Cap I. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TRISMUL

Turismul s-a transformat de-a lungul timpului dintr-o ramură a economiei puțin

utilizată la începuturile apariției sale într-un foarte semnificativ element al dezvoltării socio-

economice din ziua de azi. Turismul ca și practică a început să fie din ce în ce mai present în

viețile tuturor reprezentând un semn al bunăstării și evoluției populației.

1.1.Conceptul de turism și turist

Originile cuvântului aturism” provin din termenul englez tour” (călătorie), sau „to��

tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie).Termenul a fost creat în Anglia, în jurul

anilor 1700, și a fost folosit pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa în special în

Franța.Dacă vom merge mai departe în istoria acestui termen vom vedea că acesta provine

din cuvăntul grec „tournosa”și, respectiv, din cel latin „turnusa” și înseamnătot călătorie în� �

circuit.1

Conform Dicționarului Enciclopedin Român turismul de definește că fiind:”Activitate

cu caracter recreativ sau sportive, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace

de transport, a unor distante, pentru vizionarea regiunilor pitorești, a localităților, a

obiectivelor cultural, economice, istorice etc”2 altfel spus turismul include totalitatea

activităților pe care o persoană le înfăptuiește în timpul sau liber călătorind în afara localității

de reședință pentru a vizita oameni, locuri monumente și muzee cu scopul de a-și îmbogății

cunoștințele ori pentru a se distra sau a practica diferite sporturi, pentru a se odihni sau pentru

a se trata de diferite afecțiuni.

O definiție acceptată pe plan mondial a turismului a fost elaborate de către

profesorul elvețian W Hunziker în anul 1940 .În concepția acestuia “”turismul este ansamblu

de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afară domiciliului

lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o

activitate lucrative oarecare ”!3

Avtivitatea turistică poate fi caracterizată pe scurt ptin două elemente definitorii:

- Caracterul temporar al schimbării domiciliului;

1 Puiu Nistoreanu-Economia Turismului, Editura ASE, 2005, p 92 Silvia Elena Cristache-Metode statisice cu aplicatii in managementul turismului-Editura ASE, Bucuresti 2009, p 413 Idem 2, p 42

- Caracterul nelucrativ al deplasării(odihnă, recreere, tratament, vizitarea obiectivelor

natural, cultură )4

În tehnica turistică sunt prezente mai multe concepte a căror semnificație, în

concordant cu erminologia elaborate de Organizația Mondială a Turismului, se prezintă

astfel:

- potențialul turistic: totalitatea resurselor natural și antropice care, împreună cu

infrastructura, constituie oferta turistică a unei destinații, zonă sau țară;

- resursele turistice: totalitatea elementelor material și socio-culturale, de ordin

natural sau antropic, a celor umane și financiare, existente într-o destinație turistică sau

reținute de o firmă, ce pot fi valorificate în scopul desfășurării activității turistice;

- angajamentul turistic: ansamblul bunurilor și serviciilor prestate în timpul

deplasării în scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup de persoane, pe baza unui

program prestabilit, oferit de o firmă specializată sau sugerată de client;

- atracția turistică: tot ce poate determina ca un turist să viziteze o arie sau

zonă(munte, plajă, loc istoric etc.);

- itinerariu turistic : traseul pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea celor mai

potrivite localități sau puncte de interes turistic, în relația cu motivația organizării acesteia,

perioada și serviciile prestate.Itinerariul îmbrăca formă unui program care detaliază, zi cu zi,

mijloacele de transport utilizate, localitățile care vor fi vizitate și toate serviciile ce urmează a

fi prestate turistului pe parcursul întregii acțiuni turistice;

- circuitul turistic: itinerariul de vizită a mai multor zone, localități, țări, al căror

puncte de plecare coincide cu cel de sosire;

- produsul turistic: totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turistice de către o firmă

de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiștii: transport, cazare, masă, agreement

etc;

- industia turistică însumează impactul direct al activității vizitatorilor: transport,

cazare, mâncare și băutură, recreere, agrement și servicii legate de călătorii;

- economia turistică însumează impacutl direct și indirect al activităților

vizitatorilor, investiiei de capital, exporturi și servicii guvernamentale .”5

Turismul reprezintă o component foarte importantă a sectorului serviciilor fiind o

ramură cu un potențial imens de dezvoltare.Acesta este constituit în principal din prestarea

4 Nita Ilie, Nita Constrantin-Piata Turistica a Romaniei, Editura Economica, pp 20- 215 Ilie nita, Constantin Nita-Piata Turistica a Romaniei-Editura Economica, Bucuresti 2008, pagina 23

serviciilor turistice acest lucru oferindu-I o dinamică foarte ridicată perfectă pentru civilizația

din zilele noastre.

Calitatea serviciilor turistice poate fi influențată de un ansamblu complex de factori

interni sau externi, direcți sau indirecți al căror efect se poate regăsii în volumul serviciilor

oferite și mai apoi în încasările și veniturile provenite din acestea.

Din punct de vedere turistic, țara noastră are un potențial remarcabil beneficiind de

un spațiu geografic variat cu peisaje și forme de relief de o valoare incomensurabilă.Pe lângă

potențialul oferit de natură, România este brăzdată și de o mulțime de resurse cu valoare

istorică și cultural foarte importantă.

Prin conținutul sau compex turismul cuprinde în aria sa un potențial uriaș atât

material cât și uman ce influențează aria economiei și societății, a relațiilor interumane

naționale și internațional.De aceea acesta poate constituii o importantă sursă de redresare

economică cu ajutorul potențialului touristic exploatat corespunzător dar poate ajuta și la o

remarcare pe plan internațional ce poate duce la crearea unui brand important pe plan global

Dacă toate acestea ar fi exploatate la adevăratul lor potențial ar reprezenta o

adevărată salvare economică a țării ajutând la creșterea considerabilă a PIB-ului și mai apoi la

o dezvoltare pe toate planurile.Prestațiile din turism sunt un cumul de servicii ce acoperă o

gamă largă a ramurilor economice.De la domeniul construcțiilor de care este nevoie în

crearea de uniați de cazare, la alimentația publică necesară satisfacerii nevoilor de hrănire ale

tursitilor până la domeniul infrastructurii, toate sunt necesare pentru susținerea turismului și

toate vor avea de câștigat în urma dezvoltării acestuia.

Viitorul acesturi sector constă în adaptarea agenților de turism la nevoile turiștilor și

la standardele din ce în ce mai înalte pe care aceștia le impun.Ei trebuie să înțeleagă că

degeaba avem un potențial natural și antropic uriaș dacă serviciile oferite sunt de proastă

calitate iar prețurile sunt foarte mari.

Un alt element foarte important în cadrul turismului este reprezentat de personalul

regăsit în agenții, unități de cazare și alimentative.Acesta trebuie să își reamintească

întotdeauna că scopul sau principal este să mulțumească șiș a satisfacă nevoile clienților

indiferent de ceilalți factori.Un client nemulțumit va împărtășii experiența neplăcută către cel

puțin zece persoane iar acestu lucru ar trebuii să îi motiveze pe cei de care poate depinde

impresia pe care și-o poate forma un turist .6

Nivelul de dezvoltare al unei țări este dat de sfera serviciilor oferite populației, dintre

care o pondere semnificativă o reprezintă ramură turismului.

6 Idem 2, p 43

Turismul mai este condiserat ca fiind cea mai mare afacere din lume fiind principal

industire ce participă la crearea Pib-ului și cea mai importantă în ceea ce privește crearea

locurilor de muncă.

Din punct de vedere social prin cadrul turismului oamenlilor le este asigurat accesul

la cele mai importante resurse antropice (reprezentate de monumente arheologice, situri

arheologice, monumente, ansambluri și rezervații de arhitectură, monumente și ansambluri

memorial, așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț ) și natural ( reprezentate de

formele de relief, potențialul speologic, apele, floră, faună ), asigură un schimb de idei,

concepții, gânduri și opinii între indivizi din culture diferite lucru care duce la formarea

intelectuală a acestora și la înțelegerea și conlucrarea lor. Prin turism se poate contribuii astfel

la dezvoltarea societății prin eliminarea sărăciei , redistribuirea veniturilor și deschiderea la

idei și cunoștințe noi ce pot fi acumulate în urma interacțiunii cu alte persoane de culture di

dezvoltări diferite.

Privind planul economic, turismul pare a fi un factor al dezvoltării și progresului.

Cheltuielile efectuate de turiști prin simpla plată a serviciilor de care dispun în călătoriile lor

ori prin bunurile achiziționate complementar, sunt generate venituri importante pentru

economiile țărilor receptoare și este stimulat domeniul investițiilor accelerând astfel

creșterea și dezvoltarea economică .7

Din punct de vedere economic turismul prezintă numeroase avantaje față de alte

ramuri economice iar aceste avantaje sunt reprezentate de :

- Valoarea adăugată în turism este semnificativ mai mare față de alte ramuri iar acest

lucru este datorat în principiu faptului că importul materiilor prime esre nesemnificativ.

- În turism sunt utilizate materii prime, în general, din țara de origine ce sunt

inepuizabile.

- Cursul de revenire în turism este foarte avantajos deoarece în acest caz se realizează un export invizibil ce nu mai necesită ambalare, transport, asigurare și taxe vamale deci este scutit de toate cheltuielile ce ar fi rezultat în urma efectuării acestop procese.

- Prin activitatea turistică este sprijinită dezvoltarea echilibrată a tututor zonelor tații,

acest lucru fiind posibil prin introducerea unor locații noi în circuitele turistice, locații

ce desii au un potențial tutistic corespunzător nu au fost valorificate la adevăratul lor

potențial .8

1.2 Formele de turism

7 Idem 5, pp 13-148 Idem 5, pp 14-15

Pe mapamond întâlnim o multitudine de forme și aranjamente turistice rezultate în

urma nevoilor turistice, condițiilor de echilibru a cererii și ofertei și particularităților fiecărei

călătorii în parte. În anumite zone se pot practica forme de turism speciale datorită

potențialului local deosebit. Pentru punerea în practică a acestora trebuiesc îndeplinite cerințe

speciale, autoritățile locale au nevoie de cunoștințe specifice în acel domeniu și trebuie să îi

informeze pe eventualii investitori și pe cei ce fac parte din comunitatea locală cu privire la

aceste cerințe.

Datorită faptului că activitățile turistice constituie un fenomen complex acestea au

fost împărțite în mai multe forme. Acestea sunt reprezentate de :

Turismul intern: rezidenții unei țări ce efectuează călătorii în interiorul țării de

reședință,acest tip de turism contribuie la formarea PIB-ului din sectorul

serviciilor.

Turismul internațional receptor: atunci când o țară este vizitată de turiști proveniți

din alte țări

Turismul internațional emitent: rezidenții unei anumite țări efectuează activități

turistice în alte țări.

Prin combinarea formelor de turism prezentate mai sus rezultă alte trei forme

derivate reprezentate de :

Turismul interior: este cuprins de turismul intern șic el receptor

Turismul național: cuprinde turismul intern și turismul emițător

Turismul internațional: include turismul receptor șic el emițător

După modalitatea de comercializare a vacanțelor, putem remarca următoarele forme

de turism:

Turismul organizat ce se caracterizează prin organizarea anticipate a tuturor sau a

celor mai importante serviciilegate de călătoria turistică. Această acțiune se

realizează prin intermediul diferitelor tipuri de contracte cum ar fi voucher-ul,

biletul de odihnă și tratament etc., dar și prin diferite înțelegeri realizate între turist

și agenție sau alți organizatori ai vacanței.

Turismul pe cont propriu este acea formă de turism ce nu presupune organizarea

prealabilă a serviciilor de care turistul va urmă să dispună pe parcursul vacanței.

În acest caz turistul stabilește pe cont propriu destinația , durata vacanței,

perioada în care aceasta se va realize mijlocul de transport folosit, unitatea de

cazare și modalitățile de agrement.

Turismul semiorganizat este o combinative între turismul organizat și cel pe cont

propriu.În cadrul acestei forme turistul poate stabilii în prealabil o parte din

servicii precum turismul ori modalitatea de cazare.

În funcție de gradul de mobilitate a turistului se pot distinge următoarele forme de

turism:

Turismul itinerant este caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în cadrul

acestui program fiind incluse vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte de 1-2

zile în cadrul aceluiași permimetru.

Turismul de sejur are un grad de mobilitate destul de redus și presupune

petrecerea vacanței în aceiași localitate. Acest tip de turism se subdivide în :

- turism de sejur scurt, numit și sejurul de weekend presupune una sau două

înnoptări.

- turismul de sejur mediu corespunde duatei standard a călătoriilor adică 12-15 zile

- turismul de sejur lung este reprezentat de șederea în localitate de până la 30 de zile.

Această formă este practicată de regulă de turiștii de vârstă a treia al căror scop al vacanței

este reprezentat de tratarea diferitelor afecțiuni,.

Din punct de vedere al peridiocitatii sau frecvenței de manifestare a cererii se pot

distinge

Turismul continuu este organizat pe întreaga durată a anului.

Turismul sezonier este influențat de condițiile natural sau evenimentele cultural

artistice și sportive.Turismul sezonier se împarte în turism de vară, iarnă și turism

ocazional.

După mijlocul de transport folosit intlanim următoarele forme:drumeție, turism

rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian,

Luând în considerare motivația deplasării putem distinge următoarele forme de turism

Turismul de agreement oferă posibilitatea cunoașterii unor culture, obiceiuri și

locuri noi și este des întâlnit

Turismul de odihnă și recreere nu are un carcater dynamic, sejurul se desfășoară

pe o durată mai lungă și este efectuat într-o anumită localitate înzestrată cu

particularități specific.

Turismul de tratament și cură balneară este o ramură a turismului de odihnă care

este din ce în ce mai utilizată, atât din dorința de a trata anumite afecțiuni cât și a

le prevenii. Acest tip de turism se practică doar în zonele cu potențial specific

tratamentului și curelor balneare cum ar fi apele minerale, apele termale, zonele cu

nămoluri etc.

Turismul sportive este practicat de o anumită categorie a populației cum ar fi

practicanții de sporturi nautice, sporturi de iarnă, alpinism, vânătoare sau pescuit.

Turismul științific este practicat cu ocazia diferitelor congrese din domeniu,

pentru vizitarea anumitor obiective industrial, zonelor agricole și obiectivelor

hidroenergetice.

Turismul de cumpărături devine o practică tot mai des întâlnită care determină

deplasarea ocazională în cadrul altor localități pentru achiziționarea anumitor

produse la prețuri mai accesibile ori anumitor produse ce nu se întâlnesc pe piața

localității sau țării de reședința a individului

După caracteristicile socio-culturale se disting urmtoarele forme de turism:

Turismul particular este utilizat de persoane cu venituri mari ce doresc servicii de

înaltă clasă, au propriile mijloace de transport și doresc să fie cazați în locuri

luxoase cu un grad ridicat de confort.

Turismul social este adresat persoanelor cu venituri mici și posibilități limitate,

este un turism de masă iar cei ce îl practică solicita forme de cazare ce nu

presupun costuri ridicate, mijloace de transport în comun deci costuri reduse.

Turismul pentru tineret este o formă particulară a turismului social și se adresează

în special categoriilor tinere alea populației. Această formă de turism se manifestă

prin tabere de creație, cantonamente, vacanțe la prețuri mici

Turismul de afaceri este practicat de angajații animator companii și presupune

călătorii în interes de serviciu prin participarea la diferite întâlniri de afaceri,

concrese, târguri și expoziții.În urma turismului de afaceri rezultă încasări mai

mari decât din majoritatea celorlalte forme deoarece călătorii își doresc cele mai

bune condiții și nu sunt la fel de cumpătați când vine vorba de bani, costurile

nefiind suportate de ei ci de întreprinderea pe care o reprezintă.9

Turismul de afaceri constituie circa 20% din totalitatea călătoriilor internațional și ¼

din totalul încasărilor turistice. Această formă de turism se împarte în turismul general de

afaceri ce reprezintă activitatea persoanelor ce lucrează pentru o anumită perioadă de timp în

afara locului de reședință, turismul de reuniuni presupune participarea la evenimente de genul

întâlnirilor, conferințelor, simpozioanelor, colocviilor, concreselor și este unul din cele mai

9 Maria Ionicica, Gabriela Staanculescu- Economia Turismului si Serviciilor, Anul 2008, pp 55- 58

obișnuite forme de turism în afaceri. Târgurile și expozițiile fac și ele parte din această formă

de turism alături de călătoriile stimulant.

Turismul urban se referă la efectuarea vacanțelor în cadrul orașelor pentru vizitarea

zonelor cu importanță turistică ,vizitarea unor rude, cunoștințe sau prieteilor ori pentru

realizarea de cumpărături în marile centre comerciale ce se regăsesc în cadrul marilor orașe.

Turismul urban reprezintă circa 35%din totalul călătoriilor în cadrul țărilor europene.

Turismul cultural presupune satisfacerea nevoilor cultural și spiritual prin vizitarea

monumentelor de artă și arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă. Acesta

abordează cultura unei regiuni prin prisma valorilor ei artistice.În general este practicat în

cadrul marilor zone urbane dar poate apărea și în zonele rurale odată cu festivalurile în aer

liber, casele memorial. Și în urma acestei forme de turism reies venituri mai mari decât în

cazul turiștilor “standard”

Turismul rural pare a fi un nou trend în materie de călătorii. Din ce în ce mai mulți

oameni își doresc petrecerea timpului liber într-un cadru rural, în gospodării țărănești,

pensiuni ori ferme agroturistice, departe de aglomerația și poulare urbană.

Agroturismul duce turismul rural la un alt nivel. Pe lângă cazarea în amplasamente

rurale precum cele menționate anterior, turiștii au ocazia să mănânce produse agricole din

gospodăria respectivă.10

1.3.1 Promovarea turismului

Mixul promoțional este constituit din căile și mijloacele prin care se efectuează

informarea clientele cu privire la produsul turistic. Instrumentele folosite în cadrul mixului

promoțional sunt reclama, târgurile și expozițiile publicitatea gratuită, promovarea

vânzărilor,vânzarea personală și relațiile publice

Reclama reprezintă unul din cele mai importante instrumente utilizate reușind să fie

transmis unei clientele foarte largi de la mii la milioane de persoane. Mesajele transmise prin

cadrul reclamelor reușesc pe lângă o informare corespunzătoare, și să îi incite și să le

stârnească dorința de a achiziționa produsele oferite.

Publicitatea gratuită poate fi considerată o reclamă liberă. În cadrul acesteia sunt

incluse reportajele, interviurile, mesele rotunde sau invitații prin care este transmis un mesaj

pozitiv cu privire la pordusul turistic.

Promovarea vânzărilor desemnează activitățile de promovare impersonal nefiind

incluse reclamă sau publicitatea gratuită. În cadrul ei sunt incluse o serie de procedee pentru a

10 Idem 9, pp 58- 59

stimulate achiziționarea produsului turistic de către clienți și eficientizarea prestatorlior de

servicii.

Vânzarea personală deține un loc foarte important în mixul de promovare instrucat

consumatorii simt nevoia unei consultanțe din partea perosanelor din domeniu.Sarcina

agenților de vânzări este aceea de a oferii toate informațiile necesare clienților, de a-i îndruma

în luarea unei decizii și mai ales de a stimula în achiziționarea produselor turistice.

Relațiile publice vizează crearea unei stări de încredere reciprocă între firmă,

personalul acesteia, colaboratorii săi, pe de o parte și între firmă, clienți, liderii de opinie și

jurnaliști pe de altă parte.

Târgurile și expozițiile reprezintă o uriașă șansă de promovare a firmei și ofertei

acesteia. Punctul forte al acestor târguri și expoziții este constituit de multitdinea de persoane

ce au ca interes comun un singur lucru: achiziționarea produsului trusitic perfect pentru ele.

Activitățile de promovare desfășurate în domeniul turistic necesită investigații

considerabile datorită întinderii mari din punct de vedere geografic dar și datorită

concurenței aprigi și caracterului intangibil al produsului turistic .11

Datorită caracterului intangibil imporanta strategiilor promoționale aplicate crește

deoarece este necesară asocierea cu elementele tangibile ale ofertei pentru a convinge și

stimuli vânzarea pachetelor turistice.

Pentru stimularea vânzării este necesară informarea cât mai amănunțită a clienților și

încercarea creării unei imagini ce poate contribuii la luarea deciziei de cumpărare. Din acest

motiv agenții turistici preocupați de informarea celor interesați cu privire la structura și

conținutul serviciilor component ale produselor turistice dar și de cultivarea unei imagini cât

mai convingătoare cu privire la destinație , firmele de turism inceraca să asigure o infromatie

cât mai complexă potențialilor client în funcție de segmental de piață cărora se adresează.

Pe de altă parte este foarte important ca imaginea create de agenții de turism să nu

difere de realitate. Este destul de des folosită tehnica de creare a unei imagini

supradimensionate asupra peisajelor și condițiilor ce vor urma a fi prestate în cadrul sejurului

turistic. Acest lucru se realizează prin imagini ideale dar și ireale asupra destinației, cu

accentuarea și exagerarea anumitor servicii și prin prezentarea numai unei părți din adevăr.

Această tehnică este însă foarte riscantă deoarece în urma aplicării ei este cel mai mult

probabil că turiștii ce au fost atrași în această “capcana” să își formeze o părere proastă

11 Mariana Bucur-Sabo-Marketing Turistic, Editura Irecon,Bucuresti 2006,pp 224-229

despre agenție și prin urmare să renunțe pe viitor la serviciile acesteia dar șiș a îi creeze o

imagine negativă în rândul cunoscuntilor lor.12

Obiectivele politicii de promovare în turism diferă în funcție de stadiul în care se află

consumatorii vizați, urmărindu-se aducerea acestora în cele din urmă la stadiul în care sunt

dispuși să achiziționeze produsul turistic. Până la acest stadiu se trece însă prin mai multe

etape :

1.Stadiul cognitive reprezintă stadiul în care scopul principal este atragerea

consumatorilor în cadrul agenției pentru a-i putea fi adusă în atenție ofertă de care aceasta

dispune.

2.În stadiul afectiv obiectuvul promovării turistice poate fi definit în procente și

termini statistici, existând mijloace de măsurare a opțiunilor bazate pe sentimente, atitudini și

preferințe. De exemplu se poate spune că pentru agenția X în cadrul anului current se are în

vedere creșterea numărului de client ce au o atitudine pozitivă față de întreprindere de la 20%

la 30%.

3.Stadiul comportamental este ultimul stadiu în care se dorește a fi aduși

consumatorii.În acest stadiu scopul este acela de a crește vânzările și de a aduce clienții în

situația achiziționării produselor turistice. Obiectivele în acest moment sunt formulate astel:

ocuparea până în luna aprilie a 65% din locurile disponibile pentru sezonul estival.

Obiectivul promovării poate fi constituit de un anumit produs (circuri, sejur sau

croazieră), o firmă de turism ( agenție de voiaj, unitate de cazare), o stațiune(balneară, pentru

practivarea sporturilor de iarnă, pentru efectuarea cumpărăturilor), o zînă geografică

(Litoralul Mării Negre, Litoralul grecesc) sau de o destinație de vacant.De obicei pentru

campanile publiciare ale unor firme de talie națională sau internațional, pentru o anumită

destiantie, sunt desitnate unei filial locale ce cunoaște și stăpânește mai bine preferințele

consumatorilor și sunt capabili să adapteze campania în funcție de cultura și preferințele

pieței locale .13

În dorința de a capta atenția cât mai multor consumatori și a-i convinge că produsele

turistice le sunt potrivite au fost create mai multe stragetii de promovare turistică:

1.Strategia informative și comunicarea de tip documentar este cea mai folosită

practică în promovare și se manifestă prin conceprea materialelor publicitare tutristice

precum plinate, broșuri, ghiduri, cataloage și afișe. Marele avantaj al adoptării acestei

12 Alexandru Nedelea-Politici de Marketing in Turism, Editura Economica, 2003, pp 125-12713 Idem 12, p 128

strategii este constituit de abundența de informații exacte ce răspund majorității curiozităților

turiștilor.

2.Strategia de “seductive”. Prin aceasta scopul este acela de a li se anticipa gândurile

și dorințele turiștilor, astfel acesta va avea o satisfacție incredibilă când va observa că agentul

de turism îl înțelege și îi cunoaște deja dorințele și îl tratează că pe o persoană apropiată.

3.Strategia estetică se manifestă prin utilizarea unor idei originale cu privire la

folosirea unui număr relative mic de fotografii de bună calitate ce sunt puse în relief prin

simplitatea spațiului în sine, ele fiind practice principalul punct de atracție al încăperii.

4.Strategia pedagogică poate fi considerată o combinative între cele trei strategii

anterioare. Aceasta se bazează pe instruirea turiștilor oferindu-le documente turistice ce se

axează asupra curiozităților, locurilor și mai puțin ascupra beneficiarilor.14

“Pentru a realiza în condiții bune publicitatea turistică și pentru a putea atinge

obiectivele propuse, de la început trebuie luate șase decizii: ce anunțăm? (tema), cui? (ținta

publicității), unde? (suportul), când? (Campania publicitară), cum? (anunțul), și cu ce efort?

(bugetul), ultima decizie condiționându-le pe celelalte”15

După luarea fiecărei decizii și aplicarea planului de promovare este foarte important

controlul ulterior al acesteia.În urma acestuia poate fi măsurată eficacitatea campaniei asupra

publicului, asupra creșterii volumului activității exprimat în număr de turiști sau încasări.

Eficacitatea unei campanii poate fi măsurată chiar și înaintea aplicării ei prin sondaje sau

testarea mai multor variante în cadrul unui grup.

Cele mai importante trăsături ale promovării turistice sunt constituite de:

1.Caracterul permanent al activității, intensitatea acesteia fiind oscilantă în funcție de

perioada, etapa ciclului de viață în care se află produsul turistic, bugetul alocat promovării

acestuia și obiectivele urmărite prin campanie.

2.Este adresată potetialilor clienți reprezentați de consumatorii direcți, dristribuitori

sau prescriptori.

3.Implică mesaje emiși și transmise, pe diverse căi, agenților de piață vizați.

4.Are în component câteva obiective globale cum ar fi informarea și atragerea unui

public țintă stabilit înaintea începerii și creari campaniei,îmbunătățirea imaginii firmei și

14 Idem 12, p 13315 Ana Ispas-Marketingul Turistic- Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2011, pagina 157

sprijinirea distribuitorilor și a personalului vânzător care astfel are suficiente informații cu

privire la produsul turistic astfel rămânându-le sarcină de a evidential punctele forte ale

acestuia și crearea unei stări de confort potențialilor clienți.16

“Diferitele eforturi de promovare ale unei firme turistice trebuie să combine

intrumentele promovării și purtătorii de informații într-un mix promoțional adevcat scopurilor

vizate și bugetului promoțional posibil de alocat. Inițiatorul unei campanii promoționale nu

va apela la toate instrumentele de promovare sau la toți purtătorii de infromatii, ci va combina

diferite eforturi de promovare și va cauta să le integreze în mod optim, în strategia și tactica

promoțional a firmei”17

Cap.II- ANALIZA OFERTEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL MUREȘ

În judeţul Mureş se pot practica mai toate formele de turism, potenţialul este ridicat deşi în multe

cazuri nu este valorificat : atât turismul urban cât şi cel rural, turismul balnear, eco-turismul,

turismul de aventură. Multitudinea de castele, biserici, sate cu obiceiuri populare,oferă

vizitatorului posibilitatea să vadă stiluri arhitectonice ale diferitelor culturi şi perioade.Multiculturalitatea

este atu-ul turistic care face peisajul judeţului atât de pitoresc şi variat.Cinci comunităţi -

români, maghiari, saşi, secui, rromi - îşi păstrează tradiţiile în aceastăregiune.18

16 Idem 11, pp 22217 Mariana Bucur- Sabo-Marketing Turistic, Editura Irecson,Bucuresti 2006, pagina 22918*** http://www.transilvania-mures.ro/as_turism_ro/despre_judet.htm (accesat la 16.06.2012)

2.1 Prezentarea judeţului

Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţării în centrul Podişului

Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55' şi 25°14' longitudine vestică şi paralele

46°09' şi 47°00' latitudine nordică.19

Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul anilor pe teritoriul Județului Mureș au

scos la iveală o mulțime de dovezi potrivit cărora încă din Paleolitic aceste locuri au fost

locuite. De asemenea nu există perioade în care teritoriul să fi fost nelocuit găsindu-se probe

și din perioadă Neoliticului, Epoca bronzului, Epoca fierului până in zilele noastre.

Permanența populației autohtone în limitele de azi alea județului Mureș este ilustrată de

numeroase descoperiri datând din secolul III până în secolul XI , identificate în zona

localităților Santana de Mureș,Cipau, Iernut, Târgu Mureș, Sighișoara și multe altele.

În secolul IX-X , la Morești, unul dintre centrele voievodatului lui Gelu, a existat o

important acetate cu rol de apărare. Cu toate eforturile populației românești de a-și apăra

autonomia formațiunii politice autohtone și libertățile oștilor, ain a două jumătate a secolului

XI până la începutul secolului XIII, regatul ungar și-a extins dominația până în aceste zone.

În secolul XII, au fost aduși aici secui iar la începutul secolului XIII au fost colonizați sașii.

Odată cu dezvoltarea societății feudale numărul așezărilor omenești a crescut

considerabil porivit documentelor vremii în secolul XVIII existând 339 de localități pe

perimatrul actual al județului.

Shighisoara, atestată pentru prima data în anul 1224 și Târgul Mires atestat în

1300 ,au avut, în Evul Mediu, un rol important în viața politică, economică și cultural a

societății mureșene.20

O istorie bogată precum cea din zona Mureșului este întotdeauna urmată de un

potențial turistic destul de mare. Din această cauza turismul în zonă este dezvoltata, fapt

determinat de prezența numeroaselor obiective istorice, arhitectonice și de artă din Târgul

Mureș, Sighișoara, Reghin, Gornesti, Brâncovenești s.a dar și de minunatele regiuni pitorești

din Munții Căliman și Gurghiu, de pe valea Mureșului și Tarnavelor, de nenumăratele

rezervații natural și parcuri dentrologice

19*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-judet.php (accesat la 16.06.2012)20 Dan Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1997, pp.213-214

Alte elemente cu un bogat potențial turistic sunt legate de varietatea și originalitatea

tezaurului etnografic și folcloric, present în nenumărate sate păstrătoare de tradiții.21

Județul Mureș are o populație de 580,851 locuitori dintre care 309,375 etnici români,

adică 53.26% din totalul populației, iar 228,275 etnici maghiari, adică 40.30% din totalul

populației. Conform recensământului din 2009 județul Mureș are o populație de 581.628

locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin

și 300.015 de sex feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația României și�

23% din Regiunea Centru, plasand Muresul pe locul 14 in ierarhia județelor și pe locul 2 in

clasamentul Regiunii Centru.

2.2. Potenţialul turistic natural şi antropic

Județul Mureș se bucură atât de un potențial turistic bogat. În cadrul acestuia întâlnim

tot felul de construcții încărcate de istorie ce ascund poveștile timpurilor trecute, legendele

strămoșilor dar și clădiri religioase unde cei doritori își pot regăsi pacea interioară.

Privind potențialul natural, și aici județul Mureș deține peisaje minunate, munți,

păduri și râuri unde doritorii de senzații tari își pot satisface pofta de aventură.

2.2.1 Potenţialul turistic natural

Situat în partea centrală a țării, urmând cursul râului omonim, Județul Mureș coboară

în trepte de pe crestele Carpaților Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei și Podișul

Tirnavelor. Relieful de podiș și colinar ocupă jumătate din întinderea județului, cealaltă

jumătate fiind rezervată dealurilor subcarpatice și munților vulcanici Călimani și Gurghiu.

6696 kilometri pătrați constituie suprafața județului Mureș.

Această reprezintă aproape trei procente din întinderea actuală a României, iar cei

circa 579.000 locuitori au o pondere similară în întregul populației țării. 48,8 la sută din

populația județului locuiește în mediul urban: la Tîrgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Tirnaveni,

Ludus, Sovată, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu și Singeorgiu de Pădure, iar

51,2 % în mediul rural, în 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea reședința de județ este

municipiul Tîrgu Mureș.22

21 Ghinea, Enciclopedia Geografică a României, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1997, pg-21422 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures.php (accesat la 17.06.2012)

Relieful județului Mureș se caracterizează în special prin etajarea pe direcția est-vest:

acesta coboară în trepte de pe culmile Carpaților Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei și

Podisul Tarnavelor. Județul se împarte așadar sector mai înalt de munți, și unul inferior, de

podiș.

Relieful colinar și de podiș ocupă jumătate din suprafața județului, pe când cealaltă

jumătate revine dealurilor subcarpatice transilvănene și munților vulcanici Căliman și

Gurghiu.

În partea de nord și de est a județului se întind culmile vulcanice al Călimanului și

Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul județului). Situați la

nordul județului Mureș, munții Căliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din

țara noastră. Fiind cei mai înalți din șirul vulcanic, înălțimile maxime se întâlnesc pe vârful

Pietrosul 2100 m, vârful Ratitis 2022 m și vârful Bistricior 1990 m. Munții Căliman spre sud

se întind până în valea Mureșului. Ei se continuă cu munții Gurghiu, cuprinși între valea

Mureșului și Târnava Mare, care sunt mai scunzi decât munții Căliman. Punctele cele mai

înalte a acestor munții vulcanici sunt reprezentate prin vârful Saca 1776m, vârful Tătarca

1689 și vârful Bătrână 1634 m. Munții Călimani sunt separați de munții Gurghiului de

defileul Mureșului desfășurat între Toplița la nord și Deda la sud. 23

Unitățile deluroase aparținând Podișului Transilvaniei sunt structurate în trei unități.

Câmpia Transilvaniei, Podișul Tranavelor și Subcarpații Transilvaniei.

Câmpia Transilvaniei situată la nord-vest de Mureș este o regiune mai joasă, formată

din dealuri scunde, având în medie 500 m înălțime și fiind brăzdată de văi lărgi. Datorită

pantei line pe care se întind ogoarele și a lipsei pădurii această regiune este denumită câmpie.

Câmpia Transilvaniei (partea din județul Mureș) include câmpia colinară a Sarmasului,

Dealurile Madarasului Comlodului și Ludusului.

Podisul Tarnavelor extins la sud de Mureș are o înfățișare cu totul deosebită față de

Câmpia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versanți

mai povarniti și acoperiți cu păduri. Podișul este străbătut de la est la vest de râurile Târnava

Mare și Târnava Mică, de unde-i vine și numele. Podișul Tranavelor include Podișul Târgu

Mureș (dealul Nirajului 500 m) și Podișul Jacodului (dealul Nadesului), Podișul

Dumbravenilor, Podișul

Vânătorilor.

23 *** http://oras-romania.ablog.ro/pagina/3/#axzz1ySn9OSO4 (accesat la 17.06.2012)

Trăsăturile climatice a județului Mureș sunt o consecință a poziției sale în centrul

Transilvaniei, fapt care încadrează acest teritoriu în subprovincia climatică temperat-

continental moderată, definită de circulația și caracterul maselor de aer din vest și nord-vest.

Acestui teritoriu îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile lungi și reci, mai ales

în sectorul montan cu inversiuni de temperatură pe văi. În partea de vest a județului, climatul

este mai cald și mai secetos.

Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferențieri regionale.

Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constată că în zonă colinară și de

podiș, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3A°C, -8A° C), iar cea mai caldă, iulie

(+18A°C, +19A°C) cu ușoare creșteri pe văi. În zona montană luna cea mai rece este

februarie (-4A°C, 1A°C) iar cea mai caldă este luna august(+8A°C,+12A°C)

Numărul zilelor de vară oscilează între 60-85. Zilele tropicale sunt puține, astfel că

abia se însumează 18 zile din cursul unui an. Din cifră menționată 6 zile revin exclusiv lunii

august. Numărul mediu anual al zilelor cu îngheț este de 127. Numărul cel mai mare de zile

cu îngheț aparține lunii februarie.

Cantitatea medie anuală a precipitațiilor însumează 580 mm în partea de vest a

județului Mureș, 700-899 mm în partea centrală și de nord-vest și 1400 mm pe crestele

munților. Cantitățile medii în luna iulie se încadrează între 80 și 180 mm, iar în ianuarie între

30 și 50 mm. Cantitățile maxime căzute în 24 ore au înregistrat valori mari de peste 100

mmm, valoarea maximă a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929).

Grosimea medie a stratului de zăpada variază între 80-120 cm la munte și 25-40 cm în

zonă colinară.

Umiditatea relativă exprimă gradul de săturarea a atmosferei cu vapori de apă. Dacă

în regiunea de munte umiditatea relativă depășește 80% datorită persistenței maselor de aer

umede, ea scade la 76% în zona dealurilor subcarpatice și la 70% în culoarul Mureșului.

Datorită localizării în partea centrală a țării, teritoriul cercetat este supus în cea mai

mare parte a anului circulației maselor de aer dinspre vest și nord-vest, cu intensitate și

fercventa mijlocie, viteza medie fiind se 3,1 cm/s.

În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce

depășesc 50 m/s.

Fauna si flora locala este una foarte diversificata in functie de inaltime, zona si climat.

Zona pădurilor de foioase între 500 și 1200 m ocupă Podișul Tarnavelor și Câmpia

Transilvaniei fiind reprezentată prin păduri de stejar amestecate cu gorun și arțar în alternanță

cu pajiști și culturi agricole. Pădurile de molid în alternanță cu bradul alb ocupă înaltimile

mai mari de 1000 m.

Vegetația subalpina situată la peste 1600 m în Munții Călimani și Gurghiului este

reprezentată prin tufișuri de jneapăn, smirdar, enupar, pajiști cu pausca, țăpoșică.In păduri se

întalnesc ursul, cerbul, lupul, jderul, râsul, mistrețul, căpriorul, cocoșul de munte, alunarul,

veverița, salamandra, vipera, fazanul (aclimatizat). Pe culmile goloase ale munților se

întâlnește și capra neagră. In rauri păstrăv, lipan, scobar, clean, crap etc. multe specii

constituind valoroase trofeede vânătoare.

Diversitatea mediului geografic a determinat crearea unor areale de protecție pentru

diferite specii de plante sau animale. Rezervațiile naturale se împart pentru diferite specii de

plante sau animale, în mai multe grupe: complexe - lacul Fărăgău (35,5 ha) - ihtiofaună;

botanice - Zău de Câmpie (2,5 ha) acesta fiind singurul loc din țara unde vegetează bujorul

de stepa, Valenii de Mureș (2,25 ha) pentru laleaua pestriță (bibilică); forestiere - Pădurea

Mocear (50 ha) - cu stejar seculari de 400 - 700 ani, Pădurea Lapusna, Pădurea Gurghiu - cu

narcise și lalea pestriță, Pădurea Brădet cu larice și tisă; zoologice - Sabet (50 ha) pentru

avifaună. Mai sunt ocrotite Lacul helioterm Ursu - Sovata, plantele halofile de la Sovata,

Jabenita, Ideciu de Jos.

Unitate teritorial-administrativă cu condiții naturale deosebit de varietate și prielnice

unei ample dezvoltări economice, deși deține numai 2,8 % din suprafața țării, județul Mureș

dispune de un potențial industrial, agricol și forestier considerabil.24

2.2.2 Potenţialul antropic

Județul Mureș este un teritoriu încărcat de istorie ce are multe povești de spus și de

arătat prin atracțiile sale tristice antropice.

Sighișoara este printre puținele orașe-cetate locuite din Europa și singurul conservat

în cea mai mare parte dar și locuit din România.

Principalul punct de atracție turistică al Sighisoarei este cetatea medievală, cu turnuri,

bastioane, biserici și case de locuit bine păstrate pana în zilele noastre: Turnul cu Ceas este

principalul punct de intrare în cetate - o imagine simbol a Sighisoarei, adăpostind în prezent

Muzeul de Istorie al orașului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor;

Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Frânghierilor; Turnul

Tăbăcarilor; Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal; Casa Venețiană; Casa cu Cerb; Casa de

24 ***http://www.muresinfo.ro/pages.php?area=1&subarea=67# (accesat la 17.06.2012)

pe Stânca; Casa cu Șindrilă (Eweret); Casa Vlad Dracul etc. Cetatea Sighișoara a primit de-a

lungul timpului apelative ca: "Perla Transilvaniei", "mărgăritar al Transilvaniei", "Nurnberg

transilvănean". Sighișoara ni se înfatiseaza că un veritabil oraș-muzeu, oferind vizitatorului

modern șansa rară de a realiză o întoarcere în timp, în atmosferă medievală de acum cateva

sute de ani

Cetatea avea 14 turnuri și 5 bastioane; dintre acestea se păstrează 9 turnuri și 3

bastioane. Turnurile cetății constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale. 25

Biblioteca Teleki-Bolyai din Tîrgu-Mureş este una dintre cele mai bogate colecţii de carte

veche din Transilvania, lăcaş al culturii europene din secolele trecute. Cele peste 200.000 de

volume constituie o colecţie ştiinţifică cu structură enciclopedică, păstrătoare a multor rarităţi

bibliofile. Fondul Teleki-Bolyai a rezultat din asocierea celor două mari colecţii distincte:

Teleki,cu un număr de 40.000 de volume şi Bolyai, cu 80.000 de volume.. Clădirea, în care

funcţionează şi în prezent Biblioteca Teleki, a fost construită cu această destinaţie, în stil

baroc, în anii 1799-1802, de contele Teleki Sámuel. 26

Palatul Culturii face parte din programul Imperiului Austro-Ungar de ridicare a

valorilor urbane şi întărire a culturii în zona respectivă. În prezent, palatul cuprinde cinci

niveluri: un parter, mezanin şi trei etaje. Arhitectura şi decoraţia edificiului acuză un ritm

clasic de două registre pricipale: cel inferior cuprinzând parterul şi mezaninul, demarcat prin

bosajul rustic din pietre mari cenuşii, cioplite brut, şi cel superior, trei etaje, tencuit luminos,

cu ferestre mici, înguste, grupate în bandă. În registrul superior mai apar două zone

intermediare. Prima este mezanin, marcată de o tencuială rugoasă, cărămizie, a doua, al

ultimului etaj şi jucând oarecum rol de friză, acoperită cu plăci pătrate de gresie cenuşiu-

verzuie. Acoperişul ascuţit, din ţigle smălţuite, alcătuieşte un ritm policrom viu. Înrâuririle

Şcolii vieneze sunt vizibile: cornişa e perfect dreaptă, dispărând aticele parţiale, din curbe şi

contracurbe, majoritatea golurilor fiind dreptunghiulare. Totuşi ecourile stilului floral existent

în arta de la 1900 nu au dispărut cu totul.27

Biserica Reformata cuprinde cladirea fostei mănăstiri franciscane, capela şi turnul-

clopotniţă. Se cunosc trei etape constructive. Prima etapa cuprinde capela şi mănăstirea, între

1350-1370, având muluri de piatră şi alte decoraţii similare carului fostei biserici "Sf. Maria"

din Sibiu, terminat la 1371. A doua etapa cuprinde carul, actualul altar al bisericii, între anii

25*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-sighisoara.php(accesat la 17.06.2012)26 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biblioteca-teleki.php(accesat la 19.06.2012)27 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-palatul-culturii.php (accesat la 19.06.2012)

1370-1400, iar ultima etapa între anii 1400-1430 nava bisericii si între anii 1430-1450 turnul

bisericii.28

Biserica Romano-Catolică a inceput a fi construita in 1702 de catre iezuiţi. Faţada

bisericii este dominată de două turnuri care se termină cu elemente bulbiforme tipice pentru

stilul baroc, aceste turnuri sunt şi un element de identitate şi unul care înfrumuseţează

urbanistic municipiul. Între cele două turnuri frontispiciul principal este închis şi este încadrat

de un atic sub formă de volută.Tavanul bisericii este o boltă cu penetraţii de aceea spaţiul

permite abordarea şi altor teme printre care este "Înălţarea Mariei la ceruri". Bogăţia

ornamentaţiei, a materialelor şi a culorilor sugerează şi confirmă un ambient specific stilului

baroc; pictura, sculptura şi mobilierul vin să respecte acest criteriu unic.29

Muzeul de etnografie este situat in cladirea numită Palatul Toldalagi după numele

celui care a construit-o, contele Toldalagy Lásló, se numără printre cele mai frumoase palate

în stil baroc construite în Transilvania .S-au mai păstrat în palat, în interior, sobele de teracotă

cu frontoane şi cahle pictate şi smălţuite în fiecare încăpere având altă tonalitate coloristică.

Muzeul deţine în jur de 6.000 de obiecte, patrimoniul reprezintă, din punct de vedere al

conservării şi al valorificării zona Mureşului superior, Câmpia Transilvaniei şi Zona

Târnavelor. Este compus din obiecte de lemn, ţesături şi cusături, ceramică populară, piese

din material care aparţin culturii populare şi icoane pe sticlă şi lemn. Tematica expoziţiei,

care a rămas aceeaşi din 1984, de la deschiderea oficială a acestui muzeu, este "Unitate,

continuitate, originalitate în arta populară din judeţul Mureş" şi reprezintă cam 18% din

patrimoniul existent în 1984, în jur de 985 de piese. 30

2.2.3. Analiza echipamentelor turistice din judeţul Mures

În analiza numărului de unități de cazare, au fost calculați indicatorii în mărime

absolută și relative.Pentru aceste calculi am utilizat noțiunile de teorie ce vor fi enunțate mai

jos.

28*** http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biserica-reformata.php(accesat la 19.06.2012)29 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-biserica-romano-catolica.php(accesat la 19.06.2012)30 ***http://www.ghidmures.ro/despre-mures-muzeul-etnografie.php (accesat la 19.06.2012)

Indicatorii medii în mărimi absolute sunt reprezentați prin media seriei și modificarea

medie absoluta. Media seriei se calculează ca medie artimetica simplă a valorilor seriei și

indică tendința central a acesteia. Formula acesteia este:

Ӯ = ∑ Yn

n

n= numărul de ani

Yn= indicatorul din anul analizat

Sporul mediu de evoluție sau modificarea absolută arată câte unități s-au modificat

prin creștere sau descreștere și se calculează prin compararea termenului cu termenul bază de

comparație. Formula pentru sporul mediu de evoluție este:

∆̀̅ =Yn−Y 1

n−1

n= numărul de ani

Yn=indicatorul din anul Yn analizat.

Indicele mediu de dinamică arată prin valoarea sinetica , numărul de modificări, în

medie, la nivelul fenomenului analizat, de la un termen la altul, pe perioada de timp luată în

calcul.Formula acestuia este:

Ī= n−1√ Y n

Y 1

Ritmul mediu de dinamica (modificarea medie relativă, sau sporul mediu relativ, sau

rata medie de creştere sau scădere) se calculează scăzând 100% din indicele mediu de

dinamică exprimat procentual. Formula acestuia este:

Ṝ= ( Ī – 1 ) *10031

Pe baza numărului de unități de cazare se pot calcula unii dintre cei mai importanți

indicatori privind echipamentele turistice. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea

activităților turistice nu se pot realiza în lipsa acestora iar numărul lor și diversitatea pot

indica gradul de dezvoltare al turismului în zonă. De aceea în continuare am analizat tipurile

de structuri de primire turistică pe categorii. �Tabelul 1 Evoluția structurilor de cazare din județul Mureș

AniUnităti de cazare

2006 2007 2008 2009 2010Ӯ ∆̀̅ Ī R

Total 119 120 121 107 123 118 1 1,008299 0.008299Hoteluri 25 24 22 22 25 47,2 0 1,000000 0Hosteluri și hoteluri pentru tineret

3 3 3 3 3 3 0 1,000000 0

31*** http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap6

Moteluri 7 6 6 5 5 5,8 -0,5 0,919322 -0.080678Cabane turistice 1 1 1 2 3 1,6 0,5 1,316074 0.316074Campinguri și unităti tip căsuta

4 4 3 2 3 3,2 -0,25 0,930604 -0.069396

Popasuri turistice 1 1 1 1 1 1 0 1,000000 0Bungalouri 1 1 1 1 1 1 0 1,000000 0Vile turistice 30 31 30 14 15 24 -1,5 0,840896 -0.159104Tabere de elevi și prescolari

3 3 3 3 3 3 0 1,000000 0

Pensiuni agroturistice 44 46 51 54 64 51,8 5 1,098200 0.098200Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007

Numărul unitătilor de cazare turistică din județul Mureș per ansamblu a înregistrat o�

creștere de aproximativ 0.82 %, însă în anul 2009 a avut loc o usoară scădere de 4 unităti� �

urmată de o creștere de 6 unități anul următor. Pe parcursul perioadei analizate nu s-au

înregistrat creșteri semificative.

Se poate observă că unitătile de cazare turistică care au înregistrat cele mai mari� �

creșteri în perioada analizată sunt cabanele turistice a căror număr a crescut cu 31,6 %. Cea

mai apropiată valoare de cea a cabanelor turistice a fost atinsa de pensiunile agroturistice care�

au înregistrat o creștere de aproximativ 9.82 %. La polul opus regăsim vilele turistice cu o

scădere de 15%.

Popasurile turistice și bungalourile au stagnat , existând o singură unitate de tipul lor

pe tot parcursul perioadei analizate.Același lucru s-a întâmplat și cu taberele de elevi și

preșcolari ce au înregistrat 3 unități pe toată perioada.

Hotelurile pentru tineret si hostelurile au inregistrat valori constante pe toata perioada

analizata. Hotelurile au înregistrat o creștere slabă, de o unitate între anii 2006-2007 urmată

de o scădere de 2 unități în anul 2008 și o stagnare în anul 2009, apoi în anul 2010 s-a

înregistrat o creștere de 3 unități.

Motelurile au înregistrat o scădere pe toată perioada analizată ajungând de la 7 unități

în 2006 la 5 în 2010.

În cazul pensiunilor agroturistice s-a înregistrat o crstere constantă pe toată perioada

analizata.

2006 2007 2008 2009 2010

0

20

40

60

80

100

120

140

TotalHoteluriHoteluri pt tineret si hosteluriMoteluriCabane turisticeCampinguri si unitati tip casutaPopasuri turisticeBungalouriVile turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni agroturistice

Figura1. Evoluția structurilor de cazare din județul Mureș

Sursă: Creat de autor pe baza datelor din Tabelul 1.

Capacitatea de cazare turistică existența (instalată) reprezintă numărul de locuri de

cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al

unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de

necesitate.

Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază

(hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.

Capacitatea de cazare turistică este un element foarte important al bazei material a

turismului în urma căruia se obțin încasările din serviciile de cazare. Prin capacitățile de

cazare se înțelege totalitatea dotărilor care asigură înnoptarea și odihna turistilot pe o

perioadă de timp nedeterminată, în urmă perceperii unor tarife în funcție de gradul de confort

asigurat, perioadă și servicii complemetare.32

32 Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu, op.cit., p. 183

Tabel 2-Capacitatea de cazare turistica existentă in județul Mureș

Capacitatea de cazare turistica

Ani,UM:LocuriӮ ∆̀̅ Ī R2006 2007 2008 2009 2010

Total 6044 6138 6385 5854 6093 6102,8 12,25 1,002020 0,00202Hoteluri 2715 2609 2643 2633 2612 2642,4 -25,75 0,990377 -0,009623Hosteluri si hoteluri pentru tineret

178 178 178 178 178 178 0 1,000000 0

Moteluri 240 276 267 260 260 260,6 5 1,020212 0.020212Vile turistice 601 651 659 378 378 535,4 -55,75 0,890541 -0,109454Cabane turistice 30 30 30 71 89 50 14,75 1,312402 0.312402Bungalouri 124 224 224 224 224 204 25 1,159328 0.159328Campinguri 657 647 737 462 542 609 28,75 0,953034 -0.046966Popasuri turistice 147 147 147 147 147 147 0 1,000000 0Tabere de elevi si prescolari

514 486 494 486 486 493,2 -7 0,986093 -0.013907

Pensiuni turistice 545 569 601 716 848 655,8 75,75 1,116862 0.116862Pension agroturistice 285 313 395 299 329 324,2 11 1,036544 0.036544

Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007

Putem observa că în tabelul 2 capacitatea totală de cazare din județul Mureș a crescut

între anii 2006-2008 urmând ca în anul 2009 să se înregistreze o scădere de 532 de locuri de

cazare ca în 2010 să se înregistreze o creștere cu 239 locuri.

In ceea ce privește numărul de locuri în hoteluri înregistrat în județul Mureș a

cunoscut o creștere de aproximativ un procent în perioada 2006-2010. În hoteluri se poate

observa o scădere ușoară a locurilor de cazare în anul 2007 ce a fost urmată de o creștere în

anul următor. Între anii 2009 2010 s-a înregistrat o scădere constantă a capacității de cazare.

Hotelurile pentru tineret si hostelurile au înregistrat o stagnare Pe toata perioada

analizata.

În urmă analizei datelor dn tabel se poate spune că cea mai mare creștere a numărului

de locuri a fost înregistrată de cabanele turistice cu 31 % și bungalouri cu 15 %.

La polul opus, unitătile de cazare turistică a căror capacitate de cazare turistiă a scăzut�

sunt vilele turistice cu 10 %.

Motelurile au înregistrat creșteri și scăderi ale locurilor de cazare însă nu

semnificative. Nu același lucru se poate spune deste vilele turistice care deși între anii 2006-

2008 au înregistrat o ușoară creștere în anul 2009 s-a înregistrat o scădere de aproape 50 %

ajungându-se de la 659 locuri la 378, cifră ce s-a menținut și în 2010. La polul opus se

situează cabanele turistice care după o stagnare la 30 locuri între 2006 și 2008 a înregistrat o

creștere de mai mult de 50 % ajungând la 71 locuri în 2009 și 89 în 2010.

În cazul campingurilor se observă o scădere semnificatica a locurilor(275) în anul

2009. În ceea ce privește popasurile turistice, locurile au rămas constante pe întreagă perioadă

studiată.

2006 2007 2008 2009 20100

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

TotalHoteluriHoteluri pentru tineretMoteluriVile turisticeCabane turisticeBungalouriCampinguriPopasuri turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turisticePension agroturistice

Figura 2. Capacitatea de cazare turistică existentă

Sursa:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 2.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi reprezintă, potrivit Institutului Naţional

de Statistică,  numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de

cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada

considerata. Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise

temporar din lipsa de turisti, pentru reparatii sau din alte motive. 33

33 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103B, (accesat la 22.04.2012)

3.Capacitatea de cazare turistică in funcțiune in județul Mureș

Tipuri de sturcturi de primire turistica

Ani, UM: Locuri-ZileӮ ∆̀̅ Ī R2006 2007 2008 2009 2010

Total 1696436 1717715 1680790 1669741 1770246 1706985.6 18452.50 1.010704 0.010704Hoteluri 966591 943552 882278 885313 901362 915819.2 -16307.25 0.982684 -0.017316Hoteluri pentru tineret

56752 59860 59042 0 0 35130.8 -14188 0 -1

Hosteluri 4830 3366 4708 60918 58916 26547.6 13521.50 1.868837 0. 868837

Moteluri 81036 88664 88478 89567 110224 91593.8 7297 1.079939 0. 079939

Vile turistice 88151 116728 123720 95223 95204 195399 1763.25 1.019429 0. 019429Cabane turistice 10950 10850 10980 24196 29930 21726.5 4745 1.285799 0. 285799Bungalouri 18972 4508 15128 2952 14508 11213.6 -1116 0.935133 -0.06486Campinguri 55998 53723 41263 23684 22204 39374.4 -8448.5 0.793532 -0.206468Popasuri turistice 17934 13524 17934 12200 13524 15023.2 -1102.5 0.931873 0.068127

Tabere de elevi si prescolari

144870 135842 147272 119912 118260 133231.2 -6652.5 0.950527 -0.049473

Pensiuni turistice 180850 204028 206285 250907 298271 228068.2 29355.25 1.133243 0. 133243

Pensiuni agroturistice

69502 82970 83702 104869 107842 89777 9585 1.116085 0. 116085

Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al

romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007

Analizând datele din tabelul 3 putem observă că în anul 2007 capacitatea de cazare

turistică în funcțiune a înregistrat o creștere de 21279 locuri urmând ca în 2008 numărul

acestora să scadă cu 26925 locuri.De asemenea și în următorul an se observă o scădere că în

2010 să se înregistreze o creștere a numărului de locuri în funcțiune.Per total în perioada

analizată s-a constatat o creștere a numărului de locuri în funcțiune de aproximativ un

procent.

Cea mai mare creștere au înregistrat-o hostelurile cu 86,8 %, fiind urmate de cabanele

turistice cu 28,5 %.Creșteri se mai pot observa și la pensiunile turistice cu 13 % , pensiunile

agroturistice cu 11 %, moteluri cu 7 s.a.Cea mai puternică scădere s-a înregistrat în rândul

campingurilor cu 20 % , fiind urmată de bungalouri cu 6 procente și de taberele pentru elevi

și preșcolari.

2006 2007 2008 2009 20100

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

TotalHoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriMoteluriVile turisticeCabane turisticeBungalouriCampinguriPopasuri turisticeTabere de elevi si prescolaripensiuni turisticePensiuni agoturistice

Figura 3 – Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în judeţul Mureș

Sursă:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 3.

Coeficientul de utilizare a capacității reflectă gradul de ocupare al locurilor de cazare

în funcțiune. În funcție de coeficientul de utilizare se poate observa dacă zona este tranzitată

de turiști.

4. Coeficientul de uticizare a capacității de cazare în județul Mureș

Anul 2006 2007 2008 2009 2010

Romania Innoptari 18991695 20593349 20725981 17325410 16051135Capacitate de cazare turistica in functiune

56499904 57137649 59187968 61104435 63808286

Coeficientul de uticizare a capacitatii(gradul de ocupare)

33,6 36 35 28.4 25.3

Mures Innoptari 589817 635304 573015 538870 421610Capacitate de cazare turistica in functiune

1696436 1717715 1680790 1669741 1770246

Coeficientul de uticizare a capacitatii(gradul de ocupare)

34.8 37 34.1 32.3 29.5

Sursa: Creat de autor pe baza datelor obtinute de la institutul national de statistica, anuarul statistic al

romaniei, editiile 2011,2010,2009,2008,2007

Din tabelul 4 putem observa radul de ocupare înregistrat în județul Mureș

comparative cu media pe țara. În anul 2006 gradul de ocupare în Mureș depășește media pe

țară cu 1,2 % iar în 2007 cu 1 procent.În 2008 coeficientul de utilizare a capacității este mai

redus în mureș comparative cu media pe țară cu circa 1 % iar în 2009 acesta o depășește cu

aproximativ 4 %.Și în anul 2010 județul Mureș are un grad de ocupare mai mare decât media

pe țara cu 4,3 %.

Se poate spune că în general județul Mureș are un grad de ocupare peste medie însă

acesta nu o depășește cu mult deci nu se poate considera că este un punct intens ciruclat din

punct de vedere turistic însă nu se află nici la extremă cealaltă.

2006 2007 2008 2009 20100

5

10

15

20

25

30

35

40

Romania

Mures

Figura 4 – Capacitatea de cazare turistică în funcţiune în judeţul Mures

Sursă:Creat de autor pe baza datelor din tabelul 4.

Cap. III ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE ŞI PROPUNERI DE VALORIFICARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL MURES

Întrucât județul Mureș poate fi considerat un județ cu un potențial turistic bogat este foarte importantă analiza fenomenului turistic prin observarea circulației turistice, observarea trendului de creștere sau de scădere ori a componenței turiștilor. În urmă acestei analize se pot lua decizii cu privire la o mai bună desfășurare a serviciilor din domeniul turistic.

De asemenea în turism este nevoie de o analiză permanență a potențialului turistic și a modului în care acesta este exploatat. Sunt necesare propuneri de valorificare actualizate în funcție de cererea turistică, ce este în continuă schimbare, dar și de potențialul antropic și natural de care dispune zona.

3.1 Analiza şi previziunea circulaţiei turistice

Turismul se manifestă ca un fenomen de masă iar acest lucru face necesară

cuantificarea unor categorii largi de turiști ce au cerințe și motivații turistice diverse, mereu în

schimbare și ce presupun o evoluție constantă a calității serviciilor. Acest lucru a dus la

apariția a tot mai multe forme de turism, menite să satisfacă diferitele cerințe ale turiștilor.

Prin urmare, pe o piață unde concurența este acerbă, cunoașterea cauzelor ce

determină deplasarea oamenilor în scopuri turistic, motivul pentru care pot alege un anumit

produs turistic în defavoarea altuia, particularitățile produsului ce îl diferențiază de celelalte,

toate acestea sunt absolute necesare pentru menținerea pe piață și pentru o circulație turistică

intensă.

Lupta se duce atât la nivelul agențiilor turistice cât și la nivelul anumitor regiuni sau

chiar state.

Motivele pentru care o persoană poate lua decizia de a achiziționa un anumit produs

turistic stau în spatele utilităților aduse de serviciile oferite în cadrul pachetului turistic. Se

poate spune că motivația de cumpărare poate crește direct proporțional cu numărul

utilităților34. Utilitățile turistice se împart în

Utilitatea formei (elemente fizice: cameră, alimente, saună);

Utilitatea locului unde este amplasată oferta;

Utilitatea momentului (să ofere posibilitatea consumului în orice moment);

Utilitatea psihică (nevoia de relaxare, contact cu frumosul etc.);

Utilitatea monetară (valoarea produselor cumpărate).

34 Daniela Firoiu, Catrinel Dridea, Patricia Dodu, Camelia Gheorghe, Industria Turismului şi a Călătoriilor, Ed. Pro Universitaria, 2008, Bucureşti, p. 53

Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile

acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor

inclusive a industriei turistice.

Pentru măsurarea circulaţiei turistice este necesară luarea în considerare a următorilor

indicatori:

Sosiri sau plecări (număr de turişti);

Numărul mediu de turişti ce indică circulaţia medie într-o perioadă;

Numărul de înnoptări;

Durata medie a sejurului;

Calitatea ofertei turistice;

Motivaţiile care stau la baza deplasărilor turistice;

Nivelul veniturilor alocat activităţilor.

3.1.1 Analiza circulaţiei turistice

Numărul turiştilor (sosiri) cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică cuprind toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara

localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel

puţin o noapte într-o structură de primire turistică în zone vizitate din ţară; motivul principal

este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.35

Numărul turiştilor este un indicator fizic, cantitativ şi calitativ ce poate lua forma:

sosiri/plecări de turişti pentru turismul internaţional;

participanţi la acţiunile pentru turismul intern rezultat din înregistrările agenţiilor din

turism.

Tabel 1 – Sosiri ale turiştilor în judeţul Mureş pe tipuri de turişti în perioada 2006-20102006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R

Total 238147 253454 231538 200312 202850 -8824,25 0,960688 -3,9312

Români 172860 186841 172690 150085 159757 -3275,75 0,980485 -1,9515

Străini 65287 66613 58848 50227 43093 -5548,50 0,901353 -9,8647

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/Din tabelul 1 putem observa faptul că între anii 2006-2007, numărul total al turiștilor

în județul Mureș a crescut, urmând însă ca în următorii doi ani, 2008-2009 acesta să scadă ca

apoi în 2010 să crească.

35 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104C

Aceiași situația este întâlnită și în cazul turiștilor români, în perioada 2006-2007

ingregistrandu-se o creștere a numărului acestora, între 2008-2009 numărul lor scade urmând

că în 2010 să crească. Acest lucru ne arată faptul că o mare parte din totalul de turiști din

zonă sunt reprezentati de turiști români.

În cazul turiștilor străini putem observa o scădere permanentă a numărului acestora,

ajungând de la 65287 în 2006, la 43093 în anul 2010, deci o scădere de 22194 turiști străini.

Per total, în perioada analizată numărul de turiști a scăzut cu aproape 4 procente,

numărul de turiști români cu aproximativ 2 procente iar numărul turiștilor străini cu

aproximativ 10 %.

Figura 1 – Sosiri ale turiştilor în judeţul Mureş pe tipuri de turişti în perioada 2006-2010

2006 2007 2008 20090

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Total

Români

Străini

Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 1Putem observa din figura 1 o discrepanță semificativa între numărul turiștilor români

și cel al turiștilor străini, acesta din urmă fiind considerabl mai mic. Numărul turiștilor

străini a scăzut progresiv încă din primul an din perioadă analizată până în ultimul.

Acesta pare a fi rezultatul serviciilor ce nu se ridica la nivelul cerințelor turiștilor din

alte țări.Printre cauzele acestui fenomen se pot enumera: condițiile precare din unitățile de

cazare, prețurile mari percepute, infrastructura slab dezvoltată sau în condiții proaste ce

împiedică vizitarea anumitor atracții turistice dar o cauză poate fi și slaba pregătire a

personalului din unitățile de cazare și alimentație ce nu au o atitudine potrivită domeniului în

care activează.

In continuare vom analiza numaul innoptarilor numit si zile-turist. Acesta reprezintă

fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică,

indiferent dacă este fizic sau nu prezentă în cameră36 şi se calculează, asemenea numărului

turiştilor, pentru turismul intern şi internaţional.

Tabel 2 – Înnoptări pe tipuri de turişti în judeţul Mures, în perioada 2006-2010

2006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R

Total 589817 635304 573015 538870 521610 -17051,75 0,969744 -3,0256

Români 451813 498335 460139 439971 427710 -6025,75 0,986387 -1,3613

Străini 138004 136969 112876 98899 93900 -11026 0,908225 -9,1775

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D

În tabelul 2 putem observa că numărul înnoptărilor pe total clienți a crescut în

perioada 2006-2007 urmând ca în următorii ani acesta să scadă constant ajungând de la

635304 în 2007 la 521610 în 2010.

Numărul înnoptărilor turiștilor români a păstrat același trend present și pe total turiști,

de aici reieșind faptul că în mare parte înnoptările au fost făcute de către aceștia. Astfel între

2006-2007 se observă o creștere care apoi este urmată de o scădere constantă în următorii 3

ani.

În cazul turiștilor străini, lucrurile stau mai rău, înregistrându-se o scădere permanentă

a numărului înnoptărilor pe toată perioada analizată. Astfel de la 138004 în 2006 se ajunge la

93900 în 2010, o scădere de 44104 înnoptări.

Putem spune că numărul înnoptărilor per total turiști a scăzut cu circa 3 %, numărul

turiștilor români a scăzut cu 1,36 %iar cea mai mare scădere a fost în cazul turiștilor străini cu

circa 9%.

36 ***https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105D [accesat în data de 22.04.2012]

2006 2007 2008 20090

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

TotalRomâniStrăini

Figura 2 – Înnoptări pe tipuri de turişti în judeţul Mures, în perioada 2006-2010Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelul 2

Figura 2 nu face decât să confirme datele prezentate în table.Se poate observă faptul

că este o diferență uriașă între turiștii români și cei străini, majoritari fiind cei români și de

asemenea se mai poate vedea faptul că numărul înnoptărilor turiștilor străini este într-o

continuă scădere pe toată perioada analizată.

Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări realizate

la numărul de sosiri ale turiştilor si exprima numarul de zile de sedere a turistilor intr-o

anumita zona sau unitate de cazare37

Tabel 3 – Durata medie a sejurului în judeţul Mures, în perioada 2006-20102006 2007 2008 2009 2010 ∆̀̅ Ī R

Total 2,476692 2,506585 2,474820 2,690153 2,571407 0,023678 1,009426 0,9426

Romani 2,613751 2,667160 2,664531 2,931478 2,677253 0,015875 1,006019 0,6019

Straini 2,113805 2,056190 1,918094 1,969040 2,179008 0,015289 1,007623 0,7623

Sursa: Creat de autor pe baza datelor din tabelele 1 şi 2Corelând datele din tabelele 1 și 2 cu datele din tabelul 1 putem spune că numărul

turiștilor români care și-au petrecut vancanta în județul Mureș (-1,95%) a scăzut mai repede

decât înnoptările(1,36%) și durata medie a sejurului(0.94%)

În cazul turiștilor străini, numărul acestora(-9,86) a scăzut mai repede decât numărul

înnoptărilor (-9,17%) și durată medie a sejurului(0,76%).

Din tabelul 3 putem să observăm că durata medie a sejurului s-a păstrat relative

constantă pe toată perioada analizată, nefiind prezente schimbări majore.În cazul turiștilor

37*** http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Turism.pdf

români perioada medie a sejurului a crescut și apoi a prezentat scăderi de la un an la altul însă

valorile au fost foarte mici.

Turiștii străini au înregistrat o scădere constantă a duratei sejurului în primii 4 ani ca

în anul 2010 să se înregistreze o creștere.

Per total însă valorile sunt foarte mici, rezumându-se la o zi sau două de ședere, fapt

ce ne demonstrează că potențialul turistic al județului Mureș nu este exploatat la adevărata lui

valoare

Figura 3 – Durata medie a sejurului în judeţul Mures în perioada 2006-2010

2006 2007 2008 2009 20100

1

2

3

4

TotalRomaniStraini

Sursa: Creat de autor pe baza datelo din tabelul 33.1.2 Previziunea circulaţiei turistice

Extrapolarea sau prognoza unei serii cronologice constă în determinarea valorii unor

termeni în afara perioadei analizate pe baza metodelor şi procedeelor utilizate în ajustarea

seriei.38

Există mai multe metode prin care se poate aprecia calitatea ajustării pentru alegerea

celei mai bune metode.Cele mai frecvent aplicate dintre acestea sunt:

Metoda trendului liniar este o metoda analitică si foloseste urmatoarea functie pentru

calcul:

ỹᵢ=a+btᵢ, unde a = ∑ Yᵢ

n,iar b =

In cadrul acestei metode se pot intalnii trei situatii:

38 Virgil Voineagu Coord., Eugenia Lilea, Mihaela Vătui, Zizi Goschin, Doinea Boldeanu, Statistică Economică, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti 2001, p.247

b > 0→ trend crescător;

b = 0→ serie staţionară ;

b < 0 → trend descrescător.

Metoda indicelui de dinamică foloseşte pentru ajustarea indicelui de dinamică iar formula

utilizata este:

ỹ = y1 Ī ti, unde t =``2`````,`n, ajustarea fiind aleasă ca în modelul prezentat anterior.

Modificării medii absolute (sporului mediu) foloseşte pentru ajustare un model dinamic

de calcul ce include indicatorul modificării medii absolute.Formula utilizata este:

ỹ = yᵢ+∆̀̅, unde yᵢ = primul termen al seriei; ỹ = valoarea ajustată la un moment dat.

ȳ =∑ Yᵢ

n, unde n = numărul de ani pentru care se face previziunea.

Se alege spre folosire ajustarea pentru care se vor calcula următorii indicatori:

-abaterea medie pătratică: σ=√∑ ( yᵢ− ỹᵢ )n

-coeficientul de variaţie: V=σy=

*100

2011 2012 20130

50

100

150

200

250

TotalRomaniStraini

Figura 4 - Previziunea sosirilor de turişti în judeţul Mures în perioada 2011-

2013

Analizând calculele efectuate în anexa privind previziunile sosirilor de turiști în

perioada 2011-2012, în județul Mureș, se poate observa faptul că valorile privind sosirile de

turiști români cât și străini au un trend descendent.Prin urmare, analizând situația în

ansamblu, putem spune că numărul total al turiștilor o să înregistreze o scădere, fapt ce este

confirmat și de figura de mai sus.

Se poate observa din figură numărul 5 că numărul turiștilor străini sosiți în județul

Mureș va scădea constant pe toată perioada analizată.Acelais lucru se va întâmpla și în cazul

turiștilor străini.Totalul numărului de turiști sosiți în județ, va aveao scădere mai bruscă pe

parcursul primei părți a perioadei analizate, urmând că în continuare, scăderea să fie mai

ușoară.

2011 2012 20130

100

200

300

400

500

600

TotalRomaniStraini

Figura 5 – Previziunea înnoptărilor pe tipuri de turişti din judeţul Mures în perioada 2011-2013

Și în cazul de față, precum și în cazul anterior, previzionarea pe perioada 2011-

2013 a numărului de înnoptări de turiști prezintă un trend descrescător atât pentru numărul

total de înnoptări ce vor fi înregistrate în județ cât și pentru numărul de înnoptări al turiștilor

români și străini.

Figura de mai sus confirmă datele exprimate în tabelele din anexa, reprezentând

grafic scăderea numărului de înnoptări de turiști români și străini dar și privnd totalul

numărului de turiști.

Privind datele înregistrate în anii 2006-2010 putem observa că trendul

descrescător a fost prezent și în anii anteriori iar previziunile nu fac notă discordantă,

continuând cu o scădere a numărului înnoptărilor în județul Mureș în cazul tuturor

categoriilor de turiști.

2011 2012 20130

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

TotalRomaniStraini

Figura 6 – Previziunea duratei medie a sejurului în judeţul Mures, în perioada 2011-2013Sursa: Creat de autor pe baza din Anexa 11

Analizând datele din anexa putem observa în general trendul urmat este cel

ascendent.În cazul duratei medii a sejurului per total turiști se înregistrează însă o scădere

ușoară în anum 2012 care este apoi urmată de o creștere.

În cazul turiștilor români durata medie a sejurului are cele mai mari valori comparativ

cu cel al turiștilor străini ce înregistrează valorile cele mai mici.

Atât valoarea medie a sejurului turiștilor români cât și a turiștilor staini va crește,

potrivit previziunilor efectuate.

3.2 Propuneri de valorificare a potenialului turistic al județului Mureș

Mulțumită factorilor de relief și mediu, diversității și frumuseții peisajului,

eterogenități etnice și culturare , județul Mureș prezintă un potențial turistic considerabil,

putând să atragă persoane interesate de turism mintan, cultural, rural, sportiv, ecumenic sau

pentru tineret.

Dezvoltarea turismului oferă o importantă oportunitate de dezvoltare economică.

Acest lucru ar putea fi realizat prin promovarea atracțiilor turistice ce pot fi generatoare de o

cerere consistentă și care ulterior ar aduce un venit suplimentar în cadrul județului. Prin o

creștere a cererii de oferte turistice ar duce la o scădere a șomajului prin crearea locurilor de

muncă și ar aruta dezvoltarea mediului de afaceri din zonă. Rezultatele acestei promovări ar

trebuii să nu aibă ca efect distrugerea patrimoniului natural și cultural.

Se cunoaște faptul că turiștii străini sunt interesați în special de produsele culturale și

eco-turistice ce au în compoziție servicii bazate pe unicitate și calitate. De aceea cei ce

activează în domeniul turistic ar trebuii să exploateze elementele inedite ale județului, spre

exemplu obiceiurile și tradițiile din zonă, domeniul gastronomic ori valoarea istorică a

construcțiilor. De asemenea nu trebuie uitată calitatea acestor servicii, care trebuie să se

adapteze sau chiar să depășească așteptărilor.

Pentru realizarea de pachtete turistice de calitate este nevoie nu numai de implicarea

celor ce le crează ci și a autorităților ce trebuie să lucreze la planuri de refacere și dezvoltare

a infrastructurii locale.

De asemenea este necesară crearea unor noi atracții turistice, spre exemplu ar fi

benefică construirea unor parcuri de distracții ori organizarea de festivaluri cu specific istoric

în cadrul cetății Shighisoara s.a. Pentru realizarea acestor activități vor fi necesaree fonduri

pentru planuri de construcții ori prentru reabilitarea monumentelor istorice , fonduri ce se pot

accesa de la Uniunea Europeană.

Trebuie aduse în atenția turiștilor și obiectivele turistice mai puțin promovate, întrucât

acest lucru poate duce la o dezvoltare echilibrată pe întreg teritoriului județean. După

parcurgerea acestui pas este nevoie de o promovare intensă atât la nivel național cât și

internațional prin participarea la târguri, expoziții din domeniu cât și colaborarea cu mari

agenții de turism.

Agorturisum începe a avea o cerere tot mai mare datorită prețurilor accesibile dar și

datorită curiozității cu privire la obiceiurile și tradițiile locale. Cele mai atractive zone sunt

cele care sunt situate in zone cu peisaje pitorești, au un mediu sănătos, nepoluat, sunt

detinătoare de valori etnofolclorice, culturale sau tradiții cu un bogat conținut, diversitate, și

personalitate.

De asemenea se poate exploata domeniul gastronomic al județului prin organizarea

unor festivaluri cu tematică, în cadrul cărora să se utilizeze diverse rețete culinare specific

zonei și mai ales specific diferitelor culturi prezente în județ.

Având în vedere că avem o țară plină de resurse turistice atât naturale cât și

antropice, o investiție în îmbunătățirea infrastructurii și în crearea unor condiții mai bune de

cazare, transport, alimentație și divertisment la prețuri accesibile ar putea fi „colacul de

salvare” al României ce se îneacă din ce în ce mai mult într-o criză ce pare fără ieșire.

Această regulă poate fi aplicată și în județul Mureș deoarece acesta dispune de

numeroase atracții turistice insuficient finanțate și promovate. O promovare mai agresivă atât

în țara cât și în afara țării ar putea duce la o creștere a fluxului de turiști ce vizitează această

zonă superbă. Însă promovarea nu este din păcate suficientă, fiind nevoie și de condiții

prielnice de practicare a tuturor activităților turistice.

O astfel de investiție ar putea aduce pe viitor venituri mult mai mari pentru toată

populația din județ deoarece se știe că odată cu turismul cresc indirect multe alte ramuri ale

economiei. De alfel este o șansa acordată locuitorilor în deschiderea unor întreprinderi și

intrarea în mediul de afaceri.

Pentru aun turism de calitate sunt necesare drumuri de calitate, prin care să se asigure

accesul la atactiile turistice și să scurteze timpul pierdut pe drumuri și să crească timpul

petrecut în unitățile de cazare.

Potențialul turistic neexploatat poate fi valorificat printr-o dotare corespunzătoare

(partii de schi, piste de biciclete, schi-lifturi, etc) prin amenajarea de stațiuni turistice,

specifice zonelor delimitate, care să ofere o infrastructură modernă. Județul dispune de� �

obiective turistice de interes național ce au fost introduse în patrimoniul UNESCO. Un bun

exemplu poate fi municipiul Sighișoara și cetatea Saschiz. Acestea se află însă într-o stare

precară deoarece nu au fost reabilitate și întreținute așa cum ar fi trebuit. Măsurile specifice

vor privi acțiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică, informare, creșterea�

constientizării importanței prezervării patrimoniului natural și antropic.

Având în vedere că pe teritoriul județului se întâlnesc și altitudini mari zone prielnice

pentru practicarea sporturilor extreme precum alpinismul și escalad㸠ar fi ideală crearea de

trasee turistice¸ poteci marcate¸partii de schii extreme dar și locuri de unde turiștii să își poată

închiria echipament de calitate .

Pe zi ce trece turiștii au tot mai multe opțiuni de călătorie, tot mai multe locuri din

care să aleagă deci ,prin urmare devin tot mai pretențioși și mai dornici în a afla cât mai multe

detalii despre locul în care urmează s aisi petreacă vacanță. Pentru a ne putea ridica la nivelul

cerințelor va fi nevoie de acenti turistici bine instruiți care să cunoască foarte bine zona și să

știe să pun ain valoare toate atracțiile prezente în zonă.

Se spune că marketing-ul este sufletul comerțului, și cum și serviciile turistice sunt o

ramură a comerțului, și acestea vor avea nevoie de o strategie de marketing cât mai bună

simai atractivă care să facă cunoscut acest județ. Organizarea de oferte promoționale, tururi

ale județului, servicii inovative, promovări prin intermediul internetului, crearea de siteuri

care s ainformeze publicul din țara și din afara țării despre potențialul turistic al acestui județ.

Protejarea mediului este foarte importantă pentru județul Mureș. Acesta este acoperit

pe un domeniu larg de păduri și lucru asta ar trebuii să rămână așa, ar trebuii să nu se

exagereze cu exploatarea forestieră și să se degradeze acest mediu minunat.

Revitalizarea turismului balnear-se impune atenției prin necesitatea unor acțiuni

complexe de modernizare a stațiunilor lansate in turismul internațional, de dezvoltare a

spațiilor de cazare și a bazelor de tratament și crearea unor noi stațiuni de interes local care să � valorifice factorii naturali de cură și tratament tradițional. � Prin punerea în practică a tuturor celor enumerate mai sus s-ar putea trece la un nivel

mai înalt al calității serviciilor turistice și astfel s-ar putea inregsitra o dezvoltarea a județului

pe plan economic.

3.3Elaborarea unui circuit turistic

Circuit turistic cultural în județul Mureș.

Circuitul turistic ce va fi prezentat în continuare are ca scop introducerea în admosfera

încărcată de istorie a județului Mureș, vizitarea cetăților medieval din zonă și exploatarea

potențialului curativ al lacului Sovată.

Circuitul turistic se va desfășura în timpul verii și primăverii, durata acestuia este de 4

nopți, 5 zile.Transportul se va face cu autocarul iar numărul participanților ese de 40 de

persoane. Distanta parcursă va fi de aproximativ 850 km.

Ziua 1 : Bucuresti – Sighisoara (160 km)

Plecarea se face la ora 7:30 din București, zona Unirii.Durata traseului până la Sighișoara va

fi de aproximativ 4 ore, prin urmare se estimează sosirea în jurul orei 11:30.

Sosire în Sighișoara, cazare în cadrul Hotelulului BinderBubi*** ce este situat în centrul

orașului, aproape de zona istorică și cultural. Apartamentele au denumiri diferite și

personalități constructive specifice stilului hotelului, spre exemplu Rosemarie, Karoline,

Phillip, Leopold, Florian.Se va servii masa în cadrul restaurantului hotelului.39

Vizitarea Cetății Sighișoara, considerată cea mai frumoasă cetate locuită din din sud-estul

Europei. Sistemul defensiv construit și apărat de bresle era compus dintr-un zid lung de 930

m, 14 turnuri de apărare și 5 bastioane de artilerie. Din el se mai păstrează până azi 9 turnuri,

2 bastioane și o parte din zidul de incintă.Turiștii vor avea ocazia să viziteze Turnul cu Ceas

care este principalul punct de interes al cetății și reprezintă simbolul orașului, Turnul

Fierarilor al cărui scop era să apere Biserica Mănăstirii în caz de asediu, Turnul Franghierilor

39*** http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/8288-hotel-binderbubi-sighisoara.html

care este și singurul turn locuit și în ziua de azi, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor și

Turnul Croitorilor.40

Seara va fi petrecută în cadrul restaurantului Casa Vlad Dracul unde turiștii vor avea parte pe

lângă o cină copioasă și de un spectacol inedit cu personaje precum Contele Dracula.

Ziua 2: Sighisoara-Târgu Mureș,distant estimată 55Km, durata traseu 1 oră. Cazare :

Black Lord Hotel*** este situat la 1,5 km de central orasului, lângă râul Mureș.Mic dejun și

cină asigurate de hotel

Cetatea Medievală Târgu-Mureș.Cetatea Medievală este amplasată în apropierea centrului

municipiului Târgu-Mureș. Complexul Cetății ocupă o suprafață de cca 4,3 ha și este alcătuit

dintr-o incintă fortificată cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formează o mare curte interioară,

în cadrul căreia se găsește Biserică Reformată și Clădirea Manutanței.

Platoul Cornesti Situat la cea mai înalta cotă a orașului, Platoul deschide o largă panoramă

asupra orașului și văii râului Mureș. Principalul punct de atracție de aici îl constituie Grădina

Zoologică

Complexul de Agrement și Sport "Muresul”.Beneficiind de un cadru natural deosebit, un parc

pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mureș, Complexul de

Agrement și Sport "Mureșul" oferă multiple și variate posibilități de recreere și

divertisment.41

Ziua 3 : Târgu Mureș-Sovată.Distanța parcursă este de 54 km iar durata traseului

este de aproximativ o oră.

Cazare Hotel Aluniș***

Turul stațiunii cu trenulețul. Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la altul,

este cu acest trenuleț pe șosea.  Trenulețul se ia din fața hotelului Danubius Sovata.42

Sovata este o stațiune pentru orice sezon, recunoscută la nivel European, încă din anul 1850. 

Lacurile cu ape clorurate și sodice - cât și nămolul din ele -  au proprietăți terapeutice pentru

o multitudine de afecțiuni, în special pentru afecțiunile ginecologice.  Înconjurată de dealuri

împădurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și stejari, cât și de Muntele de Sare,

stațiunea oferă posibilități excelente și pentru odihnă și relaxare.  Clima este subalpină, cu

veri răcoroase și ierni blânde.43

Lacuri helioterme Sovata.Lacurile din Sovata sunt renumite atât pentru efectul terapeutic cât

și pentru fenomenul de heliotermie. Deasupra apei sărate, există un strat de apă proaspătă

40***http://www.sighisoaratransilvania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=54&Itemid=6841 ***http://www.mures.ro/article.php/Atractii-turistice-in-Tirgu-Mures/19/42 *** http://www.sovata.ro/agrement.html43 ***http://www.sovata.ro/

provenită din precipitații.  Acest strat de apă proaspătă nu se amestecă cu apa sărată, ci se

menține la suprafață, acționând ca un izolator termic.  Astfel, temperatura apei din lacuri

variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată.

Cina si cazare Hotel Aluniș

Ziua 4 : Sovata- Rezervația Naturală Bujorii de Stepă

Plimbare cu Mocănița. Reabilitată recent, mocănița cu aburi circulă din nou pe traseul Sovata

- Câmpu Cetății.  Pe lângă călătoria agreabilă pe care o oferă, mocănița este în sine un

obiectiv turistic istoric.  Mocanița pleacă zilnic din gara Sovata la orele 10, 13, 17, 19. 

Durata unei călătorii este de 1h și 45min. 44

Rezervația Naturală Bujorii de Stepă este o arie protejată din localitatea Zău de Câmpie,

situată pe șoseaua dintre Ludus și Beclean din județul Mureș. Suprafața de 3,5 hă a fost

declarată rezervație naturală în anul 1932, fiind înființată de academicianul Alexandru Borxa,

fondatorul școlii românești de botanică. Primele date despre bujorii de la Zău au fost

menționate în anul 1846 la Viena, localitatea Zău de Câmpie fiind cel mai nordic punct al

țării unde crește această specie de plantă și unicul din interiorul arcului carpatic.45

Ungheni-Mănăstirea Recea. Orașul Ungheni se găsește pe cursul mijlociu al Mureșului, la

vărsarea rîului Niraj în Mureș, la 11 km de Tîrgu-Mureș, pe drumul european E60, Tîrgu-

Mureș - Cluj-Napoca. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Ungheniul a fost teatrul

unor puternice lupte pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei. La Recea, în apropierea

aeroportului, s-a construit, după 1990, Mănăstirea ortodoxă, cu hramul "Maica Domnului",

căutată și frecventată de mii de credincioși din întreaga țară.46

Intoarcere la Targu Mures

Cazare : Black Lord Hotel

Ziua 5: Targu Mures- Bucuresti

Mic dejun in cadrul hotelului Black Lord

Plecare spre Bucuresti

44 ***http://www.sovata.ro/agrement.html45 *** http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/drumetii-ardeal,92,1486/descopera-ardealul,3541/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__10242.htm46*** http://www.cjmures.ro/Album_foto/ungheni.htm