Download - Totul despre vin.ppt
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
1/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
2/46
1.Receptia Strugurilor
2.Zdrobirea Si Dezciorchinarea Strugurilor3.Fermentarea Mustului De Struguri4.Prepararea Vinurilor Pe Cale Termica5.Obtinerea Vinului Ravac6.Presarea Bostinei7.Fazele Fermentarii mustului de struguri8.Formarea,Maturarea,Invechirea vinului9.Ingrijirea,Conditionarea,Imbutelierea vinurilor
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
3/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
4/46
Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de
acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare inVechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin.Istoria acestei buturi ncepe nc de acum 60 milioane de ani, descoperindu-
se podgorii fosilizate datnd din acea perioad. O veche fabul persan acord uneidoamne de la curte meritul descoperirii vinului. Prinesa, care pierduse favoarea
Regelui, a ncercat s se sinucid mncnd nite struguri care fermentaser ntr-un
borcan. Rezultatul a fost o intoxicaie urmat de un somn adnc. Cnd s-a trezit, i-a datseama c se simte mai bine i a rectigat favoarea Regelui artndu-i originalametod, care a fost prezentat ntregii curi. Se tie c prin anii 4000 .e.n. ncepuse
deja cultivarea strugurilor i producerea vinului. Primele podgorii au existat lng Marea
Caspic i n Mesopotamia, n zona Iranului de astzi. Preoii i regii aveau acces la vin,n timp ce clasele inferioare beau bere. n Egipt s-au descoperit primele recipiente n
care vinul era pstrat, i s-a observat c oamenii aveau deja cunotine despre efectultemperaturii asupra fermentaiei vinului.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
5/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
6/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
7/46
Babeasca neagraEste un soi romanesc foarte productiv, care se mai numeste Rara neagra sauCracana. Strugurii sunt conici, ramurosi, cu boabele asezate rar. Boabelesunt rotunde turtite, cu pielita subtire, de culoare rosie inchis sau rosieverzuie. Poate fi cultivat in Moldova (Nicoresti) in judetele Galati, Vrancea,Iasi etc.CadarcaStrugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde, negre albastrui.Da bune rezultate in zona de vest a tarii (podgoriile din Banat, judetele Arad(Minis) si Bihor.Negru moaleEste un soi romanesc productiv. Strugurii sunt cilindrici sau cilindro-conici, cuboabele asezate foarte dens incat se deformeaza. Boabele sunt rotunde, cupielita subtire, colorata negru-inchis si acoperita ou un stnat de pruina (ceara).Se recomanda pentru gospodariile din Oltenia si din zona Dragasani.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
8/46
Pinot noirEste un soi mai putin productiv. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe dese. Bobul este sferic,negru, crocant, cu pielita groasa. Se poate cultiva cu rezultate mai bune in zonaAradului, la Dealu Mare precum si in Oltenia (Segarcea).MerlotEste un soi foarte valoros si foarte productiv. Strugurii sunt cilindro-conici, avand boabe
dese. Bobul este sferic, negru, zemos, cu aroma discreta. Poate fi cultivat aproape inmajoritatea gospodariilor (judetele lasi, Galati, Bacau, Vrancea, Buzau, in Dobrogea,Banat etc).Cabernet SauvignonEste unul din cele mai valoroase soiuri pentru vinuri rosii. Strugurii au boabe mici,sferice, negre, zemoase, cu gust ierbos. Da vinuri de calitate foarte buna. Se indica
pentru podgoriile Dealu Mare, Dragasani, Murfatlar, precum si pentru gospodariile dinjudetele Bacau, Vrancea, Galati, lasi, Vaslui etc.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
9/46
Negru virtosEste un soi romanesc, tot asa de productiv. Strugurii suntcilindrici sau cilindro-conici, cu boabe rotunde avind pielitagroasa, colorata negru intens. Este indicat in aceleasi conditii ca
si Negru moale.Feteasca neagraStrugurii sunt cilindrici si desi in boabe. Bobul este rotund,marunt, negru albastrui, cu pielita groasa. Se recomanda pentruzona de est a tarii (judetele Iasi, Galati, Bacau, precum si pentruzona Dealu Mare). Da productii ceva mai mici, dar din care se
obtin vinuri superioare.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
10/46
Dobrogea:
Murfatlar RomaniaKarom Drinks
Vinvico Constanta
Fruvimed
Viticola Sarica Niculitel
Alcovin SRL
Ovidius Mercado
Banat: Cramele RecasSCDVV Minis
Transilvania
JidveiPrescon Mures
Oltenia Carl Reh WineryVie Vin Vanju Mare
VinarteSD Banu Maracine
Domeniul Coroanei Segarcea
Moldova
Bucium IasiCotnariVinia
SCDVV IasiVincon VranceaVeritas Panciu
Vinuri NicorestiProwine InternationalSCDVV Odobesti
RamexBachus
Casa de vinuri Husi
MunteniaProvinumS.E.R.V.E.
Vinterra InternationalCramele HalewoodCarpathian Winery
VidelmarDVFRICDVV Valea CalugareascaSCDVV Stefanesti - Arges
TohaniRovit
Fontana di Vin
http://www.vinul.ro/murfatlar.htmlhttp://www.vinul.ro/karom_drinks.htmlhttp://www.vinul.ro/vinvico_constanta.htmlhttp://www.vinul.ro/vinvico_constanta.htmlhttp://www.vinul.ro/fruvimed.htmlhttp://www.vinul.ro/fruvimed.htmlhttp://www.vinul.ro/sarica_niculitel.htmlhttp://www.vinul.ro/sarica_niculitel.htmlhttp://www.vinul.ro/alcovin.htmlhttp://www.vinul.ro/alcovin.htmlhttp://www.vinul.ro/ovidius.htmlhttp://www.vinul.ro/ovidius.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_recas.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_minis.htmlhttp://www.vinul.ro/jidvei.htmlhttp://www.vinul.ro/prescon_mures.htmlhttp://www.vinul.ro/carl_reh.htmlhttp://www.vinul.ro/vie_vin_vanjumare.htmlhttp://www.vinul.ro/vinarte.htmlhttp://www.vinul.ro/banu_maracine.htmlhttp://www.vinul.ro/banu_maracine.htmlhttp://www.vinul.ro/domeniul_coroanei_segarcea.htmlhttp://www.vinul.ro/domeniul_coroanei_segarcea.htmlhttp://www.vinul.ro/agroindustriala_bucium.htmlhttp://www.vinul.ro/cotnari.htmlhttp://www.vinul.ro/vinia.htmlhttp://www.vinul.ro/vinia.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_iasi.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_iasi.htmlhttp://www.vinul.ro/vincon_vrancea.htmlhttp://www.vinul.ro/vincon_vrancea.htmlhttp://www.vinul.ro/veritas_panciu.htmlhttp://www.vinul.ro/veritas_panciu.htmlhttp://www.vinul.ro/vinuri_nicoresti.htmlhttp://www.vinul.ro/vinuri_nicoresti.htmlhttp://www.vinul.ro/pro_wine.htmlhttp://www.vinul.ro/pro_wine.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_odobesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_odobesti.htmlhttp://www.vinul.ro/ramex.htmlhttp://www.vinul.ro/ramex.htmlhttp://www.vinul.ro/bachus.htmlhttp://www.vinul.ro/bachus.htmlhttp://www.vinul.ro/sc_speed_srl.htmlhttp://www.vinul.ro/provinum.htmlhttp://www.vinul.ro/serve.htmlhttp://www.vinul.ro/vinterra.htmlhttp://www.vinul.ro/vinterra.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_prahova.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_prahova.htmlhttp://www.vinul.ro/rotherfield.htmlhttp://www.vinul.ro/rotherfield.htmlhttp://www.vinul.ro/videlmar.htmlhttp://www.vinul.ro/videlmar.htmlhttp://www.vinul.ro/dvfr.htmlhttp://www.vinul.ro/dvfr.htmlhttp://www.vinul.ro/icdvv_valea_calugareasca.htmlhttp://www.vinul.ro/icdvv_valea_calugareasca.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/tohani.htmlhttp://www.vinul.ro/tohani.htmlhttp://www.vinul.ro/rovit.htmlhttp://www.vinul.ro/rovit.htmlhttp://www.vinul.ro/fontana_di_vini.htmlhttp://www.vinul.ro/fontana_di_vini.htmlhttp://www.vinul.ro/fontana_di_vini.htmlhttp://www.vinul.ro/rovit.htmlhttp://www.vinul.ro/rovit.htmlhttp://www.vinul.ro/tohani.htmlhttp://www.vinul.ro/tohani.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_stefanesti.htmlhttp://www.vinul.ro/icdvv_valea_calugareasca.htmlhttp://www.vinul.ro/icdvv_valea_calugareasca.htmlhttp://www.vinul.ro/dvfr.htmlhttp://www.vinul.ro/dvfr.htmlhttp://www.vinul.ro/videlmar.htmlhttp://www.vinul.ro/videlmar.htmlhttp://www.vinul.ro/rotherfield.htmlhttp://www.vinul.ro/rotherfield.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_prahova.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_prahova.htmlhttp://www.vinul.ro/vinterra.htmlhttp://www.vinul.ro/vinterra.htmlhttp://www.vinul.ro/serve.htmlhttp://www.vinul.ro/serve.htmlhttp://www.vinul.ro/provinum.htmlhttp://www.vinul.ro/sc_speed_srl.htmlhttp://www.vinul.ro/sc_speed_srl.htmlhttp://www.vinul.ro/bachus.htmlhttp://www.vinul.ro/bachus.htmlhttp://www.vinul.ro/ramex.htmlhttp://www.vinul.ro/ramex.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_odobesti.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_odobesti.htmlhttp://www.vinul.ro/pro_wine.htmlhttp://www.vinul.ro/pro_wine.htmlhttp://www.vinul.ro/vinuri_nicoresti.htmlhttp://www.vinul.ro/vinuri_nicoresti.htmlhttp://www.vinul.ro/veritas_panciu.htmlhttp://www.vinul.ro/veritas_panciu.htmlhttp://www.vinul.ro/vincon_vrancea.htmlhttp://www.vinul.ro/vincon_vrancea.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_iasi.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_iasi.htmlhttp://www.vinul.ro/vinia.htmlhttp://www.vinul.ro/vinia.htmlhttp://www.vinul.ro/cotnari.htmlhttp://www.vinul.ro/cotnari.htmlhttp://www.vinul.ro/agroindustriala_bucium.htmlhttp://www.vinul.ro/domeniul_coroanei_segarcea.htmlhttp://www.vinul.ro/domeniul_coroanei_segarcea.htmlhttp://www.vinul.ro/banu_maracine.htmlhttp://www.vinul.ro/banu_maracine.htmlhttp://www.vinul.ro/vinarte.htmlhttp://www.vinul.ro/vinarte.htmlhttp://www.vinul.ro/vie_vin_vanjumare.htmlhttp://www.vinul.ro/vie_vin_vanjumare.htmlhttp://www.vinul.ro/carl_reh.htmlhttp://www.vinul.ro/prescon_mures.htmlhttp://www.vinul.ro/prescon_mures.htmlhttp://www.vinul.ro/jidvei.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_minis.htmlhttp://www.vinul.ro/scdvv_minis.htmlhttp://www.vinul.ro/cramele_recas.htmlhttp://www.vinul.ro/ovidius.htmlhttp://www.vinul.ro/ovidius.htmlhttp://www.vinul.ro/alcovin.htmlhttp://www.vinul.ro/alcovin.htmlhttp://www.vinul.ro/sarica_niculitel.htmlhttp://www.vinul.ro/sarica_niculitel.htmlhttp://www.vinul.ro/fruvimed.htmlhttp://www.vinul.ro/fruvimed.htmlhttp://www.vinul.ro/vinvico_constanta.htmlhttp://www.vinul.ro/vinvico_constanta.htmlhttp://www.vinul.ro/karom_drinks.htmlhttp://www.vinul.ro/murfatlar.html -
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
11/46
Definitia vinului(Oficiul International alViei si Vinului) este urmatoarea:Bautura obtinuta pe calea
fermentarii spirtoase integrale
sau partiale a mustului de struguri".
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
12/46
Struguri rosiiReceptieCalitativa
Cantitativa
Zdrobire,DezbrobonireCiorchine
(dezciorchinare)
FermentareMacerare pe bostina
Presare Vin ravacTescovina
Vin de presa I ,II ,III
Asamblare
Fermentare
Vin nou
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
13/46
Strugurii sunt adusi la crama in
cosuri , ladite, proaspat culesi nezdrobiti
si neamestecati.In cazul strugurilor
soiuri pure acestia se aduc in ladite
speciale. Receptia strugurilor se facecantitativa si calitativa.La receptia
calitaiva se constata starea de sanatate a
strugurilor urmand ca in cazul unor
partizi cu struguri cu defecte acestia sa
fie dirijati pentru a fi vnificati
separat.Receptia cantitativa ,inainte de a
trece la prelucrare strugurii se
cantaresc.Se folosesc bascule automate
sau manuale.P baza receptiei cantitative
si calitativa se intocmeste fisa de trecer
in productie a strugurilor.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
14/46
Zdrobirea strugurilor are scopula de separa
mustul de struguri pentru ca acesta sa vina in contact
cu drijdiile care produc fermentatia alcoolica.Aceasta
operatie se face cu ajutorul unor masini numite
zdrobitoare care sunt de tipuri diferite.
Dupa forma valturilor se folosesc urmatoareletipuri de zdrobitoare:
Zdrobitorul cu valturi;
Zdrobitorul cu lame;
Dezbrobonitul strugurilor prin aceasta operatie
se intelege separarea cirochinilor de boabele de
struguri.Pentru efectuarea dezbroboniri se folosescmasini numite dezbrobonitoare sau
dezciorchinatoare.Exista numeroase modele de astfel
de utilaje:
Zdrobitorul-dezbrobonitorul obisnuit;
Zdrobitorul-dezciorchinatorul cu pompa;
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
15/46
Vinul se obtine prin fermentatie alcoolica a mustului de
struguri.Fermentatia alcoolica consta in descompunerea glucidelr sub influenta
enzimelor secretate de drojdii. In alcool etilic si bioxid de carbon.
C6 H12 O6 2C2 H5 OH +2CO2 + 22,6 kcal
Transformarile flucidelor din must in alcool etilic are loc intr`un procesbiochimic sub influenta unui complexde enzime, formandu`se mai multi produsi
intermediari.Alaturi de alcoolul etilic si bioxidul de carbon se formeaza si alte
substante ca produsi secundari ai fermentatiei alcoolice: glicerina , acid
succinic, acid acetic, alcooli superiori.
Microorganismele care produc fermentatia acloolica sunt drojdiile.Acestea
fac parte din genul Saccharomyces Rees .Folosirea drojdiilor selectionate pentru
fermentarea mustului are ca scop grabirea fermentatiei prin introducerea unui
numar mare de celule de drojdi active cu scopul de a utilica complet si inc ele
mai bune conditii zaharul din must.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
16/46
3 faze succesive
a)faza I multiplicarea drojdiei 1-2 zile.In aceasra faza drojdiile se inmultescrapid mustul se tulbura, se degaja o cantitate de CO2
b)faza II de fermentatie tumultoasa 6-7 zile si e caracterizara prin degajare
puternica de bioxid de carbon.
c) faza III de fermentatie linistita a carei durata poate fi chiar si cateva zile
pana la cateva luni.Se formeaza subst care dau aroma placuta si gust placut
vinului.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
17/46
Ca fermentatia sa decurga normal sa se obtina vinuri de calitate
buna trb sa foloseasca instalati corespunzatoare, sa respecte conditiile
de igiena si sa faca un control de dirijare a fermentatiei.
Constrolul fermentatiei consta in :
Asigurarea temp initiale optime de frmentatie 15C
Masurarea temp msutului de 3 ori p zi si alc graficelor de temp a
fiecarui vas.
Reglarea temp mustului intre +25C...+28C evitarea depasiri tempde 30C care creaza bacterii ce inbolnavesc vinul
Controlul periodic al concentratiei de zahar a mustului;
Controlul microbiologic
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
18/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
19/46
Gradus de sanatate a strugurilor conditiile in care au fot tinute culesisi transportati la crama, modul de extragere a mustului conducera procesului
de frmentare si tratamenta aplicate mustului inainte de fermentare sunt
elemente cu influenta hhotaratoare asupra vinurilor.Din struguri sanatosi
bine copti la care fermentarea mustuluia fost condusa stiintificse obt mereu
vinuri sanatoasecare se pot conserva usor.Vinurile cu fermenatie incompleta
asemenea vinuri sunt dispuse imbolnavrii.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
20/46
Incalzirea bostinei- struguri se zdorbescsi de dezbroboneaza bostina
se incalzeste la 60-65C timp de 4-5 minute ,se lasa sa se raceasca, se
preseaza si vinul este trecut la fermentare la fel ca si vinurile albe.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
21/46
Dupa zdrobre si dezbrobonire o parte din must se afla liber urmand ca el sa fie separat de
pielita si seminte. Acest must provenind din centrulu bulbulu este mai sarat in resturi de
pulpa, pielita, insa mai bogat in zahar acizi , subst azotoase tanin.Este mai armonios alcatuit
se limpezeste mai repede si poarta numele de ravac.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
22/46
Se face in mod asemanator cu vinuficarea in alb cu anumite
particularitati:Desciorchinarea se recomanda in majoritatea cazurilor.Inanumite cazuri se pastreaza din ciorchine1/3---2/3 avand rolul de a mari
suprafata de contact intre bostina si must.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
23/46
Gradul de picmentare al pielitei
Enzimele din struguri pot actiona asupra peretilor celulari
Picmentii sunt mai putin solubili in must
Difuzia picmentilor creste cu temperatura
Timpul de contact intre bostina si must in reprezentare grafica se prezinta
ca o curba ascendenta pana in ziua a 6-a de fermentare apoi descendenta
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
24/46
Bostina de struguri obtinuta dupa scurgerea
mustului ravac este trecuta la presare pentru epuizarea in
must.Utilajele folosite pentru prepararea bostinei trebuie sa
asigure separarea unui procent cat mai mare de must iar
calitatea mustului sa fie cat mai buna.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
25/46
Incepe odata cu fermentatia alcoolica.In aceasta perioada au loc
o serie de transformari in natura fizico-chimica si micro-biologica care duc in
final la elaborarea vinului.Transformarile aduse de la must pana la atingereacelui mai inalt punct in formarea vinului pot fi grupate in :
a.Formarea vinului cuprinde fazele de la inceputul fermentatiei si pana la
primul pritoc, timp in care au loc o serie de transformari de natura fizica si
micro-biologica
b.Cupajarea si egalizarea vinurilor:Cupajarea este amestecarea vinurilor si
tipuri diferite in scopul imbunatatirii calitatii lor si obtinerii de loturi mari de
vinuri.Egalizarea este amestecarea de vinuri de acelasi timp,soi si varsta dar cu
caracteristici fizico-chimice diferite.Aceasta cupajare se realizeaza cu scopuri : -
obtinerea unor cantitati mari de vinuri pentru a fi livrate la consumatori
-improspatarea vinurilor
-obt unor sortimente de vin
c.Invechirea vinului : Invechirea la sticle se face lent insa buchetul urmeaza o
linie ascendenta nemaiavand contact cu aerul.Invechirea vinului este in functie
de :taria alcoolica a vinului , continutul in zahar , temperatura localului unde se
face invechirea ( cu cat temp este mai mare cu atat invechirea se face mai usor )
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
26/46
Intainte de fii dat in consum , vinurile sunt
depozitate in vederea formarii maturarii si invechirii lorin depozite speciale.In timpul pastrarii vinurile trebie
ingrijite pentru a se evita imbolnavirea si degradarea lor.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
27/46
Floarea vinului este provocata de o serie de ciuperci. Acestea se dezvolta la suprafatavinului din butoaiele lasate pe gol formand o pielita foarte subtire, de culoare albicioasa-cenusie, cu aspect unsuros.Otetirea vinului este provocata de cateva specii de bacterii acetice. In contact cu aerul,aceste bacterii formeaza la suprafata vinului o pelicula (pielita) continua, subtire, deculoare cenusie, care, cu timpul se ingroasa, se destrama si cade treptat la fundulvasului, formad asa numitul "cos de otet".Balosirea vinurilor este o bola a vinurilor albe noi, cu resturi de zaharuri nefermentate,sarace in alcool, aciditate si extract, dar bogate in substante proteice.Manitarea si borsirea vinurilorsunt provocate de un grup de bacterii, care descompunzaharurile din vin.
. Fermentatia propionicaeste denumita astfel dupa produsul principal-acidul propionic-ce rezulta in urma activitatii unei serii de bacterii. Acestea ataca doi din compusii vinului:acidul tartric si glicerina .Izul "de soareci".Aceste vinuri au un miros puternic de urina de soareci si un gustrespingator si persistent, usor perceput la degustare. La inceputul bolii, vinurile auaspect normal. Mai tarziu, insa ele se tulbura si formeaza un depozit sub forma de
pulbere. Boala apare indeosebi la vinurile noi slab acide, fermentate la o temperaturapeste limita admisa (28C) si tinute mai mult timp pe drojdie.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
28/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
29/46
Putin, ca tot ce este bun,
Si bun, ca tot ce este rar
Acesta-i vinul de Cotnar.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
30/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
31/46
Se spune ca numele de Cotnari este datde mestesugul cotitului butoaielor (cota coti, amasura si armester). La 1599 Cotnariul (cu3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari
targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.Primele mentiuni istorice ale podgoriei de laCotnari dateza din secolul al XVIII-lea. NicolaieCostin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscuteinainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D.Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la1288. Radu Rosetti merge mai departe simentioneaza podgoria la 1250. O data cuinceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoriade la Cotnari devin substantiale, din perioadadomniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), StefanCel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (1561-1563), cand podgoria a atins o cota maxima atat
prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si princalitatea vinului obtinut.Primele evidente cu privire la suprafata de vie petotalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 depogoane din cele 720 de la Cotnari apartineaulocalnicilor.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
32/46
Astazi praznuim cu cinste,
dupa datina strabuna,
Ziua vinului licoarea cea mai
veche si mai buna,
Zamislita din pamantulframantat de-atati romani
In podgoriile noastre, renumite
din batrani.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
33/46
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in
cea mai mare parte a sa pe Coasta CotnariHarlau, un segment important din mareaCoasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D. Cotea o apreciaza ca fiind
una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara noastra.
Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prinfinetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor
pentru cultura vinului.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
34/46
CompaniaCOTNARI este inima
podgoriei Cotnari dinanul 1948. Dragostealocalnicilor pentrucresterea si rodul viteide vie ne-a invatat sapretuim fiecare boaba
purtatoare de soare sisa impartasim cu ceilaltibucuria vietii.
Podgoriile
sfintede laCotnari, cum le-anumit DimitrieCantemir, suntrodul uneiindeletniciri
stravechi viti-vinicole. Dinantichitate si panaastazi, vita de vie aimbratisatneintrerupt dealurile
molcome ale zonei,profitand din plin departicularitatileacesteia.
Vi l d C t i b El
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
35/46
Vinul de Cotnari nu se bea. El
se degusta. El este
promisiune divina. Dar atunci
cand insoteste un ospat de
durata, baut cu cumpatare,
dezvolta reactii nobile,uimitoare.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
36/46
Nu exista vin ce proasta calitate.Seintampla doar ca unele dintre ele sa fiemai bune decat celelalte.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
37/46
Origine
Binecuvantata cu unul din celemai potrivite amplasamentenaturale,Podgoria Murfatlar este
asezata in sud-est-ul Romaniei, intreDunare si Marea Neagra, in centrulPodisului Dobrogei. Plaiurile viticolecuprind peste 2600 de hectare dinzona localitatilor Basarabi, Valul luitraian, Poarta Alba si Siminoc.
Climatul continental, diversitateaamplasarii plantatiilor viticole, efectulprotector al reliefului impotrivacurentilor reci predominant nord-estici,influienta favorabila a vecinatatiiexcesive, ofera podgoriei Murfatlar unmicroclimat particular favorabil pentru
realizarea unei largi varietati de vinuri.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
38/46
TraditieCultivarea vitei de vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei zone din cele mai vechi timpuri, iaroamenii de la Murfatlar constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii indelungate si se mandresccu asta.Scythia Minor,denumirea antica a Dobrogei,era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie, vinul obtinut aici
fiind unul dintre produsele care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona (tracii)si coloniile grecesti de pe malul Marii negre.Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de faimosul poet latin Ovidiu(Publius Ovidius Naso. 43i.C,-17d.C),care a trait in cetatea Tomis , situata pe malul marii Negre, inperioada 9-17 d.C.,fiind exiliat de imparatul roman Augustus1907
Sunt plantate in scop experimental soiuri de vita de vie precum Chardonay, Pinot Gris,Pinot Noir, Muscat
Ottonel si Folle Blanche din initiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu si vasile Brezeanu.1936Nucleul a ceea ce urma sa devina una dintre cele mai prestigioase si mai cunoscute podgorii din Romaniaa fost constituit la inceputul secolului trecut odata cu infiintarea primelor plantatii viticole cu soiuri nobilevest europene.1943Se infiinteaza Statiunea Experimentala Viti Vinicola Murfatlar.Gama de soiuri cultivate in podgorie a fost
largita cu soiuri valoroase precum Sauvignon Blanc,Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italianpentru vinurile albe si cabernet Sauvignon si merlot pentru vinuri rosii.1955Podgoria este consolidata si extinsa la suprafata de 2600 hectare, prin infiintarea intreprinderii de StatMurfatlar.Treptat,vinurile produse aici s-au impus atat de piata interna cat si pe cea externa,Intreprindereade Stat Murfatlar devenind liderul producatorilor romani de vin.2000
Administrarea exercitata de catre stat a podgoriei a durat pana la sfarsitul anului cand un grup privatromanesc a achizitionat pachetul de actiuni majoritar.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
39/46
TehnologieAstazi, oamenii de la Murfatlar au toate mijloacele
necesare pentru a obtine cel mai bun vinromanesc.Traditia si experienta sunt puse acum in
valoare prin utilizarea celor mai moderne liniitehnologice de vinificare.Tehnologia folosita este adaptata fiecariu soi de
vin.Momentul recoltarii strugurilor este stabilit stiintificin functie de tipul de vin ce se doreste obtinut, iarperioada de recoltare permite producerea in mod
natural a intregii game de vinuri, de la cele seci la celedulci.In septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate
viti-vinicola din romania certificata conformstandardului de calitate ISO 9001 :2000 pentru
sistemul de management al calitatii si pentru sistemul
HACCp de asigurare a securitatii in domeniulalimentar.Toate acestea au scop obtinerea unui
produs autentic :VINUL DE MURFATALR, cu insusirilesi calitatile lui incontestabile.
Muzeul
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
40/46
Fie ca este facut de placere sau din interes profesional, untur al compluxului Viti Vinicol Murfatlar ar fi incomplet faravizitarea Muzeului Viei si Vinului, a punctului si a Salilor de
Degustare.
Muzeul Viei si Vinului a fost infiintat in anul 1970 subpatronajul Muzeului national de istorie si Arheologie dinConstanta.Obiectele ce se afla in patrimoniul acestuia atestapracticarea viticulturii pe teritoriul Dobrogei de peste 2500 deani.In muzeu sunt expuse piese valoroase, de la amforele din
antichitate in care negustorii transportau si depozitau vinul
pana la teascurile din lemn utilizate in Evul Mediu.Punct TuristicConstruit pe doua nivele in mijlocul plantatiilor, dupa un
proiect care are la baza elemente ale arhitecturii popularedobrogene, punctul Turistic murfatlar este vizitat anual de miide turisti romani si straini.An de an, turistii sunt atrasi aici de
4 lentatii :posibilitatea de a degusta intreaga gama de vinurisi specialitati obtinute la Murfatlar,oferta de produsegastronomice traditionale de cea mai inalta calitate
incluzand mancarurile specifice Dobrogei, ambianta naturalasi panorama peisajul ce pot fi complementate de pe terasaPunctului Turistic, precum si programul folcloric sustinut de
ansamblul artistic Murfatlar
RAI DE MURFATLAR VINURI TRADITIONALESEC DE MURFATLAR
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
41/46
Cuprinde o serie de treivinuri tinere,anume unulalb,unul rosu si unulroze,
dulci,care pastreazaprospetimea savuroasa astrugurelui bine copt.
Murfatlar se mandreste cu gama devinuri traditionale ce include atat soiurialbe,asa cum sunt Chardonnay,PinotGris,Muscat Ottonel,cat si soiuri rosiiprecum Merlot,Cabernet Sauvignon sauPinot Noir.
LACRIMA LUI OVIDIU
MUGUR DE VITA
FERMA NOUA TREI HECTARE CONU ALECU
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
42/46
PREMIAT DE MURFATLAR ZARAZA
BABANU
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
43/46
Cum se face di ferenta intre vinu l
sec/demisec,dulce/demidulce,uso r/greu ?Gustul face diferenta,detectand dulceata naturala a
soiului de strugure din care e facut.Vinul sec este facut
din struguri mai acri si este simplu,usor,un picintepator.Cel demisec gaseste un echilibru intrecaracteristicile vinului sec si o cantitate ceva mai
insemnata de dulceata naturala.Vinul sec este aspru,cel demisec este de o asprime
moderata.Vinul dulce este facut din struguri dulci,avandun gust pe masura..cel demidulce gaseste echilibrul intre
dulceata naturala si supletea unui vin usor.Vinurile grele sunt cele cu un volum mai mare de
alcool,mai complexe,dau senzatia de gura plina secombina cu mancaruri grele precum cele de carne,vanat
si sosuri satioase.Vinurile usoare sunt ceva mai slabalcoolizate si mai suple si sunt asociate cu preparate
usoare gen salate,pui,fructe de mare.Nu trebuie combinate astfet pentru ca exista o
regula ;vinul si mancarea se completeaza reciporc pentrudesfatarea propriului gust.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
44/46
Cum /in ce fel de pahar se serveste vinu l ?La ce
temperatura ?Vinurile albe se servesc dupa ce au fost racite in prealabil la10-12 drade Celsius.Se folosesc pahare in forma de lalea cu
deschidere mai mica,pentru a nu se pierdesavoarea.Chardonay e in mare voga.Negustorii din intreaga
lumea se dau peste cap sa aiba Chardonnay in pravalie.
Vinul rosu se serveste la temperatura camerei.Se desface cucel putin jumatate de ora inainte de servire pentru a fi lasta
sa respire.Se folosesc pahare in forma de lalea cudeschidere larga pentru favoriza perceperea aromelor si
buchetului.Vinurile licoroase si cele dulci (indiferent de culoare ) se
beau frapate,la temperatura de 4-6 grade Celisius.Sefolosesc pahare mici de 100ml cu deschidere ingusta.
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
45/46
-
5/21/2018 Totul despre vin.ppt
46/46
1. http://www.pietroasa.ro/wineguide1.php
2. http://www.vinul.ro/top_wine_spector.html3. http://www.vinul.ro/dragoste.html4. http://www.vinul.ro/educatie.html
5. http://www.vinul.ro/top_tamaioasa_romaneasca.html6. http://crama.vinul.ro/
7. http://www.vinul.ro/legende.html8. http://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.html
9. http://www.referat.ro/10.http://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.html
http://www.pietroasa.ro/wineguide1.phphttp://www.vinul.ro/top_wine_spector.htmlhttp://www.vinul.ro/dragoste.htmlhttp://www.vinul.ro/educatie.htmlhttp://www.vinul.ro/top_tamaioasa_romaneasca.htmlhttp://crama.vinul.ro/http://www.vinul.ro/legende.htmlhttp://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.htmlhttp://www.referat.ro/http://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.htmlhttp://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.htmlhttp://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.htmlhttp://www.dtminox.md/ro/produse/vinificatie-primara.htmlhttp://www.referat.ro/http://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.htmlhttp://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.htmlhttp://www.business-adviser.ro/interviu_wilfried_moselt.htmlhttp://www.vinul.ro/legende.htmlhttp://crama.vinul.ro/http://www.vinul.ro/top_tamaioasa_romaneasca.htmlhttp://www.vinul.ro/educatie.htmlhttp://www.vinul.ro/dragoste.htmlhttp://www.vinul.ro/top_wine_spector.htmlhttp://www.pietroasa.ro/wineguide1.php