Victor Mocanu
GHIDDE STANDARDE ÎN SERVICII SOCIALE
Victor Mocanu
GHID DE STANDARDEÎN SERVICII SOCIALE
GHID DE STANDARDEÎN SERVICII SOCIALE
Victor Mocanu
GHIDDE STANDARDE ÎN SERVICII SOCIALE
Această publicaţie este realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Ambasadei Olandei în cadrul Programului MATRA. Opiniile aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al finanţatorului.
Coordonator: Tatiana LariușinPaginare computerizată: Adrian Grosu
3
Ghid de standarde în servicii sociale
Cuprins
Introducere .......................................................................................................7
Servicii publice în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale ..............................9
Cadrul normativ şi de politici în domeniul serviciilor sociale ...........................14
Cadrul instituţional în domeniul asigurării cu servicii sociale ..........................17Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate. ....................17Serviciile publice sociale desconcentrate ..............................................22Autorităţile publice locale ......................................................................23Autorităţile publice locale de nivelul al doilea ........................................23Autorităţile publice locale de nivelul întâi ..............................................25Prestatorii privaţi de servicii sociale ......................................................26
Tipurile şi formele de prestare a serviciilor sociale .........................................28Tipurile de servicii sociale .....................................................................28Contractarea serviciilor sociale .............................................................31Acreditarea prestatorilor de servicii sociale ...........................................33Finanţarea serviciilor sociale .................................................................36
Nomenclatorul Serviciilor Sociale ...................................................................38
Standarde minime de calitate a serviciilor sociale ..........................................68
Soluţionarea litigiilor în domeniul serviciilor sociale........................................78
Autorităţile administrative din cadrul Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei: ........................................................................................................79
Cadrul normativ ..............................................................................................94
Rezultatele măsurării calitative a percepţiei faţă de serviciile sociale în RM (Iulie – septembrie 2016) .........................................................98
4
Victor MOCANU
Prefaţă
Acest Ghid de standarde în servicii sociale reprezintă un instrument de re-ferinţă în procesul de modernizare şi ameliorare a calităţii serviciilor publice în Republica Moldova. Modernizarea sectorului public reprezintă o prioritate politică pe agenda oricărei guvernări responsabile şi aflate în serviciul publicului. Cu atât mai mult este o prioritate pentru Republica Moldova ca ministerele, agenţiile şi întreprinderile de stat să servească acestui scop de modernizare, concomitent cu transpunerea în practică şi legislaţie a normelor şi rigorilor aquis-ului comu-nitar, ca urmare a implementării Acordului de Asociere al RM cu UE. Se cunosc, în linii mari, provocările pe care le traversează autorităţile publice centrale, func-ţionând printr-o relaţie de subordonare verticală, însă modelul administrativ care va prevala este cel, care va fi mai eficient, mai uşor de adaptat la schimbări, mai aproape de sistemul transversal de parteneriate şi cooperare cu mai mulţi actori publici şi privaţi. Pe baza modelului european (UE) de furnizare a servici-ilor publice1, Guvernul RM a adoptat în octombrie 2012 un Program Naţional de reformare a serviciilor publice, cu scopul de a le transforma în mod radical, meto-dologia şi standardele de livrare, principiile şi normele calităţii acestora. În ciuda acestor scopuri, mai multe studii de evaluare efectuate în perioada 2012-20152 au remarcat adeseori că obiectivele acestei transformări sunt insuficient înţelese şi cunoscute de către anumiţi oficiali şi funcţionari publici, şi că există diferenţe majore între normele stabilite şi rezultatele obţinute.
Numeroase autorităţi publice, regulatori naţionali şi alte entităţi care operea-ză în sectorul public, acceptă să ofere mai multă informaţie despre ce-şi propun, dar nu avansează suficient spre schimbări de esenţă, care ar curma anumite practici care ştirbesc integritatea serviciilor prestate şi alte practici de cheltuieli inutile sau nejustificate, există o slabă înţelegere asupra modului în care opiniile consumatorului de servicii pot ameliora calitatea acestora, iar reformele profun-de întârzie ori sunt torpilate. După cum indică şi anumite surse guvernamentale, există foarte puţine cazuri în care autorităţile publice sunt interesate, monitori-zează sau includ în matricea de evaluare internă, gradul de satisfacţie al cetă-ţenilor faţă de serviciile prestate, politicile implementate. Studiile indică asupra
1 A vision for public services”. Draft 13/06/2013, page 9. http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/vision-public-services).
2 Decision of the Goverment of Moldova, No.661 of August 30, 2013 Regarding the approval of the Framework Regulation for the organization and operation of the Common Office of Information and Service.
5
Ghid de standarde în servicii sociale
absenţei quasi-totale a evaluărilor externe pe serviciile prestate, evaluări asupra accesului la servicii, fezabilitatea tehnică şi politică a metodologiei de stabilire a tarifelor pe bază de costuri, perioadele necesare pentru deliberări publice şi alte resurse vitale pentru optimizarea serviciilor furnizate cetăţenilor.
Ca exemple pozitive de transformare servesc acţiunile întreprinse după 2013 în cadrul Programului E-Gov, care a inclus 78 de servicii on-line, oferind informa-ţii despre alte 331 servicii (www.servicii.gov.md). Peste 40 de autorităţi publice centrale recurg în mod curent la platforma centralizată de date - www.date.gov.md. Circa 91,7% sau 109.282 persoane au apelat on-line la obţinerea de servicii de cazier juridic. Totuşi, cca 50% din clienţii unor servicii publice susţin că nu de-ţin suficientă informaţie despre serviciile dorite, iar 30% dintre ei au fost obligaţi să viziteze autorităţile publice în persoană şi chiar de mai multe ori pentru a primi informaţia solicitată3. În acest fel, cetăţenii sunt adeseori îndreptăţiţi să creadă că serviciile prestate de autorităţi sunt inferioare celor dorite, că există corupţie şi că statul nu este responsabil. Este limpede că aceste stări de spirit nu contribuie la sentimentul de încredere în autorităţile publice, ceea ce are efecte negative serioase asupra finalităţii reformelor în stat. Mai există însă multe discontinuităţi între autorităţile din sectorul public; unele ministere şi agenţii sunt în continuare vulnerabile la cerinţele securităţii cibernetice, în timp ce mulţi angajaţi publici nu sunt competenţi să gestioneze resursele digitale, deşi de cele mai multe ori, lipsa de viziune, resursele alocate defectuos şi capacitatea managerială redusă sunt factorii care blochează modernizarea serviciilor.
Ne-am propus astfel să participăm la consolidarea platformei de servicii so-ciale livrate populaţiei, şi ne bucurăm de înfiinţarea unei Agenţii pentru Servicii Sociale, care ar trebui să dea tonul unei reforme profunde pe domeniul de furni-zare calitativă a serviciilor sociale. Ghidul este unul din produsele pe care le-am creat pentru a ajuta procesul de consolidare a platformei naţionale a furnizori-lor de servicii sociale. Ghidul a apărut în urma unor eforturi susţinute depuse de echipa IDIS pe durata anilor 2016-2017, cu sprijinul generos al Ambasadei Olandei (Programul MATRA) cu scopul de a urmări evoluţiile sectorului public, reforma administraţiei central, şi a unor branşe, agenţii şi ministere ale Guvernu-lu, în transformările legate de redimensionarea şi reformarea sectorului public în Republica Moldova.
Abordând în mod participativ problematica modernizării serviciilor publice, IDIS Viitorul a lucrat intens pe durata mai multor luni cu reprezentanţii unui grup de instituţii publice distincte şi tototdată reprezentative pentru sectoarele lor, acestea fiind: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică (ANRE) şi Compania de stat Moldte-lecom, pentru a evalua, monitoriza şi asista în re-ingeneria unor servicii furnizate către public de către aceste 3 entităţi ale sectorului public. Am evaluat percepţia 3 Quantitative research on public perceptions of the quality of public service delivery Management,
Administration and Public Policy Institute, Chisinau, 2013
6
Victor MOCANU
cetăţenilor prin score-carduri, după cum am chestionat beneficiarii finali ai ser-viciilor publice prin sondaje şi focus-grupuri evaluând astfel percepţia populaţiei faţă de calitatea servicilor livrate şi a unei metodologii reglementate mai clar de evaluare a serviciilor sociale.
Grupul de instituţii publice menţionate mai sus ne-au permis să analizăm comparativ şi aprofundat serviciile furnizate către public, în anumite cazuri având destinaţii precise (grupurile sociale vulnerabile), în alte cazuri consumatorilor pri-vaţi, folosind o largă diversitate de instrumente de cercetare şi intervenţii: de la cercetare calitativă la sondaje de opinie, de la analize de impcat şi evaluări cost-beneficiu la studii aprofundate pe teme vaste, cum sunt politicile de reglementare sau impactul politicilor energetice asupra dezvoltării sectorului privat. Analiza lor integrată, compararea standardelor, costurilor, managementului şi metodologiei de furnizare a serviciilor publice în cadrul sectorului public ne va oferi evidenţe şi date suficiente pentru a scrie şi prezenta o serie de studii specializate (Policy Papers),
În fiecare caz concret, am tratat problemele complexe pe care le identifică sectorul public ca o provocare nu doar pentru guvern, dar pentru întrega socie-tate, pentru partenerii de dezvoltare şi mediul academic direct interesat de furni-zarea unor servicii calitative la nivelul aşteptărilor populaţiei. Sperăm ca Ghidul, ca şi alte studii apărute cu sprijinul acestui proiect de cercetare, să contribuie la sporirea standardelor în domeniul serviciilor sociale livrate populaţiei.
Echipa IDISAprilie 2017
7
Ghid de standarde în servicii sociale
Introducere
Asistenţa şi protecţia socială are ca obiectiv nu doar crearea unei societăţi prospere, dar şi înalt incluzive pentru toţi cetăţenii ei, aceasta referindu-se şi la cei care, din motive subiective sau obiective, se află în poziţii marginale.
Tocmai succesele şi realizările în domeniul protecţiei şi politicii sociale con-stituie un factor ce indică nivelul de prosperitate a statului.
Protecţia socială trebuie să constituie elementul fundamental al politicilor statului, mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înlătura efectele negative ale evenimentelor considerate drept „riscuri sociale”. Astfel, autorităţile publice nu vor neglija persoanele care şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de stat sau sunt în incapacitate să le îndeplinească din motive independente de voinţa acestora.
În Republica Moldova dreptul la protecţie socială este garantat prin Consti-tuţie, care în art. 47 prevede expres că „statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bu-năstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”. Acest drept este înscris şi în cuprinsul unor acte de importanţă universală, şi anume în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului art.25, în Pactul Internaţional cu privire la drepturile econo-mice, sociale şi culturale art.11.
Serviciile sociale sunt definite ca instrumente de realizare a unor obiecti-ve sociale, de natură redistributivă, reprezentând acele servicii publice care au drept scop creşterea bunăstării sociale. Serviciile sociale mai sunt definite şi ca totalitate а serviciilor oferite de către stat populaţiei în mod gratuit sau la un ta-rif redus. Serviciile sociale reprezintă activităţile asistenţilor sociali sau ale altor profesionişti care ajuta oamenii sa prevină dependenta, sa consolideze relaţiile de familie şi sa restabilească funcţionarea socială a indivizilor, familiilor şi comu-nităţilor.
În sens larg, serviciile sociale desemnează totalitatea serviciilor pe care o comunitate le asigură total sau parţial, pentru toţi membrii ei sau pentru seg-mente particulare care manifestă o nevoie sporită de astfel de servicii. Serviciile sociale sunt de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de nevoile identificate, de numărul potenţialilor beneficiari, de complexi-tatea situaţiilor de dificultate şi de gradul de risc social.
Gradul de dezvoltare a serviciilor sociale este direct proporţional cu nivelul economic de dezvoltare a societăţii şi cu importanţa acordată în politica de stat
8
Victor MOCANU
problemelor de asigurare a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi reducerii inegalită-ţilor sociale.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de ne-voile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Ele au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social al acesteia. Pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu ser-viciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz.
Serviciile sociale au la bază principiul individualizării intervenţiei, al ajustării la specificul şi nevoile persoanei, la contextul socio-economic în care trăiesc beneficiarii acestor servicii. De aceea, ele răspund întotdeauna mai eficient la situaţiile de risc sau de criză şi permit o intervenţie ajustată la particularităţile beneficiarilor, cu ajutorul unui personal specializat.
Scopul Ghidului rezidă în analiza cadrului normativ şi de politici, cadrului instituţional în domeniul serviciilor sociale, mecanismului de acreditare a presta-torilor de servicii sociale şi a standardelor minime de calitate a serviciilor sociale din perspectiva identificării celor mai eficiente modele de bună practică privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale desprinse din analiza documente-lor de strategie din domeniul reformei administraţiei publice şi reformei sistemului de asistenţă socială.
9
Ghid de standarde în servicii sociale
În Cuminicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comi-tetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor de însoţire a Comunicării privind „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” – Servi-cii de interes general, inclusiv servicii sociale de interes general: un nou angajament european, Bruxelles, COM(2007) 725 final din 20 noiembrie 2007 sunt stabilite obiectivele şi principiile de organizare a serviciilor sociale de interes general.
Serviciile sociale de interes general au rolul de a îndeplini diferite obiective specifice:
• acestea sunt servicii personalizate, fiind structurate în aşa fel încât să răspundă unor cerinţe umane vitale, în special cerinţelor utilizatorilor care se află într-o situaţie de vulnerabilitate;
• serviciile sociale oferă protecţie faţă de riscuri generale şi specifice de viaţă şi acordă asistenţă în situaţii personale dificile sau de criză;
• de asemenea serviciile sociale sunt oferite familiilor în contextul unor mo-dificări la nivelul structurii acestora, acordă sprijin în ceea ce priveşte rolul familiei de a se îngriji atât de membrii tineri ai familiei, cât şi de cei în vârstă şi, în acelaşi timp, de persoanele cu handicap şi oferă soluţii com-pensatoare pentru eventualele eşecuri în viaţa de familie;
• serviciile sociale sunt instrumente cheie pentru salvgardarea drepturilor fundamentale ale omului şi a demnităţii umane;
• ele au un rol preventiv şi de coeziune socială şi se adresează întregii po-pulaţii, indiferent de starea materială sau de venit;
• serviciile sociale contribuie la nediscriminare, egalitatea între sexe, pro-tecţia sănătăţii umane, ameliorarea standardelor de viaţă şi calitatea vieţii, precum şi la crearea de şanse egale pentru toţi şi, prin urmare, contribuie la sporirea capacităţii oamenilor de a fi membri activi ai societăţii.
Aceste obiective se reflectă în modul în care sunt organizate, furnizate şi finanţate serviciile respective:
• pentru a putea găsi soluţii la multiplele cerinţe ale oamenilor ca indivizi, serviciile sociale trebuie să fie cuprinzătoare şi personalizate, concepute şi furnizate în mod integrat;
• serviciile sociale presupun adeseori o relaţie personală între beneficiarul
Servicii publice în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale
10
Victor MOCANU
acestora şi furnizorul serviciu-lui respectiv;
• la definirea şi furnizarea unui serviciu trebuie să se ţină seama de diversitatea utiliza-torilor;
• atunci când se răspunde ce-rinţelor utilizatorilor vulnera-bili, serviciile sociale se ca-racterizează adeseori prin relaţia asimetrică dintre furni-zori şi beneficiari, care diferă de relaţia dintre un furnizor comercial /consumator;
• întrucât aceste servicii îşi au adeseori temeiul în tradiţii-le culturale (locale), se aleg soluţii adaptate la beneficiar, care să ţină seama de specifi-citatea situaţiei locale, asigu-rându-se proximitatea dintre furnizorul serviciului şi utiliza-tor, concomitent cu asigura-rea accesului egal, pe întreg teritoriul, la aceste servicii;
• furnizorii de servicii au nevoie adeseori de o largă autono-mie pentru a răspunde atât varietăţii, cât şi caracterului evolutiv al cerinţe-lor sociale;
• în general, aceste servicii sunt întemeiate pe principiul solidarităţii şi de-pind în mare măsură de finanţarea publică pentru a asigura accesul egal, indiferent de starea materială şi de venit;
• furnizorii de servicii sociale fără scop lucrativ, precum şi lucrătorii voluntari au adeseori un rol important în furnizarea serviciilor sociale, prin aceasta exprimându-şi calitatea de cetăţeni şi contribuind la incluziunea socială, la coeziunea socială a comunităţilor locale şi la solidaritatea între generaţii.
Analiza generală a cadrului normativ permite, de a evidenţia faptul că la nivel formal, sistemul protecţiei sociale din Republica Moldova este privit ca fiind compus din două componente de bază:
1. Asigurări sociale;2. Asistenţă socială.
Serviciile sociale de interes general sunt, în general, furnizate într-o manieră persona-lizată, pentru a răspunde nevoilor utiliza-torilor vulnerabili, şi sunt fondate pe prin-cipiul solidarităţii şi al egalităţii de acces.
Acestea pot fi de natură economică sau ne-economică, inclusiv în cazul organismelor fără scop lucrativ. Într-adevăr, calificarea ca activitate economică depinde în esenţă de maniera în care este executată, organi-zată şi finanţată activitatea, şi nu de statu-tul juridic al organismului care prestează acea activitate.
În principiu, este vorba despre:• regimurile legale şi complementare de
protecţie socială, care acoperă prin-cipalele riscuri de viaţă (îmbolnăvire, îmbătrânire, accidente ocupaţionale, şomaj, pensie şi handicap);
• alte servicii sociale prestate direct per-soanei, cum ar fi serviciile de asistenţă socială, de ocupare a forţei de muncă şi de formare profesională, locuinţe socia-le sau îngrijire pe termen lung.
11
Ghid de standarde în servicii sociale
Aceste pârţi componente ale sistemului de protecţie socială diferă una de altă în mod principial în ceea ce priveşte scopul, obiectivele, subiectele, modul de finanţare şi competenţa autorităţilor publice de diferite nivele.
1. Asigurări sociale
Sistemul public de asigurări sociale de stat este o parte integrantă a siste-mului de protecţie socială, având ca obiectiv principal acordarea unor prestaţii în bani persoanelor asigurate aflate în imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale în urma anumitor situaţii de risc incapacitate temporară sau permanentă de mun-că, maternitate, bătrâneţe, şomaj, etc.). Conform Legii nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie. Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.
Sistemul public de asigurări sociale asigurările sociale constituie mijlocul de bază de realizare a protecţiei populaţiei active (în special, a salariaţilor), prin acordarea de ajutoare materiale şi asistenţă medicală, în caz de boală, în trimite-rea la odihnă sau tratament, în caz de pierdere a veniturilor, în caz de şomaj, ma-ternitate, îmbolnăviri, invaliditate, bătrâneţe sau decesul asiguratului. Sistemul public de asigurări sociale acoperă, de regulă, toţi rezidenţii Republicii Moldova, din care o parte (cei încadraţi în câmpul muncii) plătesc contribuţii de asigurare, iar alţii beneficiază de prestaţiile sistemului (pensii, indemnizaţii, etc.). Rolul prin-cipal al sistemului de asigurări constă în garantarea unui venit asiguratului în caz de pierdere a acestuia, ca urmare a îmbolnăvirii, şomajului, vârstei înaintate, etc.
Prestaţiile de asigurări sociale în sistemul public: • reprezintă drepturile în bani sau în natură ce se cuvin persoanelor asigu-
rate, în condiţiile legii, corelative contribuţiilor de asigurări sociale; • se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi sub alte forme
prevăzute de lege; • reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veni-
turilor ca urmare a vârstei, dizabilităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii, pierderii locului de muncă sau decesului;
• asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau de mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.
În cadrul sistemului public de asigurări sociale din Republice Moldova sunt stabilite următoarele forme de protecţie a persoanelor asigurate:
12
Victor MOCANU
Indemnizaţii: • pensii de asigurări sociale de
stat; • indemnizaţie de maternitate;• indemnizaţii adresate familiilor
cu copii; • indemnizaţie pentru incapacitate
temporară de muncă; • indemnizaţie viageră pentru
sportivii de performanţă.
Ajutoare:• ajutor social şi ajutor pentru peri-
oada rece a anului; • suport financiar de stat pentru
anumite categorii de populaţie; • ajutor material unic pentru însănătoşire, persoanelor participante la C.A.E.
Cernobîl;• ajutor de deces.
Alocaţii sociale: • alocaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat;• alocaţii lunare de stat pentru anumite categorii de populaţie;• alocaţii sociale de stat pentru anumite categorii de populaţie.
2. Asistenţă socială
Asistenţa Socială este un ansamblu de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, co-munităţilor, cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de natură economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal, de-cent de viaţă.
Conform art. 1 al Legii asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, asistenţa socială reprezintă o componentă a sistemului naţional de protecţie so-cială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să li-miteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate. Spre deosebire de asigu-rările sociale, asistenţa socială este destinată celor mai sărace pături sociale, a
Particularitatea de bază a asigurărilor sociale în calitate de element al protec-ţiei sociale, reprezintă faptul că pensiile, ajutoarele, indemnizaţiile respective se acordă doar unor anumitor categorii de persoane (asiguraţi) şi mărimea lor, de regulă, depinde de contribuţiile făcute la acest sistem de către beneficiarii asi-gurărilor sociale pe parcursul perioadei de activitate, mărimea salariului, gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pre-cum şi de alţi factori care sunt prevăzuţi în cadrul juridic respectiv.
13
Ghid de standarde în servicii sociale
căror nivel de trai este sub minimul existenţei şi care de regulă, nu sunt asigura-te, în acest sens sunt menţionate în special: familiile sărace; minorii delincvenţi; tinerii neintegraţi; persoanele dependente de drog, alcool; persoanele cu defici-ente de sănătate; copiii abandonaţi, vagabonzi şi instituţionalizaţi; persoanele în etate neajutorate; persoane, care au suferit în urma calamităţilor naturale, sociale, persecuţii şi discriminări de orice tip; persoanele abuzate fizic, sexual; handicapaţii fizic sau mintal.
De asemenea, o particularitate a sistemului de asistenţă socială reprezintă faptul că este un sistem redistributiv, necontributiv – bugetul este asigurat din taxele percepute de la populaţie şi nu din contribuţiile individuale de tip asigurato-riu, iar ajutoarele nu sunt acordate în funcţie de eventualele contribuţii individuale şi de mărimea acestora, ci în funcţie de necesităţile de existenţă.
Conform Legii nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, servici-ile sociale reprezintă ansamblu de măsuri şi activităţi realizate pentru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale. Dreptul la servicii sociale este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesităţilor persoanei/familiei de aceste servicii. În baza unui plan individualizat de asistenţă socială, persoana şi/sau familia aflată în situaţie de dificultate poate beneficia de următoarele tipuri de servicii:
a) servicii sociale primare; b) servicii sociale specializate; c) servicii sociale cu specializare înaltă.
Planul individualizat de asistenţă socială este elaborat în scris, conform pla-nului-model aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi cuprin-de, în principal, activităţile identificate în vederea satisfacerii necesităţilor benefi-ciarului, tipul de servicii sociale, durata de acordare a lor, personalul responsabil. Planul se elaborează şi se implementează cu participarea activă a beneficiarului şi a familiei sale ori a reprezentantului legal al acestuia.
Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficia-rilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială.
Serviciile sociale specializate implică antrenarea specialiştilor şi au drept scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru de-păşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia.
Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt prestate într-o instituţie reziden-ţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar şi impun o serie de intervenţii complexe, ce pot include orice combinaţie de servicii sociale speciali-zate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi celor care necesită supra-veghere continuă (24/24 de ore).
Asistenţa socială se acordă sub formă de servicii sociale şi de prestaţii soci-ale (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 9).
14
Victor MOCANU
Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea necesităţilor sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate, precum şi de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 10 alin. (1)).
Prestaţiile sociale se acordă sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, de ajutor social, material şi de altă natură (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 11).
Cadrul normativ şi de politici în domeniul serviciilor sociale
Asigurările pentru „situaţiile de risc” se stabilesc şi se acordă în temeiul pre-vederilor din diferite acte normative în domeniul asigurărilor sociale, asistenţei şi protecţiei sociale.
Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat stabileşte cadrul legal al funcţionării sistemului public de pensii, precum şi interacţiunea acestuia cu sistemul public de asigurări sociale şi cu alte meca-nisme statale de protecţie socială a populaţiei pentru asigurarea unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care să garanteze un trai decent pentru beneficiarii de pensii.
Pensiile publice reprezintă toate categoriile de pensii, sub formă de drepturi băneşti, ale căror stabilire şi plată sunt garantate prin lege de către stat. În siste-mul public, se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensie pentru limită de vârstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaş;d) pensie specială;e) pensie anticipată pentru limită de vârstă.
Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale. Casa Naţională de Asigurări Sociale este o instituţie publică autonomă
15
Ghid de standarde în servicii sociale
de interes naţional ce administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale.
Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapa-citate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale statuează dreptul la prestaţii de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale şi susţinerea financiară a persoanelor îndreptăţite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri.
Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecţia socială su-plimentară a unor beneficiari de pensii şi a unor categorii de populaţie sta-bileşte o alocaţie lunară de stat beneficiarilor de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale, pentru locuitorii din zona de securitate a Republicii Moldova.
Legea nr.756-XIV din 24 decembrie 1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale stabileşte raporturile specifice prin care se asigură protecţia socială împotriva riscurilor profesionale: diminuarea capacităţii de mun-că, pierderea capacităţii de muncă, deces ca urmare a accidentelor de muncă, a bolilor profesionale.
Legea nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu nevoia acesteia de asistenţă socială. Stabilirea ajutorului social este de competenţa direcţiei/ secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei.
Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pen-sie pot beneficia de alocaţie socială de stat, care se achită lunar sau o singură dată din bugetul de stat, în condiţiile Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni. Alocaţia poate fi stabilită pentru invalizi, pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului, pentru persoane în etate, pentru persoane care îngrijesc de unele categorii de invalizi şi sub formă de ajutor de deces.
Legea nr.190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani reglementează drepturile şi garanţiile economice şi sociale ale veteranilor cetăţeni ai Republicii Moldova în scopul creării condiţiilor pentru un trai decent, formele şi măsurile de protecţie socială ale acestora etc.
Legea nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetă-ţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl apără drepturile şi interesele cetăţenilor care au suportat consecinţele catastrofei de la Cernobîl şi stabileşte înlesniri şi compensaţii suplimentare pentru acestea.
16
Victor MOCANU
Legea nr.1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice reglementează modul de restituire a bunurilor confiscate sau scoase în orice alt mod din posesia cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi.
Legea nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale are drept scop determinarea principiilor şi obiectivelor asistenţei sociale, stabilirea dreptului la asistenţă socială, prestaţiilor şi serviciilor de asistenţă socială, beneficiarilor aces-tora, precum şi a cerinţelor faţă de personalul din sistemul de asistenţă socială.
Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale stabileşte cadrul general de creare şi funcţionare a sistemului integrat de servicii sociale, cu determinarea sarcinilor şi responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale altor persoane juridice şi fizice abilitate cu asigurarea şi prestarea serviciilor sociale, precum şi protecţia drepturilor beneficiarilor de ser-vicii sociale.
Serviciile sociale reprezintă un ansamblu de masuri şi activităţi realizate pen-tru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale (Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010, art. 1).
Dreptul la serviciile sociale existente este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesităţii persoanei/familiei de aceste servicii.
Legea nr. 129 din 08 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de ser-vicii sociale stabileşte cadrul general privind crearea şi funcţionarea sistemului naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, de asemenea principiile de bază, criteriile generale, modul şi condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Acreditarea prestatorilor de servicii sociale se face în scopul de-terminării, în baza standardelor de calitate ale acestor servicii, a capacităţii pre-statorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare şi de subordonarea administrativă, de a presta către populaţie servicii sociale calitative şi în scopul sporirii răspunderii pentru respectarea standardelor de calitate.
17
Ghid de standarde în servicii sociale
Cadrul instituţional în domeniul asigurării cu servicii sociale
Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială, a ce-rinţelor faţă de personalul din sistemul naţional de asistenţă socială, precum şi finanţarea serviciilor sociale din Republica Moldova este reglementată, în temei, de Legea nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 şi Legea cu privire la serviciile soci-ale nr. 123 din 18 iunie 2010.
Art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale sta-bileşte categoriile de prestatori de servicii sociale.
Prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice pu-blice ori private.
Prestatori publici de servicii sociale sunt: a) instituţiile de asistenţă socială create şi gestionate de autorităţile adminis-
traţiei publice centrale; b) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; c) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi.
Prestatori privaţi de servicii sociale sunt: a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, înregis-
trate în conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia.
Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii. Condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii so-ciale sunt reglementate prin lege specială.
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 691 din 17 noiembrie 2009 pentru apro-barea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei reprezintă autorita-tea centrală de specialitate pentru realizarea politicilor de asistenţă socială şi exercită atribuţii principale în procesul de asigurare a serviciilor sociale la nivel naţional. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în scop de asigurare a serviciilor sociale:
18
Victor MOCANU
a) elaborează şi promovează politicile în domeniul de asistenţă socială, in-clusiv al serviciilor sociale, precum şi în domeniul promovării drepturilor persoanelor defavorizate;
b) elaborează acte normative privind organizarea, funcţionarea şi dezvolta-rea sistemului integrat de servicii sociale;
c) reglementează şi organizează sistemul de inspecţie a serviciilor sociale, exercită inspecţia calităţii serviciilor sociale prestate, precum şi a respec-tării actelor normative în domeniu de către prestatorii de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare;
d) consultă patronatele, sindicatele şi societatea civilă şi coordonează cu acestea, la nivel naţional, proiectele de acte normative de caracter eco-nomico-social;
e) consultă şi susţine autorităţile administraţiei publice locale privind planifi-carea, organizarea şi prestarea serviciilor sociale;
f) organizează şi gestionează instituţii de asistenţă socială prestatoare de servicii cu specializare înaltă în cazul în care astfel de instituţii nu pot fi organizate şi gestionate de autorităţile administraţiei publice locale.
Exercitarea atribuţiilor de către alte autorităţi ale administraţiei publice cen-trale, care au în subordinea şi gestiunea lor instituţii care prestează şi servicii sociale, nu trebuie să contravină prevederilor Legii nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, precum şi actelor normative ce reglementează presta-rea serviciilor sociale.
În acest sens, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale: a) vor întreprinde măsuri în vederea dezinstituţionalizării şi reintegrării bene-
ficiarilor în familie şi comunitate; b) vor asigura accesul autorităţilor competente în instituţiile pe care le gesti-
onează pentru a inspecta calitatea serviciilor sociale prestate; c) vor oferi informaţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei privind
serviciile sociale prestate în instituţiile din subordine; d) vor colabora şi vor coordona orice acţiuni de prestare a serviciilor sociale.
Conform anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 691 din 17 noiembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministeru-lui Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale apara-tului central al acestuia pe lângă şi în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei sunt următoarele autorităţi administrative:
Pe lângă:Fondul republican de susţinere socială a populaţiei Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale
19
Ghid de standarde în servicii sociale
În subordine:– Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă– Agenţia Naţională Asistenţă Socială– Inspectoratul de Stat al Muncii– Inspecţia Socială
Fondul republican de susţinere socială a populaţiei. Conform Legii Fon-dului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr. 827-XIV din 18 februarie 2000, Fondul republican de susţinere socială a populaţiei şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei sunt create pentru acordare de ajutor material păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei. Fondul re-publican activează pe lângă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar fondurile locale – pe lângă autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi şi ale municipiului Bălţi. Conform art. 5 al Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr. 827/2000 mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se utilizea-ză pentru acordare de ajutor material persoanelor socialmente vulnerabile din rândul pensionarilor (prioritar persoane cu dizabilităţi, persoane singure şi în etate), altor persoane inapte de muncă, familiilor cu copii şi persoanelor care au nimerit în situaţii excepţionale pe care nu le pot depăşi de sine stătător, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de achitarea ajutorului material. Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale, sub formă bănească sau în bunuri materiale, se utilizează pentru satisfacerea necesităţilor în produse alimentare şi mărfuri industriale de primă necesitate, în medicamente şi articole protetico-ortopedice, pentru achitarea serviciilor medicale, pentru compensa-rea cheltuielilor substanţiale cauzate de diferite situaţii excepţionale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor cantinelor de ajutor social, cheltuieli ce ţin de acordarea serviciilor.
Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Con-form articolului 12 al Legii nr.129 din 8 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii social şi Hotărârii Guvernului nr. 998 din 28 decembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului naţio-nal de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia, Consiliului naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale are misiunea de a certifica capacitatea prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, forma juridică de organizare şi subordonare administrati-vă şi de a presta servicii sociale calitative.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este orga-nul central al serviciului public de specialitate, abilitat cu: promovarea politicilor, strategiilor şi programelor de stat în domeniul dezvoltării pieţei forţei de muncă, protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prevenirea
20
Victor MOCANU
şomajului şi combaterea efectelor sale sociale, implementarea politicii de migra-ţie a forţei de muncă monitorizarea activităţii agenţiilor private pentru ocuparea forţei de muncă.
Agenţia Naţională Asistenţă Socială. Prin Hotărîrea nr. 1263 din 18 noiembrie 2016 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia.
Agenţia Naţională Asistenţă Socială (ANAS) a fost instituită în scopul conso-lidării şi eficientizării sistemului de protecţie socială prin instituirea, în calitate de autoritate a administraţiei publice din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Agenţia ţine Registrul de stat al personalului din sistemul de asistenţă socială (personalul din cadrul subdiviziunilor descentralizate din sub-ordinea consiliilor raionale/municipale, Adunării Populare a unităţii teritoriale au-tonome Găgăuzia, cu competenţe în domeniul asistenţei sociale, şi personalului serviciilor de asistenţă socială, cu excepţia personalului auxiliar) în conformitate cu Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.
Misiunea Agenţiei constă în sporirea calităţii asistenţei sociale acordate po-pulaţiei prin implementarea politicii statului în domeniul asistenţei sociale.
În activitatea sa Agenţia exercită următoarele funcţii de bază:1) elaborarea cadrului metodologic pentru implementarea unitară a legislaţi-
ei în domeniul asistenţei sociale. Agenţia va asigura elaborarea/revizuirea regulamentelor – cadru, standardelor de calitate, ghiduri, manuale opera-ţionale, politici instituţionale etc.;
2) gestionarea activităţii instituţiilor publice în care Ministerul Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei exercită calitatea de fondator (anexa nr. 3). Exerci-tarea funcţiei date va asigura realizarea eficientă a procesului de dezinsti-tuţionalizare a beneficiarilor aflaţi în plasament şi totodată va contribui la monitorizarea mai intensă a instituţiilor respective;
3) facilitarea procesului de consolidare a capacităţilor profesionale ale per-sonalului din sistemul de asistenţă socială. Aceasta va contribui direct la instituirea sistemului de formare profesională, evaluare şi management al performanţei profesionale a personalului din cadrul serviciilor sociale şi sporirea calităţii acestora.
Conform anexei nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1263 din 18 noiembrie 2016, Agenţia Naţională Asistenţă Socială gestionează următoarele instituţii publice în care Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei exercită calitatea de fonda-tor:
1. Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războ-iului, com.Cocieri, r-nul Dubăsari;
2. Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” al Republicii Moldova, or.Sergheevka, Ucraina;
21
Ghid de standarde în servicii sociale
3. Centrul republican de recuperare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa”, or.Vadul lui Vodă, mun.Chişinău;
4. Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun.Chişinău;5. Internatul psihoneurologic, com.Cocieri, r-nul Dubăsari;6. Internatul psihoneurologic, com.Bădiceni, r-nul Soroca;7. Internatul psihoneurologic, s.Brînzeni, r-nul Edineţ;8. Internatul psihoneurologic, mun.Bălţi;9. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete), or.Hînceşti;10. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi), or.Orhei;11. Centrul de plasament temporar al copiilor în situaţii de risc „Azimut”,
or.Soroca;12. Centrul pentru copii cu cerinţe educative speciale „Speranţa”, or.Criuleni;13. Centrul de reabilitare şi protecţie socială a copiilor în situaţie de risc
„Пламъче”, or.Taraclia;14. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale
traficului de fiinţe umane, mun.Chişinău.
Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care este abilitată cu dreptul să exercite controlul de stat asupra respectării actelor legislative si a altor acte normative in domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
Inspecţia Socială. Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale la art.21 prevede că inspecţia serviciilor sociale se realizează de către Inspecţia socială, care îşi extinde acţiunea asupra tuturor prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 802 din 28 octombrie 2011 cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale, Inspecţia Socială a fost instituită în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, misiunea căreia rezidă în in-spectarea modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale.
Inspecţia socială are următoarele obiective:a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale; b) respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale; c) îmbunătăţirea calităţii şi sporirea eficienţei serviciilor sociale; d) îndrumarea şi susţinerea metodologică a activităţii prestatorilor de servicii
sociale; e) asigurarea respectării drepturilor sociale ale beneficiarilor.
Astfel, unele dintre acţiunile inspecţiei sunt:a) asigurarea exercitării inspecţiei asupra implementării prevederilor acte-
lor normative referitoare la acordarea ajutorului social, ajutorului pentru
22
Victor MOCANU
perioada rece a anului şi a serviciilor sociale acordate de către pre-statorii de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare;
b) depistarea şi constatarea încălcărilor prevederilor legale din domeniul su-pus inspecţiei şi informarea organele competente;
Sunt supuse inspecţiei următoarele entităţi: 1) autorităţile publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniile acordării ser-
viciilor sociale şi/sau stabilirii ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului.
2) persoanele fizice şi juridice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul asis-tenţei sociale;
3) prestatorii de servicii sociale, publici şi privaţi.
Serviciile publice sociale desconcentrate
Conform Hotărîrii Guvernului nr. 266 din 09 martie 2016 cu privire la lista serviciilor publice desconcentrate administrate în mod direct/din subordinea mi-nisterelor şi altor autorităţi administrative centrale serviciile desconcentrate ale Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei sunt:
1) Agenţii teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;2) Inspecţii teritoriale ale Inspectoratul de Stat al Muncii.
Conform art. 7 din Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descen-tralizarea administrativă:
(1) Autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale oferă popu-laţiei servicii publice de care sunt responsabile, prin intermediul structurilor lor teritoriale, pe care le administrează în mod direct.
(2) În definirea responsabilităţilor structurilor lor teritoriale, autorităţile admi-nistraţiei publice centrale asigură evitarea oricăror imixtiuni în responsabilităţile care ţin de realizarea competenţelor autorităţilor publice locale.
(3) Coordonarea generală, pe plan teritorial, a activităţii serviciilor publice desconcentrate va fi asigurată de către Cancelaria de Stat prin intermediul oficii-lor sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.
La nivel raional funcţionează Casele Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS).
23
Ghid de standarde în servicii sociale
Autorităţile publice locale
Autorităţile publice locale de nivelul al doilea
Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea adminis-trativă stipulează că autorităţile raionale sunt responsabile pentru „administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional” şi pentru „dezvoltarea şi gestio-narea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monito-rizarea calităţii serviciilor sociale”.
Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea sunt reprezentate de secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei raionale, ale mu-nicipiilor Chişinău şi Bălţi, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copiilor din mu-nicipiul Chişinău şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, care implementează politicile sociale, creează şi dezvoltă servicii sociale la nivel de raion. Consiliile raionale şi fondurile de susţinerea socială a populaţiei constituie resurse insti-tuţionale strategice ce pot avea o influenta pozitivă asupra creării şi dezvoltării serviciilor sociale şi un impact pozitiv asupra vieţii oamenilor.
Conform art. 9 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile so-ciale autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea au următoarele atribuţii în domeniul serviciilor sociale:
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea asigură dez-voltarea şi gestionarea serviciilor sociale în conformitate cu competenţele sta-bilite prin lege, în funcţie de necesităţile identificate ale populaţiei din teritoriul administrat, fie autonom, fie în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi în colaborare cu agenţii economici, patronatele, sindicatele din teritoriu şi cu asociaţiile obşteşti din ţară şi din străinătate.
(2) Funcţiile de prestare a serviciilor sociale în unităţile administrativ-teri-toriale de nivelul al doilea se pun pe seama structurilor teritoriale de asistenţă socială, acestea având responsabilitatea directă privind diversificarea şi presta-rea serviciilor sociale orientate prioritar la menţinerea beneficiarului în familia şi comunitatea de unde provine.
(3) În exercitarea funcţiilor lor, structurile teritoriale de asistenţă socială be-neficiază necondiţionat, după caz, de susţinerea poliţiei, instituţiilor publice din domeniul educaţiei, sănătăţii şi din alte domenii.
(4) În scop de prestare a serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în teritoriul administrat, exercită următoarele atribuţii:
a) informează populaţia şi acordă consultaţii cu privire la serviciile sociale şi la drepturile persoanei la aceste servicii;
b) analizează necesităţile comunităţii cu privire la serviciile sociale; c) planifică tipurile de servicii sociale şi identifică mijloacele financiare pentru
prestarea acestora în funcţie de necesităţile stabilite, inclusiv pentru pro-curarea serviciilor sociale de care nu dispun sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual;
24
Victor MOCANU
d) înfiinţează, reorganizează sau lichidează, în modul stabilit, instituţii ce prestează servicii sociale şi asigură funcţionarea acestora;
e) remit cererile/reclamaţiile către organul abilitat cu prestarea serviciilor so-ciale respective în cazul în care obiectul cererilor/reclamaţiilor depăşeşte limitele competenţei sale;
f) informează, neîntârziat, autorităţile competente despre cazurile de încăl-care a legislaţiei în domeniul prestării serviciilor sociale, precum şi despre cazurile de necorespundere cerinţelor prescrise;
g) evaluează cazul şi stabilesc necesităţile persoanei/familiei privind servici-ile sociale şi, în funcţie de necesităţile acestora, asigură prestarea servici-ilor sociale corespunzătoare;
h) monitorizează procesul de prestare a serviciilor sociale şi organizează evaluarea calităţii acestor servicii acordate de prestatorii de servicii, indi-ferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, în teritoriul administrat;
i) prezintă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei informaţiile acu-mulate în urma monitorizării şi evaluării locale a serviciilor sociale acorda-te, în forma şi perioadele stabilite.
Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea admi-nistrativă la art. 4 alin. (2) lit. j) k) stabileşte pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea domeniile proprii de activitate:
j) administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional; k) dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru cate-
goriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.
Conform art. 43 alin. (1) lit. j1) şi v) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea stabilite la art.4 alin.(2) al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul raional realizează următoarele competenţe:
j1) aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor raionului, şi identifică sursele financiare necesare;
v) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii admi-nistrativ-teritoriale.
Conform art. 53 alin. (1) lit. k1) şi k2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale
25
Ghid de standarde în servicii sociale
autorităţii publice raionale, preşedintele raionului exercită în teritoriul administrat următoarele atribuţii:
k1) organizează examinarea necesităţilor raionului în privinţa tipurilor de ser-vicii sociale, propune spre aprobare consiliului raional, conform necesităţilor sta-bilite, programul de dezvoltare a serviciilor sociale;
k2) elaborează, conform necesităţilor stabilite, proiectele programelor de dezvoltare a serviciilor sociale;
Autorităţile publice locale de nivelul întâiAutorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sunt reprezentate de
consiliile locale şi orăşeneşti şi au drept sarcini identificarea problemelor sociale, administrarea şi gestionarea fondurilor locale pentru asistenţă socială, dezvolta-rea şi susţinerea financiară a serviciilor sociale comunitare, precum şi crearea parteneriatelor cu organizaţiile societăţii civile pentru dezvoltarea serviciilor so-ciale.
Conform art. 10 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi au următoarele atribuţii în domeniul serviciilor sociale:
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi contribuie la dez-voltarea şi prestarea serviciilor sociale în teritoriul administrat şi aprobă, în con-formitate cu legislaţia, resursele financiare necesare.
(2) Activitatea nemijlocită de prestare a serviciilor sociale este realizată de unitatea de asistenţă socială prin intermediul asistenţilor sociali şi al lucrătorilor sociali, selectaţi şi angajaţi în conformitate cu legislaţia, în conlucrare şi colabo-rare cu alte servicii existente la nivel de comunitate.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, în vederea prestă-rii serviciilor sociale în teritoriul administrat, exercită următoarele atribuţii:
a) informează populaţia şi acordă consultaţii cu privire la serviciile sociale şi la drepturile persoanei la aceste servicii;
b) analizează necesităţile comunităţii cu privire la serviciile sociale; c) participă la selectarea şi angajarea asistenţilor sociali şi a lucrătorilor so-
ciali; d) facilitează şi susţin activitatea asistenţilor sociali şi a lucrătorilor sociali în
teritoriul administrat; e) planifică tipurile de servicii sociale conform necesităţilor populaţiei din te-
ritoriul administrat şi resursele necesare pentru prestarea acestora; f) susţin asociaţiile obşteşti de utilitate publică ce activează în teritoriul ad-
ministrat în sfera serviciilor sociale; g) oferă structurii teritoriale de asistenţă socială informaţia colectată în urma
monitorizării şi evaluării serviciilor sociale acordate, în forma şi în perioa-dele stabilite.
26
Victor MOCANU
Conform art. 14 alin. (2) lit. p1) şi z1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Le-gii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe:
p1) aprobă, conform necesităţilor comunităţii, programe de dezvoltare a ser-viciilor sociale;
z1) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra cul-turii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.
Conform art. 29 alin. (1) lit. i1) şi r) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul în teritoriul admi-nistrat:
i1) organizează, în limita resurselor disponibile, studii privind tipurile de ser-vicii sociale necesare comunităţii, elaborează şi propune spre aprobare consiliului local, conform necesităţilor stabilite, programe de dezvoltare a serviciilor sociale;
r) coordonează activitatea de asistenţă socială privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, familiile cu mulţi copii, familiile afectate de violenţă intrafamilială, alte categorii de persoane socialmente vulnera-bile, sprijină activitatea asociaţiilor obşteşti de utilitate publică din teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului);
Prestatorii privaţi de servicii sociale
Conform art. 7 alin.(3) din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la servi-ciile sociale prestatori privaţi de servicii sociale sunt:
a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, înregis-trate în conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia.
Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii.
Art. 11 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale
stabileşte că, în scop de protecţie a beneficiarilor de servicii sociale, asociaţia
27
Ghid de standarde în servicii sociale
obştească ce activează în sfera serviciilor sociale, în conformitate cu statutul său şi cu legislaţia, are dreptul:
a) să presteze servicii sociale şi să participe la realizarea programelor de stat şi a proiectelor în domeniul serviciilor sociale, în condiţiile legii;
b) să sesizeze, în temeiul cererilor primite de la beneficiari sau din oficiu, organele abilitate cu prestarea serviciilor sociale, organele de drept şi organele de control al serviciilor sociale despre cazurile de încălcare a drepturilor benefi-ciarilor;
c) să primească de la organele abilitate cu prestarea serviciilor sociale infor-maţii referitor la propunerile şi sesizările înaintate;
d) să efectueze investigaţii pentru identificarea necesităţilor şi lacunelor în prestarea serviciilor sociale, precum şi în ce priveşte respectarea drepturilor per-soanei la servicii sociale;
e) să înainteze autorităţilor publice centrale şi locale propuneri de modifica-re a legislaţiei şi a politicilor de stat cu privire la asistenţa socială şi la serviciile sociale;
f) să informeze populaţia, prin intermediul mass-mediei, despre politicile de stat în domeniul prestării serviciilor sociale, despre încălcarea drepturilor şi inte-reselor legitime ale beneficiarilor de servicii sociale, precum şi despre rezultatele consultării opiniei publice;
g) să intenteze acţiuni în instanţele judecătoreşti privind protecţia drepturilor beneficiarilor de servicii sociale.
(2) Drepturile prevăzute la alin.(1) le au fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, alte forme organizaţionale ale societăţii civile constituite în conformitate cu legislaţia, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, în condiţiile legii.
Conform prevederilor art. 12 alin. (2) al Legii nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 asis-tenţei sociale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei elaborează şi promovează politica de asistenţă socială la nivel naţional, actele normative pentru implementarea politicilor în sistemul de asistenţă socială, coordonează şi evaluează activitatea structu-rilor teritoriale de asistenţă socială şi cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea şi cu reprezentanţii societăţii civile, în condi-ţiile legii, în scop de dezvoltare a serviciilor sociale şi de asigurare a calităţii lor.
28
Victor MOCANU
Tipurile şi formele de prestare a serviciilor sociale
Tipurile de servicii sociale
Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale reglementează tipurile de servicii sociale, organele abilitate în prestarea serviciilor, drepturile be-neficiarilor de servicii sociale, procedura de acordare a serviciilor sociale, inspec-ţia serviciilor sociale, monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale şi finanţarea serviciilor sociale.
În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, serviciile sociale se clasifică în următoarele tipuri:
a) servicii sociale primare;b) servicii sociale specializate;c) servicii sociale cu specializare înaltă.
La baza acestei clasificări stă nivelul de specializare a serviciilor sociale şi aceste trei niveluri de servicii nu corespund exact nivelurilor administrative din Republica Moldova. Autorităţile publice locale de nivelul întâi administrează une-le servicii sociale comunitare, autorităţile administraţiei publice centrale de spe-cialitate administrează majoritatea serviciilor sociale cu specializare înaltă, iar restul serviciilor sociale sunt administrate de autorităţile publice raionale, ceea ce constituie o parte din serviciile comunitare, majoritatea serviciilor specializate şi unele servicii cu specializare înaltă.
Serviciile sociale primare sunt serviciile care se acordă la nivel de comuni-tate tuturor beneficiarilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Dezvoltarea şi prestarea acestor servicii sunt în responsabilitatea autorităţilor publice locale de nivelul întâi. Acestea trebuie să asigure evaluarea nevoilor, planificarea dezvol-tării acestor servicii pe baza nevoilor identificate, inclusiv a resurselor financiare necesare şi prestarea serviciilor. În prezent, familiile cu copii şi copiii aflaţi în dificultate pot beneficia de următoarele tipuri de servicii sociale primare:
a) Asistenţa socială comunitară;b) Îngrijire socială la domiciliu;c) Cantina de ajutor social;d) Centru comunitar de asistenţă socială.
29
Ghid de standarde în servicii sociale
Serviciile sociale specializate sunt serviciile care implică antrenarea spe-cialiştilor şi au drept scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia. Dezvoltarea şi prestarea acestor servicii sunt în responsa-bilitatea autorităţilor publice locale de nivel al doilea. Acestea trebuie să asigure evaluarea nevoilor, planificarea dezvoltării acestor servicii pe baza nevoilor iden-tificate, inclusiv a resurselor financiare necesare şi prestarea serviciilor. Acest din urmă aspect poate fi realizat direct de către autorităţile publice locale sau poate contractat cu un prestator extern. Numărul beneficiarilor de servicii specializate este cu mult mai mic decât numărul celor ce beneficiază de servicii comunitare. Serviciile sociale specializate includ:
a) tutela (curatela);b) asistenţa parentală profesionistă;c) casa de copii de tip familial;d) echipa mobilă;e) casa comunitară;f) locuinţa protejată;g) echipa mobilă;h) centrul de plasament temporar;i) centrul maternal etc.
Serviciile sociale cu speciali-zare înaltă sunt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de inter-venţii complexe ce pot include orice combinaţie de servicii sociale spe-cializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore). Aceste servicii au rămas în respon-sabilitatea administraţiei centrale de specialitate.
La 15 decembrie 2011 a fost aprobat prin ordinul nr. 353 a ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Nomenclatorul serviciilor sociale, care include ca-drul normativ, definirea serviciilor sociale, beneficiarii, serviciile sociale acordate, structura orientativă de personal de specialitate. Nomenclatorul serviciilor socia-le include 41 servicii sociale, dintre care:
4 servicii sociale primare; 30 servicii sociale specializate; 7 servicii cu specializare înaltă.
Serviciile sociale includ serviciile sociale primare, specializate şi cu specializare înal-tă. Serviciile sociale se prestează cu prio-ritate în mediul familial, comunitate şi, ca ultimă soluţie, în instituţiile rezidenţiale.
Calitatea serviciilor sociale se asigură prin respectarea standardelor de calitate apro-bate de Guvern.
Serviciile sociale se acordă gratuit, cu plată parţială sau integrală.
30
Victor MOCANU
Art. 7 din Legea nr.547-XV din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale stabi-leşte categoriile de beneficiari de asistenţă socială. Astfel, de asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură econo-mică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prin propriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile de dificultate, şi anume:
a) copiii şi tinerii ale căror sănătate, dezvoltare şi integritate fizică, psihică sau morală sunt prejudiciate în mediul în care locuiesc;
b) familiile care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile privind îngrijirea, întreţinerea şi educarea copiilor;
c) familiile fără venituri sau cu venituri mici; c1) familiile afectate de violenţa intrafamilială;d) persoanele fără familie, care nu pot gospodări singure, care necesită în-
grijire şi supraveghere sau sunt incapabile să facă faţă nevoilor socio-medicale;
f) familiile cu trei şi mai mulţi copii; g) familiile monoparentale cu copii; h) persoanele vîrstnice; i) persoanele cu dizabilităţi; j) alte persoane şi familii aflate în dificultate.
Asistenţa socială se acordă la cerere, în baza referirii sau din oficiu, în con-diţiile legii. Dreptul la asistenţă socială se stabileşte în temeiul evaluării necesi-tăţilor persoanei, confirmate prin ancheta socială şi prin alte acte constatatoare. Persoana sau familia are dreptul să fie informată asupra condiţiilor de acordare a asistenţei sociale, asupra rezultatelor privind evaluările necesităţilor individuale, asupra datei de constituire a dreptului la asistenţă socială şi asupra modalităţii de primire a ei.
Asistenţa socială se acordă în baza consimţământului liber exprimat al per-soanei care necesită sprijin şi are discernământ sau al reprezentantului ei legal, în cazul în care aceasta este lipsită de sau limitată în capacitate de exerciţiu. Beneficiarul de asistenţă socială este obligat să comunice în scris autorităţii, care i-a stabilit acest drept, despre orice eveniment de natură să conducă la modifica-rea, suspendarea sau încetarea dreptului.
Dreptul la asistenţă socială nu exonerează persoana de responsabilitate pentru sine şi pentru propria familie.
În cazul în care se încalcă drepturile şi libertăţile beneficiarului de asistenţă socială, acesta sau reprezentantul său legal are dreptul să sesizeze instanţa de judecată. Conform art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice publice ori private şi conform art. 26 alin.(4), autorităţile publice centrale şi locale pot procura şi contracta servicii sociale.
31
Ghid de standarde în servicii sociale
Contractarea serviciilor sociale
Contractarea serviciilor sociale desemnează transferul resurselor necesare, al responsabilităţii şi al dreptului de organizare, administrare şi management al serviciilor sociale destinate diferitor categorii de populaţii defavorizate şi margi-nalizate de la autorităţile publice către prestatorii privaţi de servicii sociale.
Principalele avantaje ale prestatorilor privaţi se explică prin faptul că:a) Cunosc în profunzime specificul regiunii în care activează şi nevoile co-
munităţilor;b) Atrag finanţări adiţionale prin intermediul proiectelor şi campaniilor, ceea
ce reprezintă potenţiale oportunităţi de extindere a serviciului şi de îmbu-nătăţire a calităţii;
c) Personalul este mai bine pregătit;d) Nu au proceduri birocratice, ceea ce uşurează accesul la servicii;e) Activităţile acestora sunt axate pe problematica socială (în cazul ONG-
urilor).
În conformitate cu legislaţia existentă în Republica Moldova, contractarea serviciilor sociale poate fi realizată prin intermediul achiziţiilor publice, subven-ţiilor, parteneriatului public-privat.
Achiziţiile de servicii
Conform art. 1 din Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice, achiziţie publică reprezintă procurare de bunuri, executare de lucrări sau pre-stare de servicii pentru necesităţile uneia sau mai multor autorităţi contractante. Autoritate contractantă poate fi: autoritate publică, persoană juridică de drept public, asociaţie a acestor autorităţi sau persoane. Contract de achiziţii publice de servicii – contract de achiziţii publice, altul decât contractele de achiziţii pu-blice de lucrări sau de bunuri, care are ca obiect prestarea de servicii astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice. Un contract de achiziţii publice care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de servicii este considerat contract de achiziţii publice de servicii dacă valoarea serviciilor în cauză este mai mare decât valoarea produselor prevăzute în contract. Un contract de achiziţii publice care are ca obiect servicii şi care cuprinde, neesenţial, activităţi aferente contractului de achiziţii publice de lucrări în raport cu obiectul principal al contractului este considerat contract de achiziţii publice de servicii;
Subvenţiile / donaţiile
Subvenţiile reprezintă mecanisme de sprijin furnizate de autorităţile publice organizaţiilor necomerciale pentru a le ajuta să presteze serviciile lor către po-pulaţie. Subvenţiile pot fi acordate sub formă de sprijin financiar sau material. Se
32
Victor MOCANU
constată că dintre tipurile de subvenţii tradiţionale, întâlnite în practica internaţio-nală, subvenţiile în natură, subvenţiile bazate pe proiecte, unele subvenţii minore şi subvenţiile din articolele bugetului naţional sunt cele acordate organizaţiilor necomerciale din Moldova.
Subvenţiile în natură sunt practicate, de obicei, în ţările în tranziţie şi, de ace-ea, nu este surprinzător faptul că astfel de subvenţii sunt acordate actualmente organizaţiilor necomerciale. De exemplu, acestea pot fi sub formă de transfer al titlului de proprietate municipală către organizaţiile necomerciale care prestează servicii sociale sau, de pildă, sub formă de tarif preferenţial pentru închirierea spaţiului de oficiu.
Subvenţiile bazate pe proiecte sunt alocate unui proiect sau unei activităţi specifice. Organizaţia necomercială expediază autorităţii publice o propunere so-licitată sau nesolicitată, care descrie proiectul ce se doreşte a fi finanţat, împre-ună cu un buget detaliat şi justificat, care se referă în exclusivitate la activităţile efectuate în cadrul proiectului. Se procedează în acelaşi mod ca şi atunci când organizaţiile necomerciale solicită de la donatorii străini donaţii pentru proiecte.
Subvenţiile minore nu sunt, de obicei, acordate pe bază de concurs, şi sco-pul lor este de a completa activităţile finanţate din altă sursă şi de a stimula o organizaţie să continue o activitate. De obicei, asemenea subvenţii sunt acordate organizaţiilor a căror surse de finanţare sunt foarte diversificate, de exemplu, organizaţiile care există în special din veniturile obţinute din activităţile lor econo-mice auxiliare sau provenite de la diferiţi donatori.
Parteneriatul public-privat
Legea nr.179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-pri-vat stabileşte principiile de bază ale parteneriatului public-privat, formele şi modalităţile de realizare, procedu-ra de iniţiere şi de realizare a aces-tuia, drepturile şi obligaţiile partene-rului public şi ale partenerului privat. Obiect al parteneriatului public-pri-vat poate fi orice bun, lucrare, ser-viciu public sau funcţie exercitată de partenerul public.
Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii. Condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii so-ciale sunt reglementate prin lege specială.
În Republica Moldova, instituţiile publice şi prestatorii privaţi de servicii sociale au dezvoltat servicii sociale adresate diferi-telor categorii de populaţie defavorizate şi marginalizate, printr-un proces de adap-tare continuă la nevoile identificate şi prin experimentarea unor modele deja existen-te în ţările dezvoltate.
33
Ghid de standarde în servicii sociale
Acreditarea prestatorilor de servicii sociale
Legea nr. 129 din 08 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale stabileşte cadrul general privind crearea şi funcţionarea sistemului na-ţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, de asemenea principiile de bază, criteriile generale, modul şi condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Acreditarea este o procedură prin care autoritatea naţională de acreditare a prestatorilor de servicii sociale apreciază în mod oficial capacitatea funcţională, organizaţională şi administrativă a prestatorilor de a presta servicii sociale în corespundere cu legislaţia şi standardele de calitate.
Acreditarea prestatorilor de servicii sociale se face în scopul determinării, în baza standardelor de calitate ale acestor servicii, a capacităţii prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare şi de subordonarea administrativă, de a presta către populaţie servicii sociale calitative şi în scopul sporirii răspunderii pentru respectarea standardelor de ca-litate.
Legea privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale se aplică prestato-rilor de servicii sociale specificaţi la art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, având sediul în Republica Moldova.
Criteriile generale de acreditare a prestatorilor de servicii sociale sunt: a) baza tehnico-materială; b) activitatea economico-financiară; c) calificarea personalului; d) conformitatea calităţii serviciilor sociale prestate cu standardele minime
de calitate ale acestor servicii.
Conform art. 11 din Legea privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale, sistemul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale este constituit din:
a) Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale; b) grupurile de experţi în evaluare.
Prestatorii de servicii sociale se supun acreditării, în mod obligatoriu, o dată la 5 ani, în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative din domeniu.
Prestatorii de servicii sociale sunt acreditaţi dacă îndeplinesc cumulativ ur-mătoarele condiţii:
a) au fost constituiţi în condiţiile legii; b) actul lor de înfiinţare prevede inclusiv activităţi din domeniul serviciilor
sociale; c) confirmă posibilitatea de a obţine resurse financiare suplimentare pentru
asigurarea stabilităţii financiare şi a durabilităţii procesului de prestare a serviciilor sociale;
34
Victor MOCANU
d) dispun de personal cu pregătire profesională adecvată tipului de servicii sociale pentru care solicită acreditarea;
e) aplică standardele de calitate ale serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea.
Standardele minime utilizate pentru acreditarea serviciilor sociale au în ve-dere, în principal, următoarele aspecte:
a) scopul serviciilor sociale şi specificul activităţilor derulate; b) nevoile de bază ale beneficiarilor; c) calitatea vieţii şi siguranţa beneficiarilor; d) calitatea managementului şi competenţa personalului de specialitate; e) respectarea disciplinei economico-financiare.
Acreditarea prestatorilor de servicii socio-medicale se efectuează de către Consiliu, în coordonare cu Consiliul naţional de evaluare şi acreditare în sănă-tate, în componenţa grupurilor de experţi fiind incluşi specialişti de profil din do-meniul sănătăţii.
Procedura de acreditare a prestatorilor de servicii socialeAcreditarea prestatorilor de servicii sociale se desfăşoară în 4 etape: 1) iniţierea procedurii de acreditare, care prevede depunerea cererii, primi-
rea documentaţiei necesare şi consultarea din partea Consiliului; 2) autoevaluarea; 3) evaluarea calităţii serviciilor sociale; 4) adoptarea deciziei cu privire la acreditarea prestatorului de servicii sociale.
1) Pentru iniţierea procedurii de acreditare, prestatorii de servicii sociale de-pun la Consiliu următoarele documente:
a) cererea de solicitare a acreditării; b) certificatul de înregistrare sau decizia de constituire; c) statutul. Drept temei pentru respingerea cererii de solicitare a acreditării serveşte ne-
prezentarea tuturor documentelor necesare pentru acreditare stabilite, precum şi depistarea de către Consiliu a unor date neveridice în documentele prezentate de solicitant.
2) Autoevaluarea – se elaborează un raport de autoevaluare. Scopul autoe-valuării este aprecierea performanţelor prestatorului de servicii sociale în confor-mitate cu standardele minime de calitate şi legislaţia din domeniu. Perioada de autoevaluare pentru prestatorii de servicii sociale cu experienţă în domeniu va dura 30 de zile, din momentul iniţierii procedurii de acreditare.
3) Evaluarea calităţii serviciilor sociale – grupul de experţi elaborează un raport de evaluare şi recomandări. Scopul evaluării este aprecierea conformităţii serviciilor sociale prestate cu standardele minime de calitate din punct de vedere al calităţii şi cantităţii. Evaluarea calităţii serviciilor sociale este etapa principală a
35
Ghid de standarde în servicii sociale
procedurii de acreditare realizată de un grup de experţi, componenţa căruia este aprobată de către directorul Consiliului.
Evaluarea reprezintă o acţiune de analizare planificată şi riguroasă fie a unui serviciu social, fie a unui program social sau părţi din acesta. Modul profesional în care este făcută, respectarea exigenţelor ştiinţifice asigură soluţionarea unor situaţii problematice, îmbunătăţeşte serviciul şi modul de funcţionare şi contribu-ie la elaborarea unor politici sociale eficiente şi conectate la realitate. Alături de evaluare care conduce la găsirea unor soluţii şi astfel la îmbunătăţirea serviciilor, se înscrie şi supervizarea. Efectele acestei activităţi profesionale se observă atât la nivelul profesionistului motivat în acţiunea de oferire a unor servicii de calitate, cât şi la nivelul întregii organizaţii prin creşterea eficienţei muncii celor implicaţii, dar şi creşterea calităţii însăşi a serviciilor oferite.
4) Decizia cu privire la acreditarea sau neacreditarea prestatorului de servicii sociale. Consiliul, în baza raportului şi a recomandărilor grupului de experţi, cât şi a raportului de autoevaluare prezentat de prestatorul de servicii sociale, în ter-men de 10 zile lucrătoare, ia decizia cu privire la acreditarea sau neacreditarea prestatorului de servicii sociale şi aduce la cunoştinţa solicitantului, în termen de 3 zile lucrătoare, decizia de acreditare sau neacreditare.
În cazul în care prestatorul de servicii sociale nu este de acord cu decizia de neacreditare emisă de Consiliu, acesta o poate contesta în condiţiile Legii con-tenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.
Deciziile de acreditare sau neacreditare emise de Consiliu se fac publice prin plasarea lor pe pagina web oficială a Consiliului şi prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Consiliul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei de acredi-tare, eliberează prestatorului de servicii sociale acreditat un certificat de acredi-tare valabil timp de 5 ani.
Legea privind acreditarea presatorilor de servicii sociale prevede acreditarea iniţială pentru prestatorii nou-înfiinţaţi, care sunt supuşi acreditării iniţiale în mod obligatoriu până la admiterea beneficiarilor în serviciu şi începerea prestării ser-viciilor sociale. Prestatorii de servicii sociale acreditaţi iniţial solicită acreditarea nu mai târziu de un an de la începutul activităţii sale. Consiliul, în termen de 5 zile lucrătoare din data luării deciziei despre acreditarea iniţială, eliberează prestato-rului un certificat de acreditare iniţială care este valabil timp de un an.
Conform art. 28 din Legea privind acreditarea presatorilor de servicii sociale după acreditare, prestatorii de servicii sociale pot fi supuşi evaluării inopinate în cazul în care Consiliul a fost sesizat de către organele de drept, de către Inspec-ţia socială sau de către alte persoane juridice sau fizice cu privire la calitatea necorespunzătoare a serviciilor sociale prestate. În cazul în care se identifică ne-corespunderea calităţii serviciilor sociale cu standardele din domeniu, certificatul de acreditare poate fi suspendat sau retras.
36
Victor MOCANU
Litigiile privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale care nu pot fi solu-ţionate pe cale amiabilă de către părţile interesate sunt transmise spre soluţiona-re instanţelor de judecată conform legislaţiei (art. 31 alin.(1).
La 01 mai 2014 Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale a publicat „Ghidul prestatorului de servicii sociale”. Scopul acestui Ghid constă în îmbunătăţirea calităţii şi corectitudinii aplicării procedurii de acreditare prin oferirea suportului informaţional şi metodologic tuturor prestatorilor de servi-cii sociale, precum şi specialiştilor implicaţi în acest proces.
Finanţarea serviciilor sociale
Legea nr. 547 din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale reglementează finan-ţarea asistenţei sociale. Art.22 din legea vizată prevede că acţiunile de asistenţă socială se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administra-tiv-teritoriale, din fondurile republican şi locale de susţinere socială a populaţiei, din donaţii, sponsorizări, precum şi din contribuţiile beneficiarilor de asistenţă so-cială. Totodată, instituţiile de asistenţă socială pot organiza gospodării auxiliare în vederea obţinerii unor venituri pe care le pot gestiona în calitate de mijloace speciale. Pentru finanţarea serviciilor sociale sunt utilizate şi mijloacele încasate drept contribuţii ale persoanelor beneficiare care dispun de venituri proprii. Con-tribuţiile beneficiarilor de asistenţă socială se stabilesc, în funcţie de veniturile proprii ale beneficiarilor, după cum urmează:
a) de către autorităţile administraţiei publice locale - pentru serviciile sociale finanţate din bugetele proprii;
b) de către persoanele juridice (cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale) - pentru serviciile sociale organizate şi finanţate de acestea;
c) de Guvern - pentru serviciile sociale finanţate de la bugetul de stat;d) prin acordul părţilor - în cazul programelor de asistenţă socială finanţate
în parteneriat.
Structura teritorială de asistenţă socială, de comun acord cu autoritatea ad-ministraţiei publice locale de nivelul întâi, angajează personalul din sistemul de asistenţă social (asistentul social, lucrătorul social, asistentul parental profesio-nist cu formare specială, părintele-educator cu formare specială), pentru promo-varea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei aflate în dificultate din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Art. 61 din Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, stabileşte că, competenţele autorităţilor publice centrale în do-meniul asistenţei sociale se deleagă autorităţilor publice locale şi se finanţează din contul transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat prevăzute în legea bugetară anuală.
37
Ghid de standarde în servicii sociale
Conform art. 23 din Legea asistenţei sociale modul de finanţare a asistenţei sociale se stabileşte prin legile care reglementează acordarea prestaţiilor soci-ale şi a serviciilor sociale. Autorităţile administraţiei publice locale, pornind de la posibilităţile financiare reale, asigură baza materială necesară pentru organiza-rea şi funcţionarea structurilor teritoriale de asistenţă socială, pentru acordarea serviciilor sociale proprii şi sprijină acţiunile de asistenţă socială întreprinse de persoanele fizice şi juridice, de instituţiile de cult recunoscute în Republica Mol-dova şi de organizaţiile societăţii civile.
Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale conţine preve-deri cu privire la finanţarea serviciilor sociale
Art. 26 din legea vizată prevede serviciile sociale sunt finanţate din: a) bugetul de stat b) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale c) sursele proprii ale prestatorilor de servicii sociale d) alte surse conform legislaţiei.
Modul de finanţare a serviciilor sociale se stabileşte conform cadrului legis-lativ care reglementează relaţiile inter bugetare. Finanţarea serviciilor sociale se face în baza principiilor concurenţei şi calităţii.
Finanţarea serviciilor sociale poate fi realizată în parteneriat de la bugetul de stat, de la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi al doi-lea, conform atribuţiilor prevăzute. La finanţarea serviciilor sociale sunt utilizate veniturile proprii ale prestatorilor de servicii sociale, donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii ale persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi alte surse, conform legislaţiei. În funcţie de venituri, beneficiarul poate să contri-buie la finanţarea prestării serviciilor sociale, conform legislaţiei (art. 27 şi 28 din Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010).
În tabelul de mai jos este prezentat Nomenclatorul Serviciilor Sociale actua-lizat, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nr. 53 din 15 decembrie 2011.
38
Victor MOCANUN
omen
clat
orul
Ser
vici
ilor S
ocia
le(a
ctua
lizat
)A
prob
atpr
in O
rdin
ul M
inis
trul
ui M
unci
i,Pr
otec
ţiei S
ocia
le ş
i Fam
iliei
nr. 5
3 di
n 15
dec
embr
ie 2
011
Nr/
ord
Den
u-m
irea
serv
i-ci
ului
Cad
rul
norm
ativ
Defi
nire
a se
r-vi
ciul
ui s
ocia
lB
enefi
ciar
iSe
rvic
ii so
cial
e ac
orda
te
Stru
ctur
a or
ien-
tativ
ăde
per
sona
l de
spec
ialit
ate
TIPU
L SE
RVI
CIIL
OR
SO
CIA
LE: S
ERVI
CII
SOC
IALE
PR
IMA
RE
1.A
sis-
tenţ
a so
cial
ă co
mun
i-ta
ră
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
de a
ctiv
i-ta
te a
Ser
vici
ului
de
asi
sten
ţă s
o-ci
ală
com
unita
ră,
apro
bat p
rin
Ord
inul
Min
is-
trulu
i Pro
tecţ
iei
Soci
ale,
Fam
iliei
şi C
opilu
lui (
ac-
tual
men
te M
i-ni
ster
ul M
unci
i, Pr
otec
ţiei S
ocia
-le
şi F
amilie
i) nr
. 54
din
10
iuni
e 20
09.
Ser
vici
ul A
sis-
tenţ
ă so
cial
ă co
mun
itară
pr
este
ază
asis
-te
nţă
soci
ală
pers
oane
lor,
fam
iliilo
r şi g
ru-
puril
or s
ocia
le,
la n
ivel
de
co-
mun
itate
, pen
-tru
pre
veni
rea
şi d
epăş
irea
situ
aţiil
or d
e di
ficul
tate
.
a) C
omun
itate
a ca
un
tot î
ntre
g;b)
Per
soan
ele,
fam
iliile
şi g
rupu
rile
so-
cial
e afl
ate
în s
ituaţ
ie d
e di
ficul
tate
din
co
mun
itate
.
a) id
entifi
care
a pe
rsoa
ne-
lor î
n si
tuaţ
ie d
e di
ficul
tate
şi
faci
litar
ea a
cces
ului
ac
esto
ra la
pre
staţ
ii şi
se
rvic
ii so
cial
e;
b) s
usţin
erea
şi m
obili
za-
rea
com
unită
ţii în
sco
pul
solu
ţionă
rii s
ituaţ
iilor
de
dific
ulta
te.
- şef
ul s
ervi
ciul
ui- a
sist
ent s
ocia
l su
perv
izor
- asi
sten
t soc
ial
com
unita
r - a
lţi s
peci
aliş
ti
39
Ghid de standarde în servicii sociale
Nom
encl
ator
ul S
ervi
ciilo
r Soc
iale
(act
ualiz
at)
Apr
obat
prin
Ord
inul
Min
istr
ului
Mun
cii,
Prot
ecţie
i Soc
iale
şi F
amili
einr
. 53
din
15 d
ecem
brie
201
1
Nr/
ord
Den
u-m
irea
serv
i-ci
ului
Cad
rul
norm
ativ
Defi
nire
a se
r-vi
ciul
ui s
ocia
lB
enefi
ciar
iSe
rvic
ii so
cial
e ac
orda
te
Stru
ctur
a or
ien-
tativ
ăde
per
sona
l de
spec
ialit
ate
TIPU
L SE
RVI
CIIL
OR
SO
CIA
LE: S
ERVI
CII
SOC
IALE
PR
IMA
RE
1.A
sis-
tenţ
a so
cial
ă co
mun
i-ta
ră
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
de a
ctiv
i-ta
te a
Ser
vici
ului
de
asi
sten
ţă s
o-ci
ală
com
unita
ră,
apro
bat p
rin
Ord
inul
Min
is-
trulu
i Pro
tecţ
iei
Soci
ale,
Fam
iliei
şi C
opilu
lui (
ac-
tual
men
te M
i-ni
ster
ul M
unci
i, Pr
otec
ţiei S
ocia
-le
şi F
amilie
i) nr
. 54
din
10
iuni
e 20
09.
Ser
vici
ul A
sis-
tenţ
ă so
cial
ă co
mun
itară
pr
este
ază
asis
-te
nţă
soci
ală
pers
oane
lor,
fam
iliilo
r şi g
ru-
puril
or s
ocia
le,
la n
ivel
de
co-
mun
itate
, pen
-tru
pre
veni
rea
şi d
epăş
irea
situ
aţiil
or d
e di
ficul
tate
.
a) C
omun
itate
a ca
un
tot î
ntre
g;b)
Per
soan
ele,
fam
iliile
şi g
rupu
rile
so-
cial
e afl
ate
în s
ituaţ
ie d
e di
ficul
tate
din
co
mun
itate
.
a) id
entifi
care
a pe
rsoa
ne-
lor î
n si
tuaţ
ie d
e di
ficul
tate
şi
faci
litar
ea a
cces
ului
ac
esto
ra la
pre
staţ
ii şi
se
rvic
ii so
cial
e;
b) s
usţin
erea
şi m
obili
za-
rea
com
unită
ţii în
sco
pul
solu
ţionă
rii s
ituaţ
iilor
de
dific
ulta
te.
- şef
ul s
ervi
ciul
ui- a
sist
ent s
ocia
l su
perv
izor
- asi
sten
t soc
ial
com
unita
r - a
lţi s
peci
aliş
ti
2.În
griji
re
soci
ală
la d
omi-
ciliu
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 10
34
din
31.1
2.20
14
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-c
a-dr
u al
Ser
vici
ului
de
îngr
ijire
soc
i-al
ă la
dom
icili
u şi
a S
tand
arde
-lo
r min
ime
de
calit
ate
Ser
vici
ul d
e în
griji
re s
ocia
lă
la d
omic
iliu
repr
ezin
tă u
n se
rvic
iu p
ublic
(c
reat
în s
ubor
-di
nea
stru
ctur
ii te
ritor
iale
de
asis
tenţ
ă so
ci-
ală)
sau
priv
at
(cre
at d
e că
tre
fund
aţii,
inst
itu-
ţii p
rivat
e fă
ră
scop
lucr
ativ,
în
regi
stra
te în
co
nfor
mita
te
cu le
gisl
aţia
, av
ând
dom
eniu
l de
act
ivita
te în
sf
era
soci
ală
ac
orda
te la
do-
mic
iliu
bene
fici-
arilo
r pen
tru a
sp
ori g
radu
l de
inde
pend
enţă
a
aces
tora
;
De
serv
iciil
e gr
atui
te a
le S
ervi
ciul
ui b
ene-
ficia
ză u
rmăt
oare
le g
rupu
ri de
per
soan
e:
1) p
erso
anel
e vî
rstn
ice
care
au
atin
s vâ
rsta
sta
ndar
d de
pen
sion
are
şi p
erso
a-ne
le c
u di
zabi
lităţ
i, lip
site
de
supo
rt di
n pa
rtea
copi
ilor,
a fa
mili
ei e
xtin
se ş
i a a
ltor
pers
oane
(prie
teni
, rud
e, v
ecin
i);
2) p
erso
anel
e vî
rstn
ice
care
au
atin
s vâ
rsta
sta
ndar
d de
pen
sion
are
şi c
ad s
ub
inci
denţ
a ar
t.2 a
lin.(1
) din
Leg
ea n
r.274
di
n 27
dec
embr
ie 2
011
priv
ind
inte
grar
ea
stră
inilo
r în
Rep
ublic
a M
oldo
va, l
ipsi
te
de s
upor
t din
par
tea
copi
ilor ş
i a fa
mili
ei
extin
se.
De
serv
iciil
e co
ntra
pla
tă a
le S
ervi
ciul
ui
bene
ficia
ză u
rmăt
oare
le g
rupu
ri de
per
-so
ane:
1) p
erso
anel
e vî
rstn
ice
care
au
atin
s vâ
rsta
sta
ndar
d de
pen
sion
are
şi p
er-
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi, a
i căr
or c
opii
sunt
ob
ligaţ
i, co
nfor
m le
gisl
aţie
i, să
-i în
treţin
ă,
dar d
in m
otiv
e în
tem
eiat
e nu
-şi p
ot re
ali-
za o
blig
aţiil
e;2)
per
soan
ele
vîrs
tnic
e ca
re a
u at
ins
vârs
ta s
tand
ard
de p
ensi
onar
e şi
cad
sub
in
cide
nţa
art.2
alin
.(1) d
in L
egea
nr.2
74
din
27 d
ecem
brie
201
1 pr
ivin
d in
tegr
area
st
răin
ilor î
n R
epub
lica
Mol
dova
, ai c
ăror
co
pii s
unt o
blig
aţi,
conf
orm
legi
slaţ
iei,
să-i
între
ţină,
dar
din
mot
ive
înte
mei
ate
nu-ş
i pot
real
iza
oblig
aţiil
e;
1) c
onsi
liere
;2)
sup
ort p
entru
urm
ătoa
-re
le a
ctiv
ităţi:
a) p
rocu
rare
a, d
in m
ijloac
e-le
fina
ncia
re a
le b
enefi
cia-
rulu
i, a
prod
usel
or a
limen
ta-
re, a
măr
furil
or d
e uz
cas
nic
şi a
med
icam
ente
lor;
b) p
repa
rare
a hr
anei
, liv
rare
a pr
ânzu
rilor
cal
de
(dup
ă ca
z);
c) p
lata
, din
mijl
oace
le fi
-na
ncia
re a
le b
enefi
ciar
ilor,
a un
or s
ervi
cii c
omun
ale;
d) în
griji
rea
locu
inţe
i şi a
go
spod
ărie
i; e)
pre
dare
a şi
ridi
care
a ob
iect
elor
de
uz c
asni
c şi
a
hain
elor
la/d
e la
spă
lă-
torie
, cur
ăţăt
orie
chi
mic
ă,
repa
raţie
;f)
real
izar
ea ig
iene
i per
-so
nale
; g)
org
aniz
area
pro
cesu
lui
de a
dapt
are
a lo
cuin
ţei l
a ne
voile
per
soan
ei;
h) a
ntre
nare
a be
nefic
ia-
rulu
i în
activ
ităţi
soci
ale
şi
cultu
rale
;i)
între
ţiner
ea c
ores
pon-
denţ
ei c
u ru
dele
şi c
u pr
iete
nii;
- şef
ul s
ervi
ciul
ui
- asi
sten
tul s
ocia
l- l
ucră
tor s
ocia
l- a
lţi s
peci
aliş
ti
40
Victor MOCANU3)
per
soan
ele
cu v
ârst
a de
pes
te 1
8 an
i ca
re, d
upă
spita
lizar
e, n
eces
ită în
griji
ri te
mpo
rare
în v
eder
ea re
cupe
rării
stă
rii
de s
ănăt
ate
şi n
u au
sup
ort p
entru
în-
griji
re la
dom
icili
u: p
erso
anel
e ca
re s
e ex
tern
ează
din
spi
tal d
upă
inte
rven
ţii
chiru
rgic
ale;
con
vale
scen
ţii d
upă
acci
-de
nte
vasc
ular
e ce
rebr
ale,
frac
turi
de c
ol
fem
ural
, par
aliz
ii;
4) b
olna
vii î
n fa
ză te
rmin
ală
(can
cer ş
i ci
roze
);5)
per
soan
ele
care
nec
esită
îngr
ijiri
de
lung
ă du
rată
: bol
navi
i cro
nici
(cu
exce
p-ţia
bol
ilor i
nfec
ţioas
e) c
are,
din
cau
za
bolii
, nu
sunt
cap
abili
să-
şi d
esfă
şoar
e ac
tivită
ţile
cotid
iene
(alim
enta
re, i
gien
ă pe
rson
ală
etc.
), fii
nd im
obili
zaţi
la p
at ş
i ne
cesi
tând
aju
tor p
erm
anen
t.
j) or
gani
zare
a pr
oces
ului
de
pro
cura
re ş
i tra
ns-
porta
re, d
in m
ijloa
cele
fin
anci
are
ale
bene
ficia
-ru
lui,
a co
mbu
stib
ilulu
i la
dom
icili
u;k)
dup
ă ca
z, în
călz
irea
sobe
lor.
3.C
anti-
na d
e aj
utor
so
cial
Lege
a pr
ivin
d ca
ntin
ele
de
ajut
or s
ocia
l nr
. 81-
XV
din
28
.02.
2003
şi
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui d
espr
e ap
roba
rea
Reg
ulam
entu
-lu
i-tip
cu
priv
ire
la fu
ncţio
nare
a ca
ntin
elor
de
ajut
or s
ocia
l
Can
tinel
e de
aj
utor
soc
ial
sunt
per
soan
e ju
ridic
e ca
re
pres
teaz
ă se
r-vi
cii g
ratu
ite
pers
oane
lor
soci
alm
ente
vu
lner
abile
, as
iste
nţă
pent
ru
pers
oane
(fa-
milii
), ca
re d
in
cauz
a lip
sei d
e in
depe
nden
ţă
De
serv
iciil
e ca
ntin
elor
de
ajut
or s
ocia
l be
nefic
iază
urm
ătoa
rele
cat
egor
ii de
per
-so
ane
soci
alm
ente
vul
nera
bile
ale
căr
or
veni
turi
luna
re p
entru
anu
l pre
cede
nt
cons
titui
e 1-
2 pe
nsii
min
ime
pent
ru li
mită
de
vâr
stă:
a)
per
soan
ele
care
au
atin
s vâ
rsta
de
pens
iona
re (f
ără
dom
icili
u, fă
ră s
usţin
ă-to
ri le
gali,
fără
ven
ituri
sau
cu v
enitu
ri m
ici);
b)
per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi;
a) p
repa
rare
a şi
ser
vire
a zi
lnic
ă a
unei
mes
e de
pe
rsoa
nă (d
e ob
icei
a
prân
zulu
i);b)
apr
oviz
iona
rea,
con
tra
cost
, de
la s
ediu
l can
tinei
, cu
pro
duse
agr
oalim
enta
-re
de
bază
la p
retu
rile
lor
de a
chiz
iţie;
c) tr
ansp
orta
rea
grat
uită
la
dom
icili
u a
hran
ei p
er-
soan
elor
soc
ialm
ente
vul
-ne
rabi
le c
are,
din
mot
ive
obie
ctiv
e (c
onst
atat
e
- luc
răto
ri so
cial
i- a
sist
enţi
soci
ali
- alţi
spe
cial
işti
41
Ghid de standarde în servicii sociale
nr. 1
246
din
16.1
0.20
03sa
u lip
să d
e ve
-ni
t nu
pot s
a-şi
as
igur
e al
imen
-ta
rea
la d
omic
i-liu
. Mes
ele
pot
fi or
gani
zate
pr
in li
vrar
ea
de m
ese
cald
e la
dom
icili
u,
furn
izar
ea d
e m
ese
grat
uite
în
săl
i de
mes
e,
faci
lităţ
ilor c
o-m
unita
re s
au
alte
locu
ri de
ap
rovi
zion
are.
Can
tinel
e de
aj
utor
soc
ial
se în
fiinţ
ează
de
aut
orită
ţile
adm
inis
traţie
i pu
blic
e lo
cale
.
c) c
opiii
pân
ă la
vâr
sta
de 1
8 an
i (di
n fa
mili
ile c
u m
ulţi
copi
i, di
n ce
le m
ono-
pare
ntal
e şi
din
alte
fam
ilii c
onsi
dera
te
soci
alm
ente
vul
nera
bile
în b
aza
anch
etei
so
cial
e în
tocm
ite d
e or
gane
le te
ritor
iale
de
asi
sten
ţă s
ocia
lă).
List
ele
pers
oane
lor c
are
bene
ficia
ză
de s
ervi
ciile
can
tinel
or d
e aj
utor
soc
ial
sunt
înto
cmite
de
orga
nele
terit
oria
le d
e as
iste
nţă
soci
ală,
în c
omun
cu
repr
ezen
-ta
nţii
orga
niza
ţiilo
r de
vete
rani
şi a
i alto
r or
gani
zaţii
obş
teşt
i, şi
sun
t apr
obat
e de
pr
imăr
ii.
Nu
bene
ficia
ză d
e se
rvic
iile
cant
inel
or
de a
juto
r soc
ial p
erso
anel
e că
rora
le
sunt
apl
icab
ile re
glem
entă
rile
legi
slaţ
iei
priv
ind
prot
ecţia
soc
ială
şi r
eint
egra
rea
prof
esio
nală
a ş
omer
ilor.
în a
nche
ta s
ocia
lă),
nu s
e po
t dep
lasa
la s
ediu
l can
-tin
ei d
e aj
utor
soc
ial;
d) p
repa
rare
a şi
dis
tribu
-ire
a hr
anei
prin
cen
trele
m
obile
de
dese
rvire
.
4.C
entru
co
mu-
nita
r de
asis
ten-
ţă s
oci-
ală
Cad
rul n
orm
ativ
se
află
în p
roce
s de
ela
bora
re.
Cen
tru c
omu-
nita
r de
asis
-te
nţă
soci
ală
(mul
tifun
cţio
nal)
este
o in
stitu
ţie
publ
ică
crea
tă
la n
ivel
ul c
omu-
nita
r/ m
unic
ipiu
în
cad
rul c
ărei
a
Per
soan
ele,
fam
iliile
şi g
rupu
rile
soci
ale
aflat
e in
situ
aţie
de
dific
ulta
te d
in c
omu-
nita
te.
a) in
form
are;
b) c
onsi
liere
; c)
con
sulta
nţă;
d)
rein
tegr
are
în fa
mili
e şi
în
com
unita
te;
e) s
ervi
cii d
e de
zvol
tare
a
capa
cită
ţilor
ocu
paţio
nale
; f)
alim
enta
re.
- asi
sten
t soc
ial
- luc
răto
r soc
ial
- spe
cial
işti
în
depe
nden
ţă d
e ca
zuril
e be
nefic
i-ar
ilor
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
42
Victor MOCANUse
org
aniz
ează
şi
se
pres
teaz
ă o
gam
ă la
rgă
de s
ervi
cii
soci
ale
pent
ru
pers
oane
le/fa
-m
iliile
afla
te în
di
ficul
tate
.
TIPU
L SE
RVI
CIIL
OR
SO
CIA
LE: S
ERVI
CII
SOC
IALE
SPE
CIA
LIZA
TE
5.C
adru
l nor
mat
iv
se a
flă în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Cent
rul d
e as
is-te
ntă
socia
lă
a co
pilu
lui ş
i fa
milie
i est
e un
se
rvici
u pu
blic,
ca
re a
ctive
ază
pe lin
gă s
truct
u -ra
terit
oria
lă d
e as
isten
ţă s
ocia
lă
si es
te d
estin
at s
ă ac
orde
asis
tenţ
ă m
etod
olog
ică ş
i pr
actic
ă în
pro
ce-
sul im
plem
entă
rii
la n
ivel lo
cal a
po
liticil
or ş
i pre
-st
ării s
ervic
iilor î
n do
men
iul a
siste
n -ţe
i soc
iale
a fa
-m
iliilo
r cu
copi
i şi
copi
ilor î
n sit
uaţii
de d
ificul
tate
.
Fam
iliile
cu
copi
i în
situ
aţie
de
risc;
Cop
ii se
para
ţi de
med
iul f
amili
al ş
i cop
ii ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
ască
;A
sist
enţii
soc
iali
com
unita
ri;A
ngaj
aţii
serv
iciil
or s
ocia
le d
estin
ate
fam
iliei
şi c
opilu
lui;
Aut
orită
ţile
adm
inis
traţie
i pub
lice
loca
le.
a) a
sist
enţă
met
odol
ogic
ă şi
pra
ctic
ă în
man
age-
men
tul d
e ca
z al
fam
iliilo
r în
difi
culta
te, f
amili
ilor c
u co
pii î
n si
tuaţ
ie d
e ris
c,
copi
ilor s
epar
aţi d
e m
ediu
l fa
mili
al ş
i cop
iilor
răm
aşi
fără
ocr
otire
păr
inte
ască
;b)
asi
sten
ţă m
etod
olog
ică
în m
anag
emen
tul ş
i pre
-st
area
ser
vici
ilor î
n do
me-
niul
asi
sten
ţei s
ocia
le a
fa
mili
ilor c
u co
pii ş
i cop
iilor
în
situ
aţii
de d
ificu
ltate
;c)
asi
sten
ţa s
peci
aliş
tilor
de
reso
rt di
n ca
drul
stru
c-tu
rii te
ritor
iale
de
asis
tenţ
ă so
cial
ă în
col
ecta
rea/
anal
iza
şi s
iste
mat
izar
ea
date
lor ş
i inf
orm
aţiil
or în
do
men
iul p
rote
cţie
i fam
iliei
şi
cop
ilulu
i.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- j
uris
t
43
Ghid de standarde în servicii sociale
se o
rgan
izea
ză
şi s
e pr
este
ază
o ga
mă
larg
ă de
ser
vici
i so
cial
e pe
ntru
pe
rsoa
nele
/fa-
mili
ile a
flate
în
dific
ulta
te.
TIPU
L SE
RVI
CIIL
OR
SO
CIA
LE: S
ERVI
CII
SOC
IALE
SPE
CIA
LIZA
TE
5.C
adru
l nor
mat
iv
se a
flă în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Cent
rul d
e as
is-te
ntă
socia
lă
a co
pilu
lui ş
i fa
milie
i est
e un
se
rvici
u pu
blic,
ca
re a
ctive
ază
pe lin
gă s
truct
u -ra
terit
oria
lă d
e as
isten
ţă s
ocia
lă
si es
te d
estin
at s
ă ac
orde
asis
tenţ
ă m
etod
olog
ică ş
i pr
actic
ă în
pro
ce-
sul im
plem
entă
rii
la n
ivel lo
cal a
po
liticil
or ş
i pre
-st
ării s
ervic
iilor î
n do
men
iul a
siste
n -ţe
i soc
iale
a fa
-m
iliilo
r cu
copi
i şi
copi
ilor î
n sit
uaţii
de d
ificul
tate
.
Fam
iliile
cu
copi
i în
situ
aţie
de
risc;
Cop
ii se
para
ţi de
med
iul f
amili
al ş
i cop
ii ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
ască
;A
sist
enţii
soc
iali
com
unita
ri;A
ngaj
aţii
serv
iciil
or s
ocia
le d
estin
ate
fam
iliei
şi c
opilu
lui;
Aut
orită
ţile
adm
inis
traţie
i pub
lice
loca
le.
a) a
sist
enţă
met
odol
ogic
ă şi
pra
ctic
ă în
man
age-
men
tul d
e ca
z al
fam
iliilo
r în
difi
culta
te, f
amili
ilor c
u co
pii î
n si
tuaţ
ie d
e ris
c,
copi
ilor s
epar
aţi d
e m
ediu
l fa
mili
al ş
i cop
iilor
răm
aşi
fără
ocr
otire
păr
inte
ască
;b)
asi
sten
ţă m
etod
olog
ică
în m
anag
emen
tul ş
i pre
-st
area
ser
vici
ilor î
n do
me-
niul
asi
sten
ţei s
ocia
le a
fa
mili
ilor c
u co
pii ş
i cop
iilor
în
situ
aţii
de d
ificu
ltate
;c)
asi
sten
ţa s
peci
aliş
tilor
de
reso
rt di
n ca
drul
stru
c-tu
rii te
ritor
iale
de
asis
tenţ
ă so
cial
ă în
col
ecta
rea/
anal
iza
şi s
iste
mat
izar
ea
date
lor ş
i inf
orm
aţiil
or în
do
men
iul p
rote
cţie
i fam
iliei
şi
cop
ilulu
i.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- j
uris
t
6.H
otăr
ârea
Gu-
vern
ului
nr.
441
din
17.0
7.20
15
pent
ru a
prob
a-re
a R
egul
amen
-tu
lui-c
adru
pri-
vind
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Ser
vici
ului
soc
ial
Cen
trul d
e zi
pe
ntru
cop
ii în
si
tuaţ
ie d
e ris
c şi
a
stan
dard
elor
m
inim
e de
cal
i-ta
te.
Cen
trul d
e zi
pe
ntru
cop
ii în
si
tuaţ
ii de
risc
re
prez
intă
o
inst
ituţie
pub
li-că
sau
priv
ată
de a
sist
enţă
so
cial
ă ca
re
pres
teaz
ă se
r-vi
cii î
n re
gim
de
zi c
opiil
or în
si
tuaţ
ii de
risc
, în
ved
erea
(re)
inte
grăr
ii so
cia-
le ş
i fam
ilial
e a
aces
tora
, pre
-cu
m ş
i în
sco-
pul p
reve
nirii
se
pară
rii c
opii-
lor î
n si
tuaţ
ie d
e ris
c de
med
iul
fam
ilial
.
Cop
ii în
situ
aţie
de
la 1
,5 p
ână
la 1
8 an
i, ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
ască
asu
pra
căro
ra a
fost
apl
icat
ă o
form
ă de
pro
tec-
ţie d
e tip
fam
ilial
sau
cop
ilul a
flat î
n ris
cul
de a
fi s
epar
at d
e m
ediu
l fam
ilial
din
cau
-za
uno
r circ
umst
anţe
car
e po
t pre
judi
cia
grav
cre
şter
ea ş
i dez
volta
rea
arm
onio
asă
a co
pilu
lui.
1) a
limen
taţie
;2)
form
area
dep
rinde
rilor
de
via
ţă;
3) d
ezvo
ltare
a ab
ilită
ţilor
co
gniti
ve, d
e co
mun
icar
e şi
com
porta
men
t;4)
sup
ort î
n st
udie
rea
şi
asim
ilare
a pr
ogra
mel
or d
e st
udii;
5)
orie
ntar
e pr
ofes
iona
lă;
6) c
onsi
liere
şi r
eabi
litar
e ps
ihos
ocia
lă a
cop
iilor
; 7)
pet
rece
rea
timpu
lui
liber
;8)
faci
litar
ea a
cces
ului
la
ser
vici
i din
com
unita
te
(edu
caţie
, săn
ătat
e, c
ultu
-ră
etc
.);9)
con
solid
area
abi
lităţ
ilor
părin
teşt
i în
creş
tere
a şi
ed
ucar
ea c
opiil
or;
10) a
lte s
ervi
cii,
în fu
ncţie
de
nec
esită
ţile
bene
fici-
arilo
r.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
7.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
824
din
04.0
7.20
08
priv
ind
apro
ba-
rea
Sta
ndar
de-
lor m
inim
e de
ca
litat
e pe
ntru
Cen
trul d
e zi
pe
ntru
cop
ii cu
di
zabi
lităţ
i re-
prez
intă
o in
-st
ituţie
pub
lică
sau
priv
ată
de
asis
tenţ
ă
a) C
opii
cu d
izab
ilită
ţi de
la n
aşte
re p
ână
la 1
8 an
i, ca
re, d
in c
auza
lim
ităril
or d
e or
din
senz
oria
l (au
z, v
eder
e), fi
zic/
lo-
com
otor
, min
tal/d
e in
tele
ct, p
sihi
c şi
de
com
porta
men
t are
nev
oie
de în
griji
re ş
i su
port
spec
ial d
in p
arte
a fa
mili
ei, c
omu-
nită
ţii;
a) s
ervi
cii p
entru
dez
vol-
tare
a ab
ilită
ţilor
cog
nitiv
e,
de c
omun
icar
e şi
com
por-
tam
ent;
b) s
ervi
cii d
e re
cupe
rare
/re
abili
tare
;
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)
44
Victor MOCANUse
rvic
iile
soci
-al
e pr
esta
te in
ce
ntre
le d
e zi
pe
ntru
cop
ii cu
di
zabi
lităţ
i.
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
cu p
rivire
la
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Cen
trulu
i de
zi
pent
ru c
opii
cu
diza
bilit
ăţi s
e afl
ă în
pro
ces
de
prom
ovar
e.
soci
ală
care
pr
este
ază
ser-
vici
i în
regi
m d
e zi
pen
tru re
cu-
pera
rea/
reab
i-lit
area
cop
iilor
în
ved
erea
(re)
in
tegr
ării s
ocia
-le
, pre
cum
şi î
n sc
opul
pre
veni
rii
sepa
rării
cop
iilor
de m
ediu
l fam
i-lia
l şi e
xclu
ziun
ii so
cial
e.
b) p
ărin
tele
/ rep
reze
ntan
tul l
egal
al c
o-pi
lulu
i în
cazu
rile
în c
are
este
nec
esar
ă re
prez
enta
rea
lega
lă a
inte
rese
lor c
opi-
lulu
i.
b) s
upor
t pen
tru in
cluz
iune
ed
ucaţ
iona
lă;
c) c
onsi
liere
a m
embr
ilor
fam
iliei
/ a în
griji
toril
or;
d) a
ctiv
ităţi
de p
etre
cere
a
timpu
lui l
iber
;e)
alim
enta
re;
f) or
ient
are
prof
esio
nală
;g)
tran
spor
t ziln
ic;
h) s
ervi
cii d
e re
cupe
rare
la
dom
icili
u (d
upă
caz)
.
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
8.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.1
018
din
13.0
9.20
04
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
egu-
lam
entu
lui-c
adru
al
Cen
trulu
i de
plas
amen
t tem
-po
rar a
l cop
ilulu
i. H
otăr
îrea
Guv
er-
nulu
i nr.
450
din
28.0
4.20
06 p
ri-vi
nd a
prob
area
St
anda
rdel
or m
i-ni
me
de c
alita
te
priv
ind
îngr
ijirea
, ed
ucar
ea ş
i
Cen
trul d
e pl
a-sa
men
t tem
po-
rar p
entru
cop
ii în
situ
aţii
de
risc
repr
ezin
tă
o in
stitu
ţie p
u-bl
ică
sau
priv
a-tă
de
asis
tenţ
ă so
cial
ă ca
re
pres
teaz
ă se
r-vi
cii î
n re
gim
de
plas
amen
t tem
-po
rar c
opiil
or
în s
copu
l (re
)in
tegr
ării
soci
a-le
şi f
amili
ale
a ac
esto
ra.
Cop
ii se
para
ţi de
med
iul f
amili
al.
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e,
alim
enta
re;
b) s
ervi
cii p
entru
dez
vol-
tare
a ab
ilită
ţilor
cog
nitiv
e,
de c
omun
icar
e şi
com
por-
tam
ent;
c) s
upor
t pen
tru in
cluz
iune
ed
ucaţ
iona
lă;
d) c
onsi
liere
a m
embr
ilor
fam
iliei
/îngr
ijito
ri;
e) o
rient
are
prof
esio
nală
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
45
Ghid de standarde în servicii sociale
soci
aliz
area
co
pilu
lui d
in C
en-
trul d
e pl
asam
ent
tem
pora
r.
9.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
№ 8
23
din
04.0
7.20
08
priv
ind
apro
ba-
rea
Sta
ndar
de-
lor m
inim
e de
ca
litat
e pe
ntru
se
rvic
iile
soci
-al
e pr
esta
te în
ce
ntre
le d
e pl
a-sa
men
t pen
tru
copi
i cu
diza
bi-
lităţ
i.
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
cu p
rivire
la
org
aniz
area
şi
func
ţiona
-re
a C
entru
lui
de p
lasa
men
t pe
ntru
cop
ii cu
di
zabi
lităţ
i se
află
în p
roce
s de
pr
omov
are.
Cen
trul d
e pl
a-sa
men
t tem
po-
rar p
entru
cop
ii cu
diz
abili
tăţi
repr
ezin
tă o
in
stitu
ţie p
ubli-
că s
au p
rivat
ă de
asi
sten
ţă
soci
ală
care
pr
este
ază
ser-
vici
i în
regi
m d
e pl
asam
ent t
em-
pora
r cop
iilor
în
scop
ul re
cupe
-ră
rii, r
eabi
lităr
ii şi
(re)
inte
grăr
ii so
cial
e şi
fam
ili-
ale
a ac
esto
ra.
Cop
ii cu
diz
abili
tăţi
de la
naş
tere
pân
ă la
18
ani
, car
e, d
in c
auza
lim
ităril
or d
e or
din
senz
oria
l (au
z, v
eder
e), fi
zic/
loco
mot
or,
min
tal/d
e in
tele
ct, p
sihi
c şi
de
com
por-
tam
ent a
re n
evoi
e de
îngr
ijire
şi s
upor
t sp
ecia
l din
par
tea
fam
iliei
, com
unită
ţii.
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e,
alim
enta
re;
b) s
ervi
cii p
entru
dez
vol-
tare
a ab
ilită
ţilor
cog
nitiv
e,
de c
omun
icar
e şi
com
por-
tam
ent;
c) s
ervi
cii d
e re
cupe
rare
/re
abili
tare
;d)
sup
ort p
entru
incl
uziu
ne
educ
aţio
nală
;e)
con
silie
rea
mem
brilo
r fa
mili
ei/ a
îngr
ijito
rilor
; f)
activ
ităţi
de p
etre
cere
a
timpu
lui l
iber
;g)
orie
ntar
e pr
ofes
iona
lă;
h) s
ervi
cii d
e re
cupe
rare
la
dom
icili
u (d
upă
caz)
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
46
Victor MOCANU10
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
569
din
29.0
7.20
13
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-
cadr
u pr
ivin
d or
gani
zare
a şi
fu
ncţio
nare
a C
entru
lui d
e zi
pe
ntru
per
soa-
ne v
îrstn
ice
şi
a st
anda
rdel
or
min
ime
de c
ali-
tate
.
Cen
trul d
e zi
pe
ntru
per
soa-
ne v
îrstn
ice
repr
ezin
tă o
in
stitu
ţie s
ocia
lă
de z
i, ca
re p
re-
stea
ză s
ervi
cii
soci
ale
pers
oa-
nelo
r vîrs
tnic
e.
Ben
efici
ari a
i ace
stor
inst
ituţii
sun
t per
-so
ane
în e
tate
.a)
alim
enta
ţie, d
upă
caz;
b) a
sist
enţă
pen
tru re
s-pe
ctar
ea ig
iene
i per
so-
nale
;c)
con
silie
re p
siho
logi
că;
d) a
sist
enţă
jurid
ică;
e) a
grem
ent;
f) re
abili
tare
;g)
(re)
inte
grar
e so
cial
ă;h)
kin
etot
erap
ie.
În c
adru
l Cen
trulu
i, du
pă
caz,
pot
fi p
rest
ate
serv
icii,
de
zvol
tate
în fu
ncţie
de
alte
nec
esită
ţi id
entifi
cate
al
e be
nefic
iaril
or, d
acă
aces
tea
core
spun
d sc
o-pu
lui ş
i obi
ectiv
elor
Cen
-tru
lui.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- a
sist
ent m
edic
al- i
nfirm
ieră
- alt
pers
onal
sp
ecia
lizat
dup
ă ca
z- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
11.
Cad
rul n
orm
ativ
es
te în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Asi
gura
rea
găz-
duiri
i şi î
ngrij
irii
în ti
mpu
l zile
i a
pers
oane
-lo
r adu
lte c
u di
zabi
lităţ
i prin
ac
orda
rea
unei
ga
me
larg
i de
serv
icii
soci
ale.
Per
soan
e ad
ulte
cu
diza
bilit
ăţi (
de la
vâ
rsta
de
18 a
ni),
prec
um ş
i fam
iliile
ac
esto
ra.
Ser
vici
ile v
aria
ză în
func
-ţie
de
bene
ficia
ri. A
cest
ea
pot fi
: a)
info
rmar
e;b)
con
silie
re;
c) a
rtter
apie
; d)
tera
pie
com
porta
men
-ta
lă;
e) te
rapi
e co
gniti
vă;
f) te
rapi
e oc
upaţ
iona
lă;
g) c
onsi
liere
a m
embr
ilor
fam
iliei
; h)
kin
etot
erap
ie;
i) m
elot
erap
ie;
Cen
trul d
ispu
ne
de o
stru
ctur
ă de
per
sona
l în
conf
orm
itate
cu
mis
iune
a lu
i, şi
re
ieşi
nd d
in n
evo-
ile b
enefi
ciar
ilor,
incl
usiv
:- a
sist
ent s
ocia
l - p
siho
log
- ter
apeu
t ocu
pa-
ţiona
l- k
inet
oter
apeu
t
47
Ghid de standarde în servicii sociale
j) ac
tivită
ţi de
gru
p;k)
ludo
tera
pie;
l)
trans
port
ziln
ic;
m) o
rient
are
şi p
regă
tire
prof
esio
nală
, etc
.
- alt
pers
onal
sp
ecia
lizat
- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
12.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 49
6 di
n 30
.06.
2014
pr
ivin
d ap
ro-
bare
a R
egul
a-m
entu
lui-c
adru
de
org
aniz
are
şi fu
ncţio
nare
a
Cen
trulu
i de
Asi
sten
ţă ş
i C
onsi
liere
pen
-tru
Agr
esor
ii Fa
-m
ilial
i şi a
sta
n-da
rdel
or m
inim
e de
cal
itate
Cen
trul d
e A
sist
enţă
şi
Con
silie
re p
en-
tru A
gres
orii
Fam
ilial
i est
e o
inst
ituţie
de
profi
l soc
ial,
ce
pres
teaz
ă se
r-vi
cii i
nteg
rate
de
asi
sten
ţă
şi c
onsi
liere
sp
ecia
lizat
ă pe
rsoa
nelo
r ca
re c
omit
acte
de
vio
lenţ
ă în
fa
mili
e, a
dole
s-ce
nţilo
r cu
com
-po
rtam
ent v
io-
lent
, man
ifest
at
atât
în c
adru
l fa
mili
ei, c
ât ş
i în
afa
ra e
i.
Per
soan
e ca
re c
omit
acte
de
viol
enţă
în
fam
ilie,
în c
oncu
bina
j.1)
info
rmar
e;2)
con
silie
re in
divi
dual
ă;
3) c
onsi
liere
de
grup
;4)
pro
gram
e ed
ucaţ
iona
le
pent
ru a
dole
scen
ţii c
u co
mpo
rtam
ent a
gres
iv;
5) c
onsi
liere
jurid
ică;
6)
refe
rirea
şi f
acili
tare
a ac
cesu
lui a
gres
orilo
r la
serv
iciil
e m
edic
ale,
de
an-
gaja
re în
câm
pul m
unci
i, de
pro
fesi
onal
izar
e;
7) a
limen
taţia
(cea
i, ca
-fe
a), î
n sc
opul
soc
ializ
ării
bene
ficia
rilor
, pre
cum
şi
crea
rea
cond
iţiilo
r prie
te-
noas
e şi
pre
disp
uner
ea
bene
ficia
rulu
i căt
re c
omu-
nica
re;
8) c
onsi
liere
a c
uplu
lui,
pent
ru b
enefi
ciar
ii C
entru
-lu
i, ac
orda
tă d
e că
tre e
chi-
pa d
e sp
ecia
lişti
din
cadr
ul
Cen
trulu
i.
- psi
holo
g- j
uris
t- a
sist
ent s
ocia
l- p
sihi
atru
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
48
Victor MOCANU14
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
323
din
30.0
5.20
13
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-
cadr
u pr
ivin
d or
gani
zare
a şi
fu
ncţio
nare
a C
entru
lui d
e pl
a-sa
men
t pen
tru
pers
oane
vîrs
t-ni
ce ş
i a S
tan-
dard
elor
min
ime
de c
alita
te.
Cen
trul d
e pl
asam
ent p
en-
tru p
erso
ane
vîrs
tnic
e re
pre-
zint
ă o
inst
ituţie
so
cial
ă de
pl
asam
ent t
em-
pora
r sau
de
lung
ă du
rată
, ca
re p
rest
ează
se
rvic
ii so
cio-
med
ical
e pe
n-tru
per
soan
ele
vîrs
tnic
e.
Per
soan
ele
care
au
atin
s vâ
rsta
sta
ndar
d de
pen
sion
are
şi c
are,
din
cau
za u
nor
circ
umst
anţe
de
natu
ră fi
zică
sau
soc
ială
, au
o c
apac
itate
scă
zută
de
auto
dese
r-vi
re, n
eces
ită s
upra
vegh
ere,
asi
star
e şi
în
griji
re s
peci
aliz
ată.
a) p
lasa
men
t;b)
alim
enta
ţie;
c) a
sist
enţă
med
ical
ă;d)
asi
sten
ţă ig
ieni
co-s
a-ni
tară
;e)
con
silie
re p
siho
logi
că;
f) ag
rem
ent;
g) re
abili
tare
;h)
org
aniz
area
şi a
sigu
ra-
rea
înm
orm
ântă
rii b
enefi
-ci
arilo
r con
form
pre
vede
ri-lo
r con
tract
uale
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g - l
ucră
tor s
ocia
l- a
sist
ent m
edic
al- i
nfirm
ieră
- alt
pers
onal
sp
ecia
lizat
- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
15.
Pro
iect
ul H
otă-
rîrii
Guv
ernu
lui
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-
cadr
u pr
ivin
d or
gani
zare
a şi
fu
ncţio
nare
a S
ervi
ciul
ui s
ocia
l in
tegr
at p
entru
pe
rsoa
nele
fără
ad
ăpos
t şi a
st
anda
rdel
or
min
ime
de c
ali-
tate
nr.
3792
din
20
16.
Asi
gura
rea
ne-
voilo
r de
urge
n-ţă
(nut
riţio
nale
, m
edic
ale
şi d
e ig
ienă
), su
port
de o
rient
are
prof
esio
nală
şi
inte
grar
e so
ci-
ală.
Per
soan
e ad
ulte
car
e nu
au
unde
locu
i (p
erso
ane
care
dor
m s
eara
pe
stra
dă,
în p
arc,
se
adăp
oste
sc în
găr
i, sc
ări d
e bl
oc, m
aşin
i aba
ndon
ate,
can
ale,
etc
., ce
rşito
ri).
a) c
azar
e pe
tim
p de
no
apte
;b)
igie
nă c
orpo
rală
;c)
alim
enta
re;
d) in
form
are;
e) c
onsi
liere
;f)
supo
rt în
per
fect
area
ac
telo
r de
iden
titat
e.
- as
iste
nt s
ocia
l-
psih
olog
- jur
ist
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
49
Ghid de standarde în servicii sociale
16.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 12
00
din
23.1
2.20
10
pent
ru a
prob
a-re
a S
tand
arde
-lo
r min
ime
de
calit
ate
priv
ind
serv
iciil
e so
cial
e pr
esta
te v
ictim
e-lo
r vio
lenţ
ei în
fa
mili
e.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
129
din
22.0
2.20
10
cu p
rivire
la
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-c
a-dr
u de
org
aniz
a-re
şi f
uncţ
iona
re
a ce
ntre
lor d
e re
abili
tare
a v
ic-
timel
or v
iole
nţei
în
fam
ilie.
Cen
trul d
e re
abili
tare
a
vict
imel
or v
io-
lenţ
ei în
fam
ilie
este
o in
stitu
ţie
spec
ializ
ată
care
ofe
ră
plas
amen
t tem
-po
rar,
asis
tenţ
ă vi
ctim
elor
vio
-le
nţei
în fa
mili
e,
soci
aliz
are
şi
rein
tegr
are
în
fam
ilie
şi/s
au
com
unita
te .
a) P
erso
ane
vict
ime
ale
viol
enţe
i în
fam
i-lie
, con
stitu
it di
n fe
mei
, băr
baţi
şi c
uplu
l m
amă-
copi
l/cop
ii, ta
tă-c
opil/
copi
i;b)
Cop
iii (n
umai
dac
ă su
nt în
soţiţ
i de
că-
tre p
ărin
te s
au re
prez
enta
ntul
lor l
egal
).
Cen
trul u
rmea
ză a
fi s
peci
aliz
at d
upă
crite
riul d
e se
x al
ben
efici
arilo
r (ce
ntre
de
reab
ilita
re a
fem
eilo
r vic
time
ale
vio-
lenţ
ei în
fam
ilie
şi c
entre
de
reab
ilita
re a
bă
rbaţ
ilor v
ictim
e al
e vi
olen
ţei î
n fa
mili
e,
după
caz
).
a) p
rimire
, pro
tecţ
ie ş
i pla
-sa
men
t tem
pora
r vict
imel
or
viole
nţei
în fa
milie
;b)
igie
nă p
erso
nală
; c)
asis
tenţ
ă ju
ridică
, soc
ială
, ps
ihol
ogică
şi m
edica
lă d
e ur
genţ
ă;d)
sup
ort i
nfor
maţ
iona
l pen
tru
găsir
ea u
nei lo
cuin
ţe, a
une
i in
stitu
ţii pr
eşco
lare
sau
pre
u -ni
vers
itare
;e)
edu
caţie
non
-form
ală
în
vede
rea
asim
ilării
cun
oştin
ţe-
lor ş
i dep
rinde
rilor
nec
esar
e in
tegr
ării s
ocia
le;
f) so
cializ
are
şi de
zvol
tare
a
rela
ţiilor
cu
com
unita
tea
şi/sa
u fa
milia
;g)
facil
itare
a ac
cesu
lui ş
i in
form
area
ben
eficia
rulu
i de
spre
sist
emul
de
prot
ecţie
so
cială
;h)
ela
bora
rea,
în c
omun
cu
bene
ficia
rul,
a pl
anul
ui in
di-
vidua
l de
prot
ecţie
împo
triva
or
icăre
i for
me
de in
timid
are,
di
scrim
inar
e, a
buz
şi ex
ploa
-ta
re;
i) sp
rijin
pen
tru c
uplu
l păr
inte
-co
pil/c
opii î
n ve
dere
a de
zvol
-tă
rii a
uton
omie
i car
e ar
favo
-riz
a re
inte
grar
ea a
cest
uia
în
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g /p
siho
-pe
dago
g- j
uris
t- l
ucră
tor m
edic
al- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- p
erso
nal a
uxili
ar
50
Victor MOCANUfa
mili
e şi
/sau
com
unita
te;
j) m
onito
rizar
ea s
ituaţ
iei
post
inte
grat
oare
a b
ene-
ficia
rilor
în fa
mili
e şi
în
com
unita
te.
17.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 10
19
din
02.0
9.20
08
pent
ru a
prob
a-re
a S
tand
arde
-lo
r min
ime
de
calit
ate
priv
ind
serv
iciil
e so
ci-
ale
pres
tate
în
cadr
ul c
entre
lor
mat
erna
le.
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
cu p
rivire
la
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Cen
trulu
i ma-
tern
al s
e afl
ă în
pr
oces
de
pro-
mov
are.
Cen
tru m
a-te
rnal
est
e o
inst
ituţie
pub
li-că
sau
priv
ată
de p
rote
cţie
a
cupl
ului
mam
ă-co
pil î
n sc
opul
pr
even
irii a
ban-
donu
lui c
opilu
-lu
i şi a
sigu
rării
fo
rmăr
ii, m
enţi-
nerii
şi c
onso
li-dă
rii le
gătu
rilor
fa
mili
ale.
a) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil a
flate
în u
na d
in
urm
ătoa
rele
situ
aţii
de ri
sc s
ocia
l:- m
ame
cu c
opii
nou-
născ
uţi c
u in
tenţ
ie
de a
band
on (m
ame
solit
are,
mam
e m
ino-
re, t
rafic
ate,
mam
e pr
oven
ind
din
fam
ilii
cu v
enitu
ri m
ici,
mar
gina
lizat
e et
c.);
- mam
e cu
cop
ii ca
re n
u au
locu
inţă
;- m
ame
cu c
opii
care
se
conf
runt
ă cu
pr
oble
me
mat
eria
le ş
i/sau
rela
ţiona
le;
b) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil a
buza
te s
au
negl
ijate
: - m
amă
şi/s
au c
opilu
l abu
zaţi
sub
dife
rite
form
e în
fam
ilie;
- cop
ilul m
altra
tat fi
zic/
psih
ic p
rin n
eglij
a-re
, din
neş
tiinţ
ă şi
/sau
din
cau
za d
ificu
ltă-
ţilor
mat
eria
le e
tc.;
c) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil i
nclu
se în
tr-un
pr
ogra
m d
e re
stab
ilire
a le
gătu
rii fa
mili
a-le
: situ
aţii
în c
are
copi
lul a
trec
ut p
rintr-
o fo
rmă
de p
rote
cţie
(de
tip fa
mili
al s
au
rezi
denţ
ial)
şi e
ste
nece
sară
o e
tapă
in
term
edia
ră d
e as
iste
nţă
com
plex
ă şi
su
port
pent
ru m
amă
în v
eder
ea re
inte
-gr
ării
fam
ilial
e de
finiti
ve a
cop
ilulu
i;d)
gra
vide
le în
difi
culta
te p
e pa
rcur
sul u
l-tim
ului
trim
estru
de
sarc
ină
aflat
e în
una
/m
ai m
ulte
din
situ
aţiil
e ex
puse
ant
erio
r.
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e şi
al
imen
tare
;b)
sup
ort î
n de
zvol
tare
a ab
ilită
ţilor
de
creş
tere
şi
îngr
ijire
a c
opilu
lui;
c) c
onsi
liere
psi
holo
gică
;d)
asi
sten
ţa m
edic
ală;
e) a
sist
enţa
jurid
ică;
f) su
port
pent
ru (r
e)in
te-
grar
ea fa
mili
ală,
soc
ială
şi
prof
esio
nală
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- j
uris
t- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
51
Ghid de standarde în servicii sociale
fam
ilie
şi/s
au c
omun
itate
;j)
mon
itoriz
area
situ
aţie
i po
stin
tegr
atoa
re a
ben
e-fic
iaril
or în
fam
ilie
şi în
co
mun
itate
.17
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
1019
di
n 02
.09.
2008
pe
ntru
apr
oba-
rea
Sta
ndar
de-
lor m
inim
e de
ca
litat
e pr
ivin
d se
rvic
iile
soci
-al
e pr
esta
te în
ca
drul
cen
trelo
r m
ater
nale
.
Reg
ulam
entu
l-ca
dru
cu p
rivire
la
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Cen
trulu
i ma-
tern
al s
e afl
ă în
pr
oces
de
pro-
mov
are.
Cen
tru m
a-te
rnal
est
e o
inst
ituţie
pub
li-că
sau
priv
ată
de p
rote
cţie
a
cupl
ului
mam
ă-co
pil î
n sc
opul
pr
even
irii a
ban-
donu
lui c
opilu
-lu
i şi a
sigu
rării
fo
rmăr
ii, m
enţi-
nerii
şi c
onso
li-dă
rii le
gătu
rilor
fa
mili
ale.
a) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil a
flate
în u
na d
in
urm
ătoa
rele
situ
aţii
de ri
sc s
ocia
l:- m
ame
cu c
opii
nou-
născ
uţi c
u in
tenţ
ie
de a
band
on (m
ame
solit
are,
mam
e m
ino-
re, t
rafic
ate,
mam
e pr
oven
ind
din
fam
ilii
cu v
enitu
ri m
ici,
mar
gina
lizat
e et
c.);
- mam
e cu
cop
ii ca
re n
u au
locu
inţă
;- m
ame
cu c
opii
care
se
conf
runt
ă cu
pr
oble
me
mat
eria
le ş
i/sau
rela
ţiona
le;
b) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil a
buza
te s
au
negl
ijate
: - m
amă
şi/s
au c
opilu
l abu
zaţi
sub
dife
rite
form
e în
fam
ilie;
- cop
ilul m
altra
tat fi
zic/
psih
ic p
rin n
eglij
a-re
, din
neş
tiinţ
ă şi
/sau
din
cau
za d
ificu
ltă-
ţilor
mat
eria
le e
tc.;
c) c
uplu
rile
mam
ă-co
pil i
nclu
se în
tr-un
pr
ogra
m d
e re
stab
ilire
a le
gătu
rii fa
mili
a-le
: situ
aţii
în c
are
copi
lul a
trec
ut p
rintr-
o fo
rmă
de p
rote
cţie
(de
tip fa
mili
al s
au
rezi
denţ
ial)
şi e
ste
nece
sară
o e
tapă
in
term
edia
ră d
e as
iste
nţă
com
plex
ă şi
su
port
pent
ru m
amă
în v
eder
ea re
inte
-gr
ării
fam
ilial
e de
finiti
ve a
cop
ilulu
i;d)
gra
vide
le în
difi
culta
te p
e pa
rcur
sul u
l-tim
ului
trim
estru
de
sarc
ină
aflat
e în
una
/m
ai m
ulte
din
situ
aţiil
e ex
puse
ant
erio
r.
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e şi
al
imen
tare
;b)
sup
ort î
n de
zvol
tare
a ab
ilită
ţilor
de
creş
tere
şi
îngr
ijire
a c
opilu
lui;
c) c
onsi
liere
psi
holo
gică
;d)
asi
sten
ţa m
edic
ală;
e) a
sist
enţa
jurid
ică;
f) su
port
pent
ru (r
e)in
te-
grar
ea fa
mili
ală,
soc
ială
şi
prof
esio
nală
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- j
uris
t- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
18.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 76
0 di
n 17
.09.
2014
pe
ntru
apr
oba-
rea
Reg
ulam
en-
tulu
i-cad
ru c
u pr
ivire
la o
rgan
i-za
rea
şi fu
ncţio
-na
rea
Ser
vici
ului
de
asi
sten
ţă
pare
ntal
ă pr
o-fe
sion
istă
şi a
st
anda
rdel
or
min
ime
de c
alita
teH
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
924
din
31.1
2.20
09
cu p
rivire
la
aloc
aţiil
e pe
ntru
co
piii
plas
aţi î
n se
rvic
iul d
e as
is-
tenţ
ă pa
rent
ală
prof
esio
nist
ă.
Asi
sten
ţa p
a-re
ntal
ă pr
ofes
i-on
istă
est
e un
se
rvic
iu s
ocia
l, ca
re o
feră
co-
pilu
lui î
ngrij
ire
fam
ilial
ă su
bsti-
tutiv
ă în
fam
ilia
asis
tent
ului
pa
rent
al p
rofe
-si
onis
t.
1) c
opilu
l lip
sit e
fect
iv d
e gr
ija p
ărin
ţilor
în
situ
aţii
dete
rmin
ate
de a
bsen
ţa a
cest
ora,
cu
exc
epţia
cop
ilulu
i ai c
ărui
păr
inţi
sunt
pl
ecaţ
i pes
te h
otar
e;2)
cop
ilul l
uat d
e la
păr
inţi
din
cauz
a ex
is-
tenţ
ei p
eric
olul
ui im
inen
t pen
tru v
iaţa
sau
să
năta
tea
aces
tuia
ori
aflat
în s
ituaţ
ie d
e ris
c;3)
cop
ilul c
ărui
a i s
-a s
tabi
lit s
tatu
tul d
e co
pil r
ămas
tem
pora
r făr
ă oc
rotir
e pă
rin-
teas
că;
4) c
opilu
l căr
uia
i s-a
sta
bilit
sta
tutu
l de
copi
l răm
as fă
ră o
crot
ire p
ărin
teas
că;
5) c
opilu
l cu
diza
bilit
ăţi,
părin
ţii s
au p
er-
soan
ele
în g
rija
căro
ra s
e afl
ă co
pilu
l ca
re a
u ne
voie
de
timp
pent
ru re
cupe
-ra
re;
6) m
amel
e m
inor
e cu
risc
de
aban
don
al
copi
lulu
i.
a) a
sigu
rare
a în
griji
rii c
o-pi
lulu
i în
conf
orm
itate
cu
nece
sită
ţile
indi
vidu
ale
de
asis
tenţ
ă şi
dez
volta
re a
le
aces
tuia
;b)
faci
litar
ea (r
e)in
tegr
ă-rii
fam
ilial
e şi
soc
iale
a
copi
lulu
i, ţin
ând
cont
de
nece
sită
ţile
indi
vidu
ale
de
asis
tenţ
ă şi
dez
volta
re a
le
aces
tuia
.
- as
iste
ntul
pa-
rent
al p
rofe
sion
ist
- sp
ecia
lişti
ai
stru
ctur
ilor t
erito
-ria
le d
e as
iste
nţă
soci
ală
52
Victor MOCANU19
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
937
din1
2.07
.200
2 pe
ntru
apr
o-ba
rea
Reg
ula-
men
tulu
i cas
ei
de c
opii
de ti
p fa
mili
al.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 81
2 di
n 02
.07.
2003
cu
priv
ire la
ap
roba
rea
Sta
n-da
rdel
or m
ini-
me
de c
alita
te
pent
ru c
asel
e de
cop
ii de
tip
fam
ilial
.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 15
2 di
n13.
03.2
003
cu p
rivire
la s
a-la
rizar
ea p
ărin
-ţil
or-e
duca
tori
ai
case
lor d
e co
pii
de ti
p fa
mili
al.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 17
33
din
31.1
2.20
02
cu p
rivire
la
norm
ele
de
Cas
a de
cop
ii de
tip
fam
ilial
re
prez
intă
o
inst
ituţie
cre
ată
în b
aza
unei
fa
mili
i com
ple-
te, c
are
ofer
ă co
pilu
lui o
rfan
sau
răm
as fă
ră
ocro
tire
părin
-te
ască
îngr
ijire
fa
mili
ală
subs
ti-tu
tivă
în fa
mili
a pă
rinte
lui-e
du-
cato
r.
Cop
ii ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
ască
de
la 0
la 1
8 an
i.a)
îngr
ijire
a şi
cre
şter
ea
copi
lulu
i în
cond
iţiile
unu
i m
ediu
fam
ilial
sub
stitu
tiv,
core
spun
zăto
r par
ticul
ari-
tăţil
or d
e vâ
rstă
şi s
tand
ar-
delo
r min
ime
de c
alita
te;
b) fa
cilit
area
soc
ializ
ării
şi
(re)
inte
grăr
ii co
pilu
lui î
n fa
mili
a bi
olog
ică,
ext
insă
, ad
opta
toar
e sa
u în
alte
fo
rme
de în
griji
re d
e tip
fa
mili
al.
- păr
inte
le-e
du-
cato
r- s
peci
aliş
ti ai
st
ruct
urilo
r ter
ito-
riale
de
asis
tenţ
ă so
cial
ă
53
Ghid de standarde în servicii sociale
asig
urar
e m
ate-
rială
a c
opiil
or
orfa
ni ş
i cel
or
răm
aşi f
ără
ocro
tire
părin
-te
ască
din
cas
e-le
de
copi
i de
tip
fam
ilial
. 20
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
52
din
17.0
1.20
13
priv
ind
apro
ba-
rea
Reg
ulam
en-
tulu
i-cad
ru c
u pr
ivire
la o
rgan
i-za
rea
şi fu
ncţio
-na
rea
Ser
vici
ului
so
cial
Cas
a co
-m
unita
ră p
entru
co
pii î
n si
tuaţ
ie
de ri
sc.
Cas
a co
mu-
nita
ră p
entru
co
pii î
n si
tuaţ
ie
de ri
sc e
ste
un
serv
iciu
soc
ial
spec
ializ
at
de p
lasa
men
t te
mpo
rar p
en-
tru c
reşt
erea
şi
edu
care
a,
într-
o lo
cuin
ţă
de ti
p fa
mili
al,
a co
piilo
r priv
aţi
tem
pora
r sau
pe
rman
ent d
e m
ediu
l lor
fam
i-lia
l, pr
ecum
şi a
co
piilo
r afla
ţi în
si
tuaţ
ie d
e ris
c.
Cop
ii cu
vâr
sta
cupr
insă
între
10–
18 a
ni,
care
sun
t priv
aţi t
empo
rar s
au p
erm
anen
t de
med
iul f
amili
al ş
i nu
pot fi
pla
saţi
în
fam
ilia
extin
să, î
n ca
sa d
e co
pii d
e tip
fa
mili
al, s
ervi
ciul
de
asis
tenţ
ă pa
rent
ală
prof
esio
nist
ă sa
u ad
opta
ţi, ia
r în
cazu
l fra
ţilor
, ben
efici
ari p
ot fi
cop
ii cu
vâr
sta
mai
mic
ă de
10
ani,
dar n
u m
ai m
ică
de
6 an
i
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e,
Cas
a co
mun
itară
pen
tru
copi
i în
situ
aţie
de
risc
pres
teaz
ă ur
măt
oare
le
serv
icii:
a) g
ăzdu
ire;
b) în
treţin
ere;
c) a
limen
taţie
;d)
form
area
dep
rinde
rilor
de
via
ţă (a
utos
ervi
re, i
gi-
enă)
;e)
dez
volta
rea
abili
tăţil
or
cogn
itive
, de
com
unic
are
şi c
ompo
rtam
ent;
f) su
port
în s
tudi
erea
şi
asim
ilare
a pr
ogra
mel
or
şcol
are;
g) c
onsi
liere
şi
reab
ilita
re p
siho
soci
ală;
h) p
etre
cere
a tim
pulu
i lib
er;
i) or
ient
are
prof
esio
nală
;j)
(re)
inte
grar
e fa
mili
ală;
k) in
cluz
iune
com
unita
ră ş
i so
cial
ă;
- edu
cato
r- s
peci
aliş
tii s
truc-
turil
or te
ritor
iale
de
asi
sten
ţă s
o-ci
ală
54
Victor MOCANUl)
înso
ţirea
cop
iilor
la
inst
ituţii
le m
edic
ale,
adm
i-ni
stra
rea
med
icam
ente
lor
pres
cris
e de
căt
re m
edic
i, ac
orda
rea
de p
rim-a
juto
r m
edic
al, c
onfo
rm c
ompe
-te
nţei
.21
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
885
din
28.1
2.20
15
pent
ru a
prob
a-re
a R
egul
amen
-tu
lui-c
adru
pri-
vind
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Ser
vici
ului
soc
ial
„Cas
ă co
mun
ita-
ră” ş
i a s
tand
ar-
delo
r min
ime
de
calit
ate.
Ser
vici
u so
cial
sp
ecia
lizat
, de
stin
at p
er-
soan
elor
cu
diza
bilit
ăţi
seve
re, c
are
nece
sită
asi
gu-
rare
a co
ntin
uă
a co
ndiţi
ilor
min
ime
de e
xis-
tenţ
ă, p
rote
cţie
, în
griji
re ş
i asi
s-te
nţă,
pen
tru a
se
dez
volta
şi
incl
ude
în c
o-m
unita
te;
Per
soan
e cu
diz
abili
tăţi
seve
re, c
are
nece
sită
pro
tecţ
ie, î
ngrij
ire ş
i sup
ort
spec
ializ
at c
ontin
uu în
rapo
rt cu
vâr
sta
şi
dezv
olta
rea
lor ş
i car
e în
trune
sc c
ondi
ţiile
de
elig
ibili
tate
sta
bilit
e.
a) c
azar
e;b)
îngr
ijire
;c)
igie
nă;
d) h
rană
;e)
îmbr
ăcăm
inte
;f)
serv
icii
med
ical
e;g)
edu
caţie
cor
espu
nzăt
or
pote
nţia
lulu
i de
dezv
ol-
tare
;h)
info
rmar
e;
i) al
te s
ervi
cii î
n ve
dere
a as
imilă
rii c
unoş
tinţe
lor ş
i a
depr
inde
rilor
nec
esar
e in
tegr
ării
soci
ale.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
hope
dago
g - p
siho
log
- luc
răto
r soc
ial
- asi
sten
t med
ical
- alt
pers
onal
sp
ecia
lizat
22.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui p
entru
ap
roba
rea
Re-
gula
men
tulu
i - t
ip c
u pr
ivire
la
func
ţiona
rea
azi-
lulu
i pen
tru p
er-
soan
e în
vâr
stă
şi p
erso
ane
Azi
lul e
ste
inst
i-tu
ţie d
e pl
asa-
men
t tem
pora
r sa
u pe
rman
ent,
pres
tato
are
de
serv
icii
soci
o-m
edic
ale,
pen
-tru
per
soan
e în
et
ate
şi c
u
Per
soan
e în
eta
te ş
i per
soan
e cu
diz
abi-
lităţ
i de
la v
ârst
a de
18
ani,
prep
onde
rent
lip
site
de
susţ
inăt
ori l
egal
i, ca
re d
ator
ită
stăr
ii să
nătă
ţii a
u o
capa
cita
te s
căzu
tă d
e au
tode
serv
ire ş
i nec
esită
îngr
ijire
spe
-ci
aliz
ată
sau
ajut
or d
in p
arte
a un
ei te
rţe
pers
oane
şi s
e afl
ă în
impo
sibi
litat
ea
desf
ăşur
ării,
cu
forţe
pro
prii,
a u
nei v
ieţi
dem
ne, a
ctiv
e şi
par
ticip
ativ
e.
a) c
azar
e;b)
alim
enta
ţie;
c) în
griji
re;
d) a
sigu
rare
cu
îmbr
ăcă-
min
te ş
i înc
ălţă
min
te;
e) te
rapi
e oc
upaţ
iona
lă;
f) ac
tivită
ţi cu
ltura
le;
g) a
ctiv
ităţi
de d
ezvo
ltare
a
depr
inde
rilor
de
viaţ
ă;
- asi
sten
t soc
ial
- luc
răto
r med
ical
- jur
ist
- infi
rmie
ră- b
ucăt
ar- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
55
Ghid de standarde în servicii sociale
cu d
izab
ilită
ţi nr
. 150
0 di
n 31
.12.
2004
.
diza
bilit
ăţi fi
-zi
ce, c
are
asi-
gură
pro
tecţ
ie
soci
ală,
măs
uri
de re
cupe
rare
, m
enţin
ere
a ca
paci
tăţil
or ş
i (r
e)in
tegr
are
soci
ală.
h) a
ctiv
ităţi
de re
cupe
rare
;i)
kine
tote
rapi
e;j)
asis
tenţ
ă m
edic
ală.
23.
Cad
rul n
orm
ativ
se
află
în p
roce
s de
ela
bora
re.
Ser
vici
ul d
e ră
gaz
repr
ezin
-tă
un
serv
iciu
so
cial
car
e ar
e dr
ept s
cop
şi a
cord
area
su
portu
lui
mem
brilo
r fam
i-lie
i cop
iilor
cu
diza
bilit
ăţi p
rin
plas
amen
tul
tem
pora
r per
i-od
ic d
e sc
urtă
du
rată
a c
opi-
ilor.
Cop
ii cu
diz
abili
tăţi
neur
o-m
otor
e cu
af
ecţiu
ni a
cute
şi/s
au c
roni
ce c
u un
niv
el
core
spun
zăto
r de
depe
nden
ţă, c
u ur
mă-
toar
ele
afec
ţiuni
:- p
aral
izie
cer
ebra
lă in
fant
ilă;
- sin
drom
aut
ist;
- mic
ro s
au m
acro
cefa
lie;
- mal
adii
ered
itare
;- e
ncef
alop
atie
rezi
dual
ă;- s
indr
om D
own;
- înt
ârzi
ere
în d
ezvo
ltare
a ps
ihom
otor
ie;
- înt
ârzi
eri m
inta
le;
- mal
form
aţii
cere
bral
e co
ngen
itale
sau
do
bând
ite.
Păr
inţii
/îngr
ijito
rii ş
i mem
brii
fam
iliei
cop
ii-lo
r cu
diza
bilit
ăţi.
a) g
ăzdu
ire, î
ntre
ţiner
e,
alim
enta
re;
b) s
ervi
cii p
entru
dez
vol-
tare
a ab
ilită
ţilor
cog
nitiv
e,
de c
omun
icar
e şi
com
por-
tam
ent;
c) s
ervi
cii d
e re
cupe
rare
/re
abili
tare
;d)
sup
ort p
entru
incl
uziu
ne
educ
aţio
nală
;e)
con
silie
rea
mem
brilo
r fa
mili
ei/ a
îngr
ijito
rilor
.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- p
edag
og- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
56
Victor MOCANU24
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
413
din
14.0
6.20
12
pent
ru a
prob
a-re
a R
egul
amen
-tu
lui-c
adru
pri-
vind
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Ser
vici
ului
soc
ial
„Res
piro
” şi a
S
tand
arde
lor
min
ime
de c
ali-
tate
.
serv
iciu
spe
-ci
aliz
at, c
are
ofer
ă as
iste
nţă
soci
ală,
sup
ort,
îngr
ijire
şi s
u-pr
aveg
here
24
de o
re p
erso
a-ne
lor c
u di
za-
bilit
ăţi s
ever
e,
în c
adru
l uno
r ce
ntre
spe
cia-
lizat
e sa
u al
tor
tipur
i de
serv
icii
soci
ale,
pen
tru
ca fa
mili
ile,
rude
le s
au a
lte
pers
oane
car
e le
îngr
ijesc
să
poat
ă be
nefic
ia
de u
n re
paus
de
max
imum
30
de
zile
pe
an;
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi se
vere
, sel
ec-
tate
în c
onfo
rmita
te c
u cr
iterii
le d
e ad
mi-
tere
a b
enefi
ciar
ilor î
n ca
drul
Ser
vici
ului
de
căt
re e
chip
a m
ultid
isci
plin
ară
de s
pe-
cial
işti
de c
omun
cu
stru
ctur
ile te
ritor
iale
de
asi
sten
ţă s
ocia
lă, r
egle
men
tate
în
anex
a la
Reg
ulam
entu
l de
orga
niza
re ş
i fu
ncţio
nare
a s
ervi
ciul
ui.
a) c
azar
e;b)
îngr
ijire
;c)
igie
nă;
d) h
rană
;e)
îmbr
ăcăm
inte
;f)
serv
icii
med
ical
e;g)
info
rmar
e;
h) a
lte s
ervi
cii î
n ve
dere
a as
imilă
rii c
unoş
tinţe
lor ş
i a
depr
inde
rilor
nec
esar
e in
tegr
ării
soci
ale.
- man
ager
ul d
e ca
z cu
func
ţie d
e co
ordo
nato
r al
serv
iciu
lui
- psi
hope
dago
g so
cial
- a
sist
ent m
edic
al
- infi
rmie
r- d
upă
caz,
cu
impl
icar
ea a
sis-
tent
ului
soc
ial
com
unita
r şi a
ltui
pers
onal
spe
ci-
aliz
at d
in c
omu-
nita
te
25.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 72
2 di
n 22
sep
tem
-br
ie 2
011
pent
ru
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-
cadr
u pr
ivin
d or
gani
zare
a şi
fu
ncţio
nare
a
Ser
vici
u sp
eci-
aliz
at, d
estin
at
pers
oane
lor
cu d
izab
ilită
ţi,
care
ofe
ră a
sis-
tenţ
ă so
cial
ă şi
su
port
la d
omi-
ciliu
l ben
efici
a-ril
or, î
n ba
za
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi, s
elec
tate
în
conf
orm
itate
cu
crite
riile
de
adm
itere
a
bene
ficia
rilor
la s
ervi
cii p
rest
ate
în c
adru
l S
ervi
ciul
ui, r
egle
men
tate
în a
nexă
la
Reg
ulam
entu
l de
orga
niza
re ş
i fun
cţio
na-
re a
ser
vici
ului
, şi p
erso
ane
impl
icat
e în
pr
oces
ul d
e in
cluz
iune
a a
cest
ora.
a) c
onsi
liere
;b)
recu
pera
re;
c) re
abili
tare
med
ical
ă şi
ps
ihos
ocia
lă, î
n ve
dere
a cr
eşte
rii g
radu
lui d
e au
to-
nom
ie p
erso
nală
, de
pre-
veni
re a
inst
ituţio
naliz
ării
şi in
cluz
iune
soc
ială
.
- man
ager
ul d
e ca
z cu
func
ţie d
e co
ordo
nato
r al
serv
iciu
lui
- psi
holo
g - k
inet
oter
apeu
t
57
Ghid de standarde în servicii sociale
Ser
vici
ului
soc
ial
„Ech
ipă
mob
ilă”
şi a
sta
ndar
delo
r m
inim
e de
cal
i-ta
te.
nevo
ilor i
dent
i-fic
ate
ale
aces
-to
ra, p
recu
m
şi c
onsi
liere
şi
supo
rt pe
rsoa
-ne
lor i
mpl
icat
e în
pro
cesu
l de
incl
uziu
ne a
ac
esto
ra.
- dup
ă ca
z, a
lt pe
rson
al n
eces
ar
în p
rest
area
ser
-vi
ciilo
r
26.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 75
di
n 03
.02.
2014
pe
ntru
apr
oba-
rea
Reg
ulam
en-
tulu
i-cad
ru p
ri-vi
nd o
rgan
izar
ea
şi fu
ncţio
nare
a S
ervi
ciul
ui s
o-ci
al „P
lasa
men
t fa
mili
al p
entru
ad
ulţi”
şi a
Sta
n-da
rdel
or m
inim
e de
cal
itate
.
Ser
vici
u sp
ecia
-liz
at c
are
ofer
ă be
nefic
iaru
lui
îngr
ijire
fam
ili-
ală
subs
titut
ivă
în fa
mili
a as
is-
tent
ului
fam
ilial
. As
igur
area
pl
asam
entu
lui
adul
tulu
i cu
diza
bilită
ţi în
tr-o
fam
ilie s
ubst
itu-
tivă
care
asi
gură
la
dom
iciliu
l său
în
grijir
ea p
erso
-na
lă, d
ezvo
lta-
rea
abilit
ăţilo
r de
auto
serv
ire ş
i a
depr
inde
rilor
de
viaţ
ă, c
u sc
opul
in
tegr
ării a
cest
u-ia
în c
omun
itate
.
pers
oane
le c
u di
zabi
lităţ
i cu
vârs
ta d
e pe
ste
18 a
ni, p
recu
m ş
i per
soan
ele
ce
au a
tins
vârs
ta d
e pe
nsio
nare
şi c
are
se
află,
tem
pora
r sau
per
man
ent,
în im
po-
sibi
litat
ea d
e a
locu
i cu
fam
ilia
biol
ogic
ă sa
u ex
tinsă
ori
de s
ine
stăt
ător
, din
cau
za
nevo
ilor d
e în
griji
re ş
i sup
ort s
peci
al.
Faci
litar
ea p
roce
sulu
i de
dezv
olta
re a
pot
enţia
lulu
i de
aut
oser
vire
, a a
uton
o-m
iei ş
i int
egră
rii s
ocia
le a
ad
ultu
lui c
u di
zabi
lităţ
i.
- asi
sten
tul f
amili
-al
spe
cial
izat
58
Victor MOCANU27
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
314
din
23.0
5.20
12
pent
ru a
prob
a-re
a R
egul
amen
-tu
lui-c
adru
pri-
vind
org
aniz
area
şi
func
ţiona
rea
Ser
vici
ului
so-
cial
„Asi
sten
ţă
pers
onal
ă” ş
i a
Sta
ndar
delo
r m
inim
e de
cal
i-ta
te.
Ser
vici
u sp
eci-
aliz
at p
rin a
cor-
dare
a se
rvic
iilor
in
divi
dual
izat
e de
asi
sten
tă
nece
sare
mo-
bilit
ăţii
şi s
ati-
sfac
erii
nece
si-
tăţil
or c
opilu
lui
sau
adul
tulu
i cu
diz
abili
tăţi
seve
re, c
are
nece
sită
sup
ort
în p
roce
sul
de in
tegr
are
în s
ocie
tate
(în
dom
eniil
e:
prot
ecţie
so-
cial
ă, m
uncă
, as
iste
nţă
me-
dica
lă, i
nstru
c-tiv
-edu
cativ
, in
form
aţio
nal,
acce
sibi
litat
e la
in
frast
ruct
ură,
ş.
a.).
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi se
vere
, inc
lusi
v co
pii c
u di
zabi
lităţ
i sev
ere,
car
e ne
cesi
tă
îngr
ijire
, sup
rave
gher
e pe
rman
entă
din
pa
rtea
alte
i per
soan
e în
pro
cesu
l de
inte
-gr
are
în s
ocie
tate
(în
dom
eniil
e: p
rote
cţie
so
cial
ă, m
uncă
, asi
sten
ţă m
edic
ală,
in
stru
ctiv
-edu
cativ
, inf
orm
aţio
nal,
acce
si-
bilit
ate
la in
frast
ruct
ură,
etc
.) şi
car
e în
de-
plin
esc
cond
iţiile
de
elig
ibili
tate
sta
bilit
e
a) s
ervi
cii d
e în
griji
re p
er-
sona
lă –
igie
nă p
erso
nală
, al
imen
taţie
, îm
brăc
are
şi
dezb
răca
re e
tc.;
b) m
obili
tate
- de
plas
are
în c
adru
l loc
uinţ
ei, r
idic
are
şi a
şeza
re, t
rans
fer,
man
i-pu
lare
a sc
aunu
lui r
ulan
t;c)
sar
cini
men
ajer
e de
ba
ză –
sup
ort p
entru
pr
epar
area
hra
nei,
cură
-ţe
nie,
spă
latu
l hai
nelo
r, pr
ocur
area
alim
ente
lor ş
i pr
odus
elor
, ach
itare
a fa
c-tu
rilor
etc
.;d)
par
ticip
are
la v
iaţa
soc
i-al
ă –
supo
rt pe
ntru
dep
la-
sare
în e
xter
ior ş
i com
u-ni
care
cu
ceila
lţi, p
entru
a
avea
acc
es la
ser
vici
ile
com
unita
re, r
ecre
ere,
vi
aţa
cultu
rală
şi a
soci
a-tiv
ă, e
duca
ţie ş
i act
ivita
te
de m
uncă
;e)
sup
rave
gher
e şi
în-
drum
are
– aj
utor
pen
tru
a se
orie
nta
în ti
mp
şi
spaţ
iu, a
-şi a
sigu
ra p
ropr
ia
secu
ritat
e, a
-şi d
irija
com
-po
rtam
entu
l în
rela
ţiile
cu
ceila
lţi.
- asi
sten
t per
so-
nal
59
Ghid de standarde în servicii sociale
28.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 78
0 di
n 25
.09.
2014
cu
priv
ire la
ap
roba
rea
Sta
n-da
rdel
or m
inim
e de
cal
itate
pri-
vind
Ser
vici
ul
soci
al d
e sp
rijin
pe
ntru
fam
iliile
cu
cop
ii.
Ser
vici
ul d
e sp
rijin
fam
ilial
re
prez
intă
un
serv
iciu
de
asis
tenţ
ă so
ci-
ală,
men
it să
ac
orde
sup
ort
com
plex
fam
i-lii
lor ş
i cop
iilor
în
pro
cesu
l de
prev
enire
a
sepa
rării
cop
i-ilo
r de
med
iul
fam
ilial
şi/s
au
(re)
inte
grăr
ii co
piilo
r în
me-
diul
fam
ilial
.
a) C
opiii
din
fam
ilii d
efav
oriz
ate
care
din
ca
uza
unor
fact
ori d
e na
tură
: eco
nom
ică,
so
cial
ă, m
edic
ală,
com
porta
men
tală
etc
. se
află
în ri
sc d
e se
para
re d
e m
ediu
l fa
mili
al ş
i exc
luzi
une
soci
ală;
b) c
opiii
sep
araţ
i de
med
iul f
amili
al, p
la-
saţi
sau
cu ri
sc d
e a
fi pl
asaţ
i în
inst
ituţii
re
zide
nţia
le d
e tip
cla
sic;
c) m
embr
ii fa
mili
ei b
iolo
gice
/ext
inse
sa
u în
griji
torii
ace
stor
a (tu
tori/
cura
tori,
as
iste
nţi p
aren
tali
prof
esio
nişt
i, pă
rinţi-
educ
ator
i).
a) in
form
are;
b) c
onsi
liere
indi
vidu
ală
sau
în c
adru
l gru
puril
or d
e gr
up;
c) s
upor
t edu
caţio
nal p
en-
tru p
reve
nire
a ab
ando
nu-
lui ş
cola
r;d)
refe
rire
către
ser
vici
i de
orie
ntar
e pr
ofes
iona
lă ş
i în
cadr
are
în c
âmpu
l mun
-ci
i, de
dez
volta
re a
abi
li-tă
ţilor
par
enta
le ş
i ter
apie
fa
mili
ală;
e) s
priji
n fin
anci
ar s
au
supo
rt m
ater
ial.
- asi
sten
t soc
ial
com
unita
r- a
sist
ent s
ocia
l su
perv
izor
- psi
holo
g/ p
siho
-pe
dago
g
29.
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. nr
. 71
1 di
n 9
augu
st
2010
pen
tru
apro
bare
a R
e-gu
lam
entu
lui-
cadr
u pr
ivin
d or
gani
zare
a şi
fu
ncţio
nare
a S
ervi
ciul
ui s
ocia
l „L
ocui
nţă
prot
e-ja
tă” ş
i a S
tan-
dard
elor
min
ime
de c
alita
te.
Ser
vici
u sp
eci-
aliz
at.
Asi
gura
rea
dezv
oltă
rii
depr
inde
rilor
ne
cesa
re u
nei
vieţ
i aut
onom
e,
pent
ru in
tegr
a-re
a so
cial
ă şi
pr
ofes
iona
lă
în c
omun
itate
a
pers
oane
lor
cu d
izab
ilită
ţi m
inta
le.
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi m
inta
le c
are,
în
urm
a un
ei tu
lbur
ări p
sihi
ce (b
oli m
inta
le
sau
defic
ienţ
e m
inta
le),
conş
tient
izea
ză
şi îş
i diri
jeaz
ă ac
ţiuni
le, n
u su
nt d
ecla
rate
de
căt
re in
stan
ţa d
e ju
deca
tă c
a in
ca-
pabi
le, a
u îm
plin
it vâ
rsta
de
18 a
ni, n
u di
spun
de
locu
inţă
sau
nec
esită
îmbu
nă-
tăţir
ea c
ondi
ţiilo
r de
trai ş
i car
e, c
u su
port
perio
dic,
poa
te d
uce
o vi
aţă
inde
pend
en-
tă în
com
unita
te.
a) in
form
are;
b) c
onsi
liere
;c)
med
iere
şi r
epre
zen-
tare
;d)
com
unic
are;
e)
alte
ser
vici
i nec
esar
e pe
ntru
a c
rea
opor
tuni
tăţi
de a
trăi
inde
pend
ent.
- asi
sten
tul s
ocia
l co
mun
itar
- luc
răto
rul s
ocia
l
60
Victor MOCANU30
.C
odul
fam
iliei
nr
. 131
6 di
n 26
.10.
2001
Cod
ul c
ivil
nr. 1
107
din
06.0
6.20
02.
Tute
la ş
i cur
a-te
la re
prez
intă
o
form
ă de
pro
-te
cţie
, car
e se
in
stitu
ie a
supr
a co
piilo
r răm
aşi
fără
ocr
otire
pă
rinte
ască
în
scop
ul e
duca
-ţie
i şi i
nstru
irii
aces
tora
, pre
-cu
m ş
i al a
pă-
rării
dre
ptur
ilor
şi in
tere
selo
r lor
le
gitim
e.
Cop
ii ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
ască
.a)
îngr
ijire
a şi
cre
şter
ea
copi
lulu
i în
cond
iţiile
unu
i m
ediu
fam
ilial
sub
stitu
tiv;
b) re
prez
enta
rea
lega
lă a
dr
eptu
rilor
şi i
nter
esel
or
copi
ilor;
c) a
dmin
istra
rea
bunu
rilor
m
obile
şi i
mob
ile a
le c
o-pi
lulu
i.
- tut
orel
e/cu
ra-
toru
l
31.
Cad
rul n
orm
ativ
se
află
în p
roce
s de
ela
bora
re.
Cen
trul d
e as
is-
tenţ
ă ps
iho-
so-
cial
ă a
copi
ilor
vict
ime
a vi
o-le
nţei
, abu
zulu
i şi
exp
loat
ării
pres
teaz
ă se
r-vi
cii c
ompl
exe
copi
ilor î
n sc
o-pu
l pre
veni
rii ş
i de
păşi
rii tr
au-
mel
or o
bţin
ute
în re
zulta
tul
supo
rtării
acţ
iu-
nilo
r de
viol
en-
ţă, a
buzu
lui ş
i ex
ploa
tării
.
Cop
ii vi
ctim
e a
viol
enţe
i, ab
uzul
ui ş
i ex-
ploa
tării
;C
opii
care
au
săvâ
rşit
acte
de
viol
enţă
, ab
uz ş
i exp
loat
are;
Mem
brii
fam
iliei
.
a) te
rapi
e şi
con
silie
re;
b) p
siho
logi
că;
c) in
form
area
;d)
sup
ort p
entru
incl
uziu
ne
educ
aţio
nală
;e)
asi
sten
ţă p
entru
(r
e) in
tegr
are
fam
ilial
ă şi
so
cial
ă;f)
asis
tenţ
a ju
ridic
ă.
- psi
holo
g/ps
ihop
edag
og- a
sist
ent s
ocia
l- j
uris
t- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
61
Ghid de standarde în servicii sociale
32.
Cad
rul n
orm
ativ
es
te în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Cen
trul d
e (r
e)in
tegr
are
soci
-al
a a
tiner
ilor
repr
ezin
tă o
in
stitu
ţie p
ubli-
ca s
au p
rivat
a ca
re o
feră
se
rvic
ii so
cial
e sp
ecia
lizat
e în
ve
dere
a (r
e)in
tegr
ării
soci
-al
e a
tiner
ilor
in s
ituaţ
ie d
e di
ficul
tate
.
Cop
ii or
fani
sau
cop
ii ra
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
asca
,Ti
nerii
abs
olve
nţi a
i ins
tituţ
iilor
de
tip
rezi
denţ
ial,
Tine
rii în
con
flict
cu
lege
a,Ti
nerii
ex-
deţin
uţi,
Tine
rii d
in fa
mili
i soc
ial-v
ulne
rabi
le.
a) s
ervi
cii p
entru
dez
vol-
tare
a ab
ilită
ţilor
cog
nitiv
e,
de c
omun
icar
e şi
com
por-
tam
ent;
b) o
rient
are
prof
esio
nală
;c)
con
silie
re p
siho
logi
ca;
d) c
onsi
liere
a m
embr
ilor
fam
iliei
; e)
asi
sten
ta ju
ridic
a;f)
alim
enta
re.
- asi
sten
t soc
ial,
- psi
holo
g,- p
edag
og,
- jur
ist,
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv;
- per
sona
l aux
i-lia
r.
33.
Cad
rul n
orm
ativ
es
te în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Locu
inţa
soc
ia-
lă a
sist
ată
este
un
ser
vici
u ca
re
ofer
ă se
rvic
ii de
găz
duire
te
mpo
rară
a
tiner
ilor î
n ca
drul
căr
uia
sunt
ace
stea
îşi
form
ează
de-
prin
deri
de tr
ai
inde
pend
ent ş
i au
to-d
eser
vire
.
Cop
ii or
fani
sau
cop
ii ră
maş
i făr
ă oc
rotir
e pă
rinte
asca
,Ti
nerii
abs
olve
nţi a
i ins
tituţ
iilor
de
tip
rezi
denţ
ial,
Tine
rii în
con
flict
cu
lege
a,Ti
nerii
ex-
deţin
uţi,
Tine
rii d
in fa
mili
i soc
ial-v
ulne
rabi
le.
a) g
ăzdu
ire;
b) a
sigu
rare
a cu
pro
duse
al
imen
tare
;c)
asi
sten
ţă în
dez
volta
rea
depr
inde
rilor
de
viaţ
ă;d)
mon
itoriz
are.
- asi
sten
t soc
ial
62
Victor MOCANU34
.H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
1010
di
n 26
.08.
2016
pe
ntru
apr
oba-
rea
Reg
ulam
en-
tulu
i-cad
ru p
ri-vi
nd o
rgan
izar
ea
şi fu
ncţio
nare
a C
entru
lui s
ocia
l re
gion
al p
entru
as
iste
nţa
per-
soan
elor
infe
cta-
te H
IV/S
IDA
şi a
m
embr
ilor f
ami-
liilo
r ace
stor
a şi
a
stan
dard
elor
m
inim
e de
cal
i-ta
te.
Cen
trul s
ocia
l re
gion
al p
entru
as
iste
nţa
per-
soan
elor
infe
c-ta
te H
IV/S
IDA
şi a
mem
brilo
r fa
mili
ilor a
ces-
tora
rep
rezi
ntă
o in
stitu
ţie d
e pr
ofil s
ocia
l ca
re p
rest
ează
se
rvic
ii in
tegr
a-te
de
asis
tenţ
ă sp
ecia
lizat
ă pe
rsoa
nelo
r ca
re tr
ăies
c cu
H
IV ş
i fam
iliilo
r ac
esto
ra la
ni
vel r
egio
nal.
Per
soan
ele
infe
ctat
e şi
afe
ctat
e de
HIV
/S
IDA
, P
erso
ane
cu H
IV/T
B,
Per
soan
e H
IV u
tiliz
atoa
re d
e dr
ogur
i in
ject
abile
.
a) a
sist
enţă
psi
hoso
cial
ă şi
de
ader
are
la tr
atam
en-
tul A
RV;
b) c
onsi
liere
de
la e
gal l
a eg
al;
c) c
onsi
liere
; d)
ser
vici
i jur
idic
e, in
clus
iv
grup
uri d
e au
to-a
juto
r şi
cons
ulta
ţii d
e re
ferir
e pe
n-tru
obţ
iner
ea u
nei p
rofe
sii,
unui
loc
de m
uncă
, cur
suri
de in
stru
ire, s
emin
are,
tre-
ning
uri p
entru
per
soan
ele
HIV
poz
itive
; e)
ser
vici
ul d
e în
griji
re s
o-ci
ală
la d
omic
iliu
(îngr
ijiri
ofer
ite p
rin p
lanu
ri in
divi
-du
ale
de s
ervi
cii s
ocia
le);
f) co
nsili
ere
şi re
ferir
e în
si
tuaţ
ie d
e cr
iză
la a
lte
serv
icii
soci
ale;
g)
pla
sam
ent t
empo
rar
pent
ru P
TH în
situ
aţie
ex
cepţ
iona
le.
- luc
răto
r med
ical
(m
edic
i con
sul-
tanţ
i inf
ecţio
nist
, te
rape
ut, v
ene-
rolo
g, g
inec
olog
, as
iste
ntul
med
i-ca
l) - p
erso
nal e
du-
cativ
(ped
agog
i, co
nsili
er d
e la
eg
al la
ega
l, an
imat
ori p
entru
ac
tivită
ţi cu
cop
ii)- a
sist
ent s
ocia
l/lu
crăt
or s
ocia
l- p
siho
log;
- jur
ist
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv
- per
sona
l aux
iliar
63
Ghid de standarde în servicii sociale
TIPU
L SE
RVI
CIIL
OR
SO
CIA
LE: S
ERVI
CII
SOC
IALE
DE
SPEC
IALI
ZAR
E ÎN
ALT
Ă
35.
Inte
rna-
tul p
si-
ho-n
eu-
rolo
gic
pent
ru
per-
soan
e ad
ulte
cu
diz
a-bi
lităţ
i m
inta
le
Reg
ulam
ent
- cad
ru d
e fu
nc-
ţiona
re a
Inte
r-na
tulu
i psi
ho-n
e-ur
olog
ic p
entru
pe
rsoa
ne a
dulte
cu
diz
abili
tăţi
min
tale
din
sub
-or
dine
a M
inis
te-
rulu
i Pro
tecţ
iei
Soc
iale
, Fam
i-lie
i şi C
opilu
lui,
apro
bat p
rin
Ord
inul
Min
is-
trulu
i Pro
tecţ
iei
Soc
iale
, Fam
iliei
şi
Cop
ilulu
i (ac
-tu
alm
ente
Mi-
nist
erul
Mun
cii,
Pro
tecţ
iei S
ocia
-le
şi F
amili
ei) n
r. 44
din
09
iuni
e 20
08.
Inte
rnat
ul p
si-
ho-n
euro
logi
c es
te in
stitu
ţie
de p
lasa
men
t te
mpo
rar s
au
perm
anen
t, pr
esta
toar
e de
se
rvic
ii so
cio-
med
ical
e, p
en-
tru p
erso
ane
adul
te c
u di
za-
bilit
ăţi m
inta
le.
care
asi
gură
be
nefic
iaril
or
săi c
onfo
rm
nece
sită
ţilor
şi
parti
cula
rităţ
ilor
indi
vidu
ale
de
dezv
olta
re,
măs
uri d
e as
iste
nţă
so-
cial
ă, m
ăsur
i de
dez
volta
re
şi re
cupe
rare
, m
enţin
ere
a ca
paci
tăţil
or ş
i (r
e)in
tegr
are
soci
ală.
Per
soan
e cu
diz
abili
tăţi
min
tale
de
la
vârs
ta d
e 18
ani
, pre
pond
eren
t lip
site
de
susţ
inăt
ori l
egal
i, ca
re d
ator
ită s
tării
să-
nătă
ţii a
u o
capa
cita
te s
căzu
tă d
e au
to-
dese
rvire
şi n
eces
ită în
griji
re s
peci
aliz
ată
sau
ajut
or d
in p
arte
a un
ei te
rţe p
erso
ane
şi s
e afl
ă în
impo
sibi
litat
ea d
esfă
şură
rii,
cu fo
rţe p
ropr
ii, a
une
i vie
ţi de
mne
, act
ive
şi p
artic
ipat
ive.
a) c
azar
e;b)
alim
enta
ţie;
c) în
griji
re;
d) a
sigu
rare
cu
îmbr
ăcă-
min
te ş
i înc
ălţă
min
te;
e) te
rapi
e oc
upaţ
iona
lă;
f) ac
tivită
ţi cu
ltura
le;
g) a
ctiv
ităţi
de d
ezvo
ltare
a
depr
inde
rilor
de
viaţ
ă;h)
act
ivită
ţi de
recu
pera
re;
i) ki
neto
tera
pie;
j) as
iste
nţă
med
ical
ă.
- asi
sten
t soc
ial
- luc
răto
r med
ical
(in
clus
iv a
sist
ent
med
ical
şi i
nfir-
mie
ră)
- jur
ist
- buc
ătar
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
64
Victor MOCANU36
.C
asa-
inte
rnat
pe
ntru
co
pii
cu d
e-fic
ienţ
e m
inta
le
Reg
ulam
en-
tul –
cad
ru d
e fu
ncţio
nare
a
Cas
ei –
inte
rnat
pe
ntru
cop
ii cu
de
ficie
nţe
min
ta-
le, a
prob
at p
rin
ordi
nul m
inis
-tru
lui p
rote
cţie
i so
cial
e, fa
mili
ei
şi c
opilu
lui,
nr.
45 d
in 1
3 iu
nie
2008
.
Cas
a-in
tern
at
pent
ru c
opii
cu
defic
ienţ
e m
in-
tale
repr
ezin
tă o
in
stitu
ţie p
ublic
ă de
asi
sten
ţă
soci
ală
care
pr
este
ază
ser-
vici
i în
regi
m
de p
lasa
men
t co
piilo
r cu
diza
-bi
lităţ
i min
tale
în
scop
ul re
cupe
-ră
rii, r
eabi
lităr
ii şi
(re)
inte
grăr
ii so
cial
e şi
fam
ili-al
e a
aces
tora
.
Cop
ii cu
diz
abili
tăţi
min
tale
cu
vârs
ta d
e la
4 p
ână
la 1
8 an
i.a)
găz
duire
, înt
reţin
ere,
al
imen
tare
;b)
ser
vici
i pen
tru d
ezvo
l-ta
rea
abili
tăţil
or c
ogni
tive,
de
com
unic
are
şi c
ompo
r-ta
men
t; c)
ser
vici
i de
recu
pera
re/
reab
ilita
re;
d) s
upor
t pen
tru in
cluz
iune
ed
ucaţ
iona
lă;
e) c
onsi
liere
a m
embr
ilor
fam
iliei
/ a în
griji
toril
or;
f) ac
tivită
ţi de
pet
rece
re a
tim
pulu
i lib
er.
- asi
sten
t soc
ial
- edu
cato
r- l
ucră
tor m
edic
al
(con
form
nec
e-si
tăţil
or c
opiil
or
bene
ficia
ri)- b
ucăt
ar- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
37.
Cen
tru
pent
ru
asis
-te
nţa
şi
prot
ec-
ţia v
icti-
mel
or ş
i po
ten-
ţiale
lor
vict
ime
ale
tra-
ficul
ui
de fi
inţe
um
ane
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 89
8 di
n 30
.12.
2015
pe
ntru
apr
obar
ea
Reg
ulam
entu
lui-
cadr
u cu
priv
ire
la o
rgan
izar
ea
şi fu
ncţio
nare
a Se
rvic
iulu
i de
asis
tenţ
ă şi
pro
-te
cţie
a v
ictim
elor
tra
ficul
ui d
e fii
nţe
uman
e şi
a s
tan-
dard
elor
min
ime
de c
alita
te.
Sco
pul S
ervi
-ci
ului
est
e de
a
ofer
i asi
sten
ţă
şi p
rote
cţie
vi
ctim
elor
tra
ficul
ui d
e fii
nţe
uman
e,
soci
aliz
are
şi
rein
tegr
area
ac
esto
ra în
fa
mili
e şi
în
com
unita
te în
co
ntex
tul r
es-
pect
ării
drep
tu-
rilor
om
ului
.
Per
soan
ele
vict
ime
ale
trafic
ului
de
fiinţ
e um
ane
şi p
oten
ţiale
le v
ictim
e al
e tra
ficu-
lui d
e fii
nţe
uman
e (fe
mei
, băr
baţi,
cop
ii (fe
te/b
ăieţ
i), p
ărin
ţi/co
pii)
cetă
ţeni
ai R
e-pu
blic
ii M
oldo
va, p
recu
m ş
i per
soan
ele
care
nu
deţin
cet
ăţen
ia R
epub
licii
Mol
do-
va s
au c
are
sunt
apa
trizi
.
a) c
azar
e te
mpo
rară
se-
curiz
ată;
b) a
limen
tare
;c)
asi
sten
ţă m
edic
ală
de
urge
nţă;
d) c
onsi
liere
psi
hoso
cial
ă şi
jurid
ică;
e) a
sigu
rare
a ne
cesi
tăţil
or
mat
eria
le d
e ba
ză (o
biec
te
de ig
ienă
per
sona
lă, î
m-
brăc
ămin
te, î
ncăl
ţăm
inte
);f)
asis
tenţ
ă la
(re)
inte
gra-
re.
- psi
holo
g- a
sist
ent s
ocia
l- j
uris
t- a
sist
ent m
edic
al- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
65
Ghid de standarde în servicii sociale
Cen
trul e
ste
o in
stitu
ţie s
peci
a-liz
ată
în o
ferir
ea
de s
ervi
ciilo
r de
caza
re, i
gien
ă pe
rson
ală,
hra
-nă
, asi
sten
ţă
jurid
ică,
soc
ială
, ps
ihol
ogic
ă şi
m
edic
ală
de
urge
nţă,
paz
ă şi
pr
otec
ţie, p
re-
cum
şi a
sist
enţă
re
-inte
grar
ea
bene
ficia
rilor
. 38
.C
entru
re
gion
al
de re
a-bi
litar
e pr
ofes
i-on
ală
a pe
rsoa
-ne
lor c
u di
zabi
li-tă
ţi
Cad
rul n
orm
ativ
es
te în
pro
ces
de e
labo
rare
.
Asi
gura
rea
unui
com
plex
de
măs
uri m
e-di
cale
, pro
fesi
-on
ale,
soc
iale
şi
ped
agog
ice
orie
ntat
e sp
re
rest
abili
rea,
re
cupe
rare
a sa
u co
mpe
n-sa
rea
func
ţiilo
r de
regl
ate
ale
orga
nism
ului
şi
cap
acită
ţile
de m
uncă
ale
pe
rsoa
nei c
u di
zabi
lităţ
i.
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi ca
re d
in c
auza
st
ării
sănă
tăţii
în in
tera
cţiu
ne c
u di
vers
e ob
stac
ole,
nu-
şi p
oate
des
făşu
ra a
ctiv
i-ta
tea
de m
uncă
con
form
cal
ifică
rii.
a) in
form
are;
b) co
nsili
ere;
c) re
abili
tare
med
ical
ă;d)
orie
ntar
e şi
pre
gătir
e pr
ofes
iona
lă;
e) a
rtter
apie
; f)
tera
pie
com
porta
men
-ta
lă;
g) te
rapi
e co
gniti
vă;
h) te
rapi
e oc
upaţ
iona
lă;
j) ki
neto
tera
pie;
k)
mel
oter
apie
;l)
activ
ităţi
de g
rup;
m) l
udot
erap
ie;
etc.
- asi
sten
t soc
ial
- psi
holo
g- l
ucră
tor m
edic
al- t
erap
eut o
cupa
-ţio
nal
- kin
etot
erap
eut
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
66
Victor MOCANU39
.C
entru
R
epu-
blic
an
Exp
eri-
men
tal
Pro
te-
zare
, O
rtope
-di
e şi
R
eabi
li-ta
re
Hot
ărîre
a G
u-ve
rnul
ui n
r. 87
di
n 31
.01.
2002
; H
otăr
îrea
Gu-
vern
ului
nr.
567
din
26.0
7.20
11;
Sta
tutu
l CR
E-
PO
R-lu
i apr
obat
în
anu
l 200
8 de
M
inis
teru
l Pro
-te
cţie
i Soc
iale
, Fa
mili
ei ş
i Cop
i-lu
lui.
Asi
gura
rea
cetă
ţeni
lor c
u m
ijloa
ce a
jută
-to
are
tehn
ice,
pr
ecum
şi a
cor-
dare
a se
rvic
iilor
de
con
sulta
re,
trata
men
t şi
reab
ilita
re a
pe
rsoa
nelo
r cu
diz
abili
tăţi
şi v
eter
anilo
r de
răzb
oi în
ve
dere
a m
enţi-
nerii
săn
ătăţ
ii şi
in
cluz
iuni
i lor
în
soci
etat
e.
Per
soan
ele
cu d
izab
ilită
ţi şi
par
ticip
anţii
la
răzb
oi, p
recu
m ş
i bol
navi
i cu
afec
ţiuni
şi
mal
adii
ale
apar
atul
ui lo
com
otor
.
a) c
onsu
ltare
;b)
trat
amen
t;c)
reab
ilita
re;
d) a
sigu
rare
cu
mijl
oace
aj
utăt
oare
tehn
ice.
- lu
crăt
or m
edic
al
- ing
iner
- per
sona
l adm
i-ni
stra
tiv- p
erso
nal a
uxili
ar
40.
Cen
tru
de re
cu-
pera
re/
reab
ili-
tare
a
pens
io-
naril
or
şi in
vali-
zilo
r
Reg
ulam
entu
l de
act
ivita
te a
l C
entru
lui d
e re
-cu
pera
re a
pen
-si
onar
ilor ş
i inv
a-liz
ilor „
Sper
anţa
” di
n or
. Vad
ul lu
i Vo
dă, a
prob
at
prin
ord
inul
Mi-
nist
rulu
i Mun
cii,
Prot
ecţie
i Soc
ia-
le ş
i Fam
iliei,
nr.
31 d
in 1
9 au
gust
19
99 ş
i Reg
ula-
men
tul
Cen
trul d
e re
abilit
are/
recu
pera
re
este
o in
stitu
ţie
med
ico-
soci
ală
spec
ializ
ată
care
asi
gură
be
nefic
iaril
or s
ăi
recu
pera
re în
de
pend
enţă
de
spec
ificu
l mal
a-di
ilor (
sist
emul
ui
card
iova
scul
ar
şi a
l apa
ratu
lui
loco
mot
or).
Per
soan
ele
în v
ârst
ă şi
cel
e cu
diz
abili
-tă
ţi, c
etăţ
eni a
i Rep
ublic
ii M
oldo
va, c
etă-
ţeni
stră
ini,
apat
rizi s
au re
fugi
aţi,
care
au
dom
icili
ul în
Rep
ublic
a M
oldo
va, a
u at
ins
vârs
ta d
e 18
ani
şi s
e afl
ă în
evi
denţ
a di
recţ
iilor
/ sec
ţiilo
r asi
sten
ţă s
ocia
lă ş
i pr
otec
ţie a
fam
iliei
.
a) a
limen
taţie
;b)
caz
are;
c) re
abili
tare
dup
ă in
farc
t m
ioca
rdic
;d)
reab
ilita
re d
upă
ictu
s ce
rebr
al;
e) fi
ziot
erap
ie;
f) di
agno
stic
func
ţiona
l;g)
radi
olog
ie ş
i im
agis
tică;
h) p
siho
tera
pie;
i) ki
neto
tera
pie;
j) ac
upun
ctur
ă;k)
reum
atol
ogie
;l)
imag
ie ş
i rad
iolo
gie;
m) m
asaj
sub
acva
tic;
- luc
răto
r med
ical
(in
clus
iv, -
spe-
cial
işti,
asi
sten
te
med
ical
e, -
infir
-m
iere
)- j
uris
t- i
ngin
er- b
ucăt
ar- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
67
Ghid de standarde în servicii sociale
de a
ctiv
itate
al C
en-
trulu
i de
reab
ilita
re
a pe
nsio
naril
or ş
i in
valiz
ilor „
Vict
oria
” U
crai
na, o
r. S
ergh
e-ev
ca, a
prob
at p
rin
ordi
nul M
inis
trulu
i P
rote
cţie
i Soc
iale
, Fa
mili
ei ş
i Cop
ilulu
i nr
. 209
R d
in 1
oc-
tom
brie
200
7.
n) s
omn
elec
tric;
o) fa
ngot
erap
ie (n
ămol
);p)
trat
amen
t cu
ozoc
herit
ă şi
par
afină
;q)
acu
punc
tură
;r)
cul
tură
fizi
că c
urat
ivă.
41.
Azi
lul
repu
-bl
ican
pe
ntru
pe
nsi-
onar
i şi
inva
lizi/
Cen
tru
repu
-bl
ican
de
rea-
bilit
are
a ve
te-
rani
lor
mun
cii
şi ră
z-bo
iulu
i
Reg
ulam
entu
l de
func
ţiona
re a
l Azi
lu-
lui r
epub
lican
pen
tru
inva
lizi ş
i pen
sion
ari
din
mun
. Chi
şi-
nău,
apr
obat
de
Min
istru
l Mun
cii ş
i pr
otec
ţiei S
ocia
le la
05
.01.
2004
şi R
e-gu
lam
entu
l de
func
-ţio
nare
al C
entru
lui
repu
blic
an d
e re
a-bi
litar
e a
vete
rani
lor
mun
cii ş
i răz
boiu
lui
din
s. C
ocie
ri, r.
D
ubăs
ari,
apro
bat
de M
inis
trul M
unci
i şi
pro
tecţ
iei S
ocia
le
la 0
5.01
.200
4.
Azi
lul/C
entru
l es
te in
stitu
ţie
de p
lasa
men
t te
mpo
rar s
au
perm
anen
t, pr
esta
toar
e de
se
rvic
ii so
cio-
med
ical
e, p
en-
tru p
erso
ane
în e
tate
şi c
u di
zabi
lităţ
i fi-
zice
, car
e as
i-gu
ră p
rote
cţie
so
cial
ă, m
ăsur
i de
recu
pera
re,
men
ţiner
e a
capa
cită
ţilor
şi
(re)
inte
grar
e so
cial
ă.
Per
soan
e în
eta
te ş
i per
soan
e cu
di
zabi
lităţ
i de
la v
ârst
a de
18
ani,
prep
onde
rent
lips
ite d
e su
sţin
ător
i le
gali,
car
e da
torit
ă st
ării
sănă
tăţii
au
o c
apac
itate
scă
zută
de
auto
de-
serv
ire ş
i nec
esită
îngr
ijire
spe
cial
i-za
tă s
au a
juto
r din
par
tea
unei
terţe
pe
rsoa
ne ş
i se
află
în im
posi
bilit
atea
de
sfăş
urăr
ii, c
u fo
rţe p
ropr
ii, a
une
i vi
eţi d
emne
, act
ive
şi p
artic
ipat
ive.
a) c
azar
e;b)
alim
enta
ţie;
c) în
griji
re;
d) a
sigu
rare
cu
îmbr
ăcă-
min
te ş
i înc
ălţă
min
te;
e) te
rapi
e oc
upaţ
iona
lă;
f) ac
tivită
ţi cu
ltura
le;
g) a
ctiv
ităţi
de d
ezvo
ltare
a
depr
inde
rilor
de
viaţ
ă;h)
act
ivită
ţi de
recu
pera
re;
i) ki
neto
tera
pie;
k) a
sist
enţă
med
ical
ă.
- asi
sten
t soc
ial
- luc
răto
r med
ical
(in
clus
iv, -
spe-
cial
işti;
asi
sten
te
med
ical
e; -
infir
-m
iere
)- j
uris
t- b
ucăt
ar- p
erso
nal a
dmi-
nist
rativ
- per
sona
l aux
iliar
68
Victor MOCANU
Calitatea serviciilor publice este dată de gradul în care acestea satisfac ne-cesităţile permanente, de interes ale consumatorilor, ce poate fi exprimat prin timpul cheltuit pentru prestarea serviciilor, sau prin gradul de confort asigurat de serviciile respective, ori prin efectul pe care îl au asupra intelectului, sănătăţii, siguranţei, integrităţii consumatorilor .
Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii ce sunt îndeplinite, de furnizori şi serviciile sociale acordate de aceştia, pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor. Fiecare serviciu în dome-niu social are clienţii/beneficiarii săi. Pentru a defini şi monitoriza calitatea servi-ciilor, furnizorii trebuie să înţeleagă importanţa primordială a dorinţelor, nevoilor si aspiraţiilor beneficiarilor acestor servicii.
Asigurarea calităţii cuprinde totalitatea activităţilor de dezvoltare, planificare, implementare şi îmbunătăţire permanentă a activităţilor aferente serviciilor socia-le şi presupune un proces continuu de analiză, evaluare, certificare, monitorizare şi control din partea autorităţilor statului şi a furnizorilor de servicii sociale. Asigu-rarea calităţii mai include identificarea sistematică a scopului si aspiraţiilor servi-ciului, a ceea ce înseamnă calitate în acest serviciu si cum va fi ea recunoscută şi monitorizată. În plus, cuprinde standardele care se aplică si toate instrumentele care pot fi folosite pentru planificarea si implementarea procesului continuu si dinamic de creştere a calităţii.
Calitatea serviciilor sociale reprezintă o preocupare permanentă pentru fur-nizori, pentru personalul serviciilor sociale, precum şi pentru autorităţile publice.
Pentru a furniza servicii de calitate este nevoie de stabilirea prealabilă a standardelor de calitate. Ele trebuie să fie stabilite în concordanţă cu misiunea si obiectivele organizaţiei. Una din pârghiile prin care asigurăm calitatea serviciilor este folosirea standardelor de calitate. Standardele de calitate sunt în acelaşi timp o condiţie, un pas necesar pentru o finanţare publică. Odată stabilite, de comun acord cu toţi partenerii implicaţi, standardele pot fi incluse ca elemente componente ale contractului între finanţator si un furnizor de servicii sociale.
Odată puse în practică ele vor putea fi revăzute si îmbunătăţite, la anumite intervale de timp. Un aspect esenţial al furnizării serviciilor medicale si sociale este asigurarea calităţii acestora. Astfel un pas important în evaluarea nivelului calitativ al serviciilor si în asigurarea calităţii este elaborarea si utilizarea unor criterii măsurabile ale calităţii.
Standardele de calitate sunt puncte de referinţă, cerinţele minime stabili-te, care trebuie respectate de către furnizorul de servicii medicale si sociale.
Standarde minime de calitate a serviciilor sociale
69
Ghid de standarde în servicii sociale
Stabilirea standardelor de calitate are ca scop asigurarea unui nivel de perfor-manţă al serviciilor furnizate si stă la baza unei bune funcţionări procesului de furnizare de servicii.
De regulă, standardele minime de calitate în serviciile sociale au două părţi: aşa-zisul standard structural care se referă la nivelul resurselor necesare asigu-rării calităţii minime şi aşa-zisul standard funcţional, care descrie nivelul minim de rezultate care trebuie obţinut, dacă resursele sunt asigurate – deci face o descriere a ceea ce înseamnă calitate minimă pentru un anumit serviciu. De obicei, 95% din costuri sunt generate de standardele structurale – în procesul de evaluare a costurilor atenţia principală trebuie să cadă asupra acestora.
Evaluarea calităţii constă în analiza modului în care furnizorii şi serviciile sociale îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, precum şi cerinţele specifice de calitate, evidenţiate printr-un set de standarde, criterii şi indicatori;
Evaluarea standardelor de calitate a unui serviciu constituie o etapă impor-tantă în procesul de evaluare al serviciilor de către finanţator si de autoevaluare de către furnizorul de servicii. Evaluarea şi monitorizarea calităţii în domeniul serviciilor sociale se realizează în baza unor standarde, criterii şi indicatori. La elaborarea standardelor, criteriilor şi indicatorilor se au în vedere principiile cali-tăţii în domeniul serviciilor sociale, axate, cu precădere, pe aspecte referitoare la:
a) acordarea serviciilor sociale: asigurarea unor servicii sociale eficiente, ac-cesibile, comprehensive, sustenabile, centrate pe nevoile individuale ale beneficiarului;
b) relaţia între furnizorii de servicii sociale şi beneficiarii acestora: utilizarea de mijloace de informare şi comunicare corecte, transparente şi accesi-bile, asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor şi informaţiilor per-sonale, utilizarea mecanismelor de prevenţie şi combatere a riscului de abuz fizic, psihologic sau financiar asupra beneficiarului;
c) participarea beneficiarilor: implicarea activă a beneficiarilor şi a familiilor acestora în planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale;
d) relaţia între furnizorii de servicii sociale şi autorităţile administraţiei publi-ce, partenerii sociali şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile de la nivelul co-munităţii: coordonarea eficientă între sectorul public şi privat, încurajarea parteneriatelor pentru asigurarea sustenabilităţii şi continuităţii serviciilor sociale, promovarea dezvoltării serviciilor sociale de proximitate/comu-nitare şi a integrării acestora cu serviciile de sănătate, educaţie şi alte servicii de interes general.
e) dezvoltarea resurselor umane implicate în acordarea serviciilor sociale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă: recrutarea de personal calificat şi asigurarea formării continue a acestuia, asigurarea condiţiilor de lucru adecvate şi a echipamentelor specifice activităţilor derulate, asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.
Monitorizarea calităţii cuprinde activităţile de colectare şi înregistrare a date-lor privind rezultatele evaluării, urmărirea acestora în scopul verificării menţinerii
70
Victor MOCANU
nivelului de calitate constatat, precum şi pentru întreprinderea acţiunilor de îm-bunătăţire continuă a serviciilor sociale.
Controlul asigurării calităţii în domeniul serviciilor sociale cuprinde activităţi şi tehnici operaţionale, planificate şi derulate sistematic în scopul verificării respec-tării standardelor, criteriilor şi indicatorilor care au stat la baza acreditării furnizo-rilor şi serviciilor sociale, precum şi a recunoaşterii nivelelor de calitate ;
Standardele, criteriile şi indicatorii conţin elemente cu caracter general, pre-cum şi elemente specifice, în funcţie de tipul serviciilor sociale şi categoriile de beneficiari.
Indicatorii sunt instrumente de măsurare a caracteristicilor faptelor, fenome-nelor şi proceselor sociale. Ei răspund nevoii de cunoaştere a stării prezente şi evoluţiei acestora în perspectiva fundamentării unor acţiuni de intervenţie şi modelare. Un element relevant este faptul că majoritatea indicatorilor sunt influ-enţaţi de contextul politic/instituţional/legislativ existent. Un sistem de indicatori reprezintă o reţea coerentă de indicatori care măsoară toate faţetele/componen-tele unui fenomen/proces/sistem social. El încearcă să răspundă dezideratului comprehensivităţii cu privire la obiectul evaluării, precum şi la exigenţe cu privire la caracterul ştiinţific al măsurătorii.
Domeniul protecţiei sociale este unul multidimensional, ceea ce implică ne-cesitatea construirii unui sistem multidimensional de indicatori. Construirea unui astfel de sistem impune pe lângă identificarea tuturor indicatorilor ce vizează problematica în discuţie, selectarea lor pentru obţinerea unui număr optim de indicatori relevanţi, precum şi agregarea lor într-o structură coerentă, adecvată obiectivelor măsurătorii.
Menţinerea serviciilor sociale la un nivel de calitate ridicat nu reprezintă nu-mai o garanţie a unui trai decent în comunitate, a protecţiei faţă de efectele ad-verse ale crizei economice. Ele sunt şi un mijloc prin care cetăţenii sunt sprijiniţi să devină activi în viaţa economică şi socială a comunităţilor lor, să depăşească situaţii de dificultate (temporare sau de lungă durată) şi să contribuie activ la bunăstarea colectivă.
Pentru 23 de servicii sociale au fost elaborate şi aprobate standarde minime de calitate.
1. Standardele minime de calitate privind organizarea şi funcţionarea Servi-ciului de îngrijire socială la domiciliu
2. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc
3. Standarde minime de calitatepentru serviciile sociale prestate în centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi
4. Standardele minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din Centrul de plasament temporar
5. Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi
71
Ghid de standarde în servicii sociale
6. Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în cadrul Centrului de zi pentru persoane vîrstnice
7. Standardele minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Centru-lui de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali
8. Standarde minime de calitate a serviciilor sociale prestate în cadrul Cen-trului de plasament pentru persoane vîrstnice
9. Standarde minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Serviciul social integrat pentru persoanele fără adăpost
10. Standarde minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie
11. Standarde minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor maternale
12. Standardele minime de calitate pentru Serviciul de asistenţă parentală profesionistă
13. Standarde minime de calitate pentru casele de copii de tip familial14. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Casă comunitară
pentru copii în situaţie de risc”15. Standarde minime de calitate pentru serviciul social „Casă comunitară”16. Standardele minime de calitate pentru serviciul social „Respiro” 17. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social „Echipă mobilă”18. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Plasament familial
pentru adulţi”19. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Asistenţă persona-
lă” 20. Standarde minime de calitate privind Serviciul social de sprijin pentru
familiile cu copii21. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social „Locuinţă proteja-
tă”22. Standardele minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Cen-
trului social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora
23. Standardele minime de calitate pentru Serviciul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane
Standardele minime de calitate privind organizarea şi serviciilor sociale diferă de la un serviciu la altul în corespundere cu specificul serviciului social respectiv.
Serviciul social prestat trebuie să asigure respectarea de la 20 până la 38 standarde minime de calitate, care pot fi generalizate în următoarele categorii:
I. Principii de funcţionare;II. Organizarea şi funcţionarea serviciului;III. Protecţie şi reclamaţii;IV. Resurse umane.
72
Victor MOCANU
I. Principii de funcţionare. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Accesibilitatea şi disponibilitatea serviciului social – condiţiile de funcţi-
onare a serviciului de corespund necesităţilor beneficiarilor, scopului, obiective-lor şi conţinutului serviciului. Prestatorul de servicii asigură accesul potenţialilor beneficiari la Serviciu.
Rezultat: Serviciul este accesibil şi disponibil.
Indicatori de realizare:1) datele de contact ale prestatorului (adresa, numărul de telefon/fax şi adre-
sa de email) sînt disponibile populaţiei;2) populaţia poate contacta prestatorul în scris, la telefon/fax, prin email;3) personalul Serviciului comunică cu solicitanţii sau beneficiarii Serviciului;4) prestatorul de serviciu are criterii de eligibilitate a beneficiarilor clar deter-
minate. Informarea – prestatorul realizează sistematic activităţi de informare a po-
pulaţiei despre Serviciu, scopul şi conţinutul acestuia, informarea realizîndu-se prin metode adaptate la particularităţile potenţialilor beneficiari.
Rezultat: populaţia este informată despre Serviciu, scopul şi conţinutul aces-tuia.
Indicatori de realizare: 1) prestatorul de serviciu asigură informarea comunităţii despre scopul,
obiectivele, principiile şi activităţile serviciului.2) prestatorul dispune de materiale informaţionale (panouri informaţionale,
pliante, buclete, leflete etc.);3) informaţia este expusă într-un limbaj accesibil;4) informaţia este disponibilă în limba română sau în limba rusă, precum şi
în alte limbi vorbite de majoritatea populaţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
5) prestatorul întreprinde măsuri pentru informarea populaţiei despre Ser-viciu şi conţinutul acestuia, inclusiv prin intermediul mass-media (radio, televiziune, presa scrisă), al telefoniei şi al reţelei internet;
6) în procesul de informare şi sensibilizare se utilizează inclusiv date privind rezultatele activităţii Serviciului.
Abordarea individualizată – activităţile realizate în cadrul serviciului sînt adaptate la necesităţile individuale ale beneficiarilor.
Rezultat: serviciul oferit beneficiarilor corespunde necesităţilor individuale identificate.
Indicatori de realizare:1) prestatorul Serviciului aplică o metodologie de lucru pentru identificarea şi
evaluarea necesităţilor individuale ale beneficiarului;
73
Ghid de standarde în servicii sociale
2) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică metodologia de lucru pentru identificarea necesităţilor beneficiarilor;
3) Pachetul de servicii propus este axat pe necesităţile individuale, cu res-pectarea opiniei persoanei asistate şi deciziilor asumate pentru realizarea planului individualizat de asistenţă.
Parteneriatul – prestatorul stabileşte parteneriate cu autorităţile adminis-traţiei publice locale, instituţiile, organizaţiile, alţi prestatori de servicii relevanţi pentru acordarea unui suport suplimentar beneficiarilor Serviciului.
Rezultat: parteneriatele stabilite contribuie la intensificarea şi diversificarea activităţilor oferite beneficiarilor.
Indicatori de realizare:1) prestatorul are încheiate acorduri de colaborare cu autorităţile adminis-
traţiei publice locale, instituţiile, organizaţiile şi cu alţi prestatori de servicii relevanţi;
2) acordurile de colaborare sînt implementate conform obiectivelor stabilite.
Participarea – prestatorul asigură participarea beneficiarilor la planificarea şi prestarea Serviciului.
Rezultat: opinia beneficiarilor este consultată.Indicatori de realizare:1) prestatorul de serviciu are proceduri clare cu privire la exprimarea opiniei
şi participarea beneficiarului în luarea deciziilor care îl vizează la toate etapele prestării serviciului;
2) prestatorul de serviciu creează condiţii pentru exprimarea opiniei benefi-ciarului despre calitatea asistenţei oferite prin diferite modalităţi (prin tele-fon, discuţii individuale, în scris etc.).
Confidenţialitatea – prestatorul asigură confidenţialitatea datelor cu carac-ter personal.
Rezultat: confidenţialitatea datelor cu caracter personal este asigurată în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
Indicatori de realizare:1) prestatorul de serviciu dispune de reguli interne cu privire la păstrarea
confidenţialităţii informaţiei cu caracter personal, care sunt aduse la cu-noştinţa copilului, părinţilor/altui reprezentant legal al copilului la momen-tul plasării copilului în Serviciu.
2) personalul serviciului cunoaşte regulile de operare cu informaţiile cu ca-racter personal.
Nondiscriminarea – prestarea Serviciului se realizează în baza principiului nondiscriminării.
74
Victor MOCANU
Rezultat: prestatorul contribuie la promovarea şi respectarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opi-nie, de cetăţenie, apartenenţă etnică sau origine socială, de statutul la naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul dizabilităţii.
Indicatori de realizare:1) Prestatorul de serviciu informează personalul Serviciului privind prevede-
rile legale în domeniul nondiscriminării.2) Personalul serviciului cunoaşte prevederile legale în domeniul nondiscri-
minării şi aplică metode şi practici nondiscriminatorii în procesul de pre-stare a Serviciului.
II. Organizarea şi funcţionarea serviciului. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Dotarea serviciului – serviciul dispune de spaţii adecvate pentru activitatea
personalului şi audienţa populaţiei. Rezultat: spaţiul este amenajat şi dotat pentru desfăşurarea activităţilor cu
încăperi sigure, accesibile, funcţionale şi confortabile pentru beneficiari şi speci-aliştii serviciului.
Admiterea în serviciu a beneficiarului – admiterea beneficiarilor în Servi-ciu se efectuează conform criteriilor de eligibilitate, în condiţiile legislaţiei.
Rezultat: toţi beneficiarii sînt admişi în Serviciu conform criteriilor de eligibi-litate.
Indicatori de realizare: 1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică criteriile de eligibilitate stabilite
conform legislaţiei;2) dosarul personal al beneficiarului conţine documentele confirmative stabi-
lite conform legislaţiei.
Planul individualizat de servicii – prestatorul de serviciu asigură elabora-rea planului individualizat de servicii pentru beneficiar în baza evaluării necesi-tăţilor acestora.
Rezultat: planul individualizat de îngrijire este întocmit în baza rezultatelor evaluării necesităţilor beneficiarului.
Indicatori de realizare:1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică procedura de evaluare a nece-
sităţilor beneficiarului, de elaborare, implementare şi revizuire a planului individualizat.
Acordul sau contractul de prestare a serviciilor –în baza planului indi-vidualizat, prestatorul semnează cu beneficiarul un acord sau un contract de prestare servicii.
75
Ghid de standarde în servicii sociale
Rezultat: toate activităţile realizate se încadrează în prevederile acordului sau ale contractului de prestare servicii.
Indicatori de realizare:1) beneficiarii dispun de o copie a acordului sau a contractului semnat de
ambele părţi;2) conţinutul acordului sau al contractului este revizuit în cazul modificării
planului individualizat.
Suspendarea şi sistarea îngrijirii – prestatorul deţine şi aplică procedura privind suspendarea şi sistarea serviciului, conform legislaţiei.
Rezultat: suspendarea şi sistarea prestării serviciului se face în condiţii de siguranţă pentru beneficiar.
Indicatori de realizare:1) condiţiile de suspendare sau de sistare a serviciului sunt aduse la cunoş-
tinţa beneficiarului în prealabil, într-un mod accesibil pentru acesta;2) beneficiarul este informat în scris despre suspendarea sau sistarea servi-
ciului, precizîndu-se motivele, data suspendării sau sistării îngrijirii.
Monitorizarea şi evaluarea serviciilor prestate beneficiarilor – prestato-rul deţine şi aplică o procedură de monitorizare şi evaluare a serviciilor prestate beneficiarilor, în cadrul căreia beneficiarului are un rol activ.
Rezultat: serviciul este prestat în conformitate cu planul individualizat.Indicatori de realizare:a) performanţa profesională a personalului;b) calitatea serviciilor prestate;c) gradul de satisfacţie a beneficiarului, a familiilor acestora /reprezentantu-
lui legal privind serviciile acordate.
III. Protecţie şi reclamaţii. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Protecţia beneficiarului împotriva abuzului – prestatorul cunoaşte şi apli-
că procedura de protecţie a beneficiarului împotriva abuzului (fizic, psihic, se-xual, material sau financiar), a neglijării, a tratamentului inuman sau degradant.
Rezultat: beneficiarii sînt protejaţi de abuz, neglijare, tratament inuman sau degradant.
Indicatori de realizare:1) prestatorul dispune de o procedură de prevenire, identificare, semna-
lare, evaluare şi soluţionare a suspiciunilor şi a acuzaţiilor de abuz sau neglijare;
2) beneficiarii sînt informaţi despre procedura de prevenire, identificare, semnalare, evaluare şi soluţionare a suspiciunilor şi a acuzaţiilor de abuz sau neglijare.
76
Victor MOCANU
Reclamaţii – Prestatorul deţine şi aplică o procedură de examinare şi solu-ţionare a reclamaţiilor. Reclamaţiile sînt examinate în termen în conformitate cu prevederile Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.
Rezultat: reclamaţiile sînt examinate în termen, detaliat, în condiţiile legislaţiei.Indicatori de realizare:1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică procedura de examinare şi solu-
ţionare a reclamaţiilor;2) beneficiarii sînt informaţi într-o manieră accesibilă despre procedura de
depunere şi examinare a reclamaţiilor;3) numărul reclamaţiilor privind calitatea serviciilor prestate este în scădere;4) prestatorul efectuează analiza conţinutului reclamaţiilor şi, după caz, în-
treprinde măsuri pentru înlăturarea problemelor sistemice.
IV. Resurse umane. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:
Angajarea personalului – serviciul dispune de o structură de personal în con-cordanţă cu scopul şi obiectivele sale.
Rezultat: Personalul serviciului are calificare, competenţă, experienţă şi cali-tăţi personale care corespund cerinţelor profesionale stabilite.
Indicatori de realizare:1) Prestatorul de serviciu efectuează selectarea, angajarea şi promovarea
personalului serviciului în conformitate cu legislaţia în vigoare.2) Angajarea personalului specializat se face prin concurs.3) Fiecare angajat al Serviciului îşi desfăşoară activitatea conform fişei pos-
tului;4) Prestatorul stabileşte şi revizuieşte periodic numărul personalului, în co-
respundere cu dinamica necesităţilor beneficiarilor şi ale potenţialilor be-neficiari;
5) Personalul Serviciului dă dovadă de respect faţă de drepturile omului, de-ţine abilităţi avansate de comunicare, manifestă toleranţă şi disponibilitate de suport reciproc.
Formarea personalului – prestatorul asigură formarea iniţială şi continuă a personalului Serviciului.
Rezultat: formarea personalului Serviciului contribuie la prestarea calitativă a Serviciului.
Indicatori de realizare:1) lucrătorii sociali şi şeful Serviciului au urmat cursul de formare iniţială;2) prestatorul deţine un plan de formare continuă a personalului;3) personalul Serviciului participă anual la cursuri de formare profesională
continuă;
77
Ghid de standarde în servicii sociale
4) instruirea personalului se efectuează în baza curriculumului şi a suportu-lui de curs aprobat;
5) conţinutul cursurilor de formare corespunde necesităţilor de formare ale personalului identificate de către prestator.
Planificarea şi dezvoltarea Serviciului – prestatorul planifică şi asigură dez-voltarea Serviciului în corespundere cu schimbarea necesităţilor beneficiarilor, comunităţii, cadrului legal din domeniu şi noilor metode de lucru cu beneficiarii.
Rezultat: Serviciul funcţionează şi se dezvoltă în baza unei planificări rigu-roase a activităţilor, cu respectarea, normelor legale şi a standardelor minime de calitate. Conţinutul serviciului corespunde necesităţilor beneficiarilor.
Indicator de realizare: 1) prestatorul are un plan de dezvoltare a Serviciului elaborat în baza:
- analizei necesităţilor şi profilului beneficiarilor;- cadrului normativ;- dezvoltării cadrului instituţional şi metodologic.
2) managerul serviciului asigură includerea planificării şi dezvoltării Serviciu-lui în documentelor strategice elaborate şi aprobate de prestator.
3) în baza documentelor strategice aprobate, prestatorul elaborează şi actu-alizează Planul anual de activitate a Serviciului.
4) planul anual de activitate prevede activităţi concrete pentru îmbunătăţirea calităţii Serviciului, termenele de realizare şi persoanele responsabile pâi-ni realizai ea activităţilor.
5) la elaborarea/actualizarea Planului anual de activitate prestatorul de ser-viciu se conduce de raportul anual de evaluare
Pentru unele servicii sociale, reieşind din specificul lor, se aplică şi alte stan-darde minime de calitate.
78
Victor MOCANU
Dicţionarul juridic defineşte noţiunea de „litigiu” - orice neînţelegere sau con-flict ivit între două sau mai multe persoane cu privire la modul de realizare a conţinutului – drepturi şi obligaţii – unor raporturi juridice. Litigiu poate fi definit ca diferend, neînţelegere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdicţie.
Art. 29 din Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale regle-mentează modul de soluţionare a litigiilor în domeniul prestării serviciilor sociale. Astfel, litigiile în domeniul prestării serviciilor sociale care nu pot fi soluţionate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate sunt referite spre soluţi-onare instanţelor de judecată, conform legislaţiei. Actele administrative prin care sunt lezate drepturile sau interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice implicate în raporturi din domeniul prestării serviciilor sociale pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ. Cererile adresate în contenciosul adminis-trativ pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu dreptul la serviciile sociale sau cu prestarea acestor servicii sunt scutite de taxa de stat.
Conform art. 31 din Legea nr. 129 din 08.06.2012 privind acreditarea pre-statorilor de servicii sociale Litigiile privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale care nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă de către părţile interesate sunt transmise spre soluţionare instanţelor de judecată conform legislaţiei. Actele ad-ministrative prin care sunt lezate drepturile sau interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice implicate în procesul de acreditare a prestatorilor de servicii sociale pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ.
Soluţionarea litigiilor în domeniul serviciilor sociale
79
Ghid de standarde în servicii sociale
Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei, str. Vasile Alecsandri, 1, MD-2009, mun. Chişinău. Tel.: (022) 269300, fax: (022) 269310. Pagina web oficială: www.mmpsf.gov.md. Email: [email protected].
Fondul republican de susţinere socială a populaţiei, str.Vasile Alecsandri, 1 et. VI, MD-2009, mun. Chişinău. Tel.: (022) 286192, (022) 286192.
Consiliul Naţional de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale, str. Ghe-orghe Tudor, 5, MD2028, Chişinău. Tel.: (022) 781942, fax: (022) 781940. Pagina web oficială : www.cnapss.gov.md. E-mail: [email protected].
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, str. Vasile Alecsandri, 1, MD-2009, mun. Chisinau. Tel.: (022) 721003, fax: (022) 227761, Pagina web oficială: http://www.anofm.md.
Inspectoratul de Stat al Muncii, str. Miron Costin, 17/2, MD-2068, mun. Chişi-nău. Tel.: (022) 499401. Pagina web: www.ism.gov.md.
Inspecţia Socială, str. Hînceşti 53, bloc B, et.6, MD-2065, mun. Chişinău. Tel.: (022) 999245 – Şeful Inspecţiei Sociale, (022) 999244 – Direcţia inspecţia servi-ciilor sociale, (022) 999243 – Direcţia inspecţia prestaţiilor sociale.
Autorităţile administrative din cadrul Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei:
80
Victor MOCANU
ANALIZA CERCETĂRII CALITATIVE MMPSF(IDIS – Programul MATRA)
I. La ce instituţii de stat se apelează cel mai frecvent? Cu ce probleme? Cât de mulţumiţi sunt cetăţenii de aceste servicii prestate de autorităţile publice?
Respondenţii susţin că cel mai des apelează la primărie pentru servicii de asistenţă socială. Sunt raportate cazuri de violenţă domestică la care asisten-ţii sociali nu au intervenit şi adopţii de copii, făcute în situaţii de criză, care au durat. Drept serviciu social popular s-a menţionat ajutorul pt copii sub formă materială.
Mamele cunosc faptul că pot primi ajutor material la al 4 copil. Sursa de in-formare pe care au menţionat-o a fost un pliant al unui partid. S-au adresat la primărie pe probleme de tutelă pe ne-poţi, iar sursa de informaţia a fost asistentul social. Alţii s-au adresat cu probleme de ajutor de şomaj şi îndemnizaţii pt copii.
Singura pretenţie nu a fost birocraţia, ci sumele mici pe care le-au primit de la stat în perioada de şomaj. S-a remarcat faptul că unii respondenţi nu au că-utat să obţină asistenţă de şomaj, deşi erau şomeri. Unii au raportat că au avut nevoie de 6 luni pentru a pregăti documentele unei pensii de invaliditate (inginer constructor), iar la atingerea vârstei de pensionare, aceştia nu au fost anunţaţi că ar putea refuza la pensia de invaliditate în favoarea pensiei de vârstă, şi abia după ce s-au sfătuit cu alţi tovarăşi, persoana dată a optat pentru schimbarea statutului de pensionare.
Au fost critici faţă de serviciile acordate pe baza poliţei de sănătate. Ei spun că poliţa este ignorată de medicii de la policlinică, care cer să fie recompensaţi. Diagnosticul se face pe bani în plus faţă de valoarea poliţei de sănătate.
Multe din certificatele la oficiul stării civile se obţineau f.greu, după rânduri de ore, dar acum, de la trecerea lor prin 3-mail, se pot accesa mult mai uşor. În diverse oficii ale stării civile se mai întîmplă conflkicte, iar clienţii sunt favorizaţi prin corupţie. Respondenţii îşi doresc mai multe servicii on-line, iar faptul că unii oameni nu se descurcă nu este un argument să conservezi situaţia rândurilor.
Frecvent, respondenţii susţin că au nevoie de oficiul stării civile, de fisc şi de policlinică. La primărie sau la centrul medicilor de familie (OSC). Un dezavantaj
Perioada cercetării: 15 iunie – 26 iunie, 2016
Structura cercetării: 3 focus grupuri (Chişinău, Cahul, Bălţi)
Ghidul de întrebări: 8 grupuri de întrebări (se anexează)
Scopul cercetării: evaluarea cunoaşterii şi nivelului de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile publice furnizate de stat sub supravegherea MMPSF
81
Ghid de standarde în servicii sociale
al populaţiei de la sat este că nu pot acces serviciile on-line şi sunt mai puţin informaţi. Prin internet se planifică orele de primire la servicii.
Procedurile si timpul care se cere pentru examinarea unor dizabilitati fizice sunt criticate. Solicitanţii trebuie să dea probe la spital 28 zile staţionar, după care se eliberează certificat, extras de la spital, iar adeseori, nici medicul de familie nu cunoaşte bine care sunt paşii necesare pentru obţinerea grupei de invaliditate.
Unul dintre respondenţi, lucrător asistent social, susţine că a decis să devi-nă asistent personal la propriul copil, pe baza unei legi din 2012 şi susţine că a plătit taxe pentru a trece comisia medicală (200 lei). Se raportează că cei care procesează datele pentru calcularea pensiei nu respectă confidenţialitatea da-telor personale. Se semnalează şi dificultatea legată de lipsa unei baze de date comune între instituţii (asistenţă socială, direcţia raională), pentru a evita vizitele multiple şi costurile suplimentare. Un respondent afirmă că trebuia să-şi ceară permisiune de la serviciu pt a sta în rând la un certificat, iar între direcţii sunt alte rănduri, ca în rezultat, persoana să spună că a avut neplăceri la lucru. Se cere de redus numărul certificatelor cerute.
Şi la asistenţa socială ce cer multe certificate, i.e. pentru asistenţa la înmor-mântări. Tutela s-a obţinut prin serviciul asistenţă socială raională.
Respondenţi de la Cahul susţin că au probleme la calcularea stagiului de muncă şi pensie. De multe ori, arhivele vechi nu s-au păstrat, iar persoanele care solicită calcularea justă sunt bruscaţi. Statul plăteşte pensii subevaluate 500 lei ca urmare a faptului că documentele nu sunt complete. Se afirmă că s-au plătit bani suplimentar pentru accelerarea obţinerii unor certificate (arhive), invocându-se multe motive pentru ca să nu fie oferit serviciul cerut. Se spune că la calcularea pensiei s-au cerut bani: ”tu îmi dai atîta şi eu îţi pun”, şi aşa s-a făcut documentul pentru o pensie mai bună. ”Dacă nu dădea suma respectivă, trebuia să mai aştepte „ lună după vârsta de pensionare şi oricum i se scotea din pensie. Respondenţii susţin că populaţia de la sate este disriminată pe motiv că birocraţii de la raion îi pot trimite să facă mai multe drumuri, ceea ce creşte costul serviciilor. De regulă, datele personale sunt incomplete, iar birocraţii cer ca de faţă să fie persoana care cere un certificat. Persoanele netransportabile şi femeile însărcinate, practic, nu –şi pot apăra drepturile.
Oficiile teritoriale ale forţei de muncă dau informaţie controversată, cerând certificate pe care ulterior susţin că nu mai au nevoie. Asta a făcut ca unii res-pondenţi să renunţe la a se mai pune la evidenţă ca şomer. De fapt, OFM oferă oportunităţi de recalificare, dar studiile nu asigură muncă garantată. Durează înregistrarea, se fac multe proceduri în rând, dar nu înseamnă că dai de un ser-viciu calitativ. Un respondent susţine că s-a înregistrat din timp pentru ajutor la naşterea copilului şi a trebuit să facă câteva vizite la raion, în stare de lăuzie, iar procedura este că plăţile se dau numai la prezentare după naştere, şi asta după 2 luni după naştere. Până atunci, nici un fel de îndemnizaţii nu se primesc din partea statului.
82
Victor MOCANU
Se raportează cazuri în care medicii în mod conştient nu oferă serviciul (gru-pa medicală pe motiv de boală), purtând pacienţii pe drumuri şi cerându-le noi şi noi certificate (consultanţii la jurişti), ceea ce a însemnat pierdere de timp şi nervi. Medicul de familie a oferit tot ajutorul, dar persoana de la raion abilitată cu aceste decizii a oprit. Alţii au cerut ajutor medical, dar li s-a refuzat pe motiv că nivelul de trai este înalt. Li s-a spus că au maşină de spălat, wc în casă, boiler, duş, computer, la care persoana spune că dacă o găseau cu copiii flămânzi, murdari şi neîngrijiţi, cred că obţinea ajutorul social.
În general, respondenţii preferă să ceară singuri ajutoarele, inclusiv făcând vizite la raion, şi nu ştiu cum ar putea utiliza serviciile făcute on-line. Pensionarii care practică activităţi patentate se plâng că trebuie să achite pentru una şi ace-iaşi activitate de 2 ori, şi nu consideră impunerea deschiderii unei firme justă.
Au fost raportate cazuri de discriminare pe criterii de vârstă: ANOFM îi ori-entează la organizaţii care nu oferă de lucru persoanelor la 50 ani, dar nu-i pune la evidenţă pe cei care încă aplică. Este evident că mulţi dintre aplicanţi nu-şi cunosc drepturile, iar ANOFM nu oferă decât parţial informaţia de care au ne-voie. Unii plătesc bani unor firme intermediar pentru a li se găsi de lucru, dar nu primesc ceea ce caută.
Unii dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de modul în care li s-a calculat stagiul de muncă şi contestă valoarea pensiei acordate, afirmând că asistenţa socială din primărie nu le-a fost de ajutor. Au fost raportate câteva cazuri când posesorii cărţii de muncă au cerut înlocuirea ei, în alte cazuri, actele au fost furate, şi nu a fost posibil să le restabilească, având date divergente la CNAS şi la locul de muncă. Unii au căutat singuri în arhive, constatând că nu se mai păstrează datele unor organizaţii lichidate. Astfel, s-au raportat cazuri în care în prezent, anumite persoane primesc 40 lei pensie, deşi cea mai mică pensie oficial este de 1.300 lei.
Drept standarde înalte, respondenţii au menţionat rapiditatea în rezolvarea problemei abordate. Ca exemplu a fost dat modul defectuos în care serviciile sunt furnizate de Termocom, birocratic, costisitor şi nemulţumitor; care preferă să închidă căldura la tot blocul în loc de a furniza soluţii individuale, ori de reglare a căldurii. Compania manipulează pentru a nu oferi servicii de calitate, menţinând tarife extra-prohibitive, iar problemele s-au rezolvat cu decizia de a trece la căl-dură autonomă. Respondenţii susţin că şi alte servicii, Apă Canal, Pompieri, nu răspund la apeluri, vin peste 2-3 zile de la raportarea unui incident, chiar şi atunci când sunt sparte liniile. ”Permanent aşa, trece câteva luni iar curge”.
Se apelează la cunoscuţi, la presă, atunci când se caută modalitatea de a obţine un certificat. De obicei, autorităţile nu scriu pe uşă şi nu informează despre procedura obţinerii prin alte mijloace. Mamele află de la mame, pe baza experi-enţei anterioare. La cererea îndemnizaţiei la naştere, mamele au doar 2 zile pe săptămână, stau ore în şir fără programare, şi soţii nu se pot înlocui la depunerea dosarului. Îndemnizaţia interzice mamelor să muncească în paralel cu obţinerea ajutorului, ceea ce demotivează. S-a raportat d.e. că unele mame au pierdut
83
Ghid de standarde în servicii sociale
3000 lei la prima naştere pentru că nu au fost puse la curent despre procedurile existente, primind concediale la serviciu, şi că trebuie să aducă ordinul de con-cediu de maternitate. S-a menţionat compania Keystone, care au oferit informaţii credibile, faţă de secretari şi contabili angajaţi la firmă. Cel mai greu serviciu a fost obţinut de la CDDCM (Consiliul determinare a dizabilităţii şi capacităţii de Muncă), care cer f.mult timp pentru examinarea copilului cu dizabilităţi. Un an de zile a trebuit pentru ca CDDCM să ofere unei familii forma după toate etapele de examinare.
Despre şomaj, respondenţii susţin că se informează de la cunoscuţi, rude, notar şi avocat. Sunt frecvente cazurile de discriminare pe criterii de vârstă. S-a menţinat că firma Zeiman angajează doar persoane până la 40. Nu se găsesc ocupaţii după specialitate, şi totuşi oamenii caută oportunităţi să se reprofileze. ANOFPM a dat îndreptare la cursuri diverse. Unii tineri au menţionat că după ce-au căutat odată loc de muncă la Agenţie, 50-60 persoane nu s-au mai întors pentru că practic nu li s-a oferit nimic acceptabil. Angajatorii nu oferă de lucru femeilor cu copii mici, calculând astfel riscul de îmbolnăviri. Ofertele ANOFPM nu sunt potrivite femeilor cu copil mic. În sectorul privat, practic, nu se oferă concedii şi poliţă de asigurare, iar în caz de boală nu se achită concediale, respondenţii nu se simt protejaţi. Mai ales pedagogii nu doresc să revină la locurile de profesor din cauza salariilor mici, asta face ca şi tinerii să plece în străinătate.
II. Accesul la servicii
Unii respondenţi susţin că au apelat direct la Minister, dar nu li s-au rezolvat satisfăcător cererile (pensii). Alţii au spus că după vizita la Ministru au plecat aca-să chiar cu mai puţini bani promişi de pensie decât veniseră. Există mari frustrări legate de sumele derizorii pentru tutela (700 lei) şi pensia (650). Persoana în cauză a scris în repetate rânduri, fără a primi ajutor, iar problemele de sănătate nu- permite să lucreze. În schimb, susţine că a primit ajutor de la UNICEF (5000 lei) pt conectarea gazului şi electricităţii. Sugestia ca MMPSF să se gândească mai mult la copiii invalizi şi orfani.
Respondenţii susţin că este o inechitate atunci când Ministerul acordă ajutor egal şi familiilor care vând totul pt tratament şi altor familii în care se consumă al-cool şi se trăieşte numai din îndemnizaţia socială. Aceştia trebuie puşi la muncă, dar copiii lor nu sunt de vină. Trebuie să probeze că îndemnizaţia este orientată la nevoile de bază, nu la alcool.
În general, se ştie că Ministerul are în competenţa sa ajutoarele pentru familii sărace, prevenirea traficului de fiinţe, prevenirea violenţei în familie. Există centre unde trăiesc mame şi copii. Nu este clar însă dacă Ministerul Muncii are respon-sabilităţi directe de protecţia copilului, pentru că oamenii se adresează direct asis-tenului social de la primărie. Există percepţia că asistenţii sociali sunt receptivi, deschişi, gata să ajute, că asta este lucrul lor. Totuşi, nu sunt magicieni, nu pot
84
Victor MOCANU
rezolva problemele pentru care nu se alocă bani. Alocaţia de 560 lei pentru a creş-te un copil este derizorie. Au fost situaţii în care asistentul social nu s-a descurcat, a spus că nuy-i de competenţa lui să solicitantul să se adreseze la altcineva. Toţi asistenţii sociali au un volum f.mare de lucru, deci nu este de-a mirării. Pot oferi în schimb informaţii utile. Există părere bună, nu au comportament urât, ascultă. Altă situaţie este la serviciile sociale prestate la raion ”dacă nu ai cunoscuyţiu, la raion, este mare problemă, nu ai cineva care să te înregistreze, să te primească, cumătrii, fraţi, surori, este nevoie să te obişnuieşti cu un tratament nedemn”. Dar, şi salarille asistenţilor sociali sunt mici (1200 lei).
Ofertele Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă sunt modeste. Respon-denţii susţin că au nevoie de cursuri de restabilire, recalificare, iar ofertele sunt limitate la cei care nu au grija familiei. Concluzia unor respondenţi este că rân-durile şi nervozitatea sunt create acolo unde sunt angajaţi oameni necompetenţi, mai ales în primărie, la sate, ei necunoscând materia, sunt incapabili să ajute pe cei care se adresează cu diverse nevoi.
Respondenţii asociază MMPSF cu apărarea dreptului la muncă, protecţia muncii şi familiei, înţelegând asta prin protejarea legislaţiei pentru muncă (8 ore ziua de muncă, salariu decent, poliţă asigurare, impozitele achitate la stat de companie şi pensie, achitarea concediului de boală), ocuparea forţei de muncă. Există percepţia că statul nu acordă suficient ajutor pentru ca absolvenţii tineri să fie angajaţi la muncă, ”practic nimeni nu lucrează după profesie”. Unii au plecat după facultate la muncă în străinătate şi acum nu se pot angaja neavând 3 ani munciţi după specialitate. Mulţi se plâng de faptul că au muncit la negru, iar la calcularea pensiilor, statul nu ia în consideraţie decât ceea ce a fost legal. ”statul a pierdut controlul asupra economiei” şi ”nu i-au în serios nevoile oamenilor”. Multe discriminări. Susţin că este înjosire să ţi se spună că dacă ai copil mic nu te putem angaja. De asta, MMPF trebuie să apere lucrătorii. Deşi asistenţii sociali nu au materiale afişate de pe care oamenii să înţeleagă ce le-ar trebui să afle. Unora informaţia postată pe internet nu le este suficientă. La ”asistent social” toţi pereţii sunt goi.
În opinia respondenţilor, Ministerul trebuie să asigure locuri de muncă pt tineri, târguri de angajare, iar unii dintre ei fac comparaţie cum se angajează în străinătate. În RM, însă, se aşteaptă mult, este multă birocraţie cu hârtiile, şi până la urmă nu obţii ceea ce cauţi, de muncă.
Totodată, există foarte multe semne despre zvonuri şi falsuri lansate în pu-blic. Unul din respondenţi s-a interesat dacă este adevărat că cei năsucţi după anii 70 nu vor primi pensii, pentru că nu mai sunt bani şi nu se mai achită impo-zitele ca pe timpuri! Alţii spun că miliardul se va plăti din contul pensiilor.Că se vor anula carnetele de muncă ca să nu se poată calcula corect pensia. Alţii spun că venituri au numai cei care lucrează la stat, iar cei care vând la piaţă, nu au venituri. De ce se înregistrează bunurile în casă?
85
Ghid de standarde în servicii sociale
III. Procesul de prestare a serviciilor de către Minister
Respondenţii doresc debirocratizarea serviciilor sociale. S-au raportat şi ca-zuri în care după audienţe cu Ministrul (B) nu şi-a rezolvat problema şi a fost tratată, în opinia ei, necorespunzător, a ridicat vocea încât copilul cu care a fost la audienţă a început să plângă. I s-a reproşat că de ce face copii şi aşteaptă să-i dea ceva Şi alţi respondenţi au semnalat conversaţii neplăcute pe tema ajutoa-relor cu fostul Ministru.
Există ONGuri care ajută oamenii înafara ministerului, Misiunea fără fron-tiere. Dar şi partide politice, Dacă acum un an era PLDM care oferea servicii sociale, acum oamenii menţionează PSocialiştilor, ultimul susţin respondenţii i-a luat pe cei care s-au adresat după ajutor în proiect la ei.
Respondenţii cer competenţă angajaţilor în furnizarea de servicii, ”nu să roa-dă pantalonii”. Să poată comunica, ori să fie violenţi cu consumatorii ”să nu ţipe la cetăţeni”. Se cere şi cunoaşterea limbii ruse, ca şi limba de stat. Unii spun că folosirea doar a limbii române intimidează vorbitorii de limbă rusă. Să fie amabili. Instituţiile trebuie să afişeze toate etapele şi procedurile de solicitare a unor do-cumente, ca clienţii să ştie exact ce li se cere, iar cetăţenii trebuie să-şi cunoască drepturile. Se cere a rezolva rapid problemele, nu să poarte oamenii pe drumuri. Statul trebuie să ridice pensiile la invalizi, să fie decente. Când apar liniile fierbinţi să fie comunicare normală, amabilă, să nu re răspundă brutal. D.e. la întrebarea ”de ce are aşa pensie cu aşa stagiu de muncă”? să se răspundă ”trebuia să nu dormi, să lucrezi!”. Pensiile sunt mici pentru că multe întreprinderi nu plătesc impozite. Să fie verificate şi impuse.
IV. Suspiciuni de corupţie
Peste tot este acum corupţie susţin respondenţii. Foarte puţine înterprinderi plătesc la fondul social, toţi dau banii în plic şi toţi ştiu asta, iar deputaţii au 2-3 firme. Unele instituţii nu plătesc impozite pentru că li se permite.
Respondenţii susţin că li s-a cerut să plătească (benevol) pentru şcoală, nu doar reparaţiile prin fondul şcolii, dar şi salariul profesoarei. Oamenii dau mită de frică, iar legile sunt făcute ca cineva să dea. Unii consideră normal să dea bani la un medic ori bomboane din proprie iniţiativă. Mai ales cînd pacienţii sunt gravi bolnavi. Nu este lipsită nici biserica de corupţie. Alţii spun că achit corupţie indiferent de ce serviciu îl cer. Aşa a fost întotdeauna. Şi la grădiniţă când te angajează, iar cumătrismele sunt lege. În primărie doar rudele lucrea-ză. De asta şi părinţii trebuie să dea bani pentru că bugetele sunt mici şi nu se ajunge niciodată.
Adeseori, respondenţii fac comparaţie cu URSS, în care, susţin ei, nu era atâta corupţie. Ei cer ca pedepsele să fie mai aspre pentru corupţie. Cei care nu achită sun trataţi diferite şi înjositor de medici. Tot ei recomandă ca corupţia să
86
Victor MOCANU
fie rezolvată de la cap. Spun că cei care nu au de lucru se fac hoţi, şi asta crează probleme în plus.
Corupţia se va diminua prin pedepse mai aspre şi supraveghere. Alţii propun ca cei care dau să fixeze acest lucru cu reportofonul, ca sa-i înveţe minte pe cei care iau. Nu există însă consens printre respondenţi dacă face să dai ori nu mulţumiri sub formă de ciocolată pentru servicii. Se achită mită la sanatorii şi la tabere de odihnă pentru copii.
Foarte rar foile de odihnă se dau gratuit chiar şi pentru persoane cu dizabi-lităţi.
S-au raportat cazuri în care pensia de invaliditate s-a oferi numai contra mi-tei, cu plicuri date pe sub masă, şi numai după asta medicii începeau examina-rea. Cînd te duci bine îmbrăcată, îi taie îndemnizaţia şi nu se uită la copil. Cei mai sceptici susţin că nu se poate de lichidat corupţia. Nu le poţi face nimic oamenilor care vor să se agonisească. ”Omul este o fiinţă nemernică, el va mai vrea oricât nu i-ai da”. În Occident nu este corupţie pentru că sistemul funcţionează altfel, chiar şi moldoveni care nu ştiu limba, având copilul bolnav au primit ajutor social fără rând şi cu bursă de şomaj. Etc.
De regulă, corupţia începe de la conducere, susţin respondenţii. Tot aşa cum educaţia porneşte de la grădiniţă trebuie să educăm acest sentiment de morali-tate din şcoală. Un respondent spune că înainte nu era patriot deloc, şi nu înţe-legea de ce iubeşte copilul lui tricolorul, de ce ea dorea în şcoală românească. Şi asta pentru că învăţase într=o grădiniţă de limbă română, Tot aşa, spune respn-dentul, trebuie ca oamenii să fie învăţaţi să nu dea mită, să nu comită corupţie.
Copiii trebuie să fie învăţaţi să fie cinstiţi, oneşti, într-o grădiniţă cu un copil cu dizabilităţi, educatoarea spune, el şi aşa e pedepsit, de ce să-l pedepsim şi noi. Acest copil are atenţie de la copii mai mult decît de la maturi. Copiii îl ridică, îl aşează, discută cu el, îi arată că pe ei îi interesează, şi copiii înţeleg că acest lucru este mai important decât lecţia, şi tot aşa se poate de spus despre anti-corupţie, de pe când sunt mici. Aşa putem schimba mentalitatea generaţiei de astăzi de la putere.
V. Evaluarea serviciilor prestate
Respondenţii comunică despre fapte de criză sociale (copii bătuţi) la care nu au fost ajutaţi de asistentul social. Poliţia doar i-a înştiinţat, dar toate cheltuielile pentru preluarea unor copiii rămaşi pe drumuri au fost achitate de persoane în etate. La Chişinău, copiii nu sunt înregistraţi, nu au reşedinţă, şi respectiv nu sunt primiţi la grădiniţă. Şi nici locuri nu sunt disponibile. Au apelat de 3 ori şi tot peste o săptămână. Au fost sfătuiţi să vorbească direct cu diretorul, iar acesta nu le dă nici o soluţie. Presupun că 1000 lei în plic îi va primi. Dintre competenţe, respon-denţii şti de asigurarea socială, dar nu ştiu de securitatea şi sănătate în muncă sau de politici demografice.
87
Ghid de standarde în servicii sociale
Despre serviciile ANOFM, respondenţii comentează că ofertele primite nu au fost de ajutor. De regulă îşi găsesc de lcuru persoane până la 30 ani şi cei fără copii. Cei mai mulţi şi-au găsit singuri de lucru, nu prin ANOFM, prin recomandări de prieteni. Apoi, la ANOFM au anunţat un salariu, iar la locul de muncă i s-a dat un salariu mai mic. În plus nu i s-a plătit, tratând timpul ocupat ca o practică. Sunt mulţumiţi de cursurile oferite prin intermediul ANOFM, timp în care persoanelor li s-a oferit şi indemnizaţie de şomaj şi transport.
Respondenţii susţin că pentru ca serviciile sociale să fie mai eficiente, institu-ţiile (Ministerul) trebuie să asculte ce spune populaţia. Să fim auziţi! Să răspundă la uşă, să ai cu cine vorbi, să te audă. Adeseori, la grădiniţă sau la alte servicii, şefii te trimit să iei bileteţel de la diferite instituţii, ca şi cum altfel lucrurile nu ar merge. Se dă exemplul că anumiţi primari prin bileţele decid cine şi cum să fie tratat de anumite servicii, adică îşi depăşeşte competenţele.
- totuşi, ca serviciile să fie calitative şi oamenii trebuie să se schimbe. Nu trebuie să se accepte intrarea peste rând la medic, iar medicii trebuie să fie punc-tuali şi cu respect egal. Angajaţii trebuie să aibă instrucţiuni ce şi cum să facă, astfel încât să prevină abuzurile. ŞI la Minister trebuie de făcut revizii curente asupra modului în care sunt gestionate responsabilităţile. Dintre toate, serviciile medicale sunt cele mai corupte.
Respondenţii consideră că fiindcă-i statul captiv, corupţia nu poate fi combă-tută. Mulţi se gândesc să plece. Într-un an s-au scumpit preţurile cu 20%. Nu este de lucru. Fără condiţii favorabile nu ai cum să menţii populaţia.
Alţii susţin că pedepsele mai aspre vor putea crea reguli mai stricte de urmat. De creat condiţii în care oamenii nu vor fi interesaţi să ia mită. O condiţie ar fi ca directorii să fie aleşi pe mandate scurte, nu pe toată viaţa, asfel încâît să nu-şi aducă toate rudele şi să poată fi contestat locul lui în instituţie. Evaluarea activi-tăţii să nu se facă pe baza dărilor de seamă, ci spontan, pe baza rezultatelor de zi cu zi şi a serviciilor prestate, controale spontane. Ministerul ar trebui să poată face evaluarea serviciilor pe teren, să poată vorbi cu oamenii şi să înţeleagă ce lipseşte, nu ce spune birocratul. Ar trebui să întrebre ce le place oamenilor, ce nu le place în anumite servicii prestate.
- chiar şi fără mare pregătire, Ministerul poate afla multe dacă ar fi interesat să afle. Trebuie ca Ministerul să iasă în popor, iar oamenii să le spună adevărul, dar nu praf în ochi. În plus, şi Ministerul trebuie să se adreseze oamenilor cu mesaje, nu doar să raporteze şefilor, iar rapoartele să fie făcute publice.
88
Victor MOCANU
Gradul de cunoaştere şi reputaţia instituţiei (mmpsf)
1. Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la MMPSF?
2. Ce servicii prestează ministerul? La ce poţi să te adresezi la minis-ter ca să te ajute?
3. Soluţii pentru combaterea co-rupţiei:
Chisi-nau
M7: NeîncredereF5: Nădejde.F6: Ajutor.F8: Credinţa în Dumne-zeu, doar el ne ajută.F3: Aşteptăm să ne dea ceva.F4: Protecţie.F2: Susţinere oarecare pentru păturile sociale.
Serviciu de calitate:Rezolvarea promptă a problemei (mai mulţi respondenţi au afirmat că „nu are rost” să te adresezi la insti-tuţiile abilitate pentru soluţionarea problemelor, deoarece aceasta nu va schimba situaţia);Atitudine empatică, atenţie acordată clientului şi problemei „să fi-i ascul-tat”;Personal competent (oferirea unei informaţii complexe clientului/solici-tantului);Respectarea legislaţiei (lupta cu corupţia, mita; excluderea cumătris-mului)
Introducerea orelor în instituţiile de învăţământ (pentru instruirea şi edu-carea copiilor de a nu tolera mita, corupţia);Pedepsirea actelor de corupţie, în de-osebi persoanele care cer mită şi nu-şi îndeplinesc responsabilităţile;Informarea cetăţe-nilor privind dreptu-rile şi responsabili-tăţile acestora.
Balti Asocierea cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei:„Valentina Buliga”;„minciunoşi”;„nu dă doamne să ajungi acolo”;„multă lume, dar nimic nu fac”;„dacă ne ducem să ce-rem ceva, totuna nu fac nimic”.
Doar unii nu cunosc că ministerul se ocupă de „Prevenirea traficului de fiinţe umane”.Unii consideră că serviciile „Preveni-rea violenţei în familie” este de com-petenţa unor centre specializate sau a unor proiecte. De „Protecţia Drepturilor Copilului” se ocupă altă instituţie publică (pri-măria).Toţi cunosc că „Asigurarea socială”, „Protecţia socială a diferitor categorii vulnerabile”, „Facilitarea angajării în câmpul muncii”, „Asistenţa socială”, „Determinarea dizabilităţii şi capacită-ţii de muncă”, „Serviciul securitate şi sănătate în muncă”, „Politici migraţio-nale şi demografice” este de compe-tenţa ministerului.
Instruirea copiilor din instituţiile pre-şcolare de a nu da mită;Diminuarea conflic-telor de interese din instituţii, companii;Pedepsirea per-soanelor care nu-şi îndeplinesc res-ponsabilităţile de serviciu.
89
Ghid de standarde în servicii sociale
Cahul Asocierea cu MMPSF:Dreptul la muncă;Protecţie dreptului la muncă „apărarea dreptu-rilor lucrătorilor”;Protecţie familiilor; „Îndreptarea absolvenţi-lor la un loc de muncă”.
Personal competent care:Să fie amabil;Să aibă abilităţi de comunicare cu clienţii/beneficiarii;Să cunoască două limbi (româna şi rusa).Informarea amplă a persoanelor (re-feritor la actele necesare, etapele).
Educarea persoa-nelor ca acestea să nu dea mită;Răspândirea infor-maţiei „Nu da mită”;Respectarea res-ponsabilităţilor de serviciu şi pedepsi-rea celor corupţi;Efectuarea frecven-tă a controalelor în instituţii.
Sumar - Principalele constatări:
• Suportul acordat copiilor este ocazional şi este nesatisfăcător;• Determinarea dezabilităţii şi capacităţii de muncă este afectat de corupţie;• Mai multe persoane s-au confruntat cu dificultăţi ce ţin de pensia pentru limita
de vârstă (pierderea actelor, calcularea stagiului de muncă etc.). Probleme care nu au fost soluţionate după mai multe adresări;
• Dificultăţi de angajare în special pentru persoanele aproape de vârsta de pen-sionare;
• Un respondent a beneficiat de cursuri de pregătire profesionale achitate de către Agenţia Naţională de Ocuparea a Forţei de Muncă.
• Adresarea directă la minister (şefi de direcţie), soldată cu înjosirea persoane-lor, atitudini neadecvate din partea funcţionarilor.
Informarea populaţiei:
• Pentru rezolvarea problemelor persoanele se adresează fie la primăria din localitate, fie la asistentul social din cadrul primăriei. După necesitate aceştia direcţionează persoanele la specialiştii sau instituţiile care sunt responsabile de soluţionarea acestora;
• În dependenţă de problemă, persoanele se pot adresa direct la instituţiile abi-litate (Termocom, SEL, FISC);
• Rudele, cunoscuţii, prietenii sunt o altă sursă de informare a respondenţilor;• În cadrul campaniilor electorale, persoanele primesc un suport informaţional
mai amplu (se recomandă instituţiile unde să se adreseze, sunt explicate pro-cedurile soluţionare a problemelor);
• Persoanele au încredere în informaţiile transmise prin intermediul surselor mass-mediei (în deosebi informaţiile transmise prin intermediul TV-ului), ce ţine de noile legi, acordarea ajutoarelor.
90
Victor MOCANU
Asocierea cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei:
• Speranţă;• Ajutor „aşteptăm să ne dea ceva”.• Protecţie;• Susţinerea persoanelor vulnerabile;• „Scârbă”;
Serviciu de calitate:
• Rezolvarea promptă a problemei (mai mulţi respondenţi au afirmat că „nu are rost” să te adresezi la instituţiile abilitate pentru soluţionarea problemelor, de-oarece aceasta nu va schimba situaţia);
• Atitudine empatică, atenţie acordată clientului şi problemei „să fi-i ascultat”;• Personal competent (oferirea unei informaţii complexe clientului/solicitantu-
lui);• Respectarea legislaţiei (lupta cu corupţia, mita; excluderea cumătrismului)
Soluţii pentru combaterea corupţiei:
• Introducerea orelor în instituţiile de învăţământ (pentru instruirea şi educarea copiilor de a nu tolera mita, corupţia);
• Pedepsirea actelor de corupţie, în deosebi persoanele care cer mită şi nu-şi îndeplinesc responsabilităţile;
• Informarea cetăţenilor privind drepturile şi responsabilităţile acestora.
91
Ghid de standarde în servicii sociale
GHID DE INTERVIU pentru Focus Grupuri
Prezentarea participanţilor, reguli de bază• Prezentarea moderatorului şi a temei de discuţie;• Regulile discuţiei de grup: se aşteaptă răspunsuri sincere – nu există opinii corecte
sau opinii greşite, ci doar puncte de vedere diferite; • Asigurarea confidenţialităţii şi anonimatului; necesitatea înregistrării audio; • Prezentarea participanţilor (vârsta, ocupaţia)
Întrebări introductive (încălzireaparticipanţilor)
1.1. Spuneţi-mi vă rog, unde sau la cine apelaţi atunci când aveţi de soluţio-nat o problemă la o instituţie de stat? De la cine mai luaţi informaţii?
1.2. La ce instituţie de stat aţi apelat ultima dată? Cu ce întrebare/proble-mă?
1.3. Cât de mulţumit/ă aţi rămas de modul cum aţi fost deservit? Argumen-taţi vă rog punctul Dvs. de vedere?
1.4. Ce ar însemna pentru Dvs. un serviciu de standard înalt/prestat la un standard înalt?
Notă: Se va discuta separat pentru fiecare instituţie următoarele seturi de întrebări
Gradul de cunoaştere şi reputaţia instituţiei
1.1. Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la…(ANRE, Moldtelecom, MMPSF)?
1.2. Care sunt principalele aspecte pozitive când vă gândiţi la această insti-tuţie? Dar cele negative /Care credeţi că sunt punctele slabe ale acestei instituţii?
1.3. Când ultima dată aţi auzit ceva informaţii despre această instituţie? Ce anume?
1.4. Care credeţi că sunt principalele responsabilităţi/servicii prestate de aceste instituţii? / Cu ce se ocupă?
1.5. Cu ce alte întrebări/probleme se pot adresa cetăţenii la această institu-ţie?
1.6. Care din aceste servicii consideraţi că sunt cele mai necesare? • • • (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10,
unde 1 - semnifică deloc necesar, iar 10 - foarte necesar, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?
1.7. Dar cele mai utile? (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semnifică deloc utile, iar 10 - foarte utile, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?
92
Victor MOCANU
Accesul la servicii
1.1. În opinia Dvs. cât de accesibilă pentru cetăţeni este … ? (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semni-fică deloc accesibil, iar 10 - foarte accesibil, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?
1.2. A căror probleme credeţi că soluţionează în primul rând…? Argumen-taţi vă rog? Dar cine credeţi că beneficiază cel mai puţin de serviciile prestate?
1.3. Cât de receptivi consideraţi că sunt angajaţii …? Ce vă face să conside-raţi aşa?
Procesul de prestare a serviciului
4.1. Aţi apelat vreo dată la serviciile (Moldtelecom, MMPSF)? Pentru ce anume?/Ce v-ar determina să mai apelaţi la…? Care a fost experienţa Dvs? / (pentru ANRE) Cum apreciaţi activitatea ANR în stabilirea preţu-lui la carburanţi?
4.2. Care au fost costurile pentru Dvs.? (în cazul ANRE - Care credeţi că vor fi costurile pentru cetăţeni? Pentru Moldtelecom - Cum apreciaţi tarife-le acestui prestator comparativ cu alţii similari din domeniu? )
4.3. Cum apreciaţi competenţa personalului de la …? Din ce motive consi-deraţi aşa?
4.4. Apreciaţi vă rog modul în care comunică (mesajul este clar/ inteligibil) reprezentanţii instituţiei … cu cetăţenii? Exemplificaţi vă rog.
4.5. Câtă încredere aveţi în … că va interveni adecvat (în interesul Dvs., a cetăţenilor) atunci când va fi necesar?
Rezultatul prestării serviciului
5.1. Cât de mulţumit/satisfăcut aţi rămas de modul cum a fost soluţionată problema/cerea Dvs.?
5.2. Ce recomandări aţi primit? 5.3. Care este deosebirea între intervenţiile… şi altor prestatori similari? 5.4. În ce măsură credeţi că această instituţie este una funcţională? Ce vă
face să consideraţi aşa? 5.5. Vă rog să apreciaţi eficienţa acestei instituţii…(Am să vă rog mai întâi
să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semnifică deloc eficientă, iar 10 - foarte eficientă, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?
5.6. Vă rog să apreciaţi în ce măsură credeţi că serviciile prestate de… în ultimii 3 ani s-au îmbunătăţit sau dimpotrivă sau înrăutăţit? Ce vă face să consideraţi aşa?
Corupţie 6.1. În ce măsură consideraţi că serviciile prestate de… sunt afectate de corupţie? Ce vă face să consideraţi aşa?
6.2. Unde /în ce structuri ale … consideraţi că există cele mai frecvente acte de corupţie?
6.3. Cum ar putea fi diminuată corupţia din …? Ce ar trebui să se întreprin-dă în acest sens?
93
Ghid de standarde în servicii sociale
Sugestii 1.8. Cum credeţi că s-ar putea eficientiza activitatea…? Ce vă face să con-sideraţi aşa?
1.9. Cine credeţi că ar putea contribui la îmbunătăţirea serviciilor prestate de …? Cum anume?
1.10. Daca aţi avea puterea de a schimba lucrurile în administrarea acestui serviciu/servicii, ce le-aţi putea recomanda şefilor acestei agenţii/ insti-tuţii de stat?
1.11. Cum aţi evalua Dvs. dacă un serviciu este prestat la nivel (la standar-de înalte)? De ce indicatori/momente credeţi că ar trebui să se ţină cont?
Evaluarea serviciilor prestate de …
Lista serviciilor prestate (ANRE, Moldtelecom, MMPSF) – (indicatori stabi-liţi)
94
Victor MOCANU
Cadrul normativ
• Carta Socială Europeană* (revizuită) din 03.05.1996. Publicată în ediţia ofici-ală „Tratate internaţionale”, 2006, volumul 38, pag.175. Ratificată prin Legea nr.484-XV din 28.09.2001. În vigoare pentru Republica Moldova din 1 ianuarie 2002. Legea nr. 484-XV din 28.09.2001 pentru ratificarea parţială a Cartei sociale europene revizuite. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130/959 din 26.10.2001;
• Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25.12.2003. Monitorul Oficial al Repu-blicii Moldova nr.42-44/249 din 12.03.2004;
• Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4/2 din 06.01.2000;
• Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale. Monitorul Oficial nr.155-158/541 din 03.09.2010;
• Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social. Monitorul Oficial nr.179/625 din 30.09.2008;
• Legea nr. 129 din 08.06.2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii soci-ale. Monitorul Oficial nr.181-184/593 din 31.08.2012;
• Legea nr. 827-XIV din 18.02.2000 Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.65-67/460 din 08.06.2000;
• Legea nr. 140-XV din 10.05.2001 cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.68-71/505 din 29.06.2001;
• Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, nr. 691 din 17.11.2009. Monitorul Oficial nr.166-168/769 din 20.11.2009;
• Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia nr. 788 din 07.10.2013. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 222-227/892 din 11.10.2013;
• Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la proce-dura de acreditare a prestatorilor de servicii sociale nr. 95 din 07.02.2014. Monitorul Oficial nr.35-41/112 din 14.02.2014;
95
Ghid de standarde în servicii sociale
• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind organi-zarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, a structurii şi efec-tivului-limită ale acesteia nr. 1263 din 18.11.2016. Monitorul Oficial nr.405-414/1361 din 25.11.2016;
• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Structurii Sistemului Informaţio-nal Automatizat „Asistenţa Socială” nr. 1356 din 03.12.2008. Monitorul Oficial nr.221-222/1378 din 12.12.2008;
• Hotărîrea Guvernului cu privire la lista serviciilor publice desconcentrate ad-ministrate în mod direct/din subordinea ministerelor şi altor autorităţi admi-nistrative centrale nr. 266 din 09.03.2016. Monitorul Oficial nr.59-67/302 din 18.03.2016;
• Hotărîrea Guvernului cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale nr. 802 din 28.10.2011. Monitorul Oficial nr.187-191/881 din 04.11.2011;
• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul a costului pentru serviciile de plasament şi de reabilitare/recuperare prestate în cadrul instituţiilor sociale subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami-liei nr. 870 din 08.10.2014. Monitorul Oficial nr.319-324/932 din 24.10.2014;
• Hotărîrea Guvernului cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor de asis-tenţă socială subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nr. 257 din 05.03.2008. Monitorul Oficial nr.51-54/327 din 14.03.2008
• Hotărîrea Guvernului nr. 1034 din 31.12.2014 cu privire la aprobarea Regula-mentului-cadru al Serviciului de îngrijire socială la domiciliu şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 1-10/1 din 16.01.2015;
• Hotărîrea Guvernului nr. 441 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 190-196/498 din 24.07.2015;
• Hotărîrea Guvernului nr. 824 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi. Monitorul Oficial 122-124/831 din 11.07.2008;
• Hotărîrea Guvernului nr. 450 din 28.04.2006 pentru aprobarea Standar-delor minime de calitate privind îngrijirea din educarea şi socializarea co-pilului din Centrul de plasament temporar. Monitorul Oficial 75-78/522 din 19.05.2006;
• Hotărîrea Guvernului nr. 823 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi. Monitorul Oficial 122-124/830 din 11.07.2008;
96
Victor MOCANU
• Hotărîrea Guvernului nr. 569 din 29.07.2013 cu privire la aprobarea Regu-lamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului de zi pentru persoane vîrstnice şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 167-172/665 din 02.08.2013;
• Hotărîrea Guvernului nr. 496 din 30.06.2014 privind aprobarea Regulamen-tului-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Ofici-al 174-177/535 din 04.07.2014;
• Hotărîrea Guvernului nr. 323 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regu-lamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului de plasament pentru persoane vîrstnice şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Ofi-cial 125-129/403 din 14.06.2013;
• Hotărîrea Guvernului nr. 1200 din 23.12.2010 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în fa-milie. Monitorul Oficial 259-263/1320 din 31.12.2010;
• Hotărîrea Guvernului nr. 1019 din 02.09.2008 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor mater-nale. Monitorul Oficial 171-173/1028 din 12.09.2008;
• Hotărîrea Guvernului nr. 760 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 282-289/815 din 26.09.2014;
• Hotărîrea Guvernului nr. 812 din 02.07.2003 cu privire la aprobarea Standar-delor minime de calitate pentru casele de copii de tip familial. Monitorul Oficial 149-152/863 din 18.07.2003;
• Hotărîrea Guvernului nr. 529 din 03.07.2014 cu privire la aprobarea standar-delor minime de calitate pentru Serviciul social „Casă comunitară pentru copii în situaţie de risc”. Monitorul Oficial 178-184/573 din 11.07.2014;
• Hotărîrea Guvernului nr. 413 din 14.06.2012 pentru aprobarea Regula-mentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Res-piro” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 126-129/454 din 22.06.2012;
• Hotărîrea Guvernului nr. 722 din 22.09.2011 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mo-bilă” şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 160-163/794 din 30.09.2011;
• Hotărîrea Guvernului nr. 75 din 03.02.2014 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Plasament
97
Ghid de standarde în servicii sociale
familial pentru adulţi” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 27-34/89 din 07.02.2014;
• Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 23.05.2012 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Asistenţă personală” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 104-108/366 din 01.06.2012;
• Hotărîrea Guvernului nr. 780 din 25.09.2014 cu privire la aprobarea Standar-delor minime de calitate privind Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii. Monitorul Oficial 293-296/826 din 03.10.2014;
• Hotărîrea Guvernului nr. 711 din 09.08.2010 pentru aprobarea Regulamentu-lui-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Locuinţă pro-tejată” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 148-149/810 din 17.08.2010;
• Hotărîrea Guvernului nr. 1010 din 26.08.2016 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului social regional pen-tru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor aces-tora şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 288-292/1096 din 02.09.2016;
• Hotărîrea Guvernului nr. 898 din 30.12.2015 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 2-12/5 din 15.01.2016;
• Hotărîrea Guvernului nr. 816 din 30.06.2016 pentru aprobarea Regulamentu-lui-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de intervenţie timpurie şi a standardelor minime de calitate pentru serviciile de intervenţie timpurie. Monitorul Oficial 193-203/880 din 08.07.2016;
• Hotărîrea Guvernului nr. 55 din 30.01.2012 cu privire la aprobarea Regula-mentului-cadru al Centrului comunitar de sănătate mintală şi a Standardelor de calitate. Monitorul Oficial 29/79 din 03.02.2012;
• Hotărîrea Guvernului nr. 432 din 20.04.2007 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea din educarea şi socializarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial. Monitorul Oficial 60-63/468 din 04.05.2007;
• Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social integrat pentru persoa-nele fără adăpost şi a standardelor minime de calitate nr. 3792.
98
Victor MOCANUTa
belu
l 1. N
eces
itat
ea s
ervi
ciilo
r
Chiş
inău
Cahu
lBă
lţi
Res
pond
enţii
12
12
12
12
me- dia
21
21
26
78
910
11M
e- dia
12
34
56
78
9M
e- dia
Serviciile prestate de MMPSF
Asi
gura
rea
soci
ală
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
10
Pro
tecţ
ia s
oci-
ală
a di
ferit
or
cate
gorii
vul
-ne
rabi
le
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
108
9,8
1010
1010
1010
1010
1010
Pre
veni
rea
trafic
ului
de
fiinţ
e um
ane
1
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
108
1010
9,8
1010
1010
1010
1010
1010
Pre
veni
rea
viol
enţe
i în
fam
ilie
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
109
1010
9,9
1010
1010
1010
1010
1010
Pro
tecţ
ia fa
-m
iliei
şi d
rep-
turil
e co
pilu
lui
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
109
1010
9,9
1010
1010
1010
1010
1010
Faci
litar
ea
anga
jării
în
câm
pul m
unci
i 10
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
Asi
sten
ţa s
o-ci
ală
110
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
109
1010
9,9
1010
1010
1010
1010
1010
Det
erm
inar
ea
diza
bilit
ăţii
şi
capa
cită
ţii d
e m
uncă
1
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
109
9,9
1010
1010
1010
1010
1010
Ser
vici
ul s
e-cu
rit. ş
i săn
ă-ta
te în
mun
că
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
109
109
9,8
1010
1010
1010
1010
1010
Pol
itici
mi-
graţ
iona
le ş
i de
mog
rafic
e1
10
1010
1010
1010
1010
1010
1010
1010
810
99,
710
1010
1010
1010
1010
10
99
ANEXETa
belu
l 2. U
tilit
atea
ser
vici
ilor
Chiş
inău
Cah
ulB
ălţi
Res
pond
enţii
12
34
56
78
Me -
dia
12
34
56
78
910
11m
e -di
a1
23
45
67
89
1011
me -
dia
Serviciile prestate de MMPSF
Asig
ur. s
ocia
lă
1010
1010
51
74
7,1
11
11
110
23
101
103,
75
59
88
33
56
5,8
55
Prot
ecţia
soc
i-al
ă a
dife
ritor
ca
tego
rii v
ul-
nera
bile
1010
1010
51
64
71
11
11
102
210
28
3,5
65
89
53
1
55,
36
5
Prev
enire
a tra
ficul
ui d
e fii
nţe
uman
e1
10
63
13
4
11
11
1
1
85
103,
24
11
35
31
7
3,1
41
Prev
enire
a vi
olen
ţei î
n fa
milie
1010
5
31
3
5,3
11
11
1
1
95
103,
37
11
15
33
7
3,5
71
Prot
ecţia
fam
i-lie
i şi d
rept
urile
co
pilu
lui
1010
104
31
3
5,9
11
11
1
11
94
103
39
12
63
23
94
39
Faci
litare
a an
gajă
rii în
câ
mpu
l mun
cii
1010
3
51
3
5,3
11
11
1
37
104
103,
94
51
64
13
23
3,2
45
Asis
t. so
cial
ă 10
1010
109
15
7,
91
11
11
5
49
310
3,6
107
105
81
72
86,
410
7D
eter
min
. di
zabi
lităţii
şi
capa
cit.
de
mun
că
110
8
21
5
4,5
11
11
1
34
103
93,
42
19
48
14
55
4,3
21
Serv
iciu
l sec
u-rit
ate
şi s
ănă-
tate
în m
uncă
10
10
82
15
6
11
11
1
35
93
103,
57
17
75
13
45
4,4
71
Politi
ci m
igra
ţi-on
ale
şi d
emo-
grafi
ce10
72
13
4,
61
11
11
1
8
38
2,8
45
51
81
21
53,
64
5
100
Victor MOCANUTa
belu
l 3.
Chiş
inău
Cahu
lBă
lţiRe
spon
denţ
ii1
23
45
67
8M
edia
12
34
56
78
med
ia1
23
45
67
8m
edia
Acce
sibilit
atea
se
rvici
ilor
18
101
51
56
4,6
35
54
510
55
1010
32
59
13
52
Eficie
nta
inst
ituţie
i1
71
15
14
22,
81
34
14
95
610
103
32
81
13
4
Aprilie, 2017
Victor Mocanu
discussion PaPErs: rEPuBLica MoLdoVa Și rEgiunEa TransnisTrEanĂ: dEZVoLTarEa
rEgionaLĂ Și cooPErarEa inTErcoMuniTarĂ3
Discussion PaPers Serie de dezbateri publice naţionale
rEPuBLica MoLdoVa Și rEgiunEa TransnisTrEanĂ: dEZVoLTarEa rEgionaLĂ Și
cooPErarEa inTErcoMuniTarĂ
Eduard Ţugui
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
Octombrie 2014
GHIDDE STANDARDE ÎN SERVICII SOCIALE
Victor Mocanu
Serie de dezbateri publice naţionale
DISCUSSION PAPERS
GHID DE STANDARDEÎN SERVICII SOCIALE
GHID DE STANDARDEÎN SERVICII SOCIALE