Download - TFP Roata dintata
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
1/73
Proiect:
Tehnologia
fabricarii
produselor
Studeni:
Chindri Bogdan
Coita Ilie
Cadru didactic coordonator:
Sl. Dr. ing. Cosma Cristian
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
2/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 1
Cuprins
1.
Enunt.......................................................................................................22. Desenul de definire al piesei.........................................................3
3. Caietul de sarcini.....................................................................................4
a. Programul de fabricatie...................................................................4
b. Mijloace de productie disponibile...................................................4
4. Demersul de conceptie al procesului de prelucrare...............................6
4.1. Analiza desenului de definire al piesei.........................................6
a. Analiza materialului utilizat...................................................6
b. Analiza suprafetelor............................................................114.2. Alegerea semifabricatului...........................................................12
a. Alegerea metodei si a procedeului de elaborare................12
b. Conceptia semifabricatului..................................................13
5. Conceptia procesului de prelucrare......................................................17
a. Identificarea procesului de prelucrare tip.....................................17
b. Stabilirea proceselor elementare de prelucrare a entitatii piesei.18
c. Alegerea sistemului tehnologic ....................................................21
d. Stabilirea solutiei de prindere a piesei..........................................30
e. Ordonarea operatiilor proceselor de prelucrare a piesei..............32
6. Simularea procesului de prelucrare......................................................36
a. Stabilirea adaosului de prelucrare.................................................36
b. Calculul cotelor de prelucrare intermediare.................................37
7. Pregatirea operatiilor de prelucrare.....................................................38
a. Stabilirea regimului de prelucrare(aschiere).................................38
b. Stabilirea timpului de prelucrare...................................................48c. Calculul costului piesei prelucrate.................................................53
8. Dosarul de fabricatie.............................................................................60
a. Fisa tehnologica de urmarire a executiei.......................................60
b. Plane de operatii ...........................................................................62
9. Bibliografie............................................................................................71
Anexe......................................................................................................72
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
3/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 2
1.Enunt proiect
Sa se proiecteze programul de fabricatie al unei roti dintate avand in
vedere un volum de 1500 de bucati si termen de lansare in productie,6 luni.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
4/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 3
2.Desenul de definire al piesei
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
5/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 4
3. Caietul de sarcini
3.a. Programul de fabricatie
Caietul de sarcini de producie grupeaz informaiilegate de:
- programul de fabricaie;
- mijloacele de producie.
Programul de fabricaie conine:
- volumul produciei;
- termenele de fabricaie;
- ritmul de fabricaie (cadena);
- costul de fabricaie maxim.
Volumul produciei reprezint cantitatea de produse care trebuie realizat, ieste
stabilit n urma studiului de pia. In caietul de sarcini de producie este fixat numrul de
produse ale seriei i numrul de serii prevzute. Aceste date determin tipul de producie i
au influen direct asupra alegerii tehnologiei de fabricaie, condiionnd investiiile.
Volum de productie, serie mijlocie: 1500 buc.
Termenele de fabricaie sunt fixate de manier precis n caietul de sarcini, ele avnd
inciden, de asemenea, asupra alegerii tehnologiei de fabricaie. Reducerea termenelor
poate fi realizat prin:
- mrirea ritmului fabricaiei;
- creterea numrului de posturi de lucru;
- creterea timpului de lucru.
Termen de lansare in productie: 6 luni.
3.b. Mijloace de productie
Mijloacele de producie ale unei ntreprinderi trebuie corelate cu programul su de
fabricaie. Acestea privesc:
- mainile-unelte;
- echipamentele (dispozitive, scule);
- aparatele de msur i control;
- resursele umane.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
6/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 5
Parcul de maini-unelte al ntreprinderii este cel n raport cu care trebuie conceput
procesul de fabricaie. In msura n care se constat insuficiena acestuia sepoate avea n
vedere, dac se consider oportun, completarea cu noi achiziii,nchirierea de maini-unelte
sau executarea prin cooperare a unor operaii (piese) nafara ntreprinderii. Cerineleimpuse mainilor-unelte sunt:
- s asigure cinematica necesar generrii suprafeelor pieselor;
- s permit prinderea pieselor i efectuarea prelucrrilor cu regimurile deachiere
optime;
- s satisfac din punct de vedere a capabilitii procesului de prelucrare i acapacitii
productive.
Echipamentele (dispozitive, scule), aparatele de msur i control existentesau impuse
de tehnologie trebuie s satisfac, la rndul lor, cerinele de calitate iprecizie ale pieselor
care se execut i se controleaz, precum i s asigure ndeplinireaobiectivelor din
programul de fabricaie.
Resursele umane implicate influeneaz concepia procesului de fabricaie dinpunct de
vedere al complexitii sale. Cu ct gradul de calificare al forei de munc estemai sczut,
procesul de fabricaie trebuie conceput mai simplu i mai detaliat.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
7/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 6
4. Demersul de conceptie al procesului de prelucrare
4.1. Analiza desenului de definire al piesei
a) Analiza materialului utilizat
Materialul din care va fi confectionata roata dintata este otel aliat 18MoCrNi13.
Compozitia chimica a materialului este conform STAS SR EN 100272006.
Tabel 1.
Marca otelului Compozitia chimicaC Mn Si Cr Ni Mo
18 Mo Cr Ni 13
0,15
.
.
.
0,21
0,50
.
.
.
0,80
0,17
.
.
.
0,37
0,8
.
.
.
1,1
1,2
.
.
.
1,5
0,04
.
.
.
0,07
Caracteristicile mecanice ale materialului 18MoCrNi13 sunt conform STAS SR EN
10027-2006 si indicate in tabelul 2
Tabelul 2.Caracteristici mecanice
Materialul
STAS Tratamentultermic sau
termochimic
Duritatea Rezistena la
rupere , r
(N / mm2)
Limitade
curgere,
c(N/mm
2)
Rezistena limt derupere laobosel
lapicioruldintelui f lim
(N/mm2)
Presiunea
hertzianlimit la
oboseal, H lim
(N/mm2)
miez
(HB)
Flanc(HRC)
18MoCrN
i 13
791-88
Cementare 300
330
55 63
950 750 380 450 25,5HRC
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
8/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 7
Pentru roti dintate foarte puternic solicitate la viteze periferice mari (> 12 m/s) si
sarcini de soc s-au ales oteluri aliate pentru tratament termic destinate constructiei de
masini 18MoCrNi13.
Otelurile ferito-perlitice sau termostabile (bainitice) , care cuprinde oteluri carbon si
aliate cu Mo, Cr-Mo si alte elemente de aliere ce se utilizeaza pentru roti dintate care
lucreaza in fluide calde , dau marcile din aceste grupe: OLK1, OLK2.OLK5,
OL35K, 18MoCrNi13.
Tratamentele termice la aceste oteluri sunt hotaratoare pentru obtinerea
proprietatilor corespunzatoare temperaturilor ridicate . Numai obtinerea unei structuri
ferito-bainitice cu carburi formate in urma unui tratament de normalizare si revenire inalta
asigura caracteristicile maxime cerute acestor oteluri.
In cazurile in care solicitarile sunt deosebit de mari, este indicat a se folosi oteluri
inalt aliate, de cementare, cum sunt otelurile: Cr - Ni, Cr - Ni - Mo, Cr - Ni - W.
Roile dinate utilizate n construcia de maini pot fi realizate din oeluri
laminate,forjate sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase (bronzuri, alame, aliaje de
aluminiu etc.), iar uneori chiar din mase plastice.
Cementarea
Este tratamentul termochimic cu carbon aplicat otelurilor in general cu
continut mic de carbon, la o temperatura imediat superioara punctului Ac3, intr-un
mediu capabil sa cedeze carbon activ.
In vederea obtinerii unei piese cementate cu un miez tenace, cu 0,08-0,15%C.
Pentru piese mai mari in cazurile in care se cere o duritate mai mare ptr. miez,
continutul de C se mareste pana la 0,24%. Mediul care cedeaza elementul de
difuziune, carbonul se numeste mediul carburant si poate fi in stare solida sau
gazoasa.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
9/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
10/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 9
ieftin este gazul metan. In acest caz, carburarea are loc cand metanul s-a disociat in
carbon atomic si H2.
CH42H2C
Carbonul rezultat din descompunere trebuia sa difuzeze treptat in otel. Daca
degajarea carbonului este prea intensa si depaseste viteza de difuziune a acestui
hotel, pe suprafata piesei se depune carbon sub forma de negru de fum
micsoreaza contactul dintre piesa si faza gazoasa. Ptr. evitarea acestui neajuns, in
practica industriala se foloseste sistemul diluarii gazului metan care urmeaza sa fie
disociat. Diluarea se face fie cu propriile sale produse de ardere, fie cu alte gaze
mai purine bogate in carbon.
La cementarea cu gaze , temperatura este putin mai inalta decat la cea cu
mediu solid, si anume de 900 950 C. Durata de mentinere la aceasta
temperatura ptr. difuziune nu este mica, dar luand in consideratie timpul cu mult
mai scurt decat in cazul cementarii in mediu solid.
Structura stratului cementat. Dupa tratamentul de carburare si recoacere, instratul cementat se pot deosebi trei zone :
-zona hipereutectoida, constituita din perlita si cementita in exces, cu un
continut de 1,o -1,2 % C ;
-zona eutectoida, formata numai din perlita ; urmeaza zonei
hipereutectoide ;
-zona hipoeutectoida, compusa din perlita si ferita, constitue ultima zona a
stratului cementat.
Aceste zone nu trebuie sa prezinte delimitari precise ptr. a nu permite
exfolierea stratului cementat. Este necesar ca zona hipoeutectoida sa fie cat mai
mare, ptr. ca sa asigure o trecere treptata intre stratul cementat si miezul piesei.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
11/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 10
Piesele cementate se supun tratamentului de calire dubla, cu scopul de a
realiza duritatea stratului cementat ( 600 700 HB ). In acest scop, dupa
cementare, piesele se incalzesc deasupra punctului A (la temperatura de 900 -
920o
C ), dupa care se efectueaza prima calire in ulei si a doua in apa de latemperatura de 750770 oC.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
12/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 11
b) Analiza suprafetelor
*P-plana;C-cilindrica;Co-conica; X-oarecare.
Nr.Crt.
Tolerante proprii Tolerante intre suprafete
Tip Dimensiune Forma Rugozitate Numar Tip Dimensiune Forma
1 P 214.40.5 - 12.5
3 P 222.50.5 -
12 P 770.2 -
2 Co 1.6 -
19 P 200.2 -
25 P 100.2 -
2 Co 1.6x15 - 6.3 - - - -
3 P 214.40.5 - 12.5 17 C ?
4 X 2 - 12.5 - - - -
5 C 77 - 12.5 - - - -6 Co 6 - 1.6 10 Co 8.2x90 -
7 P 2 - 12.5 9 P 2 -
8 C 690.3 - 12.5 12 P 8 -
9 P 2 - 12.5 - - - -
10 Co 6 - 1.6 - - - -
11 Co 1x45 - 12.5 - - - -
12 P 770.2 - 1.6 25 P 280.2 -
13 P 100.0018 - 6.3 17 C 61.3
14 X 0.3 - 6.3 - - - -
15 P 3.3 - 3.2 16 P 100.0018 -
16 P 3.3 - 3.2 - - - -17 C 58+0.0190 - 1.6 - - - -
18 C 200.2 - 12.5 - - - -
19 P 4.05 - 12.5 - - - -
20 C 217.5 - 0.8 - - - -
21 C 222.50.5 - 6.3 - - - -
22 Co 1x45 - 12.5 - - - -
23 C 1900.5 - 12.5 - - - -
24 X 2 - 3.2 - - - -
25 P 189 - 3.2 - - - -
26 C 77 - 3.2 - - - -
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
13/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 12
4.2.Alegerea semifabricatului
a.
Alegerea metodei si a procedeului de elaborare
Costul semifabricatului se rasfrange asupra costului piesei prelucrate, atat in mod
direct, cat si in mod indirect, prin influentarea procesului de prelucrare.
Factorii care determina alegerea metodei si procedeului de elaborare a
semifabricatului sunt:
- materialul piesei;
- forma si dimensiunile piesei;
- volumul productiei;
- costul elaborarii semifabricatului si costul prelucrarii acestuia;
Principiile pe baza carora se face alegerea metodei si procedeului de elaborare a
semifabricatului sunt:
- alegerea unui semifabricat de forma, dimensiuni si stare a suprafetei cat mai
apropiate de piesa finite. Avantajele acestei alegeri constau in realizarea de economii
de material, reducerea timpului, energiei, consumului de scule etc. pentru prelucrare
piesei. Se reduce deci costul prelucrarii piesei, dar creste costul elaborarii
semifabricatului.
- Alegerea unui semifabricat timizat de forma, dimensiuni si stare a suprafetei. Costul
acestui semifabricat este mai mic, dar gradul de utilizare a materialuli este mairedus, adaosurile de prelucrare fiind mai mari si neuniforme pe suprafete ,
necesitand timp de prelucrare, consum de energie, scule etc. mai ridicat. Se reduce
deci costul semifabricatului, dar creste costul prelucrarii piesei.
Primul principiu de alegere a semifabricatului este adecvat productiei de serie mare,
iar cel de-al doilea productiei de serie mica si mijlocie.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
14/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 13
b.Conceptia semifabricatului
Costul piesei este determinat de costul semifabricatului i de costul prelucrrii de
degroare cauzat de semifabricat (costul prelucrrii de finisare fiind acelai). Pentru alegerea
judicioas a semifabricatului este necesar deci estimarea costului pieseidegroate:
costul piesei degroate din semifabricat laminat este
CL= cLML+ cDtL(1 + R/100),
costul piesei degroate din semifabricat forjat este
CF= (cL+ cF)MFK + cDtF(1 + R/100), costul piesei degroate din semifabricat matriat este
CM= (cL+ cM)MMK + cDtM(1 + R/100),
costul piesei degroate din semifabricat turnat este
CT= cTMT+ cDtT(1 + R/100), unde:
cLeste costul unitar al semifabricatului laminat,
cFcostul unitar al semifabricatului forjat,
cMcostul unitar al semifabricatului matriat,
cTcostul unitar al semifabricatului turnat,
cDcostul unitar al degrorii,
MLmasa semifabricatului laminat,
MFmasa semifabricatului forjat,
MMmasa semifabricatului matriat,
MTmasa semifabricatului turnat,
Kcoeficient de corecie n funcie de calitatea materialului,
tLtimpul de degroare a semifabricatului laminat,
tFtimpul de degroare a semifabricatului forjat,
tMtimpul de degroare a semifabricatului matriat,
tTtimpul de degroare a semifabricatului turnat,
Rregia atelierului.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
15/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 14
Costul piesei degroate
din semifabricat laminat este:
CL= cLML+ cDtL(1 + R/100)
CL=10,46
ML=15,12 kg
tL=18 minute
CD=7,12
R=3.9
CL=10,46 x 15,12 x 18 x 7,12
(1+3.9/100)=993.18 tabel 7.1.1.3 [1]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
16/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 15
Costul piesei degroate din semifabricat forjateste
CF= (cL+ cF)MFK + cDtF(1 + R/100)
CL=10,46
CF=2,9
MF=15,12
K=1.3
CD=7,12
tF=18
R=3.9
CF= (10,46 +2,9)x15,12x1.3+7,12x18(1+3.9/100)
=268.9
Costul piesei degroate din
semifabricatturnateste:
CT= cTMT+ cDtT(1 + R/100)
CT=10,46
MT=8,3
CD=7,12
tT=15
R=3.25
CT=10.46x8.3+7.12x15(1+3.25/100) =91.3
tab. 7.1.2.9.,pag. 156 [1]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
17/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
18/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 17
5. Conceptia procesului de prelucrare
a. Identificarea procesului de prelucrare tip
Procesul de prelucrare a unei piese cont ine procesele elementare de prelucrarea
entitatilor acesteia.
Reamintim ca entitatea de prelucrat este ansamblul de suprafet e extrase din
piesa , mpreuna cu ansamblul de specificat ii ale acestora, pentru care exista un proces
elementar de prelucrare a carui generare este independenta de procesul elementar de
prelucrare al altei entitati. Definit ia permite recunoasterea si extragerea automata a
entitatilor de prelucrat pornind de la modelul geometric al piesei, n vederea generarii
automate a procesului de prelucrare, realiznd deci o cuplare a sistemelor CAD/CAM.
O entitate de prelucrat poate fi constituita dintr-o singura suprafata complexa sau din
mai multe suprafete elementare.
Unele suprafete elementare care sunt alaturate pot fi prelucrate n aceeasi faza
,folosind aceeasi scula si acelasi regim de aschiere.
Unele suprafete elementare pot constitui grupuri de suprafete (putnd apartine
unor entitati diferite), a caror prelucrare se realizeaza cu acces din aceeasi directie a
sculelor, n cadrul unei suboperatii executate fara demontarea piesei si fara transferul
cuplului piesa / port-piesa de la o masina la alta masina .
Aceste precizari vor servi la structurarea procesului de prelucrare al
piesei.Prelucrarile necesare sunt grupate n operatii si faze de natura diferita .
Prelucrarea de degrosare a unei suprafete are ca obiectiv principal ndepartarea
eficienta a unei mari parti din adaosul de prelucrare. Ea permite apropierea de
suprafata finita si asigura un adaos de prelucrare relativ constant pentru prelucrarile
care urmeaza .Prelucrarea de degrosare poate genera nsa deformatii ale piesei, prininducerea de tensiuni interne n material, facnd necesara aplicarea unor tratamente
termice de detensionare. In acest caz este necesara gruparea prelucrarilor de
degrosare n operatii de degrosare, astfel nct sa se poata limita incidenta deformatiilor
piesei asupra calitatii acesteia. In consecinta , prelucrarea de degrosare asigura
ramnerea unor adncimi de aschiere mici si uniforme pentru prelucrarile ulterioare,
minimizndu-se astfel deformatiile sculei si ale piesei, stabilizndu-se parametrii de
aschiere la prelucrarea ntregii serii de piese, garantndu-se repetitivitateaprelucrarilor si a calitatii tuturor pieselor din seria fabricata .
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
19/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 18
Prelucrarea de semifinisare are ca obiectiv asigurarea formei si pozitiei suprafetei
prelucrate n sistemul de referinta al piesei.
Prelucrarea de finisare urmareste garantarea preciziei si calitatii suprafetei.
b. Stabilirea proceselor elementare de elaborare a piesei
Aceasta etapa , n care se elaboreaza anteproiectul procesului de prelucrare, are un
profund caracter creativ, necesitnd punerea n valoare a ntregii experiente a tehnologului.
Anteproiectul procesului de prelucrare este un document previzional evolutiv care contine
operatiile, suboperatiile si fazele (secvent ele) procesului de prelucrare, n ordinea efectuarii
lor. In acest document, pentru fiecare operatie trebuie precizata masina-unealta si simbolizata
solutia dispozitivului de prindere a piesei n desenul de executie al acesteia, iar pentru fiecare
faza trebuie specificata scula si portscula.
Elaborarea anteproiectului procesului de prelucrare a piesei necesita rezolvarea anumitor
probleme:
stabilirea proceselor elementare de prelucrare a entitatilor;
alegerea sistemului tehnologic;
solutionarea prinderii piesei;
structurarea procesului de prelucrare, ordonarea operatiilor si fazelor.
In urma analizarii desenului de definire a piesei au fost puse n evident a urmatoarele date
necesare elaborarii anteproiectului procesului de prelucrare:
materialul piesei si caracteristicile sale de prelucrabilitate;
suprafetele de prelucrat si exigentele de executie ale acestora.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
20/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 19
Tabel prelucrare suprafete
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
21/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
22/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
23/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 22
In regim static, erorile dimensionale s i geometrice ale componentelor sistemului
tehnologic provoaca erori de instalare a piesei, ale ca ror cauze principale sunt:
erorile de executie ale componentelor sistemului tehnologic;
starea tehnica a componentelor sistemului tehnologic;
deformatiile elastice si de contact, precum si deplasarile produse prin aplicarea
fortelor de strngere;
erorile de pozitionare a piesei;
erorile de reglare a cotei de prelucrat.
In regim dinamic, erorile dimensionale si geometrice ale componentelor
sistemului tehnologic provoaca erori de prelucrare directe, ale caror cauze principale
sunt:
uzura sculei aschietoare;
deformatiile termice ale componentelor sistemului tehnologic;
deformatiile elastice ale componentelor sistemului tehnologic;
vibratiile componentelor sistemului tehnologic;
tensiunile interne din materialul piesei;
neomogenitatea materialul piesei.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
24/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 23
Masina-unealta
Masina-unealta aleasa pentru executarea unei operatii de prelucrare trebuie sa
satisfaca urmatoarele exigente:
- sa asigure cinematica necesara generarii suprafetelor pieselor;- sa permita prinderea pieselor si efectuarea prelucrarilor cu regimurile de
aschiere optime;
- sa satisfaca din punct de vedere a capabilitatii procesului de prelucrare si a
capacitatii productive.
In concordanta cu forma geometrica a piesei si procedeul de prelucrarepredominant,
cele mai uzuale masini-unelte pentru prelucrarea pieselor de revolutie sunt de tipul
strungurilor, iar pentru piesele prismatice cele de tipul masinilor de frezat-alezat.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
25/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 24
Strung cu comanda numerica HASS SL10THE.
Caracteristicile standard ale masinii
Capacitatea de strunjire 279 mm x 356 mm
Diametru de rotatie 413 mm
Spatiu de lucru complet inchis
Turela pentru scule VDI 30 cu 12 posturi
Viteza de rotatie a arborelui 6000 rpm
Marimea universalului 165 mm
Sistem de racire
Puterea motorului 11,2 kw
Sistem de ungere automat
Monitorizarea procesului de incarcare cu scule
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
26/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 25
Inaltimea maxina ...........................................1.753 mm
Lungimea masinii ..........................................2.337 mm
Latimea masinii .............................................922 mm
Greutatea masinii ..........................................2.495 kg
Capacitatea sistemului de racire ...................57 litri
Necesar aer ...................................................113 L/min la 6.9 bar
Necesar energie ............................................14 kV
Tensiune de alimentare .................................200-250 VAC, 3 faze, 50-60 Hz
Arbore (Metric)
Viteza arborelui .............0 6.000 rpm
Cuplul arborelui .............102 Nm la 1300 rpm
Puterea maxima ............11.2 kw
Tipul partii frontale .......A2-5
Diametru interior ..........59 mm
Diametru tub tragere ....46 mm
Puterea motorului .........14 kVA
Arbore (Metric) cu optiunea diametrului interior marit
Viteza arborelui .............4.000 rpm
Cuplul arborelui .............209 Nm la 650 rpm
Puterea maxima ............15 kW
Tipul partii frontale .......A2-6
Diametru interior ..........76.2 mm
Diametru tub tragere ....52.3 mm
Puterea motorului .........28 kVA
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
27/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 26
Capacitati
Diametru de rotatie .....................................413 mm
Marimea universalului ..................................165 mm
Capcaitatea barei ..........................................44 mm
Distanta intre varfuri .....................................419 mm
Diametrul maxim de taiere ...........................279 mm
Lungimea maxima de taiere ..........................356 mm
in mediu de lucru standard ...........................330 mm
Curse
Maxim pe X ...................................................159 mm
Maxim pe Z ....................................................356 mm
Forta maxima pe X ........................................10,675 N
Forta maxima pe Z ........................................16,458 N
Rapide pe X si Z ..............................................30.5 m/min
Turela
Numar de posturi .........................................12
Scule de strunjit la interior si exterior ..........Orice combinatie
Marimea sculei (diametru exterior) ...............19 mm
Precizia
Pozitionare .................................................... 0.0051 mm
Repetabilitate ................................................ 0.0025 mm
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
28/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
29/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
30/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 29
Masina de rectificat Ru-350
Diametrul maxim de rectificare: 350 mm
Lungimea maxima de rectificare exterioara: 630 mm
Unghiul de rotire al mesei: 9 grade
Domeniul turatiilor piesei: 25-285 rot/min
Puterea: 5,5 kW
Masa masinii: 4200 Kg
Dispozitivul port-piesa
Rolul dispozitivului port-piesa este de a pozitiona si fixa piesa pe masinaunealtan vederea
prelucrarii sale. Dispozitivul port-piesa se alege n functie de:
morfologia piesei
tipul de productie
flexibilitatea de adaptare la diferite schimbari
rapiditatea de prindere a piesei
costul investitiei
n mod curent se disting 3 tipuri de dispozitive port-piesa :
dispozitive port-piesa universale (standard), folosite n product ia unitara si nserie mica
dispozitive port-piesa modulare, folosite n productia unitara , n serie mica simijlocie
dispozitive port-piesa speciale, folosite n productia de serie mare si masa
Scula
O scula este necesara pentru executarea unei faze de prelucrare a unei suprafete
elementare sau a unor suprafete elementare alaturate. Tipul sculei este determinat
deprocedeul de prelucrare folosit. Materialul sculei se alege n concordant a cumaterialulpiesei, recomandndu-se astfel regimul de aschiere optim. Numarul de scule
necesare n cadrul unei operatii trebuie sa fie compatibil cu posibilitatile masinii-unelte:
- masini-unelte conventionale:
- pe o masina de frezat poate fi montata o singura scula ;
- pe un strung pot fi montate un numar de scule egal cu numarul locasurilor din
port-cutit.
- pe un strung pot fi montate un numa r de scule egal cu numa rul de port-scule
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
31/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
32/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 31
Pentru operatia de strunjire este necesara mentinerea invarianta a 5 grade de
libertate(3 translatii si 2 rotatii), singurul grad liber fiind rotatia dupa axa Z ce coincide cu
rotatia arborelui principal. . S-a ales prinderea piesei pe exterior in bacurile universalului,
bacurile fiind in numar de 3.
Bride
1. Mortezare
Pentru realizarea canalului de pana s-a ales ca si metoda de prindere, prinderea in bride,
astfel suprimandu-se toate grade de libertate (3 translatii si 3 rotatii).
2.Frezare
4
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
33/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 32
Bacuri( danturare)
Pentru realizarea dintiilor s-a ales ca si metoda de prindere, prinderea intre bacuri, astfel
suprimandu-se toate grade de libertate (3 translatii si 3 rotatii).
e. Ordonarea operatiilor proceselor de prelucrare a piesei
Operatiile care compun procesul de prelucrare sunt:
1. Tratament termic(cementare);(6)
2. Strunjire ;(1,3,4,5,6)
3. Frezare; (1,4,5,6)
4. Danturare;(1,6)
5. Mortezare;(1,4,6)
6. Rectificare;
1,2 3
4 5
6
1,2 3
56
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
34/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 33
Graful asociat procesului de prelucrare este prezentat in figura de mai jos. Sagetile care
pornesc din fiecare nod indica operatiile care pot urma.
Matricea sagetilor(A) contine un numar de linii si coloane egal cu numarul de noduri ale grafului,
respective cu numarul de operatii ale procesului de prelucrare. In matrice se pune cifra 1, daca intre
doua noduri ale grafului exista o sageata orientate respectiv cifra 0 daca nu exista o sageata
orientate.
0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 1 1
A= 1 0 0 1 1 1
1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 0
1 2
3
45
6
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
35/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 34
Matricea drumurilor (D) se obtine prin adunarea booleana a liniilor din matricea A.
0 0 0 0 0 1
1 0 1 1 1 1
D= 1 0 0 1 1 1
1 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1
0 0 0 0 0 0
Pentru a putea stabili drumul critic trebuie indeplinita conditia ca numarul de noduri
ale grafului sa fie:
N=n(n-1)/2=6x5/2=15
ngradul matricei
Drumul critic rezulta in urma triangulizarii matricei D, care consta in ordonarea
liniilor si a coloanelor astfel ca toate cifrele 1 sa fie situate deasupra diagonelei principale 0.
Prin ordonarea descrescatoare a numarului de noduri a liniilor matricei D,liniile
matricei D vor fi:2,3,5,4,1,6.
1 2 3 4 5 6
1 0 1 1 1 1 2
1 0 0 1 1 1 3
1 0 0 1 0 1 5
D= 1 0 0 0 0 1 4
0 0 0 0 0 1 1
0 0 0 0 0 0 6
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
36/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 35
Prin ordonarea descrescatoare a numarului de noduri a coloanelor matricei
D.coloanele matricei D vor fi: 2,3,5,4,1,6.
2 3 5 4 1 6
0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1
D= 0 0 0 0 1 1
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0
Aceasta ordine a liniilor, respective a coloanelor stabileste drumul critic in graf si indica
ordinea operatiilor procesului de prelucrare:
Operatia 1: strunjire (2);
Operatia 2: frezare (3)
Operatia 3: mortezarea (5);
Operatia 4: danturare (4);
Operatia 5: tratament termic (1);
Operatia 6: rectificare (6);
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
37/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 36
6. Simularea procesului de prelucrare
Stabilirea adaosurilor de prelucrare
Simularea prelucrrii entitilor piesei const n stabilirea adaosurilor de prelucrare
care trebuie ndeprtate la fiecare faz i operaie a unei suprafee, calcularea cotelor
intermediare prelucrate la fiecare faz i dimensionarea semifabricatului, iar n cele din
urm, calcularea cotelor de reglare a mainii-unelte.
Adaosul de prelucrare reprezint stratul de material care trebuie ndeprtat de pe
suprafeele semifabricatului pentru a obine suprafeele piesei, la cotele i toleranele
impuse de desenul de definire al acesteia.
n funcie de procesul elementar de prelucrare al unei suprafee se disting
urmtoarele noiuni:
adaos de prelucrare total este adaosul care se ndeprteaz la toate operaiile i fazele
procesului elementar de prelucrare al unei suprafee, fiind deci diferena dintre cota
semifabricatului i cota piesei,At = CsfCps , n cazul suprafeelor exterioare,
At = CpsCsf , n cazul suprafeelor interioare;
adaos de prelucrare intermediar este adaosul care se ndeprteaz la o faz de
prelucrare oarecare a unei suprafee, fiind diferena dintre cotele prelucrate succesiv,
Ai = Ci-1Ci , n cazul suprafeelor exterioare,
Ai = CiCi-1, n cazul suprafeelor interioare.
n funcie de forma suprafeei pe care este dispus adaosul de prelucrare se disting
urmtoarele noiuni:
adaos de prelucrare simetric este adaosul dispus pe suprafee de revoluie sau pe
suprafee plane paralele prelucrate simultan .
2Ai = di-1di , n cazul suprafeelor de revoluie exterioare
Conform tabelului 5.4 indrumator pentru suprafata 21 : At=2.5 mm; 2At=5 mm.
Conform tabelului 5.4 indrumator pentru suprafata 5 : At=2.5 mm; 2At=5 mm
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
38/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
39/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 38
7.Pregatirea operatiilor de prelucrare
a. Stabilirea regimurilor de prelucrare(aschiere)
Se vor calcula adncimea de achiere (t), avansul (a) , viteza de achiere (v) ) ituraia (n).
Adncimea de achiere: t=af=0,8 mm
Avansul de aschire : S=0,24 mm/rot conform [1], pag.200.
Viteza de achiere se calculeaza dupa urmatoarea formula:
v=Cvk1...k8/Tmmtxv syv
Cv=coeficientul care depinde de materialul semifabricatului, de materialul sculei i de
avansul de lucru
Tm= durabilitatea taiului sculei in minute(se considera o scul cu seciunea corpului 20 x 20
mm)
m, xv= coeficienti care depind de materialul semifabricatului si al sculei achietoare
k1=depinde de materialul semifabricatului si al sculei (se consider cazulul prelucrrii unui
oel cu duritatea HB= 180, grupa de oeluri 1)
k2=coeficientul ce ine cont de starea suprafeei semifabricatului (bara fara crust)
k3=depinde de timpul plcuei utilizat
k4=depinde de unghiul de atac principal (45 pentru strunjire frontal si 90 pentru strunjire
longitudinal)
k5= coeficientul ce ine cont de raza la vrf a cuitului
rvf=0,5 mm
k6= coeficientul ce ine cont de tipul fazei de prelucrare(degroare, semifinisare, finisare)
- Pentru strunjirea frontal se considersemifinisare
- Pentru strunjirea tronsoanelor vom avea degrori si finisri
k7= coeficientul ce tine cont de profilul taiuului sculei (muchii drepte=1)
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
40/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 39
k8= coeficientul ce tine cont de utilizarea lichidului de reacire-ungere
Strunjire frontala
Cv=235
T=90
m=0,2
xv=0,15
yv=0,35
k1=1,11 v= 2351,110,6110,97111,3/900,20,80,15 0,240,35
k2= 0,6 =136
k3= 1 Consideram v=140 m/min
k4= 1
k5= 0,97 n=1000v/d
k6= 1 = 1401000/77
k7= 1 = 579 rot/min
k8= 1,3 Consideram n=600 rot/min
Degroare 77
Avansul: S=0,08
Adancimea de aschire: : t=af 3,3 mm
Cv=235
T=90
m=0,2
xv=0,15
yv=0,2
k1=1,11
k2= 1
k3= 1
http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter) -
8/10/2019 TFP Roata dintata
41/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 40
k4= 0,86
k5= 0,88
k6= 1,10
k7= 1
k8= 1,3
v= 2351,11111,170,881,1,111,3 / 900,23,30,150,080,2
v=232,274
Consideram v=240
n=1000 v/d
n=1000 240/(77+1,7)
n=971,2rot/min
Consideram n= 1000 rot/min
Finisare77
Avansul: S=0,08
Adancimea de aschire: : t=af= 1,7 mm
Cv=235
T=90
m=0,2
xv=0,15
yv=0,2
k1=1,11
k2= 1
k3= 1
k4= 1,17
http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter) -
8/10/2019 TFP Roata dintata
42/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
43/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
44/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 43
z =6
q=0,25
m=0,2
x=0,15y=0,4
u=0,1
p=0,1
k1=0,75
k2=0,55
k3=0,96
v = 80400,25 0,750,550,96/1800,230,150,140,4280,160,1
v=26,15
Consideram v=30
n=1000 v/d
=1000 30/38
=251,29
Consideram n=300
Frezare 190
Cv=60 pag. 211[1]
D =40
T =180
t1=3
sz =0,14
t =10 [mm];
z =6
q=0,25
http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter) -
8/10/2019 TFP Roata dintata
45/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 44
m=0,2
x=0,15
y=0,4
u=0,1p=0,1
k1=0,75
k2=0,55
k3=0,96
v = CvDqk1k2k3/T
mt1xsz
ytuzp
v = 80400,25 0,750,550,96/1800,230,150,140,4100,160,1
v=34
Consideram v=35
n=1000 v/d
=1000 35/190
=58
Consideram n=60
Mortezare canal
La mortezarea suprafeelor plane, adncimea de achiere se stabilete n
concordan cu mrimea adaosului de prelucrare intermediar, la fel ca la prelucrarea prin
rabotare. La mortezarea canalelor, adncimea de achiere corespunde cu limeacanalului.Avansul
Avansul recomandat pentru mortezarea suprafeelor plane i a canalelor se indic n
tabele.
Viteza de achiere
Viteza de achiere la mortezare se calculeaz cu relaia:
v =Cvkv/TmtxvS yv
Cv=19,2
http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter)http://en.wikipedia.org/wiki/Pi_(letter) -
8/10/2019 TFP Roata dintata
46/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 45
kv=1,20
T=240
m=0,25
t=10xv=0
yv=0,66
kTV=1
kmv=0,62
ksv=0,8
kxv=1
kev=1,15
kcv=1,25
kv=0,71
S =1 [mm/cursa dubla]
Conform 7.3.5.2,pag.224 [1]
v =19,20,71/2400,251001 0,66
=3,46 [m/min]
Consideram v=4
Danturare
Tabel 7.70 [2]
Avans
s = 1,6 mm/rot
Viteza de aschiere conform tabel 7.72,pag.152 [2]
v =37,5
Coeficient de corectie al vitezei de aschiere
kvm=0,49
T1min=240
KVT=KNT=1,25
Viteza corectatav= 28,71,consideram v=30
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
47/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 46
Turatia frezei: n=
[rot/min];
Consideram n=50 [rot/min]
Rectificare
Rectificarea cilindric cu piesa fixat se poate realiza: cu avans longitudinal, la fiecare curs simpl sau dubl a mesei efectundu-seavans transversal; cu avans transversal.
La rectificarea cu avans longitudinal, acesta se determin cu relaia:s1 = B *mm/rot+,unde este un coeficient n funcie de faza deprelucrare;Blimea discului abraziv, *mm+.La rectificarea de degroare, pentru diametrul piesei d 20 mm, coeficientul
= 0,5, iar pentru d > 20 mm, coeficientul = 0,630,8.La rectificarea de finisare, pentru o rugozitate a suprafeei Ra = 1,60,8 m,coeficientul =0,50,75, iar pentru Ra = 0,80,4 m, coeficientul = 0,250,5.
La rectificarea cu avans longitudinal, avansul transversal st, n mm/curs saumm/curs dubl, se alege din tabele.
La rectificarea cu avans transversal se recomand st = 0,00250,075 mm/rotpentrudegroare i st = 0,0010,005 mm/rot pentru finisare.
Viteza periferic a piesei se calculeaz cu relaiile:
vp=0,17d0,3k1k2/T0,5st
k1 k2 [m/min], la rectificarea cu avans transversal,
unde T este durabilitatea discului abraziv, [min],
k1,coeficient n funcie de materialul prelucrat (k1 = 1 pentru oel neclit,k1 = 0,95 pentru
oel clit, k1 = 1,05 pentru font),k2coeficient n funcie de diametrul discului abraziv (k2
= 0,82 pentruD 400 mm, k2 = 0,91 pentru D 500 mm, k2 = 1 pentru D 600 mm,
k2 = 1,12 pentru D 700 mm).
Viteza de achiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv, valorile
recomandate dndu-se n tabele.
Adaosul de prelucrare pentru rectificarea suprafetei cilindrice exterioare
2Ac=0,5 [mm]
Alegerea sculei abrazive:
Diametrul discului abraziv: 20 [mm]Latimea discului abraziv: 16...20 [mm]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
48/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 47
Adaosul de prelucrare: Ap=0,5 [mm] tab.5.20,pag.64[2]
Stabilirea durabilitatii economice a discului abraziv: Tec=5 [min] Tabel 7.87pag.160 [2]
Stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri:
t=0,003-0,005 [mm/c.d]; t=0,005 [mm/c.d.]
u=Ap/2t=0,5/2x0,005 = 50 treceri.
Stabilirea avansului longitudinal:
St=0,5 B = 0,5 x 20 = 10 [mm/rot];
Stabilirea vitezei de aschiere: v = 50 [m/s] Tabel 7.86,pag.161[2]
Turatia discului abraziv: n = 60000 v/= 60 000 x 50 / =4291,8 [rot/min];
Din caracteristicile M.U. alegem =4300[rot/min];
Viteza reala de aschiere:
Vr=
[m/min];
Operatie Faza Avans* Viteza de aschiere
[m/min]
Turatie
[rot/min]
Strunjire Frontala 0,24 140 600
Degrosare77
0,08 240 1000
Finisare77
0,08 200 850
Degrosare222.5
0,17** 100 150
Finisare222.5
0,12** 220 314
Frezare 58 0,14 30 300
190 0,14 35 60
Mortezaresuprafata
1 4
Danturare 1,6 30 50
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
49/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 48
*Unitatile de masura pentru avans difera astfel:Strunjire: [mm/rot]Frezare: [mm/min]Mortezare: [mm/cursa dubla]Danturare: [mm.rot]Rectificare: [mm/rot]**Avansurile au fost preluate din tab.7.3.1.2. pag.200[1].
Vitezele de aschire au fost preluate din Anexa 1.Turatiile s-au calculate conform relatiei de calcul.
b.Stabilirea timpului de prelucrare
Timpul de prelucrare al unei piese se compune din:
Tp=Tpi/n+Tu[min],
unde
Tpi este timpul de pregtire-ncheiere al unei operaii de prelucrare, pentru lotul de n
piese lansat n fabricaie, consumat n scopul primirii/predrii i studierii documentaiei de
execuie, primirii/predrii sculelor, dispozitivelor, aparatelor de msur i control, primirii
semifabricatelor i predrii pieselor executate;
Tu este timpul unitar al unei operaii de prelucrare, pe parcursul cruia se execut piesa i
se asigur condiiile tehnice i organizatorice necesare.
Timpul unitar se compune din:
Tu = top + td + tr, [min],unde:
top este timpul operativ, n care sunt executate sau supravegheate lucrrile detransformare cantitativ i calitativ ale semifabricatului, precum i unele aciuni ajuttoare;
td este timpul de deservire, consumat pentru asigurarea i meninerea n stare de
funcionare a mainilor-unelte, sculelor i dispozitivelor, organizarea, aprovizionarea i
curenia locului de munc;
tr este timpul de ntreruperi reglementate, n care procesul de munc este ntrerupt ca
urmare a unor reglementri impuse de tehnologie sau de activitatea operatorului uman.
Timpul operativ al unei faze de prelucrare se compune din:
Rectificare 222.5 10 50 4300
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
50/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 49
top = tb + ta, [min],unde
tb este timpul de baz, care reprezint timpul n care au loc transformrile de form,
dimensiune i calitate a suprafeei prelucrate; se calculeaz prin raportul dintre lungimea de
prelucrare n direcia avansului i viteza de avans; ta este timpul ajuttor, consumat pentru efectuarea micrilor i mnuirilor necesare
executrii sau pentru supravegherea fazei de prelucrare: prinderea i desprinderea
semifabricatului n dispozitiv, comanda mainii, reglarea la cot, controlul cotei prelucrate.
Timpul de deservire a locului de munc se compune din:
td = tdt + tdo, [min],
unde
tdt este timpul de deservire tehnic, exprimat n procente din timpul de baz, fiind
consumat pentru reglarea mainii-unelte, ascuirea sculei, evacuarea achiilor;
tdo este timpul de deservire organizatoric, exprimat n procente din timpul de baz
(operativ), fiind consumat pentru aezarea semifabricatelor i sculelor, curirea i ungerea
mainii-unelte,
Timpul de ntreruperi reglementate se compune din:
tr = ton + tot, [min],
unde
ton este timpul de odihn i necesiti fiziologice ale operatorului uman, exprimat n
procente din timpul operativ;
tot este timpul de opriri tehnologice.
Timpul de baz la strunjire
Se consider o suprafa cilindric exterioar. Timpul de baz se calculeaz curelaia:
tb =l1+l2+l3i/ns[min],
unde l este lungimea suprafeei prelucrate, *mm+,
l1lungimea de intrare a cuitului,
l1= t/tgr + (0, 52) *mm+,
t fiind adncimea de achiere, *mm+,
r unghiul de atac principal,
l2lungimea de ieire a sculei,l2= (05) *mm+,
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
51/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 50
l3lungimea suprafeei prelucrate pentru achia de prob,
l3= (010) *mm+,
inumrul de treceri,
nturaia, *rot/min+,savansul, [mm/rot].
Timpul de baz la frezare
Timpul de baz se calculeaz cu relaia:
tb = l+l1+l2i/szzn [min],
unde l este lungimea suprafeei prelucrate, *mm+,
l1lungimea de intrare a frezei,
l1 = 0,5 (DD2 B2 ) (0,53) *mm+, la frezare plan cu frez cilindrofrontal,D fiind
diametrul frezei, Blimea suprafeei,l1 = t(D t) (0,53) *mm+, la frezare plan cu frez
,cilindric, D fiind ,diametrul frezei, tadncimea de achiere sau lungimea de contact,l2
lungimea de ieire a frezei,l2 = (16) *mm+, la frezare plan cu frez cilindro-frontal,l2 =
(25) *mm+, la frezare plan cu frez cilindric,
inumrul de treceri,
szavansul pe dinte [mm/dinte],
znumrul de dini ai frezei,
nturaia, *rot/min+,
smviteza de avans (avansul pe minut), [mm/min].
Timpul de baz la mortezare
Timpul de baz se calculeaz cu relaia:
tb = b+b1+b2i/ns[min], unde b este lungimea piesei, n direcia avansului, *mm+,
b1lungimea de intrare a cuitului, *mm+,
b1 = t/tgr + (0, 52) *mm+,
t fiind adncimea de achiere, *mm+,
r unghiul de atac principal,
b2lungimea de ieire a cuitului, [mm],
b2 = 25 *mm+,
llimea piesei, *mm+,l1limea de intrare, *mm+,
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
52/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 51
l2limea de ieire, *mm+,
nnumrul de curse duble, *cd/min+,
savansul, [mm/cd],
v1viteza cursei de lucru (achiere), *m/min+,mraportul dintre viteza de lucru i cea de ntoarcere n gol, (vg).
Timpul de baz la danturare
Danturarea roilor cilindrice prin rostogolire cu frez-melc-modul
tb =(l+l1) z/snfk unde:
l este lungimea dintelui, [mm],
l1lungimea de intrare i de ieire a sculei, *mm+,
znumrul de dini ai roii dinate,
savansul sculei, [mm/rot],
nfturaia sculei, *rot/min+,
knumrul de nceputuri ale frezei-melc-modul.
Rectificare cilindric cu piesa fixat
tb=LAik/slnpst
[min], la rectificare cu avans transversal,
unde L este lungimea piesei, [mm],
slavansul longitudinal, [mm/rot],
npturaia piesei, *rot/min+,
Aiadaosul de prelucrare intermediar, [mm],
stavansul transversal (de ptrundere), *mm+,
kcoeficient de multiplicare pentru destinderea sistemului tehnologic,
k = 1,21,4 la degroare cu avans longitudinal,
k = 1,251,7 la finisare cu avans longitudinal,
k = 1,21,3 la degroare i finisare cu avans transversal.
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
53/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 52
Tabel
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
54/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 53
c. Calculul costului piesei prelucrate
Calculul costului final al prelucrrii piesei
Costul prelucrrii se calculeaz pentru a aprecia eficiena economic aprocesului de
prelucrare conceput:
C = Cs + Ca + C + Cr + Ce + CSD, [u.v.],
unde Cs sunt cheltuielile cu retribuia muncitorului, *u.v.+,
Cacheltuieli efectuate cu amortizarea utilajului, [u.v.],
Ccheltuieli efectuate cu ntreinerea utilajului, *u.v.+,
Crcheltuieli efectuate cu repararea utilajului, [u.v.],
Cecheltuieli efectuate cu energia electric de acionare a utilajului, *u.v.+,
CSDcheltuieli efectuate cu sculele i dispozitivele, *u.v.+.
Cheltuielile efectuate cu retribuia muncitorului
Cs = Tp Rt, [u.v.],
unde Tp este timpul de prelucrare, [min],
Rtretribuia tarifar corespunztoare categoriei de complexitate a prelucrrii,[u.v./min].
1)Strunjire
Cs= 31,6118,83 conform tab. pag.277 [1]
=595[u.v.]
2)Frezare
Cs=16,8421,75
=366,27[u.v.]
3)Mortezare
Cs=13,320,17=268[u.v.]
4)Danturare
Cs=4,3326,67
=115[u.v.]
5)Rectificare
Cs=1,118,83
=21[u.v.]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
55/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
56/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 55
Cheltuielile efectuate cu ntreinerea utilajului
C= (3 + 0, 065 K3
G)Tp/ns, [u.v.],unde K este coeficient de complexitate constructiv a utilajului,
Gmasa utilajului, [kg]
Tptimpul de prelucrare, [min],
nsnumrul de piese prelucrate simultan.
1) Strung
C=(3+0,0651,4232495) 31,61
=14773 [u.v.]
2) Freza
C=(3+0,0651,532000) 16,84
=7439 [u.v.]
3) Masina de mortezat
C=(3+0,0650,534350) 13,3=7439 [u.v.]
=509
4)Freza de danturat
C=(3+0,0650,7533700) 4,33
=452 [u.v.]
5)Masina de rectificat
C=(3+0,0650,734200) 1,1
=106[u.v.]
6) Instalatia de tratament termic
C=(3+0,06523150) 1,1
=89[u.v.]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
57/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 56
Cheltuieli efectuate cu reparaiile utilajului
Cr = 0, 228KTp/ns, [u.v.]unde K este coeficient de complexitate constructiv a utilajului,
Gmasa utilajului, [kg],
Tptimpul de prelucrare, [min],
nsnumrul de piese prelucrate simultan
1)Strung
Cr = 0, 228KTp/ns
=0,2281,4213,531,61
=138,1 [u.v.]
2)Freza
Cr = 0, 228KTp
=0,2281,512,5916,84
=72,5 [u.v.]
3)Masina de mortezat
Cr = 0, 228KTp
=0,2280,516,313,3
=24,7 [u.v.]
4)Freza de danturat
Cr = 0, 228K4,33
=0,2280,7515,464,33
=11,4 [u.v.]5) Masina de rectificat
Cr = 0, 228K1,1
=0,2280,716,11,1
=2,8 [u.v.]
6) Instalatie tratament termic
Cr = 0, 228K1,1
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
58/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 57
=0,22825,311,1
=2,6 [u.v.]
Cheltuielile efectuate cu energia electric
Ce= (0, 7 0, 33) Pm Tp/ns, [u.v.]unde este raportul dintre puterea de mers n gol i puterea nominal,
Pmputerea nominal a motorului electric, *kW+,
Tptimpul de prelucrare, [min],
nsnumrul de piese prelucrate simultan
1) Strung
Ce= (0, 7 + 0, 330,06) 11,231,61
=255 [u.v.]
2) Freza
Ce= (0, 7 + 0, 330,07) 5,616,84
=68 [u.v.]
3)Masina de mortezat
Ce= (0, 7 + 0, 330,94) 313,3
=40 [u.v.]
4) Freza de danturat
Ce= (0, 7 + 0, 330,065) 8,84,33
=27 [u.v.]
5) Masina de rectificat
Ce= (0, 7 + 0, 330,07) 5,51,1
=4,4 [u.v.]
6) Instalatia de tratament termic
Ce= (0, 7 + 0, 330,094) 2,81,1
=2,25 [u.v.]
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
59/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 58
Cheltuielile efectuate cu sculele i dispozitivele
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]
unde Ncgeste costului mediu al unui minut de exploatare a sculelor fabricate n ar,[u.v./min],
Kicoeficient, cu valoarea 1 pentru scule fabricate n ar i 5 pentru scule dinimport,
nnumrul de scule cu care se lucreaz simultan,
KTpcoeficient de utilizare a timpului de prelucrare, cu valoarea 0,85,
Krdcoeficient de cheltuieli cu reparaia i ntreinerea dispozitivelor, cu
valoarea 1,3,
Pdcostul dispozitivelor i a sculelor auxiliare, *u.v.+,
Tddurata medie de utilizare pentru dispozitive sau scule auxiliare, [min],
Tptimpul de prelucrare, [min]
1) Strung
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]
=(6,6510,85+1,31000/0,514500) 31,61
=892 [u.v.]
2) Freza
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]
=(17,62510,85+1,3600/0,514500) 16,84
=1262 [u.v.]
3)Mortezare
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]
=(20110,85+1,3400/0,514500) 13,3
=227 [u.v.]
4)Danturare
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]
=(31,5510,85+1,3500/0,514500) 4,33
=580 [u.v.]
5)Rectificare
CSD = (NcgKin KTp + Krd Pd/0,5Td) Tp, [u.v.]=(12,8110,85+1,3300/0,514500) 1,1
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
60/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
61/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 60
8.Dosarul de fabricatie
a. Fisa tehnologica de
urmarire a executiei
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
62/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
63/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
64/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
65/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 64
Plan operatii2
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
66/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 65
Plan operatii3
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
67/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 66
Plan operatii4
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
68/73
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
69/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 68
Plan operatii6
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
70/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 69
Plan operatii7
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
71/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 70
Plan operatii8
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
72/73
Tehnologia fabricarii produselor
2012-2013 Page 71
9. Bibliografie
1. George Draghici, Conceptia proceselor de prelucrare mecanica,Ed.
Politehnica Timisoara,20052.Ioan Micsa, Ioan Pircea s.a., Tehnologia constructiei de masini-
Indrumator de proiectare, Institutul Traian Vuia Timisoara, 19883. Aurel Vlase, Aurel Sturzu s.a., Regimuri de aschiere, adaosuri de
prelucrare si norme tehnice de timp, Ed. Tehnica Bucuresti, 1983
-
8/10/2019 TFP Roata dintata
73/73
Tehnologia fabricarii produselor
Anexe
Anexa 1