fluxului de căldură
Figura 5.21 – Camera la timpul t = 201.6 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
95
Figura 5.22 – Camera la timpul t = 399.6 s
Figura 5.23 – Camera la timpul t = 484.2 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
96
Figura 5.24 – Camera la timpul t = 804.6 s
E. Temperatura limitelor
Figura 5.25 – Camera la timpul t = 199.8 s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
97
Figura 5.26 – Camera la timpul t = 500.4 s
Figura 5.27 – Camera la timpul t = 900. s
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
98
5.4 Concluzii
Izbucnirea unui incendiu într-o încăpere reprezintă un fenomen fizic şi
chimic extrem, care conduce în cele mai multe cazuri la modificări materiale şi
structurale importante ale spaţiului afectat.
După cum reiese şi din curba incendiului standard, evoluţia incendiului în
primele 3 - 4 minute este accelerată crescând de la temperatura mediului
ambiant (20 grade Celsius) până la temperaturi de 300-400 grade Celsius, iar în
următoarele 3 – 4 minute până la temperaturi de 600-700 grade Celsius. După
primele 7 – 8 minute creşterea de temperatură nu mai este atât de rapidă, câmpul
de temperaturi stabilizându-se în jurul valorilor de 700 - 800 grade Celsius. Un
element important, care caracterizează temperaturile maxime ale incendiului,
este densitatea de sarcină termică şi natura materialului aprins, iar pentru spaţii
aparţinând clădirilor de locuit individuale simulările au relevat temperaturi de
maxim 800 – 900 grade Celsius.
Elementele fixe sau mobile de sarcină termică, într-o clădire de locuit
colectivă, sunt în special de natură lemnoasă, textilă şi poliesterică ceea ce,
potrivit literaturii specifice, în ce priveşte fumul degajat de materialele enunţate
anterior, acesta se încadrează la un nivel mediu de toxicitate.
Din analiza incendiului din punct de vedere al evacuării persoanelor şi al
posibilităţii de asigurare a primei intervenţii se pot desprinde sintetic
următoarele concluzii:
- Asigurarea unei prime intervenţii de către ocupaţii clădirii trebuie să se
realizeze în primele 2-4 minute întrucât temperaturile nu sunt foarte
ridicate, iar necesarul de agent de stingere, nu este foarte mare;
- O intervenţie întârziată din partea locatarilor poate conduce la rănirea
sau decesul acestora prin asfixiere sau ca urmare a arsurilor;
- Menţinerea deschisă a uşii permite oxigenarea spaţiului, înteţirea
arderii şi totodată inundarea cu fum şi gaze de ardere a casei de scări,
holurilor, îngreunând evacuarea;
- Amplasarea mobilierului, cu precădere pe lângă pereţi, favorizează
dezvoltarea mai rapidă a incendiului şi propagarea acestuia în alte zone
decât cea a focarului iniţial;
- Volumele mici ale încăperilor, precum şi înălţimea redusă favorizează
umplerea rapidă cu fum a acestora.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
99
CAPITOLUL VI
STUDIU DE CAZ:
SIMULAREA DINAMICĂ A UNUI INCENDIU ÎNTR-UN BLOC
DE LOCUINŢE
6.1. Caracteristici ale locuinţelor individuale. Securitatea la incendiu
a acestora.
„Clădirile se clasifică în clădiri de locuit, clădiri sociale, circulaţia
mărfurilor, clădiri pentru călători (transport), clădiri pentru poştă şi
telecomunicaţii, clădiri pentru centrale electrice, clădiri industriale şi clădiri
agrozootehnice. Clădirile de locuit pot fi individuale, izolate sau grupate având
regimul de înălţime de parter sau de parter şi etaj.
Locuinţele pot fi şi sub formă de apartamente grupate în clădiri, la care
regimul de înălţime variază de la parter şi trei etaje, la parter şi 25 de etaje sau
mai mult. În grupul clădirilor de locuit intră şi căminele pentru tineri sau bătrâni,
hotelurile, cabanele, motelurile. În concepţia clădirilor de locuit exigenţele de
confort higrotermic, acustic, iluminare naturală capătă o importanţă specială
având în vedere aportul acestora în aprecierea calităţii vieţii oamenilor.„75
„Fiecare construcţie trebuie să îndeplinească pe toată durata de existenţă o
serie de exigenţe. Exigenţele în construcţii sunt condiţii pe care utilizatorii
clădirii le doresc îndeplinite în imobilele pe care le vor folosi.
Calitatea unei clădiri rezultă din gradul în care sunt satisfăcute exigenţele
pe întreaga durată de existenţă a construcţiei.
Exigenţele sunt determinate de: cerinţe fiziologice naturale, psihosociale
şi cele de eficienţă.
Cerinţele fiziologice naturale se referă la posibilitatea utilizării spaţiilor
din clădire în condiţii de igienă, confort, protecţie faţă de factori nocivi şi de
circulaţie uşoară şi simplă.
Cerinţele psihosociale vizează senzaţia de confort cu mediul înconjurător
şi posibilitatea de a comunica sau de a fi separat (izolat).
Cerinţele de eficienţă se referă la cheltuieli de investiţii şi explotare în
construcţii, consumuri minime de materiale şi energie în condiţii de
durabilitate.„76
Cerinţa securitate la incendiu, a doua în cadrul cerinţelor esenţiale ale unei
construcţii, se referă la izbucnirea incendiilor, siguranţa ocupanţilor şi a
clădirilor în caz de incendii.
Riscul de izbucnire a incendiului se determină prin respectarea unui nivel
limită de risc care este în funcţie de destinaţia, categoria de pericol la incendiu a
75
Alexandru Ciornei - Cum concepem construcţiile civile, pag 40 76
Ibidem 75, pag 84
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
100
clădirii, de instalaţii, de combustibilitatea materialelor, dar şi funcţie de agenţii
externi (incendii în apropiere, trăsnet, radiaţii solare).
Siguranţa ocupanţilor clădirii se realizează prin specificarea timpului de
alarmare, de supravieţuire şi de evacuare. La acestea se adaugă riscul de
dezvoltare, de propagare a incendiului, a fumului, a gazelor fierbinţi sau toxice.
Se are în vedere împiedicarea propagării incendiului la clădirile învecinate prin
respectarea unor distanţe minime.
Timpul de alarmare necesar sesizării incendiului se fixează în funcţie de
eficacitatea sistemelor de alarmă (avertizare).
Timpul de supravieţuire a oamenilor din clădirea incendiată depinde de
pragul de depăşire a concentrării produselor de combustie.
La concepţia clădirilor, prin eficacitatea căilor de evacuare, trebuie avut în
vedere timpul minim de evacuare a oamenilor în timpul incendiului.77
Dezvoltarea incendiului este influenţată de nivelul ridicat al sarcinii
termice şi de timpul minim pentru producerea inflamării generalizate.
Mărimea ariei şi volumului delimitate de pereţii şi planşeele rezistente la
foc vor influenţa propagarea incendiilor în clădire.
Timpul minim de propagare şi toxicitate a fumului, a gazelor emanate în
timpul incendiului vor fi luate în considerare la gradul de pericol al sănătăţii
oamenilor din clădirea incendiată.
Siguranţa clădirilor în caz de incendiu este influenţată de timpul minim de
intervenţie (punerea în funcţiune a mijloacelor de localizare şi stingere) şi de
prăbuşirea unor părţi nerezistente a clădirii.78
Datele statistice au devenit astăzi un puternic izvor de studiere a unor
fenomene care, luate individual, nu ar constitui, la un moment dat, un subiect de
cercetare dar, raportat la un interval de timp, pot ridica unele întrebări.
Astfel, şi în domeniul de activitate al pompierilor, datele statistice
rezultate atât pe linia stingerii incendiilor cât şi pe linia prevenirii acestora, pot
duce la elaborarea de strategii şi acţiuni pe diverse direcţii.
Pentru a evidenţia acest domeniu, analizăm situaţia statistică a incendiilor
care au avut loc în perioada 2009 – primele 8 luni 2012 în România, la locuinţe:
Tabelul nr. 6.1
Nr.
crt.
Anul Numărul de incendii
total pe ţară
Număr de incendii la locuinţe
şi anexele acestora
Procent
0 1 2 3 4
1 2009 15.760 5.979 38%
2 2010 13.167 5.599 42,5%
3 2011 16.225 6.044 37%
4 Primele 8 luni
2012
12.073 4.213 35%
77
Ibidem 75, pag. 89 78
Ibidem 75, pag. 89
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
101
Se constată că, în perioada analizată, ponderea incendiilor la locuinţe a
oscilat, dar ponderea acestora faţă de celelalte ramuri ale economiei se situează
la distanţă foarte mare, următoarele în ordine fiind mijloacele de transport cu
paroximativ 8%, industrie 5%, comerţ 4%, alte domenii 10%.
Statistica enunţată mai sus nu a luat în calcul datele referitoare la numărul
de incendii produse la anexele gospodăriilor cetăţeneşti.
Cauzele care le-au generat sunt de la an la an aceleaşi, ponderile fiind
sensibil egale, astfel:
a) instalaţii electrice defecte sau improvizate - 23%;
b) focul deschis - 20%;
c) fumatul în locuri cu pericol de incendiu - 10%;
d) coşuri de fum defecte sau necurăţate - 14%;
e) acţiuni intenţionate - 9%;
f) mijloace de încălzire – 5%;
g) alte împrejurări - 19%.
Media lunară a numărului de persoane rănite sau decedate la incendii, în
primele 8 luni ale anului 2012 este de aproximativ 44 şi respectiv 18.
La ambele capitole se înregistrează creşteri faţă de perioada similară a
anului 2011 cu 16% şi respectiv 10%.
De menţionat faptul că, din totalul victimelor, ponderea celor rezultate în
urma incendiilor produse la locuinţe este de aproximativ 85%.
Din analiza perioadei de producere a incendiilor şi ponderea acestora din
total se constată că în luna martie, urmată de lunile iulie şi august, s-au produs
cele mai multe incendii la locuinţe.
Din datele rezultate în urma recensământului din anul 2002 (pentru acesta
fiind date finale) s-a constatat o serie de aspecte de interes:
- în România 52.54% sunt în mediul urban şi 47.46% în mediul rural;
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000
Total inainte
de
1910
1910-
1929
1930-
1944
1945-
1960
1961-
1970
1971-
1980
1981-
1989
1990-
1994
1995-
1999
2000-
Distribuţia locuinţelor funcţie de anul de construire
Romania
Urban
Rural
Figura nr. 6.1. – Distribuţia locuinţelor funcţie de anul de construire
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
102
-o pondere importantă o reprezintă ca material de construcţie lemnul,
paianta şi chirpicii - 58.96%, mai ales în mediul rural;
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000
Total beton armat zidărie din
cărămidă,
piatră sau
înlocuitori
lemn paiantă,
chirpici
Locuinţe după materialul de construcţie
Romania
Urban
Rural
Figura nr. 6.2 – Numărul de locuinţe funcţie de materialul de construcţie
Se distinge, în acest moment, o diversitate a tipurilor de case construite în
România, acestea depinzând în special de zona geografică.
Casele construite în oraş Cea mai des întâlnită categorie este cea de locuinţă individuală
unifamilială, amplasată pe un teren de 250-300 mp, concretizată pe două
niveluri supraterane – parter şi etaj total sau parţial, cu sau fără subsol, având o
suprafaţă desfăşurată de 250-300 mp şi volumetrie compactă.
Casele din mediul rural
Casele din mediul rural au în cele mai dese cazuri o vechime medie între
30 şi 50 ani, întâlnindu-se şi situaţii în care acestea depăşesc 100 de ani.
Câteva din caracteristicile acestora sunt:
-structură de rezistenţă din materiale combustibile (lemn, chirpici,
paiantă) la peste 58.96% din case;
-instalaţiile de apă sunt prezente în locuinţă şi în afara acesteia la 71.20%
din locuinţe atât din reţea publică cât şi din sistem propriu;
-40.54% din locuinţe folosesc drept combustibil pentru gătit gazul
lichefiat, iar 50.73% combustibilul solid;
-aproximativ 97.49% folosesc sobele cu combustibil solid, gazos şi lichid
drept mijloc de încălzire;
-podurile clădirilor sunt folosite în cele mai multe cazuri pentru
depozitarea furajelor sau cerealelor.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
103
Casele construite la munte
Casele sunt concepute aşa fel încât să folosească terenurile în pantă
specifice terenurilor de munte. Destinaţia acestora este în special de casă de
vacanţă.
Materialele de construcţie cel mai des folosite la acest tip de case sunt
piatra şi lemnul.
O nouă tendinţă în cartierele rezidenţiale este aceea de a construi case de
lemn sau case mixte datorită următoarelor avantaje:
Durabilitate – chiar dacă este foarte uşor, lemnul are un grad foarte mare
de rezistenţă, atât în timp, cât şi la presiuni de tot felul.
Eficienţă – o casă pe structură de lemn poate fi ridicată în maxim 3 luni
de zile, chiar şi pe vreme nefavorabilă, fără a fi necesară o echipă de lucru foarte
mare, întrucât pot fi folosite cu uşurinţă structuri modulare.
Elasticitatea lemnului - nu permite apariţia fisurilor în pereţi, în acelaşi
timp amortizând vibraţiile şi având efect de absorbire a undelor seismice.
Lemnul este uşor prelucrabil, permiţând montarea eficientă a instalaţiilor
casnice.
Izolare termică şi fonică - costurile pentru încălzirea locuinţei sunt cu
aproximativ 25-30% mai mici decât la casele tradiţionale, iar confortul
locatarilor este asigurat şi de izolarea fonică, proporţională cu cea termică.
Rezistenţă la foc – prin tratare chimică lemnul devine ignifug, având o
rezistenţă la foc de până la 60 minute de expunere la flacără puternică.
Stabilitatea sa provine din faptul ca nu se dilată şi nu se deformează la căldură,
precum construcţiile metalice.
Rezistenţă la atacul dăunătorilor – lemnul este tratat cu substanţe care
îndepărtează insectele care pot avea un efect nociv prin deteriorarea structurii
acestuia.
Preţuri mici – în continuare, construcţiile de lemn sunt recomandate
chiar de preţul lor, mult mai mic decât în cazul unei construcţii pe structura
clasică.
Sănătate - lemnul nu degajă radioactivitate, gaz, praf sau electricitate
statică, dar este un foarte bun izolator termic şi hidrometric.
Dacă s-ar face o comparaţie între gospodăriile din cartierele rezidenţiale şi
cele tradiţionale din mediul rural, avem în acest moment câteva caracteristici
aparte, evidenţiate în tabelul de mai jos.
Se cuvine a se remarca faptul că, luate individual, există o probabilitate
mai mare ca o locuinţă din mediul rural să fie cuprinsă de incendiu, iar luate ca
un ansamblu, ponderea efectelor unui incendiu pot fi dezastruoase, fiind mai
ridicată pentru cartierele rezidenţiale datorită aglomerărilor de locuinţe.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
104
Nr.
crt. Caracteristici
Case tradiţionale
(preponderente în
mediul rural)
Case moderne
(preponderente în
mediul urban)
1 Înălţime maximă 4-6 m 10-15 m
2 Suprafaţă construită 50-80 mp 150-200 mp
3 Suprafaţă desfăşurată 80-100 mp 300-400 mp
4
Instalaţii utilitare
-apă
-gaze
-curent electric
-71.20%
-47.57%
-94.75%
-95.74%
-94.37%
-99.19%
5 Teren aferent gospodăriei 1000 mp 100-200 mp
6 Distanţa între clădiri 10-15 m 5-6 m
7 Persoane în locuinţă 4-6 2-3
8 Existenţa animalelor da nu
9 Stabilitatea la foc scăzută bună
10 Asigurarea supravegherii cu instalaţii
speciale de detectare şi stingere a incendiilor Nu Da
11 Asigurarea supravegherii cu personal de
pază şi intervenţie Nu Da
Casele din lemn şi cele mixte sunt în acest moment provocarea din
construcţii, datorită faptului că tot mai multe persoane solicită prezenţa lemnului
atât în structura de rezistenţă, în cea de compartimentare cât şi în finisaje.
Constructorii asigură o tratare a lemnului împotriva degradării ca urmare a
acţiunilor ciupercilor, insectelor fitofage, radiaţiilor ultraviolete şi doar la cerere
împotriva acţiunii focului.
Întrucât substanţele cu care se efectuează tratarea lemnului nu asigură o
protecţie optimă împotriva focului, apare necesitatea ignifugării.
Totodată sunt şi unele produse ignifuge care pe lângă protecţia la foc,
asigură şi tratarea lemnului împotriva degradării.
6.1.1 Incendiile la locuinţe
Incendiile în locuinţe sunt influenţate în principal de densitatea de sarcină
termică existentă în acestea precum şi de caracteristicile materialelor ce
generează sarcina termică (mase plastice, lemn, textile etc.).
La selectarea obiectivelor pentru care am realizat aceste calcule m-am
bazat pe datele statistice provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor
realizat de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor79
.
Astfel, rezultatele provizorii ale recensământului relevă următoarele:
- Populaţia stabilă: 19.042.936 locuitori;
- Gospodării: 7.086.717;
- Locuinţe: 8.450.607 locuinţe convenţionale;
- Clădiri: 5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 cădiri cu locuinţe şi
14.927 în spaţii colective de locuit (cămine de bătrâni);
79
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/alte/2012/Comunicat_DATE_PROVIZORII_ RPL_
2011.pdf
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
105
Din totalul populaţiei stabile, aproximativ 53% au domiciliul în mediul
urban, diferenţa fiind în mediul rural, iar din punct de vedere al repartiţiei
acestora pe gospodării, aproximativ 99,1% se găsesc în cele peste 7.086.000
gospodării, rezultând o medie de 2,66 persoane pe o gospodărie.
6.1.2 Modalităţi de protecţie a locuinţelor
Potrivit cerinţelor Uniunii Europene, construcţiile trebuie să fie proiectate
şi executate astfel încât, în cazul iniţierii unui incendiu:
- stabilitatea elementelor portante ale construcţiei să poată fi estimată
pentru o perioadă determinată de timp;
- apariţia şi propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei să fie
limitate;
- propagarea incendiului la construcţiile învecinate să fie limitată;
- utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte
mijloace;
- să fie luată în considerare securitatea echipelor de intervenţie.
Toate aceste cerinţe conduc implicit la protecţia vieţii oamenilor
(utilizatori sau echipe de intervenţie) şi la protecţia bunurilor materiale.
Aceste noi cerinţe pot fi aplicate clădirilor noi, dar celor deja existente, în
special din mediul rural, sunt greu de aplicat. Sistemul de măsuri pasive de
protecţie la foc al acestui tip de locuinţă individuală practic nu există. O
intervenţie în acest moment înseamnă costuri financiare substanţiale. Se pot
aplica în schimb măsurile active cum ar fi: termoprotecţia elementelor de
construcţie şi finisajelor, instalarea de sisteme de supraveghere şi stingere,
asigurarea unor mijloace de primă intervenţie etc.
Acestea nu sunt limitative, dar sunt considerate cele mai la îndemână din
punct de vedere financiar.
Necesitatea aplicării acestor soluţii de protecţie la incendiu se stabileşte în
funcţie de importanţa şi vulnerabilitatea construcţiei, condiţiile de
combustibilitate şi nu în ultimul rând de criteriul economic.
Criteriul economic trebuie avut în vedere în special pentru locuinţele de
persoane, pentru celelalte categorii de clădiri intervenind obligativitatea
adoptării unora dintre aceste tipuri de soluţii.
În paralel cu eforturile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
de dotare şi echipare cu mijloace moderne de stingere pentru a asigura un timp
de răspuns cât mai scăzut de la apelul cetăţenilor, trebuie să se adopte de către
cetăţeni cel puţin una din soluţiile de protecţie la incendiu enumerate mai sus.
Termoprotecţia
Termoprotecţia are drept scop îmbunătăţirea comportării la foc, prin
modificarea capacităţii de aprindere, a arderii independente şi a propagării
flăcării pe suprafaţă.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
106
Lemnul natur, lăcuit, neignifugat, este prezent tot mai des în interiorul
locuinţelor în special ca decoruri, grinzi aparente, scări interioare etc.,
contribuind la creşterea densităţii de sarcină, fără adoptarea vreunei măsuri de
limitare a propagării incendiilor.
Una din explicaţii ar fi aceea că marea majoritate a substanţelor
termoprotectoare nu sunt incolore, iar aplicarea acestora ar dăuna aspectului
estetic a materialului protejat.
Lemnul folosit la exterior este ori lăcuit ori nelăcuit, care la fel nu este
protejat de o substanţă termoprotectoare, deoarece în acest moment, la noi în
ţară nu s-au avizat substanţe termoprotectoare pentru exterior.
Adoptarea ca soluţie de protecţie la foc doar a termoprotecţiei nu este
suficientă. Focul se poate propaga cu o viteză redusă, dar se propagă. După
degradarea stratului ignifug arderea se poate dezvolta cu viteză mai mare.
Sisteme de detectare, alarmare şi semnalizare la incendiu
Produsele care fac parte din această categorie se subscriu familiei de
standarde SR-EN 54.
Detectoarele trebuie să asigure variate modalităţi de avertizare în condiţii
de siguranţă pentru diferitele categorii de utilizatori, indiferent de gradul de
mobilitate.
Prin urmare, ne punem întrebarea: Sunt utile şi eficiente detectoarele de
incendiu în locuinţele individuale?
Vorbim de utilitatea folosirii detectoarelor atunci când, în situaţia iniţierii
unui incendiu, acestea asigură transmiterea semnalului de avertizare, iar acesta
este recepţionat de către o instalaţie de stingere sau de către persoane, indiferent
dacă acestea au sau nu ca atribuţii să intervină în lichidarea incendiului.
Mai multe aspecte pot fi luate în considerare atunci când analizăm
posibilitatea echipării locuinţelor cu astfel de accesorii.
Analizând modul cum, de cine şi când este recepţionat semnalul transmis
de detectoare avem următoarele situaţii posibile:
- în ansamblurile rezidenţiale - care au organizat şi sistem de pază, putem
vorbi de o posibilă eficienţă, întrucât 24 h din 24 h există cel puţin o
persoană care să recepţioneze semnalul de alarmă;
- detectoarele pot fi considerate utile şi atunci când, luate individual o
locuinţă este conectată la un serviciu privat de intervenţie;
- în localităţile rurale, având în vedere faptul că în marea parte a timpului
populaţia nu este în gospodărie, semnalul de alarmă nu este recepţionat.
Domeniul recomandat pentru aplicarea detectoarelor de fum autonome
poate cuprinde locuinţe de toate categoriile: apartamente, case, vile, cămine de
copii şi bătrâni, sedii mici de firme, birouri, spaţii de cazare în moteluri şi
hoteluri mici, orice spaţii la care nu este obligatorie montarea unui sistem de
semnalizare incendiu, dar unde există pericolul izbucnirii unui incendiu şi poate
fi afectată viaţa omului.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
107
Statisticile NIST (National Institut of Standards and Technology) din
ultimii 20 de ani au scos în evidenţă o rata a deceselor de peste 5.000 de morţi
anual în locuinţe.
Pentru a reduce acest număr ridicat al deceselor, începând cu anii 1990
toate locuinţele nou edificate sunt obligatoriu dotate cu detectoare de incendiu.
Urmare a acestui fapt, numărul de decese a scăzut la aproximativ 3.000 de
persoane, dar se situează în continuare la valori ridicate.
Însă, în România acest aspect nu a fost analizat prin prisma faptului că
numărul de persoane decedate este foarte redus raportat la populaţie, conform
statisticilor prezentate în prezentul capitol.
Mijloace de primă intervenţie pentru stingere
Utilitatea este reliefată în special atunci când acestea sunt folosite cu
pricepere de către personal instruit.
Este recomandată folosirea în primele momente după declanşarea
incendiului. Orice minut de întârziere înseamnă mult mai multe resurse care nu
pot fi la îndemâna unei persoane fizice (în locuinţe).
Se recomandă ca utilizarea stingătoarelor să se facă după ce în prealabil s-
a făcut o instruire în acest sens, atât în ceea ce priveşte compatibilitatea
conţinutului stingătorului cu produsul incendiat, cât şi modul de mânuire a
acestuia în scopul protejării persoanei şi obţinerii unei eficienţe maxime a
produsului de stingere.
În SUA este recomandat ca la observarea unui început de incendiu la
locuinţe, să se părăsească locuinţa respectivă şi să se meargă la un vecin de unde
să fie anunţaţi pompierii. Această recomandare se bazează pe o bună repartiţie în
teritoriu a echipelor de intervenţie, deci, a unui timp de răspuns, din momentul
anunţării, foarte mic.
Prin urmare se pune accentul nu pe intervenţia persoanei, cât pe
observarea cât mai din timp a incendiului şi anunţarea în timpul cel mai scurt a
echipelor specializate.
Se recomandă folosirea cu precădere a stingătoarelor cu aerosoli,
condiţiile tehnice fiind reglementate de standardul SR-EN 3. Stingătoarele de
capacitate mică 1-6 kg, pot constitui o oportunitate, datorită uşurinţii în utilizare.
În practică s-a dovedit faptul că cele mai des utilizate sunt stingătoarele cu
pulbere, fără a se ţine seama de compatibilitatea substanţei de stingere cu mediul
unde se utilizează.
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor precizează că
mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de
protecţie specifice se introduc pe piaţă şi se utilizează conform legii, iar cele in
domeniul nereglementat de Legea 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor, republicată, introducerea pe piaţă se face pe baza evaluării
conformităţii faţă de reglementările elaborate de Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă.
Metodologia de certificare a conformităţii produselor nereglementate de
Legea 608/2001, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
108
Totodată, atestarea persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin
şi repară sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor, efectuează
lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a
autospecialelor şi altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor,
se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Pe lângă cele prezentate, se pot adopta şi alte măsuri active care au ca
scop principal contactul permanent cu populaţia, atât prin mijloacele de
informare cât şi prin desfăşurarea activităţilor specifice de control, efectuarea
periodică de verificări a instalaţiilor electrice, de gaze, a mijloacelor de încălzit,
desfăşurarea de instruiri atât cu factorii responsabili din cadrul administraţiei
publice locale cât şi cu populaţia, educarea copiilor prin intermediul unităţilor de
învăţământ etc., în scopul reducerii apariţiei cauzelor şi împrejurărilor care pot
favoriza producerea incendiilor.
Astfel, componenta preventivă a serviciilor voluntare nou înfiinţate va
avea un rol semnificativ în transmiterea către cetăţean a măsurilor pe linia
apărării împotriva incendiilor, care trebuie adoptate în gospodăriile cetăţeneşti,
precum şi urmărirea aplicării acestor prevederi.
Desfăşurarea unor cursuri cu personalul voluntar din cadrul acestor
servicii reprezintă de asemenea una din măsurile preventive necesare.
6.2. Aspecte privind intervenţia serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă
Analiza intervenţiilor serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă
scate în evidenţă o serie de aspecte ce trag un serios semnal de alarmă în ceea ce
priveşte concepţia la nivel naţional a modului de organizare urbanistică,
proiectarea şi realizarea construcţiilor.
Astfel, dacă la amenajarea urbanistică generală sau zonală, nu se ţine cont
de elemente precum, existenţa posibilităţii asigurării intervenţiei serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă, care în mare măsură ţine de capacitatea
de dotare a acestora, se crează premisele unei intervenţii de lungă durată şi
implicit a unor pierderi materiale importante.
De exemplu, la realizarea unor construcţii înalte sau foarte înalte,
respectarea unor distanţe de siguranţă faţă de construcţiile adiacente este
esenţială. Prin urmae la planificarea realizării construcţiei trebuie să se ţină
seama de posibilităţile de acces şi amplasare a autospecialelor.
În imaginile de mai jos sunt redate câteva aspecte din timpul intervenţiei
pentru stingerea incendiului la o construcţie de birouri situată în Bucureşti.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
109
Figura nr. 6.3 - Condiţii de amplasare a autospecialelor
Figura nr 6.4 - Condiţii de amplasare a autospecialelor
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
110
Figura nr. 6.5 – Condiţii de amplasare a autospecialelor
Datele statistice ale anilor 2011 şi primele 8 luni ale anului 2012 au scos
în evidenţă o creştere a mediei timpului necesar deplasării forţelor de intervenţie
de la momentul anunţării până la momentul sosirii la locul incendiului, cu 1
minut (de la 14 minute media la nivel naţional, la 15 minute).
Dar cel mai îngrijorător este creşterea timpului necesar intervenţiei pentru
stingerea incendiului cu aproximativ 41%, de la 73 minute la 103 minute. Acest
aspect este rezultatul sosirii mai târziu la locul evenimentului.
Lipsa unor elemente care să asigure întârzierea evoluţiei incendiului sau
anunţarea în timp util de producerea acestuia, fac ca cifrele prezentate anterior
să tragă un semnal de alarmă privind măsurile de protecţia la incendiu pentru
construcţii.
6.3. Simularea unui incendiu izbucnit într-un bloc
Având în vedere faptul că în ultimii ani numărul de incendii la locuinţe
este în creştere, marea parte din acestea fiind la apartamente situate în clădiri
colective de locuit, se cuvine a analiza îndeaproape efectul unui incendiu ce se
produce în asemenea construcţii.
În cele ce urmează vom analiza comportarea unui efluent al incendiului
într-o construcţie de locuit colectivă Parter + 3 Etaje, şi anume fumul.
Analiza acestuia este importantă deoarece chiar dacă o instalaţie de stins
incendiu a acţionat, fumul propagat până la stingerea incendiului, sau limitarea
acestuia, persistă în spaţiile inundate, prezentând în continuare efecte
vătămătoare pentru om.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
111
Am ales o scară a unui bloc cu apartamente de o cameră, având un număr
de 4 garsoniere pe nivel.
Blocul are următoarele dimensiuni:
- lungime – 22 m;
- lăţime – 15 m;
- înălţime – 9,6 m
Potrivit prevederilor normativului P118/99 privind siguranţa la foc a
construcţiilor şi instalaţiilor, pentru clădirle cu mai mult de două niveluri, casele
de scară trebuie să fie închise, aspect realizat şi în simulare.
Totuşi, s-a luat în calcul şi faptul că pe timpul unui eventual incendiu, în
momentele de panică, personalul care se evacuează omite a mai închide uşile de
pe căile de acces, în special holuri sau coridoare. Acest aspect a fost sesizat cu
ocazia diverselor exerciţii de evacuare la care am participat.
Întrucât cel mai defavorabil mod de dezvoltare a unui incendiu este cel
când acesta se propagă de la parter, am luat în calcul evoluţia incendiului când
se produce într-una din camerele de la acest nivel.
Potrivit statisticilor existente la nivelul Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă locul focarului în cadrul locuinţelor individuale este situat în
aproximativ 44% la poduri şi acoperişuri, 24% din cazuri în dormitoare şi 21%
în bucătării.
Având în vedere faptul că incendiile la acoperişuri sunt generate în special
în perioada rece, ca urmare a neetanşeităţiilor coşurilor de fum sau a protecţiei
necorespunzătoare a elementelor combustibile din structura acoperişurilor, faţă
de coşurile de fum sau a instalaţiilor electrice ce le traversează, am luat cazul
izbucnirii incendiului de pe o canapea din living, următoarea cauză probabilă ca
rată de producere.
Totodată, în fundamentarea soluţiei alese mai stau şi următoarele aspecte:
- pentru construcţiile de locuit colective, (blocuri) separarea
acoperişurilor/mansardelor faţă de apartamentele de la partea inferioară,
se face de regulă prin elemente rezistente la foc, astfel încât posibilitatea
propagării în jos a incendiului este mult diminuată;
- pentru construcţiile de locuit colective ponderea producerii incendiilor în
spaţiile de dormit este mai ridicată;
Fiecare apartament este compus dintr-un living cu bucătărie deschisă către
acesta, un hol şi o baie şi prezintă ca deschideri câte două ferestre şi o uşă.
Densitatea de sarcină termică medie rezultată pentru toate apartamentele este de
892 MJ/m2.
Densitatea de sarcină termică determinată pentru fiecare apartament se
regăseşte în anexa nr. 9.
Amplasarea mobilierului în majoritatea apartamentelor este cel redat în
figura 6.6.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
112
Figura nr. 6.6 – Amplasarea mobilierului în interiorul apartamentelor
Pentru o analiză a fenomenului legat de propagarea fumului, în primele 10
minute de la declanşarea incendiului, am considerat în una din camerele
existente la parter o densitate de sarcină termică echivalentă cu media pe toate
apartamentele.
Menţionez că datele pentru calculul densităţii de sarcină termică au fost
prelevate prin bunăvoinţa unei asociaţii de proprietari, care a dorit păstrarea
anonimatului.
Valorile datelor de intrare au fost rotunjite, iar pentru elementul cel mai
important ca aport de sarcină termică – lemnul, a fost considerat cel de fag aflat
în principal în compunerea parchetului.
Amplasarea sarcinii termice unice în încăpere se regăseşte în figura nr.
6.7.
Figura nr. 6.7 – Amplasarea sarcinii termică unice
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
113
Programul de simulare este redat în anexa nr. 10. În urma simulării
realizate pe arderea sarcinii termice unice s-au generat următoarele rezultate.
Temperatura în încăperea incendiată a ajuns la valori de peste 520oC.
Figura nr. 6.8 – Temperatura în încăperea incendiată
Temperatura pe casa scării, pe axul central al acesteia se situează la valori
cuprinse între 500C şi 80
0C la parter şi scade către etajul 1 spre 35
0C – 45
0C.
Figura nr. 6.9 – Temperatura în casa scării
În ceea ce priveşte propagarea fumului s-au constatat următoarele:
A. După primul minut
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
114
Figura nr. 6.10 – în cameră Figura nr. 6.11 – în casa scării
În figurile 6.10 şi 6.11 se observă nivelul de propagare al fumului atât în
casa scării cât şi în camera cu focarul. Întrucât fumul este caracterizat printre
altele şi de opacitate, prin program s-a analizat şi această caracteristică (figura
6.12) din care a rezultat că după primul minut vizibilitatea este posibilă în casa
scări până la distanţe de 30 m pentru înălţimi de 1,8 m, după care aceasta scade
până la 5 – 6 m.
Figura nr. 6.12. – Gradul de opacitate pe casa scării
B. După 3 minute
Figura nr. 6.13. – în cameră Figura nr. 6.14. – în casa scării
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
115
După trei minute de la declanşarea arderii fumul a inundat camera
incendiată în proporţie de 50%, iar casa scării până la etajul 2, cu tendinţe
evidente de propagare la etajul 3.
Gradul de opacitate pe casa scării este ridicat (figura nr. 6.15). Astfel,
vizibilitatea a scăzut la parter şi etajul unu sub distanţa de trei metri, iar la etajul
doi aceasta se situează între 12 şi 18 metri.
Figura nr. 6.15. – Gradul de opacitate pe casa scării
C. După 5 minute
După acest interval de timp, camera unde este situat focarul este inundată
complet de fum, iar casa scării este inundată integral, fumul propagându-se spre
holul de la etajul 3.
Gradul de opacitate este relevat în figura 6.18 constatând că vizibilitatea a
scăzut, şi la etajul 2, sub distanţa de 3 metri.
Figura nr. 6.16. – în cameră Figura nr. 6.17. – în casa scării
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
116
Figura nr. 6.18. – Gradul de opacitate pe casa scării
D. După 10 minute:
După un interval de 10 minute se poate observa că întreaga cameră cu
focarul şi respectiv casa scării sunt inundate cu fum. Prezenţa unei cantităţi mari
de fum generează şi un grad redus de vizibilitate. (figura 6.21)
Figura nr. 6.19. – în cameră Figura nr. 6.20. – în casa scării
Figura nr. 6.21. – Gradul de opacitate pe casa scării
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
117
Intervalul de timp de 10 minute de la declanşarea arderii, în care fumul a
ocupat întrega cameră şi respectiv casa scării, în concentraţii care fac imposibilă
supravieţuirea se justifică şi prin viteza cu care fumul este genrat. În acest sens
pe direcţia uşii camerei de la parte am amplasat un plan de măsurare a vitezelor,
situaţia rezultată fiind cea din figura 6.22. Din aceasta ne rezultă faptul că viteze
fumului a atins şi valori maxime de 1,5 m/s, iar media acestor viteze fiind de 0,9
m/s.
Figura nr. 6.22. – Viteza de propagare a fumului
Întrucât un factor important în decese este cauzat de prezenţa CO şi CO2
în produsele de ardere, variaţia concentraţiei acestor gaze în volumul de aer din
casa scării este prezentată în anexa nr. 11.
Reprezentările grafice ale datelor înregistrate sunt următoarele:
Evoluţia concentraţiei minime de CO2 Evoluţia concentraţiei maxime de CO2
Figura 6.23 – Evoluţia concentraţiei de CO2
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
118
Fig. 6.24 – Temperatura detector camera
Fig. 6.26 –Temperatura detectoare casa scării Parter, Et.1, Et.2, Et.3
Fig. 6.26 - Puterea generată de sursa de incendiu
Fig. 6.25 - Temperatura
înregistrată de detectorul THCO3
din camera incendiată (1 m față
de pardoseala)
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
119
6.4. Simularea stingerii unui incendiu cu ceaţă de apă
În construcţia pentru care s-a realizat simularea incendiului, în aceleaşi
condiţii de material se amplasează 4 capete de refulare a ceţei de apă, ca în
figura 6.23.
Figura nr. 6.27. – Amplasare capete ceaţă de apă (culoare albastră)
Caracteristicile capetelor de refulare a ceţei de apă sunt următoarele:
- Presiunea de lucru: 7,5 atm
- Coeficientul K: 8,55 l/(min*atm)
- Temperatura de declanşare: 680C
Programul de simulare este prezentat în anexa nr. 11.
Rezultatele grafice ale simulării sunt redate în figurile următoare:
Figura nr. 6.28 - Variaţia cap ceaţă apă Fig. nr.6.29 - Variaţia cap ceaţă de apă
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
120
Figura nr. 6.30 - Variaţia cap ceaţă apă Figura nr. 6.31 - Variaţia cap ceaţă apă
Fig. nr. 6.32 - Variaţia termocuplu 1- din camera Fig. nr. 6.33- Variaţia termocuplu 3 din cameră
Fig. nr. 6.34-Variaţia concentraţiei maxime Fig. nr. 6.35 –Câmpul de temperatură din
de CO2 din casa scării camera după acţiunea instalaţiei
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
121
Fig. nr. 6.36 - Vizibilitatea in casa scarii după acţiunea instalaţiei cu ceata de apa.
6.5. Simularea stingerii unui incendiu cu sprinklere
Pe aceleaşi poziţii ale capetelor de refulare a ceţei de apă sunt amplasate
capetele sprinkler având următoarele caracteristici:
- Presiunea de lucru: 1,03 atm
- Coeficientul K: 70,6 l/(min*atm)
- Temperatura de declanşare: 680C
Programul de simulare este prezentat în anexa nr. 12.
Rezultatele grafice ale simulării sunt redate în figurile următoare:
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
122
Fig. nr. 6.37 – Variaţia temperaturilor înregistrate în următoarea ordine: camera 2 valori,
hol parter, hol etaj 1, hol etaj 2, hol etaj 3
Fig. nr. 6.38 – Câmpul de temperaturi în cameră
Figura nr. 6.39 – Vizibilitatea în casa scării în cazul acţiunii sprinklerelor
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
123
6.6. Concluzii
Principalele concluzii rezultate din simularea incendiilor la construcţia de
locuit colectivă cu 3 etaje sunt:
- nesepararea casei de scări faţă de apartamente a favorizat inundarea cu
fum a acesteia în cazul incendiilor izbucnite la etajele inferioare; fig.
6.40
- inundarea casei de scări s-a realizat în mai puţin de 10 minute, timp
aflat sub cel mediu de realizare a intervenţiei de către serviciile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
- lipsa unei trape de evacuare nu a asigurat o ventilare eficace a fumului
din casa scărilor, un simplu geam deschis situat la ultimul etaj
nefăcând faţă în asemenea situaţii;
- concentraţia de dioxid de carbon nu scade major în situaţia utilizării
instalaţiilor de stingere;
- în cazul acţiunii instalaţiilor de stingere temperatura în spaţiul
incendiat cât şi în casa scării scade în limite considerabile favorizând
evacuarea;
- prevederea pe casa scărilor a unor uşi rezistente la foc cel puţin 30 de
minute poate crea condiţii de siguranţă pentru utilizatorii construcţiei
din următoarele considerente:
o prin închiderea uşii apartamentului incendiat se menţine arderea
în acel spaţiu;
o în situaţia în care incendiul s-a extins în afara apartamentului,
persoanele surprinse la etajele superioare trebuie să aibă
asigurată protecţia până la sosirea serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă.
o incendiile intenţionate (cu dorinţa vădită de a produce pagube
majore în timp scurt) prezintă un grad de risc mare ca urmare a
faptului că viteza de dezvoltare este mult mai ridicată.
Fig. 6.40 – Casă de scări inundată de fum în cazul unui incendiu izbucnit într-un apartament
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
124
CAPITOLUL VII
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUŢII PERSONALE. PERSPECTIVE.
Concluziile cele mai importante care se desprind din cercetările efectuate
de autor sunt următoarele:
a. Analizând modul de propagare a fumului produs la incendiu în
încăpere cât şi ulterior în construcţie se constată faptul că pentru
construcţiile de locuinţe este necesar ca în cazul oricărui incendiu,
indiferent de nivelul unde s-a produs, uşa de la apartament trebuie
ţinută închisă.
b. Datele culese privind densitatea de sarcină termică a fiecărui spaţiu de
locuit a relevat faptul că în prezent prevederile normativului de
proiectare a construcţiilor de locuit iau în calcul o valoare mult
inferioară ceea ce conduce la neadoptarea unor măsuri pasive şi active
adaptate realităţii.
c. Având în vedere faptul că majoritatea blocurilor cu mai mult de două
niveluri nu au o casă de scări închisă care să separe spaţiul de circulaţie
comună faţă de căile de acces în apartament, pentru a asigura o
protecţie adecvată împotriva incendiilor se impune să se asigure ca
fiecare apartament să aibă o uşă cu o rezistenţă la foc de minim 30 de
minute.
d. Un aspect important, rezultat din coroborarea datelor practice culese
din timpul intervenţiilor şi analiza prin simulare a dezvoltării
incendiului, este că în general observarea incendiilor în spaţiile de
locuit se realizează cu dificultate, motiv pentru care se poate adopta ca
soluţie dotarea spaţiilor de locuit cu detectoare autonome de incendiu.
Acest lucru nu presupune costuri ridicate şi previne pierderi importante
de bunuri materiale şi chiar salvarea de vieţi omeneşti.
e. Simulările au scos în evidenţă faptul că echiparea construcţiilor de
locuit colective cu instalaţii de stingere automată a incendiului, precum
instalaţii cu sprinklere sau cu ceaţă de apă, reprezintă o soluţie
eficientă, chiar dacă echiparea construcţiilor de locuit cu instalaţii de
stingere cu sprinklere sau cu ceaţă de apă este costisitoare putând
ridica preţul iniţial de investiţie.
f. S-a mai constatat faptul că, în cazul utilizării instalaţiilor automate de
stingere, concentraţia de bioxid de carbon scade în comparaţie cu
situaţia fără instalaţii de stingere, dar nu semnificativ; pe de altă parte
însă, temperatura din zona incendiată scade semnificativ, iar scăderea
temperaturii favorizează acţiunea de intervenţie a serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
125
Pe parcursul efectuării cercetărilor descrise in teza de faţă, autorul
consideră că a avut o serie de contribuţii personale originale prin care şi-a adus
aportul, pe de o parte, la ridicarea gradului de cunoaştere al domeniului abordat
şi, pe de altă parte, la ridicarea nivelului calitativ al cercetărilor care se fac în
acest domeniu. Astfel:
- Rezultatele simulărilor realizate au condus la stabilirea unor coeficienţi
necesari în identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu pentru
construcţii de locuit. Coeficienţii stabiliţi sunt cei care privesc
propagarea fumului, toxicitatea materialelor, siguranţa căilor de
evacuare, precum şi cei privind instalaţiile de stingere.
- Coeficienţii menţionaţi mai sus au fost adaptaţi la metoda SIA a
societăţii elveţiene de ingineri şi arhitecţi - Method for fire safety
evaluation.
- Pe baza metodei de mai sus, care înglobează şi coeficienţii determinaţi
în urma simulărilor, autorul a elaborat un proiect de act normativ,
”Ghid de identificare şi evaluare de risc de incendiu pentru construcţii
de locuit”, prezentat în anexa nr. 13. După consultarea structurilor de
resort, Ghidul poate fi promovat pentru aprobare de către Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ghidul este util in primul rând
proiectanţilor si constructorilor dar si societăţilor de asigurări atunci
când stabilesc indicatorii care se iau în calcul la stabilirea primelor de
asigurare sau evaluatorilor de risc de incendiu atunci când sunt
solicitaţi de administraţiile de proprietari. In plus, pe baza analizei
câmpurilor de temperatură şi a concentraţiei de gaze toxice pentru
organism, conducătorul echipei de salvare, evacuare sau stingere poate
să stabilească modul în care se poate realiza prima intervenţie, cu
riscurile pe care acesta le impune.
- Autorul a realizat un studiu preliminar privind densitatea reală de
sarcină termică existentă în cadrul construcţiilor de locuit. Acesta
poate face obiectul unor studii ulterioare, care să includă un număr mai
mare de apartamente, clădiri de locuit cu mai multe niveluri şi chiar
mai multe camere în cadrul aceluiaşi apartament.
- Studiul a relevat faptul ca dotările obişnuite existente în prezent nu
asigură evacuarea fumului, în raport cu rapiditatea cu care se propagă
acesta pe casa scării şi propune adoptarea unor soluţii precum
realizarea unor suprafeţe vitrate sau prevederea unor trape speciale de
evacuare în holurile caselor de scări.
- Studiul demonstrează eficienţa instalaţiilor de stingere automate, cu o
menţiune specială pentru cele de ceaţă artificială şi relevă importanţa
dotării locuinţelor cu astfel de instalaţii care ar reduce mult numărul de
victime colaterale, adică persoane situate la nivelurile superioare
locului focarului (de exemplu, în foarte multe situaţii, persoanele
decedate s-au aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, aspect ce nu le-a
mai permis să fie conştiente de necesitatea evacuării şi anunţării
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
126
eventualilor colocatari, instalaţia de stingere, acţionând în mod
automat, putându-i salva).
Pornind de la cercetările efectuate şi de la concluziile la care s-a ajuns,
autorul consideră că, în viitor, sunt necesare şi posibile următoarele:
A. Formarea investigatorilor de cauze probabile de incendiu din rândul
personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, experţilor de pe
lângă instanţe autorizaţi pentru cercetarea proceselor pirogene şi incendii,
specialiştilor criminalişti din cadrul Poliţiei Române, precum şi al specialiştilor
utilizaţi de către societăţile de asigurări pentru pagubele produse în incendii;
B. Modificarea şi completarea normativului P118/99 privind siguranţa la
foc a construcţiilor privind modul de realizare, alcătuire şi conformare la foc a
căilor de evacuare;
C. Emiterea unor puncte de vedere pentru îmbunătăţirea Metodologiei
MBS (Management, Bulding, Systems) privind securitatea la incendiu a
hotelurilor, document elaborat de HOTREC (Asociaţia Hotelurilor,
Restaurantelor şi Cafenelelor din Europa), în ceea ce priveşte dotarea hotelurilor
cu mai mult de 4 etaje cu instalaţii de stingere automate cu ceaţă de apă;
D. Modificarea şi completarea normativului NP086/05 – Normativ pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, în
sensul obligativităţii prevederii la construcţii colective de locuit cu mai mult de
8 etaje, a instalaţiilor de stingere cu ceaţă de apă, precum şi la cele care sunt
mansardate, indiferent de numărul de etaje;
E. Modificarea şi completarea ghidurilor de identificare şi evaluare a
riscului de incendiu elaborate până în prezent, în sensul introducerii unor
coeficienţi pertinenţi în ceea ce priveşte siguranţa căilor de evacuare şi cei
referitori la asigurarea intervenţiei;
F. Elaborarea de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a
unei proiect de ghid de identificare şi evaluarea a riscului de incendiu pentru
construcţiile de locuit colective, pe baza concluziilor rezultate, după modelul din
prezenta lucrare. Acest ghid se va dovedi un instrument util pentru proiectanţi,
asociaţii de proprietari, societăţi de asigurări;
G. Modificarea şi completarea Normativului privind proiectarea clădirilor
de locuinţe – NP 016/97;
H. Abordarea activităţii de cercetare a cauzelor probabile de incendiu pe
principii ştiinţifice, astfel încât toate soluţiile să poată fi analizate şi dovedite
atât teoretic cât şi practic.
I. Impunerea în cadrul expertizelor a unui fundament ştiinţific pentru
soluţiile propuse.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
127
BIBLIOGRAFIE
ANTON V., POPOVICIU M., FITERO I - Hidraulica şi maşini
hidraulice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
ANTON, A. – Reţele hidraulice: calcul, optimizare şi siguranţă.
Monografie. Timişoara. Editura Orizonturi Universitare, 2001.
BERBENTE C., ZANCU S., MITRAN S - Metode Numerice, Editura
tehnică, Bucureşti 1997.
BĂLULESCU P., CRĂCIUN I. - Agenda pompierului, Bucureşti, 1993.
BĂLULESCU P. – Stingerea Incendiilor, Editura Tehnică, Bucureşti
1981.
BLAIR J. Stratton - Determining Flame Height And Flame Pulsation
Frequency And Estimating Heat Release Rate From 3D Flame
Reconstruction, Fire Engineering Research Report 05/2 July 2005.
BOTIS Marius-Florin, Metoda elementelor finite - Braşov: Editura
Universităţii "Transilvania", 2005.
BRATER F.G., KING W.H., McGraw-Hill - Handbook of hydraulics,
New York , 1976.
BURLACU I., CAVAROPOL D., Spacing of fire sprinklers under pitched
roofs, Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională a
Facultăţii de Pompieri, Ediţia a V-a, Bucureşti, 2002, Editura MATRIX
ROM, pag 142-149.
BURLACU L., VERDEŞ M., CAVAROPOL D. – Sisteme cu
generatoare de aerosoli pentru stingerea incendiilor - „Instalaţii pentru
construcţii şi economia de energie” – Agapia – Neamţ, 4-5 iulie 2001 –
Editura Cermi, pag.57-60.
CALOTĂ S., POPA Ghe., SORESCU G., DOLHA S. – Cercetarea
cauzelor de incendiu. Aspecte teoretice şi practice, 2010, Editura
Universul Juridic, Bucureşti.
CALOTĂ S., VALE I. - Noul sistem de euroclase de performanţe de
reacţie la foc ale produselor pentru construcţii, Buletinul pompierilor nr.
1 (7)/2002. Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor.
CALOTĂ S., VALE I. - Noul sistem european de clasificare a produselor
pentru construcţii în funcţie de performanţele de rezistenţă la foc ale
acestora, Buletinul pompierilor nr. 1 (7)/2002. Editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
CALOTĂ S., TEMIAN G., ŞTIRU V., DUDUC G., GOLGOJAN I.P. –
Manualul pompierului – Editura Imprimeriei de Vest, Oradea 2009.
CAVAROPOL D., BURLACU L. - Jeturi de fluid bifazice - Conferinţa
Instalaţii pentru Construcţii şi Economia de Energie - Iaşi, 1998, pag.75-
81.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
128
CAVAROPOL D. - Incendii în spaţii închise, Academia de Poliţie
“Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Pompieri, SIGPROT 2011.
CAVAROPOL D. – Hidraulica pentru pompieri, Editura Printech,
Bucureşti, 2008.
CAVAROPOL D., POPESCU G., PAVEL D. - Elemente de fenomen
referitoare la utilizarea jeturilor de apă. Curgerea liberă cu frecare a
jeturilor şi intervenţia pentru stingerea incendiilor, 10–th. Scientific
Conference with International participation-SIGPROT 2007.
CAVAROPOL D., PAVEL D.I. - Efectele termice ale sprayurilor de apă
asupra echipamentelor de protecţie, SIGPROT 2006, pag.91-100.
CAVAROPOL D., DARIE E., ANGHEL I. - Simularea numerică a unui
incendiu într-o clădire cu structură uşoară, pag.101-109, SIGPROT
2006, Bucureşti.
CAVAROPOL D., BURLACU L., ŞERBAN M. - Aspecte privind
instalaţiile de stingere tip Sprinkler cu preacţionare, pag. 237-243,
Conferinţa tehnico-ştiinţifică Instalaţii pentru construcţii şi economia de
energie, Iaşi 2006, editura CERMI.
CAVAROPOL D., PAVEL D., CONSTANTINESCU C., CĂPĂŢÂNĂ
F., Utilizarea ceţii de apă în stingerea incendiilor, Bucureşti, SIGPROT
2005, pag. 51-59.
CAVAROPOL D., ANGHEL I. - Sistemul de protecţie la incendiu cu
inergen, Sesiunea de comunicări ştiinţifice ,Editura Printech , Bucureşti
2004, pag.135-143.
CAVAROPOL D., BURLACU L. - Sisteme de declanşare rapidă a
instalaţiilor de combatere cu apă a incendiilor, Sesiunea de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională a Facultăţii de Pompieri, Ediţia
2003, pag 204-208.
CAVAROPOL D. – Instalaţii de stingere cu apă – aspecte privind
evoluţia normativă - Conferinţa tehnico-ştiinţifică - „Instalaţii pentru
construcţii şi economia de energie” – Agapia – Neamţ, 4-5 iulie 2002 –
Editura Cermi , pag.121-124.
CAVAROPOL D., DAMIAN R., SANDU L. – Elemente de hidraulică
aplicată, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002.
CAVAROPOL D. – Elemente de dinamica jeturilor de fluid folosite la
stingerea incendiilor”, Editura Printech, Bucureşti, 2002.
CAVAROPOL D., - Instabilitatea jeturilor de lichid în aer. Influenţa
lungimilor de undă critice asupra destrămării jeturilor laminare şi
turbulente - Conferinţa Instalaţiile pentru construcţii şi confortul
ambiental - Ed. a IX-a cu participare international - Timişoara, aprilie
2000, pag 131-138.
CAVAROPOL D., BURLACU L - Consideraţii asupra proiectării
asistate de calculator a sistemelor de stingere tip sprinkler - Conferinţa
Instalaţii pentru Construcţii şi Economia de Energie”, Ediţia a IX-a cu
participare internaţională”, Iaşi, iulie 1999, pag. 430-436.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
129
CAVAROPOL D., BURLACU L. - Influenţa agenţilor de stingere asupra
dinamicii jeturilor de lichid în gaz. Conferinţa Instalaţii Pentru
Construcţii şi Economia de Energie”-ediţia a IX-a cu participare
internaţională, ”, Iaşi, iulie 1999, pag. 437-445.
CAVAROPOL D. - Dinamica jeturilor de spumă folosite în intervenţiile
la incendii de produse petroliere - A VI-a Conferinţă omagială -
„Eficienţă, confort, conservarea energiei şi protecţia mediului” –
Bucureşti, 1999, pag. 121-128.
CHISĂLIŢĂ A. - Numerical Analysis, Universitatea Tehnică Cluj-
Napoca, Cluj-Napoca, 2002.
CIOC D. – Hidraulica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
CIORNEI A. – Cum concepem construcţile civile, Editura Junimea, Iaşi,
2000;
Colectiv de autori. Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România –
Manualul de Instalaţii. Instalaţii Sanitare. Editura ARTECNO, Bucureşti
2010.
DAMIAN. R., CAVAROPOL D. - Dinamica jeturilor turbulente de lichid
în gaz, folosite la stingerea incendiilor - a II-a sesiune Ştiinţifică a
Facultăţii de Pompieri-Siguranţa şi protecţia la foc-Protecţia mediului,
Bucureşti, 1999, pag.88-95.
DAMIAN. R., CAVAROPOL D. - Modelarea instabilităţii jeturilor de
lichid în gaz – „Conferinţa Sisteme hidraulice sub presiune” -, Bucureşti,
iunie 1999, pag.399-407.
DRAGOTĂ I., PETREHUŞ V. – Metode numerice pentru ecuaţii
diferenţiale, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara 2002.
FLUCUŞ I., CAVAROPOL D., MANUEL Ş. – Sisteme moderne de
stingere a incendiilor - Conferinţa tehnico-ştiinţifică - „Instalaţii pentru
construcţii şi economia de energie” – Agapia – Neamţ, 4-5 iulie 2002 –
Editura Cermi, pag.129-135.
FLUCUŞ I., PÂRLOG C.R., ŞERBU T., CAVAROPOL D. - Protecţia
vieţii, bunurilor şi mediului prin sisteme şi produse noi de stingere a
incendiilor - Conferinţa „Instalaţiile pentru construcţii şi confortul
ambiental” - Ed. a IX-a cu participare internaţională-Timişoara, aprilie
2000, pag. 140-148.
FLUCUŞ I., CAVAROPOL D., ŞERBAN M. - Cazuri particulare de
amplasare a capetelor sprinkler - Sesiunea Ştiinţifică Protecţia la foc a
construcţiilor şi instalaţiilor, Siguranţa utilizatorului şi protecţia mediului,
Bucureşti, 1998, pag.64-70.
HAŞEGAN L., ANTON A. - Machines hydrauliques, 2001, Editura
Matrix Rom, Bucureşti.
GOLGOJAN I.P. - Contribuţii la creşterea siguranţei la incendiu a
clădirilor cu aglomerări de persoane – teză doctorat, UTCB - Facultatea
de Instalaţii;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
130
IAMANDI C., PETRESCU V., DAMIAN R, SANDU L., ANTON A.,
DEGERATU M. - Hidraulica Instalaţiilor - Elemente de calcul şi
aplicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.
IAMANDI C., PETRESCU V., DAMIAN R., SANDU L., ANTON A. -
Hidraulica Instalaţiilor- vol II, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.
IAMANDI C., PETRESCU V. - Mecanica Fluidelor, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
KARLSSON B. and J QUINTIERE - Enclosure Fire Dynamics, CRC
press LLC, 2000.
LEONĂCHESCU N. – Termotehnică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1981.
LUCA O., TATU G. – Enviromental impact of free surface flows –
evaluation and protection, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara
2002.
McGrattan K., Hostikka S., Floyd J., Baum H., Rehm R., Mell W.,
McDermott R. – Fire Dynamics Simulator (Version 5) Technical
Reference Guide Volume 1: Mathematical Model, NIST Special
Publication 1018-5, SUA, 2008
POPA M. - Metode cu algebre la sisteme diferentiale - Piteşti: The Flower
Power, 2004.
ROBESCU D.N. - Fiabilitatea proceselor, instalaţiilor şi echipamentelor
de tratare şi epurare a apelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.
ROBESCU D., ROBESCU Diana, Dinamica fluidelor polifazate şi
nenewtoniene, Curs Lito, UPB Bucureşti, 1991.
ROBESCU D., FLOREA J., PETROVICI T., STAMATOIU D.,
Dinamica fluidelor polifazate şi aplicaţiile ei tehnice. Editura Tehnică
Bucureşti, 1987.
ROBESCU D.N. - Fluide polifazate, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.
ROBESCU D.N. - Wastewater treatment. Technologies, installations and
equipment, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2001.
ROBESCU D.N. - Tehnologii, instalaţii şi echipamente pentru epurarea
apei, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.
ROBESCU Dan, SZABOLCS Lanyi, ROBESCU Diana,
CONSTANTINESCU I., Fluide polifazate, Editura Tehnică Bucureşti,
2000.
ROBESCU D., ROBESCU Diana, Dinamica fluidelor polifazate,
transport hidropneumatic. Îndrumător de laborator, UPB, 1994.
SORESCU G. - Riscuri posibile în cazul neimplementării unui sistem
eficient de securitate la incendiu – WORKSHOP – Securitatea la
incendiu, subiect fierbinte în activitatea de facility management, organizat
de ROFMA, Bucureşti, 2012.
SORESCU G. (Colectiv de autori) – Manual de curs Proiectant sisteme de
securitate – Editat de Asociaţia Română pentru Tehnică de Securitate
Bucureşti, 2012.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
131
SORESCU G. (Colectiv de autori) – Manual de curs Inginer sisteme de
securitate – Editat de Asociaţia Română pentru Tehnică de Securitate
Bucureşti, 2010.
SORESCU G. (Colectiv de autori) – Manual de curs Tehnician sisteme de
detecţie, supraveghere video şi control acces – Editat de Asociaţia
Română pentru Tehnică de Securitate Bucureşti, 2010.
SORESCU G. - Evaluarea riscului de incendiu în România - Lucrările
conferinţei internaţionale Fire risk in Europe – Newcastle, Marea
Britanie, 2010.
SORESCU G., VIŞAN E. – Prevenirea incendiilor în România - Lucrările
conferinţei internaţionale privind reglementarea prevenirii incendiilor
organizată de Academia pentru Situaţii de Urgenţă din Sankt Petersburg,
Federaţia Rusă, 2010.
SORESCU G., TATU G. – Protecţia locuinţelor individuale, o necesitate.
Lucrările celei de a-XII-a Conferinţă a Facultăţii de Instalaţii – ”Confort,
eficienţă, conservarea energiei şi protecţiei mediului”, Bucureşti, 2005.
TATU, G. – Hydraulic Transients. Lecture Notes, Civil Engineering
Institute of Bucharest, 1994;
TATU G. - Sisteme hidraulice în regim tranzitoriu, Bucureşti, 1995.
TATU G. - Maşini hidraulice - Note de curs, 1992, UTCB.
TRÂMBIŢAŞ R.T. - Analiză numerică - O introducere bazată pe
MATLAB, Editura Presa Universitară Clujeană, 2005.
VALE I. – Consideraţii privind siguranţa la foc a clădirilor civile şi
instalaţiilor aferente acestora, Teză de doctorat, Bucureşti 2004.
*** - Buletinul Pompierilor Nr. 1(7) / 2002, Editura Ministerului de
Interne.
*** - „SIGPROT – 2001” – Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice a
Facultăţii de Pompieri, ediţia a IV-a, Bucureşti, Editura Ministerului de
Interne.
ALTE TITLURI SAU REGLEMENTĂRI DE SPECIALITATE, INTERNE ŞI
INTERNAŢIONALE
Directiva 89/106/CEE referitoare la produsele pentru construcţii.
Decizia Comisiei Europene nr. 96/603/CE din 04.10.1996 privind
stabilirea listei produselor încadrate în clasa A – fără contribuţie la foc.
Decizia Comisiei nr. 00/147/CE din 08.02.2000 referitoare la clasificarea
performanţelor de reacţie la foc ale produselor pentru construcţii.
Decizia Comisiei nr. 00/367/CE din 03.05.2000 cu privire la clasificarea
performanţelor de rezistenţă la foc ale produselor pentru construcţii.
Decizia Comisiei nr. 00/605/CE din 26.09.2000 cu privire la
performanţele la incendiu din exterior ale învelitorilor de acoperiş.
*** - Computer Applications in Hydraulic Engineering, Editura Haestad
Press.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
132
*** - Colecţia de STAS-uri a României.
*** - Colecţia publicaţiei “Buletinul Pompierilor”.
SR EN ISO 13943:2011 – Fire Safety. Vocabulary.
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
O.M.I.R.A. nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei de identificare,
evaluare şi control al riscurilor de incendiu, cu modificările şi
completările ulterioare.
Normativul de siguranţă la foc a construcţilor şi instalaţiilor P-118/99.
Hotărârea Guvernului României nr. 1739/2006 pentru aprobarea
categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi autorizării
din punct de vedere al securităţii la incendiu, publicat în Monitorul Oficial
al României nr. 995 din 13 decembrie 2006.
NFPA 921/2001 - Guide for Fire and Explosion Investigations, National
Institute for Standards and Technology, SUA, 2001.
ISO/TS 16732:2005(E) – Fire safety engineering – Guidance on fire risk
assessment.
SIA – Societe´ Suisse des Ingenieurs et des Architetes - Method for fire
safety evaluation. Zurich, Swiss: Documentation SIA 81, 1984.
CFPA Europe Guidelines - Introduction to qualitative fire risk assesments
– CFPA-E no 4:2010F.
Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc la săli
aglomerate - indicativ GT-030-01, aprobat prin Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.613/2001.
Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc pentru
clădiri din domeniul sănătăţii - indicativ GT-049-02, aprobat prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 2.003/2002.
Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc pentru
cămine de bătrâni şi persoane cu handicap - indicativ GT-050-02, aprobat
prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr.
2.002/2002.
Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor
generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
Manual operaţional pentru intervenţie la incendiu – Îndrumar elaborat de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – www.igsu.ro;
International Assoiation for Arson Investigator – Program online de
formare a investigatorilor la incendiu CFITRAINER.NET,
http://www.cfitrainer.net.
SFPE Handbook of Fire Protection Engineering, National Fire Protection
Association, Quincy, Massachusetts, 3rd edition, 2002.
*** – ISO/TS 16733/2006 Fire safety engineering - Selection of design
fire scenarios and design fires International Organization for
Standardization (ISO), Geneva, Switzerland, 2006.
NFPA 13: Installation of Sprinkler Systems, 2007 edition.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
133
Anexa nr. 1
TABEL CRITERII DE PERFORMANŢĂ LA FOC
Simbol Criterii de apreciere a
performanţei
Descriere
R Capacitatea portantă
Aptitudine a unei structuri sau unui element
de a rezista la acţiuni specificate în timpul
expunerii la foc stabilite cf unor criterii
definite
E Etanşeitatea la foc
Aptitudine a unui element de separare într-o
clădire care, atunci când este expus la foc pe
o faţă, are capacitatea de a împiedica
trecerea flăcărilor şi gazelor fierbinţi sau de
a evita apariţia flăcărilor pe faţa neexpusă
I Izolarea la foc
Aptitudine a unui element de separare într-o
clădire, în cazul expunerii la foc pe o faţă,
de a limita creşterea temperaturii pe faţa
neexpusă sub un nivel specificat
W Radiaţie termică
Radiaţia termică reprezintă emisia de energie în
mediul ambiant, sub forma undelor
electromagnetice, pe care o realizează orice
corp, indiferent de temperatura T la care el se
află
M Acţiunea mecanică --
C Închiderea automată Sistem care asigură închiderea automată a
uşilor
S Etanşeitate la fum
Aptitudine a unui element de separare într-o
clădire care, atunci când este expus la foc pe
o faţă, are capacitatea de a împiedica
trecerea fumului pe faţa neexpusă
P sau PH
Continuitate în alimentare cu
curent electric şi/sau
transmisie de semnal pe
durata incendiului
--
G Rezistenţă la ardere a
funinginei --
K Capacitatea de protecţie la
foc a acoperirilor --
D Durata de stabilitate la
temperatura constanta --
DH Durata de stabilitate la curba
standard temperatura-timp --
F
Funcţionalitatea
ventilatoarelor electrice de
fum şi gazelor fierbinţi
--
B
Funcţionalitatea mijloacelor
de evacuare naturală a
fumului şi gazelor fierbinţi
--
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
134
Anexa nr. 280
CHEK LIST
Identificarea şi evaluarea riscului de incendiu în Marea Britanie
Premises: Date:
This fire risk assessment should identify:
Items which pose a risk of fire within the shop premises
Features of the shop which could place people at risk in the event of a fire
Measures which can be put into place to reduce or eliminate those risks
Hazard Yes/
No
Risk
Level
Low/
Med/
High
Existing precautions and
procedures
Recommendations for
improvement
Date
Done
Signature
IGNITION SOURCES
Smoking taking place on the
premises (maybe upstairs in
private area)
Use of oven for cooking or
other source of ignition
Light bulbs or fittings kept
next to combustible material
Electrical equipment in poor
condition and not maintained
Heating systems in poor
condition & unmaintained
Portable or radiant heaters in
use
Potential for arson
Other ignition sources
COMBUSTIBLE MATERIALS
Combustible materials eg
paper not stored safely
Walls/ceilings have
combustible coverings
Other combustible items
which may pose a significant
threat
Flammable substances are
used/ stored in the shop
Combustible waste is not
correctly managed
PEOPLE AT RISK
Staff members are at risk
from the tasks they carry out
Staff members work alone or
in remote areas
Staff members are untrained
to react quickly to a fire or an
80
Metodă realizată de către Oxfordshire Rural Community Council
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
135
alarm
Some staff members and/or
customers with special needs
are at risk
Some customers cannot react
quickly to a fire or an alarm
Other people living or
working on the premises are
not safe
Other parties cannot react
quickly to a fire alarm and/or
have special needs
ADVERSE STRUCTURAL FEATURES
The premises include features
that could result in
Rapid fire spread, Heat
spread or smoke spread
There are no procedures to
control any changes or
additional hazards in the shop
eg stocking fireworks
FIRE DETECTION AND WARNING
There are no facilities or
arrangements in place for
detecting a fire
There are no arrangem. in
place for giving warning in
case of fire
The detection system does not
give enough warning for
everyone to escape from the
premises
MEANS OF ESCAPE IN CASE OF FIRE
Escape routes are not free of
combustible materials and
obstructions
Escape routes do not lead to a
place of safety
Taking into account reaction
time, not everyone can get to
a place of safety in under
three minutes
Taking into account reaction
time, not everyone in high
risk areas or with only one
escape route can reach a place
of safety or a point where
more than one route is
available in about one minute
Corridors/staircases are not
protected where necessary
Escape routes are not wide
enough
Doors do not open in the
direction of escape
Door fastenings are not easy
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
136
to open without the need for a
key
Escape routes are not signed
using pictograms
Escape routes are not
adequately lit
PROVISION OF FIRE FIGHTING EQUIPMENT
There is no suitable fire
fighting equipment provided
It is not situated on exit
routes or adjacent to exits
Employees are not able to use
the fire fighting equipment
Fire fighting equipment is not
clearly visible & signed
Fire fighting equipment is not
regularly serviced,
maintained and replaced
FIRE EMERGENCY PLAN AND TRAINING
The fire emergency plan does
not include:
Action to be taken by
staff in the event of fire
Evacuation procedures
Arrangements for calling
the fire service
Arrangement to liaise
with emergency services
when an incident occurs
The plan is not clearly
displayed in the shop
Staff & volunteers are not
trained in what to do in a Fire
emergency
RECORDS OF FIRE SAFETY TRAINING AND EQUIPMENT MONITORING
Written records are not kept
of dates of staff & volunteer
training?
Written records are not kept
of safety checks on fire
escape routes
Written records are not kept
of maintenance checks on fire
fighting equipment
The fire risk assessment is not
reviewed and updated
regularly
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
137
Anexa nr. 3
EFECTELE INCENDIULUI
ASUPRA CONSTRUCŢIILOR ŞI UTILIZATORILOR
Nr.
crt. Agenţi
Construcţii şi instalaţii Utilizatori
Acţiuni Efecte Efecte
1 Termici
-degajare de căldură
-degajare de fum, de
gaze fierbinţi şi de alte
produse nocive
-flăcări
-afumare
-încălzire
-termodegradare
-aprindere
-depuneri de
funingine
-deformaţii
-reducerea
rezistenţei
mecanice
-ardere
-instabilitate
-prăbuşire
-intoxicare
-arsuri
-reducerea
vizibilităţii
-impregnarea cu
fum a
îmbrăcămintei
-aprinderea
îmbrăcămintei
-panică
-răniri şi alte
traumatisme
2 Chimici
-substanţe şi produşi de
ardere combustibili sau
explozivi
-apa din substanţele
stingătoare
suplimentară
-aprindere
-explozie
-încărcare
suplimentară
-şoc termic
-reacţii chimice
-explozii
-intensificarea
arderii
-instabilitate
-prăbuşire
-deformaţii
-deteriorarea
etanşeităţii
reducerea
rezistenţei
mecanice
-deteriorarea
etanşeităţii
-dislocare
-îngheţ
-instabilitate
-prăbuşire
-intoxicare
-arsuri
-reducerea
vizibilităţii
-panica
-traumatisme
-creşterea
umidităţii aerului
-udare
-reducerea
vizibilităţii
-degerături
-intoxicare
-traumatisme
3 Electromagnetici
-electrici
-radioactivi
-scurtcircuite -noi focare
-contaminare
-electrocutare
-arsuri
-traumatisme
-iradiere
4 Biologici
-viruşi
-bacterii
-animale infectate
-deteriorarea spaţiilor
în care se află agenţi
biologici
-contaminare -infectare
biologică
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
138
Anexa nr. 4
EXEMPLE DE MARI INCENDII ÎN LUME
Loc Data Categorie Eveniment Dimensiune
Roma 64 incendiu în oraş In timpul lui Nero arde o mare parte din
Roma
Londra 1666 incendiu în oraş Incendiul din Londra 13.000 case şi 87
biserici distruse
Hardegsen 1678 incendiu în oraş Incendiul de Crăciun o mare parte din centru
oraşului este distrus.
Hamburg 1842 incendiu în oraş Incendiul din
Hamburg
peste 25 % din oraş
este distrus
Chicago 1871 incendiu în oraş Incendiul din
Chicago
cca. 200 - 300 morţi,
17.000 clădiri distruse
San Francisco 1906 incendiu în oraş Cutremurul din San
Francisco
după cutremur incendiu
700 morţi
Sao Paulo 1974 clădire incendiul casei
Joelma
188 mori, incendiu
izbucnit la etajul 12.
neglijenţă
Bradford 1985 incendiu pe
stadion
la un meci de fotbal
Valley-Parade. 56 morţi, 265 răniţi
Basel 1986 incendiu industrial
Incendiul industrial
din Elveţia si
contaminarea Rinului
mortalitate mare la
peşti
Aeroportul
Internaţional
Düsseldorf
1996 aeroport Incendiul din
Düsseldorf
cauzat de sudură
nesupravegheată 17
morţi, 88 răniţi
Götteborg
29.
Oktober
1998
clădire Incendiu intr-o
discotecä 63 morţi
Tunelul Mont-
Blanc 1999
accident de
circulaţie
Incendiul din Tunelul
Mont-Blanc 39 morţi
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
139
Anexa nr. 5
CODURI DE CULORI FOLOSITE LA MARCAREA SPRINKLERELOR
Codul culorilor :
fiolă
Temperatura
de declanşare
[0C]
Codul culorilor :
element fuzibil
Temperatura
de declanşare
[0C]
Portocaliu
57 – –
Roşu
68 Incolor 68/74
Galben
79 – –
Verde
93 Alb 93/100
Albastru
141 Albastru 141
Mov
182 Galben 182
Negru
204/260 Roşu 227
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
140
Anexa nr. 6
FIŞĂ TEHNICĂ CAP SPRINKLER81
81
http://www.sigura.ro/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
141
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
142
Anexa nr. 7
EFECTELE CO ŞI CO2 ASUPRA ORGANISMULUI 82
Reacţia asupra organismelor Monoxide de carbon CO Dioxid de carbon CO2
Pierderea cunoştinţei Incolor, fără gust, fără miros
Efect Scăderea conţinutului de
oxigen din organism,
deoarece CO se asociază
de 250 de ori mai rapid cu
hemoglobina decât
oxigenul din aer
Creşterea ritmului
respiratoriu
↓
Creşterea tensiunii
sanguine
↓
Paralizie respiratorie
↓
Urmare: paralizia
respiratorie
Urmare: sufocare
Leşin / pierderea cunoştinţei Interval de creştere a
concentraţiei
8 la 10 %Vol.
2 la 3 minute
Moarte prin sufocare Interval de creştere a
concentraţiei
0,1 la 0,2 vol.%
după 3 minute
Interval de creştere a
concentraţiei
0,3 la 0,5 vol.%
în câteva minute
20%Vol.
în câteva minute
Efect Afectarea creierului şi a inimii
82
Soricuţ C. - Manual curs Proiectant sisteme de securitate
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
143
Anexa nr. 8
PROGRAM SIMULARE INCENDIU ÎNTR-O CAMERA
&HEAD CHID='room_fire', TITLE='ATF Room Fire Test' /
&MESH IJK=52,54,24, XB=0.0,5.2,-0.8,4.6,0.0,2.4 /
&TIME T_END=600 /
&MISC SURF_DEFAULT='WALL' /
&REAC ID = 'POLYURETHANE'FYI = 'C_6.3 H_7.1 N O_2.1, NFPA
Handbook, Babrauskas' SOOT_YIELD = 0.10 N = 1.0 C = 6.3 H = 7.1 O = 2.1 /
&SURF ID='BURNER', HRRPUA=1000., COLOR='RASPBERRY' /
&MATL ID = 'FABRIC' FYI = 'Properties completely fabricated'
SPECIFIC_HEAT = 1.0 CONDUCTIVITY = 0.1 DENSITY = 100.0
N_REACTIONS = 1 NU_FUEL = 1. REFERENCE_TEMPERATURE = 350.
HEAT_OF_REACTION = 3000. HEAT_OF_COMBUSTION = 15000. /
&MATL ID = 'FOAM' FYI = 'Properties completely fabricated'
SPECIFIC_HEAT = 1.0 CONDUCTIVITY = 0.05 DENSITY = 40.0
N_REACTIONS = 1 NU_FUEL = 1. REFERENCE_TEMPERATURE = 350.
HEAT_OF_REACTION = 1500. HEAT_OF_COMBUSTION = 30000. /
&MATL ID = 'GYPSUM PLASTER' FYI = 'Quintiere, Fire Behavior'
CONDUCTIVITY = 0.48 SPECIFIC_HEAT = 0.84 DENSITY = 1440. /
&MATL ID = 'CARPET PILE' FYI = 'Completely made up' CONDUCTIVITY
= 0.16 SPECIFIC_HEAT = 2.0 DENSITY = 750. N_REACTIONS = 1
NU_FUEL = 1. REFERENCE_TEMPERATURE = 290.
HEAT_OF_COMBUSTION = 22300. HEAT_OF_REACTION = 2000. /
&SURF ID = 'UPHOLSTERY' COLOR = 'PURPLE' BURN_AWAY = .TRUE.
MATL_ID(1:2,1) = 'FABRIC','FOAM' THICKNESS(1:2) = 0.002,0.1 /
&SURF ID = 'WALL' RGB = 200,200,200 MATL_ID = 'GYPSUM PLASTER'
THICKNESS = 0.012 /
&SURF ID = 'CARPET' MATL_ID = 'CARPET PILE' COLOR = 'KHAKI'
BACKING = 'INSULATED' THICKNESS = 0.006 /
&OBST XB= 1.50, 3.10, 3.80, 4.60, 0.00, 0.40 /
&OBST XB= 1.50, 3.10, 3.80, 4.60, 0.40, 0.60, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Couch, seat cushions
&OBST XB= 1.30, 1.50, 3.80, 4.60, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Couch, armrest
&OBST XB= 3.10, 3.30, 3.80, 4.60, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Couch, armrest
&OBST XB= 1.50, 3.10, 4.40, 4.60, 0.60, 1.20, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Couch, back cushions
&VENT XB= 2.50, 2.60, 4.30, 4.40, 0.60, 0.60, SURF_ID='BURNER' / Ignition
source on couch
&OBST XB= 4.00, 4.60, 3.80, 4.60, 0.00, 0.40 /
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
144
&OBST XB= 4.00, 4.60, 3.80, 4.60, 0.40, 0.60, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, back corner, seat cushion
&OBST XB= 3.80, 4.00, 3.80, 4.60, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, back corner, right armrest
&OBST XB= 4.60, 4.80, 3.80, 4.60, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, back corner, left armerest
&OBST XB= 4.00, 4.60, 4.40, 4.60, 0.60, 1.20, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, back corner, back cushion
OBST XB= 1.60, 3.00, 2.80, 3.60, 0.40, 0.60, SURF_ID='SPRUCE' / Table
&OBST XB= 0.00, 0.80, 2.00, 2.60, 0.00, 0.40 /
&OBST XB= 0.00, 0.80, 2.00, 2.60, 0.40, 0.60, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, left wall, seat cusion
&OBST XB= 0.00, 0.80, 1.80, 2.00, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, left wall, right armrest
&OBST XB= 0.00, 0.80, 2.60, 2.80, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, left wall, left armrest
&OBST XB= 0.00, 0.20, 2.00, 2.60, 0.00, 0.90, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Chair, left wall, back cushion
&OBST XB= 1.80, 3.80, 0.00, 1.00, 0.00, 0.20, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Futon on floor?
&OBST XB= 2.00, 2.40, 1.60, 2.00, 0.00, 0.40 /
&OBST XB= 2.00, 2.40, 1.60, 2.00, 0.40, 0.60, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Small chair, room center, seat cushion
&OBST XB= 1.80, 2.00, 1.60, 2.00, 0.00, 0.80, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Small chair, room center, left armrest
&OBST XB= 2.40, 2.60, 1.60, 2.00, 0.00, 0.80, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Small chair, room center, right armrest
&OBST XB= 1.80, 2.60, 1.40, 1.60, 0.00, 0.80, SURF_ID='UPHOLSTERY' /
Small chair, room center, back cushion OBST XB= 4.40, 5.20, 1.00, 2.00, 0.00,
0.80, SURF_ID='SPRUCE' / TV cart?
&OBST XB= 0.00, 5.20, -0.20, 0.00, 0.00, 2.40 / Front wall
&HOLE XB= 4.00, 4.90, -0.20, 0.00, 0.00, 2.00 / Door
&VENT MB='YMIN',SURF_ID='OPEN' /
&VENT XB=0.00,5.20,0.00,4.60,0.00,0.00, SURF_ID='CARPET' /
&BNDF QUANTITY='GAUGE HEAT FLUX' /
&BNDF QUANTITY='WALL TEMPERATURE' /
&BNDF QUANTITY='BURNING RATE' /
&SLCF PBX=2.60, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&SLCF PBX=2.60, QUANTITY='HRRPUV' / Heat Release Rate per Unit
Volume &SLCF PBX=2.60, QUANTITY='MIXTURE FRACTION' /
&SLCF PBX=4.45, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&SLCF PBX=4.45, QUANTITY='HRRPUV' / Heat Release Rate per Unit
Volume &SLCF PBX=4.45, QUANTITY='MIXTURE FRACTION' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,2.1, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,1.8, QUANTITY='TEMPERATURE' /
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
145
&DEVC XYZ=2.6,2.3,1.5, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,1.2, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,0.9, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,0.6, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,2.1, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,1.8, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,1.5, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,1.2, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,0.9, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=4.5,0.3,0.6, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,2.1, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,1.8, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,1.5, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,1.2, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,0.9, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=0.3,4.3,0.6, QUANTITY='TEMPERATURE' /
&DEVC XYZ=2.6,2.3,-.01, QUANTITY='RADIATIVE FLUX', IOR=3 /
&TAIL /
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
146
Anexa nr. 9
TABEL CU DENSITĂŢILE DE SARCINĂ TERMICĂ
ÎN IMOBILUL ANALIZAT
Ap. Supraf.
Masa Sarcina termica
Densit
hartie textile lemn mase
plastice cabluri vopseluri sarcina term.
mp Kg Kg Kg Kg Kg Kg MJ Mj/mp
1 36 40 600 800 125 8 4 30879,5 857,8
2 36 65 550 775 110 7 1 29005,7 805,7
3 30 100 700 600 115 5 1 28612,5 953,8
4 30 120 740 615 80 6 1 28716,7 957,2
5 36 80 660 750 85 7 0 29567 821,3
6 36 65 400 770 90 7 1 25794,5 716,5
7 30 90 600 700 94 6 0 28006 933,5
8 30 140 800 620 76 5 1 29873 995,8
9 36 30 750 790 65 7 0 30444 845,7
10 36 120 700 775 74 8 1 31063,7 862,9
11 30 100 600 700 86 6 1 27996 933,2
12 30 40 550 575 93 7 1 24241,25 808,0
13 36 55 750 750 112 4 1 31533,5 875,9
14 36 70 650 775 142 5 1 31656,7 879,4
15 30 65 850 650 123 6 7 32585 1086,2
16 30 60 780 620 84 8 1 28891 963,0
17 36 75 580 750 76 9 0 28012,5 778,1
18 36 100 700 775 93 10 2 31664,2 879,6
19 30 90 660 660 92 8 0 28267 942,2
20 30 80 720 650 87 8 0 28747 958,2
Medie 29277,8 892,7
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
147
Anexa nr. 10
PROGRAM SIMULARE INCENDIU IN BLOC
&TIME T_END=540.00/
&MESH ID='MESH', IJK=176,128,20, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,0.00,2.40/
&MESH ID='MESH02', IJK=44,32,12, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,2.40,9.60/
&PART ID='Tracer',
MASSLESS=.TRUE.,
COLOR='BLACK',
AGE=60.00/
&REAC ID='POLYURETHANE',
FYI='NFPA Babrauskas',
C=6.30,
H=7.10,
O=2.10,
N=1.00,
SOOT_YIELD=0.1000/
&MATL ID='YELLOW PINE',
FYI='Quintiere, Fire Behavior - NIST NRC Validation',
SPECIFIC_HEAT=2.85,
CONDUCTIVITY=0.1400,
DENSITY=640.00/
&MATL ID='GYPSUM',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.09,
CONDUCTIVITY=0.1700,
DENSITY=930.00/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Caution: Reaction Rate Not Validated, remaining data from Jukka Hietaniemi, et al.,
"FDS simulation of fire spread..."',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_RATE=0.1000,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='sursa',
COLOR='RED',
HRRPUA=1.0000000E003/
&SURF ID='lemn',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_spruce.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.67,
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
148
TEXTURE_HEIGHT=2.44,
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='gypsum',
COLOR='GRAY 60',
MATL_ID(1,1)='GYPSUM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0130/
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BURN_AWAY=.TRUE.,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000,
PART_ID='Tracer'/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=899.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=900.25, F=1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=799.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=800.25, F=1.00/
&DEVC ID='THCP', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,2.10/
&DEVC ID='THCP02', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,4.50/
&DEVC ID='THCP0202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,4.50/
&DEVC ID='THCP020202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,4.50/
&DEVC ID='THCP0203', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,4.50/
&DEVC ID='THCP03', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,1.50/
&DEVC ID='THCP04', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,6.90/
&DEVC ID='THCP0402', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,6.90/
&DEVC ID='THCP040202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,6.90/
&DEVC ID='THCP0403', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,6.90/
&DEVC ID='THCP05', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,9.30/
&DEVC ID='THCP0502', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,9.30/
&DEVC ID='THCP050202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,9.30/
&DEVC ID='THCP0503', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,9.30/
&DEVC ID='THCP06', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,2.10/
&DEVC ID='THCP0602', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,2.10/
&DEVC ID='THCP07', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,2.10/
&DEVC ID='TIME', QUANTITY='TIME', XYZ=0.00,0.00,0.00/
&CTRL ID='CTRL', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='TIME'/
&CTRL ID='CTRL2', FUNCTION_TYPE='ANY', LATCH=.FALSE.,
INPUT_ID='CTRL','CTRL3'/
&CTRL ID='CTRL3', FUNCTION_TYPE='ALL', LATCH=.TRUE., INPUT_ID='CTRL4'/
&CTRL ID='CTRL4', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL4_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='THCP03'/
&HOLE XB=9.50,11.50,-0.3000,0.1000,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ usa
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,2.20,2.50/ Hole
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,7.10,7.30/ Hole[1]
&HOLE XB=8.00,10.00,10.20,13.80,4.70,4.90/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
149
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,0.00,2.00/ usa scara
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,2.40,4.40/ usa scara[1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,4.80,6.80/ usa scara[2]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,7.20,9.20/ usa scara[3]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
150
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,8.00,9.00/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL2'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1][1]
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,2.40,2.40, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste parter
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,4.80,4.80, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et 1
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,7.20,7.20, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et. 2
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,0.00,0.2000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,0.2000,0.4000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,0.4000,0.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,0.60,0.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,0.80,1.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,1.00,1.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,1.20,1.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,1.40,1.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,1.60,1.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,1.80,2.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,2.00,2.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,2.20,2.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,4.80,5.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,5.00,5.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,5.20,5.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,5.40,5.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,5.60,5.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,5.80,6.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,6.00,6.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,6.20,6.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,6.40,6.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,6.60,6.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,6.80,7.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,7.00,7.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=8.00,10.00,13.50,13.80,2.40,2.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=8.00,10.00,13.20,13.50,2.60,2.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=8.00,10.00,12.90,13.20,2.80,3.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=8.00,10.00,12.60,12.90,3.00,3.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=8.00,10.00,12.30,12.60,3.20,3.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=8.00,10.00,12.00,12.30,3.40,3.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=8.00,10.00,11.70,12.00,3.60,3.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
151
&OBST XB=8.00,10.00,11.40,11.70,3.80,4.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=8.00,10.00,11.10,11.40,4.00,4.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=8.00,10.00,10.80,11.10,4.20,4.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=8.00,10.00,10.50,10.80,4.40,4.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=8.00,10.00,10.20,10.50,4.60,4.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=6.00,6.00,2.00,7.65,0.00,9.40, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/ wall
interior
&OBST XB=15.00,15.00,2.00,7.70,0.00,9.60, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/
wall interior[1]
&OBST XB=0.00,3.50,2.00,2.80,1.20,1.40, SURF_ID='gypsum'/ etajera
&OBST XB=0.00,3.50,2.30,2.50,0.00,1.20, COLOR='INVISIBLE', SURF_ID='gypsum'/
interior wall
&OBST XB=6.00,7.80,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie
&OBST XB=6.00,7.80,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1][1]
&OBST XB=15.00,15.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction
&OBST XB=6.00,6.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction[1]
&OBST XB=1.20,2.40,4.80,6.00,0.00,1.20, SURF_ID='Upholstery'/ pad
&OBST XB=8.00,13.00,9.00,9.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ perete casa scara
&OBST XB=0.00,3.50,2.30,2.50,0.00,1.20, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/
interior wall[1]
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,-0.0733,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=7.80,8.00,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,13.20,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,22.00,7.63,7.83,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=0.00,8.00,7.43,7.63,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,0.00,2.40, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,2.40,9.60, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH02
&VENT SURF_ID='sursa', XB=1.20,1.80,5.40,6.00,1.20,1.20/ sursa
&VENT SURF_ID='lemn', XB=0.00,22.00,0.00,15.00,0.00,0.00/ podea
&BNDF QUANTITY='WALL TEMPERATURE'/
&ISOF QUANTITY='TEMPERATURE', VALUE=500.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=10.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBZ=9.00/
&SLCF QUANTITY='VELOCITY', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='visibility', PBX=10.00/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MAX',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
152
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MAX', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MEAN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
153
Anexa nr. 11
PROGRAM SIMULARE
STINGERE INCENDIU CU CEAŢĂ DE APĂ
&TIME T_END=420.00/
&MESH ID='MESH', IJK=176,128,20, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,0.00,2.40/
&MESH ID='MESH02', IJK=44,32,12, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,2.40,9.60/
&PART ID='Tracer',
MASSLESS=.TRUE.,
COLOR='BLACK',
AGE=60.00/
&PART ID='Water',
WATER=.TRUE.,
AGE=60.00/
&REAC ID='POLYURETHANE',
FYI='NFPA Babrauskas',
C=6.30,
H=7.10,
O=2.10,
N=1.00,
SOOT_YIELD=0.1000/
&MATL ID='YELLOW PINE',
FYI='Quintiere, Fire Behavior - NIST NRC Validation',
SPECIFIC_HEAT=2.85,
CONDUCTIVITY=0.1400,
DENSITY=640.00/
&MATL ID='GYPSUM',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.09,
CONDUCTIVITY=0.1700,
DENSITY=930.00/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Caution: Reaction Rate Not Validated, remaining data from Jukka Hietaniemi, et al.,
"FDS simulation of fire spread..."',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_RATE=0.1000,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='sursa',
COLOR='RED',
HRRPUA=1.0000000E003/
&SURF ID='lemn',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_spruce.jpg',
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
154
TEXTURE_WIDTH=0.67,
TEXTURE_HEIGHT=2.44,
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='gypsum',
COLOR='GRAY 60',
MATL_ID(1,1)='GYPSUM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0130/
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BURN_AWAY=.TRUE.,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000,
PART_ID='Tracer'/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=899.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=900.25, F=1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=799.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=800.25, F=1.00/
&PROP ID='Default_Water Spray', QUANTITY='SPRINKLER LINK TEMPERATURE',
PART_ID='Water', K_FACTOR=8.56, OPERATING_PRESSURE=7.41/
&DEVC ID='SPRK', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=2.28,1.80,2.28/
&DEVC ID='SPRK02', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=2.28,5.60,2.28/
&DEVC ID='SPRK03', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=4.56,1.80,2.28/
&DEVC ID='SPRK04', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=4.56,5.60,2.28/
&DEVC ID='THCP', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,2.10/
&DEVC ID='THCP02', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,4.50/
&DEVC ID='THCP0202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,4.50/
&DEVC ID='THCP020202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,4.50/
&DEVC ID='THCP0203', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,4.50/
&DEVC ID='THCP03', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,1.50/
&DEVC ID='THCP04', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,6.90/
&DEVC ID='THCP0402', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,6.90/
&DEVC ID='THCP040202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,6.90/
&DEVC ID='THCP0403', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,6.90/
&DEVC ID='THCP05', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,9.30/
&DEVC ID='THCP0502', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,9.30/
&DEVC ID='THCP050202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,9.30/
&DEVC ID='THCP0503', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,9.30/
&DEVC ID='THCP06', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,10.30,2.10/
&DEVC ID='THCP0602', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,10.30,2.10/
&DEVC ID='THCP07', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=17.60,2.30,2.10/
&DEVC ID='TIME', QUANTITY='TIME', XYZ=0.00,0.00,0.00/
&CTRL ID='CTRL', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='TIME'/
&CTRL ID='CTRL2', FUNCTION_TYPE='ANY', LATCH=.FALSE.,
INPUT_ID='CTRL','CTRL3'/
&CTRL ID='CTRL3', FUNCTION_TYPE='ALL', LATCH=.TRUE., INPUT_ID='CTRL4'/
&CTRL ID='CTRL4', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL4_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='THCP03'/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
155
&HOLE XB=9.50,11.50,-0.3000,0.1000,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ usa
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,2.20,2.50/ Hole
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,7.10,7.30/ Hole[1]
&HOLE XB=8.00,10.00,10.20,13.80,4.70,4.90/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,0.00,2.00/ usa scara
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,2.40,4.40/ usa scara[1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,4.80,6.80/ usa scara[2]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,7.20,9.20/ usa scara[3]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
156
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,8.00,9.00/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL2'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1][1]
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,2.40,2.40, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste parter
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,4.80,4.80, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et 1
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,7.20,7.20, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et. 2
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,0.00,0.2000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,0.2000,0.4000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,0.4000,0.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,0.60,0.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,0.80,1.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,1.00,1.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,1.20,1.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,1.40,1.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,1.60,1.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,1.80,2.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,2.00,2.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,2.20,2.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,4.80,5.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,5.00,5.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,5.20,5.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,5.40,5.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,5.60,5.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,5.80,6.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,6.00,6.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,6.20,6.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,6.40,6.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,6.60,6.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,6.80,7.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,7.00,7.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
157
&OBST XB=8.00,10.00,13.50,13.80,2.40,2.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=8.00,10.00,13.20,13.50,2.60,2.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=8.00,10.00,12.90,13.20,2.80,3.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=8.00,10.00,12.60,12.90,3.00,3.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=8.00,10.00,12.30,12.60,3.20,3.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=8.00,10.00,12.00,12.30,3.40,3.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=8.00,10.00,11.70,12.00,3.60,3.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=8.00,10.00,11.40,11.70,3.80,4.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=8.00,10.00,11.10,11.40,4.00,4.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=8.00,10.00,10.80,11.10,4.20,4.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=8.00,10.00,10.50,10.80,4.40,4.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=8.00,10.00,10.20,10.50,4.60,4.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=6.00,6.00,2.00,7.65,0.00,9.40, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/ wall
interior
&OBST XB=15.00,15.00,2.00,7.70,0.00,9.60, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/
wall interior[1]
&OBST XB=0.00,3.50,2.00,2.80,1.20,1.40, SURF_ID='gypsum'/ etajera
&OBST XB=0.00,3.50,2.30,2.50,0.00,1.20, COLOR='INVISIBLE', SURF_ID='gypsum'/
interior wall
&OBST XB=6.00,7.80,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie
&OBST XB=6.00,7.80,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1][1]
&OBST XB=15.00,15.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction
&OBST XB=6.00,6.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction[1]
&OBST XB=1.20,2.40,4.80,6.00,0.00,1.20, SURF_ID='Upholstery'/ pad
&OBST XB=8.00,13.00,9.00,9.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ perete casa scara
&OBST XB=0.00,3.50,2.30,2.50,0.00,1.20, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/
interior wall[1]
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,-0.0733,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=7.80,8.00,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,13.20,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,22.00,7.63,7.83,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=0.00,8.00,7.43,7.63,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,0.00,2.40, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,2.40,9.60, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH02
&VENT SURF_ID='sursa', XB=1.20,1.80,5.40,6.00,1.20,1.20/ sursa
&VENT SURF_ID='lemn', XB=0.00,22.00,0.00,15.00,0.00,0.00/ podea
&BNDF QUANTITY='WALL TEMPERATURE'/
&ISOF QUANTITY='TEMPERATURE', VALUE=500.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=10.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBZ=9.00/
&SLCF QUANTITY='VELOCITY', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='visibility', PBX=10.00/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MAX',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
158
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MAX', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MEAN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
159
Anexa nr. 12
PROGRAM SIMULARE STINGERE INCENDIU CU SPRINKLERE
&TIME T_END=600.00/
&MESH ID='MESH', IJK=132,96,14, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,0.00,2.40/
&MESH ID='MESH02', IJK=44,32,12, XB=0.00,22.00,-1.00,15.00,2.40,9.60/
&PART ID='Tracer',
MASSLESS=.TRUE.,
COLOR='BLACK',
AGE=60.00/
&PART ID='Water',
WATER=.TRUE.,
AGE=60.00/
&REAC ID='POLYURETHANE',
FYI='NFPA Babrauskas',
C=6.30,
H=7.10,
O=2.10,
N=1.00,
SOOT_YIELD=0.1000/
&MATL ID='YELLOW PINE',
FYI='Quintiere, Fire Behavior - NIST NRC Validation',
SPECIFIC_HEAT=2.85,
CONDUCTIVITY=0.1400,
DENSITY=640.00/
&MATL ID='GYPSUM',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.09,
CONDUCTIVITY=0.1700,
DENSITY=930.00/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Caution: Reaction Rate Not Validated, remaining data from Jukka Hietaniemi, et al.,
"FDS simulation of fire spread..."',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_RATE=0.1000,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='sursa',
COLOR='RED',
HRRPUA=1.0000000E003/
&SURF ID='lemn',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_spruce.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.67,
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
160
TEXTURE_HEIGHT=2.44,
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='gypsum',
COLOR='GRAY 60',
MATL_ID(1,1)='GYPSUM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0130/
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BURN_AWAY=.TRUE.,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000,
PART_ID='Tracer'/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=899.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL_RAMP', T=900.25, F=1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=799.75, F=-1.00/
&RAMP ID='CTRL4_RAMP', T=800.25, F=1.00/
&PROP ID='Default_Water Spray', QUANTITY='SPRINKLER LINK TEMPERATURE',
PART_ID='Water', K_FACTOR=71.90, OPERATING_PRESSURE=1.02/
&DEVC ID='SPRK', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=2.28,1.80,2.28/
&DEVC ID='SPRK02', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=2.28,5.60,2.28/
&DEVC ID='SPRK03', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=4.56,1.80,2.28/
&DEVC ID='SPRK04', PROP_ID='Default_Water Spray', XYZ=4.56,5.60,2.28/
&DEVC ID='THCP', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,2.10/
&DEVC ID='THCP02', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=10.20,14.00,2.20/
&DEVC ID='THCP0202', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=10.20,14.00,4.60/
&DEVC ID='THCP0203', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=10.20,14.00,7.00/
&DEVC ID='THCP0204', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=10.20,14.00,9.40/
&DEVC ID='THCP03', QUANTITY='THERMOCOUPLE', XYZ=2.60,2.30,1.50/
&DEVC ID='TIME', QUANTITY='TIME', XYZ=0.00,0.00,0.00/
&CTRL ID='CTRL', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='TIME'/
&CTRL ID='CTRL2', FUNCTION_TYPE='ANY', LATCH=.FALSE.,
INPUT_ID='CTRL','CTRL3'/
&CTRL ID='CTRL3', FUNCTION_TYPE='ALL', LATCH=.TRUE., INPUT_ID='CTRL4'/
&CTRL ID='CTRL4', FUNCTION_TYPE='CUSTOM', RAMP_ID='CTRL4_RAMP',
LATCH=.FALSE., INPUT_ID='THCP03'/
&HOLE XB=9.50,11.50,-0.3000,0.1000,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ usa
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,2.20,2.50/ Hole
&HOLE XB=11.00,13.00,10.20,13.80,7.10,7.30/ Hole[1]
&HOLE XB=8.00,10.00,10.20,13.80,4.70,4.90/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2]
&HOLE XB=7.70,8.10,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,1.00,2.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
161
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1]
&HOLE XB=7.70,8.10,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,0.00,2.00, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,2.40,4.40, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,4.80,6.80, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=12.90,13.30,8.00,9.00,7.20,9.20, CTRL_ID='CTRL'/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2]
&HOLE XB=6.50,7.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,3.90,4.10,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1]
&HOLE XB=6.50,7.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,0.00,2.00/ Hole[1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,2.40,4.40/ Hole[1][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,4.80,6.80/ Hole[2][1][1]
&HOLE XB=13.50,14.50,12.40,12.60,7.20,9.20/ Hole[3][1][1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,0.00,2.00/ usa scara
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,2.40,4.40/ usa scara[1]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,4.80,6.80/ usa scara[2]
&HOLE XB=9.00,11.00,8.90,9.20,7.20,9.20/ usa scara[3]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=17.00,19.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][2]
&HOLE XB=3.00,5.50,14.90,15.10,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2]
&HOLE XB=21.90,22.10,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=21.90,22.10,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1]
&HOLE XB=17.00,19.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
162
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=9.50,12.00,-0.3000,0.00,8.00,9.00/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[1][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[2][1][1]
&HOLE XB=2.00,4.50,-0.3000,0.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ ferestre[3][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,9.00,11.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,0.80,1.80, CTRL_ID='CTRL2'/ fereastra 2[1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,3.20,4.20, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[1][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,5.60,6.60, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[2][1][1]
&HOLE XB=-0.1000,0.1000,4.00,6.00,8.00,9.00, CTRL_ID='CTRL'/ fereastra 2[3][1][1]
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,2.40,2.40, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste parter
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,4.80,4.80, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et 1
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,15.00,7.20,7.20, SURF_ID='gypsum'/ planseu peste et. 2
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,0.00,0.2000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,0.2000,0.4000, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,0.4000,0.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,0.60,0.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,0.80,1.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,1.00,1.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,1.20,1.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,1.40,1.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,1.60,1.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,1.80,2.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,2.00,2.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,2.20,2.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=11.00,13.00,10.20,10.50,4.80,5.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=11.00,13.00,10.50,10.80,5.00,5.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=11.00,13.00,10.80,11.10,5.20,5.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=11.00,13.00,11.10,11.40,5.40,5.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=11.00,13.00,11.40,11.70,5.60,5.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=11.00,13.00,11.70,12.00,5.80,6.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=11.00,13.00,12.00,12.30,6.00,6.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=11.00,13.00,12.30,12.60,6.20,6.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=11.00,13.00,12.60,12.90,6.40,6.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=11.00,13.00,12.90,13.20,6.60,6.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=11.00,13.00,13.20,13.50,6.80,7.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=11.00,13.00,13.50,13.80,7.00,7.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
&OBST XB=8.00,10.00,13.50,13.80,2.40,2.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1
&OBST XB=8.00,10.00,13.20,13.50,2.60,2.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[1]
&OBST XB=8.00,10.00,12.90,13.20,2.80,3.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[2]
&OBST XB=8.00,10.00,12.60,12.90,3.00,3.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[3]
&OBST XB=8.00,10.00,12.30,12.60,3.20,3.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[4]
&OBST XB=8.00,10.00,12.00,12.30,3.40,3.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[5]
&OBST XB=8.00,10.00,11.70,12.00,3.60,3.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[6]
&OBST XB=8.00,10.00,11.40,11.70,3.80,4.00, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[7]
&OBST XB=8.00,10.00,11.10,11.40,4.00,4.20, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8]
&OBST XB=8.00,10.00,10.80,11.10,4.20,4.40, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][1]
&OBST XB=8.00,10.00,10.50,10.80,4.40,4.60, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][2]
&OBST XB=8.00,10.00,10.20,10.50,4.60,4.80, SURF_ID='gypsum'/ treapta1[8][3]
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
163
&OBST XB=6.00,6.00,2.00,7.65,0.00,9.40, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/ wall
interior
&OBST XB=15.00,15.00,2.00,7.70,0.00,9.60, COLOR='GRAY 60', SURF_ID='gypsum'/
wall interior[1]
&OBST XB=0.00,3.50,2.30,2.50,0.00,1.20, COLOR='INVISIBLE', SURF_ID='gypsum'/
interior wall
&OBST XB=6.00,7.80,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie
&OBST XB=6.00,7.80,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,4.00,4.00,0.00,9.40, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1]
&OBST XB=13.20,15.00,12.50,12.50,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ wall baie[1][1]
&OBST XB=15.00,15.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction
&OBST XB=6.00,6.00,10.00,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Obstruction[1]
&OBST XB=1.20,2.40,4.80,6.00,0.00,1.20, SURF_ID='Upholstery'/ pad
&OBST XB=8.00,13.00,9.00,9.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ perete casa scara
&OBST XB=0.00,22.00,-0.2733,-0.0733,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=7.80,8.00,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,13.20,-0.2733,15.00,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=13.00,22.00,7.63,7.83,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&OBST XB=0.00,8.00,7.43,7.63,0.00,9.60, SURF_ID='gypsum'/ Wall
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,0.00,2.40, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH
&VENT SURF_ID='OPEN', XB=0.00,22.00,-1.00,-1.00,2.40,9.60, COLOR='INVISIBLE'/
Vent Min Y for MESH02
&VENT SURF_ID='sursa', XB=1.20,1.80,5.40,6.00,1.20,1.20/ sursa
&VENT SURF_ID='lemn', XB=0.00,22.00,0.00,15.00,0.00,0.00/ podea
&BNDF QUANTITY='WALL TEMPERATURE'/
&ISOF QUANTITY='TEMPERATURE', VALUE=500.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBX=10.00/
&SLCF QUANTITY='TEMPERATURE', PBZ=9.00/
&SLCF QUANTITY='VELOCITY', PBY=1.50/
&SLCF QUANTITY='visibility', PBX=10.00/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MAX',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Monoxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon monoxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MIN', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MIN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MAX', QUANTITY='carbon
dioxide', STATISTICS='MAX', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
164
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MASS MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MASS MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='MEAN', XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
&DEVC ID='Carbon Dioxide Concentration (Mixture Fraction)_VOLUME MEAN',
QUANTITY='carbon dioxide', STATISTICS='VOLUME MEAN',
XB=9.50,12.00,0.00,15.00,0.00,9.40/
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
165
Anexa nr. 13
METODA MATEMATICĂ DE IDENTIFICARE ŞI EVALUARE A
RISCULUI DE INCENDIU PENTRU CLĂDIRI DE LOCUIT
COLECTIVE
- proiect act normativ -
Riscul de incendiu se calculează cu relaţia:
AM
PGRi
în care:
Ri – reprezintă riscul de incendiu;
P – pericolul potenţial de incendiu, generat de factorii de risc specifici
existenţi;
G – gravitatea consecinţelor posibile ale incendiului;
A – coeficient de activare a factorilor de risc, diferenţiat pe tipuri de
obiective şi natura factorilor de risc;
M – măsurile de protecţie împotriva incendiului, exprimate prin factorii
măsurilor de protecţie aplicate.
Pentru orice situaţie analizată, riscul de incendiu se situează în domeniul
riscurilor acceptate dacă îndeplineşte condiţia:
Ri ≤ Ra
în care Ra este riscul de incendiu de acceptat pentru tipul de obiectiv luat în
analiză.
Riscul de incendiu acceptat se determină cu relaţia:
Ra = ci x Rin
în care
ci – este un coeficient de punere în pericol a persoanelor şi/sau bunurilor
materiale, în general a utilizatorilor;
Rin – riscul de incendiu normat (riscul minim de incendiu cuantificat).
Securitatea la incendiu este asigurată dacă este îndeplinită relaţia:
Sec = Ra / Ri
Sec ≥ 1
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
166
A. Pericolul de incendiu (P)
Pericolul de incendiu P se determină cu relaţia:
P = P1 x P2
în care:
P1 – reprezintă factorii de risc ce decurg ce decurg din substanţele şi
materialele fixe şi mobile;
P2 – factorii de risc derivaţi din concepţia construcţiei.
Factorii de risc generaţi de substanţele utilizate (P1) se determină cu
relaţia:
P1 = q x c x r x k
în care:
q – reprezintă densitatea sarcinii termice;
c – combustibilitatea materialelor;
r – pericolul de fum;
k - pericolul de toxicitate prezentat de produsele care ard.
Factorii de risc rezultaţi din concepţia construcţiei (P2) se determină cu
relaţia:
P2 = e x i x g
în care:
e – înălţimea construcţiei, compartimentului de incendiu sau încăperii;
i – combustibilitatea elementelor de construcţie;
g – mărimea compartimentului de incendiu (suprafaţa şi raportul lungime
/lăţime).
Rezultă:
P = q x c x r x k x e x i x g
Determinarea valorilor pentru factorii din cadrul relaţiei anterioare se
realizează astfel:
- Termenul q
Reprezintă densitatea de sarcină termică şi se calculează pentru fiecare
spaţiu, iar în situaţia în care compartimentul de incendiu are mai multe încăperi
se va aduna sarcina termică din fiecare încăpere şi se împarte la suprafaţa
desfăşurată a compartimentului de incendiu.
Densitatea sarcinii termice pentru clădirile de locuit colective supuse
evaluării se determină potrivit prevederilor STAS 10903/2.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
167
- Termenul c
Termenul c ia în considerare combustibilitatea materialelor existente în
spaţiile analizate, atât finisaje cât şi cele din structura construcţiei.
Potrivit prevederilor P 118, materialele şi elementele de construcţie
combustibile se clasifică în următoarele clase de combustibilitate:
- C0 – incombustibile;
- C1 (CA 2a) - practic neinflamabile;
- C2 (CA 2b) - dificil inflamabile;
- C3 (CA 2c) - mediu inflamabile;
- C4 (CA 2d) - uşor inflamabile.
Potrivit prevederilor reglementărilor tehnice clasele de combustibilitate
enunţate anterior sunt echivalate funcţie de clasa de reacţie la foc astfel:
- clasa de reacţie foc A1 sau A2 s1, d0 (incombustibile C0);
- clasele de reacţie la foc A2 s3,d1, Bs3,dl sau Cs3,d1 (clasele de
combustibilitate Cl sau C2);
- clasele de reacţie la foc minimum Ds3,dl, sau A2s3,d2, Bs3,d2, Cs3,d2,
Ds2,d2, Ed2 şi F (clasele de combustibilitate C3, sau C4);
- Termenul r
Termenul r ia in considerare pericolul pentru oameni dat de fum în cazul
producerii unui incendiu. Literatura de specilitate clasifică fumul, funcţie de
opacitatea acestuia în trei categorii:
d) Pericol de fum normal - absorţia fluxului luminos fiind mai mică de
50%; (în cazul arderii următoarelor materiale: hârtie, lemn, paie etc.)
e) Pericol de fum mediu - absorţia fluxului luminos fiind între 50% şi
90%; (în cazul arderii următoarelor materiale: fibră sintetică, piele etc.)
f) Pericol de fum mare – absorţia fluxului luminos fiind mai mare de
90% (în cazul arderii următoarelor materiale: materiale polietilenice,
cauciuc, carburanţi etc.).
- Termenul k
Ia în considerare acţiunea corozivă a materialelor care ard.
Categoriile de pericol sunt:
d) pericol normal unde se încadrează produsele care prin ardere degajă
dioxid de carbon şi vapori de apă (exemple: lemnul, hârtia, fibre
naturale, zahărul, tutun etc.);
e) pericol mediu se pot încadra produsele care prin ardere degajă dioxid
de carbon, vapori de apă şi alţi produsi secundari netoxici, cum sunt
funinginea, aerosoli etc. (exemple: articole din cauciuc, vopsele, fibre
sintetice poliesterice, benzina , folie, PET );
f) pericol mare se pot încadra produsele care prin ardere degajă pe lângă
dioxid de carbon, vapori de apă produşi secundari toxici pe bază de
clor, sulf, azot etc. (exemple: carton asfaltat, poliuretan, polistiren,
fibre sintetice poliamidice, PVC, motorina etc).
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
168
- Termenul e
Ia în considerare înălţimea construcţiei.
Pentru diferenţiere, construcţiile se pot împărţi în cinci grupe:
- nivel foarte redus P şi P+1;
- nivel redus P+2 – P+5;
- nivel mediu P+6 – P+11;
- nivel înalt – de la P+11 până la 45 metri (cota pardoselii ultimului
nivel folosit faţă de nivelul terenului);
- foarte înalt – peste 45 m.
-Termenul i
Acest termen reprezintă contribuţia la foc adusă de materialele şi
elementele de construcţie din structura portantă a acesteia, raportat la contribuţia
d.p.d.v al clasei de reacţie la foc a elementelor faţadei şi invelitorilor
acoperişului
Clasificarea cuprinde trei categorii:
a) construcţii având structura portantă din elemente incombustibile (metal,
piatra), având clasa de reacţie la foc A1 sau A2s1, d0;
b) construcţii având structura portantă din elemente combustibile C1 sau
C2 sau clasele de reacţie la foc minimum A2s3,d1, Bs3,d1 sau Cs3;
c) construcţii având structura portantă realizată din materiale tip C3, sau
C4, clasele de reacţie la foc minimum Ds3,d1, sau A2s3,d2, Bs3 s3,d 3d2, Ed2
şi F.
- Termenul g
Ia în considerare suprafaţa compartimentului şi raportul lungime la lăţime.
Din practică a rezultat faptul că la aceiaşi suprafaţă şi dotare, construcţiile cu un
raport al lungii pe lăţime mare, timpul de incendiere totală este mai mic.
B. Coeficientul de activare a factorilor de risc (A)
Coeficientul de activare a factorilor de risc cuantifică probabilitatea de
apariţie a unui eventual incendiu.
În lipsa unor date referitoare la probabilitatea de apariţie a incendiilor, în
practică factorul A ia în considerare prezenţa materialelor şi surselor de
aprindere, condiţiile tehnice de prevenire aplicate mijloacelor purtătoare de surse
pentru a nu favoriza aprinderea şi performanţele acestora, sursele de pericol
generate de factorul uman: ordinea, disciplina, întreţinerea, exploatarea.
C. Gravitatea consecinţelor faptelor (G)
Pentru nivelurile de gravitate pot fi luate în considerare consecinţele
directe şi clasificarea incendiilor, în cazul clădirilor civile (publice).
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
169
Pentru aprecierea nivelurilor de gravitate pentru construcţii publice se au
în vedere următoarele consecinţe posibile:
- consecinţe minore -uşoare deteriorări ale sistemelor materiale;
- consecinţe semnificative - vătămări corporale uşoare (loviri, răniri,
arsuri) şi/sau intoxicări uşoare ale unui număr limitat de persoane (max. 4) şi/sau
deteriorarea sistemelor materiale generând perturbarea defăşurării normale a
activităţii;
- consecinţe grave - vătămări corporale uşoare şi/sau intoxicarea unui
număr limitat de persoane (peste 4) şi/sau distrugeri importante ale sistemelor
materiale;
- consecinţe foarte grave - vătămări corporale şi/sau intoxicări grave ale
mai multor persoane (peste 4) sau decesul unui număr limitat de persoane (1-3)
şi/sau distrugerea permanentă a sistemelor materiale;
- consecinţe deosebit de grave - decesul mai multor persoane (peste 3).
D. Factorul măsurilor de protecţie aplicate împotriva incendiului (M)
Factorul măsurilor de protecţie ia în considerare toate măsurile de
protecţie adoptate şi/sau realizate pentru diminuarea riscului potenţial de
incendiu şi se determină cu relaţia:
M = N x S x F
în care:
N – măsurile generale de securitate la incendiu specifice construcţiei;
N = n1 x n2 x n3 x ... nn
Unde: n1 – existenţa stingătoarelor conform normelor sau precizărior
proiectantului;
n2 – existenţa hindranţilor interiori;
n3 – alimentarea cu apă;
n4 – distanţa de la hidranţii exteriori până la accesele în construcţie;
n5 – nivel de instruire al personalului;
n6 – posibilităţi de amplasare a autoscărilor de intervenţie în condiţiile în
care clădirea are mai mult de 4 etaje;
n7 – posibilitatea amplasării autospecialelor de intervenţie pe cel puţin
două faţade ale clădirii.
S - factor al măsurilor speciale de protecţie - detectarea şi semnalizarea
incendiilor; alarmarea forţelor de intervenţie; existenţa serviciului privat pentru
situaţii de urgenţă şi dotarea acestuia; intervenţia şi tăria subunităţilor
Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă; timpul de deplasare până la construcţia
analizată, instalaţiile speciale de stingere, sistemele de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi.
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
170
S = s1 x s2 x s3 x ...x sn
Unde: s1 – detectarea şi semnalizarea incendiilor;
s2 – alarmarea serviciului privat sau a serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă;
s3 – categoria şi capacitatea de intervenţie a serviciului privat al
operatorului economic sau al serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
s4 - timpul de deplasare şi de intrare în acţiune;
s4 – echiparea cu instalaţii de stingere;
s5 – echiparea cu sisteme de desfumare.
Funcţie de tipul de obiectiv, raportat la cerinţele normativelor tehnice
specifice, numărul de factori se poate mări sau micşora.
Factorul F ia în considerare principalele măsuri constructive de securitate
la incendiu cuprinse în reglementările tehnice de specialitate.
Factorul F ia în considerare următorii factori:
- factorul f1 gradul de rezistenţă la foc, corelaţia între gradul de
rezistenţă la foc, aria maximă construită, capacitatea maximă de persoane şi
numărul de niveluri admis, compartimentarea antifoc şi separarea diferitelor
spaţii în interiorul compartimentului de incendiu;
factorul f2 combustibilitatea finisajelor şi desfumarea căilor de
evacuare;
- factorul f3 - separarea faţă de alte destinaţii sau alte construcţii;
- factorul f4 - desfumarea circulaţiilor comune;
factorul f5 asigurarea evacuării persoanelor.
Pe baza celor de mai sus, relaţia de calcul a factorului F este:
F = f1 x f2 x f3 x ...x fn
E. Punerea în pericol (B)
Punerea în pericol reprezintă raportul dintre factorul P şi factorul M.
B = P/M
F. Factorul de activare (A)
Factorul pericolului de activare reprezintă probabilitatea de apariţie a unui
eventual incendiu.
În lipsa unor date referitoare la probabilitatea de apariţie a incendiilor. în
practică factorul A ia în considerare:
- prezenţa materialelor şi surselor de aprindere;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
171
- condiţiile tehnice de prevenire aplicate mijloacelor purtătoare de surse
pentru a nu favoriza aprinderea şi performanţele acestora;
- sursele de pericol generate de factorul uman: ordinea, disciplina,
întreţinerea, exploatarea.
Sursele de aprindere, posibile în construcţii de locuit, se clasifică, după
natura lor, în următoarele grupe:
a) surse de aprindere cu flacără (exemple: flacără de chibrit, lumânare,
aparat de sudură, flacără închisă);
b) surse de aprindere de natură termică (exemple: obiecte incandescente,
căldură degajată de aparate termice, efect termic al curentului electric ş.a.);
c) surse de aprindere de natură electrică (exemple: arcuri şi scântei
electrice, scurtcircuit, electricitate statică);
d) surse de aprindere de natură mecanică (exemple: scântei mecanice,
frecare);
e) surse de aprindere naturale (exemple: căldură solară, trăsnet);
f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizicochimică şi biologică,
reacţii chimice exoterme);
g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;
h) surse de aprindere indirecte (exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).
Împrejurările preliminare care pot determina şi/sau favoriza iniţierea şi
dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă. în
următoarele grupe:
a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;
b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau
nesupravegheate;
d) contactul materialelor combustibile cu cenuşă, jarul şi scânteile
provenite de la sistemele de încălzire;
e) jocul copiilor cu focul;
f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi
măsurilor specifice apărării împotriva incendiilor;
h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;
i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru
neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare,
şlefuire etc.) în condiţii periculoase;
j) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;
l) defecţiuni tehnice de construcţii montaj;
m) defecţiuni tehnice de exploatare:
n) nereguli organizatorice;
o) explozie urmată de incendiu:
p) trăsnet şi alte fenomene naturale;
q) acţiune intenţionată („arson"');
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
172
r) alte împrejurări.
Factorul pericolului de activare (A) se cuantifică în raport de tipul clădirii:
- pericol de activare foarte mare: A = 1,3 pentru clădiri foarte înalte (H
mai mare de 45 m);
- pericol de activare mare A = 1,2 pentru clădiri de la P+11 până la
H=45 m;
- pericol de activare mediu A = 1,1 pentru clădiri de la P+2 la P+11;
- pericol de activare normal A = 1,0 pentru clădiri de la P la P+1;
RISCUL DE INCENDIU ADMIS (ACCEPTAT)
Pentru a fi operaţionale, metodele matematice trebuie să cuantifice riscul
de incendiu acceptat. Cuantificarea poate fi prezentată sub forma unui număr
abstract faţă de care se face comparaţia riscului de incendiu efectiv care
caracterizează construcţia analizată.
Potrivit prevederilor Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,
riscul de incendiu efectiv trebuie să fie mai mic sau egal cu riscul de incendiu
acceptat:
Ri ≤ Ra
În metoda matematică riscul de incendiu acceptat se cuantifică în raport
de un nivel de risc general acceptat pentru categoria de construcţie în discuţie.
Exprimăm riscul acceptat în raport de riscul mic de incendiu amplificat cu
un coeficient supraunitar:
Ra = c x Rim
în care:
c = coeficient de ierarhizare;
Rim = riscul mic de incendiu.
Coeficientul de ierarhizare pentru clădiri de locuit are valori cuprinse între
c = 1,0 - 1,3, iar riscul de incendiu mic Rim = 1;
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
173
CUANTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
Pericolul potenţial — P
Factorul q
Densitatea sarcinii
termice
Qm(MJ/m2 )
Factor q
Densitatea sarcinii
termice
Qm(MJ/m2 )
Factor q
< 50 0,5 736 – 840 1,3
51 – 105 0,6 841 – 1050 1,4
106 – 210 0,7 1051 – 1260 1,5
211 – 315 0,8 1261 – 1470 1,6
316 – 420 0,9 1471 – 1680 1,7
421 – 525 1,0 1681 – 1890 1,8
526 – 630 1,1 1891 – 2100 1,9
631 – 735 1,2 >2100 2,0
Factorul c
Combustibilitate materialelor -
Clasa de reacţie la foc
Factor c
Materiale şi substanţe incombustibile - clasa de
reacţie foc A1 sau A2 s1, d0 1,0
Materiale şi substanţe solide, practic neinflamabile
sau dificil combustibile - clasele de reacţie la foc
A2 s3,d1; Bs3,dl 1,1
Materiale şi substanţe solide, dificil inflamabile
sau normal combustibile - clasele de reacţie la foc
Cs3,d1; Ds3,dl 1,2
Materiale şi substanţe solide, mediu inflamabile
sau uşor combustibile - clasele de reacţie la foc
A2s3,d2; Bs3,d2; Cs3,d2; Ds3,d2; Ed2 şi F. 1,4
Factorul r
Pericolul dat de fum Factor r
Pericol de fum normal 1,1
Pericol de fum mediu 1,2
Pericol de fum mare 1,5
Factorul k
Pericolul dat de toxicitate sau coroziune Factor k Pericol de fum normal 1,1
Pericol de fum mediu 1,2
Pericol de fum mare 1,5
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
174
Factorul e
Regim de înălţime Factor e
P, P+1, P+M 1,1
P+2 – P+5; 1,2
P+6 – P+11; 1,4
P+11 până la 45 metri 1,6
peste 45 m. 2
Factorul i
Structură portantă
Elementele faţadei/acoperiş
Incombustibile
- A1 sau
A2s1,d0
Combustibile
protejate, A2s3,d1;
Bs3,dl; Cs3d2
Combustibile
A2s3,d2; Bs3,d2;
Cs3,d2; Ds3,d2;
Ed2 şi F.
Construcţii din beton, cărămidă, metal,
alte materiale incombustibile
A1 sau A2s1,d0 1,0 1,1 1,2
Construcţii din lemn protejat
A2s3,d1; Bs3,dl; Cs3d2 1,1 1,3 1,4
Construcţii din lemn neprotejat
A2s3,d2; Bs3,d2; Cs3,d2; Ds3,d2; Ed2
şi F. 1,2 1,4 1,6
Factorul g
5:1 4:1 3:1 2:1 1:1 g
500 450 400 350 300 0,5
850 750 650 550 450 0,7
1400 1200 1000 800 600 0,9
1600 1400 1200 1000 800 1
1800 1600 1400 1200 1000 1,2
2400 2100 1800 1500 1200 1,5
2900 2500 2100 1800 1500 1,7
4000 3500 3000 2500 2000 1,9
5000 4500 4000 3500 3000 2,0
MĂSURILE DE PROTECŢIE
Factorul F - Factorul măsurilor de protecţie aplicate construcţiei
- factorul f1 - Gradul de rezistenţă la foc
Gradul de rezistenţă la foc Factorul f1
Gradul I 1,7
Gradul II 1,5
Gradul III 1,3
Gradul IV 1,1
Gradul V 1,0
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
175
- factorul f2 combustibilitatea finisajelor
Clasa de reacţie la foc Factorul f2
A1 sau A2s1,d0 1,0
A2 s3,d1; Bs3,dl 0,9
Cs3,d1; Ds3,dl 0,8
A2s3,d2; Bs3,d2 0,7
Cs3,d2; Ds3,d2; Ed2 şi F. 0,6
- factorul f3 - separarea faţă de alte destinaţii sau alte construcţii
Separarea faţă de alte destinaţii sau alte
construcţii
Factorul f3
Blocul este o construcţie independentă 1,0
Există separare cu elemente antifoc dacă
spaţiile de locuit sunt în construcţii care au
spaţii cu alte destinaţii (comerţ, birouri, etc.)
1,0
Nu există toate cerinţele privind separarea
antifoc faţă de alte destinaţii 0,9
Nu sunt respectate cerinţele privind
siguranţa la foc faţă de alte destinaţii 0,8
- factorul f4 - desfumarea circulaţiilor comune
Separarea faţă de alte destinaţii sau alte
construcţii
Factorul f3
Se asigură desfumarea conform
normativelor 1,0
Nu este obligatorie desfumarea 1,0
Nu se asigură desfumarea 0,8
factorul f5 asigurarea evacuării persoanelor .
Asigurarea evacuării persoanelor Factorul f3
Se asigură evacuarea persoanelor 1,0
Nu se aigură numărul de căi de evacuare 0,8
Nu se asigură gabaritul căilor de evacuare 0,8
Uşile de pe traseul căii de evacuare nu sunt
conformate corespunzător 0,8
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
176
Factorul N – Factorul măsurilor generale de securitate la incendiu specifice
construcţiei;
- Factorul n1 – existenţa stingătoarelor conform normelor sau precizărior
proiectantului
Existenţa stingătoarelor conform
normelor sau precizărior proiectantului
Factorul n1
Dotare conform normelor sau precizărilor
proiectantului 1,0
Există stingătoare, dar insuficiente 0,9
Există stingătoare, dar neadecvate spaţiului 0,8
Nu există stingătoare sau nu sunt întreţinute 0,7
- Factorul n2 – existenţa hindranţilor interiori sau a coloanelor uscate
Existenţa hidraţilor interiori sau a
coloanelor uscate
Factorul n2
Dotare conform normelor sau precizărilor
proiectantului, ori nu este obligatorie 1,0
Există hidranţi, dar nu sunt echipaţi
corespunzător 0,9
Nu se asigură debitul sau presiunea necesară 0,8
Nu există hidranţi interiori sau coloane
uscate stingătoare, deşi se impunea 0,7
- Factorul n3 – alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă Factorul n3
Alimentarea cu apă din reţeaua localităţii este
asigurată la debitele şi presiunea necesară 1,2
Alimentarea cu apă din gospodăria proprie este
asigurată la debitele şi presiunea necesară 1,2
Alimentarea cu apă din surse naturale este
asigurată corespunzător 0,7
Nu se asigură alimentarea cu apă 0,5
- Factorul n4 – distanţa de la hidranţii exteriori până la accesele în
construcţie
Distanţa de la hidranţii exteriori până la accesele în
construcţie
Factorul n4
Primul hidrant la o distanţă mai mică de 60 m 1,0
Primul hidrant la o distanţă situată între 60 şi 100 m 0,9
Primul hidrant la o distanţă situată mai mare de 100 m 0,7
- Factorul n5 – nivel de instruire al personalului care asigură prima
intervenţie
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
177
Nivel de instruire al personalului care asigură
prima intervenţie
Factorul n5
Există personal care ştie să mânuiască mijloacele de
prima intervenţie (stingătoare, hidranţi, etc.) 1,2
Nu există personal care ştie să mânuiască mijloacele
de prima intervenţie (stingătoare, hidranţi, etc.) 0,7
- Factorul n6 – posibilităţi de amplasare a autoscărilor de intervenţie în
condiţiile în care clădirea are mai mult de 4 etaje
Posibilitatea de amplasare a autoscărilor
de intervenţie în condiţiile în care clădirea
are mai mult de 4 etaje
Factorul n6
Există posibilitatea de amplasarea a două
autoscări de intervenţie 1,0
Există posibilitatea de amplasarea a unei
autoscări de intervenţie 0,9
Nu există posibilitate de amplasare a
autoscărilor de intervenţie 0,7
Factorul n7 – posibilitatea asigurării intervenţiei pe cel puţin două
faţade ale clădirii
Posibilitatea asigurării intervenţiei pe cel
puţin două faţade ale clădirii. Factorul n7
Există posibilitatea asigurării intervenţiei pe
două faţade ale construcţiei 1,0
Există posibilitatea asigurării intervenţiei pe
o faţadă a construcţiei 0,9
Nu există posibilitatea asigurării intervenţiei
pe o faţadă a construcţiei 0,5
FACTORUL S - factorul măsurilor speciale de protecţie
- Factorul s1 – detectarea şi semnalizarea incendiilor Detectarea incendiului Factorul s1
Se asigură de o persoană de la pază care execută verificări periodice
inclusiv în timpul nopţii şi în zilele libere 1,1
Se execută verificări prin rond la cel mult 2 ore de către o persoană
angajată, inclusiv noaptea sau în zilele libere 1,1
Detectarea incendiului se asigură prin instalaţii automate de
detectare, semnalizarea făcându-se către un serviciu echipat cu
utilaje mobile de stingere 1,2
Detectarea incendiului se asigură prin instalaţii automate în perfectă
stare de funcţionare cu semnalizare la centrala cu supraveghere
permanentă 1,3
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
178
- Factorul s2 – alarmarea serviciului privat sau a serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă Alarmarea serviciului privat sau a serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă
Factorul s2
Alarmarea şi anunţarea se se face verbal de o persoană 1,0
Alarmarea şi anunţarea se face dintr-un loc în care există permanent
un salariat cu un telefon sau de către echipaje mobile 1,1
Alarmarea se face de o persoană la semnalul centralei de
semnalizare, instalaţiei automate de de stingere ori la vizualizarea
prin intermediul monitoarelor video 1,2
Alarmarea se face de serviciul privat propriu 1,3
- Factorul s3 – categoria şi capacitatea de intervenţie a serviciului
privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă
Categoria şi capacitatea de intervenţie a serviciului
privat/voluntar sau al serviciilor profesioniste pentru situaţii
de urgenţă
Factorul s3
Nu există serviciu privat sau voluntar 1,0
Serviciul privat pentru instalaţii automate de stingere 1,1
Serviciu privat propriu cu autospeciale de stingere 1,2
Serviciu privat sau voluntar cu autospeciale de stingere 1,3
- Factorul s4 – categoria şi capacitatea de intervenţie al serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă
Categoria şi capacitatea de intervenţie a serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă
Factorul s4
Punct de lucru, Garda de intervenţie (maxim 2 autospeciale) 1,2
Pichet, Staţie (maxim 4 autospeciale) 1,3
Secţie (6 autospeciale) 1,4
Detaşament (8 autospeciale) 1,5
- Factorul s5 - timpul de deplasare şi de intrare în acţiune
Distanţa şi timpul de deplasare şi de intrare în acţiune Factorul s3
Serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă este la o distanţă
la mare de 50 km 0,8
Serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă este la o distanţă
între 20 şi 50 km 0,9
Serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă este la o distanţă
între 5 şi 20 km 1,0
Serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă este la o distanţă
mai mică de 5 km 1,1
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
179
- Factorul s6 – echiparea cu instalaţii automate de stingere
Instalaţie de stins incendii
cu sprinklere
Există Nu este obligatorie Nu a fost prevăzută
Instalaţie de stingere tip
drencer sau apă
pulverizată cu pornire
automată
1,7 1 0,7
Instalaţie de stingere tip
drencer sau apă
pulverizată cu pornire
manuală
1,5 1,0 0,7
Instalaţie de stingere cu
ceaţă de apă 1,2 1,0 0,8
Factorul s7 – echiparea cu sisteme de desfumare
Echiparea cu trape de
evacuare fum şi gaze
Există Nu este obligatorie Nu a fost prevăzută
Instalaţie sau trape de
evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi 1,2 1,0 0,8
Exemplu de calcul:
Clădirea utilizată pentru evaluarea riscului de incendiu este un bloc de
garsoniere situat în municipiul Bucureşti.
Nr.
crt.
ELEMENTELE
SCENARIULUI
CUANTIFICAREA
FACTORILOR
VALOAREA
FACTORILOR
1.1. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
Densitatea sarcinii termice: max
897 MJ/mp q = 1,4
P = 1,452
Clasa de reacţie la foc a
materialelor - Cs3,d1; Ds3,dl c = 1,2
Pericol de fum – mediu r = 1,2
Pericol de toxicitate – mediu k = 1,2
Tipul construcţiei – p + 3E e = 1,2
Structura portantă –
incombustibile, faţade
incombustibile A1 sau A2s1,d0
i = 1,0
Suprafaţa clădirii S = 330 mp
Cu raport L/l = 2/1 g = 0,5
1.2. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE PROTECŢIE
Gradul de rezistenţă la foc – gr. II f1 = 1,5 F = 0,84
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
180
Combustibilitatea finisajelor –
finisajele interioare sunt
combustibile A2s3,d2; Bs3,d2
f2 = 0,7
Separarea faţă de alte destinaţii sau
alte construcţii f3 = 1,0
Desfumarea circulaţiilor comune –
se asigură desfumarea conform
normativelor
f4 = 1,0
Asigurarea evacuării persoanelor –
nu se asigură gabaritul căilor de
evacuare prin blocarea cu obeicte
de mobilier
f5 = 0,8
Existenţa stingătoarelor conform
normelor sau precizărior
proiectantului – nu există
stingătoare
n1 = 0,7
N = 0,245
Existenţa hidranţilor interiori sau a
coloanelor uscate – nu este cazul n2 = 1,0
Alimentarea cu apă – nu este
asigurată n3 = 0,5
Distanţa de la hidranţii exteriori
până la accesele în construcţie – 40
m
n4 = 1,0
Nivel de instruire al personalului
care asigură prima intervenţie – nu
există persona care să ştie să
mânuiască mijloacele de primă
intervenţie
n5 = 0,7
Posibilităţi de amplasare a
autoscărilor de intervenţie în
condiţiile în care clădirea are mai
mult de 4 etaje – nu este cazul,
clădire 3 etaje
n6 = 1,0
posibilitatea asigurării intervenţiei
pe cel puţin două faţade ale clădirii
– se asigură intervenţia pe două
faţade ale clădirii
n7 = 1,0
Detectarea şi semnalizarea
incendiilor – nu se asigură de
personal specializat sau prin
instalaţii specializate
s1 = 1,0
S = 1,54 Alarmarea serviciului privat sau a
serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă – alarmarea se
face verbal sau telefonic de o
s2 = 1,0
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
181
persoană
Categoria şi capacitatea de
intervenţie a serviciului
privat/voluntar pentru situaţii de
urgenţă – nu există serviciu privat
sau voluntar
s3 = 1,0
Categoria şi capacitatea de
intervenţie al serviciilor
profesioniste pentru situaţii de
urgenţă - secţie
s4 = 1,4
Timpul de deplasare şi de intrare
în acţiune – distanţa mai mică de 5
km
s5 = 1,1
Echiparea cu instalaţii automate de
stingere s6 = 1,0
Echiparea cu sisteme de desfumare s7 = 1,0
Măsurile de protecţie – M = F x N x S = 0,84 x 0,245 x 1,54 = 0,317
1.3. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE ACTIVARE
Clădire între P+2 la P+11 A = 1,10
1.4. CUANTIFICAREA FACTORILOR DE GRAVITATE
Clădire P+3E cu maxim 10
persoane pe nivel
G = 1,25
1.5. CUANTIFICAREA RISCULUI DE INCENDIU
Ri = A
M
GP
Ri = 6,298
1.6. CUANTIFICAREA RISCULUI ACCEPTAT
Ra = 1,30
1.7. CUANTIFICAREA SECURITĂŢII LA INCENDIU
Sig = i
a
R
R
Sig = 0,20
1.8. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Securitatea la incendiu este necorespunzătoare. Măsurile de protecţie cuprinse în
scenariul de securitate la incendiu nu mai sunt acoperitoare. Riscul a crescut faţă
de situaţia proiectată în urma exploatării necorespunzătoare şi fără adoptarea
măsurilor compensatorii din punct de vedere al apărării împotriva incendiilor.
Având în vedere că siguranţa la foc nu este asigurată, se propune
modificarea următorilor parametrii:
Contribuţii la previzionarea, evaluarea și limitarea efectelor incendiilor ing. George SORESCU
182
- n3 = 1,2 – alimentarea cu apă este asigurată prin intermediul hidranţilor
exteriori;
- n5 = 1,2 – există personal instruit care să asigure prima intervenţie;
- s1 = 1,3 – detectarea şi semnalizarea incendiului se asigură prin
instalaţii automate
- s6 = 1,7 – instalaţii de stingere cu ceaţă de apă;
- f5 = 1,0 – se îndepărtează obiectele de mobilier de pe căile de evacuare
Rezultă următoarele valori ale factorilor:
M = 3,6
Ri = 0,55
Sig = 2,36 rezultă că este îndeplinită cerinţa de securitate la incendiu.
NOTĂ:
Prezentul Ghid este realizat pe o structură a matodologiei SIA – Societe´
Suisse des Ingenieurs et des Architetes - Method for fire safety evaluation,
adaptată la condiţiile din România.